contabilitate si fiscalitate

CONTABILITATE ŞI

FISCALITATE

- CURS APLICATIV -

2013

Marin Menu DănuŃ Chilarez

Sorin Grigorescu Mihaela-Cosmina Petre

Marin Popescu

3

Cuprins

I. INFORMAłII GENERALE

a) Date de identificare a cursului ..................................................... 5

b) CondiŃionări şi cunoştinŃe anterioare ........................................... 5

c) Descrierea cursului ....................................................................... 5

d) CompetenŃe .................................................................................. 5

e) Organizarea modulelor în cadrul cursului .................................... 6

f) Formatul şi tipul activităŃilor implicate de curs ............................ 7

g) Bibliografie recomandată ............................................................. 7

h) Materiale şi instrumente necesare pentru studiu .......................... 7

i) Calendarul disciplinei ................................................................... 7

j) Politica de evaluare şi notare ........................................................ 8

k) Elemente de deontologie academică ............................................ 8

l) Strategii de studiu recomandate .................................................... 8

II. SUPORTUL DE CURS PROPRIU-ZIS .................................. 9

Modulul I. RelaŃia contabilitate - fiscalitate .............................. 9

LecŃia 1. Gestiunea fiscală a întreprinderii. ConvergenŃe şi divergenŃe între contabilitate şi fiscalitate ........................................

10

Modulul II. Contabilitatea şi fiscalitatea remunerării capitalului uman ............................................................................

19

LecŃia 2. Contabilitatea şi fiscalitatea remunerării capitalului uman . 20

Modulul III. Contabilitatea şi fiscalitatea impozitului pe profit . 46

LecŃia 3. Impozitul pe profit: elemente generale; venituri neimpozabile; cheltuieli deductibile .................................................

48

LecŃia 4. Impozitul pe profit: cheltuieli cu deductibilitate limitată; cheltuieli nedeductibile; contracte de leasing ...................................

54

LecŃia 5. Impozitul pe profit: pierderi fiscale; aspecte fiscale internaŃionale; plata impozitului pe profit; impozitul pe dividende....

60

4

Modulul IV. Contabilitatea şi fiscalitatea taxei pe valoarea adaugată ..........................................................................................

85

LecŃia 6. TVA: operaŃiuni cuprinse în sfera de aplicare; locul operaŃiunilor; operaŃiuni impozabile; operaŃiuni scutite ....................

87

LecŃia 7. TVA: persoane impozabile; obligaŃiile persoanelor impozabile; faptul generator şi exigibilitatea; regimul de impozitare; cotele de impozitare; baza de impozitare .......................

91

LecŃia 8. TVA: taxarea inversă; regimul deducerilor; plata/rambursarea TVA .....................................................................

96

Modulul V. Contabilitatea şi fiscalitatea impozitelor şi taxelor locale ................................................................................................

118

LecŃia 9. Contabilitatea şi fiscalitatea impozitelor şi taxelor locale .. 119

5

I. INFORMAłII GENERALE

a) Date de identificare a cursului

Codul disciplinei

CIG3.O.01 Semestrul VI Numărul de credite

6

Categoria formativă a disciplinei: DF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/ managerială, DU-umanistă

DS

Categoria de opŃionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opŃională, DL-liber aleasă (facultativă)

DO

SI - studiu individual S - seminar 24 24 Lect.univ.dr. Grigorescu Sorin Lect.univ.dr. Chilarez DănuŃ

Lect.univ.dr. CuliŃă Gica

Numărul orelor pe semestru/activităŃi

Asist.univ.drd. Popescu Marin

b) CondiŃionări şi cunoştinŃe anterioare

CunoştinŃele dobândite prin parcurgerea disciplinelor „Contabilitate generală”, „Contabilitate financiară”, „FinanŃe Publice”, „Fiscalitate”, „Matematică economică”, „Audit financiar”, „Management” etc. contribuie considerabil la îndeplinirea obiectivelor fiecărui modul de studiu şi la dobândirea competenŃelor specifice disciplinei „Contabilitate şi fiscalitate”.

c) Descrierea cursului

Disciplina „Contabilitate şi fiscalitate” urmăreşte formarea acelor deprinderi necesare viitorului specialist în domeniul contabilităŃii, care să-i permită ca, în egală măsură, să producă dar să şi utilizeze informaŃiile contabile, în activitatea de gestionare a impozitelor şi taxelor. Lucrarea de faŃă pune la dispoziŃia studenŃilor un ansamblu de tehnici şi procedee specifice contabilităŃii şi fiscalităŃii, care permit îmbinarea aspectelor teoretice cu aplicaŃiile practice privind, îndeosebi, înregistrarea în contabilitate a principalelor operaŃiuni referitoare la impozite şi taxe.

În plan metodico-didactic se are permanent în vedere raportarea la normalizarea contabilă europeană şi internaŃională, având în vedere fenomenul de globalizare al economiilor naŃionale, în general, şi integrarea României în Uniunea Europeană în special.

d) CompetenŃe

După studierea disciplinei, studenŃii vor avea cunoştinŃe despre locul şi rolul contabilităŃii şi a relaŃiei acesteia cu fiscalitatea în cadrul sistemul

6

informaŃional economic. Prin aplicaŃiile practice efectuate în cadrul seminariilor se urmăreşte înŃelegerea şi aprofundarea fluxului înregistrărilor privind impozitele şi taxele pe plan naŃional şi internaŃional.

e) Organizarea modulelor în cadrul cursului Cursul aplicativ este structurat pe nouă module:

Modulul I. RelaŃia contabilitate - fiscalitate

LecŃia 1. Gestiunea fiscală a întreprinderii. ConvergenŃe şi divergenŃe între contabilitate şi fiscalitate

Modulul II. Contabilitatea şi fiscalitatea remunerării capitalului uman

LecŃia 2. Contabilitatea şi fiscalitatea remunerării capitalului uman

Modulul III. Contabilitatea şi fiscalitatea impozitului pe profit

LecŃia 3. Impozitul pe profit: elemente generale; venituri neimpozabile; cheltuieli deductibile

LecŃia 4. Impozitul pe profit: cheltuieli cu deductibilitate limitată; cheltuieli nedeductibile; contracte de leasing

LecŃia 5. Impozitul pe profit: pierderi fiscale; aspecte fiscale internaŃionale; plata impozitului pe profit; impozitul pe dividende

Modulul IV. Contabilitatea şi fiscalitatea taxei pe valoarea adăugată

LecŃia 6. TVA: operaŃiuni cuprinse în sfera de aplicare; locul operaŃiunilor; operaŃiuni impozabile; operaŃiuni scutite

LecŃia 7. TVA: persoane impozabile; obligaŃiile persoanelor impozabile; faptul generator şi exigibilitatea; regimul de impozitare; cotele de impozitare; baza de impozitare

LecŃia 8. TVA: taxarea inversă; regimul deducerilor; plata/rambursarea TVA

Modulul V. Contabilitatea şi fiscalitatea impozitelor şi taxelor locale

LecŃia 9. Contabilitatea şi fiscalitatea impozitelor şi taxelor locale

Fiecare modul are precizat la început: scopul şi obiectivele specifice; rezultatele aşteptate şi competenŃele dobândite ca urmare a parcurgerii modulului; timpul recomandat şi ritmul de studiu pentru asimilarea modulului.

7

Pentru fixarea cunoştinŃelor, fiecare modul cuprinde: aplicaŃii rezolvate pe baza unor exemplificări ilustrative; teste de autoevaluare şi aplicaŃii propuse pentru rezolvare; rezumat; recomandări bibliografice.

f) Formatul şi tipul activităŃilor implicate de curs

Acest curs aplicativ a fost elaborat pentru a ajuta studentul în parcurgerea disciplinei „Contabilitate şi fiscalitate”, presupunând atât activităŃi obligatorii, cât şi facultative din partea studentului, în funcŃie de cuprinsul fiecărui modul. ActivităŃile facultative constau în activităŃi tutoriale, consultaŃii on-line şi faŃă în faŃă; activităŃile obligatorii presupun prezenŃa studentului la sediul UniversităŃii „Constantin Brâncoveanu”.

g) Bibliografie recomandată

1.Nicolae Mănoiu – Codul fiscal comparat, vol I şi II, Ed. Con Fisc, Bucureşti, 2007;

2.Morariu Ana, Radu Gabriel, Păunescu Mirela – Contabilitatea şi fiscalitatea în dezvoltarea firmei, Ed. EX Ponto, ConstanŃa, 2005

3. łâŃu Lucian, Şerbănescu Cosmin, Lăcătuş Carmen, Miricescu Emil, Attila Gyorgy, Cataramă Delia, Fiscalitatea – aplicaŃii practice, ediŃia a doua, Ed. ASE, Bucureşti, 2005;

4. Vişan Dumitru (coord.) – Contabilitate financiară,vol.I, II, Ed. IndependenŃa Economică, Piteşti, 2006;

5. *** OMFP 3055/2009 privind reglementările conforme cu directivele a IV-a şi a VII-a ale CEE

6. *** – Ministerul FinanŃelor Publice – Reglementări contabile conforme cu directivele europene, Ed. Irecson, Bucureşti, 2006,

7. *** - Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu toate modificările şi completările la zi.

h) Materiale şi instrumente necesare pentru studiu

Se recomandă utilizarea următoarelor materiale, instrumente şi echipamente: - în cazul studiului individual studentului îi este necesar cursul

aplicativ, planul de conturi general, codul fiscal şi un calculator de birou. Se poate utiliza şi un calculator cu legătură internet pentru accesarea suportului de curs;

- pentru desfăşurarea în condiŃii optime a activităŃilor de seminar sunt necesare: laptop şi videoproiector (asigurate de facultate).

i) Calendarul disciplinei

Studentul de la învăŃământul cu frecvenŃă redusă studiază individual cursul aplicativ, urmând ca activităŃile aplicative, cum este seminarul la

8

disciplina „Contabilitate şi fiscalitate” să se desfăşoare în sălile de seminar. Calendarul activităŃilor pentru această disciplină este înmânat studenŃilor la începutul fiecărui semestru.

j) Politica de evaluare şi notare

Evaluarea studenŃilor se va realiza printr-un examen în sesiunea de examene iar nota obŃinută va avea o pondere de 60% din nota finală; nota primită pentru activităŃile realizate în timpul semestrului are o pondere de 40%.

-răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice

60%

-activităŃi aplicative atestate / laborator / lucrări practice/proiect etc.

20% Stabilirea notei finale (procentaje)

-teste pe parcursul semestrului 10% -teme de control 10%

k) Elemente de deontologie academică

Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică: • orice tentativă de fraudă sau fraudă depistată va fi sancŃionată

conform reglementărilor în vigoare; • rezultatele finale vor fi puse la dispoziŃia studenŃilor prin

comunicare directă după corectarea lucrărilor şi prin afişare la sediul UniversităŃii „Constantin Brâncoveanu” în maxim 48 ore de la examen;

• contestaŃiile pot fi depuse în maxim 24 de ore de la afişarea rezultatelor iar soluŃionarea lor nu va depăşi 48 de ore de la momentul depunerii.

l) Strategii de studiu recomandate

Modul de lucru recomandat pentru parcurgerea disciplinei: • Parcurgerea cu atenŃie a conŃinutului teoretic al modulului; • Parcurgerea bibliografiei recomandate pentru aprofundarea

noŃiunilor teoretice; • Formularea în scris a răspunsurilor la întrebările recapitulative; • Evaluarea răspunsurilor şi reluarea documentării pe baza bibliografiei; • Studierea aplicaŃiilor rezolvate; • Realizarea testelor de autoevaluare, fără a apela la răspunsuri; • Evaluarea răspunsurilor şi reluarea documentării pe baza

bibliografiei recomandate.

9

MODULUL I. RELAłIA CONTABILITATE - FISCALITATE SCOPUL MODULULUI Scopul modulului „RelaŃia contabilitate fiscalitate ” este de a

prezenta relaŃia strânsă dintre contabilitate şi fiscalitate precum şi divergenŃele care pot apărea între acestea.

OBIECTIVELE SPECIFICE MODULULUI • Însuşirea consideraŃiilor generale privind relaŃia dintre contabilitate

şi fiscalitate • Cunoaşterea abordărilor privind conceptul de politică contabilă a

întreprinderii • Cunoaşterea poziŃiei contabilităŃii în cadrul gestiunii fiscale • Capacitatea de a identifica divergenŃele care apar între regulile

contabile şi cele fiscale • Explicarea şi valorificarea cunoştinŃelor de bază pentru interpretarea

obiectivelor politicilor contabile promovate de întreprindere • Cunoaşterea abordărilor, conceptualizărilor şi funcŃiilor gestiunii

fiscale • Însuşirea principiilor contabile ce concură la obŃinerea imaginii

fidele • Însuşirea principiilor fiscale în slujba interesului fiscal • Cunoaşterea obiectului de studiu al gestiunii fiscale

REZULTATE AŞTEPTATE În urma parcurgerii modulului, studenŃii vor dobândi următoarele

abilităŃi şi competenŃe: � competenŃe cognitive - studentul trebuie să cunoască şi să înŃeleagă

noŃiunea de politică contabilă a întreprinderii, noŃiunile de convergenŃe şi divergenŃe între contabilitate şi fiscalitate

� competenŃe profesionale - studentul este capabil: - să identifice şi să explice politicile contabile; - să identifice convergenŃe ce pot apărea între contabilitate şi

fiscalitate; - să identifice şi să aplice principiile contabile ce asigură imaginea

fidelă a întreprinderii precum şi principiile fiscale puse la dispoziŃia sistemului fiscal

10

MODALITATEA DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂłII DE SEMINAR

Activitatea de seminar are în vedere: lămurirea aspectelor rămase neclare în urma studiului individual, prin răspunsuri directe la întrebările adresate; rezolvarea testelor grilă.

FOND DE TIMP 2 ore studiu individual şi 2 ore activitate de seminar

RITMUL DE STUDIU Modulul se studiază în conexiune cu cunoştinŃele teoretice şi

practice acumulate şi cu competenŃele dobândite. Ritmul de studiu recomandat este de un modul pe săptămână. Timpul recomandabil de învăŃare este de 50 de minute, cu pauză de 10 minute.

CUVINTE CHEIE politică contabilă, drept contabil, drept fiscal, obiectivele fiscalităŃii,

gestiune fiscală, eficacitate fiscală

REFERATE:

• Contabilitatea aliniată sau deconectată de la fiscalitate

• Trecerea managementul contabil al întreprinderii de la gestiunea

predominant fiscală la gestiunea performanŃei

• Imaginea fidelă şi fiscalitatea

Întreprinderea, în calitatea sa de agent economic, are de îndeplinit un dublu rol: de a crea bogăŃia dar, în acelaşi timp de a participa şi la redistribuirea ei.

Realitatea unei întreprinderi, reprezentată de o multitudine de probleme ce trebuie corect percepute, impune a se recunoaşte că în prezentarea unui ansamblu de documente contabile şi fiscale, contabilitatea şi fiscalitatea, considerate discipline independente, acŃionează în strânsă legătură. Acest lucru este pus în evidenŃă în condiŃiile în care, contabilitatea se constituie permanent în suport informaŃional şi în forŃă probatoare a impunerii întreprinderii, atunci când se pune problema gestiunii structurilor fiscale ale acesteia.

LECłIA 1. GESTIUNEA FISCALĂ A ÎNTREPRINDERII. CONVERGENłE ŞI DIVERGENłE

ÎNTRE CONTABILITATE ŞI FISCALITATE

11

Contabilitatea răspunde astfel, nevoii de asigurare cu informaŃii pentru toŃi utilizatorii, respectiv, investitori de capital, clienŃi, furnizori, bancheri, diverşi creditori, organelor de sinteză, angajaŃii întreprinderii, publicul în general, şi nu în ultimul rând fiscului ca reprezentant al statului.

În abordarea operaŃiunilor de gestiune care constituie cotidianul întreprinderii, trebuie să pornim de la ceea ce reprezintă contabilitatea şi fiscalitatea pentru gestiunea fiscală a întreprinderii, de la principiile şi regulile de bază ale fiecărei discipline, să analizăm interacŃiunile dintre dreptul contabil şi dreptul fiscal, dar să recunoaştem în acelaşi timp şi distorsiunile şi incompatibilităŃile dintre cele două discipline, încercând concilierea, armonizarea dintre acestea.

A gestiona eficient resursele economice şi financiare ale întreprinderii înseamnă a lua în calcul şi dimensiunea fiscală a afacerilor. Pentru contabilitate a existat problematica concilierii sale cu fiscalitatea. Cauza acestei situaŃii a fost generată de faptul că nu în toate cazurile principiile contabile privind evaluarea şi calculul economic sunt convergente cu cele fiscale, care nu se subordonează prezentării unei imagini fidele a operaŃiunilor ce au loc în întreprindere. Principiile fiscale urmăresc fie stimularea, fie inhibarea unor activităŃi.

Prin directiva a IV- a a CEE s-a stabilit interactivitatea între dreptul contabil şi dreptul fiscal. Aceasta este realizată prin Gestiunea fiscală a întreprinderii.

Astfel, obiectul de studiu al gestiunii fiscale îl constituie analiza distorsiunilor sau abaterilor prin incompatibilitatea între regula fiscală şi contabilă, convergenŃelor dintre ele, precum şi stabilirea, pe baza analizei lor, a strategiei, a riscului fiscal şi a eficienŃei fiscale a întreprinderii.

Gestiunea fiscală se adresează tuturor întreprinderilor care au în obiectul de activitate acte de comerŃ, operaŃiuni economice şi financiare destinate obŃinerii de profit.

Fiscalitatea are la bază dreptul contabil pentru a determina regimul de impozitare privind beneficiile, TVA, impozitele şi taxele locale, contribuŃiile pentru asigurări sociale, etc.

Fiscalitatea îşi are propriile reguli, principii, care nu întotdeauna converg cu cele contabile. În acest sens Codul Fiscal se apropie în mare măsura de regulile generale europene. Politica fiscală are dezideratele ei urmărind cu prioritate o aşezare cât mai bună a veniturilor fiscale ale statului, cu instrumente fiscale eficiente şi un aparat fiscal în care specialiştii în domeniu să fie mai întâi consilieri şi apoi să aplice sancŃiuni când se constată abateri.

Conform dreptului fiscal obiectivele fiscalităŃii constau în calculul, perceperea, aşezarea, urmărirea plăŃii impozitelor, taxelor şi

12

contribuŃiilor datorate de unităŃile economice, statului. Aceste obiective sunt îndeplinite de componentele sistemului fiscal - mecanismul fiscal şi aparatul fiscal.

În raporturile contabilităŃii cu fiscalitatea o importanŃă deosebită o prezintă regulile şi principiile contabile general admise care stau la baza evaluării şi calculului economic în contabilitatea întreprinderii. Un obiectiv important al contabilităŃii urmărit în legătură cu fiscalitatea este minimizarea impozitelor plătite de către întreprindere. În această direcŃie, alegerile pot să fie compatibile cu gestiunea contabilă, dar şi contradictorii în unele privinŃe. Unitatea patrimonială se poate afla astfel într-o dilemă la alegeri în materie fiscală.

Unul din interesele informaŃionale onorate de contabilitate este cel fiscal. FaŃă de acest interes, întotdeauna între contabilitate şi fiscalitate au existat divergenŃe care au pus permanent problema concilierii. Această situaŃie a fost generată de faptul că nu în toate cazurile principiile contabile privind evaluarea şi calculul economic sunt convergente, până la congruenŃă, cu cele fiscale. Regulile fiscale nu au drept scop obŃinerea unei imagini fidele a operaŃiilor unităŃii patrimoniale, acestea generând stimularea sau inhibarea unor activităŃi. De aceea, atunci când cele două reguli au intrat în contradicŃie, s-a pus problema concilierii dintre contabilitate, ca reprezentantă a interesului întreprinderii, ce se subordonează imaginii fidele, şi fisc, în calitatea sa de reprezentant al statului.

1. Cum tratăm raportul contabilitate – fiscalitate? 2. Care este poziŃia contabilităŃii în cadrul gestiunii fiscale? 3. Ce reprezintă conceptul de politică contabilă a întreprinderii? 4. Care este scopul politicilor contabile? 5. În ce constă conceptul de fiscalitate al întreprinderii? 6. Care sunt obiectivele fiscalităŃii? 7. În ce constă interesul contabil în relaŃia contabilitate fiscalitate? 8. În ce constă interesul fiscal în relaŃia contabilitate fiscalitate? 9. Cui se adresează gestiunea fiscală? 10. Cum defineşte dreptul fiscal evaziunea fiscală?

ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE

13

Testul nr.1. În figura nr. 1.1, sunt prezentate principiile contabile şi

principiile fiscale, între care se stabilesc relaŃii de interacŃiune. Analizând conexiunile care se formează între acestea, definiŃi întreprinderea ca şi câmp de acŃiune al intereselor contabile şi fiscale .................................................... .......................................................................................................................... ..........................................................................................................................

Fig. nr. 1

Testul nr.2. Politicile contabile de întreprindere sunt reprezentate,

potrivit Standardului InternaŃional de Contabilitate nr. 1 (IAS 1) “Prezentarea situaŃiilor financiare” de: ..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

TESTE DE AUTOEVALUARE.

14

Testul nr. 3. Una dintre definiŃiile fiscalităŃii este următoarea: • fiscalitatea reprezintă totalitatea impozitelor instituite într-un stat,

care-i procură acestuia o parte covârşitoare din veniturile bugetare, fiecare impozit având o contribuŃie specifică şi un anumit rol regulator în economie

• Alte definiŃii ale fiscalităŃii sunt: ..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Testul nr. 4. Obiectivele fundamentale ale fiscalităŃii sunt :

• Promovarea politicii financiare, prin ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

• Promovarea politicii economice, prin ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

• Promovarea politicii sociale , prin .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Testul nr. 5. Orice politică contabilă trebuie să fie elaborată şi

asumată de către conducătorul întreprinderii, aceasta urmând să asigure furnizarea de informaŃii de către situaŃiile financiare care să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor şi b) credibile, în sensul că: ....................................................................................................................................................................................................................................................

Testul nr. 6. StabiliŃi adevărata corespondenŃă între următoarele expresii:

A) Obiectivele politicii contabile promovate de întreprindere pot fi :

1) - evaluarea patrimonială în general; - calculul şi înregistrarea deprecierilor elementelor patrimoniale; - recunoaşterea elementelor de cheltuieli şi de venituri în determinarea rezultatului impozabil;

15

- tratamentul contabil al impozitelor şi taxelor datorate de întreprindere; - tratamentul contabil al tranzacŃiilor în valută; - evaluarea şi recunoaşterea operaŃiilor de leasing; - contabilizarea variaŃiilor de preŃ şi retratarea situaŃiilor financiare în economiile hiperinflaŃioniste.

B) Politicile contabile au drept scop:

2) asigurarea securităŃii si eficacităŃii fiscale, prin intermediul cercetării prescripŃiilor de formă şi fond cum ar fi : amânări, eşalonări, scutiri, toate impuse de dreptul fiscal.

C) Obiectivele gestiunii fiscale ale întreprinderii au în vedere

3) - modul de a reduce riscul perceput de mediul financiar; - minimizarea pierderilor planificate; - minimizarea profitului impozabil; - minimizarea profitului distribuibil.

Testul nr. 7. PuteŃi identifica divergenŃele între regulile contabile şi cele fiscale? ExplicaŃi-le, pe cele pe care le consideraŃi cele mai semnificative...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Testul nr. 8. StabiliŃi adevărata corespondenŃă între următoarele expresii:

A)Obiectivele fiscalităŃii constau în

1) analiza distorsiunilor sau abaterilor prin incompatibilitatea între regula fiscală şi contabilă, convergenŃelor dintre ele, precum şi stabilirea, pe baza analizei lor, a strategiei, a riscului fiscal şi a eficienŃei fiscale a întreprinderii.

B) Obiectul de studiu al gestiunii fiscale îl constituie

2)calculul, perceperea, aşezarea, urmărirea plaŃii impozitelor, taxelor şi contribuŃiilor datorate de unităŃile economice, statului. Aceste obiective sunt îndeplinite de componentele sistemului fiscal - mecanismul fiscal şi aparatul fiscal.

16

C) Fiscalitatea întreprinderii este reprezentată de

3) totalitatea impozitelor, taxelor şi contribuŃiilor pe care le datorează întreprinderea pe toată existenŃa sa.

Testul nr. 9. AnalizaŃi întreprinderea ca beneficiara rezultatelor armonizării interesului contabil cu cel fiscal prin intervenŃia gestiunii fiscale a întreprinderii pornind de la figura 1.2.: .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Fig. nr. 2

CONTABILITATEA

ÎNTREPRINDERII

GESTIUNEA FISCALĂ

A ÎNTREPRINDERII

FISCALITATEA

ÎNTREPRINDERII

- Gestionare corespunzătoare a resurselor materiale şi financiare; - EficienŃă economică maximă; - Capacitate de plată şi solvabilitate corespunzătoare; - Capitalizare; - Stabilitate în timp.

- Armonizarea celor două interese în depistarea divergenŃelor dintre interesul contabil şi cel fiscal, în folosul întreprinderii însăşi, pentru o imagine fidelă şi reală care să servească tuturor utilizatorilor.

Scop urmărit în realizarea interesului

- Stabilirea unor baze impozabile cât mai mari; - Impozitarea bazelor stabilite; - Vărsarea la timp a impozitelor şi taxelor; - SancŃionarea în cazul neimpozitării corespunzătoare sau vărsării cu întârziere a impozitelor şi taxelor.

Scop urmărit în realizarea interesului

Scop urmărit

17

Testul nr. 10. AnalizaŃi imaginea fidelă şi fiscalitatea: ................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................................................................................

REZUMAT:

Realitatea unei întreprinderi, reprezentată de o multitudine de probleme ce trebuie corect percepute, impune a se recunoaşte că în prezentarea unui ansamblu de documente contabile şi fiscale, contabilitatea şi fiscalitatea, considerate discipline independente, acŃionează în strânsă legătură.

Contabilitatea răspunde astfel, nevoii de asigurare cu informaŃii pentru toŃi utilizatorii, respectiv, investitori de capital, clienŃi, furnizori, bancheri, diverşi creditori, organelor de sinteză, angajaŃii întreprinderii, publicul în general, şi nu în ultimul rând fiscului ca reprezentant al statului.

A gestiona eficient resursele economice şi financiare ale întreprinderii înseamnă a lua în calcul şi dimensiunea fiscală a afacerilor. Pentru contabilitate a existat problematica concilierii sale cu fiscalitatea. Cauza acestei situaŃii a fost generată de faptul că nu în toate cazurile principiile contabile privind evaluarea şi calculul economic sunt convergente cu cele fiscale, care nu se subordonează prezentării unei imagini fidele a operaŃiunilor ce au loc în întreprindere. Principiile fiscale urmăresc fie stimularea, fie inhibarea unor activităŃi.

Prin directiva a IV- a a CEE s-a stabilit interactivitatea între dreptul contabil şi dreptul fiscal. Aceasta este realizată prin Gestiunea fiscală a întreprinderii.

Astfel, obiectul de studiu al gestiunii fiscale îl constituie analiza distorsiunilor sau abaterilor prin incompatibilitatea între regula fiscală şi contabilă, convergenŃelor dintre ele, precum şi stabilirea, pe baza analizei lor, a strategiei, a riscului fiscal şi a eficienŃei fiscale a întreprinderii.

În raporturile contabilităŃii cu fiscalitatea o importanŃă deosebită o prezintă regulile şi principiile contabile general admise care stau la baza evaluării şi calculului economic în contabilitatea întreprinderii. Regulile fiscale nu au drept scop obŃinerea unei imagini fidele a operaŃiilor unităŃii patrimoniale, acestea generând stimularea sau inhibarea unor activităŃi. De aceea, atunci când cele două reguli au intrat în contradicŃie, s-a pus problema concilierii dintre contabilitate, ca reprezentantă a interesului întreprinderii, ce se subordonează imaginii fidele, şi fisc, în calitatea sa de reprezentant al statului.

18

Răspunsuri:

6 . A(3), B (1) C(2)

8. A(2), B (1) C(3)

1. Burada Corneliu – Armonizarea dintre contabilitate şi fiscalitate, Ed. IndependenŃa Economică, Piteşti, 2002;

2. Grigorie LăcriŃa – Fiscalitatea, controverse şi soluŃii, Ed. Irecson, Bucureşti, 2007

3. Morariu Ana, Radu Gabriel, Păunescu Mirela – Contabilitatea şi fiscalitatea în dezvoltarea firmei, Ed. EX Ponto, ConstanŃa, 2005

4. Vintilă Georgeta – Fiscalitate, Metode şi tehnici fiscale, ediŃia a doua, Ed. Economică, Bucureşti, 2006

BIBLIOGRAFIE

19

MODULUL II. CONTABILITATEA ŞI FISCALITATEA

REMUNERĂRII CAPITALULUI UMAN SCOPUL MODULULUI Scopul modulului „Contabilitatea şi fiscalitatea remunerării

capitalului uman” este de a prezenta într-o concordanŃă deplină evidenŃa contabilă a remunerării capitalului uman şi a fiscalizării acestuia.

OBIECTIVELE SPECIFICE MODULULUI

• Cunoaşterea reglementărilor din codul fiscal privind veniturile din salarii

• Însuşirea noŃiunilor fundamentale privind veniturile din salarii, veniturile neimpozabile

• Capacitatea de a înŃelege calculul avantajelor în natură şi a sporurilor • PerfecŃionarea capacităŃii de a interpreta şi a explica fiscalitatea

persoanei • Dezvoltarea competenŃelor privind contabilitatea remunerării

capitalului uman • Stăpânirea abilităŃilor practice privind stabilirea venitului brut

realizat, baza impozabilă, impozitul şi restul de plată



noŃiunea de salariu, se impozit, de contribuŃii aferente salariilor, de deduceri � competenŃe profesionale - studentul este capabil: - să identifice şi să explice categoriile de contribuŃii suportate de

salariaŃi şi de unitate - să identifice înregistrările contabile corecte aferente remunerării

capitalului uman; MODALITATEA DE DESFĂŞURARE: dezbatere, monografii

contabile, studii de caz şi exerciŃii practice. FOND DE TIMP: 2 ore studiu individual şi 2 ore activitate de

seminar

20



CUVINTE CHEIE: salariu tarifar, sporuri, avantaje în natură, venituri neimpozabile, deducere personală, impozit pe salarii, rest de plată, reŃineri din salarii etc. REFERATE

• Impozitul pe venit – dispoziŃii generale • Impozitul pe veniturile din activităŃi independente • Impozitul pe veniturile din investiŃii • Aspecte fiscale internaŃionale privind impozitul pe venit

Plătitorul impozitului pe venitul din salarii este angajatul unei întreprinderi sau orice altă persoană care prestează activităŃi pe bază de contract de muncă sau convenŃie. Impozitarea se realizează prin stopaj la sursă, obligaŃia reŃinerii impozitului pe salarii şi vărsarea lui revine angajatorului.

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obŃinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaŃiile pentru incapacitate temporară de muncă.

Avantaje în natură Pe lângă salariu, angajatul mai poate primi o serie de avantaje.

Acestea se referă la utilizarea oricărui bun, din patrimoniul afacerii, în scop personal şi includ, însă nu sunt limitate la:

• utilizarea unui vehicul de orice tip, cu excepŃia deplasării pe distanŃă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

LECłIA 2. CONTABILITATEA ŞI FISCALITATEA REMUNERĂRII CAPITALULUI UMAN

21

• cazare, hrană, îmbrăcăminte, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preŃ mai mic decât preŃul pieŃei; • împrumuturi nerambursabile; • anularea unei creanŃe a angajatorului asupra angajatului; • abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal; • permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal; • primele de asigurare plătite pentru salariaŃii proprii, altele decât cele obligatorii; • tichete-cadou acordate potrivit legii Venituri neimpozabile Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile: a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în

gospodăriile proprii ca urmare a calamităŃilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaŃilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaŃiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaŃii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaŃii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaŃilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei.

b) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaŃilor, în conformitate cu legislaŃia în vigoare;

c) contravaloarea folosinŃei locuinŃei de serviciu sau a locuinŃei din incinta unităŃii, potrivit repartiŃiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităŃii activităŃii, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naŃională, ordine publică şi siguranŃă naŃională, precum şi compensarea diferenŃei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;

d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinŃele puse la dispoziŃia oficialităŃilor publice, a angajaŃilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara Ńării, în conformitate cu legislaŃia în vigoare;

22

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecŃie şi de lucru, a alimentaŃiei de protecŃie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecŃie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaŃiei în vigoare;

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaŃii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaŃiile în care nu se asigură locuinŃă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

g) sumele primite de angajaŃi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a indemnizaŃiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în Ńară şi în străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităŃi neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaŃia acordată salariaŃilor din instituŃiile publice;

h) sumele primite, potrivit dispoziŃiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

i) indemnizaŃiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaŃiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituŃiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităŃi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă;

j) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;

k) veniturile din salarii, ca urmare a activităŃii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaŃie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei, al ministrului comunicaŃiilor şi tehnologiei informaŃiei şi al ministrului finanŃelor publice;

l) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităŃi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepŃie veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfăşurare a activităŃii în străinătate;

m) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecŃionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;

23

n) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

o) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la momentul exercitării acestora;

p) diferenŃa favorabilă dintre dobânda preferenŃială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaŃă, pentru credite şi depozite.

Deducere personală Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din

salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcŃia de bază.

1. Dacă venitul lunar brut este de până la 1.000 de lei inclusiv, deducerea se acordă astfel:

• pentru contribuabilii care nu au persoane în întreŃinere 250 lei; • pentru contribuabilii care au o persoană în întreŃinere 350 lei; • pentru contribuabilii care au două persoane în întreŃinere 450 lei; • pentru contribuabilii care au trei persoane în întreŃinere 550 lei; • pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în

întreŃinere 650 lei. 2. Dacă venitul lunar brut este între 1.001 lei şi 3.000 de lei

inclusiv, deducerile personale sunt degresive faŃă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanŃelor publice.

3. Dacă venitul lunar brut depăşeşte 3.000 lei, nu se acordă deducere personală.

Persoana în întreŃinere poate fi soŃia/soŃul, copiii sau alŃi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soŃului/soŃiei până la gradul al doilea inclusiv, ale căror venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar.

În cazul în care o persoană este întreŃinută de mai mulŃi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înŃelegerii între părŃi.

Copiii minori ai contribuabilului, în vârstă de până la 18 ani împliniŃi, sunt consideraŃi întreŃinuŃi.

24

Determinarea impozitului pe venitul din salarii Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final,

care se calculează şi se reŃine la sursă de către plătitorii de venituri. Impozitul lunar se determină astfel: a) la locul unde se află funcŃia de bază, prin aplicarea cotei de 16%

asupra bazei de calcul determinate ca diferenŃă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuŃiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele: • deducerea personală acordată pentru luna respectivă; • cotizaŃia sindicală plătită în luna respectivă; • contribuŃiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul

anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro; b) pentru veniturile obŃinute în celelalte cazuri, prin aplicarea

cotei de 16 % asupra bazei de calcul determinate ca diferenŃă între venitul brut şi contribuŃiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestuia.

Contribuabilii pot dispune asupra repartizării unei sume pentru susŃinerea entităŃilor nonprofit care se înfiinŃează şi funcŃionează în condiŃiile legii, unităŃilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.

Aceste sume pot reprezenta până la maximum 2 % din valoarea impozitului stabilit.

Termen de plată a impozitului Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaŃia de a

calcula şi de a reŃine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăŃii acestor venituri.

De asemenea, au obligaŃia de a vira impozitul la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc acele venituri.

Remunerarea factorului uman generează o paletă largă de obligaŃii fiscale: asigurări sociale, asigurări de sănătate, contribuŃie la fondul de şomaj, impozitul pe venitul din salarii, fonduri speciale. Toate impozitele, contribuŃiile cu privire la forŃa de muncă au ca bază de calcul salariul brut realizat sau salariul tarifar. Salariul brut realizat este format din salariul tarifar, spor vechime, alte sporuri, primele acordate, avantajele în natură, orele suplimentare etc.

Datorită modificărilor legislative frecvente care au loc cu privire la procentele cotizaŃiilor salariale, în cadrul studiilor de caz care urmează am reŃinut următoarele valori:

25

ContribuŃii ale salariaŃilor (angajaŃilor): � contribuŃia la asigurări sociale – CAS 10,5%; � contribuŃia angajatului la fondul asigurărilor sociale de

sănătate – CASS 5,5%; � contribuŃia angajatului la fondul de şomaj 0,5%.

ContribuŃii ale unităŃii (angajatorului): • contribuŃia la asigurări sociale – CAS 20,8%; • contribuŃia angajatorului la fondul asigurărilor sociale de

sănătate – CASS 5,2%; • contribuŃia unităŃii la fondul de şomaj 0,5%; • contribuŃia pentru accidente de muncă şi boli profesionale

0,15%-0,85% (în funcŃie de codul CAEN); • contribuŃia pentru indemnizaŃii şi concedii 0,85%; • contribuŃia pentru garantarea creanŃelor salariale 0,25%;

1. Cum se determină impozitul pe venitul din salarii? 2. Pentru ce venituri se acordă deducere personală? 3. Cum se calculează venitul brut realizat? 4. Cum se determină venitul impozabil? 5. Ce venituri se includ în categoria veniturilor neimpozabile? 6. Ce reprezintă avantajele în natură? 7. Care sunt modificările aduse Codului Fiscal, începând cu

01.07.2010, pentru veniturile din salarii? 8. Cum se acordă deducerile personale pentru veniturile brute lunare

cuprinse între 1.001 şi 3.000 lei inclusiv? 9. Care sunt contribuŃiile angajatorului la asigurările sociale? 10. Care sunt contribuŃiile angajatului la asigurările sociale?

AplicaŃia nr. 1. În luna iunie 2010 un salariat a obŃinut pe lângă salariul tarifar în valoare de 2.300 lei şi un spor de vechime de 3 %, un spor de conducere de 1 %, o primă de 300 lei şi un cadou onomastic de 300 lei.


APLICAłII ŞI STUDII DE CAZ REZOLVATE

26

Factura telefonului de serviciu (cu abonament plătit de firmă de 50 de lei) a fost de 100 lei. Salariatul primeşte lunar un avans chenzinal de 500 lei.

Salariatul are doi copii în întreŃinere, ambii la grădiniŃă. Ratele pentru credit reŃinute lunar din salariu sunt de 200 lei. Salariatul plăteşte lunar 200 de lei la un fond de pensii administrate privat.

Să se calculeze salariul net din luna iunie, precum şi datoriile către bugetul de stat şi să se efectueze înregistrările aferente.

Rezolvare: • Determinarea venitului brut realizat (VBR):

Salariul tarifar 2.300 lei +

Spor de vechime 3 % 69 lei +

Spor de conducere 1% 23 lei +

Prime 300 lei +

Cadou 300 lei +

Avantaje în natură 50 lei (abonament telefon 100 – 50 =50)

VBR 3.042 lei

Având în vedere faptul că venitul brut realizat depăşeşte 3.000 lei, nu se acordă deducere personală, chiar dacă salariatul are doi copii în întreŃinere.

• Determinarea venitului impozabil VBR 3.042 lei –

CAS 10,5 % 319 lei –

CASS 5,5 % 167 lei –

Şomaj 0,5 % 15 lei –

DDP 0 lei – (VBR depăşeşte 3.000 lei)

Alte deduceri (cadou 300-150)150 lei –

Fonduri de pensii private 200 lei

Venit impozabil = 2.191 lei

Impozit 16 % 351 lei

• Determinarea restului de plată Restul de plată se determină scăzând din venitul brut realizat

cotizaŃiile obligatorii, impozitul, cotizaŃiile sindicale, reŃinerile (ratele

27

pentru locuinŃe, pensiile alimentare) şi avantajele în natură de care angajatul a beneficiat deja.

VBR 3.042 lei –

CotizaŃii obligatorii 501 lei –

Impozit pe venitul din salarii 351 lei –

ReŃineri (rate credit) 200 lei –

Avans chenzinal 500 lei –

Avantaje natură (telefon) 50 lei –

Rest de plată 1.440 lei

Înregistrări contabile:

a) înregistrarea plăŃii avansului chenzinal:

500 lei 425 = 5311 500 lei

Avansuri acordate

personalului

Casa în lei

b) înregistrarea venitului brut realizat:

3.042 lei 641 = 421 3.042 lei

Cheltuieli cu salariile

personalului

Personal salarii datorate

c) înregistrarea reŃinerilor din salarii:

1.552 lei 421 = %


4312 319 lei

ContribuŃia personalului la asigurările sociale

4314 167 lei

ContribuŃia angajaŃilor la asigurările sociale de

sănătate

28

4372 15 lei

ContribuŃia personalului la fondul de şomaj

444 351 lei

Impozitul pe venituri de natura salariilor

425 500 lei

Avansuri acordate personalului

427 200 lei

ReŃineri din salarii datorate terŃilor

d) achitarea restului de plată:

1.490 lei 421 = %

Personal salarii datorate 5311 1.440 lei

Casa în lei

7588 50 lei

Alte venituri din exploatare

e) înregistrarea contribuŃiei angajatorului la asigurările sociale – CAS 20,8 % (condiŃii normale) ; CAS 25,8 % (condiŃii deosebite) ; CAS 30,8 % (condiŃii speciale)

633 lei 6451 = 4311 633 lei Cheltuieli cu contribuŃia

unităŃii la asigurările sociale

ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale

f) înregistrarea contribuŃiei angajatorului la fondul asigurărilor sociale de sănătate – CASS 5,2 %

158 lei 6453 = 4313 158 lei Cheltuieli cu

contribuŃia unităŃii la asigurările sociale de

sănătate

ContribuŃia angajatorului la

asigurările sociale de sănătate

29

g) înregistrarea contribuŃiei unităŃii la fondul de şomaj 0,5 %

15 lei 6452 = 4371 15 lei

Cheltuieli cu contribuŃia unităŃii pentru fondul de

şomaj

ContribuŃia unităŃii la fondul de şomaj

h) înregistrarea contribuŃiei pentru accidente de muncă şi boli profesionale 0,15 %

5 lei 635 = 447.1 5 lei

Cheltuieli cu alte impozite taxe şi

vărsăminte asimilate

Fonduri speciale- taxe şi vărsăminte

asimilate

i) înregistrarea contribuŃiei pentru indemnizaŃii şi concedii 0,85 %

26 lei 6453 = 4313 26 lei

Cheltuieli cu contribuŃia unităŃii la asigurările sociale de

sănătate



j) înregistrarea contribuŃiei pentru garantarea creanŃelor salariale 0,25%

8 lei 635 = 447.2 8 lei




asimilate

AplicaŃia nr. 2. Un angajat, cu nici o persoană în întreŃinere, are un salariu tarifar lunar de 900 lei, un spor de vechime de 10 % şi lunar primeşte un avans chenzinal de 400 lei. Salariatul îşi primeşte drepturile pe card.

Să se calculeze venitul brut realizat, restul de plată şi să se înregistreze în contabilitate datoriile la bugetul de stat privind drepturile de personal.

30

Rezolvare: ● Determinarea venitului brut realizat (VBR): Salariul tarifar 900 lei +

Spor de vechime 10 % 90 lei

VBR 990 lei

Având în vedere faptul că venitul brut realizat nu depăşeşte 1.000 lei şi nu are nici o persoană în întreŃinere se acordă o deducere personală de 250 lei, conform reglementărilor în vigoare.

● Determinarea venitului impozabil

VBR 990 lei –

CAS 10,5 % 104 lei –

CASS 5,5 % 54 lei –


DDP 250 lei

Venit impozabil = 577 lei

Impozit 16 % 92 lei

● Determinarea restului de plată VBR 990 lei –



Avans chenzinal 400 lei

Rest de plată 335 lei



400 lei 425 = 5121 400 lei


Conturi curente la bănci în lei


990 lei 641 = 421 990 lei

Cheltuieli cu salariile personalului


31


655 lei 421 = %


4312 104 lei


4314 54 lei

ContribuŃia angajaŃilor la asigurările sociale de sănătate

4372 5 lei

ContribuŃia personalului la fondul de şomaj

444 92 lei


425 400 lei



1.490 lei 421 = %


5311 335 lei

Casa în lei

e) înregistrarea contribuŃiei angajatorului la asigurările sociale – CAS 20,8 % (condiŃii normale)

206 lei 6451 = 4311 206 lei Cheltuieli cu contribuŃia

unităŃii la asigurările sociale ContribuŃia unităŃii la

asigurările sociale


51 lei 6453 4313 51 lei

Cheltuieli cu contribuŃia unităŃii la asigurările sociale de sănătate



32


5 lei 6452 = 4371 5 lei


şomaj



1 leu 635 = 447.1 1 leu




asimilate

i) înregistrarea contribuŃiei pentru indemnizaŃii şi concedii 0,85 %

8 lei 6453 4313 8 lei

Cheltuieli cu contribuŃia unităŃii la asigurările sociale de sănătate




2 lei 635 = 447.2 2 lei




asimilate

AplicaŃia nr.3. În luna aprilie 2010, o societate acordă unui salariat

următoarele drepturi: - salariu de încadrare 2.500 lei, spor de vechime 10 %; - maşina firmei, 500 lei din care 200 lei pentru deplasări între casă şi

serviciu, 100 lei pentru deplasări în interes de serviciu şi 200 lei pentru deplasări în interes personal;

- abonament la sala de fitness 100 lei; - tichete de masă: 20 de tichete la 8,72 lei fiecare; - ajutor de înmormântare 600 lei - cadou aniversar 140 lei - primă de Paşte 250 lei.

33

Salariatul are doi copii minori şi a încasat un avans în valoare de 1.000 lei. Să se calculeze restul de plată şi să se efectueze înregistrările necesare în contabilitate:

Rezolvare: • Primele de Paşte la fel ca şi cadourile reprezintă un venit

neimpozabil în limita a 150 lei. • Tichetele de masă au devenit venituri impozabile începând în luna

iulie 2010. • Avantaje în natură:

- maşină 200 lei - abonament 100 lei - telefon 100 lei - cadou 140 lei - primă 250 lei - tichete de masă 20 x 8,72 lei =174,4 lei total avantaje 964,4 lei

• Determinarea venitului brut realizat (VBR): Salariul tarifar 2.500 lei +

Spor de vechime 10 % 250 lei +

Avantaje în natură 964,4 lei

VBR 3.714,4 lei

Având în vedere faptul că venitul brut realizat depăşeşte 3.000 lei, nu se acordă deducere personală, chiar dacă salariatul are doi copii în întreŃinere.

• Determinarea venitului impozabil: VBR 3.714,4 lei –

CAS 10,5 % 390 lei –

CASS 5,5 % 204 lei –


DDP 0 lei –

Cadou 140 lei –

Primă (plafon maxim ) 150 lei

Venit impozabil = 2.811,4 lei


34

• Determinarea restului de plată: VBR 3.714,4 lei –



Avans chenzinal 1.000 lei –

Avantaje natură 964,4 lei –



1.000 lei 425 = 5311 1.000 lei


Casa în lei


3.714,4 lei 641 = 421 3.714,4 lei


personalului


c) înregistrarea tichetelor de masă :

174,4 lei 642 = 5328 174,4 lei

Cheltuieli cu tichetele de masă

acordate personalului

Alte valori

d) înregistrarea ajutorului de înmormântare:

600 lei 6458 = 5311 600 lei

Alte cheltuieli privind asigurările şi protecŃia socială

Casa în lei

35

e) înregistrarea reŃinerilor din salarii:

2.063 lei 421 = %


4312 390 lei

ContribuŃia personalului la


4314 204 lei

ContribuŃia angajaŃilor la


4372 19 lei

ContribuŃia personalului la fondul

de şomaj

444 450 lei


425 1.000 lei


f) achitarea restului de plată:

1.651,4 lei 421 = %


5311 687 lei

Casa în lei

7588 964,4 lei

Alte venituri din exploatare

36

g) înregistrarea contribuŃiei angajatorului la asigurările sociale – CAS 20,8 % (condiŃii normale)

773 lei 6451 = 4311 773 lei

Cheltuieli cu contribuŃia unităŃii la



h) înregistrarea contribuŃiei angajatorului la fondul asigurărilor sociale de sănătate – CASS 5,2 %

193 lei 6453 = 4313 193 lei


sănătate



i) înregistrarea contribuŃiei unităŃii la fondul de şomaj 0,5 %

19 lei 6452 = 4371 19 lei


şomaj


j) înregistrarea contribuŃiei pentru accidente de muncă şi boli profesionale 0,15 %

6 lei 635 = 447.1 6 lei




asimilate

k) înregistrarea contribuŃiei pentru indemnizaŃii şi concedii 0,85 %

32 lei 6453 = 4313 32 lei


sănătate



l) înregistrarea contribuŃiei pentru garantarea creanŃelor salariale 0,25%

9 lei 635 = 447.2 9 lei




asimilate

37

AplicaŃia nr. 4. Un angajat are un salariu negociat de 3.200 lei pentru 160 ore de prezenŃă. În luna mai 2010 a lucrat 6 ore suplimentare cu coeficient de 1,5%. Spor pentru funcŃia de conducere 320 lei. Salariatul primeşte un avans chenzinal de 1.000 lei şi 20 de tichete de masă a 8,72 lei fiecare. Angajatul are doi copii în întreŃinere şi soŃia câştigă 400 lei/lună.

Să se calculeze venitul brut realizat, salariul net, restul de plată şi să se înregistreze în contabilitate datoriile la bugetul de stat privind drepturile de personal.

Rezolvare:

• Determinarea venitului brut Salariu negociat 3.200 lei

Ore suplimentare 180 lei

(3.200:160 x 1,5 x6 )

Spor conducere 320 lei

Tichete de masă 174,4 lei

VBR 3.874,4 lei

• Determinarea venitului impozabil VBR 3.874,4 lei –

CAS 10,5 % 407 lei –

CASS 5,5 % 213 lei –


DDP 0 lei

Venit impozabil = 3.235,4 lei


• Determinarea restului de plată VBR 3.874,4 lei –



Avans chenzinal 1.000 lei

Rest de plată 1.717,4 lei

38



1.000 lei 425 = 5311 1.000 lei


Casa în lei


3.874,4 lei 641 = 421 3.874,4 lei


personalului



2.157 lei 421 = %


4312 407 lei


4314 213 lei

ContribuŃia angajaŃilor la asigurările sociale de

sănătate

4372 19 lei

ContribuŃia personalului la fondul

de şomaj

444 518 lei


425 1.000 lei



1.717,4 lei 421 = 5311 1.717,4 lei Personal salarii

datorate Casa în lei

39

e) înregistrarea contribuŃiei angajatorului la asigurările sociale – CAS 20,8 % (condiŃii normale)

806 lei 6451 = 4311 806 lei

Cheltuieli cu contribuŃia unităŃii la




201 lei 6453 = 4313 201 lei


sănătate




19 lei 6452 = 4371 19 lei


şomaj



6 lei 635 = 447.1 6 lei




asimilate

i) înregistrarea contribuŃiei pentru concedii si indemnizaŃii 0,85 %

33 lei 6453 = 4313 33 lei


sănătate




10 lei 635 = 447.2 10 lei



Fonduri speciale- taxe şi vărsăminte asimilate

40

AplicaŃia nr. 5. Ion Popescu angajat al firmei SC X SRL are un salariu de 800 lei şi primeşte 20 tichete de masă la 8,72 lei/buc. În cadrul acestei societăŃi salariatul are funcŃia de bază şi are două persoane în întreŃinere.

În luna aprilie 2010, Ion Popescu pleacă într-o deplasare în interes de serviciu pentru care primeşte suma de 400 lei pentru cheltuieli cu cazarea la hotel, mesele de prânz şi deplasarea.

Salariatul are domiciliul în altă localitate şi primeşte suma de 100 lei /lunar pentru călătoriile cu mijloacele de transport în comun.

Ion Popescu s-a mai angajat cu jumătate de normă la o altă societate SC Y SRL, unde a obŃinut un salariu de 600 lei.

CalculaŃi salariile nete obŃinute de Ion Popescu, la cei doi angajatori. Rezolvare:

a) determinarea salariului net la SC X SRL Salariu negociat 800 lei

Tichete de masă 174,4 lei

VBR 974,4 lei –

CAS 10,5 % 102 lei –

CASS 5,5 % 54 lei –


DDP 450 lei (două persoane în întreŃinere şi VBR< 1.000 lei)

Venit impozabil = 363,4 lei

Impozit 16 % 58 lei

VBR 974,4 lei –



Rest de plată 755,4lei

b) determinarea salariului net la SC Y SRL VBR 600lei –

CAS 10,5 % 63 lei –

CASS 5,5 % 33 lei –

Şomaj 0,5 % 3 lei

41

Venit impozabil = 501 lei –

Impozit 16 % 80 lei


Salariul net total obŃinut de Ion Popescu în luna aprilie 2010 este de 1.176,4 lei.

REZUMAT Plătitorul impozitului pe venitul din salarii este angajatul unei

întreprinderi sau orice altă persoană care prestează activităŃi pe bază de contract de muncă sau convenŃie.

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obŃinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaŃiile pentru incapacitate temporară de muncă.

Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcŃia de bază.

Remunerarea factorului uman generează o paletă largă de obligaŃii fiscale: asigurări sociale, asigurări de sănătate, contribuŃie la fondul de şomaj, impozitul pe venitul din salarii, fonduri speciale. Toate impozitele, contribuŃiile cu privire la forŃa de muncă au ca bază de calcul salariul brut realizat sau salariul tarifar. Salariul brut realizat este format din salariul tarifar, spor vechime, alte sporuri, primele acordate, avantajele în natură, orele suplimentare.

AplicaŃia nr. 1. CalculaŃi impozitul lunar pentru venituri din salarii

la funcŃia de bază, pentru un angajat cu soŃie şi un copil minor în întreŃinere, având un salariu tarifar de 3.000 lei şi un spor de vechime de 20 %.

AplicaŃia nr. 2. Un angajat are un salariu de încadrare de 2.500 lei, spor vechime 2 % şi are două persoane în întreŃinere. Să se calculeze impozitul pe venitul din salarii, salariul net şi să se contabilizeze reŃinerile sociale.

APLICAłII ŞI STUDII DE CAZ PROPUSE PENTRU REZOLVARE

42

AplicaŃia nr. 3. Un agent economic are încadraŃi cu contract permanent de muncă 4 salariaŃi, ce nu au persoane în întreŃinere, aceştia având următoarele salarii de încadrare:

Salariatul A = 1.500 lei

Salariatul B = 2.000 lei

Salariatul C = 1.300 lei

Salariatul D = 2.100 lei

La calculul drepturilor salariale în cadrul unei luni calendaristice se constată următoarele:

- SalariaŃii A şi D au lucrat efectiv toată perioada (20 zile lucrătoare);

- Salariatul B se află în concediu medical pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani;

- Salariatul C a fost toată luna în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă.

CalculaŃi drepturile salariale şi obligaŃiile agentului economic.

AplicaŃia nr. 4.Să se calculeze impozitul pe salarii şi salariul net pentru Popescu Marin şi să se contabilizeze contribuŃiile sociale, având în vedere următoarele : salariu de încadrare 2.500 lei; spor pentru munca de noapte 10 %; primă de Crăciun 150 lei; trei copii în întreŃinere; soŃia are un salariu de 400 lei pe lună; rata la casă reŃinută din salariu, 250 lei pe lună; avans chenzinal 500 lei.

AplicaŃia nr. 5. SC XYZ SRL are un singur salariat, care are o normă de 8 ore pe zi. Pentru luna iulie 2010 care are 22 de zile lucrătoare, se cunosc următoarele date:

• salariu negociat 2.640 lei pentru 176 de ore de prezenŃă; • salariatul a lucrat 25 de ore suplimentare, coeficient 1,50; • a lucrat 18 ore noaptea, spor pentru muncă de noapte 20 %; • a primit un ajutor pentru înmormântare de 300 lei; • a primit 20 de tichete de masă a 8,72 lei fiecare. Care sunt cheltuielile de personal? EfectuaŃi toate înregistrările

necesare în contabilitate.

43

1. Care din elementele de mai jos nu reprezintă o componentă a venitului brut :

a) salariul de bază; b) sporuri şi adaosuri; c) indexările; d) participarea la profit; e) avantaje în natură.

2. Care este formula contabilă de înregistrare a venitului brut: a) 641 = 421 b) 644 = 421 c) 6451 = 4311 d) 641 = 425 e ) 625 = 421

3. Care este formula contabilă de înregistrare a plăŃii în numerar, a avansului chenzinal:

a) 641 = 421 b) 425 = 5311 c) 452 = 5311 d) 641 = 425 e ) 425 = 5121

4. Care este formula contabilă de înregistrare, a virării pe card a salariului net:

a) 641 = 421 b) 425 = 5311 c) 452 = 5311 d) 641 = 425 e ) 421 = 5121

5) Care din elementele de mai jos sunt incluse în venitul brut realizat şi sunt impozabile?

a) ajutoarele de naştere b) ajutoarele pentru înmormântare c) ajutorul de şomaj d) utilizarea unui vehicul în scop personal e) contravaloarea echipamentelor de protecŃie

6) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor: a) indemnizaŃiile provenind din drepturi de proprietate intelectuală b) veniturile pensionarilor

TESTE GRILĂ

44

c) veniturile din vânzarea activelor imobilizate d) ajutorul de şomaj e) avantajele în natură

7) Deducerea personală: a) se acordă numai dacă venitul realizat este sub 3.000 lei b) se acordă numai la cel de-al doilea loc de muncă c) se acordă numai dacă venitul realizat este sub 1.000 lei d) este de 350 lei pentru contribuabilii care au o persoană în

întreŃinere e) depinde doar de numărul persoanelor aflate în întreŃinerea

contribuabilului 8) Pentru calculul impozitului pe veniturile din salarii, în categoria veniturilor neimpozabile nu se includ:

a) cadourile oferite angajaŃilor cu ocazia Crăciunului , în măsura în care valoarea cadoului oferit nu depăşeşte 500 lei

b) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinŃele puse la dispoziŃia oficialităŃilor publice, a angajaŃilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara Ńării, în conformitate cu legislaŃia în vigoare

c) contravaloarea folosinŃei locuinŃei de serviciu d) contravaloarea echipamentelor de protecŃie e) cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie, ce nu

depăşesc 150 lei 9. Considerăm că o persoană are un salariu de încadrare de 800 lei , un spor de vechime de 10 % şi primeşte 20 de tichete de masă a câte 8,72 lei fiecare. Venitul brut realizat este de:

a) 800 lei; b) 880 lei; c) 1280 lei; d) 1054,4 lei; e) 974,4 lei.

10. Un agent economic angajează un salariat cu convenŃie civilă , pe perioadă limitată de timp, cu un salariu tarifar de 800 lei. Salariatul are funcŃia de bază la altă societate. Valoarea impozitului pe salarii va fi:

a) 128 lei; b) 0 lei; c) 107 lei; d) 68 lei; e) 668 lei.

45

Răspunsuri:

1.d); 2. a); 3. b); 4. e); 5. d); 6. e); 7. a); 8. a); 9. d); 10. c).

1. Grigorie LăcriŃa – Fiscalitatea, controverse şi soluŃii, Ed. Irecson, Bucureşti, 2007



4. Vişan Dumitru (coord.) – Contabilitate financiară,vol.I, II, Ed. IndependenŃa Economică, Piteşti, 2006

5. *** Codul fiscal şi normele de aplicare. Procedura fiscală, Ed. Juris Argessis, Curtea de Argeş, 2010

6. Codul fiscal aplicabil de la 01.01.2010 cu modificările şi completările ulterioare (la 01.07.2010)


BIBLIOGRAFIE

46

MODULUL III. CONTABILITATEA ŞI FISCALITATEA

IMPOZITULUI PE PROFIT

SCOPUL MODULULUI Scopul modulului „Contabilitatea şi fiscalitatea impozitului pe

profit” este de a prezenta modul de calcul al impozitului pe profit, precum şi contabilizarea acestuia.

OBIECTIVELE SPECIFICE MODULULUI • Însuşirea consideraŃiilor generale privind impozitul pe profit • Cunoaşterea veniturilor neimpozabile şi a cheltuielilor

deductibile • Cunoaşterea modului cum influenŃează cheltuielile cu

deductibilitate limitată şi cheltuielile nedecuctibile impozitul pe profit

• Explicarea şi valorificarea cunoştinŃelor privind calculul impozitului pe profit

• Cunoaşterea abordărilor privind diferenŃele temporare • Cunoaşterea modului de înregistrare şi soluŃionare a pierderilor

fiscale • Cunoaşterea modului cum se plăteşte şi se declară impozitul pe

profit



noŃiunea de impozit pe profit, de cheltuieli deductibile şi nedeductibile, de venituri impozabile şi de venituri neimpozabile

� competenŃe profesionale - studentul este capabil: - să identifice şi să explice cheltuielile deductibile şi cheltuielile

nedeductibile; - să identifice şi să cuantifice veniturile neimpozabile de veniturile

impozabile; - să calculeze impozitul pe profit la orice firmă din orice domeniu de

activitate; - să identifice convergenŃe ce pot apărea între contabilitate şi

fiscalitate privind impozitul pe profit.

47

MODALITATEA DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂłII DE SEMINAR

Activitatea de seminar are în vedere: lămurirea aspectelor rămase neclare în urma studiului individual, prin răspunsuri directe la întrebările adresate; rezolvarea testelor grilă.




CUVINTE CHEIE Impozit pe profit, venituri impozabile, venituri neimpozabile,

cheltuieli deductibile, cheltuieli cu deductibilitate limitată, cheltuieli

nedeductibile, deduceri fiscale, pierderi fiscale, impozit pe dividende, plata

impozit profit.

REFERATE:

• Paralelă între cheltuieli deductibile şi cheltuieli nedeductibile

• Deductibilitatea în timp a cheltuielilor de protocol şi a cheltuielilor de sponsorizare

• InfluenŃa impozitului pe profit asupra rentabilităŃii şi activităŃii

financiare a unei firme

48

Profitul este o formă de venit obŃinut prin intermediul unei activităŃi economice, ca urmare a investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat să poată fi calificat profit, este necesar ca activitatea economică să fie desfăşurată cu scopul obŃinerii de beneficiu.

Această subliniere este foarte importantă, întrucât, în practică, există situaŃia în care o entitate desfăşoară o activitate producătoare de venit ce nu este calificată drept profit, pentru că nu există intenŃia obŃinerii unui beneficiu, ci veniturile sunt destinate susŃinerii unei alte activităŃi, proprie entităŃii respective. Este cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ.

Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică beneficiului obŃinut din desfăşurarea unei activităŃi economice. El reprezintă una din principalele surse de venituri ale bugetului de stat.

1. Contribuabilii şi baza de impozitare

Contribuabili Baza de impozitare

Persoanele juridice române Profitul impozabil obŃinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate

Persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România

Profitul impozabil atribuibil sediului permanent

Persoanele juridice străine şi persoane fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică

Asupra părŃii din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecărei persoane

Persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăŃi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deŃinute la o persoană juridica română

Profitul impozabil aferent acestor venituri

Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri, atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică; în

Partea din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente

LECłIA 3. IMPOZITUL PE PROFIT: ELEMENTE GENERALE, VENITURI NEIMPOZABILE, CHELTUIELI

DEDUCTIBILE

49

acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reŃine şi se varsă de către persoana juridică română Persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinŃate potrivit legislaŃiei europene.

Profitul impozabil obŃinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate

2. Scutiri Sunt scutiŃi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:

- trezoreria statului; - instituŃiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru

veniturile proprii şi disponibilităŃile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanŃele publice, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 273/2006 privind finanŃele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, dacă legea nu prevede altfel;

- persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

- fundaŃiile române constituite ca urmare a unui legat; - cultele religioase, pentru: venituri obŃinute din producerea şi

valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităŃii de cult, potrivit legii, venituri obŃinute din chirii, alte venituri obŃinute din activităŃi economice,etc;

- instituŃiile de învăŃământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăŃământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- asociaŃiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaŃiile de locatari recunoscute ca asociaŃii de proprietari, potrivit Legii locuinŃei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obŃinute din activităŃi economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăŃirea utilităŃilor şi a eficienŃei clădirii, pentru întreŃinerea şi repararea proprietăŃii comune;

- Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;

- Fondul de compensare a investitorilor, înfiinŃat potrivit legii; - Banca NaŃională a României; - Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinŃat potrivit legii; - organizaŃiile non-profit, organizaŃiile sindicale şi organizaŃiile

patronale, pentru veniturile din activităŃi non-profit şi pentru veniturile din

50

activităŃi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile scutite ale activităŃii non-profit.

OrganizaŃiile nonprofit, organizaŃiile sindicale şi organizaŃiile

patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru anumite venituri : cotizaŃiile şi taxele de înscriere ale membrilor, contribuŃiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanŃilor, taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaŃiei în vigoare, veniturile obŃinute din vize, taxe şi penalităŃi sportive sau din participarea la competiŃii şi demonstraŃii sportive, donaŃiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare, etc.

3. Anul fiscal Anul fiscal este anul calendaristic:

01 ianuarie – 31 decembrie de când s-a înfiinŃat – 31 decembrie

01 ianuarie – până când s-a desfiinŃat

4. Cotele de impozitare Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil

este de 16%, cu următoarele excepŃii: - contribuabilii care desfăşoară activităŃi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităŃile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaŃi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate; -in cazul persoanelor juridice care au obŃinut, înainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor în zonă defavorizată, scutirea de impozit pe profitul aferent investiŃiilor noi se aplică în continuare pe perioada existenŃei zonei defavorizate;

5. Calculul profitului impozabil Rezultat contabil

= Veniturile realizate din orice sursă

– Cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri

Profitul impozabil (Rezultat fiscal)

= Rezultat contabil

– Veniturile neimpozabile

+ Cheltuielile nedeductibile

51

6. Venituri neimpozabile La calculul profitului impozabil, veniturile neimpozabile sunt următoarele: - dividendele primite de la o persoană juridică română; - diferenŃele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deŃin titluri de participare, precum şi diferenŃele favorabile de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de participare şi a obligaŃiunilor emise pe termen lung, efectuată potrivit reglementărilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii, a lichidării investiŃiilor financiare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deŃin titlurile de participare; - veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum şi veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităŃi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere; - veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative; - veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară; -veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiții imobiliare, după caz.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană sunt, de asemenea, neimpozabile şi:

a) dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru şi dividendele primite de persoana juridică română prin intermediul sediului său permanent situat într-un stat membru, dacă persoana juridică română întruneşte, cumulativ, următoarele condiŃii:

- plăteşte impozit pe profit, fără posibilitatea unei opŃiuni sau exceptări;

- deŃine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, începând cu 1 ianuarie 2009;

52

- la data înregistrării venitului din dividende deŃine participaŃia minimă prevăzută la pct. anterior, pe o perioadă neîntreruptă de cel puŃin 2 ani.

b) dividendele primite de sediile permanente din România ale unor

persoane juridice străine din alte state membre, societăŃi-mamă, care sunt distribuite de filialele acestora situate în state membre, dacă persoana juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiŃii:

- are una dintre formele de organizare prevăzute de lege; - în conformitate cu legislaŃia fiscală a statului membru, este

considerată a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenŃii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terŃ, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;

- plăteşte, în conformitate cu legislaŃia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opŃiuni sau exceptări, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;

- deŃine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minimă de 10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009;

- la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana juridică străină deŃine participaŃia minimă prevăzută la pct. anterior pe o perioadă neîntreruptă de cel puŃin 2 ani.

7. Cheltuieli deductibile Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli

deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

În conformitate cu prevederile Codului Fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi:

- cheltuielile cu achiziŃionarea ambalajelor, pe durata de viaŃă stabilită de către contribuabil;

- cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecŃia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

- cheltuielile reprezentând contribuŃiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

- cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris,

53

precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare;

- cheltuielile de transport şi de cazare în Ńară şi în străinătate, efectuate pentru salariaŃi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora;

- contribuŃia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

- taxele de înscriere, cotizaŃiile şi contribuŃiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuŃiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă;

- cheltuielile pentru formarea şi perfecŃionarea profesională a personalului angajat;

- cheltuielile pentru marketing, studiul pieŃei, promovarea pe pieŃele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziŃii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

- cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiŃiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;

- cheltuielile pentru perfecŃionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreŃinerea şi perfecŃionarea sistemelor de management al calităŃii, obŃinerea atestării conform cu standardele de calitate;

- cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor; - taxele de înscriere, cotizaŃiile şi contribuŃiile datorate către camerele

de comerŃ şi industrie, organizaŃiile sindicale şi organizaŃiile patronale; - pierderile înregistrate la scoaterea din evidenŃă a creanŃelor

neîncasate, în următoarele cazuri: procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti; debitorul a decedat şi creanŃa nu poate fi recuperată de la moştenitori; debitorul este dizolvat, în cazul societăŃii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor; debitorul înregistrează dificultăŃi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul;

- cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea sunt impozitate

54

1. Cheltuieli cu deductibilitate limitată Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra

diferenŃei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;

b) suma cheltuielilor cu indemnizaŃia de deplasare acordată salariaŃilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituŃiile publice;

c) cheltuielile sociale (în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului): ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcŃionarea corespunzătoare a unor activităŃi ori unităŃi aflate în administrarea contribuabililor (grădiniŃe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti), pentru şcolile pe care le au sub patronaj, precum şi alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaŃia în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaŃilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaŃiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaŃii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaŃii care au suferit pierderi în gospodărie, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;

d) perisabilităŃile, în limitele prevăzute de lege; e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori,

potrivit legii; f) cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limitele următoare: - rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată

asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din

LECłIA 4. IMPOZITUL PE PROFIT: CHELTUIELI CU DEDUCTIBILITATE LIMITATĂ, CHELTUIELI

NEDEDUCTIBILE, CONTRACTE DE LEASING

55

care se scad veniturile neimpozabile1 şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcŃionare. În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepŃie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităŃi societăŃilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acŃiuni obŃinut în urma procedurii de conversie a creanŃelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;

- provizioanele pentru garanŃii de bună execuŃie acordate clienŃilor (se deduc integral);

- ajustările constituite în limita unui procent de 30% din valoarea creanŃelor asupra clienŃilor, înregistrate de către contribuabili, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii: sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004; sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenŃei; nu sunt garantate de altă persoană; sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului; au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

- ajustările constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creanŃelor asupra clienŃilor, înregistrate de către contribuabili, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii: sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007; creanŃa este deŃinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaŃie; nu sunt garantate de altă persoană; sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului; au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.

- provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare şi funcŃionare, de către instituŃiile de credit, instituŃiile financiare nebancare înscrise în Registrul general Ńinut de Banca NaŃională a României, precum şi provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;

- rezervele tehnice constituite de societăŃile de asigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare şi funcŃionare, cu excepŃia rezervei

1 În veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezervă nu sunt incluse: veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum şi veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităŃi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere.

56

de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul acestora să acopere partea de risc care rămâne în sarcina asigurătorului, după deducerea reasigurării;

- provizioanele de risc pentru operaŃiunile pe pieŃele financiare, constituite potrivit reglementărilor Comisiei NaŃionale a Valorilor Mobiliare;

g) cheltuielile cu dobânda şi diferenŃele de curs valutar. Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului2 este mai mic sau egal cu trei3. În cazul în care cheltuielile din diferenŃele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenŃele de curs valutar, diferenŃa va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda4.

Aceste prevederi nu se aplică societăŃilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor băncilor străine care îşi desfăşoară activitatea în România, societăŃilor de leasing pentru operaŃiunile de leasing, societăŃilor de credit ipotecar, instituŃiilor de credit, precum şi instituŃiilor financiare nebancare.

Dobânzile şi pierderile din diferenŃe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obŃinute direct sau indirect de la bănci internaŃionale de dezvoltare şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obŃinute de la instituŃiile de credit române sau străine, instituŃiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obŃinute în baza obligaŃiunilor admise la tranzacŃionare pe o piaŃă reglementată nu intră sub incidenŃa acestor prevederi privind deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda şi diferenŃele de curs valutar.

În cazul împrumuturilor obŃinute de la alte entităŃi, dobânzile deductibile sunt limitate la: nivelul ratei dobânzii de referinŃă a BNR, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei şi nivelul ratei dobânzii anuale, pentru împrumuturile în valută5. Limita prevăzută se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de calculul deductibilităŃii cheltuielilor cu dobânda, efectuat în funcŃie de gradul de îndatorare a capitalului. 2 Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se înŃelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. 3 În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenŃele de curs valutar, aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare, până la deductibilitatea integrală a acestora. 4 Cheltuielile din diferenŃele de curs valutar, care se limitează potrivit acestei prevederi, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului. 5 Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

57

În cazul unei persoane juridice străine care îşi desfăşoară activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile privind cheltuielile cu dobânda şi diferenŃele de curs valutar se aplică prin luarea în considerare a capitalului propriu.

h) cheltuielile cu amortizarea, în condiŃiile respectării următoarelor prevederi:

- regimul de amortizare pentru imobilizările corporale amortizabile se determină conform următoarelor reguli: Imobilizări corporale Metoda de amortizare ConstrucŃii Metoda de amortizare liniară Echipamente tehnologice (maşini, unelte şi instalaŃii); computere şi echipamente periferice

Metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată

Alte imobilizări corporale amortizabile Metoda de amortizare liniară sau degresivă

- cheltuielile aferente achiziŃionării de brevete, drepturi de autor, licenŃe, mărci de comerŃ sau fabrică şi alte imobilizări necorporale, cu excepŃia cheltuielilor de constituire şi a fondului comercial, precum şi cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintă imobilizări necorporale, se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz;

- cheltuielile aferente achiziŃionării sau producerii programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani;

- pentru brevetele de invenŃie se poate utiliza şi metoda de amortizare degresivă sau accelerată.

- amortizarea fiscală se calculează după cum urmează: • începând cu luna următoare celei în care imobilizarea corporală

amortizabilă se pune în funcŃiune; • pentru cheltuielile cu investiŃiile efectuate din surse proprii la

imobilizările corporale din domeniul public, pe durata normală de utilizare, pe durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, după caz;

• pentru cheltuielile cu investiŃiile efectuate la imobilizările corporale concesionate, închiriate sau luate în locaŃie de gestiune de cel care a efectuat investiŃia, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare, după caz;

• pentru cheltuielile cu investiŃiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10 ani;

• mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcŃie de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcŃionare prevăzut în cărŃile tehnice;

58

• pentru locuinŃele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până la nivelul corespunzător suprafeŃei construite prevăzute de legea locuinŃei;

• numai pentru autoturismele folosite de persoanele cu funcŃii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, dar nu mai mult de un autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuŃii.

i) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

j) cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

k) cheltuielile pentru funcŃionarea, întreŃinerea şi repararea locuinŃelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeŃelor construite prevăzute de legea locuinŃei, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%;

l) cheltuielile de funcŃionare, întreŃinere şi reparaŃii aferente unui sediu aflat în locuinŃa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeŃelor puse la dispoziŃia societăŃii în baza contractelor încheiate între părŃi, în acest scop;

m) cheltuielile de funcŃionare, întreŃinere şi reparaŃii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcŃii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuŃii.

2. Cheltuieli nedeductibile Conform Codului Fiscal, următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: - cheltuielile cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele

reprezentând diferenŃe din anii precedenŃi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereŃinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;

- dobânzile/majorarile de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităŃile de întârziere datorate catre autorităŃile române/străine, potrivit prevederilor legale;

- cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată. Nu intră sub incidenŃa acestor prevederi stocurile şi

59

imobilizările corporale amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităŃi naturale sau a altor cauze de forŃă majoră, în condiŃiile stabilite prin norme;

- cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaŃilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reŃinere la sursă;

- cheltuielile făcute în favoarea acŃionarilor sau asociaŃilor, altele decât cele generate de plăŃi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preŃul de piaŃă pentru aceste bunuri sau servicii;

- cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ;

- cheltuielile cu contribuŃiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

- cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului;

- alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora care nu sunt impozitate la angajat;

- cheltuielile cu serviciile de management, consultanŃă, asistenŃă sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităŃilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte;

- pierderile înregistrate la scoaterea din evidenŃă a creanŃelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de ajustările constituite;

- cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private. Aceste cheltuieli se scad din impozitul pe profit datorat, în limita a 3‰ din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat;

- cheltuielile înregistrate în evidenŃa contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului preşedintelui ANAF;

- cheltuielile cu taxele şi cotizaŃiile către organizaŃiile neguvernamentale sau asociaŃiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual;

- cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor imobilizărilor corporale, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora.

3. Contracte de leasing Leasing financiar Leasing operaŃional

Utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar

Locatorul este tratat ca proprietar

Amortizarea bunului care face obiectul contractului se face de către utilizator

Amortizarea bunului se face de catre locator

Utilizatorul deduce dobânda Locatarul deduce chiria (rata de leasing)

60

1. Pierderi fiscale Pierderea anuală, stabilită prin declaraŃia de impozit pe profit, se

recuperează din profiturile impozabile obŃinute în următorii 7 ani consecutivi (în următorii 5 ani consecutivi, pentru pierderile anuale înregistrate până în anul 2009). Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

În cazul persoanelor juridice străine, aceste prevederi se aplică luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.

Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenŃa prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-înfiinŃaŃi sau de către cei care preiau patrimoniul societăŃii absorbite, după caz.

Orice pierdere fiscală netă care apare în perioada în care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare.

Pierdere fiscală netă

= Pierderi fiscale totale pe perioada de scutire

– Profit impozabil total în aceeaşi perioadă

2. Aspecte fiscale internaŃionale Persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul

unui sediu permanent în România au obligaŃia de a plăti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.

Profitul impozabil se determină în următoarele condiŃii: a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ

în veniturile impozabile; b) numai cheltuielile efectuate în scopul obŃinerii acestor venituri se

includ în cheltuielile deductibile.

a) Credit fiscal Dacă o persoană juridică română obŃine venituri dintr-un stat străin

prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu

LECłIA 5. IMPOZITUL PE PROFIT: PIERDERI FISCALE, ASPECTE FISCALE INTERNAłIONALE,

PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT

61

reŃinere la sursă şi veniturile sunt impozitate atât în România cât şi în statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect prin reŃinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit.

Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin într-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de 16% la profitul impozabil obŃinut în statul străin, determinat în conformitate cu prevederile Codului Fiscal sau la venitul obŃinut din statul străin.

Impozitul plătit unui stat străin este dedus, dacă se aplică prevederile convenŃiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin şi dacă persoana juridică română prezintă documentaŃia corespunzătoare, conform prevederilor legale.

b) Pierderi fiscale externe Orice pierdere realizată printr-un sediu permanent situat într-un stat

care nu este stat membru al Uniunii Europene, al AsociaŃiei Europene a Liberului Schimb sau situat într-un stat cu care România nu are încheiată o convenŃie de evitare a dublei impuneri este deductibilă doar din veniturile obŃinute de sediul permanent respectiv. În acest caz, pierderile realizate printr-un sediu permanent se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursă de venit. Pierderile neacoperite se reportează şi se recuperează în următorii 5 ani fiscali consecutivi.

3. Plata impozitului şi depunerea declaraŃiilor fiscale Contribuabilii, societăŃi comerciale bancare, persoane juridice

române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaŃia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăŃi anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaŃie (decembrie faŃă de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborării bugetului iniŃial al anului pentru care se efectuează plăŃile anticipate. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraŃiei privind impozitul pe profit, respectiv până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Aceşti contribuabili au obligaŃia de a declara şi efectua trimestrial plăŃi anticipate, în contul impozitului pe profit anual, în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent (actualizat cu indicele de inflaŃie estimat), până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăŃile anticipate, este impozitul pe profit datorat conform declaraŃiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fără a lua în calcul plăŃile anticipate efectuate în acel an.

62

CeilalŃi contribuabili au obligaŃia de a declara şi plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Începând cu data de 1 ianuarie 2013, acesti contribuabili pot opta pentru declararea şi plata impozitului pe profit anual, cu plăŃi anticipate, efectuate trimestrial. Termenul de depunere a declaraŃiei anuale de impozit pe profit este până la data de 25 martie a anului următor, conform legii.

OrganizaŃiile nonprofit si contribuabilii care obŃin venituri majoritare din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaŃia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, au obligaŃia să depună declaraŃia anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul până la data depunerii situaŃiilor financiare la organul fiscal competent din subordinea AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală.

Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligaŃia să depună declaraŃia anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul până la închiderea perioadei impozabile.

4. Declararea, reŃinerea şi plata impozitului pe dividende O persoană juridică română care distribuie/plăteşte dividende către o

persoană juridică română are obligaŃia să reŃină, să declare şi să plătească impozitul pe dividende.

Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut distribuit/plătit unei persoane juridice române.

Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se distribuie/plăteşte dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaŃiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plăteşte până la data de 25 ianuarie a anului următor.

Aceste prevederi nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română:

- unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deŃine, la data plăŃii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de 2 ani împliniŃi până la data plăŃii acestora;

- fondurilor de pensii facultative, respectiv fondurilor de pensii administrate privat;

63

- organelor administraŃiei publice care exercită, prin lege, drepturile şi obligaŃiile ce decurg din calitatea de acŃionar al statului la acele persoane juridice române.

Cota de impozit pe dividende se aplică şi asupra sumelor distribuite/plătite fondurilor deschise de investiŃii, încadrate astfel, potrivit reglementărilor privind piaŃa de capital.

1. Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor şi a

elementelor similare cheltuielilor în vederea determinării impozitului pe profit. DaŃi unele exemple în urma cărora pot rezulta elemente similare veniturilor şi cheltuielilor.

2. DaŃi 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul în care se efectuează.

3. DaŃi 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitată. 4. Care sunt condiŃiile ce trebuie îndeplinite pentru a fi deductibile

cheltuielile cu serviciile de management, consultanŃă, asistenŃă sau alte prestări de servicii.

5. PrezentaŃi cum se determină impozitul pe profit în cazul contribuabililor care realizează pe lângă venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin şi venituri din activitatea unui bar de noapte.

6. PrezentaŃi regimul fiscal în cazul cheltuielilor cu sponsorizarea. 7. PrezentaŃi regimul fiscal al cheltuielilor cu dobânzile. 8. Care sunt condiŃiile ce trebuie îndeplinite de o imobilizare corporală

pentru a fi deductibilă amortizarea fiscală. 9. Ce reprezintă valoarea fiscală a unei imobilizări corporale. În cazul

în care se vinde la un preŃ mai mic decât valoarea rămasă neamortizată fiscal, aceasta este deductibilă la determinarea impozitului pe profit?

10. PrezentaŃi regimul deductibilităŃii în cazul provizioanelor şi ajustărilor. 11. PrezentaŃi care este regimul pierderilor fiscale în cazul impozitului

pe profit. 12. Ce reprezintă din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul

fiscal extern?


64

AplicaŃia nr.1: Cheltuieli de protocol S.C. ALFA S.A. prezintă următoarele informaŃii cu privire la exerciŃiul

financiar al anului 2010: - cheltuieli de protocol 500 lei; - rezultat contabil: a) 5.000 lei; b) 24.500 lei; c) 50.000 lei; - societatea nu a înregistrat venituri neimpozabile.

Să se determine cheltuielile de protocol nedeductibile. Rezolvare:

Cheltuieli de protocol deductibile = (Venituri impozabile – Cheltuieli aferente, în afară de cheltuieli de protocol şi cheltuieli cu impozitul pe profit) x 2%

sau Cheltuieli de protocol deductibile = (Rezultat contabil – Venituri neimpozabile

+ Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile + Cheltuieli de protocol) x 2% Varianta a): Cheltuieli de protocol deductibile = (5.000 – 0 + 0 + 500) x 2% = 110 lei Cheltuieli de protocol nedeductibile = 500 – 110 = 390 lei Varianta b): Cheltuieli de protocol deductibile = (24.500 – 0 + 0 + 500) x 2% = 500 lei Cheltuieli de protocol nedeductibile = 0 Varianta c): Cheltuieli de protocol deductibile = (50.000 – 0 + 0 + 500) x 2% = 1.010 lei

(În acest caz, cheltuielile efectiv deductibile sunt în limita celor efectuate în cursul anului, respectiv 500 lei.)

Cheltuieli de protocol nedeductibile = 0 (500 lei < 1.010 lei) AplicaŃia nr.2: Cheltuieli sociale S.C. BETA S.R.L. înregistrează următoarele cheltuieli sociale în

anul 2010: - ajutor pentru înmormântare 300 lei; - cadourile salariaŃilor şi copiilor minori ai acestora 250 lei; - bilete de tratament şi odihnă acordate salariaŃilor 400 lei. Să se determine cheltuielile sociale nedeductibile, ştiind că fondul de salarii este: a) 15.000 lei; b) 50.000 lei. Rezolvare:

Cheltuieli sociale = 300 + 250 + 400 = 950 lei Cheltuieli sociale deductibile = Cheltuieli cu salariile x 2%


65

Varianta a): Cheltuieli sociale deductibile = 15.000 x 2% = 300 lei Cheltuieli sociale nedeductibile = 950 – 300 = 650 lei Varianta b): Cheltuieli sociale deductibile = 50.000 x 2% = 1.000 lei (În acest caz,

cheltuielile efectiv deductibile sunt în limita celor efectuate în cursul anului, respectiv 950 lei.)

Cheltuieli sociale nedeductibile = 0 (950 lei < 1.000 lei)

AplicaŃia nr.3: PerisabilităŃi O societate care comercializează fructe înregistrează o pierdere pe

parcursul transportului de 305 lei din totalul cantităŃii aprovizionate în valoare de 21.000 lei. Limita de perisabilitate este de 0,5%.

Să se determine cheltuiala deductibilă şi cheltuiala nedeductibilă.

Rezolvare: Înregistrarea pierderii:

305 lei 607 Cheltuieli privind

mărfurile

= 371 Mărfuri

305 lei

Cheltuiala deductibilă = 21.000 x 0,5% = 105 lei Cheltuiala nedeductibilă fiscal = 305 – 105 = 200 lei TVA aferentă cheltuielii nedeductibile = 200 x 24% = 48 lei

48 lei 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi


= 4426 TVA deductibilă

48 lei

Total cheltuieli nedeductibile = 200 + 48 = 248 lei

AplicaŃia nr.4: Rezerva legală S.C. GAMA S.A. are un capital social de 25.000 lei. În cursul anului

2010, societatea nu a înregistrat venituri neimpozabile iar rezultatul contabil obŃinut este: a) 2.100 lei; b) 110.000 lei. Rezervele legale constituite în anii precedenŃi sunt în sumă de 1.250 lei.

Să se calculeze rezerva legală pentru anul 2010. Rezolvare:

Limita maximă a rezervei legale = Capital social x 20% = 25.000 x 20% = 5.000 lei (Rezervele legale constituite în anii precedenŃi + rezerva care se constituie în anul 2010 nu trebuie să depăşească 1/5 din capitalul social, respectiv 5.000 lei.)

66

Varianta a): Rezerva legală = (Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli

aferente veniturilor neimpozabile) x 5% = (2.100 – 0 + 0) x 5% = 105 lei 1.250 lei + 105 lei ≤ 5.000 lei. În consecinŃă, rezerva legală deductibilă pentru

anul 2010 = 105 lei Varianta b): Rezerva legală = (Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli

aferente veniturilor neimpozabile) x 5% = (110.000 – 0 + 0) x 5% = 5.500 lei 1.250 lei + 5.500 lei > 5.000 lei => Rezerva legală deductibilă pentru anul 2010

= 5.000 – 1.250 = 3.750 lei

AplicaŃia nr.5: Cheltuieli de sponsorizare S.C. DELTA S.A. prezintă următoarele informaŃii:

- venituri din vânzarea mărfurilor 40.000 lei; - venituri din vânzarea produselor finite 30.000 lei; - venituri aferente costurilor stocurilor de produse 2.000lei; - venituri din serviciile prestate şi lucrările executate 7.000 lei; - venituri din subvenŃii aferente cifrei de afaceri 6.000 lei; - cheltuieli cu materiile prime 16.000; - cheltuieli privind mărfurile 25.000 lei; - cheltuieli cu salariile 14.000 lei; - cheltuieli de sponsorizare 13.000 lei. Să se determine şi să se înregistreze impozitul pe profit.

Rezolvare: Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – Deduceri fiscale + Cheltuieli

nedeductibile Rezultatul contabil = Venituri – Cheltuieli = (40.000 + 30.000 + 2.000 +7.000

+ 6.000) – (16.000 + 25.000 + 14.000 + 13.000) = 85.000 – 68.000 = 17.000 lei Rezultatul fiscal = 17.000 – 0 + 0 = 17.000 lei Impozitul pe profit = 17.000 x 16% = 2.720 lei Cheltuielile de sponsorizare se scad din impozitul pe profit datorat, în

limita a 3‰ din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat:

- CA x 3‰ = (40.000 + 30.000 + 7.000 + 6.000) x 3‰ = 249 lei - Impozitul pe profit x 20% = 2.720 x 20% = 544 lei Impozit pe profit datorat = 2.720 – 249 = 2.471 lei Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:

2.471 lei 691 Cheltuieli cu

impozitul pe profit

= 441 Impozitul pe profit

2.471 lei

Plata impozitului pe profit se efectuează în trimestrul următor.

67

AplicaŃia nr.6: Impozitul trimestrial S.C. OMEGA S.A. înregistrează următoarele venituri şi cheltuieli în

anul 2010: - lei -

Trimestru Venituri totale

Cheltuieli totale

Venituri neimpozabile

Cheltuieli nedeductibile

I 210.800 80.000 10.000 23.200 II 320.000 220.000 20.000 24.000 III 440.000 300.000 20.000 28.000 IV 560.000 400.000 20.000 30.000 Să se calculeze şi să se înregistreze impozitul pe profit. Rezolvare:

Trimestrul I: Rezultatul fiscal = 210.800 – 80.000 – 10.000 + 23.200 = 144.000 lei Impozitul pe profit datorat = 144.000 x 16% = 23.040 lei Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:


impozitul pe profit


23.040 lei

Trimestrul II: Plata impozitului pe profit datorat la sfârşitul trimestrului I:

23.040 lei 441 Impozitul pe profit

= 5121 Conturi la bănci în lei

23.040 lei

Rezultatul fiscal = 320.000 – 220.000 – 20000 + 24.000 = 104.000 lei Impozitul pe profit datorattrim.I+II = 104.000 x 16% = 16.640 lei Impozitul pe profit de înregistrat = 16.640 – 23.040 = 6.400 lei Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:


impozitul pe profit


6.400 lei

Trimestrul III: Rezultatul fiscal = 440.000 – 300.000 – 20.000 + 28.000 = 148.000 lei Impozitul pe profit datorattrim.I+II+III = 148.000 x 16% = 23.680 lei Impozitul pe profit de înregistrat = 23.680 – 16.640 = 7.040 lei Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:


impozitul pe profit


7.040 lei

68

Trimestrul IV: Plata impozitului pe profit (impozitul datorat pe primele trei trimestre – impozitul plătit în cursul anului = 23.680 – 23.040 = 640 lei):

640 lei 441 Impozitul pe profit

= 5121 Conturi la bănci în lei

640 lei

Rezultatul fiscal = 560.000 – 400.000 – 20.000 + 30000 = 170.000 lei Impozitul pe profit datorattrim.I+II+III+IV = 170.000 x 16% = 27.200 lei Impozitul pe profit de înregistrat = 27.200 – 23.680 = 3.520 lei Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:


impozitul pe profit


3.520 lei

În trimestrul I 2011 se achită suma de 3520 lei, reprezentând impozitul pe profit aferent trimestrului IV 2010.

AplicaŃia nr.7: AplicaŃie recapitulativă S..C. BETA S.A. prezintă următoarele informaŃii la sfârşitul

trimestrului I 2010: - rezultatul contabil 30.000 lei; - venituri din dividende 6.000 lei; - cheltuieli cu amenzi şi penalităŃi datorate statului 9.000 lei; - cheltuieli cu lipsuri la inventar (lipsuri neimputabile) 1.000 lei, TVA 24%; - rezerve legale constituite în anii precedenŃi 500 lei; - capital social 10.000 lei. Să se calculeze şi să se înregistreze impozitul pe profit. Rezolvare:

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – Deduceri fiscale + Cheltuieli nedeductibile

Rezultatul contabil = 30.000 lei Deduceri fiscale Venituri neimpozabile (Venituri din dividende) = 6.000 lei Limita maximă a rezervei legale = Capital social x 20% = 10.000 x 20%

= 2.000 lei Rezerva legală = (Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli

aferente veniturilor neimpozabile) x 5% = (30.000 – 6000 + 0) x 5% = 1.200 lei 500 lei + 1.200 lei ≤ 2.000 lei => Rezerva legală deductibilă = 1.200 lei Total deduceri fiscale = 6.000 + 1.200 = 7.200 lei Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli cu amenzi şi penalităŃi datorate statului 9.000 lei; Cheltuieli cu lipsuri la inventar (lipsuri neimputabile) 1.000 lei;

69

TVA aferentă lipsurilor neimputabile = 1.000 x 24% = 240 lei Total cheltuieli nedeductibile = 9.000 + 1.000 + 240 = 10.240 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – Deduceri fiscale + Cheltuieli

nedeductibile = 30.000 – 7.200 + 10.240 = 33.040 lei Impozitul pe profit = 33.040 x 16% = 5.286,4 lei Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:


impozitul pe profit


5.286 lei

Plata impozitului pe profit se efectuează în trimestrul II.

AplicaŃia nr.8: AplicaŃie recapitulativă La S.C. GAMA S.R.L. se cunosc următoarele informaŃii la sfârşitul

anului 2010: - venituri totale 40.000 lei; - cheltuieli totale 24.000 lei (inclusiv cheltuieli cu impozitul pe profit); - cheltuieli privind penalităŃi datorate furnizorilor 700 lei; - cheltuieli privind provizioane pentru litigii 2.300 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit 2.280 lei; - venituri din ajustări pentru pierderea de valoare aferentă investiŃiilor financiare pe termen scurt 1.100 lei; - venituri din diferenŃe favorabile aferente titlurilor de participare 800 lei; - cheltuieli de protocol 620 lei; - impozitul pe profit plătit în timpul anului 2400 lei; - rezerve legale constituite în anii precedenŃi 25.000 lei; - capital social 125.000 lei.

Să se calculeze şi să se înregistreze impozitul pe profit. Rezolvare:


Rezultatul contabil = Venituri totale – (Cheltuieli totale - cheltuieli cu impozitul pe profit) = 40.000 – (24.000 – 2.280) = 18.280 lei

Deduceri fiscale Venituri neimpozabile = Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare

aferentă investiŃiilor financiare pe termen scurt + venituri din diferenŃe favorabile aferente titlurilor de participare = 1.100 + 800 = 1.900 lei

Limita maximă a rezervei legale = Capital social x 20% = 125.000 x 20% = 25.000 lei. În consecinŃă, nu se mai constituie rezervă legală. (Rezervele legale constituite în anii precedenŃi reprezintă 20% din capitalul social)

Total deduceri fiscale = 1.900 + 0 = 1.900 lei

70

Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli privind provizioane pentru litigii 2.300 lei Cheltuieli de protocol: - cheltuieli deductibile = (Venituri impozabile – Cheltuieli aferente, în

afară de cheltuieli de protocol şi cheltuieli cu impozitul pe profit) x 2% = [(40.000 – 1.100 – 800) – (24.000 – 620 – 2.280)] x 2% = 340 lei

sau - cheltuieli deductibile = (Rezultat contabil – Venituri neimpozabile +

Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile + Cheltuieli de protocol) x 2% = (18.280 – 1.900 + 0 + 620) x 2% = 340 lei

- cheltuieli nedeductibile = 620 – 340 = 280 lei Total cheltuieli nedeductibile = 2.300 + 280 = 2.580 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – Deduceri fiscale + Cheltuieli

nedeductibile = 18.280 – 1900 + 2.580 = 18.960 lei Impozitul pe profit datorat 2010 = 18.960 x 16% = 3033,6 lei Impozitul pe profit de înregistrat = 3033,6 – 2.280 = 753,6 lei Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:

754 lei 691 Cheltuieli cu

impozitul pe profit


754 lei

Impozitul pe profit în sumă de 754 lei se achită în trimestrul I 2011.

AplicaŃia nr.9: AplicaŃie recapitulativă S.C. DELTA S.R.L. prezintă următoarele informaŃii referitoare la

veniturile şi cheltuielile aferente anului 2010: - venituri totale 240.000 lei; - cheltuieli totale 180.000 lei (inclusiv cheltuieli cu impozitul pe profit); - cheltuieli privind ajutoare acordate salariaŃilor care au suferit pierderi în gospodărie 2000 lei; - cheltuieli cu salariile personalului 80.000 lei - cheltuieli privind ajustări pentru deprecierea creanŃelor-clienŃi 24.000 lei; - creanŃe neîncasate într-o perioadă de 270 zile de la data scadenŃei 100.000 lei cheltuieli privind provizioane pentru garanŃii 2.000 lei; - venituri din reluarea provizioanelor pentru litigii 2.000 lei; - venituri din dividende 10.000 lei; - cheltuieli privind comisioanele aferente încasării dividendelor 200 lei; - rezerve legale constituite în anii precedenŃi 780 lei; - capital social 4.000; - cheltuieli cu impozitul pe profit 2.000 lei; - impozitul pe profit plătit în timpul anului 2.400 lei (aferent anului 2010).

Să se calculeze şi să se înregistreze impozitul pe profit.

71

Precizare: În veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva legală nu sunt incluse: veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum şi veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităŃi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere.

Rezolvare: Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – Deduceri fiscale + Cheltuieli

nedeductibile Rezultatul contabil = Venituri totale – (Cheltuieli totale - cheltuieli cu

impozitul pe profit) = 240.000 – (180.000 – 2.000) = 62.000 lei Deduceri fiscale Venituri neimpozabile = Venituri din reluarea provizioanelor pentru

litigii + Venituri din dividende = 2.000 + 10.000 = 12.000 lei Limita maximă a rezervei legale = Capital social x 20% = 4.000 x 20%

= 800 lei Rezerva legală = (Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli

aferente veniturilor neimpozabile) x 5% = (62.000 – 10.000 + 200) x 5% = 2.610 lei

780 lei + 2.610 lei > 800 lei => Rezerva legală deductibilă = 800 – 780 = 20 lei Total deduceri fiscale = 12.000 + 20 = 12.020 lei Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli sociale: - cheltuieli deductibile = Cheltuielile cu salariile personalului x 2% = 80.000 x 2% = 1.600 lei - cheltuieli nedeductibile = 2.000 – 1.600 = 400 lei Cheltuieli privind ajustări pentru deprecierea creanŃelor-clienŃi: - cheltuieli deductibile = CreanŃele neîncasate şi care îndeplinesc condiŃiile prevăzute de lege pentru calculul cheltuielilor deductibile x 30% = 100.000 x 30% = 30.000 lei - cheltuieli nedeductibile = 0 (24.000 lei < 30.000 lei) Cheltuieli privind comisioanele aferente încasării dividendelor = 200 lei Total cheltuieli nedeductibile = 400 + 0 + 200 = 600 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – Deduceri fiscale + Cheltuieli

nedeductibile = 62.000 – 12.020 + 600 = 50.580 lei Impozitul pe profit datorat 2010 = 50.580 x 16% = 8.092,8 lei Impozitul pe profit de înregistrat = 8.092,8 – 2.000 = 6.092,8 lei Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:

72


impozitul pe profit


6.093 lei

Impozitul pe profit de plată = 8.092,8 – 2.400 = 5.692,8 lei (se achită în trimestrul I 2011)

AplicaŃia nr.10: AplicaŃie recapitulativă S.C. ALFA S.A. prezintă următoarele date la finalul exerciŃiului

financiar al anului 2010:

- lei -

Venituri din exploatare, din care: 200.000 - venituri din vânzarea mărfurilor 80.000 - venituri din prestări servicii 60.000 - venituri din provizioane pentru litigii 20.000 - venituri din restituirea penalităŃilor plătite în plus statului 30.000 - venituri din cedarea activelor imobilizate 10.000 Cheltuieli din exploatare, din care: 140.000 - cheltuieli privind mărfurile vândute 50.000 - cheltuieli privind salariile 50.000 - cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea terenurilor 6.000 - cheltuieli privind lipsuri neimputabile 8.000 - cheltuieli privind bilete de tratament şi odihnă acordate salariaŃilor 12.000 - cheltuieli privind activele cedate 4.000 - cheltuieli cu impozite şi taxe 10.000 Venituri financiare, din care: 80.000 - venituri din dobânzi 60.000 - venituri din dividende 10.000 - venituri din diferenŃe favorabile aferente titlurilor de participare 8.000 - venituri din vânzarea obligaŃiunilor 2.000 Cheltuieli financiare, din care: 20.000 - cheltuieli cu dobânzile (gradul de îndatorare al capitalului: 2,3) 16.000 - cheltuieli privind ajustările de valoare aferente investiŃiilor financiare pe termen scurt

4.000

Pierderea fiscală de recuperat din anii precedenŃi 80.000 Capital social 20.000 Rezerve legale constituite în anii precedenŃi 3.600

73



Rezultatul contabil = Venituri – Cheltuieli = (200.000 + 80.000) – (140.000 + 20.000) = 120.000 lei

Deduceri fiscale Venituri neimpozabile = Venituri din provizioane pentru litigii +

Venituri din restituirea penalităŃilor plătite în plus statului + Venituri din dividende + Venituri din diferenŃe favorabile aferente titlurilor de participare = 20.000 + 30.000 + 10.000 + 8.000 = 68.000 lei

Limita maximă a rezervei legale = Capital social x 20% = 20.000 x 20% = 4.000 lei

Rezerva legală = (Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile) x 5% = (120.000 – 18.000 + 0) x 5% = 5.100 lei (Veniturile neimpozabile luate în calcul la stabilirea rezervei legale = Venituri din dividende + Venituri din diferenŃe favorabile aferente titlurilor de participare)

3.600 lei + 5.100 lei > 4.000 lei => Rezerva legală deductibilă = 4.000 – 3.600 = 400 lei

Total deduceri fiscale = 68.000 + 400 = 68.400 lei Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea terenurilor = 6.000 lei Cheltuieli privind lipsuri neimputabile = 8.000 lei TVA aferentă lipsurilor neimputabile = 8.000 x 24% = 1.920 lei Cheltuieli sociale: - cheltuieli deductibile = Cheltuielile cu salariile personalului x 2% = 50.000 x 2% = 1.000 lei - cheltuieli nedeductibile = 12.000 – 1.000 = 11.000 lei Cheltuieli privind ajustările de valoare aferente investiŃiilor financiare pe

termen scurt = 4.000 lei Total cheltuieli nedeductibile = 6.000 + 8.000 + 1.920 + 11.000 + 4.000

= 30.920 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – Deduceri fiscale + Cheltuieli

nedeductibile = 120.000 – 68.400 + 30.920 = 82.520 lei Pierderea fiscală de recuperat din anii precedenŃi = 80.000 lei Rezultatul fiscal după acoperirea pierderilor = 82.520 – 80.000 = 2.520 lei Impozitul pe profit = 2.520 x 16% = 403,2 lei Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:

403 lei 691 Cheltuieli cu

impozitul pe profit


403 lei

74

AplicaŃia nr.11: AplicaŃie recapitulativă La S.C. BETA S.A. se cunosc următoarele informaŃii pentru anul 2010:

- lei -

Venituri din exploatare, din care: 160.000

- cifra de afaceri 80.000

- venituri din provizioane pentru garanŃii 1.000

- venituri din provizioane pentru litigii 600

- venituri din ajustări privind deprecierea terenurilor 200

Venituri financiare, din care: 20.000

- venituri din dividende 2.000

Cheltuieli din exploatare, din care: 108.000

- cheltuieli privind penalităŃi datorate furnizorilor 400

- cheltuieli privind penalităŃi datorate statului 4.000

- cheltuieli privind ajustările aferente deprecierii stocurilor 200

- cheltuieli privind ajustările aferente deprecierii creanŃelor clienŃi 10.000

- cheltuieli privind cadouri acordate salariatelor 2.000

- cheltuieli privind transportul salariaŃilor la şi de la locul de muncă 4.000

- cheltuieli privind bilete de tratament şi odihnă acordate salariaŃilor 3.000

- cheltuieli cu salariile personalului 40.000

- cheltuieli de sponsorizare 8000 - cheltuieli privind lipsuri la inventar, din care:

- suma de 1.200 lei este corespunzătoare perisabilităŃilor care se încadrează în limitele legale; - suma de 200 lei reprezintă lipsuri imputabile gestionarului; - diferenŃa reprezintă lipsuri neimputabile.

2000

Cheltuieli financiare, din care: 10.000

- cheltuieli cu impozitul pe profit, înregistrate în cursul anului 2.000

Impozitul pe profit plătit în timpul anului (aferent anului 2010) 2.800 CreanŃe clienŃi neîncasate de 270 zile de la data scadenŃei (sunt îndeplinite condiŃiile stabilite de lege pentru calculul sumei

deductibile din cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea creanŃelor-clienŃi)

30.000

Capital social 24.000

Rezerve legale constituite în anii precedenŃi 2.000

75

La sfârşitul lunii aprilie s-a achiziŃionat un mijloc de transport cu valoarea de intrare de 45.000 lei. Durata de utilizare contabilă e de 10 ani, durata de utilizare fiscală e de 5 ani, iar amortizarea se calculează prin metoda liniară.


Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – Deduceri fiscale (inclusiv cheltuielile cu amortizarea fiscală) + Cheltuieli nedeductibile (inclusiv cheltuielile cu amortizarea contabilă)

Rezultatul contabil = Venituri – Cheltuieli = (160.000 + 20.000) – (108.000 + 10.000) = 62.000 lei

Deduceri fiscale Venituri neimpozabile = Venituri din provizioane pentru litigii +

Venituri din ajustări pentru deprecierea terenurilor + Venituri din dividende = 600 + 200 + 2.000 = 2.800 lei

Limita maximă a rezervei legale = Capital social x 20% = 24.000 x 20% = 4.800 lei

Rezerva legală = (Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile) x 5% = (62.000 – 2.000 + 0) x 5% = 3.000 lei (Venituri neimpozabile luate în calcul la stabilirea rezervei legale = Venituri din dividende)

2.000 lei + 3.000 lei > 4.800 lei => Rezerva legală deductibilă = 4.800 – 2.000 = 2.800 lei

Amortizarea fiscală se calculează începând cu luna mai (8 luni pentru anul 2010):

Amortizare fiscală = 12

8

5

000.45× = 6.000 lei

Total deduceri fiscale = 2.800 + 2.800 + 6.000 = 11.600 lei Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli privind penalităŃile datorate statului = 4.000 lei Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea stocurilor = 200 lei Cheltuieli privind ajustările aferente deprecierii creanŃelor clienŃi: - cheltuieli deductibile = CreanŃele neîncasate şi care îndeplinesc condiŃiile prevăzute de lege pentru calculul cheltuielilor deductibile x 30% = 30.000 x 30% = 9.000 lei - cheltuieli nedeductibile = 10.000 – 9.000 = 1.000 lei Cheltuieli sociale: - cheltuieli deductibile = Cheltuieli cu salariile x 2% = 40.000 x 2% = 800 lei - cheltuieli nedeductibile = (2.000 + 4.000 + 3.000) – 800 = 8.200 lei

76

Cheltuieli sponsorizare = 8.000 lei Cheltuieli privind lipsuri la inventar neimputabile = 600 lei TVA aferent cheltuielilor privind lipsuri neimputabile = 600 x 24% = 144 lei

Amortizare contabilă = 12

8

10

000.45× = 3.000 lei

Total cheltuieli nedeductibile = 4.000 + 200 + 1.000 + 8.200 + 8.000 + 600 + 144 + 3.000 = 25.144 lei

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – Deduceri fiscale + Cheltuieli nedeductibile = 62.000 – 11.600 + 25.144 = 75.544 lei

Impozitul pe profit = 75.544 x 16% = 12.087 lei Cheltuielile de sponsorizare se scad din impozitul pe profit datorat, în

limita a 3‰ din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat:

- CA x 3‰ = 80.000 x 3‰ = 240 lei - Impozitul pe profit x 20% = 12.087 x 20% = 2.417,4 lei

Impozitul pe profit datorat final = 12.087 – 240 = 11.847 lei Impozitul pe profit de înregistrat = 11.847 – 2.000 = 9.847 lei Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:


impozitul pe profit


9.847 lei

Impozitul pe profit rămas de plată = 11.847 – 2.800 = 9.047 lei (se achită în trimestrul I 2010.

REZUMAT Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică beneficiului

obŃinut din desfăşurarea unei activităŃi economice. El reprezintă una din principalele surse de venituri ale bugetului de stat.

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu următoarele excepŃii: contribuabilii care desfăşoară activităŃi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităŃile enumerate este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaŃi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

Venituri neimpozabile: dividendele primite de la o persoană juridică română; diferenŃele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere; veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.

77

Cheltuieli cu deductibilitate limitată: - cheltuielile de protocol - suma cheltuielilor cu indemnizaŃia de deplasare acordată

salariaŃilor) cheltuielile sociale - perisabilităŃile, în limitele prevăzute de lege; - cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de

angajatori, potrivit legii; - cheltuielile cu provizioane şi rezerve; - cheltuielile cu dobânda şi diferenŃele de curs valutar. - cheltuielile cu amortizarea; - cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii

facultative, - cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, - cheltuielile pentru funcŃionarea, întreŃinerea şi repararea

locuinŃelor de serviciu; - cheltuielile de funcŃionare, întreŃinere şi reparaŃii aferente unui

sediu aflat în locuinŃa proprietate personală a unei persoane fizice; - cheltuielile de funcŃionare, întreŃinere şi reparaŃii. Cheltuieli nedeductibile - cheltuielile cu impozitul pe profit datorat; - dobânzile/majorarile de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităŃile

de întârziere datorate catre autorităŃile române/străine; - cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor

corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare

- cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaŃilor sub forma unor avantaje în natură;

- cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ;

- cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile; - cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele

angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului; - alte cheltuieli salariale, care nu sunt impozitate la angajat; - cheltuielile cu serviciile de management, consultanŃă, asistenŃă sau

alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităŃilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte;

- pierderile înregistrate la scoaterea din evidenŃă a creanŃelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de ajustările constituite;

- cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private;

78

- cheltuielile înregistrate în evidenŃa contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului preşedintelui ANAF;

- cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor imobilizărilor corporale, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora.

Orice pierdere fiscală netă care apare în perioada în care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare.

Pierdere fiscală netă

= Pierderi fiscale totale pe perioada de scutire

– Profit impozabil total în aceeaşi perioadă

AplicaŃia nr. 1 Se cunosc următoarele informaŃii despre activitatea unui agent economic: - venituri totale: 30000 lei, din care: venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-au acordat deduceri 1000 lei; dividende primite de la o persoană juridică română 2500 lei; - cheltuieli totale: 15000 lei, din care: cheltuieli de protocol 500 lei; cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrelor anterioare 800 lei. Să se determine impozitul pe profit. AplicaŃia nr. 2 S.C. ALFA S.A. prezintă la sfârşitul anului 2010 următoarea situaŃie: - venituri din vânzarea mărfuri 6.000 lei; - venituri din vânzarea produselor finite 4.000 lei; - venituri financiare 800 lei; - venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere = 100 lei; - cheltuieli cu materii prime şi materiale 1.200 lei; - cheltuieli cu personalul 600 lei; - cheltuieli cu protocolul 100 lei - cheltuieli cu dobânda pentru creditele bancare (gradul de îndatorare a capitalului = 3,2) 500 lei;


79

- cheltuieli pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, potrivit legii 300 lei; - cheltuieli de reclamă şi publicitate 60 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit 250 lei; - cheltuieli sociale 15 lei; - pierdere fiscală în anul precedent 1.000 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea 80 lei. Să se determine şi să se înregistreze impozitul pe profit. AplicaŃia nr. 3 O societate comercială a înregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care 10.000 lei reprezintă impozitul pe profit plătit în cursul anului, 30.000 lei reprezintă cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezintă majorări de întârziere rezultate în urma unui control fiscal, 5.000 lei reprezintă contravaloarea unor servicii de consultanŃă furnizate de un partener, pentru care nu există contract încheiat şi nu este justificată necesitatea lor. Să se determine impozitul pe profit de virat statului. AplicaŃia nr. 4 O societate comercială înregistrează în anul 2010 venituri în sumă de 175.000 lei, din care 20.000 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică română. Cheltuielile sunt următoarele:

- cheltuieli cu materiile prime şi materialele 37000 lei; - cheltuieli de personal 10000 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit datorat în cursul anului 3000 lei; - cheltuieli cu provizioanele pentru garanŃii de bună execuŃie acordate

clienŃilor 15000 lei; - cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document

justificativ 20.000 lei; - cheltuieli cu amortizarea contabilă a mijloacelor fixe 20.000 lei;

amortizarea fiscală este 23.000 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei

Să se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului şi diferenŃa de virat statului. AplicaŃia nr.5

O societate comercială înregistrează într-un an venituri în suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoană juridică română. Cheltuielile înregistrate sunt:

80

- cheltuieli cu serviciile prestate de terŃi 11.000 lei (există contracte încheiate, se justifică necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă);

- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei; - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune,

neimputabile 2500 lei; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este

fondul de salarii şi diferenŃa contribuŃii aferente fondului de salarii; - cheltuieli de protocol 2400 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea în bani 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei.

Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an.

AplicaŃia nr.6 O societate comercială plătitoare de impozit pe profit realizează în primul trimestru al anului 2010 venituri totale în sumă de 13450 lei, din care 2300 lei reprezintă venituri neimpozabile. În aceeaşi perioadă, societatea comercială înregistrează cheltuieli totale în sumă de 9700 lei, din care 1570 lei reprezintă cheltuieli nedeductibile. DeterminaŃi impozitul pe profit de plată aferent trimestrului I 2010.

AplicaŃia nr.7 S.C. X S.R.L. înregistrează următoarele venituri şi cheltuieli în anul 2010: - lei -

Trimestru Venituri totale

Cheltuieli totale

Venituri neimpozabile

Cheltuieli nedeductibile

I 90.000 75.000 20.000 10.000 II 125.000 80.000 25.000 15.000 III 150.000 100.000 40.000 30.000 IV 200.000 150.000 45.000 40.000 Să se calculeze şi să se înregistreze impozitul pe profit.

AplicaŃia nr.7

S.C. ALFA S.A. prezintă următoarele date la finalul exerciŃiului financiar al anului 2010:

- lei -

1. Venituri:

- venituri din vânzarea mărfurilor 44.000

- venituri din prestări servicii 30.000

- venituri din provizioane pentru litigii 10.000

81

- venituri din restituirea penalităŃilor plătite în plus statului 15.000

- venituri din cedarea activelor imobilizate 5.000

- venituri din dobânzi 3.400

- venituri din dividende 5.400

- venituri din diferenŃe favorabile aferente titlurilor de participare 4.000

- venituri din vânzarea obligaŃiunilor 1.000

2. Cheltuieli:

- cheltuieli privind mărfurile vândute 25.000

- cheltuieli privind salariile 21.000

- cheltuieli de sponsorizare 4.000

- cheltuieli privind penalităŃi datorate statului 200

- cheltuieli privind penalităŃi datorate furnizorilor 2.000

- cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea terenurilor 3.000

- cheltuieli privind lipsuri neimputabile 4.000

- cheltuieli privind bilete de tratament şi odihnă acordate salariaŃilor 6.000

- cheltuieli privind activele cedate 2.000

- cheltuieli cu impozite şi taxe 5.000

- cheltuieli cu dobânzile (gradul de îndatorare al capitalului: 2,5) 8.000 - cheltuieli privind ajustările de valoare aferente investiŃiilor financiare pe termen scurt

2.000

4. Capital social 10.000

5. Rezerve legale constituite în anii precedenŃi 1.800 Să se calculeze şi să se înregistreze impozitul pe profit.

1. Care dintre următoarele venituri este neimpozabil? a. venituri din dobânzi; b. venituri din diferenŃe de curs valutar; c. venituri din provizioane atunci când la constituirea acestora cheltuielile au fost deductibile; d. venituri din dividende; e. venituri din vânzarea mărfurilor.

TESTE GRILĂ

82

2. În cursul unui an o firmă a înregistrat următoarele cheltuieli: cheltuieli cu salariile 3000 lei; cheltuieli cu energia şi apa 1000 lei; cheltuieli cu amenzi datorate autorităŃilor române 500 lei; cheltuieli cu impozitul pe profit 1500 lei; cheltuielile cu mărfurile 5000 lei; cheltuieli cu perisabilităŃile peste limitele admise de lege 300 lei. Care este valoarea cheltuielilor nedeductibile? a. 2000 lei; b. 1800 lei; c. 2300 lei; d. 300 lei; e. 3000 lei. 3. Cheltuielile de protocol: a. sunt cheltuieli nedeductibile fiscal; b. sunt cheltuieli cu deductibilitate limitată; c. sunt deductibile în limita a 2% din veniturile impozabile din care se deduc cheltuielile aferente, cu excepŃia cheltuielilor de protocol şi a celor cu impozitul pe profit; d. sunt deductibile în limita a 2 % din totalitatea veniturilor din case se deduc cheltuielile aferente, cu excepŃia cheltuielilor de sponsorizare şi a celor cu impozitul pe profit; e. sunt cheltuieli integral deductibile fiscal. 4. Care dintre următoarele entităŃi nu sunt scutite de la plata impozitului pe profit?

a. Trezoreria statului; b. Banca NaŃională a României; c. InstituŃiile de învăŃământ particular acreditate; d. Fondul de compensare a investitorilor; e. SocietăŃile comerciale cu răspundere limitată;

5. Care dintre următoarele cheltuieli sunt deductibile? a. cheltuielile cu achiziŃionarea ambalajelor, pe durata de viaŃă stabilită

de către contribuabil; b. cheltuielile reprezentând contribuŃiile pentru asigurarea de accidente

de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

c. cheltuieli cu dobânzile dacă gradul de îndatorare este mai mare decât 3; d. cheltuielile pentru formarea şi perfecŃionarea profesională a

personalului angajat; e. cheltuielile pentru marketing, studiul pieŃei, promovarea pe pieŃele

existente sau noi. 6. Se cunosc următoarele informaŃii: venituri impozabile 10000 lei; cheltuieli aferente veniturilor impozabile 6000 lei; cheltuieli de protocol

83

800 lei; cheltuieli cu impozitul pe profit 400 lei. Valoarea cheltuielilor nedeductibile aferentă cheltuielilor de protocol este de:

a. 80 lei; b. 720 lei; c. 56 lei; d. 744 lei; e. 800 lei;

7. Se cunosc următoarele informaŃii: venituri neimpozabile 10000; cheltuieli aferente veniturilor impozabile 6000 lei; cheltuieli aferente minusurilor constatate la inventar 1000 lei pentru care se acceptă perisabilităŃi în valoare de 700 lei; cheltuieli cu amenzi şi penalităŃi 600 lei. Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este de:

a. 1600; b. 1300; c. 900; d. 700; e. 600;

8. Se cunosc următoarele date: capital social 10000 lei; rezerve legale din anii anteriori 1500 lei; profit contabil 15000 lei. Valoarea maximă a rezervei legale care se poate constitui pentru a fi deductibilă este de:

a. 250; b. 500; c. 750; d. 1000; e. 2000;

9. Metoda de amortizare accelerată, pentru a fi amortizarea corespunzătoare integral deductibilă fiscal, se poate aplica pentru:

a. construcŃii; b. obiecte de inventar; c. unelte şi instalaŃii; d. cheltuieli de constituire; e. amenajarea terenurilor;

10. Se dau următoarele cheltuieli: cheltuieli cu impozitul pe profit 500 lei; cheltuieli cu mărfurile 10000 lei; cheltuieli cu amortizarea determinată prin metoda liniară aferentă construcŃiilor 1000 lei; cheltuieli cu dobânzile şi penalităŃile datorate furnizorilor 400 lei. Valoarea cheltuielilor nedeductibile este de:

a. 500; b. 1500;

84

c. 900; d. 1900; e. 10000.

11. Care este impozitul pe profit cunoscând: venituri totale 1000; cheltuieli totale 700, din care: cheltuieli cu amenzi datorate autorităŃilor române 100 lei, cheltuieli cu salarii 300 lei, cota de impozit pe profit 16%?

a. 128; b. 48; c. 64; d. 112; e. 16;

Răspunsuri:

1. d); 2.c); 3 b,c );4. e); 5. a,b,d,e) 6.d) 7. c) 8. b) 9.c) 10. a) 11. c




4. *** Codul fiscal şi normele de aplicare. Procedura fiscală, Ed. Juris Argessis, Curtea de Argeş, 2010



BIBLIOGRAFIE

85

MODULUL IV. CONTABILITATEA ŞI FISCALITATEA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

SCOPUL MODULULUI Scopul modulului „Contabilitatea şi fiscalitatea taxei pe valoarea

adăugată ” este de a prezenta modul de contabilizare şi de fiscalizare a taxei pe valoarea adăugată la nivelul unei firme.

OBIECTIVELE SPECIFICE MODULULUI � Cunoaşterea semnificaŃiei termenilor specifici privind aplicarea

TVA după aderare, ca rezultat al armonizării fiscale; � ÎnŃelegerea şi însuşirea regulilor de funcŃionare a TVA aplicabile la

nivel naŃional şi intracomunitar; � Însuşirea modalităŃilor de stabilire a bazei de impozitare în diverse

cazuri întâlnite în practică; � ÎnŃelegerea şi însuşirea aplicării regimului deducerii şi

determinarea obligaŃiei sau creanŃei de TVA; � Însuşirea aspectelor privind relaŃia fiscalitate-contabilitate a TVA; � Însuşirea modalităŃii de înregistrare în contabilitate a operaŃiunilor

legate de gestionarea a TVA la nivelul întreprinderii; � Cunoaşterea implicaŃiilor TVA asupra rezultatului şi fluxurilor de

trezorerie;



noŃiunea de taxă pe valoarea adăugată, de bază de calcul, de operaŃiuni scutite şi operaŃiuni taxabile.

� competenŃe profesionale - studentul este capabil: - să identifice şi să explice mecanismul taxei pe valoarea adăugată; - să facă distincŃia între operaŃiuni scutite de taxa pe valoarea

adăugată şi operaŃiuni taxabile; - să identifice operaŃiunile economice supuse diverselor cote de taxă

pe valoarea adăugată; MODALITATEA DE DESFĂŞURARE: prezentare şi dezbatere,

exemple şi studii de caz FOND DE TIMP 8 ore studiu individual şi 8 ore activitate de seminar CUVINTE CHEIE: taxa pe valoarea adăugată, operaŃiuni

impozabile, persoane impozabile, livrări intracomunitare, achiziŃii

86

intracomunitare, faptul generator, exigibilitate, baza de impozitare, cote de impozitare, regim de impozitare, operaŃiuni scutite, teritorialitate, obligaŃii de plată, regularizare TVA, principiul deducerii, taxarea inversă, taxarea inversă.

REFERATE: • Armonizarea TVA în România ca rezultat al integrării în Uniunea

Europeană; • ImplicaŃii ale TVA în comerŃul intracomunitar-livrările şi achiziŃiile

intracomunitare; • ImplicaŃiile taxei pe valoarea adăugată asupra performanŃelor

întreprinderii; • Taxarea inversă - motivaŃie si mod de aplicare.

INTRODUCERE Armonizarea impozitării indirecte, în România ca rezultat al

integrării în Uniunea Europeană, a determinat o serie întreagă de reglementări6 în plan fiscal privind taxa pe valoarea adăugată ca principal impozit indirect, urmărindu-se uniformizarea legislaŃiei cu cea din U.E. în special în ceea ce priveşte tranzacŃiile intracomunitare7.

Printr-o scurtă trecere în revistă a principalelor aspecte privind reglementarea şi aplicarea TVA, vom încerca să readucem în atenŃie8 baza elementelor definitorii şi tehnice ale TVA, utile înŃelegerii aplicării în practica fiscală şi contabilă a acestui impozit.

6Sediul materiei privind impozitarea prin taxa pe valoarea adăugată, se află în Codul fiscal, aprobat prin Legea 571/2003, publicată în M.O. 927 din 23 decembrie 2003 cu modificările şi completările ulterioare şi HG nr.44 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în MO nr.112 din 6 februarie 2004 ,cu modificările şi completările ulterioare. 7 La nivelul UE, legislaŃia în materie de TVA este reprezentată în principal de Directiva a 6-a (Directiva 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977, privind armonizarea legislaŃiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată) cu modificările şi completările ulterioare. 8Pentru o mai bună înŃelegere şi însuşire a noŃiunilor, soluŃiilor şi speŃelor prezentate, recomandăm utilizarea informaŃiilor şi precizărilor din Codul fiscal şi Normele de aplicare actualizate (www.anaf.ro)

87

1. Tipuri de operaŃiuni cuprinse în sfera de aplicare 1. Livrarea de bunuri, care reprezintă transferul dreptului de a

dispune de bunuri ca şi un proprietar. În acest sens, se utilizează mai multe noŃiuni, precum: livrarea către sine; livrare intracomunitară; transferul; nontransfer; vânzarea la distanŃă.

2. Prestarea de servicii 3. Schimburi de bunuri sau servicii

4. AchiziŃii intracomunitare de bunuri 5. Importul de bunuri ▪Livrarea către sine / prestarea către sine se consideră a fi:

preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziŃionate sau produse de către aceasta, pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată, prevăzute în lege.

▪Livrare intracomunitară (LIC) reprezintă o livrare de bunuri, care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană (transportatorul), în contul acestora.

▪Transferul, (livrarea intracomunitară asimilată), reprezintă transportul de către o persoană impozabilă de bunuri aparŃinând activităŃii sale economice din România, într-un alt stat membru pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităŃii sale economice în acel stat membru.

▪Nontransferul, reprezintă de fapt circulaŃia bunurilor din Romania către alt stat membru (fără tranzacŃie).

▪Vânzarea la distanŃă reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de altă persoană în numele acestuia.

▪Prestarea de servicii sau asimilate prestărilor de servicii, se consideră orice operaŃiune care nu constituie livrare de bunuri, cum ar fi utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, sau pentru a fi puse la dispoziŃie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parŃial.

LECłIA 6. TVA: OPERAłIUNI CUPRINSE ÎN SFERA DE APLICARE; LOCUL OPERAłIUNILOR;

OPERAłIUNI IMPOZABILE; OPERAłIUNI SCUTITE

88

▪ Schimbul de bunuri sau servicii, se întâlneşte în cazul unei operaŃiuni care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii, fiecare persoană impozabilă se consideră că a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu plată.

▪AchiziŃia intracomunitară (AIC), este operaŃiunea de cumpărare de bunuri ai căror furnizori sunt situaŃi în statele membre UE, expediate sau transportate la destinaŃia indicată de cumpărător, de către furnizor, sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului. În principiu, achiziŃia intracomunitară taxabilă este operaŃiunea în oglindă a livrării intracomunitare scutite efectuate de furnizorul din alt Stat Membru.

▪Importul de bunuri, reprezintă introducerea în comunitate de bunuri dintr-un teritoriu terŃ, altul decât statele membre UE. Importator este persoana pe numele căreia sunt declarate bunurile, în momentul în care taxa la import devine exigibilă.

Tabel nr. 1 Denumirea şi sensul operaŃiunilor înainte şi după aderare

1. ÎNAINTE DE DATA ADERARII 2. DUPĂ DATA ADERARII a) Livrare de bunuri transportate din România către un stat membru UE:

a) Livrare de bunuri transportate din România către alt stat membru UE:

- în România avea loc un export, de regulă scutit de TVA cu drept de deducere;

- în România are loc o livrare intracomunitară de bunuri, de regulă, scutită de TVA cu drept de deducere

- în statul membru UE avea loc un import, în principiu, impozabil în statul respectiv.

- în celălalt stat membru UE are loc o achiziŃe intracomunitară de bunuri, în principiu, impozabilă în statul respectiv.

b) Livrare de bunuri transportate dintr-un stat membru UE către România:

b) Livrare de bunuri transportate din alt stat membru UE către România:

- în statul membru UE avea loc un export, în principiu, scutit de TVA cu drept de deducere în statul respectiv;

- în celălalt stat membru UE are loc o livrare intracomunitară de regulă, scutită de TVA cu drept de deducere în statul respectiv;

- în România avea loc un import, de regulă, impozabil.

- în România are loc o achiziŃie intracomunitară de bunuri, în principiu, impozabilă.

Regimuri vamale suspensive (OperaŃiuni de perfecŃionare activa/pasiva, admitere temporară)

Non transfer în statele membre de origine Regimuri vamale suspensive în relaŃia cu Ńări terŃe

Livrări care au locul in alt stat decât cel din care începe transportul

Non transfer

89

2. OperaŃiuni impozabile Pentru ca operaŃiile ce intră în sfera TVA să devină operaŃii

impozabile din punct de vedere al TVA în România, acestea trebuie să îndeplinească anumite condiŃii:

- să constituie sau să fie asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii;

- locul livrării sau prestării este în România; - livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de

o persoană impozabilă; - livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor rezultă dintr-o

activitate economică. De asemenea, sunt operaŃiuni impozabile:

- importul de bunuri efectuat în România, dacă locul importului este România;

- achiziŃiile intracomunitare de bunuri, cu anumite excepŃii; - orice achiziŃie intracomunitară de mijloace de transport noi; - orice achiziŃie intracomunitară de produse accizabile;

Nu sunt considerate operaŃiuni impozabile în România achiziŃiile intracomunitare care sunt:

- operaŃiuni efectuate de persoane care realizează exclusiv livrări de bunuri pentru care TVA nu este deductibilă;

- achiziŃii intracomunitare sub plafonul de 10.000 euro/an (excepŃie mijloacele de transport noi şi produsele accizabile);

- operaŃiuni pentru care locul livrări sau prestări nu este în România.

3. Teritorialitatea TVA şi locul operaŃiunilor Pentru a fi supuse TVA în Ńara noastră, livrările de bunuri, prestările

de servicii, achiziŃiile intracomunitare sau importul, trebuie să fie considerate a fi realizate în România.

Dacă operaŃiunile au loc într-un alt stat membru decât România, ele vor fi impozabile în acel stat şi neimpozabile în România.

Locul livrării de bunuri se stabileşte în funcŃie de operaŃiunea realizată :

- Livrări de bunuri expediate sau transportate - locul livrării: locul în care sunt situate bunurile la momentul începerii transportului.

- Bunuri care fac obiectul unor instalări sau montaj – locul livrării este locul unde se efectuează instalarea sau montajul bunurilor. Aceste operaŃii nu sunt niciodată livrări intracomunitare în statele membre de unde începe transportul, sunt non-transferuri.

90

Locul achiziŃiei intracomunitare de bunuri, este locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.

Locul prestării de servicii este; - Locul beneficiarului, dacă beneficiarul este o persoană impozabilă - Locul prestatorului, dacă beneficiarul este o persoană juridică

neimpozabilă.

4. OperaŃiuni scutite de T.V.A.

OperaŃiunile scutite de TVA sunt reglementate prin lege şi nu se admite extinderea lor prin analogie. Aceste scutiri cuprind o arie largă de operaŃiuni, dintre care menŃionăm următoarele categorii:

a) scutiri în interiorul Ńării precizate concret prin lege; b) scutiri pentru importuri şi achiziŃii intracomunitare; c) scutiri pentru exporturi sau alte operaŃiuni similare, pentru livrări

intracomunitare şi pentru transportul internaŃional şi intracomunitar; d) scutiri speciale legate de traficul internaŃional de bunuri; e) scutiri pentru intermediari. • Scutiri pentru importuri şi achiziŃii intracomunitare: - Importul şi achiziŃia intracomunitară de bunuri a căror livrare în

România este în orice situaŃie scutită de taxă; - AchiziŃia intracomunitară de bunuri pentru care locul

livrării/prestării este în străinătate şi pentru care cumparatorul ar avea dreptul la rambursarea taxei;

- Importul de gaze naturale prin sistemul de distribuŃie a gazelor naturale şi importul de energie electrică.

● Scutiri pentru livrările intracomunitare: Livrările intracomunitare de bunuri, sunt scutite de plata TVA cu

drept de deducere, dacă sunt aferente următoarelor operaŃiuni: - Livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ComunităŃii

de către furnizor sau de altă persoană în contul său; - Livrările către o persoană care îi comunică furnizorului un cod

valabil de înregistrare în scopuri de TVA atribuit de autorităŃile fiscale din alt stat membru. ExcepŃie fac livrările, altele decât cele de mijloace de transport noi, efectuate de o întreprindere mică ce aplică regimul scutirii de taxă, acestea fiind scutite fără drept de deducere.

- Livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de întregistrare în scopuri de TVA;

91

- Livrările intracomunitare de bunuri accizabile către o persoană impozabilă sau către o persoană juridică neimpozabilă, care nu comunică un cod valabil de TVA din alt stat membru, cu excepŃia:

� livrărilor de bunuri accizabile efectuate de o întreprindere mică; � livrărilor de bunuri accizabile supuse regimului special al marjei

profitului; � transferului de bunuri.

ObligaŃii cu privire la livrările intracomunitare de bunuri scutite de TVA:

o Înscrierea operaŃiunii în facturi sau autofacturi în cazul transferului. o Înscrierea în facturi a codului de înregistrare în scopuri de TVA al

beneficiarului din alt stat membru (Codul ISO). o Înscrierea operaŃiunii în rubrica de livrări intracomunitare din

decontul de TVA (cod 300). o Înscrierea facturilor care au fost emise sau primite aferente

operaŃiunilor în declaraŃia recapitulativă (390 VIES) ce se va depune pentru fiecare lună pe parcursul căreia au loc livrări intracomunitare (inclusiv transferuri).

1. Persoanele impozabile şi activitatea economică

Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităŃi economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităŃi. ActivităŃile economice cuprind activităŃile producătorilor comercianŃilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităŃile extractive, agricole şi activităŃile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obŃinerii de venituri cu caracter de continuitate. InstituŃiile publice sunt persoane impozabile pentru activităŃile desfăşurate în calitate de autorităŃi publice, dar care sunt scutite de taxă, sau pentru activităŃile cu caracter economic aplicând un regim mixt.

LECłIA 7. TVA: PERSOANE IMPOZABILE; OBLIGAłIILE PERSOANELOR IMPOZABILE; FAPTUL

GENERATOR ŞI EXIGIBILITATEA; REGIMUL DE IMPOZITARE; COTELE ŞI BAZ ADE IMPOZITARE

92

Persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată, este persoana impozabilă care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii, cu excepŃia cazurilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei.

Persoana obligată la plata taxei pentru operaŃiunile taxabile din România este persoana impozabilă care efectuează livrăgri de bunuri sau prestări de servicii, cu excepŃia cazurilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei

Persoana obligată la plata taxei pentru livrări intracomunitare este persoana care efectuează livrarea.

Persoana obligată la plata taxei pentru achiziŃii intracomunitare, este persoana care efectuează o achiziŃie intracomunitară de bunuri care este taxabilă.

Persoana obligată la plata taxei pentru importul de bunuri supus taxării, conform legii este importatorul.

2. Înregistrarea în scopuri TVA

Persoana impozabilă care realizează sau intenŃionează sa realizeze operatii taxabile sau scutite cu drept de deducere, are obligaŃia înregistrării in scop TVA.

Sistemul românesc de înregistrare în scopuri de TVA cuprinde: - înregistrarea standard în scopuri de TVA a companiilor stabilite în România; - înregistrarea specială în scopuri de TVA pentru achiziŃii intracomunitare; - înregistrarea în scopuri de TVA a societăŃilor străine prin numirea unui reprezentant fiscal în scopuri de TVA; - înregistrarea directă în scopuri de TVA doar a companiilor străine stabilite în UE. O societate românească poate fi obligată să se înregistreze în scopuri

de TVA şi în alte state membre UE în care desfăşoară anumite operaŃiuni (de exemplu import de bunuri din afara UE, achiziŃii intracomunitare).

Pragul de venituri pentru înregistrarea în scopuri de TVA este echivalentul în lei al sumei de 35.000 de euro. La calcularea pragului se includ şi veniturile obŃinute din operaŃiuni scutite fără drept de deducere.

Codul de înregistrare în scopuri de TVA are prefixul “RO” şi reprezintă codul atribuit de către autorităŃile competente din România persoanelor care au obligaŃia să se înregistreze ca plătitori de TVA sau un cod de înregistrare similar, atribuit de autorităŃile competente dintr-un alt stat membru.

93

3. Faptul generator şi exigibilitatea TVA Faptul generator pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii

intervine la data livrării bunurilor sau prestării serviciilor. Exigibilitatea intervine la data la care are loc faptul generator, cu

unele excepŃii, când exigibilitatea intervine : - la data emiterii facturii, dacă este anterioară faptului generator; - la data încasării avansurilor, excepŃie făcând cele pentru plata importului

sau avansuri încasate pentru operaŃiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Exigibilitatea pentru livrările intracomunitare scutite de taxa intervine la

data emiterii facturii pentru întreaga valoare a bunurilor, dar nu mai târziu de a cinsprezecea zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.

Exigibilitatea pentru achiziŃiile intracomunitare de bunuri intervine la data emiterii facturii pentru întreaga valoare a bunurilor, dar nu mai târziu de a cinsprezecea zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.

Exigibilitatea pentru importul de bunuri intervine la data la care bunurile sunt supuse taxelor vamale sau, în cazul în care sunt scutite, la data la care s-ar supune unor astfel de taxe.

4. Regimul de impozitare in funcŃie de tipul operaŃiilor Regimul de impozitare aplicat operaŃiunilor care intră în sfera TVA

este diferit şi se referă la: -operatiuni taxabile; -operaŃiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează

taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziŃii; -operaŃiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se

datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziŃii;

-importuri şi achiziŃii intracomunitare, scutite de taxă; -operaŃiuni scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de întreprinderile

mici care aplică regimul special de scutire, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziŃii.

5. Cotele şi baza de impozitare de impozitare - Cota standard de TVA este 24% şi se aplică tuturor livrărilor de

bunuri şi prestărilor de servicii, inclusiv importurilor, pentru care nu se aplică scutiri (cu sau fără drept de deducere) sau cota redusă de TVA.

- Cota redusă TVA de 9% se percepe pentru medicamentele de uz uman şi veterinar, cărŃi, ziare şi periodice, cazarea la hoteluri sau în locaŃii cu rol similar, bilete de cinema, taxele de intrare la muzee, monumente

94

istorice, grădini zoologice şi grădini botanice, târguri şi expoziŃii, furnizarea de manuale şcolare, de proteze şi produse ortopedice.

- Cota redusă de 5% se aplică pentru livrarea locuinŃelor ca parte a politicii sociale, inclusiv: cămine de bătrâni case de copii, etc., în anumite condiŃii.

Pentru situaŃiile în care în preŃul de vânzare este inclus şi TVA, aşa cum este de exemplu în cazul preŃului cu amănuntul, pentru calculul TVA colectată, se utilizează cota recalculată (CR) prin procedeul sutei mărite, astfel:

CR = (C / 100 + C) x 100 unde: C = cota TVA standard sau cota redusă Cota recalculată astfel determinată se aplică asupra preŃului care

include TVA şi se obŃine valoarea TVA colectată aferentă vânzărilor. Baza de impozitare Baza de impozitare este constituită în principiu din contrapartida

obŃinută sau care urmează a fi obŃinută de către furnizor sau prestator din partea cumpărătorului, existând şi cazuri specifice.

Nu se includ în baza de impozitare: � rabaturi, remize, risturnuri, sconturi acordate de furnizori

direct clienŃilor la data exigibilităŃii taxei; � sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre

judecătorească definitivă şi irevocabilă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parŃială a obligaŃiilor contractuale;

� dobânzile şi penalităŃile percepute după data livrării sau prestării, pentru plăŃi cu întârziere;

� valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienŃi, prin schimb, fără facturare;

� sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se decontează acesteia, precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi în contul unei alte persoane.

Sunt situaŃii când baza de impozitare trebuie ajustată: a) dacă a fost emisă o factură şi, ulterior, operaŃiunea este

anulată total sau parŃial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;

b) în cazul refuzurilor totale sau parŃiale privind cantitatea, calitatea ori preŃurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum şi în cazul anulării totale ori parŃiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părŃi sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau în urma unui arbitraj;

95

c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preŃ sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor; d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.

Baza de impozitare în cazul TVA, se constituie de regulă, din componentele preŃului la care are loc livrarea unui bun şi care urmează a fi obŃinută de către furnizor sau prestator de la clientul său. Baza de impozitare pentru achiziŃiile intracomunitare de produse accizabile, va cuprinde şi accizele datorate sau achitate în România. Pentru societăŃile aflate în procedura de insolvenŃă baza de

impozitare va fi purtătoare de TVA . Pentru importul de mărfuri, non euro, baza de impozitare este

constituită din valoarea în vamă, determinată potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale, comisionul vamal, accizele şi alte taxe datorate potrivit legii.

96

1. Măsuri de simplificare-taxarea inversă Pentru achiziŃiile intracomunitare de bunuri, efectuate de către

persoanele care nu sunt înregistrate în scopuri TVA, plata TVA este efectivă si se face la organele fiscale. Pentru persoanele înregistrate în scopuri TVA nu se face o plată efectivă a TVA şi se aplică taxarea inversă.

Taxarea inversă presupune doar înscrierea menŃiunii „taxare inversă” pe facturile emise pentru livrările de bunuri/servicii de către furnizorii interni, fără însă a înscrie şi taxa aferentă. Ulterior, pe facturile primite de la furnizori (sau în autofactură), beneficiarii înscriu taxa aferentă, pe care o evidenŃiază in jurnalul pentru cumpărări, se preia în decontul de TVA atât ca taxă colectată (4427) cât şi ca taxă deductibilă (4426) şi se raportează trimestrial în declaraŃia recapitulativă.

În contabilitate, taxarea inversă se înregistrează prin formula contabilă:

4426 = 4427 Baza x cota TVA Baza x cota TVA

TVA deductibilă TVA colectată

Beneficiarii - plătitori de TVA cu regim mixt - înregistrează taxa

nedeductibilă aferentă pro-ratei (integral/parŃial) în conturile de cheltuieli cu alte impozite şi taxe ale perioadei, prin formula contabilă:

635 = 4426

Cheltuieli cu alte impozite şi taxe

TVA deductibilă

În situaŃia în care acestea sunt destinate pentru realizarea de

operaŃiuni care dau drept de deducere, beneficiarii deduc integral taxa pe valoarea adăugată, fără a mai fi influenŃaŃi de pro-rată.

De asemenea, pentru a se pune în aplicare unele măsuri de combatere a evaziunii fiscale sau de fluidizare a circuitului de rambursare a TVA a fost introdusă taxarea inversă şi pentru operaŃiuni interne, aplicabilă numai între persoane înregistrate în scopuri de TVA. În aceste situaŃii, furnizorul nu colectează TVA dar înscrie pe factură ,,taxare inversă’’,

LECłIA 8. TVA: MĂSURI DE SIMPLIFICARE (TAXAREA INVERSĂ); REGIMUL DEDUCERILOR;

PLATA/RAMBURSAREA TVA

97

urmând ca, cumpărătorii să fie obligaŃi la plata taxei în locul furnizorului prin formula 4426 = 4427, in limitele si condiŃiile prevăzute de lege.

2. Regimul deducerii şi determinarea obligaŃiei sau creanŃei de T.V.A.

Deducerea reprezintă principiul de funcŃionare a TVA, şi stă la baza determinării obligaŃiei sau creanŃei faŃă de acest impozit. Dreptul de deducere se exercită lunar şi constă în diminuarea TVA aferentă livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii (TVA colectată), cu TVA aferentă cumpărărilor datorată/achitată furnizorilor de bunuri sau prestatorilor de servicii (TVA deductibilă).

Dreptul la deducerea TVA îl au numai persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA şi numai pentru operaŃiile care dau acest drept.

T.V.A. colectată se determină pe baza Jurnalului de vânzări (un centralizator al livrărilor de bunuri sau al prestărilor de servicii şi TVA aferent) întocmit de persoanele impozabile pentru fiecare lună în parte la care se adaugă sumele de TVA colectat preluate prin mecanismul de „taxare inversă’’.

T.V.A. deductibilă se determină cu ajutorul Jurnalului de cumpărări (un centralizator al operaŃiunilor reprezentând achiziŃiile şi TVA aferent fiecărei achiziŃii pentru luna respectivă.

Din compararea TVA deductibilă cu TVA colectată, pot rezulta două situaŃii:

1. TVA deductibilă > TVA colectată => TVA de rambursat 2. TVA colectată > TVA deductibilă => TVA de plată O situaŃie aparte, o constituie persoanele impozabile care efectuează

atât operaŃiuni ce dau drept de deducere, cât şi de operaŃiuni care nu dau drept de deducere denumite persoane impozabile cu regim mixt, unde deducerea se face în funcŃie de gradul de utilizare a bunurilor şi/sau serviciilor la realizarea operaŃiunilor, prin intermediul pro-ratei, care se determină anual sau prin excepŃie la cerere lunar.

Pro-rata = (Veniturile obŃinute din operaŃiuni care dau drept de deducere/ veniturile de la numărător plus veniturile din operaŃii care nu dau drept la deducere) X 100

Pro-rata exprimată procentual astfel determinată, se aplică asupra T.V.A. deductibilă totală, rezultând astfel partea de T.V.A. deductibilă cu drept de deducere (TVA de dedus).

TVA de dedus = TVA deductibilă totală X pro-rata(%) Aşadar:

98

TVA de plată = TVA colectată - TVA deductibilă, dacă pro-rata = 100%

TVA de plată = TVA colectată - TVA de dedus, dacă pro-rata < 100%

3. Plata sau rambursarea taxei pe valoarea adăugată. Regularizarea şi înregistrarea în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată

T.V.A. de plată trebuie virată la bugetul statului până pe data de: - 25 a lunii următoare celei pentru care se calculează, în cazul

plătitorilor lunari; - 25 a primei luni a trimestrului următor celui pentru care se

calculează, în cazul plătitorilor trimestriali. T.V.A. de rambursat pentru luna de raportare stabilită prin decontul

de TVA, se regularizează prin compensare cu TVA de plată rezultate din decontul lunii/lunilor anterioare, prin compensare cu alte impozite şi taxe datorate, sau prin restituire de la bugetul statului .

Pentru reflectarea TVA în contabilitate sunt utilizate următoarele

conturi: � TVA deductibilă (4426) - TVA aferentă achiziŃiilor � TVA colectată (4427) - TVA aferentă vânzărilor � TVA de recuperat (4424) - o creanŃă faŃă de bugetul statului � TVA de plată (4423) - o datorie faŃă de bugetul statului � TVA neexigibilă (4428) - aferentă TVA inclusă în preŃul mărfurilor

cu amănuntul Regularizarea TVA reprezintă operaŃiunea care se realizează la

sfârşitul fiecărei luni şi constă în închiderea conturilor de TVA (4426 şi 4427) pentru a stabili suma de recuperat /plătit de la/către stat, în funcŃie de raportul de mărime între TVA deductibilă şi TVA colectată. Înregistrările contabile:

Cazul A, când sumele din debitul contului 4426 > sumele din

creditul contului 4427: %

4427 4424

= 4426

99

Cazul B: când sumele din debitul contului 4426 < sumele din creditul contului 4427:

4427

= %

4426 4423

1. Care sunt operaŃiunile care intră în sfera TVA? 2. Ce modificări de interpretare a operaŃiunilor au survenit după

aderare ? 3. Ce reprezintă livrările intracomunitare? 4. Ce reprezintă achiziŃiile intracomunitare? 5. Care sunt operaŃiile impozabile din punct de vedere al TVA? 6. Care este condiŃia ca livrările de bunuri, prestările de servicii,

achiziŃiile intracomunitare sau importul, să fie supuse TVA în Ńara noastră?

7. De câte feluri sunt operaŃiunile scutite de TVA? 8. Care sunt condiŃiile pentru ca o livrare intracomunitară să fie scutită

de TVA? 9. De ce este necesar să se stabilească locul operaŃiunilor ? 10. Care sunt persoanele impozabile din punct de vedere al TVA? 11. Ce reprezintă şi când ia naştere faptul generator şi exigibilitatea? 12. Ce reprezintă taxarea inversă, când intervine şi cum se evidenŃiază în

contabilitate? 13. Care sunt regimurile de impozitare aplicate operaŃiunilor care intră

în sfera TVA? 14. Care este sistemul cotelor de TVA aplicat în România? 15. Ce reprezintă baza de impozitare pentru TVA? 16. Când se întocmeşte autofactura? 17. În ce constă regimul deducerii în aplicarea TVA? 18. Ce reprezintă pro-rata, când şi de ce se foloseşte? 19. Ce presupune şi cum se realizează regularizarea TVA? 20. Care este sistemul conturilor utilizate pentru reflectarea TVA în

contabilitate?


100

AplicaŃia nr. 1. - OperaŃii interne: Baza de impozitare se

constituie din toate componentele preŃului de livrare: Costul unui produs realizat de o societate comercială cu activitate de

producŃie este de 100 lei/bucată. Produsul este accizabil, la un nivel al accizei de 10 lei/um. Produsul trebuie să se livreze ambalat, preŃul ambalajului fiind de 1leu/bucată. Fiind un produs care se livrează în condiŃii speciale, cheltuielile cu transportul până la beneficiar sunt suportate de furnizor, la un cost de 10 bani/um de produs. Să se stabilească baza de impozitare pentru calculul TVA colectată şi înregistrarea livrării în contabilitate.

Rezolvare: Baza de impozitare a TVA colectată pentru acest produs, se va obŃine prin adăugarea la costul unitar al produsului a accizei, a cheltuielilor cu ambalajul şi cheltuielile cu transportul.

Baza de impozitare a TVA = 100 + 10 + 1 + 0,1 = 111,1 lei. TVA colectată este 111,1 lei x 24% = 26,7 lei. ● Inregistrări contabile :

4111 = % 137,80 ClienŃi 707 111,10

Venituri din vânzarea mărfurilor

4427 26,70 TVA colectată

AplicaŃia nr. 2. - In baza de impozitare nu se includ: Rabaturile,

remizele, risturnurile, sconturile acordate de furnizori direct clienŃilor la data exigibilităŃii taxei.

Un agent economic livrează unui client marfă în valoare de 10.000 lei, acordând o reducere de fidelitate de 5% din valoare achiziŃiei.

Să se stabilească baza de impozitare a TVA colectată şi înregistrarea operaŃiunilor în contabilitate.

Rezolvare: În această situaŃie, TVA aferentă livrării se va calcula la valoarea mărfii din care s-a dedus reducerea. Rezultă că baza de impozitare a TVA este 10.000 – (5% x 10.000) = 9.500 lei, iar TVA colectată va fi 9.500 x 24%= 2.280 lei.

● Înregistrări contabile : a) la livrare:


101

4111 = % 12.280 ClienŃi 707 9.500

Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 2.280 TVA colectată

b) la încasarea facturii:

% = 4111 12.280 5121 ClienŃi 11.780

Conturi la bănci în lei 667 500

Cheltuieli privind sconturile acordate

Valoarea reducerilor de preŃ acordate se înregistrează utilizând

contul ,,Cheltuieli cu sconturi acordate’’(667) � Dobânzile, penalităŃile, percepute după data livrării sau

prestării, pentru plăŃi cu întârziere: AplicaŃia nr.3. O societate comercială are încheiat un contract cu

un furnizor care conŃine clauza plăŃii contravalorii mărfurilor livrate după 5 zile de la facturare, în caz contrar clientul va achita suplimentar penalităŃi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere calculate la valoarea totală a facturii.

În aceste condiŃii, furnizorul livrează clientului respectiv, mărfuri în valoare de 1.000 lei, cu TVA aferent de 24%. Clientul achită contravaloarea mărfii cu o întârziere de 10 zile faŃă de termenul de plată convenit.

Să se stabilească baza de impozitare a TVA şi înregistrarea operaŃiunilor în contabilitate.

Rezolvare: În această situaŃie, baza de impozitare a TVA la livrare este de 1.000

lei, rezultând o TVA colectată de 1.000 x 24% = 240 lei, total factură 1.240 lei. Se vor calcula penalităŃile de întârziere: (1.240 lei x 0,1% x 10)= 12,4 lei şi se vor comunica clientului printr-o nouă factură, fără ca penalizările solicitate de 12,4 lei să se constituie în bază pentru calculul TVA.

102

● Înregistrări contabile : a) la livrarea iniŃială:

4111 = % 1240 ClienŃi 707 1000

Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 240 TVA colectată

b) facturarea penalităŃilor înregistrând un venit din despăgubiri şi

penalităŃi (7581):

4111 = 7581 12,40 Ajustări pentru deprecierea

creanŃelor - clienŃi Venituri din despăgubiri, amenzi

şi penalităŃi

c)încasarea facturii:

5121 = 4111 1.252,40 Conturi la bănci în lei ClienŃi AplicaŃia nr.4. O societate comercială livrează produse finite în

valoare de 10.000 lei, în ambalaje nereturnabile care au o valoare de 2000 lei şi în containere returnabile care au valoarea de 700 lei pe care le va factura, dar se aşteaptă să le recupereze de la client.

Să se stabilească baza de impozitare a TVA şi înregistrarea operaŃiunilor de livrare şi restituire a ambalajelor în contabilitate.

Rezolvare: Ambalajele care circulă între furnizorii de marfă şi clienŃi, prin

schimb, fără facturare nu sunt cuprinse în baza de impozitare a TVA, dar atunci când ambalajele sunt facturate, la valoarea acestora se va aplica TVA, dar separat.

În acest caz, baza de impozitare a TVA va cuprinde valoarea bunurilor şi valoarea ambalajelor nereturnabile. Valoarea ambalajelor returnabile nu se va constitui în bază de calcul pentru TVA colectată. Astfel, baza de impozitare a TVA va fi: 10.000 + 2000 = 12.000 lei, cu TVA colectată aferentă de 2.880 (12.000 x 24%). În contabilitate, valoarea ambalajelor ce se vor restitui se vor înregistra într-un cont de clienŃi debitori (419):

103

● Înregistrări contabile, în contabilitatea furnizorului: a) livrarea

4111 = % 13.268 ClienŃi 707 10.000

Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 2.400 TVA colectată 419 700 ClienŃi creditori 4427 168 TVA colectată

c) primirea ambalajelor returnate de client în bună stare prin stornarea

în negru sau roşu a operaŃiunii de livrare iniŃială: % = 4111 868

419 ClienŃi 700 ClienŃi creditori

4427 168 TVA colectată

AplicaŃia nr. 5. - Baza de impozitare pentru importul de mărfuri non euro

O persoană impozabilă înregistrată în scopuri TVA, efectuează un import de bunuri necomunitare, în următoarele conditii:

-Cantitatea importată 100 bucăŃi, -PreŃ unitar 20 €, -Cheltuieli cu transportul şi asigurarea pe parcursul extern 20 €, -Taxa vamală 10%, -Comisionul vamal 0,5%, -Cheltuieli de transport în România până la primul loc de destinaŃie = 200 lei;

Cursul de schimb la care se determină valoarea în vamă este 1 € = 3 lei. Să se stabilească valoarea elementelor componente ale valorii în vamă

şi baza de impozitare a TVA, presupunând că le va pune în circulaŃie liberă. Rezolvare:

-Valoarea în vamă = 100 x 20 x 3 + 20 x 3 = 6600 lei. -Taxa vamală = 10% x 6600 = 660 lei. -Comisionul vamal = 0,5% x 6600 = 33 lei. -Baza de impozitare a TVA = 6600 + 660 + 33 + 200 = 7493 lei. -TVA = 7493 x 24%=1798 lei.

104

●Înregistrare contabilă : Plata TVA 4426 = 5121 1798 lei

5121 = 4111 7493 lei Conturi la bănci în lei ClienŃi

AplicaŃia nr. 6. - Regimul deducerii şi determinarea obligaŃiei

sau creanŃei de T.V.A: OperaŃiuni impozabile cu drept de deducere integral

O societate comercială achiziŃionează materii prime şi materiale în valoare de 300.000 lei, cu TVA aferent, în vederea producerii unor produse finite, care sunt vândute ulterior, la o valoare de 250.000 lei cu TVA aferent.

Să se stabilească baza de impozitare a TVA şi înregistrarea operaŃiunilor de aprovizionare, livrare şi regularizare a TVA, în contabilitate.

Rezolvare: Pentru cumpărări: TVA deductibilă = 300.000 x 24% = 72.000 lei Pentru vânzări: TVA colectată = 250.000 x 24% = 60.000 lei La sfârsitul lunii, are loc regularizarea TVA. Deoarece TVA deductibilă este mai mică decât TVA colectată, vom

obŃine TVA de rambursat de 12.000 lei (72.000 – 60.000). ●Înregistrări contabile: a) aprovizionare materii prime:

% = 401 372.000 301 Furnizori 300.000

Materii prime 4426 72.000

TVA deductibilă b) vânzare produse finite

4111 = % 310.000 ClienŃi 701 250.000

Venituri din vânzarea produselor finite

4427 60.000 TVA colectată

c) Regularizarea TVA la finele lunii şi înregistrarea TVA de

rambursat (4424): 4427 = 4426 60.000

TVA colectată TVA deductibilă 4424 = 4426 12.000

TVA de recuperat TVA deductibilă

105

� AplicaŃia nr. 7. - OperaŃiuni cu regim mixt de impozitare, cu drept de deducere parŃial (Pro-rata) În cursul unui an fiscal, o societate comercială înregistrată în

scopuri TVA, a efectuat urmaătoarele operaŃii: - livrări impozabile în România cu cota TVA de 24 % : 300.000 lei; - livrări intracomunitare cu drept de deducere : 20.000 lei; - livrări în România, scutite de TVA, fără drept de deducere: 9.000 lei; - cumpărări din România cota TVA 24% : 100.000 lei.

Să se stabilească TVA deductibilă, TVA colectată, TVA cu drept de dedus, regularizarea TVA şi să se înregistreze în contabilitate regularizarea TVA.

Rezolvare: Se va avea în vedere că societatea a efectuat operaŃiuni cu regim mixt de impozitare, fiind necesar să se utilizeze pro-rata.

TVA deductibilă = 100.000 x 24% = 24.000 lei TVA colectată = 300.000 x 24% = 72.000 lei

Determinarea TVA cu drept de deducere: Pro-rata = (operaŃii supuse TVA / total operaŃii )x100 Pro-rata = (300.000 + 20.000) x 100 = 97,26% (300.000 + 20.000 + 9.000) TVA de dedus = 24.000 x 97,26% = 23.324 lei TVA colectată > TVA deductibilă => TVA de plată TVA de plată = TVA colectată - TVA de dedus, dacă pro-rata < 100% TVA de plată = 72.000 – 23.324 = 48.676 lei ● Înregistrări contabile: Regularizarea TVA:

4427 = 4426 23.324 TVA colectată TVA deductibilă

4427 = 4423 48.676 TVA colectată TVA de plată

DiferenŃa dintre TVA deductibilă şi TVA de dedus respectiv 676 lei

(72.000- 23.324) TVA nedeductibilă, se va înregistra ca o cheltuială cu alte impozite şi taxe în contul 635 (Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate):

635 = 4426 676

Cheltuieli cu alte impozite şi taxe TVA deductibilă AplicaŃia nr. 8. - Cota TVA recalculată în comerŃul cu amănuntul O societate comercială persoană impozabilă română înregistrată în

scopuri TVA, are ca obiect de activitate comercializarea cu amănuntul a produselor alimentare, al căror preŃ de vânzare conŃine TVA în cotă de 24%,

106

înregistrată ca TVA neexigibilă. În luna august 2010, societatea comercială a efectuat următoarele operaŃiuni impozabile:

- a aprovizionat mărfuri în valoare de 100.000 lei pentru care TVA deductibilă aferentă a fost de 24%.

- a vândut mărfurile aprovizionate la preŃ cu amănuntul utilizând un adaos comercial de 30%.

Să se determine valoarea mărfurilor la preŃul de vânzare cu amănuntul, TVA neexigibilă inclusă în preŃ, TVA deductibilă, TVA colectată şi să se efectueze regularizarea TVA pentru luna august anul 2010, cu înregistrarea operaŃiilor aferente în contabilitate.

Rezolvare: Stabilirea preŃului cu amănuntul care va conŃine şi TVA neexigibilă:

- Adaosul comercial: 100.000 x 30% = 30.000 lei - TVA neexigibilă = ( 100.000 + 30.000 ) X 24% = 31.200 lei - Valoarea mărfurilor la preŃ cu amănuntul = 130.000 + 31.200 =

161.200 lei TVA deductibilă = 100.000 x 24% = 24.000 lei

Pentru determinarea TVA colectată aferentă vânzărilor în luna august se va proceda la aplicarea cotei recalculate (CR) asupra valorii vânzărilor, astfel:

CR = ( 24 / 100+ 24) x100 = 19,3548 TVA colectată = 161.200 x 19,3548 % = 31.200 lei ● Înregistrări contabile: a) Aprovizionarea mărfurilor

% = 401 124.000 371 Furnizori 100.000

Mărfuri 4426 24.000

TVA deductibilă

b) Înregistrare adaos comercial şi TVA neexigibilă

371 = % 61.200 Mărfuri 378 30.000

DiferenŃe de preŃ la mărfuri 4428 31.200 TVA neexigibilă

107

c) Înregistrarea încasării valorii mărfurilor vândute cu amănuntul prin casierie:

5311 = % 161.200 Casa în lei 707 130.000


d) Diminuarea TVA neexigibilă (4428) aferentă mărfurilor cu amănuntul din stoc cu valoarea echivalentă a TVA colectată aferentă mărfurilor vândute:

4428 = 371 31.200 TVA neexigibilă Mărfuri

e) Regularizarea lunară a TVA : Observăm că TVA colectată >TVA deductibilă => TVA de plată

4427 = 4426 24.000 TVA colectată TVA deductibilă

4427 = 4423 7.200 TVA colectată TVA de plată

AplicaŃia nr .9. - TVA în cazul returnării mărfurilor din motive calitative, cantitative

O societate comercială impozabilă, livrează mărfuri la clienŃi în valoare de 50.000 lei; TVA 24%. La primirea mărfurilor, clientul reclamă furnizorului suma de 9.300 lei inclusiv TVA ce reprezintă 15 % din valoarea livrării, reprezentând mărfuri necorespunzătoare din punct de vedere calitativ, care vor fi returnate.

● Înregistrările contabile la furnizor sunt : a ) Livrarea iniŃială mărfurilor:

4111 = % 62.000 ClienŃi 707 50.000


b) Returnarea mărfurilor de către client, în valoare de 7.500 lei (15% din valoarea mărfii) şi emiterea unei noi facturi de stornare în roşu.

108

Înregistrarea în contabilitate :

4111 = % -9.300 ClienŃi 707 -7.500

Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 -1.800 TVA colectată

AplicaŃia nr.10. Societatea A, persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România, vinde mărfuri în valoare de 3000 lei, unei societăŃi B din Grecia. Bunurile sunt transportate din România în Grecia, Societatea B a prezentat un cod valabil de TVA .

Să se stabilească tratamentul din punct de vedere al TVA, al acestei operaŃiuni.

Rezolvare: Determinarea tratamentului aplicabil acestor tranzacŃiilor

intracomunitare, se va face în funcŃie de răspunsul la următoarele cinci întrebări:

TranzacŃia este efectuată de o persoană

impozabilă?

Este operatiunea in sfera de aplicare a TVA?

OperaŃiunea are loc în România?

Se aplica vreo scutire, este operaŃiunea considerată scutită de TVA?

Cine este persoana obligată la plata TVA în România?

NU Nu se datorează TVA

DA


DA


DA

Nu se datorează TVA

TVA este datorat de: -Furnizor -Cumpărător -Importator

NU

DA

109

Locul unei livrări intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe transportul.

- TranzacŃia este efectuată de o persoană impozabilă? DA - societatea A - OperaŃia intră în sfera TVA? DA. - este o livrare intracomunitară - Locul livrării este în România? DA- locul începerii transportului - Se aplică vreo scutire? DA – dar fără drept de deducere - Persoana obligată la plata TVA : NU - operaŃiunea este scutită Rezultă că furnizorul este obligat la plata TVA, dar operaŃiunea

fiind scutită, deoarece beneficiarul a prezentat un cod TVA din Ńara sa, nu va datora TVA, dar va trebui să completeze formalităŃile legale (declaraŃia recapitulativă).

● Înregistrări contabile : a) livrarea mărfurilor:

4111 = 707 3000 lei ClienŃi Venituri din vânzarea mărfurilor

AplicaŃia nr.11. Societatea A, persoană impozabilă română,

neînregistrată în scopuri de TVA care desfăşoară numai operaŃiuni fără drept de deducere, vinde bunuri unei societăŃi B din FranŃa în valoare de 5000 lei. Bunurile se transportă în FranŃa .


Rezolvare: Supunem analizei această operaŃiune: -TranzacŃia este efectuată de o persoană impozabilă? DA - societatea A -Operatia intră în sfera TVA? DA- este o livrare intracomunitară -Locul livrării este în România? DA- locul începerii transportului -Se aplică vreo scutire? DA – fiind îndeplinite cele 2 condiŃii: -Se efectuează transportul catre alt stat membru şi -Beneficiarul comunică codul de TVA din celalalt stat membru. Rezultă că furnizorul este obligat la plata TVA, dar operaŃiunea

fiind scutită, nu va datora TVA şi va trebui să completeze formalităŃile legale (declaraŃia recapitulativa).

● Înregistrari contabile :

4111 = 707 5000 lei ClienŃi Venituri din vânzarea mărfurilor

AplicaŃia nr. 12. Societatea A, persoana impozabilă înregistrată în

scopuri de TVA în România, vinde mărfuri în valoare de 8000 lei, unei

110

societăŃi B din Germania. Bunurile sunt transportate din România în statul membru respectiv. Societatea B nu a prezentat un cod valabil de TVA.


Rezolvare: Supunem analizei această operaŃiune: - TranzacŃia este efectuată de o persoană impozabilă? DA - societatea A - OperaŃia intră în sfera TVA? DA - este o livrare intracomunitară - Locul livrării este în România? DA- locul începerii transportului - Se aplică vreo scutire? NU - nefiind îndeplinite condiŃiile, societatea B

nu a comunicat codul de TVA din celălalt stat membru. Rezultă că furnizorul este obligat la plata TVA şi emite factura cu TVA. Înregistrări contabile :

4111 = % 9920 ClienŃi 707 8000

Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 1920 TVA colectată

AplicaŃia nr. 13. - AchiziŃia intracomunitară de bunuri O persoană B impozabilă din România, înregistrată normal în

scopuri de TVA, cumpără bunuri din FranŃa în condiŃia de livrare CIP. Aceste bunuri sunt transportate din FranŃa în România de furnizor. B îi transmite lui A codul său de înregistrare în scopuri de TVA din România , pe care A îl înscrie în factura emisă.

Să se stabilească locul livrării/achiziŃiei tranzaŃiei. Rezolvare: În principiu, achiziŃia intracomunitară taxabilă, este operaŃiunea în

oglindă a livrării intracomunitare scutită efectuate de furnizorul din alt stat membru.

Locul unei achiziŃii intracomunitare de bunuri se consideră a fi în statul membru UE unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie transportul.

În cazul în care un cumpărător înregistrat în scopuri de TVA într-un stat A efectuează o achiziŃie intracomunitară într-un stat membru B, dacă îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA eliberat de statul A, locul achiziŃiei este considerat in statul B.

Locul livrării intracomunitare: FranŃa (statul membru UE unde începe transportul). În principiu, livrarea intracomunitară este scutită de TVA.

Locul achiziŃiei intracomunitare: România (statul membru UE unde se încheie transportul bunurilor).

111

AplicaŃia nr. 14. Societatea A, persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România, achizitionează mărfuri în valoare de 7000 lei, de la o societate B persoană impozabilă înregistrată în scopuri TVA în Germania. Bunurile sunt transportate din Germnia în România. Societatea A a prezentat un cod valabil de TVA.


Rezolvare: Din punct de vedere al cumpărătorului din România, tranzacŃia are următoarele caracteristici:

-TranzacŃia este efectuată de o persoană impozabilă? DA - societatea A -OperaŃia intră în sfera TVA? DA.- este o achiziŃie intracomunitară, -Locul achiziŃiei este în Romania? DA- locul destinaŃiei transportului -Se aplică vreo scutire? NU -Persoana obligată la plata TVA : Clientul A, dar se aplică o taxare inversă ● Înregistrari contabile : a) AchiziŃia de mărfuri de la furnizorul B

371 = 401.A 7.000 Mărfuri Furnizori.A

b) Taxarea inversă, TVA = 7000 x 24% = 1680 lei

4426 = 4427 1680 TVA deductibilă TVA colectată

AplicaŃia nr. 15. Societatea A, persoană impozabilă înregistrată în

scopuri de TVA în România, achiziŃionează calculatoare în valoare de 7000 lei, de la o societate B persoană impozabilă neînregistrată în Franta în scopuri TVA, fiind o întreprindere mică. Bunurile sunt transportate din FranŃa în România. Societatea A a prezentat un cod valabil de TVA.


Rezolvare: Din punct de vedere al cumpărătorului din România, tranzacŃia are următoarele caracteristici:

- TranzacŃia este efectuată de o persoană impozabilă? DA - societatea A - OperaŃia intră în sfera TVA? DA - este o achiziŃie intracomunitară - Locul achiziŃiei este în România? DA - locul destinaŃiei transportului - Se aplică vreo scutire? NU -dar această achiziŃie nu este impozabilă,

deoarece furnizorul B este o întreprindere mică, neînregistrată în scopuri TVA. - Persoana obligată la plata TVA : Nu este cazul ● Înregistrări contabile : AchiziŃia de mărfuri de la furnizorul B

371 = 401 7.000 Mărfuri Furnizori

112

AplicaŃia nr. 16 - OperaŃiile de import de bunuri necomunitare Societatea A din România înregistrată pentru scopuri de TVA,

cumpără mărfuri în valoare de 20.000 euro (valoare în vamă) de la o societate B din China. Societatea A, (cumpărătorul) pune bunurile în circulaŃie liberă şi acŃionează ca importator din punct de vedere al TVA.

Mărfurile urmează să fie revândute către o societate C din România la valoarea de 25.000 euro (echivalentul în lei). Societatea A transportă bunurile din China direct lui C.


Rezolvare: Un import din comunitate, este asimilat unei achiziŃii

intracomunitare. În cazul când importurile au furnizori situaŃi în alte state decât cele membre UE, vorbim de import de bunuri necomunitare. În anumite cazuri, bunurile importate nu sunt puse în circulaŃie liberă, fiind plasate în regimuri vamale suspensive de TVA. Pentru aceste operaŃiuni se va datora TVA numai când bunurile sunt scoase din regimul suspensiv şi sunt puse în circulaŃie liberă.

Problema generează două tratamente: A. Importul mărfurilor de către cumpărătorul A şi din punct de

vedere al importatorului din România, tranzacŃia are următoarele caracteristici:

- TranzacŃia este efectuată de o persoană impozabilă? DA - importatorul societatea A

- OperaŃia intră în sfera TVA? DA - este un import de bunuri - Locul importului este în România? DA- locul destinaŃiei transportului - Se aplică vreo scutire? NU - Persoana obligată la plata TVA : Importatorul, societatea A Cursul la care se face conversia euro-leu este de 4.3 lei/euro ● Înregistrări contabile: a) AchiziŃia de mărfuri de la furnizorul B

371 = 401 86.000 Mărfuri Furnizori

b) Plata TVA aferentă importului

4426 = 5121 20.640 TVA deductibilă Conturi la bănci

B. Livrarea ulterioară a bunurilor importate de A, când din punct de

vedere al importatorului din România, tranzacŃia are următoarele caracteristici:

113

- TranzacŃia este efectuată de o persoană impozabilă? DA - importatorul A - OperaŃia intră în sfera TVA? DA - livrare de bunuri - Locul importului este în România? DA- statul membru în care se face

livrarea - Se aplică vreo scutire? NU , este o livrare locală cu TVA - Persoana obligată la plata TVA : Importatorul, societatea A ● Înregistrări contabile : a) livrarea mărfurilor către societatea C cu TVA aferent de 24%

4111 = % 133.300 ClienŃi 707 107.500


AplicaŃia nr. 1. O societate comercială înregistrată in scopuri TVA, a efectuat următoarele operaŃiuni exprimate în lei, în luna august 2010. Cota TVA este de 24%.

- achiziŃii de mărfuri de la un furnizor înregistrat în scop TVA - achiziŃii utilaje de ambalat de la un furnizor înregistrat în scop TVA - achiziŃii servicii de transport de la o persoană neînregistrată în scop TVA - vânzări mărfuri impozabile TVA pentru care acordă o reducere de fidelitate de 3%. - vânzări mărfuri scutite de TVA către o societate comercială

20.000 30.000

600

15.000 1000

Se cere: a) Să se stabilească TVA deductibilă şi TVA colectată aferente

operaŃiunilor menŃionate; b) Să se regularizeze TVA pentru luna august 2010; c) Să se înregistreze operaŃiunile în contabilitate.

AplicaŃia nr. 2. O societate comercială persoană impozabilă română care are ca obiect de activitate comercializarea cu amănuntul a articolelor de îmbrăcăminte, a efectuat în luna septembrie 2010, următoarele operaŃiuni impozabile :

- a aprovizionat mărfuri în valoare de 40.000 lei cu TVA aferentă. - a primit o factură pentru energia electrică consumată în valoare de

300 lei cu TVA aferentă.


114

- a primit o factură pentru convorbiri telefonice în valoare de 100 lei cu TVA aferentă.

- a alimentat de la o staŃie de carburanŃi benzină în valoare de 200 lei conform bon casa de marcat cu TVA aferentă.

- a vândut mărfuri la preŃ cu amănuntul în valoare de 20.000 lei. Se cere: a)Să se stabilească TVA deductibilă şi TVA colectată aferente

operaŃiunilor menŃionate; b) Să se regularizeze TVA pentru luna august 2010; c) Să se înregistreze operaŃiunile în contabilitate.

AplicaŃia nr. 3. Societatea A, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România, vinde mărfuri în valoare de 5000 lei, unei societăŃi B din Italia. Bunurile sunt transportate din România în Italia. Societatea B a prezentat un cod valabil de TVA.

Să se stabilească tratamentul din punct de vedere al TVA, al acestei operaŃiuni atât la furnizor cât şi la client.

AplicaŃia nr. 4. O persoană impozabilă română A, înregistrată în scopuri TVA, vinde bunuri unei persoane impozabile B stabilită în Grecia. Aceste bunuri sunt transportate direct de la sediul vânzătorului la sediul clientului B, acesta din urmă nu a prezentat un cod TVA valabil.


AplicaŃia nr. 5. Societatea A, persoană impozabilă română, neînregistrată în scopuri de TVA, care desfăşoară numai operaŃiuni fără drept de deducere, vinde mărfuri unei societăŃi B dintr-un stat membru, bunurile transportându-se în statul membru respectiv.


AplicaŃia nr. 6. Societatea A, persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România, achiziŃionează bunuri în valoare de 10.000 lei, de la o societate B persoană impozabilă neînregistrată în Germania în scopuri TVA, fiind o întreprindere mică. Bunurile sunt transportate din Germania în România. Societatea A a prezentat un cod valabil de TVA .

a) Să se stabilească tratamentul din punct de vedere al TVA, al acestei operaŃiuni atât la furnizor cât şi la client.

b)Să se înregistreze operaŃiunea în contabilitatea clientului.

AplicaŃia nr.7. Societatea A din România înregistrată în scopuri de TVA, cumpără calculatoare de la o societate B din China, în următoarele condiŃii:

115

- cantitatea importată 1000 bucăŃi, - preŃ unitar 20 €, - cheltuieli cu transportul şi asigurarea pe parcursul extern 200 €, - taxa vamală 10%, - comisionul vamal 0,5%, - cheltuieli de transport în România până la primul loc de destinaŃie = 400 lei; - cursul de schimb la care se determină valoarea în vamă este 1 € = 4 lei.

Societatea A, (cumpărătorul) pune bunurile în circulaŃie libera şi

acŃionează ca importator din punct de vedere al TVA. Mărfurile urmează să fie revândute către o societate română

beneficiară C utilizând un adaos comercial de 20%. Societatea A transportă bunurile din China direct lui societăŃii C.

Se cere: a) Să se stabilească elementele valorice componente ale importului

ce s-ar constitui în baza de impozitare pentru TVA. b)Să se stabilească tratamentul din punct de vedere al TVA, al

acestei operaŃiuni atât în faza importului la A cât şi în faza livrării de la A către C.

c)Să se înregistreze operaŃiunea în contabilitatea clientului.

1. Dacă o societate comercială română a înregistrat o achiziŃie

intracomunitară de bunuri, atunci în mod automat societatea franceză trebuie să înregistreze :

a) o livrare intracomunitară; b) o achiziŃie intracomunitară; c) un transfer.

2. Nu sunt operaŃiuni impozabile TVA: a) achiziŃiile intracomunitare de bunuri, cu anumite excepŃii; b) orice achiziŃie intracomunitară de mijloace de transport noi; c) operaŃiuni pentru care locul livrări sau prestări nu este în

România; d) orice achiziŃie intracomunitară de produse accizabile.

TESTE GRILĂ

116

3. Sunt considerate operaŃiuni impozabile în România, achiziŃiile intracomunitare care sunt:

a) operaŃiuni efectuate de persoane care realizează exclusiv livrări de bunuri pentru care TVA nu este deductibilă;

b) achiziŃii intracomunitare sub plafonul de 10.000 euro/an (excepŃie mijloacele de transport noi şi produsele accizabile);

c) operaŃiuni pentru care locul livrări sau prestări este în România.

4. Locul achiziŃiei intracomunitare de bunuri, este: a) locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie

expedierea sau transportul bunurilor; b) locul în care sunt situate bunurile la momentul începerii

transportului; c) locul unde se efectuează instalarea sau montajul unor bunuri.

5. Faptul generator pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii intervine :

a) la data emiterii facturii ; b) la data livrării bunurilor sau prestării serviciilor; c) la data emiterii facturii pentru întreaga valoare a bunurilor.

6. Importul de bunuri, reprezintă: a) operaŃiuni pentru care locul livrări nu este în România; b) orice achiziŃie intracomunitară de produse impozabile; c) introducerea în comunitate de bunuri dintr-un teritoriu terŃ, altul

decât statele membre UE;.

7. Pentru o operaŃiune scutită de TVA cu drept de deducere: a) nu se datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate

sau achitate pentru achiziŃii; b) se datorează taxa şi este permisă deducerea taxei datorate sau

achitate pentru achiziŃii; c) nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru

achiziŃii.

8. Baza de impozitare în cazul TVA, se constituie de regulă: a) din componentele preŃului la care are loc livrarea unui bun şi care

urmează a fi obŃinută de către furnizor sau prestator de la clientul său. b) din valoarea preŃului de livrare la care se adaugă rabaturile

comerciale şi care urmează a fi obŃinută de către furnizor sau prestator de la clientul său;

c) din valoarea preŃului de livrare la care se adaugă dobânzile percepute după data livrării sau prestării, pentru plăŃi cu întârziere:

117

9. Livrările intracomunitare de bunuri, sunt scutite de plata TVA cu drept de deducere dacă sunt îndeplinite următoarele condiŃii:

a) se efectuează transportul către alt stat membru şi există dovada că mărfurile au părăsit teritoriul statului membru (RO);

b) beneficiarul comunică codul de înregistrare în scop TVA emis în statul membru de destinaŃie;

c) cumulativ, condiŃiile de la a şi b.

10. In urma regularizării lunare a TVA în cazul persoanelor impozabile cu regim mixt, TVA de plată rezultă atunci când:

a) Taxa deductibilă > Taxa colectată b) Taxa colectată > Taxa deductibilă c) Taxa colectată > Taxa cu drept de deducere

11. Pentru încasări din vânzări în comerŃul cu amănuntul în valoare de 30.000 lei în luna august 2010, TVA colectată este:

a) 6.300 lei; b) 7.200 lei; c) 5.806 lei.

Răspunsuri:

1(b); 2(c); 3(c); 4(a); 5(b); 6(c); 7(a); 8(a); 9(c); 10(c); 11(c)

1. Popa Adriana Florina, Popa Nicu, şa., Codul fiscal în contextul

integrării europene. Ghid practic pentru înŃelegere şi aplicare. Ed. Contaplus 2007, Ploieşti 2007.

2. łâŃu Lucian, Şerbănescu Cosmin, ş.a., Fiscalitate de la lege la practica, Ed. C.H.Beck. Bucureşti 2007


*** Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în M.O. 927/2003, cu modificarile şi completările ulterioare.

*** OMFP 3055/2009 privind reglementările conforme cu directivele a IV-a şi a VII-a ale CEE

*** Standardele InternaŃionale de Raportare Financiară, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2009

BIBLIOGRAFIE

118

MODULUL V: CONTABILITATEA ŞI FISCALITATEA IMPOZITELOR ŞI TAXELOR LOCALE

SCOPUL MODULULUI Scopul modulului „Contabilitatea şi fiscalitatea impozitelor şi

taxelor locale” este de a prezenta modul de calcul şi de înregistrare în contabilitate a impozitelor şi taxelor locale

OBIECTIVELE SPECIFICE MODULULUI

• Însuşirea noŃiunilor fundamentale privind impozitele locale • Capacitatea de a înŃelege şi utiliza normele de aplicare a Codului

Fiscal pentru impozitele şi taxele locale • Însuşirea modului de calcul a impozitelor şi taxelor locale • Cunoaşterea scutirilor de la plata impozitelor şi taxelor locale



noŃiunea de impozit şi taxă locală � competenŃe profesionale - studentul este capabil: - să identifice corect baza de calcul pentru impozitele şi taxele locale

şi să aplice corect cota de impozitare; - să dobândească cunoştinŃe necesare înregistrărilor în contabilitate a

impozitelor şi taxelor locale. MODALITATEA DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂłII DE

SEMINAR Activitatea de seminar are în vedere: lămurirea aspectelor rămase

neclare în urma studiului individual, prin răspunsuri directe la întrebările adresate; rezolvarea testelor grilă.



practice acumulate şi cu competenŃele dobândite. Ritmul de studiu

119

recomandat este de un modul pe săptămână. Timpul recomandabil de învăŃare este de 50 de minute, cu pauză de 10 minute.

Teme de referat: - Impozitul pe clădiri - Impozitul pe teren - Impozitul pe mijloace de transport

Impozitele şi taxele locale constituie sursă importantă de venituri, utilizate pentru cheltuieli publice a căror finanŃare se asigură de la bugetul local în condiŃiile legii. Constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale următoarele surse financiare: impozitul şi taxa pe clădiri, impozitul şi taxa pe teren, impozitul pe mijloacele de transport, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaŃiilor (taxe pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizaŃiilor de construire), taxă pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, taxa pentru firmă instalată la locul exercitării activităŃii, impozitul pe spectacole, taxa hotelieră, taxe speciale, alte taxe locale (taxe pentru folosirea ocazională a locurilor publice). Potrivit normelor de aplicare a Codului Fiscal, consiliile locale adoptă anual hotărâri privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale în limitele stabilite prin codul fiscal. 1. Impozitul pe clădiri se datorează de către persoanele juridice ce deŃin în proprietate clădiri şi se calculează prin aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% - 1,5%.. În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între: a) 10% şi 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinŃă; b) 30% şi 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinŃă.

LECłIA 9. CONTABILITATEA ŞI FISCALITATEA IMPOZITELOR ŞI TAXELOR LOCALE

120

O clădire este orice construcŃie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinŃa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaŃii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereŃii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încăperea reprezintă spaŃiul din interiorul unei clădiri. Scutiri Următoarele clădiri sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri: • clădirile proprietate a statului, a unităŃilor administrativ-teritoariale sau a

oricăror instituŃii publice, cu excepŃia încăperilor care sunt folosite pentru activităŃi economice;

• clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale;

• clădirile care, prin destinaŃie, constituie lăcaşuri de cult; • clădirile care constituie patrimoniul unităŃilor şi instituŃiilor de

învăŃământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcŃioneze provizoriu ori acreditate;

• clădirile unităŃilor sanitare publice; • clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice şi

nuclearo-electrice, staŃiilor şi posturilor de transformare; • clădirile funerare din cimitire şi crematorii;

Calculul impozitului datorat de persoanele juridice Impozitul pe clădiri se datorează prin aplicarea unei cote de

impozitare stabilită prin hotărâre a consiliului local şi cuprinsă între 0,25% şi 1,50% inclusiv, asupra valorii de inventar a clădirii.

Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii (valoarea reevaluată, dacă este cazul).

În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15 %.

Plata impozitului Impozitul/taxa pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la

datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipaŃie a impozitului pe clădiri, datorat pentru

întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaŃie de până la 10 %, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

2. Impozitul pe teren se datorează de către agenŃii economici care deŃin în proprietate terenuri în România situate în municipii, oraşe, comune,

121

în intravilan şi extravilan. Acesta este un impozit local care se stabileşte în sumă fixă pe metru pătrat de teren sau hectar, în mod diferenŃiat: în intravilanul localităŃilor, pe ranguri de localităŃi şi zone şi/sau categorii de folosinŃă a terenului conform încadrării făcute de consiliul local, în extravilan calculate în funcŃie de categoria de folosinŃă (teren cu construcŃii, teren arabil, păşune, fâneaŃă, vie) şi de zona unde este situată.

Scutiri Impozitul pe teren nu se datorează pentru:

• terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaŃa de teren care este acoperită de o clădire;

• orice teren al unui cult religios, recunoscut de lege; • orice teren al unui cimitir, crematoriu; • orice teren al unei instituŃii de învăŃământ preuniversitar şi universitar,

autorizată provizoriu sau acreditată; • orice teren al unei unităŃi sanitare de interes naŃional; • orice teren deŃinut, administrat sau folosit de către o instituŃie publică, cu

excepŃia suprafeŃelor folosite pentru activităŃi economice; • terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaŃia dată sunt improprii

pentru agricultură sau silvicultură, orice terenuri ocupate de iazuri, bălŃi, lacuri de acumulare sau căi navigabile, cele folosite pentru activităŃile de apărare împotriva inundaŃiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeŃei solului;

• terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naŃionale etc.

Calculul impozitului pe teren Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri

pătraŃi de teren, rangul localităŃii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinŃă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

În cazul unui teren amplasat în intravilan cu construcŃii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulŃirea suprafeŃei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

-lei/ha- Nivelurile impozitului, pe ranguri de localităŃi Zona în

cadrul localităŃii

0 I II III IV V

A 8.921 7.408 6.508 5.640 766 613

122

B 7.408 5.600 4.540 3.832 613 460 C 5.600 3.832 2.874 1.821 460 306 D 3.831 1.821 1.519 1.060 300 153

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinŃă decât cea de terenuri cu construcŃii, se va aplica formula:

Impozitul pe teren = suprafaŃa terenului exprimată în hectare x suma corespunzătoare prevăzută x coeficientul de corecŃie corespunzător.

Suma corespunzătoare prevăzută

Nr. Crt.

Categoria de folosinŃă

Zona A Zona B

Zona C Zona D

1. Teren arabil 24 18 16 13 2. Păşune 18 16 13 11 3. FâneaŃă 18 16 13 11 4. Vie 40 30 24 16 5. Livadă 46 40 30 24 6. Pădure sau alt teren cu

vegetaŃie forestieră 24 18 16 13

7. Teren cu ape 13 11 7 x 8. Drumuri şi căi ferate x x x x 9. Neproductiv x X x x

Coeficientul de corecŃie corespunzător

Rangul localităŃii Coeficientul de corecŃie O 8,00 I 5,00 II 4,00 III 3,00 IV 1,10 V 1,00

În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulŃirea suprafeŃei terenului, exprimată în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmulŃită cu coeficientul de corecŃie:

Nr. Crt.

Zona/categoria A B C D

1. Teren cu construcŃii 27 24 22 19 2. Teren arabil 43 41 39 36 3. Păşune 24 22 19 17

123

4. FâneaŃă 24 22 19 17 5. Vie pe rod 48 46 43 41 6. Livadă pe rod 48 46 43 41 7. Pădure de peste 20 de ani 14 12 10 7 8. Teren cu apă 5 4 2 1 9. Teren cu amenajări piscicole 29 27 24 22 10. Drumuri şi căi ferate x x x X 11. Teren neproductiv x x x x

Plata impozitului Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipaŃie a impozitului pe teren, datorat pe întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificaŃie de până la 10 %, stabilită prin hotărâre a consiliului local. 3. Impozit anual asupra mijloacelor de transport Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu excepŃia cazurilor prevazute de lege. Impozit anual asupra mijloacelor de transport deŃinute de agenŃii economici, în proprietate sau leasing financiar, se determină astfel: pentru mijloacele de transport cu tracŃiune mecanică în funcŃie de capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în cm3, pentru fiecare 200 cm3 sau fracŃiune din aceştia, pentru autovehicule de transport marfă cu masa totală maximă autorizată peste 12 tone, în sumă fixă pe an, în funcŃie de numărul de axe şi sistemul de suspensie, pentru remorci, semiremorci în funcŃie de masa totală maximă autorizată etc. Scutiri Impozitul pe mijloacele de transport nu se aplică pentru: • autoturismele, motocicletele cu ataş şi motocicletele care aparŃin

persoanelor cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;

• navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta IalomiŃei;

• mijloacele de transport ale instituŃiilor publice; • mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru

servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban,

124

inclusiv transportul de pasageri în afara unei localităŃi, dacă tariful de transport este stabilit în condiŃii de transport public;

• vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare. Calculul taxei Impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcŃie de

capacitatea cilindrică a vehiculului, prin înmulŃirea fiecărei grupe de 200 de cm3 sau fracŃiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

Mijloace de transport cu tracŃiune mecanică

Suma, în lei, pentru fiecare grupă de 200 cm3 sau fracŃiune din aceasta

1. Motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cm3 inclusiv

8

2. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 şi 2.000 cm3 inclusiv

18

3. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm 3 şi 2.600 cm3 inclusiv

72

4. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm 3 şi 3.000 cm3 inclusiv

144

5. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm 3

290

6. Autobuze, autocare, microbuze 24 7. Alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone inclusiv, precum şi autoturismele de teren din producŃie internă

30

8. Tractoare înmatriculate 18

Plata Impozitul pe mijlocul de transport se plăteşte anual, în două rate

egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipaŃie a impozitului pe mijlocul de transport,

datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acordă o bonificaŃie de până la 10 % inclusiv, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaŃiilor Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban,

este egală cu suma stabilită de consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliul judeŃean, după caz, în limitele prevăzute în tabelul următor:

125

SuprafaŃa pentru care se obŃine certificatul pentru urbanism

Taxa în lei

a) Până la 150 m2, inclusiv 4-5 b) Între 151 şi 250 m2 , inclusiv 5-6 c) Între 251 şi 500 m2 , inclusiv 6-8 d) Între 501 şi 750 m2 , inclusiv 8-10 d) Între 751 şi 1000 m2 , inclusiv 10-12 e) Peste 1.000 m2 12+0,01 lei/m2 pentru fiecare m2 care

depăşeşte 1.000 m2 Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zonă

rurală este egală cu 50 % din taxa stabilită, conform tabelului de mai sus. 5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate Publicitatea realizată prin mijloace de informare în masă, scrise şi

audiovizuale, corespunde activităŃilor de publicitate realizate prin ziare şi alte tipărituri, precum şi prin radio, televiziune şi internet.

6. Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate se calculează prin

aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclamă şi publicitate. Cota taxei se stabileşte de consiliul local, fiind cuprinsă între 1% şi 3%. 7. Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate Valoarea pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se calculează

anual, prin înmulŃirea numărului de metri pătraŃi sau a fracŃiunii de metru pătrat a suprafeŃei afişajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, astfel:

• în cazul unui afişaj situat în locul în care persoana desfăşoară o activitate economică, suma este de până la 28 lei;

• în cazul oricărui alt panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate, suma este de până la 20 lei.

Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se recalculează pentru a reflecta numărul de luni sau fracŃiunea din lună dintr-un an calendaristic în care se afişează în scop de reclamă şi publicitate.

Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate se plăteşte anual,in doua rate egale,pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.

Scutiri

• Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate şi taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se aplică instituŃiilor publice, cu excepŃia cazurilor când acestea fac reclamă unor activităŃi economice.

126

• Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se datorează pentru afişele, panourile sau alte mijloace de reclamă şi publicitate amplasate în interiorul clădirilor.

• Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se aplică pentru panourile de identificare a instalaŃiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulaŃie, precum şi alte informaŃii de utilitate publică şi educaŃionale.

• Nu se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate pentru afişajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcŃia lor, realizării de reclamă şi publicitate.

Taxa hotelieră Taxa hotelieră se calculează prin aplicarea cotei stabilite la tarifele

de cazare practicate de unităŃile de cazare. Pentru şederea intr-o unitate de cazare, consiliul local instituie o taxa

hoteliera in cota de 1% din valoarea tarifului de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, care se încasează de persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, odată cu luarea in evidenta a persoanelor cazate.

Scutiri Taxa hotelieră nu se aplică pentru:

• persoanele fizice în vârstă de până la 18 ani, inclusiv; • persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide

de gradul I sau II; • pensionari şi studenŃi; • persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar; • veteranii de război; • văduvele de război sau văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit;

SocietăŃile au obligaŃia completării unei declaraŃii de impunere la administraŃiile locale când cumpără bunul respectiv (în baza facturii sau a contractului de vânzare cumpărare) şi alăturat, în acea declaraŃie i se stabileşte impozitul conform normelor de aplicare ale codului fiscal.

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor privind impozitele şi taxele locale şi a viramentului pentru obligaŃia fiscală se efectuează astfel:

635 = 446

Cheltuieli cu alte impozite taxe şi vărsăminte asimilate

Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

446 = 5121/5311

Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Conturi la bănci în lei Casa în lei

127

REZUMAT Impozitele şi taxele locale constituie sursă importantă de venituri,

utilizate pentru cheltuieli publice a căror finanŃare se asigură de la bugetul local în condiŃiile legii.

Potrivit normelor de aplicare a Codului Fiscal, consiliile locale adoptă anual hotărâri privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale în limitele stabilite prin codul fiscal.

Prin codul fiscal sunt stabilite următoarele impozite şi taxe locale: - Impozitul pe clădiri; - Impozitul pe teren; - Impozit anual asupra mijloacelor de transport - Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaŃiilor - Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate - Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate - Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate SocietăŃile au obligaŃia completării unei declaraŃii de impunere la

administraŃiile locale când cumpără bunul respectiv (în baza facturii sau a contractului de vânzare cumpărare) şi alăturat, în acea declaraŃie i se stabileşte impozitul conform normelor de aplicare ale codului fiscal.

1. Ce se încadrează în categoria impozitelor şi taxelor locale? 2. Ce clădiri sunt scutite de la plata impozitului? 3. Cum se calculează impozitul pe clădiri datorat de persoanele

juridice? 4. Ce terenuri sunt scutite de la plata impozitului? 5. Cum se calculează impozitul pe teren datorat de persoanele juridice? 6. Ce mijloace de transport sunt scutite de la plata impozitului? 7. Cum se calculează impozitul pe mijloace de transport? 8. Cum se determină taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism? 9. Cum se calculează taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi

publicitate? 10. Pentru ce persoane nu se aplică taxă hotelieră?


128

AplicaŃia nr.1. O societate achiziŃionează la 01.08.N o clădire la

valoarea de 900.000 lei. Să se calculeze şi să se înregistreze impozitul pe clădire datorat pentru exerciŃiul N, ştiind că s-a stabilit prin hotărârea consiliului local o cotă de impunere de 1,5% .

Rezolvare Societatea fiind persoană juridică, pentru calculul impozitului va

trebui să Ńinem seama de valoarea de intrare a clădirii. Impozitul pe clădiri = valoarea de inventar a clădirii x cota de

impozit x perioada Impozitul pe clădiri = 900.000 x 1% x 5/12 = 3.750 lei Înregistrarea impozitului datorat:

3.750 lei 635 = 446 3.750 lei

Cheltuieli cu alte impozite

taxe şi vărsăminte asimilate

Alte impozite, taxe şi


AplicaŃia nr.2. - Impozitul pe clădiri SC ALFA SRL deŃine o clădire cu două etaje în centrul oraşului,

care are o suprafaŃă de 4.000 mp, a cărei valoare de inventar este de 900.000 lei, conform ultimei evaluări efectuate.

Să se calculeze şi să se înregistreze impozitul pe clădire datorat anual, ştiind că s-a stabilit prin hotărârea consiliului local o cotă de impunere de 1,50%.

Rezolvare SC ALFA SRL se încadrează în categoria persoanelor juridice, astfel

pentru calculul impozitului va trebui să Ńinem seama de valoarea de inventar a clădirii.

Impozitul pe clădiri = valoarea de inventar a clădirii x cota de impozit

Impozitul pe clădiri = 900.000 x 1,50% = 13.500 lei.


129

Înregistrarea impozitului datorat: 13500 lei 635 = 446 13500lei

Cheltuieli cu alte impozite taxe şi vărsăminte

asimilate



Plata impozitului datorat:

13.500 lei 446 = 5121 13.500 lei Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate Conturi curente la

bănci în lei

AplicaŃia nr.3 - Impozitul pe terenuri SC BETA SRL a achiziŃionat la 1.01.N un teren intravilan situat în

zona A a unei localităŃi de rangul zero. Terenul este destinat ridicării unor construcŃii şi are o suprafaŃă de 400 mp. Valoarea coeficientului de corecŃie stabilit de Consiliul General al Municipiului Bucureşti este de 8.

Să se calculeze şi să se înregistreze impozitul pe teren datorat pentru exerciŃiul N.

Rezolvare În cazul unui teren amplasat în intravilan, destinat pentru construcŃii,

impozitul pe teren se stabileşte prin înmulŃirea suprafeŃei terenului (exprimată în hectare) cu suma corespunzătoare.

În cazul nostru, fiind vorba despre un teren amplasat în zona A, în cadrul unei localităŃi de rang zero, valoarea corespunzătoare este de 8.921 lei/ha, conform Codului Fiscal.

Vom Ńine seama de faptul că 1 mp = 0,0001 ha, deci 8.921 lei/ha = 0,8921 lei/mp.

Impozitul pe teren = suprafaŃa x nivelul impozitului x coeficientul de corecŃie Impozitul pe teren = 400 mp x 0,8921 lei/mp x 8 = 2.854,72 lei. Înregistrarea impozitului datorat:

2854,72 lei 635 = 446 2854,72 lei Cheltuieli cu alte impozite

taxe şi vărsăminte asimilate



Plata impozitului datorat:

2854,72 lei 446 = 5121 2854,72lei Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate Conturi curente la

bănci în lei

130

AplicaŃia nr.1. SC GAMA SRL deŃine o clădire de birouri din anul

2002 cu trei etaje situată în zona B, rang III, care are o suprafaŃă de 3.000 mp. Clădirea a fost achiziŃionată la 150.000 lei, reevaluată ulterior, stabilindu-se o nouă valoare de 800.000 lei.

Să se calculeze şi să se înregistreze impozitul pe clădire datorat anual, ştiind că s-a stabilit prin hotărârea consiliului local o cotă de impunere de 1%.

AplicaŃia nr.2. SC GAMA SRL a achiziŃionat la 1.01.N un teren intravilan situat în zona B a unei localităŃi de rangul III. Terenul este destinat ridicării unor construcŃii şi are o suprafaŃă de 500 mp. Valoarea coeficientului de corecŃie stabilit de Consiliul General al Municipiului Bucureşti este de 3.

Să se calculeze şi să se înregistreze impozitul pe teren datorat pentru exerciŃiul N.

AplicaŃia nr.3.SC GAMA SRL a achiziŃionat la 1.06.N o hală de producŃie la valoarea de 700.000 lei.

Să se calculeze şi să se înregistreze impozitul pe clădire datorat, ştiind că s-a stabilit prin hotărârea consiliului local o cotă de impunere 1,5%.

1. Care dintre următoarele impozite nu intră în componenŃa impozitelor şi taxelor locale?

a) impozitul pe clădiri; b) impozitul pe venit; c) impozitul pe mijloacele de transport; d) taxa hotelieră; e) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaŃiilor.


TESTE GRILĂ

131

2. Care dintre următoarele clădiri nu sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri?

a) clădirile proprietate a statului, folosite pentru activităŃi economice; b) monumentele istorice, de arhitectură sau arheologice, muzeele şi

casele memoriale; c) lăcaşurile de cult; d) clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice,

termoelectrice şi nuclearo-electrice, staŃiilor şi posturilor de transformare; e) clădirile unităŃilor sanitare private. 3. Referitor la calculul impozitului pe clădiri pentru persoanele

juridice, care dintre următoarele afirmaŃii nu sunt corecte? a) cota de impozitare este stabilită prin hotărâre a consiliului local; b) cota de impozitare se aplică asupra valorii de inventar a clădirii; c) cota de impozitare este cuprinsă între 1% şi 3% inclusiv; d) în cazul unei clădiri complet amortizate, valoarea impozabilă se

reduce cu 15%. 4. Se datorează impozit pe clădiri pentru: a) orice încăpere care poate servi la adăpostirea de animale; b) orice încăpere care poate servi la adăpostirea de obiecte, produse

şi materiale; c) orice clădire funerară din cimitire şi crematorii; d) orice platformă de foraj marin. 5. Impozitul pe teren se datorează pentru: a) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege; b) orice terenuri ocupate de iazuri, bălŃi, lacuri de acumulare; c) suprafaŃa de teren pe care un contribuabil a cultivat legume; d) suprafaŃa de teren cu potenŃial agricol pe care un contribuabil nu a

cultivat nimic. e) suprafaŃa de teren care este acoperită de o clădire. 6. Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul: a) numărul de metri pătraŃi de teren; b) durata de timp de când a fost deŃinut de un contribuabil; c) rangul localităŃii în care este amplasat terenul; d) zona şi/sau categoria de folosinŃă a terenului.

132

7. Pentru plata cu anticipaŃie a impozitului pe teren se acordă o bonificaŃie:

a) de 20 %; b) de până la 10 %; c) de 10 %; d) stabilită de Codul fiscal; e) nu se acordă niciun fel de bonificaŃie.

8. Impozitul pentru mijloacele de transport se aplică pentru: a) autoturismele noi care respectă normele de poluare prevăzute de

lege; b) autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparŃin

persoanelor cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora; c) mijloacele de transport ale instituŃiilor publice; d) vehiculele istorice; e) autoturismele cumpărate la mâna a doua din România; f) autoturismele cumpărate la mâna a doua din alte Ńări membre UE. 9. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate se

va plăti pentru: a) instituŃiile publice care fac reclamă unor activităŃi economice; b) reclamele difuzate prin intermediul posturilor de radio; c) afişele şi panourile amplasate în interiorul clădirilor; d) afişele publicitare amplasate în locuri special prevăzute; e) marcaje de avertizare; f) marcaje de circulaŃie. 10. Care dintre următoarele persoane va plăti taxa hotelieră? a) un elev în vârstă de 15 ani; b) un pensionar; c) un veteran de război; d) o studentă în vârstă de 22 de ani; e) o persoană fizică pe durata satisfacerii stagiului militar; f) niciuna dintre variantele mai sus - menŃionate.

Răspunsuri:

1.b); 2. a), e) 3. c); 4. a), b); 5. c), d); 6. a), c), d); 7. b); 8. a), e), f); 9. b), d); 10. f).

133






BIBLIOGRAFIE

contabilitate si fiscalitate

Documents