Tema 1: Contabilitatea in constructie si calcularea costurilor in constructie .

• Continutul si clasificarea contractelor de contructie

• Contabilitatea costurilor contractuale

• Costurile precontractuale

• Contabilitatea cheltuilelelor aferente crearii si intretinerii edificiilor temporare

• Contabilitatea productiei in curs de executie.

“1”

Contractul de constructie - este un contract incheiat intre antreprenor si beneficiar pt construirea, repararea, modernizarea unui activ sau a unui grup de active care ca proiectare, tehnologie si functionare sunt interconexate si interdependente.

Antreprenorul tine evidenta costurilor si recunoaste cheltuielele conform SNC “Contracte de constructie”.

Tipurile de contracte de constructii :

• In functie de modul de segmentare si combinare:

• Contractual de constructie aferent unui singur activ – sunt contractile de constructie cu unu sau mai multi beneficiari si pot fi tratate ca un singur contract daca acestea :

• au fost negociate intr-un singur pachet ;

• sunt strins legate intre ele si fac parte dintr-un proiect comun;

• se realizeaza simultan in aceeasi perioada.

exemplu : o entitatea antreprenor a incheeat 3 contracte in vederea construirii unei sectii de productie, unei casangerii si a unui bloc administrative, contractile au fost negociate intrun singur pachet , proiectul de constructia a obiectelor a fost elaborate de aceaeasi entitate, iar perioada de executie de 2 ani. In baza proiectul respective va fi tratate ca un singur contract de constructie.

• Contractual de constructie aferenta mai multor active – in cadrul in care un contract de constructie prevede construirea unui grup de activ lucrarile aferente fiecarui activ vor fi tratate ca un contract de constructie separate daca:

• pt fiecare activ au fost prezentate oferte separate ,

• la incheerea contractului fiecare activ a fost supus unei negocieri separate,

• acceptate de catre antreprenor si beneficiar,

• pot fi identificate costurile si veniturile aferente fiecarui activ.

• Contractual de constructie aferent unui activ conex – la decizia beneficiarului contractual poate prevedea construirea unui activ conex sau contractul initial poate fi modificat astfel incit sa include construirea unui activ conex. Lucrarile de constructie aferenete unui activ conex se trateaza ca un contract separate cu conditia ca:

• activul respectiv se deosebeste semnificativ prin proiectare, tehnologie, functionare de activul care cade sub incidenta contractului initial,

• negocierea pretului activului are loc fara a se tine cont de valoarea intiala a contractului.

exemplu: un antreprenor in luna febriarie 2013 a incheat un contract pe 2 ani , pt contrstuirea unui bloc locativ cu pretul contractual pe 35mln.lei, in luna oct a aceluiasi an beneficiarul a decis sa I se construiasca linga blocul locative un garaj, pretul acestuia find de 2mln.lei inbaza dateleor de mai sus constrcutia garajlui se dosebeste de contructia bloc locativ si in aceste situatii se tratreaza ca un contracte separate.

• In functie de modul de stabilire a pretului :

• Contracte de constructie cu prêt fix - care prevad un prêt fix al contractului in ansamblu sau o plata fixa pe o unitatea de obiect acceptata de catre benefiaciar si antreprenor.

• Contracte de constructie cost – plus – care prevad recuperarea de catre antreprenor a costurilor contractele negociate la care se adauga un oricare procent din aceste costuri sau un onorariu fix.

• Contracte de constructie mixte - care imbina prevederile contractelor cu prêt fix si cele a contractelor cost - plus.

“2”

Costurile contractuale includ:

• Costurile directe contractuale – cuprind costurile care pot fi inclus in mod direct in costul contractului de constructie :

Exemple:

• Costurile precontractuale aferente contractelor incheeate inclusiv de delegare de reprezentanta , taxa de participare la tender pt obtinerea contractului.

• Costurile directe de materiale inclusiv costul materialelor de contructie , costul combustibilului energiei, termine, electrice, apa, aburi, aer.

• Costurile directe cu personalul costurile aferente salariilor muncitorilor care participa la procesul de constructie, CAS, CAM, alte onorarii si premii, primii.

• Costurile directe de exploatare a masinelor si mecanismelor de constructie include : costul energiei electrice, combustibil ,piese de schimb, folosite pt intretinerea si reparatia masinelor

si mecanismelor.

4.1Costurile cu personalul incadrat in exploatarea si deservirea masinelor si mecanismelor .4.2 CAS CAM4.3 amortizarea masinelor si macenismelor4.4 costuirle si transporterile masinelor si mecanismelor la / de la contrcutia obiectului • costurile inchirierei masinelor 4.6 costurile privind asigurarea obligatorie a masinelor si mecanismelor• Alte costuri aferente contractului : exemplu: costul proietarii si asistentei tehnice directe

atrebuibile contractului ; costurile de judecata in urma reclamatiilor ; costurile privind baza obiectului de constructive; costurile de transportare a muncitorilor la / de la obiectul de constructie si de la obiectul de constructie prevazute in contract.

Exemplu : in luna oct 2013 dupa finalizarea contractului privind construirea depozitului antreprenorul a vindut un echipament in valoare de 6000lei, Dt 221 Ct 621 costul Dt 711.5 Ct 811 .

• Costurile indirect contractuale : sunt numite costurile legate de intretinerea si exploatarea masinelor si mecanismelor de constructie ce deservesc citeva obiecte si nu pot fi incluse direct in contract.

Exemplu:

1. costurile ce tin de asigurarea bunurilor si personalului aferent mai multor contracte in cazul cind acestea nu se includ in costurile de regie ale constructiei

2. costurile proiectarii si asitentei tehnice aferente mai multor contracte in cazul cind acestea nu se includ in costurile constructiei.

3. costurile de exploatare a masinelor si mecanismelor care se utilizeaza la executarea mai multor contracte in cursul unei perioade de gestiune.

Antreprenorul va tine evident separate pe fiecare contract dupa care va repartiza costurile indirect. Repartizarea costurilor indirecte este prevazuta conform politicilor contabile. Ca baza de repatizare poate fi :

• Venitutrile contractuale

• Costurile directe contractuale

• Costurile directe de materiale

• Nr efectiv de masina ore

Exemplu : un antreprenor executa 2 contacte A si B, in luna septembie 2013 costurile effective de exploatare a masinelor si mecanismelor pt grupul (tractoare, buldozere) a constituit 50000lei, conform politicilor contabile costurile de exploatare se repartizeaza pe contracte proportional nr efectiv de masine ore 530,care constituie A-300, B- 330.

Contract Nr de masini ore Koeficientul Costurile efective

A 300 94,34 28302B 230 94,34 21698Total 530 X 50000

K= 50000 / 530 = 94, 34

Dt 711 ADt 711 BCt 821. Cu planul nou.Costurile indirecte contractual se impart in 2 grupe:

• Costuri unice – (au avut loc odata) sunt cele legate de incarcare, transportare, descarcare masinelor si mecanismelor , pregatirea locului de montare, montarea acestora, demontarea lor, si transportarea lor la locul de destinatie. 171 (141) 261 (251)

• Acumularea ch anticipate pe TL Dt 171 (141 )Ct 211,213, 214, 521, 543 (539), 531, 533.

• Suma cumulate la contul 171 urmeaza sa fie divizate in ch anticipate curente, conform cotei – plati de ch curente Dt 261 (251) Ct 171 (141)

• Decontarea lunara a cotei plati din ch anticipate curente Dt 711.5 (811) Ct 281 (251)

Exemplu: Sa admitem ca la intrep de constructive exeista urmatoarele date:

• Costuri de incacare descarcare prestate de o organizatie terta 3000lei fata TVA

• Coturi aferente transportarii macaralei pina la locul de instalare 18000lei, fara TVA.

• Salariu calculat muncitorilor nostri la descarcarea si curatirea locului 2000lei CAS, CAM

• Duta constructiei obiectului se stabileste de 2 ani, lucrarile au inceput la 1.03 .2012

Rezolvare:

• Dt 171 - 3000

Dt 534 - 600

Ct 521 – 3600

• Dt 171 - 18000

Dt 534 - 3600

Ct 521 – 21600

• Dt 171 - 2540

Ct 531 - 2000

Ct 533.1 - 460

Ct 533.3 – 80

Total Dt 171 – 3000 + 18000 + 2540 = 23540lei

Pt anul 2012 : 23450 / 24luni * 10luni = 980,8lei Dt 261 Ct 171.

Dt 711.5 Ct 261 9808lei(luna *10luni)

Pt anul 2013: 23540 / 24 *12 luni = 11769,6lei

Dt 261 Ct 171 11769,6

Dt 711.5 Ct 261 980,8lei

Pt anul 2014 : 23540 /24 * 2 = 1962,4

Dt 261 Ct 171 = 1962,4

Lunar : Dt 711.5 Ct 261 – 980,8lei

Dt 171 Ct

23540 9808

11769,6

1962,4

23540 23540

• Costuri curente – sunt numite costurile la intretinerea si exploatarea , montarea masinelor si mecanismelor, costurile la intretinerea si exeploatarea masinelor si mecanismelor sunt contabilizate pe urmatoarele articole – salarii CAS, CAM, (consumuri)costuri de combustibil, energie lecrtica, reparatie. Toate aceste costuri sunt contabilizate in contul 822 - costuri indirecte aferente contractelro de constructie.

Dt 822

Ct 211, 213, 214, 521, 531, 533, 124

La sf perioadei suma cosrturilor accumulate in 822 sunt repartizate Dt 711.5 Ct 822.

• Costuri in regie – ale constructiei recuperabile de catre beneficiar . acestea se divizeaza in recuperabile si nerecuperabile.

• Costurile de regie ale constructiei recuperabile de catre beneficiar cuprind:

• Costuri generale si administrative

• Coturi pt deservirea persoanalului din constructii

• Costuri pt organizarea lucrarilor la obiectele de constructii

• Alte costuri.

Costurile de regie recuperabile se includ in costurile contractual de constructie. Evident lor se tine cu ajutorul contului 823 (coturi de regie aferente contractelor de constructie) Dt 823 Ct 211, 213, 214, 521, 531, 533, 124.

• Costurile de regie ale constructiei nerecuperabile de catre beneficiar include :

• Costuri privind lucrarile de cercetari stiintifice si dezvoltare

• Impozitele si taxele prevazute de legislatie

• Sporurile la salariile angajatilor entitatii prevazute de legislatie

• Costurile privind recuperarea prejudiciilor cauzate salariatilor in urma accidenteleor de munca

• Platile salariale aferente angajatilor disponibilizati in legatura cu reorganizarea entitatii

• Alte costuri.

Aceste costuri nerecuperabile se trec direct la ch curente. Dt 714.7 Ct 823.

“3”

Costuri precontractual se include in costuri contractual daca:

• Pot fi identificate separate

• Poti fi estimate credibil

• Exista probabilitatea incheerii contractului.

Costurile precontractuale se contabilizaaza mai intiii ca si conturile anticipate, dupa care se include in cosruri contractuale sau la ch curente.

1 caz : daca contractual a fost incheat in perisoada de gestiune in care costuirle precontractuale au fost suportate aceste costuri in functie de pragul de semnificatie prevazute in politicele contabile a intreprenorului pot fi incluse in component costurilor contractale:

• Integral in periaoada de gestiune in care sa incheat contractual

• Prin decontarea uniforma in perioadele de gestiune pe durata contractului

• In baza altor metode prevazute in politicele contabile a iantreprenorului

Exemplu : un antreprenor in luna sep.2013 a suportat ch de reperentarea si de deplasare legate de incheerea contractului in suma de 30000lei. Contractual cu durata de 2 ani a fost

incheeat in octombrie 2013. Politicele contabile a antreprenorului prevad includerea costurilor precontractuale integral sau in costurile contractuale in perioada de raportare financiara in care a fost incheeat contractul. Dt 711.5 Ct 261.

2 caz :daca costruile precontractale a unui contract sunt suportate intro periaoda de gestiune si exita probabilitaea incheerii contractului, in alta periaoad de gestiune

Exemplu : un antreprenor in 2013 a suportat ch de reprezentare si de deplasare legate de incheerea contractului in suma de 40000lei. Contractual a fost incheeat in luna ianuarie 2014. Politicele contabile a intreprenorului prevad includerea costurilor precontractuale integral in costuile contractuale in periaoda ade gestiune in acre a fost incheeat contractul.

3 caz : daca intreprenorula suportta costuri precontractale iar ulterior contractual nu a fost incheeeat astfel de costuri vor fi recunoscute ca ch curente.

Exemplu : un antreprenor in luna noiembrie 2013 a suportat ch de reprezentare , deplasare si a achitat taxa de participare la licitatie in suma de 20000lei. Contratul nu a fost incheeat din motivul ca antreprenorul nu a cistigat licitatia. Costurile precontractuale vor fi recunsocute ca ch curente Dt 714 Ct261.

“4”

Pt constructia unui obiect apare necesitatea de a crea unele obiecte temporare cu caracter necapital :

• Odai de dusi

• Garduri

• Cabine de paza. Toate aceste costuri sunt accumulate in contul “812” Dt 812 Ct 211, 213, 521, 533

Cind lucrarile de constructive u fost executate acestea se pun in functiune si se intocmeste un process verbal in baza caruia se intomescte formula contabila Dt 213.3 Ct 812, lunar la aceste obiecte se calculeaza uzura :

Se da : valoare initiala 8000lei , VPR – 500lei, au fost inregistrate material ede contructie in suma de 600lei, termenul de mentinere acestor edificii 36 luni.

Rezolvare:

• V.uzurabila = VI- VPR = 8000 – 500 = 7500

• Calculam uzura :7500 / 36 luni = 208,33lei pe luna Dt 812 Ct 214

• Decontarea uzurii Dt 214 Ct 213 7500lei ( 208,33 * 36 luni)

• Dt 211 600

Ct 213 500

Ct 612 100lei

“5”

In construcite la fel ca si in alte ramuri in sfera productiva exista productia in curs de executie , determinarea acestui indicator este necesara pt a calcula costul efectiv precum si valoare de deviz a lucrarilor predate beneficiarului.

Valoarea de deviz = costul + profitul antreprenorului (adaus comerial)

Productia in curs de executie - reprezinta lucrarile de contrustie montaj, care la data anumita nu sunt finisate in mod respective si nu pot fi predate beneficiarului.

Pt a determina volumul productiei in curs de executie se infaptuieste inventarierea care este perfectata printr-un prces - verbal.

Exemplu : Volumul lucrarilor de constructii la sf lunii este 650 m3. Procentul de finisare a castor lucrari este de 70%, costul de deviz unitar a unui m3 este 350 lei. Adausul comerial (profitul) antreprenorului este de 15%. Determinam valoarea de deviz.

Rezolvare :

650m3 – 100%

X – 70%

Costul 455 m3 * 350lei /m3 = 159250lei.

Valoarea de deviz = 159250 + 15 % = 1831375 lei.

Problema 1:

Un antreprenor executa 2 contracte A si B in luna septembrie 2013, costurile efective de regie ale constructiei au constituit 350000lei. Politicile contabile prevad repartizarea costurilor effective de regie ale constructiei in baza costurilor recuperabele de beneficiari conform sumei acestora prevazute in devizul de ch contractuale care constituie :

• A 220 000lei

• B 140 000lei.

Contract Nr de masini ore Koeficientul Costurile efectiveA 220000 0,97222 213888,4B 140000 0,97222 136110,8Total 360000 X 350000

K= 350000 / 360000= 0,97222

A : Dt 711.5 Ct 823 213888,4 lei

B: Dt 711.5 Ct 823 136110,8lei

Problema 2 :

Intreprindereea poenita vesela prezinta urmatoarele informatii cu privire la produsele finite si productia in curs de executie aferente periaodei de gestiune :

• Stoc intial de preoduse in curs de executie Dt 811 Ct 215 41500lei

• Costurile materialelor pt fabricarea productiei Dt 811 Ct 211 124280lei

• Costurile privind retribuirea muncii Dt 811 9398lei

Ct 531 7400lei

CAS : Ct 533.1 1702lei

CAM : Ct 533.3 296lei

• Costuriel de energie in scopuri tehnologice Dt 811 Ct 521 9100lei

• Costul produselor fabricate predate la depozit – X (Dt 811) Dt 216 Ct 811 16725lei (184278 - 17026)

• Stocul final al productiei in curs de executie – Dt 215 Ct 811 17026lei

Problema 3:

Valoarea contractului 12mln inclusive TVA. Costul contractual 9mln. sa aceptat un avans in suma de 360miilei. Periada constructiei 1 an.

• Primirea avansului Dt 242 Ct 523 – 360 000lei

• TVA : Dt225 Ct 534 – 60 000lei

• Achitarea avansului Dt 534 Ct 242 – 60 000lei

• Reflectarea costului obiectului Dt 711.5 Ct 811 – 9mln.lei

• Rfelectam……. Dt 221 Ct 611 – 10mln.lei (12mln-2mln.)

• TVA : Dt 221 Ct 534.2 – 2mln.lei ( 12mln/6)

• Compensarea reciproca dintre avans si creanta Dt 523 Ct 221 – 360 000lei

• Incasarea creantei Dt 242 Ct 221 – 11 640 000lei (12mln – 360 000lei)

• Trecerea in cont TVA : Dt 534 Ct 225 60 000lei

• Achitarea TVA : Dt 534 Ct 242 1 940 000lei (2mln – 60 000lei).

Problema 4:

In anul 2013 un antreprenor a incheiat un contract “cost - plus” pe o durata de 3 ani care prevede construirea unui pod. Conform contractului , beneficiarului ii recupereaza antreprenorului annual costurile effective si o recompense suplimentara in marime de 10 % din suma costurilor effective. Conform politicilor contabile ale antreprenorului, veniturile contractuale se recunosc in functie de studio de executie al contractului, utilizind variant volumului lucrarilor executate efectiv si confirmate de beneficiar. In anul 2013 antreprenorul a suportat costuri effective in suma de 10 500 000lei , recompense suplimentara constituind 1 050 000lei (10 500 000lei * 0,1)

Rezolvare :

• Reflectarea venitului

Dt 221 11 550 000lei (10 500 000 + 1 050 000)

Ct 611 9 625 000lei (11 550 000 – 1 925 000lei)

Ct 534.2 1 925 000lei ( 11 550 000 / 6)

• Reflectam costul Dt 711.5 Ct 811 - 10 500 000lei.

Problema 5 : tema 2

Sa incheat un contract la valoarea de 1,2 mln lei fara TVA. Costul efectiv fiind de 900miilei. Sa acceptat un avans de 360mii lei. Sa se reflecte formulele contabile posibile la intreprindere prestatoare de servicii in constructive. Perioada constructiei 5 ani!

• Refelectam avansul Dt 242 ct 424 – 360 000lei

• TVA : Dt 225 Ct534 60 000lei (360000/6)

• Achitarea avansului Dt 534 Ct 242 60000lei

• Trecerea in const a TVA Dt 534 Ct 225 60000lei

• Trecerea avansului pe TL la anavs pe TS Dt 424 Ct 523 - 72000lei (36000/5ani)

• Reflectam costul Dt 711.5 Ct 811 - 900 000lei

• Refelctam vinzarea Dt 221 ct 611 – 1,2 mln.lei

• TVA la vinzare Dt 221 Ct 534 – 240 000 (1,2mln*0,2)

• Decontarea creantei Dt 523 Ct 221 360 000lei

• Incasarea creantei Dt 242 Ct 241 1 080 000 lei (1,2 + 240 000 – 360 000)

• Achitarea TVA la buget Dt 534 Ct 242 – 180000lei (240000 – 60 000)

Problema 6: Costuri directe – 80 000leiCosturi indirecte – 200 000lieCosturi generale (in regie ) – 150 000lei.Profit - 10%. Sa se calculeaze costul de deviz si valoarea de deviz.

Costul = 800 000 + 200 000 + 150 000 = 1 150 000lei.Valoarea = 1 150 000 + 10% = 1 265 000lei.

Tema 2: Contabilitatea veniturilor contractuale si a rezultatelor financiare

• Component si contabilitatea veniturilor contractuale

• Contabilitatea venitruilor si ch contractuale

“1”

Veniturile contractuale include:

• Venitul initial – rep suma unui contract de constructie incheat intre antreprenor si benefiaciar

• Veniturile din modificarile contractului – rezulta din retificarea valorii initiale a contractului de constructie asupra careia au convenit partile . modificarile valorii contractuale pot avea loc ca urmare a schimbarii prevederilor contractuale cu privire la proiect, efectuarea unor constructii suplimentare, sau dezicerea de unele lucrari. O modificare poate conduce la o majoarea si micsorarea a venitului contractual. Venitul din modificarile contractului poate fi recunoscut daca:

• Antreprenorul si beneficiarul au acceptat tipul si marimea modificarii.

• Marimea venitului afferent modificarii poate fi determinate cu certitudine.

Exemplu: un antreprenor a incheat pe o perioada de 2 ani un contract pt constuirea unei cladiri in valoare de 6 200 000lei. La inceputului anului 2 beneficiarul a solicitat antreprenorului sa inlocuiasca materialele prevazut pt finisarea cladirii. Valoarea contractual a modificarii acceptata de antreprenor si recuperabila de beneficiar este de 800 000lei. 200 000 + 800 000 = 70000000lei

• Venitul din reclamatie - reprezinta o suma ceruta de catre antreprenor de la beneficiar pt rambursarea unor prejudicii cauzate de acesta . reclamatiile pot fi inaintate , de exemplu :in cazul erorilor de specificatii sau proiect si nerespectarii clauzeu contracuale de catre beneficiar. Venitul din reclamatii se recunoaste daca :

• Reclamatiile inaintate sunt recunoscute de benefiaciar, sau sunt stabilite printr-o hotarire a instantei de judecata.

• Marimea venitului dat poate fi determinata cu certitudine .

Exemplu : un antreprenor a incheat un contract pt construirea unei cladiri pe o durata de 2 ani in valoare de 4 800 000leii. Costurile de deviz aferente contractului constituie 3 900 000lei in procesul executarii lucrarilor, antreprenor a depistat in proiectul respectiv o eroare a corecatre necesita costuri suplimentare in suma de 130 000lei. In legatura cu aceasta antreprenorul a inaintat o reclamatie beneficiarului care a fost recunsocuta de catre acesta. Norma profitului constituie 20%.

Cost contractual = 3 900 000lei + 130 000lei = 4030000lei

Venit contractual = 4 800 000 + 130 000 (130000 * 20%) =

• Venitul sub forma de prima de stipulare – reprezinta sumele suplimentare platite antreprenorului in cazul in care unele prevederi contractuale au fost respectate sau stanadartele specificate au fost atinse sau depasite. De exemplu contractual de constructive poate sa prevada o prima de stimulare a

antreprenorului pt finalizarea inainte de termen a contractului . Calitatea inalata a lucarilor executate , reducerea costurilor sau alte rezultate stipulate in contract. Platile de stimulare pot fi stabilite in procente din valoarea contractului , sub forma de suma fixa sau in alt mod stability in contractual de constructie.

Venitul sub de forma de prima de stimulare poate fi recunoscut daca:

• Clauzele stipulate in contract u fost respectate

• Marimea venitului poate fi determinate cu certitudine.

Exemplu : un antreprenor a incheat pe o perioada de 5 ani un contract pt construirea unui depozit in valoare de 7 mln, contractual prevedere o plata suplimentara in marime de 0,03 % din valoarea contractului pt fiecare zi de finalizare inainte de termen. Antreprenorul a finalizat constructia cu 60 zile inaite de termenul stabilit.

Venit prima = 7mln * 60 zile* 0,03% = 126000lei.

Venit contractual = 7000000 + 126000 = 7126000lei.

“2”

Veniturile si cheltuilele contractuale se recunosc in contabilitate in perioada de gestiune in care au aparut. Veniturile si ch contractuale se recunosc in cazul in care rezultatul contractului poate fi evaluat cu certitudine . antreprenorul poate evalua cu certitudine veniturile si ch contractuale daca contractual incheat stabileste :

• Drepturile si obligatiile fiacarei parti privind activul care urmeaza a fi construit

• Valoarea contractuala care urmeaza a fi primta de catre antreprenor

• Modalitatea si termenele decontarilor

Rezultatul financiar al unui contract de constructive se determina ca :

• Diferenta dintre veniturile si cheltuielele aferente acestuia in functie de tipul contractului incheat : cu prêt fix, cost – plus sau mixt.

• Rezultatul financiar al unui contract cu prêt fix - poate fi estimate cu certitudine daca sunt respectate urmatoarele conditii :

• Venitul contractual total poate fi evaluat in mod credibil

• Exista o cetitdudine intemeiata ca beneficiile economice aferente contratului vor fi primate ca catre antreprenor.

• Costurile contractuale pt finalizarea contractului si a stadiilor de executare al acestuia la finele perioadei de gestiune pot fi evaluate in mod credibil

• Rezultatul finanicar a unui contract cost – plus – poate fi estimate in mod credibil daca sunt respectate urmatoarele conditii :

• Exista probabilitatea ca beneficiile economice aferente contractului vor fi obtinute de catre antreprenor

• Costurile contractuale aferente contractului indifferent de faptul daca sunt sau nu recuperabile pot fi identificate si evaluate cu certitudine

• Rezultaul financiar al unui contract mixt – poate fi determinat cu certitudine daca sunt respectate conditiile contractului cu prêt fix si a contractului cost - plus.

Reunoasterea veniturilor si cheltuileleor contractuale se efectuiaza reesind din durata de executare a contractului de constructie . Daca contractual de excutie a fost executat intro singura perioada de gestiune, veniturile si cheltuielele contractuale se recunosc in acesta perioada la finalizarea contractului respectiv.

In cazul in care contractul de constructie se executa in cursul mai multor perioade de gestiune veniturile si cheltuelele contractuale se recunosc prin aplicarea metodei stadiului de executie a contractului. In baza acestei metode veniturile si cheltuilele contractuale se recunosc pe fiecare stadiu de executie. Stadiu de executie contractului se confirma de catre beneficiar si poate fi determinat utilizind una din urmatoarele metode :

• Dupa finalizarea lucrarii de constructie montaj - aceasta metoda prevede ca veniturile si cheltuilele sa fie determinate la finalizarea lucrarilor de constructie montaj si predarea obiectului beneficiarului. In mod respective decontarile dintre antreprenor si benefiaciar sunt decontate la finisarea acestei lucrari. (contul 424).

• Gradul de finaliazare a volumului fizic al lucrarilor contractuale - recunoastea venitului conform acestei metode prevede determinarea ponderii volumul fizic al lucarilor de constructii finalizate la data raportarii in volumul total al lucrarilor prevazute in contract.

Exemplu : In anul 2013 un antreprenor a incheeat un contract cu prêt fix pe o durata de 2 ani, care prevede construirea unui apeduct cu lungimea de 150km. Si valoarea de 12 500 000lei. Conform politicilor contabile a antreprenorului veniturile contractuale se recunsoc in functie de stadiul de executare a contractului. Utilizind varianta gradului de finalizarea avolumului fizic a lucarilor contractuale. La finele anului 2013 volumul fizic al lucrarilor effectuate constituie 90km. iar gradul de finalizarea lucrailor 60 %. Costurile lucrarilor executate la finele anului 2013 de 6 750 000lei.

Total An 2013 An 2014Venit 12 500 000 7 500 000 5 000 000 (diferenta)Cost 11 250 000 6 750 000 4 500 000Profit 12 500 000 750 000 500 000

12 500 000 * 60% = 7 500 000lei Venit - Dt 221 Ct 611

Cost – Dt 711 Ct 811

Profit = V – ch =

Tema 3 : Contabilitatea activelor biologice si a produselor agricole

1. Activele biologice. Clasificarea si constatarea acestora

2. Evaluarea initiala si ulterioara a activelor biologice pe termen lung

3. Contabilitatea activelor biologice pe termen lung

4. Evaluarea activelor biologice curente

5. Contabilitatea activelor biologice curente

6. Contabilitatea aferenta golurilor in vii si livezi

7. Produsele agricole, evaluarea initiala si ulterioara a acestora

8. Contabilitatea produselor agricole.

„1”

Activitatea agricola – este un proces de transformare a activitatii biologice in produse agricole si/sau consum in

active biologice suplimentare.

Active biologice – animale si plante rezultate din evenimentele trecute, controlate de intreprindere si supuse

modificarilor cantitative si calitative in scopul obtinerii produselor agricole sau a activilor biologice suplimentare.

Exemple de active biologice, precum şi de produse agricole, active biologice suplimentare şi produse

obţinute prin prelucrare, sînt prezentate în tabelul de mai jos.

Exemple de active biologice şi tipuri de produse obţinute din

transformarea şi prelucrarea acestoraActive biologice Produse ale activităţii agricole şi active

biologice suplimentare cuprinse în domeniul de aplicare a standardului

Produse obţinute prin prelucrare care nu sînt cuprinse în domeniul de

aplicare a standarduluiÎn sectorul zootehnic (creşterea animalelor):Turma de bază a ovinelor Lapte, lînă, miei, pielicele, carne din

sacrificareFire toarse, brînză, produse din carne

Cireada de bază a Lapte, viţei, carne din sacrificare 1 Chefir, smîntînă, unt, caşcaval, brînză,

bovinelor produse din carneTurma de bază Purcei, carne din sacriporcinelor fiecare 1 Produse din carnePiscicultură Ăeşte-marfă, puiet Produse din peşteÎn fitotehnie (cultura plantelor)Culturi cerealiere Cereale, deşeuri de la definitivarea

recoltei de cereale, paieFăină, crupe, furaje combinate

Culturi legumicole Legume Conserve din legume, murăturiCulturi tehnice cultivate pe plantaţii

Frunze de tutun, seminţe de floarea-soarelui

Tutun fermentat, ulei vegetal

Pepinieristică Puieţi -Plantaţii perene:- vii Struguri, butaşi Vin brut, materiale pentru sucuri- livezi Fructe, lemn Fructe uscae, conserve din fructe- copaci în pădure (masiv forestier)

Lemn pentru industrie (de lucru) Cherestea

Întreprinderile agricole ţin contabilitatea în conformitate cu Legea contabilităţii, Bazele conceptuale ale

pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a

întreprinderilor, standarde naţionale de contabilitate (S.N.C.) "Particularităţile contabilităţii in agricultura".

Clasificare:

• In raport cu perioada de obtinere a productiei agricole sau a Activelor biologice suplimentare:

a) Active biologice pe termen lung – sun acele de la care se obtin produse agricole sau Active biologice

suplimentare p/u o perioada mai mare de 1 an sau p/u care perioada de pregatire spre utilizare depaseste perioada

gestionara. Acestea includ livezile şi viile - la intrarea lor pe rod; animalele din cireada (turma) de bază (vite, oi,

capre, scroafe de prăsilă) - după obţinerea primei prăsile (primilor produşi), înţărcare etc., tauri de productie,

animale de munca.

b)Active biologice curente – sunt cele de la care se obtin produse agricole sau de la care nu se obtin produse

agricole adica Active biologice mature care asigura obtinerea produselor in decursul unei perioade ce nu depaseste 1

an, precum si animale la crestere si ingrasat.

Ex: semanaturile de cimp si gradinarit; animale la crestere si ingrasat.

• In dependenta de maturitatea activelor biologice:

• active biologice mature – active biologice care asigura obtinerea productiei agricole si/sau a activelor biologice

suplimentare.

Ex: vii, livezi roditoare, septelul matur a pasarilor, curci, rate, gaini, vaci.

b) active biologice imature – active biologice care nu asigura obtinerea produselor agricole si/sau a

activelor biologice suplimentare. Activele biologice imature cuprind plantaţiile perene (livezile, viile, plantaţiile

de arbuşti fructiferi) care nu au fost incluse în categoria celor roditoare; animalele tinere de remontă pentru

completarea turmei de bază; animalele şi păsările la creştere şi îngrăşat.

• Dupa posibilitatea de obtinere multiple produse agricole sau a activelor biologice suplimentare:

a) Active biologice de consum – care asigura obtinerea o singura data a produselor agricole. Dupa aceasta ele isi

inceteaza existenta. Drept exemple de active biologice de consum servesc animalele şi păsările crescute pentru

vînzare sau sacrificare; semănăturile de culturi anuale (grîu, porumb, floarea-soarelui, orz etc.); copacii

crescuţi pentru obţinerea lemnului de lucru etc.

b)Active biologice purtatori – asigura obtinerea multipla a produselor agricole si sau a activelor

biologice suplimentare de la care intreprinderea poate obtine produse agricole sau active biologice suplimentare.

Activele biologice-purtători includ animalele din cireada (turma) de bază pentru obţinerea viţeilor şi laptelui; viile -

pentru obţinerea strugurilor; livezile - pentru culegerea fructelor; copacii forestieri, din care se obţin vreascuri fără

tăierea copacilor etc.

Constatarea activelor biologice şi produselor agricole

Un activ biologic sau un produs agricol se recunoaşte în baza contabilităţii de angajamente dacă:

• entitatea controlează şi identifică activul biologic şi produsul agricol ca rezultat al faptelor economice

trecute. Acest criteriu se respectă dacă entitatea deţine dreptul de proprietate sau altă formă de control aferentă

activelor biologice şi/sau produselor agricole sau, după caz, acestea sînt marcate la intrare (de exemplu, în cazul

animalelor entitatea poate deţine dreptul de proprietate dacă acestea sînt marcate, la achiziţionare, naştere sau

înţărcare);

• există o certitudine întemeiată că în viitor entitatea va obţine beneficii economice din utilizarea activului

biologic şi produsului agricol. Criteriul dat se consideră îndeplinit în baza evaluării atributelor fizice ale activului

sau produsului (de exemplu, gestaţia la vaci, existenţa mugurilor sănătoşi pe crengile plantelor perene, starea

semănăturilor, greutatea vie şi categoria stării de îngrăşare a animalelor de creştere şi îngrăşat);

• costul activului biologic şi al produsului agricol poate fi determinat credibil.

„2”

Evaluarea initiala si ulterioara a activelor biologice pe termen lung

În cazul constatării iniţiale activele biologice pe termen lung se evaluează la valoarea de intrare care se

determină:

a) la cumpărarea animalelor cirezii (turmei) de bază şi plantaţiilor perene intrate pe rod - la valoarea de

cumpărare a acestora, inclusiv consumurile aferente cumpărării (cheltuielile de transport; taxa vamală şi alte taxe

de import; impozitele nerecuperate din buget; impozitele care urmează a fi achitate în locul vînzătorului; serviciile

aferente evaluării etc);

Valoarea iniţială = Valoarea de cumpărare + toate consumurile legate de acest proces.

b) la transferarea în cireada (turma) de bază a animalelor tinere crescute în gospodăria proprie - la costul

efectiv al animalelor la începutul anului curent plus consumurile normate (planificate) aferente creşterii lor

de la începutul anului pînă la momentul transferării. Consumurile normate (planificate) se determină prin

produsul dintre costul normat (planificat) al unui chintal de spor de masă vie (pentru animalele care urmează a fi

supuse cîntăririi) sau al unei zile de furajare (pentru animalele care nu urmează a fi supuse cîntărîrii) şi respectiv

numărul de chintale al sporului de masă vie sau de zile de furajare. La finele anului de gestiune curent se

determină diferenţa dintre valoarea de intrare calculată în modul indicat şi costul efectiv. La mărimea diferenţei

obţinute se corectează valoarea de intrare a animalelor cu aducerea acesteia pînă la costul efectiv;

c) la plantarea şi cultivarea plantaţiilor perene pînă la intrarea acestora pe rod sau pînă la încheierea

coroanelor (pentru fîşiile forestiere de protecţie, masivele forestiere), valoarea iniţială este egală cu:

- la suma consumurilor efective aferente plantării plus consumurile acumulate aferente îngrijirii şi cultivării

în anul plantării şi în cursul anilor ulteriori pînă la darea în exploatare a acestora - în cazul executării lucrărilor

în regie proprie;

- la valoarea contractuală a plantării şi îngrijirii acestora pînă la intrarea pe rod (exploatare) - în cazul

executării lucrărilor de către terţi.

Pînă la transferarea plantaţiilor perene în componenţa celor intrate pe rod consumurile aferente plantării şi

cultivării acestora se contabilizează ca active materiale în curs de execuţie; contul 121.

d) la includerea plantaţiilor perene în componenţa celor intrate pe rod (exploatate) - la costul efectiv în

momentul transferării;

„3”

• in zootehnie :

• contabilizarea intrare :

• procurarea animalelor mature Dt 123 Dt 534.2 Ct 521

• reflectam ch legate de procurare Dt 121 Dt 534.2 Ct 227, 532, 539, 521

• treansferarea din curs de executie in Dt 123 Ct 121

Cind turma de baza este completata cu vitele crescute in gospodaria proprie, acestea sunt evaluate in conformitate cu regula : Animalele tinere trecute in cireada de baza sunt evaluate la costul efectiv care a fost la inceputul anului plus costuri planificat al acestor animale de la inceputl anului pina la momentul transportarii.

• Contavilitatea iesirea activelor biologice poate fi determinata prin :

• Vinzare

• Transferare in categoria celor care se fla la la crestere si ingrasat

• Sacrificare .

• Vinzarea Dt 221 Xt 621 Ct 534.2

• Costul (VB) Dt 721 Ct 123

• Uzura (decontarea) Dt 124 Ct 123

• ABTL le transferam in categorira celor curente (sau la ingrasare) Dt 213 Ct 123

• Sacrificare Dt 811 ct 216; Dt 216 Ct 212

• In urma sacrificarii obtinem produse Dt 116 – costul carnii, maruntare

Dt 211 - costul pielii

Ct 811

• Reflectarea tuturor consumurilor aferente sacrificarii Dt 811 Ct 531, 533, 812, 539, 124.

• In fitotehnie :

• Intrarea :

• Vita de vie la procurare se include si costul pamintului , in rezultta apare necesitatea de a determina valoarea initiala a vitei de vie sau a livezei separat plus valoarea lotului de pamint.

• Procurarea Dt 123 Dt 122 Dt 534.2 Ct 521 (TVA de la vita de vie)

• Reflectam celelelate costuri legate de cumpararea lotului si a vitei de vie Dt 123 , 122 Ct 2227, 534, 532, 539

• In cazul cind intreprinderea cu fortele sale proprii creste plantele, pregateste solul, ingresemintele, sapatul gropilor, saditul ,cresterea si ingrijirea plantelor , toate aceste operatiuni cuprind o totalitate de consumuri directe sau indirecte care se reflecta Dt 121

Ct 211 - la valoarea materialului saditor,

Ct 531 - salariu, 533- contributii,

Ct 822 – fortele proprii.

• Pt tractoristi salariile se reflecta Dt 812 Ct 531, apoi inchiderea Dt 121 Ct 812.

• Contabilitatea iesirii :

• La iesirea plantelor perene se pune accent pe urmatoarele momente:

• Decontarea uzurii Dt 124 Ct 123

• Casarea valorii de bilant Dt 721 Ct 123

• Refelectarea veniturilor Dt Dt 221 Dt 621 Ct 534

• Incasarea creantei Dt 242 Ct 221

• In cazul defrisarii (tarierii) apar unele ch legate de defrisare , ele sunt contabilizate in contul 721. Dt 721 Ct 531 , 533, 812

• In urma defriserii obtinem materiale – lemne Dt 211 Ct 123.

„4”

În cazul constatării iniţiale activele biologice curente se evaluează după cum urmează:a) la cumpărare - la valoarea de procurare determinată în conformitate cu S.N.C. "Stocurile de mărfuri

şi materiale";b) la înregistrarea prăsilei obţinute în gospodăria proprie:- viţeilor - la costul normat (planificat) al unui cap în momentul naşterii;- purceilor - la costul normat (planificat) al unui chintal de masă vie a purceilor înţărcaţi, ţinînd cont de

greutatea la naştere;- mieilor şi iezilor - la costul normat (planificat) al unui cap la naştere;- mînjilor de la iepi de muncă - la costul normat (planificat) pentru 60 zile de furajare la întreţinerea unei

iepi;- tineretului de animale cu blană scumpă - la costul normat (planificat) pentru 90 zile de furajare la

întreţinerea unui animal matur;- puilor de iepuri de casă - în mărime de 50% din costul normat (planificat) al unui cap la înţărcare;- puişorilor, răţuştelor, bobocilor, puilor de curcă (în vîrstă de 24 ore) - la costul normat (planificat) al unui

cap conform calculaţiei incubării;- familiilor de albine - la costul normat (planificat) al unei familii;- larvelor, alevinilor - la costul normat (planificat) al unei unităţi de calculaţie;c) la înţărcarea puilor de iepuri de casă, mieilor - la costul normat (planificat) al unui chintal de spor al

masei vii determinat prin cîntărire selectivă;d) la transferarea animalelor din grupa de vîrstă sau tehnologică inferioară în grupa superioară;e) la înregistrarea sporului de masă vie obţinut în urma creşterii şi îngrăşării animalelor - la costul normat

(planificat) al unui chintal de spor al masei vii şi numărul de chintale de spor al masei vii a grupei de vîrstă respective a animalelor;

f) la înregistrarea sporului (majorării valorii de întreţinere) mînjilor, animalelor tinere care nu urmează a fi supuse cîntăririi – la costul normat (planificat) al unei zile de întreţinere şi numărul zilelor de aflare în gospodărie;

g) la înregistrarea animalelor rebutate din cireada (turma) de bază şi puse la îngrăşat - la valoarea de bilanţ.Producţia în curs de execuţie ca activ biologic curent în fitotehnie şi sectorul zootehnic se evaluează la suma

consumurilor efective. La finele anului de gestiune curent costul normat (planificat) al activelor biologice curente se aduce la cel

efectiv prin determinarea şi decontarea sumelor abaterilor respective.Nu se determină sporul masei vii şi majorarea valorii de întreţinere a iepurilor de casă, animalelor cu blană

scumpă, păsărilor mature. Consumurile aferente întreţinerii acestora se raportează la costul produselor obţinute (carnea de pasăre şi iepuri de casă, ouă etc.).Dupa constatarea initiala intreprinderea evalueaza activele biologice pe termen lung in conformitate cu SNC 16, aplicind una din urmatoarele metode:

• Recomandata de SNC – prevede evaluarea activului biologic pe termen lung la valoarea de intrare minus suma uzurii acumulate;

• Alternativ admisibila – se evalueaza la valoarea reevaluata minus suma uzurii acumulata.Indiferent de metoda de evaluare aplicata in cazul cind activul biologic pe termen lung si-a pierdut partial sau total capacitatea de a genera avantaje economice valoarea de bilant a acestora se trece la cheltuieli. Consumurile ulterioare efectuate in scopul restabilirii calitatilor pierdute de activele biologice respective urmeaza a fi capitalizate prin majorarea valorii activelor biologice.

Activele biologice curente se evalueaza si se reflecta in contabilitate si in rapoarte financiare la valoarea cea mai mica dintre valoarea de procurare si valoarea realizabila neta. In cazul cind valoarea realizabila neta a activelor biologice curente este mai mica decit costul efectiv al acestora, diferenta se trece la cheltuieli operationale. Daca in perioada de gestiune urmatoare valoarea realizabila neta a activelor s-a majorat mai mult decit costul efectiv, diferenta se trece la veniturile ale perioadei in care a avut loc majorarea.

„5”

Componenta activelor biologice curente se includ:

• Vitei, miei, purcei, iezi care se recunosc si trebuie inregistrati in ziua de nastere (timp de 24 ore)

• Puii de iepuri de casa, puii animalelor cu blana scumpa la fel se recunosc in componenta activelor biologice curente numai tirziu de ultima zi al lunii curente.

• Puii de gaina, bobici, ratuste se inregistreaza numai triziu de 24 ore din momentul naterii.

Pt inregistrea viteilor, meirlor, purceilor se intomeste un proces - verbal de inregistrare a rase (plasilei), pt puii cu blana scumpa se intocmeste un proces - verbal de inregistrare a prasilei animalelor cu blana scumpa. Pt puii obtinuti in gospopdaria proprie se intocmeste raportul privind procesul de incubatie, iar pt sacrificare se intocmeste un proces verbal privind sacrificarea animalelor sau a parsarilor.

• Intrarea

• Cumpararea de la alti agenti economici Dt 212 Dt 534.2 Ct 521, 539

• Cheltuieli legate de procurare Dt 212 Ct 227, 532, 539, 812, 211,

• Cind intreprinderea inregistreaza produse obtinute in gospodaria proprie Dt 211 Ct 81

• Produsele obtinute (gaini, vitei , miei) cresc si ating o virsta anumita, ei sunt trecuti la grupa inferioasa la grupa superioara Dt 212 - gr. superiaoada Ct 212- gr. Inferisoara

• Iesirea

• Transferarea in turma de baza Dt 123 Ct 212

• Reflectarea venitului Dt 221 Ct 611 Ct 534.2

• Reflectam costul Dt 711 Ct 216

• Sacrificarea Dt 811 Ct 216 , concomitent Dt 216 Ct 212

• Ch legate de sacrificare Dt 811 Ct 531, 533, 812.

• In urma sacrificarii obtinem produse Dt 216 - costul maruntaie a carnii Ct211 – la costul carnii Ct 811.

• Diferentea ce se obtine dintre costul plabificat si efectiv trebuie repartiozat intre podusele

• In baza documeteleor primare se intocmeste registru de evidenta a miscarii animalelor. Inregistrarile se fac in expresie cantitativa si valorica si in baza lui se inregistreaza raportul statistic privind miscarea animalelor si pasarilor.

„6”

Golurile din vii si livezi duc la diminuarea brusca a produselor. Inlaturarea golurilor din vii si livezi necesita unele cheltueli:• Sapatul gropilor• Plantarea butasilor• Cheltueli pentru cresterea si ingrijrea acestora• Salariul muncitorilor• Consumuri aferente protectiei plantelor

Toate aceste cheltuei sau consumuri se reflecta in DT 121 CT 211, 531, 533, 812, 539, 521La trecerea pe rod DT 123 CT 121

Costul produselor obtinute de la plantele perene tinere in perioada de crestere si ingrijre pina la punerea lor pe rod se evalueaza conform politicilor contabile in baza urmatorelor metode:

• La valoarea realizabla neta In cazul evaluarii produselor la valoarea realizabila neta costulacesteia se determina ca dferenta dintre pretul de piata si costurile probabile de comercializare si se determina ca majorare de stocuti (DT 216) si diminuare a activelor biologice in curs de executie (CT 121)

Exemplu: O entitate in anul 2010 a sadit 38 340 butasi de vita de vie la costul de 526 500 lei pe o suprafat ade 15 hectare. Costurile de ingrijire in primul an de vegetatie constituie 120 mii lei. La sf anumul 2010 din cauza conditiilor climaterice sau depistat 3 067 butasi uscati care au fost inlocuiti in primavara anului 2011 la costul de 41 000 mii lei.Costurile lucrarilor de inlocuire a acestor butasi constituie 7 210 lei. Costurile de crestere si ingrijire in anii urmatori (2012 – 2015) pina la transferarea viei in exploatare constituie 320 mii. Valoarea de piata a strugurilor recoltati in anii 2014 -2015 = 65 000 lei, costurile probabile de vinzare a strugurilor recoltati – 4 000 lei.

Via a fost transferata in categoria pe rod in anul 2016.Anul 2010Costul materialului saditor DT 121 CT 211 – 526 500Costul cresterii si ingrijirii DT 121 CT 812, 533 – 120 000 Anul 2011 DT 714 CT 121 – ( 526 500 + 120 000 / 38 340 ) * 2067 = 51 716, 63

DT 121 - 48 210CT 211 – 41 000 CT 531, 533 – 7210

Anul 2012 – 2015 DT 121 CT 812, 531 – 320 000 Valoarea strugurilor recoltati DT 216 CT 121 ( 6500 – 4000 ) = 61 000 Anul 2016 Transferam ... Dt 123 CT 121 – 901 993, 37

DT 121 CT 526 500 120 000 48 210 32 000

51716,676100

• La costul efectiv La aplicarea metodei la cost efectiv, costul produselor se deternima in conformitate cu gradul de maturitate a plantatiilor perene in anul recoltei, care include:

• Costurile directe privind recoltarea si transportarea fructelor, strugurilor• Cota parte a costurilor directe de crestere si ingrijire a plantelor perene din anul recoltei.

Exemplul: Utilizind datele din exemplul precedent presupunem ca in anul 2014 de vegetatie entitatea a recoltat struguri 15

chintale ( 1chintal =100 kg) pe hectar, iar in anul 2015 20 chintale de pe hectar. Costurile directe privind culesul, sortarea, incarcarea si transportarea strugurilor constituie in anul 2014 – 8100 lei si in 2015 – 10 400 lei. Costurile de crestere si ingrijire a viei in anul 2014 consttuie 80 000 lei, iar in 2015 – 86 000 lei. Capacitatea de productie estimata a plantatiei de vita de vie estmata de entitate constitue 80 chintale pe hectar.

• Determinam coeficientul 2014 : 15 chintale / 80 chintale = 0,18752015: 20 / 80 = 0,25

• Costul efectiv al unui chintal 2014 = ( 0,18 *80 000 ) + 8100 = 23 1002015 =( 0,25 * 86 000 ) + 10 400 = 31 900

Struguri recoltati = 23 100 + 31 900 = 55 000Valoarea vitei de vie = 526 500 + 120 000 + 48 210 + 320 000 – 51 716,63 – 55 000 = 907 993,37lei

“7”Produsele agricole sunt produsele obtinute din transformarea activelor biolegice care sunt dirijate in cadrul intreprinderii .Deosebim 3 tipuri de produse agricole :• Produsele agricole de baza - rep, produsele pt obtinerea carora a fost creat sau procurat activul biologic (exemple : in

zootehnie – carne lapte, in fitotehnie - fructele, legumele, stugurii, cereal, )• Produse agricole conjugale (culpate) – sunt 2 sau mai multe rpoduse de baza obtinute dintr-un active biologic . (in fitotehnie

– masa verde + semnite + fin, in zootehnie – carne + lapte + oua.)• Produse agricole secundare sau suplimentare – rep, produsele agricole obtinute concomitent cu produsele de baza de la un

active biologic darau o importanta secundara (fitotehnie – pleava, paile, zootehnic- gunoiul de cotet sau de grajd).

Produsele agricole obtinute din recolta perioadei de gestiune se evalueaza la cost planificat cu ajustarea la costul efectiv la data raportarii si se contabileaza ca majorare de stocurisi diminuare a costurileor activitatii de baza. Dt 216 Ct 811Produsele agricole se recunos ca active biologice distinct:• La separarea acestora de activele bilogice (in fitotehnie - cerealele in momentul cind au fost treierate, iar in zootehnie –

lina, oule, mierea,respective in timpul mulsului, tunsului in cazul linii, si colectarii oulor, mierii.)• La incetarea proceselor vitale a ale activelor biologice (carnea in momentul sacrificarii)Produsele agricole utilizate in cadrul entitatii (de exemplu la semanat , pthrana animalelor sunt contabilizate ca majorarea a costurilor activitatii de baza si diminuare a stocurilor. Dt 811 ct 216)

“8”Produsele agriccole includ: cereale, fructe, lugume, tutunul.

• Documentele intocmite la intrarea produselor cerialiere in urma recoltarii de pe cimp :• Registrul de expediere a boabelor si a altor produse pe cimp• Registrul de expeditie a cerealelor din cimp• Registrul de receptive a soferului La sf zilei curente cantaragiul (care cintareste) scrie un extras sil transmite combanierului. In baza acestor date combanierul face inregistrare in foaia de evident a tractaristului masinist. Dupa ce este adus griul sau cerealele din cimp ele se usuca se sorteaza , apoi se cintareste griul curat si in baza acestor date se intocmeste un process verbal de uscare si sortare a boabelor.• Documente intocmite la intrarea legumelro si fructelor, pt aceste se intocmeste zilnicul de inregistrare a

produselor agricole.• Documetele pt inregistrarea laptelui – pt lapte in fiecvare zi se completeaza registrul de evident a laptelui

muls. El cuprinde lista perosanelor care mulg pesoanelor dimineata, la ameaza si sara. Cind si cit sa mult , in total pe zi. In baza tuturor docuemtelro se intocmeste un borderou cumulativ de miscare a laptelui, precum si a produselor lactate unde este indicate procesul de grasime a laptelui.

Contabilitatea intrarilor produselor agricole:• La cantitatea evaluate la cost planifcat a unui qintal de griu Dt 216 Ct 811• Sint stornate deseurile de boabe si pierderile Dt 216 Ct 811 (-)• Inregistrtearea frucrtelor , legumelor Dt 216 Ct 811• Deseurile utilizate sunt trecute in component nutreturilor.Dt 211 Ct 811• La unele intreprinderi tutunul este inregistrat sau trecut la intrari in baza documentelor primare in masa vie ,

tutunul se usuca si se intocmeste documente privind uscarea lui Dt 216 Ct 811• Se determina care sunt pierderile la uscarea lui Dt 216 Ct 811 (-)

Contabilitatea iesirelor produselor agricole :• Vinzarea Dt 221 Ct 611, Dt 221 Ct 534.2 • Costul Dt 711 Ct 216.

TEMA 3Problema 1:Din grupa juncilor mai mari de 2 ani au fost trecute în cireada de bază 10 junci cu masa vie de 4200 kg, costul efectiv la începutul anului 28000 lei. Masa vie a juncilor la cîntărirea precedentă a fost de 3700 kg. Costul planificat al unui kintal de masă vie 900 lei, efectiv 800 lei. Să se determine costul juncilor transferate în cireada de bază și întocmiți formulele contabile respective.

• VI – costul efectiv la inc anului + costul planificat

• Costul planificat = spor * cost planificat /1qintal

• Spor = 4200 – 3700 = 500kg = 5qintale

• VI = 28000 + (5q *900lei) = 32500lei Dt 123 Ct 212

• Calcilam abaterea dintre efectiv si planificat

• (800 - 900) *5q = - 500lei.

• Corectam valoarea de intrare Dt 123 ct 212 (500)lei

Problema 2:S-a cumparat o livadă de cireși cu o suprafață de 5 hectare. Valoarea de cumpărare a acesteia și inclusiv lotul de pămînt constituie 42000. Sumele de evaluare – 1500 lei, impozit funciar neplatit de vinzator – 700 lei, cheltuielile privind perfecționarea documentelor și serviciilor notariale – 600 lei. Toate aceste cheltuieli au fost achitate prin intermediul unui titular de avans. Prețul de piață al terenului ocupat de livadă este de 15000 lei, al livezei fară teren 33000 lei. De determinat valoarea inițială a livezei, terenului ocupat de livadă și de contabilizat operațiunile economico-financiare.

• 15000 + 33000 = 45000lei150000 / 48000 = 0,3125; 33000 / 48000 = 0,6873’Teren = 0,3125 * 42000 = 13125leiLivada = 0,6873 * 42000 = 28875lei

• Sumele de evaluare = 1500 / 42000 = 0,0357Teren = 0,0357 * 13125 = 468,75Livada = 0,0357 * 28875 = 1031,25

• Repartizarea serviciilor notariale = 600 / 42000 = 0,01428 Teren = 0,01428 * 13125 = 187,5Livada = 0,01428 * 28875 = 412,5

• Contabilizarea livada:Dt 123 – 29418,75Ct 521 – 28875Ct 227 – 1031,25

Ct 227 – 412,50Reflectam TVA la procurare Dt 534.2 Ct 521 5775 (28875*0.2)

• Contabilizam terenul:Dt 122 – 14481,25Ct 521 – 13125Ct 227 – 468,75Ct 227 – 187,5Ct 534 – 700.

Problema 3:S-au cumpărat 10 vaci mulgătoare cu preț unitar de 5000 lei unitatea, fără TVA , cheltuieli de transport prestată de organizația de transport – 920 lei, TVA – 20%, cheltuieli de delegare a persoanei insoțitoare – 200 lei. Să se contabilizeze operațiile economice și să se determine valoarea unitară pentru o vaca.

• Procurarea vacii:Dt 123 – 50000 (5000*10)Dt 534.2 - 10000 Ct 521 – 60 000lei

• Refeclectam ch de transportDt 121 – 920Dt 534.2 – 184Ct 539 – 1104

• Refelcetam ch de delegareDt 121 Ct 227 - 200lei

• Calculam valoarea de intrare toatala :Dt 123 Ct 121 – 1120 (920 + 200)VI = 50000 + 1120 = 51120lei

• Calculam valoarea de intrare unitara = 51120 / 10 = 5112lei / 1 vaca.

Problema 4:A fost sacrificată o vacă cu valoarea de bilanţ de 3500 lei. Din sacrificare s-a obţinut la cost planificat: carne 250kg, 1kg-19 lei; măruntaie 30kg, 1 kg-15 lei; piele 9kg, 1kg-7 lei. La sacrificare s-au înregistrat consumurile: salariu 90 lei. Să se contabilizeze operaţiile privind sacrificarea animalului şi să se închidă contul analitic privind sacrificarea.

• Reflectam sacrificarea vacii (VB) Dt 811 Ct 216 - 3500lei• Ch legate de sacrificare

Dt 811 - 114,3leiCt531 – 90leiCt 533.1 – 20,7Ct 533,3 – 3,6

• In urma sacrificarii obtinem produse :Dt 216 – 5200 (250*19) (30*15)Dt 211 - 63 (9*7)Ct 811 – 5263

• Coef = 1648,7 / (4750 + 450) = 0.31706DT 811 CT

3500 5263

114,3 (1648,7)1648,7

3614,3 3614,3• Dt 216 - 1506,035 (4750 * 0,31706)

Dt 216 – 142,68 (450 * 0,31706)Ct 811 – 1648,72

Problema 5:Dupa 5 ani de utilizare se vinde un cal la preț de 3200 lei inclusiv TVA, cu valoarea de intrare 4500 lei, DFU – 15 ani, VPR = 360 lei. Să se contabilizeze operațiile economice de vînzare a activului biologic.

• Reflectam vinzareaDt 221 - 3200leiCt 621 – 2666,67 (3200 – 533,33)Ct 534.2 – 533,33 (3200 / 6)

• Ref.uzura acumulata = lei.VB = VI – UZ = 4500 – 1380 = 3120lei

• Casarea VB Dt 721 Ct 123 - 3120lei• Casarea uzurii acumulate Dt 124 Ct 123 1380.

Problema 6:S-au recoltat 2300 kintale de grîu de toamnă evaluat la cost planificat de 86 lei/q. 1230 q au fost vindute la pret de 125 lei, fără TVA, iar restul au rămas în stoc. Către sfirșitul anului s-au calculat costul efectiv al unui kintal – 79 lei. Valoarea realizabilă netă a unui kintal de grîu la momentul întocmirii raportului financiar – 82 lei. Să se contabilizeze recalcularea grîului, vînzarea lui, abaterile dintre cost efectiv și planificat și să se evalueze stocul la momentul întocmirii raportului financiar.

• Recoltarea griului Dt 216 Ct 811 - 197800 (2300*86)• Recunoasterea venitului

Dt 221 Ct 611 – 153750 (1230 * 125)Ct 534.2 – 30750lei

• Casarea costului Dt 711 Ct 216 – 105780 (1230 * 86)• Abaterea dintre costul efectiv si cel planificat Dt 711 Ct 811 8610 (86 - 79)*1230 • Abaterea dintre costul efectiv si planificat la stocul ramas Dt 216 Ct 811 7490

(79 - 86) (2300 - 1230)

Problema 7: S-a cumpărat un teren cu viţă de vie în valoare de 45000 lei, fără TVA. Iar valoarea terenului fără vie 23000 lei. S-a constatat necesitatea înlocuirii golurilor în proporţie de 28 %. Consumurile la înlăturarea golurilor au fost: costul butaşilor 10000 lei; - salariul muncitorilor 2000 lei; -servicii auto proprii 300 lei; - consum de îngrăşăminte minerale pentru întreaga vie 7500 lei. Întocmiţi formulele contabile respective.

• Refelectam cumpararea lotului de vita de vieDt 123 – 22000 (45000 - 23000)Dt 122 – 23000Dt 534.2 - 4400 (22000*0,2)Ct 521 – 49400

• Dt 714 Ct 121 - 6160 (22000*28%)• Ch aferente legate de goluri

Dt 121 – 20340Ct 211 – 10000Ct 531 - 2000Ct 533.1 - 460Ct 533.1 - 80Ct 812 – 300Ct 211 - 7500lei

• Punerea pe rod (cost la transformare)Dt 123 ct 121 - 14180 (20340 - 6160).

Problema 8:După 7 ani de utilizare se defrişează 3 ha de livadă din cauza inutilităţii, valoarea de intrare 34000 lei, VPR=0, DFU=14 ani, după defrişare s-a obţinut 12m cubi de lemne, preţul unui cub de lemn este 600 lei.Cheltuielile la defrişarea livezii: serviciile activităţii auxiliare-2200lei; salariile muncitorilor-1000 lei; serviciile transportului auto propriu-800lei.Întocmiţi formulele contabile-?

• Calculam uzura Dt 721 Ct 124 - 17000leiUz. = 34000 / 14 *7 = 17000lei

• Casarea uzurii Dt 124 Ct 123 17000• Casarea VB Dt 721 Ct 123 – 17000lei• Reflectam cheltuielele:

Dt 721 - 4270Ct 812 – 2200Ct 531 - 1000Ct 533. 1 – 230Ct 533. 3 – 40Ct 812 – 800.

• Materialele obtinute in urma defrisarii Dt 211 Ct 621 7200 (12m * 600).

Tema 4: Contabilitatea consumurilor• Documente primare si centralizatoare privind costurile si cultura plantelor• Evident analitica si sintetica a costurilor in cultura plantelor• Calculatia costului efectiv al produselor in cultura plantelor

“1”Agricultura – reprezinta o activitate specifica complexa care cuprinde 2 ramuri : cultura plantelor si crestrea animalelor si pasarilor.La rindul sau fitotehnia include urmatoarele sub ramuri :

• Cultura plantelor de cimp• Pomicultura• Viticulture• Legumicultura • Sivicultura .

Se sectorul zootehnic se include urmatoarele subramuri :

• Crtesterea vitelor mari curnute

• Cresterea oilor

• Cresterea porcilor

• Cresterea pasarilor pt carne si oua

• Cresterea iepurilor de casa

• Cresterea pestelui

Pt ramurile mentionate ale fitotehniei si sectorului zootenis sunt caracteristice urmatoarele trasaturi cimune :

• Capacitatea de modificare - animalele si plantele suporta transformari sau modificari biologice care contribuie la obtinerea produselor agricole

• Administrarea modificarii - reprezinta modul de facilitare a transformarilor biologice prin imbunatatirea sau stabilirea conditiilor necesare pt desfasurarea procesului tehnologic respectiv (ratia nutritiva stabilita pt animale si pasari , termenul si calitatea executarii lucrarilor la cultivarea culturilor agricole, asigurarea activelor biogice cu umiditate , cu lumina cu temperature.)

• Evaluarea modificarii – masurarea cantitaviva si calitativa a modificarii unui active biologic . evaluarea modificarii cantitative exprima masurarea volumul de produse agricole obtinute sau a numarului de active biologice in indicatori cantiativi (productia cereliara, productia pomicola, viticola, sporul greutatii vii a animalelor se masoara in kg, cresterea cantitatii masei lemnoase se maoara in m3, nr de pui boboci se masoara in bucati.) evaluarea modificarii calitative se exprima prin indicatori calitativi (calitatea strugurilor si a sfeclei de zahar – se masoara prin continutul de zahar, calitatea boabelor de griu se masoara prin continutul de glutem, furajelor se evaluaeaza prin continutul de proteine.)

“2”

Evidenta analitica se tine pe fiecare grupa de evident a plantelor pe subdiviziuni si pe nonmenclatorul de costuri.

Nonmeclatorul articolelor de costuri:

• Costuri directe de materiale (exemplu : seminte si material ede plantat, ingrasaminte, mijloace d eprotectie a plantelro, a;te costuri material(foarfece, ambalaj material de legat via))

• Costuri directe privind retribuirea muncii (exemplu : salarii de baza + salariile suplimnetare)

• Contributiile asigurarilor socoale si medicale

• Servicii – valoarea serviciilor prestate de catre act.auxiliare sau partile terte

• Intretinerea mijloacelor fixe -( armortizarea MF folosite in cultura plantelro, reparatia MF)

• Costuri indirecte de productie – (se include costurile repartizate in raport cu baza stabilita de catre intreprinderii)

• Alte costuri (primele de asigurare a semanaturilro , plata pt arenda MF.)

Evidenta sintetica:

Dt – 811

Ct – 211

Ct – 531 salarii

Ct – 533 contributii

Ct – 812, 539 servicii

Ct – 124 amortizarea

Ct – 813, 821

Dt 711 – dif,dintre coef,efectiv si planificat

Dr 723 – pierderile in urma calamitatilor natural

Dt 211 – deseuri

Ct 811

„3”

În fitotehnie consumurile anului de gestiune aferente cultivării culturilor de primăvară şi toamnă, legumelor, îngrijirii şi întreţinerii livezilor, viilor, plantaţiilor de arbuşti fructiferi, recoltării fructelor se includ în costul producţiei anului de gestiune. În contabilitate acestea se reflectă separat de consumurile anului de gestiune aferente cultivării culturilor de toamnă pentru roada anului următor şi de consumurile aferente executării în anul de gestiune a lucrărilor de pregătire a solului pentru semănatul culturilor de primăvară şi al altor culturi în anul viitor (ierburilor perene), care se consideră producţie în curs de execuţie.

O parte din consumurile de bază în fitotehnie ţine de cultivarea doar a cîtorva culturi (grupe de culturi omogene). Aceste particularităţi şi durata procesului de producţie (uneori doi ani adiacenţi) condiţionează ţinerea contabilităţii consumurilor în fitotehnie pe:

- ani adiacenţi (consumurile anului curent pentru roada anului curent, consumurile anului curent pentru roada anilor viitori);

- tipuri de activităţi, culturi, grupe de culturi omogene, producţie în curs de execuţie (aratul de toamnă, boronitul, introducerea îngrăşămintelor pentru roada anilor viitori) şi consumuri repartizabile;

- nomenclatorul stabilit al articolelor de consumuri incluse în costul produselor, serviciilor;- subdiviziuni structurale şi după alte criterii.

În fitotehnie producţia în curs de execuţie include consumurile aferente:- semănatului culturilor de toamnă;- aratului de toamnă (fără îngrăşăminte);- introducerii îngrăşămintelor organice şi minerale;- semănatului ierburilor perene în:

+ primăvara anului de gestiune,+ toamna anului de gestiune,+ anii precedenţi (pe ani de semănat).

În fitotehnie producţia în curs de execuţie se contabilizează cu total cumulativ de la începutul anului. Începînd cu anul care urmează după anul curent, producţia în curs de execuţie se trece pe articole la consumurile aferente cultivării culturilor respective din recolta anului dat:

- consumurile aferente semănatului culturilor de toamnă se trec la o cultură de toamnă concretă;- consumurile aferente executării lucrărilor ce ţin de culturile de primăvară (aratul, boronitul, introducerea

îngrăşămintelor organice şi minerale etc.) se repartizează pe culturi în baza unui calcul special proporţional cu suprafaţa ocupată (primăvara) după semănatul culturilor.

Consumurile aferente semănatului ierburilor perene se contabilizează ca producţie în curs de execuţie şi se trec la consumurile aferente recoltei anului de gestiune curent, ţinînd cont de perioada folosirii ierburilor, fără detalierea pe articole. La cultivarea culturilor pe terenuri irigate, neirigate şi desecate consumurile se contabilizează separat pentru aceste terenuri.TEMA 4

Problema 1:Întreprinderea a obținut în anul curent grîu de toamnaă, masa de buncher – 8000 q. După uscare, sortare s-a obținut: 7300 q grîu curat, 360 q gunoi la uscare, ponderea grîului curat în componența deșeurilor furajere – 35%. Au fost trecute la intrări 5000 q paie. Norma consumurilor aferente paielor – 13%. Suma totală a consumurilor la creșterea grîului – 176000 lei. Să se dermine costul efectiv a unui q de grîu, deșeuri furajere și paie.

• Det.consumurile aferente paielor 176000 * 13% = 22880lei• Det.costul efectiv a unui q de paie 22880 / 5000q = 4,58 Dt 216 Ct 811• Consumurile eferente griului 176000 – 22880 = 153120lei• Det,. Vantitatea griului in deseuri 360q *35% = 125q.• Total griu curat - 7300 + 126 = 7420q• Det,costul efectiv a 1 q de griu 153120 / 7420 = 20,64 Dt 216 Ct 811• Det costul efectiv 1qde deseuri furajere 20,64 * 35% = 7,22 Dt 216 Ct 811

X = 7420 + [0,4 * (360 - 126)] = 153120X = 7420 + 93,6 + 153120X*7420 – 153026,40 (153120 – 93,6)

X = 153026,40 / 7420 X = 20,62 1q de griu20,62 * 40% = 1q de deseuri.

Problema 2:În seră au fost sădite culturile: tomate, castraveți, ceapă. Valoarea semințelor: tomate = 6800 lei; castraveți = 5600 lei; ceapă = 1200 lei. Aria însemințată: tomate = 6000 m2; castraveți = 9500 m2; ceapă = 800 m2. S-au cules: 140 q ceapă, 375 q tomate, 104 q castraveți. Conform standardelor perioada de vegitație a tomatelor 100 zile, castraveților 140 zile și ceapă 60 zile. Consumurile pentru cultivare inclusiv și costul semințelor = 293400 lei. Să se dermine costul efctiv a unui q de ceapă, tomate și castraveți.

• Determinam consumurile pt cultivarea fara costul semintelor 292400 – 6800 – 5600 – 1200 = 279800lei

• Determinam coeficientul de rpartizare = 0,14146• Determinam costul efectiv al unui q de tomate , catsraveti si ceapa

Tomate = = 244,47 Dt 216 Ct 811 91676,25 (244,47 *375)Castarveti = = 1862,90 Dt 216 Ct 811 193741,6(1862,90*104)Ceapa = = 57,072 Dt 216 Ct 811 7989,8 (57,07 *140)

Tema 5 : contabilitatea consumurilor si calculul costului in zootehnie

• Documentele primare si centralizarea privind contabilitatea consumurilor in zootehnie• Evidenta analitica si sintetica a consumurilor in zootehnie• Calculatia costului efectiv al produsctiei in zootehnie.

„1”Pt ramurile mentionate ale fitotehniei si sectorului zootenis sunt caracteristice urmatoarele trasaturi comune :

• Capacitatea de modificare - animalele si plantele suporta transformari sau modificari biologice care contribuie la obtinerea produselor agricole

• Administrarea modificarii - reprezinta modul de facilitare a transformarilor biologice prin imbunatatirea sau stabilirea conditiilor necesare pt desfasurarea procesului tehnologic respectiv (ratia nutritiva stabilita pt animale si pasari , termenul si calitatea executarii lucrarilor la cultivarea culturilor agricole, asigurarea activelor biogice cu umiditate , cu lumina cu temperature.)

• Evaluarea modificarii – masurarea cantitaviva si calitativa a modificarii unui active biologic . evaluarea modificarii cantitative exprima masurarea volumul de produse agricole obtinute sau a numarului de active biologice in indicatori cantiativi (productia cereliara, productia pomicola, viticola, sporul greutatii vii a animalelor se masoara in kg, cresterea cantitatii masei lemnoase se maoara in m3, nr de pui boboci se masoara in bucati.) evaluarea modificarii calitative se exprima prin indicatori calitativi (calitatea strugurilor si a sfeclei de zahar – se masoara prin continutul de zahar, calitatea boabelor de griu se masoara prin continutul de glutem, furajelor se evaluaeaza prin continutul de proteine.)

In zootehnie ca si in fititehnie se intocmesc diferite documente pt evident consumurilor. Pt evident laptelui mult se intocmeste “registru de evident a laptelui muls.”Pt lina “zilnicul de inregistrare si expediere a linei”Pt oua “zilnicul de inregistrare a produselor agricole”Pt produsele secundare (vitei, miei, purcei) “process – verbal de inregistrare a prasilei.”

„2”Evidenta analitica a consumurilor in zoothnie se tine pe fiecare grupa de evidenta a animalelor , pasarilor, pe subdiviziuni si pe nonmenclatorul de consum. Nonmenclatorul de consum:

• Consumuri directe de materiale (costul nutreturilor proprii sau cumparate; mijloace de productie a animalelor; ate consumuri de materiale - costul estenutului animate, costul apei pt evacuarea gunoiului)

• Consumuri directe privind retribuirea muncii (salariilde de baza amuncitorilor ce se ocupa cu cresterea si ingrijirea pasarilor sau animalelor.)

• CAS. CAM• Servicii – cuprinde costul serviciilor activitatii auxiliare precum si ale tartelor.• Intretiunerea MF – se refelecta consumurile aferente intretinerii MF ce sunt utilizate si a pasarilor

(grajdurilor, cotetelor)• Consumuri indirecte de productie se includ costurile repartizate in raport cu baza stabilita de catre

intreprinzator.• Alte consumuri (prima de asigurare a grajdului, prima de asigurare a MF, consumuri privind insemnintarea

vitelor. )Evidenta sintetica:

• Dt 811Ct 211Ct 531Ct 533Ct 812,539

Ct 124Ct 813,821 Ct 251 – ch anticipate curente cu valoarea pt intretinerea ocolului de vara.

• Dt 216 – produse finite Dt 212 – la valoarea sporului de masa vie sau costul planificat a preslei obtinute pe parcursul anului Dt 711 – diferenta dintre cost efectiv si planificat Dt 723 - pierderi in urma calamitatilor Ct 811 Pt vitele mari cornute grupa de evidenta a consumurilor este vacile mulgatoare :Costual laptelui si a viteilor obtinuti = val.totala a cosnumurilor afereente cirezii de baza – valoarea gunoiului de grajd.Diferenta obtinuta se repartizeaza in urmatoarele proportii:90% - pt lapte10% - consumuri pt vitei obtinuti.

„3”In sectorul zootehnic procesul obtinerii unor tipuri diferite de active biologice suplimentare si produse agricole se concentreaza de regula la o singura forma.Din aceste considerente consmurile in sectorul zootehnic se contabilizeaza separat pt tipurile de productie.In sectorul zootehnic productia in curs de executie include:

• In apiculturi (costul mierii lasata pe iarna in stupi in calitate de hrana pt familiile de albine)• In avicultura (consumurile aferente incubarii oualelor puse la incubarea dupa data de 11 decembrie a aunui

de gestiune)• In piscicultura (costul pestelui de vara din iazurile de iernare care trec pe anul urmator)

In bilantul contabil productia in curs de executie se reflecta in componenta activelor curent, iar in contabilitate se reflecta ca sold al consumurilor care se trece pe anul de gestiune urmator si se ia in consideratie la determinarea costului efectiv al produselor agricole.

Problema 1:Suma totală a consumurilor pentru intreținerea efectivului de bovine pentru lapte a constituit 474667 lei. Pe

parcursul anului s-au trecut la intrări 2800 kintale de lapte și 175 de produși și 400t de gunoi de grajd. Consumurile planificate privind evaluarea și păstrarea gunoiului de grajd este de 8000 lei. Să se determine costul efectiv a unui kintal de lapte și a unui cap de produși obținuți.

• Ref suma consumurilor 474667 – 8000 = 466667• Aflam consumurile aferente laptelui si produsilor:

Produs = 466667*10% = 46666,7 Dt 212 Ct 811 46666,7lei

Lapte = 466667 * 90% = 420000,3 Dt 216 Ct811• Calculam costul efectiv:

Produs = 46666,7 / 175 = 266,67leiLapte = 420000,3 / 2800 = 150lei.

Problema 2:Suma totală a consumurilor pentru întreținerea cîrdului de gîște adulte pentru oua a constituit 8000 lei. Pe parcursul anului s-au trecut la intrări 25000 ouă, 70 kg de puf și 15 t de gunoi de coteț. Consumurile planificate calculate la începutul anului la capitolul evaluării, stocării și păstrării gunoiului de coteț sunt egale cu 450 lei. Prețul mediu de comercializare a pufului este de 50 lei/kg. Să se determine costul efectiv a unui ou.

• Ref consumurile efective 80000 – 450 – (70*50) = 76050lei• Deter costul efectiv al 1 ou = 3,042lei Dt 216 Ct 811 76050lei• Dt 216 - 76050lei

Dt 211 – 3500lei (pufu)Dt 714 - 45lei (gunoiu)Ct 811 – 80000lei

• Ref vinzarea pufului Dt 221 - 3500Ct 611 – 2916,67 (3500 – 583,33)Ct 534.2 - 583,33 (3500/6)

• Incasarea creantei Dt 242 Ct 221 3500lei.Problema 3:Consumurile la întreținerea albinelor pentru miere și polinizare alcătuiesc 42000 lei. Pe parcursul anului s-au obținut 25 q de miere și 3 q de ciară. Prețul de vînzare al unui q de miere este de 1200 lei, al unui q de ciara este de 1900 lei. Albinele au polinizat 40 h de livadă și 40% din consumurile la îngrijirea albinelor se trec la consumurile pentru îngrijirea livezii. Să se detrmine costul efectiv a unui q de miere și de ciară.

Denumirea Q Pret Valoarea coef Consumuri Cost efect.produsului 1 2 3 = 1 *2 4 5 = 3 * 4 6 = 5 / 1Miere

Ceara

25

3

1200

1900

30000

5700

0,70588

0,70588

21176,47

4023,53

847

1341,18Total X 35700 X 25200 X

42000 * 60% = 25200 Coef = 25200/35700 = 0,70588Dt 216 „miere” – 21176,47Dt 216 „ceara” – 4023,53 Ct 811 – 25200lei.