continutul portofoliului

73
JUDEŢUL SĂLAJ-SCURTĂ PREZENTARE Repere istorice Sălajul are un bogat trecut istoric, mărturii în acest sens fiind numeroasele vestigii care se găsesc pe teritoriul său. Una dintre marile personalităţi de care se leagă istoria Sălajului este cea a domnitorului Mihai Viteazul (care a realizat pentru prima data Unirea Principatelor Române), al cărui memorial se găseşte la Guruslău, locul unde la 3 august 1601 s-a desfăşurat bătălia. Alte figuri reprezentative din Sălaj care au luptat pentru independenţa şi unitatea românilor sunt : Simion Bărnuţiu, Alexandru Papiu Ilarian, Iuliu Coroian, George Pop de Băseşti, Iuliu Maniu şi alţii. Studiile dedicate bisericilor din lemn sălăjene nu uită să pomenească numele unui mare făuritor de biserici, Horea , Crăişorul munţilor , cel care a ridicat biserica din Cizer, ce păstrează inscripţia “lucrat Ursu”, dovadă a vechimii şi priceperii , prin care micuţa biserică din Cizer devine un document de spiritualitate românească , găsindu-şi locul printre celelalte dovezi de arhitectură populară din Muzeul Etnografic al Transilvaniei. 1 Existenţa unei moşteniri etnografice şi folclorice, varietatea celor peste 350 de monumente istorice, situri , sunt mărturie a unei istorii tumultoase. Desene având o vechime de peste 12000 de ani au fost descoperite pe pereţii unei peşteri din Cuciulat, o aşezare de pe malurile râului 1 Drăguţ, Vasile – O vatră de străveche cultură românească , Oradea , 1978. p. 29

Upload: oross-mihai

Post on 05-Jul-2015

411 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: Continutul portofoliului

JUDEŢUL SĂLAJ-SCURTĂ PREZENTARE

Repere istorice

Sălajul are un bogat trecut istoric, mărturii în acest sens fiind numeroasele vestigii care

se găsesc pe teritoriul său. Una dintre marile personalităţi de care se leagă istoria Sălajului

este cea a domnitorului Mihai Viteazul (care a realizat pentru prima data Unirea Principatelor

Române), al cărui memorial se găseşte la Guruslău, locul unde la 3 august 1601 s-a desfăşurat

bătălia. Alte figuri reprezentative din Sălaj care au luptat pentru independenţa şi unitatea

românilor sunt : Simion Bărnuţiu, Alexandru Papiu Ilarian, Iuliu Coroian, George Pop de

Băseşti, Iuliu Maniu şi alţii.

Studiile dedicate bisericilor din lemn sălăjene nu uită să pomenească numele unui

mare făuritor de biserici, Horea , Crăişorul munţilor , cel care a ridicat biserica din Cizer, ce

păstrează inscripţia “lucrat Ursu”, dovadă a vechimii şi priceperii , prin care micuţa biserică

din Cizer devine un document de spiritualitate românească , găsindu-şi locul printre celelalte

dovezi de arhitectură populară din Muzeul Etnografic al Transilvaniei.1

Existenţa unei moşteniri etnografice şi folclorice, varietatea celor peste 350 de

monumente istorice, situri , sunt mărturie a unei istorii tumultoase. Desene având o vechime

de peste 12000 de ani au fost descoperite pe pereţii unei peşteri din Cuciulat, o aşezare de pe

malurile râului Someş. Acestea sunt cele mai vechi desene de acest fel din această parte a

Europei.

Într-una din galeriile peşterii se observă silueta unui cal. Redat monocrom, cu culoarea

roşie cărămizie, el nu depăşeşte în lungime 24,5 cm şi 12,5 cm înălţime. De la început

frapează stilul naturalist al reprezentării, mişcarea în care este surprins calul, sugerând parcă

oprirea sa bruscă din alergare. Peştera a fost puternic afectată de exploatarea calcarului într-o

carieră ce s-a extins în timp.2Tot în judeţul Sălaj , la Moigrad în urma cercetărilor

arheolologice a fost descoperit cel mai vechi tezaur din aur masiv din România, cântărind

780 g  şi datând din neolitic. Numeroase mărturii ale civilizaţiei dacice se găsesc pe tot

teritoriul judeţului. Aşezarea şi complexul de fortificaţii de la Măgura , Şimleu Silvanei sunt

cunoscute sub numele de Dacidava, iar Moigrad (Porolissum) este menţionată de Ptolemyin

în lucrarea sa Geographia, cu intăriturile militare de la Porolissum, capitala provinciei Dacia

1 Drăguţ, Vasile – O vatră de străveche cultură românească , Oradea , 1978. p. 292 Cârciumaru , Marian – Mărturii ale artei rupestre preistorice în România, Bucureşti ,1987,

p. 81

Page 2: Continutul portofoliului

Porolissensis şi ridicat la statutul de municipiu în jurul anului 200 d. Hr. Porolissum , antica

aşezare a daco-romanilor de la porţile Meseşului , se întinde pe o suprafaţă foarte mare ,

surprinzător de mare dacă o comparăm chiar cu întinderea unor oraşe de astăzi.3

Poziţionare geografică

Judeţul Sălaj este aşezat în partea de nord-vest a ţării , suprapunându-se aproape în

întregime zonei de legătură dintre Munţii Apuseni şi Carpaţii Orientali , cunoscută sub

numele de „Platforma Someşeană ”.4

La nord se învecinează cu judeţele Satu Mare şi Maramureş, în partea de est şi de sud-

est cu judeţul Cluj şi în partea de vest şi sud-vest cu judeţul Bihor. Cu fiecare dintre aceste

judeţe are căi de comunicaţie directe, rutiere şi feroviare.

Este o zonă cu dealuri şi văi de-a lungul râurilor Almăj, Agrij, Someş, Sălaj, Crasna şi

Barcău. Zona montană este reprezentată de culmile terminale ale Munţilor Meseş şi Plopiş, cu

altitudini sub 800 m. Zonele joase sunt reprezentate de luncile largi ale râurilor Someş, Crasna

şi Barcău, mărginite de relieful colinar ce alcătuieşte platforma propriu-zisă. În partea de vest,

în bazinul Văii Almaşului şi pe lângă Someş, se întâlnesc fenomene carstice cum sunt

Grădina zmeilor din Gâlgău Almaşului şi Peştera cu picturi rupestre de la Cuciulat, pe

Valea Someşului, aceasta fiind prima atestare artistică a omului neolitic.

Peştera Cuciulat este singura descoperire în ţara noastră care a conservat o pictură în

stil naturalist şi în maniera realismului paleolitic al artei animaliere specifice acestei

perioade.5

Sălajul – “Ţara Silvaniei “(Ţara Pădurilor )cum a mai fost numit , are o suprafaţă de

3850 kmp şi o populaţie de 267000 locuitori. Municipiul Zalău, care se găseşte în centrul

judeţului, este reşedinţa administrativă a judeţului. Acesta este una dintre primele aşezări din

Transilvania menţionat ca oraş, în documente, în 1473. Astăzi este un centru industrial

important al judeţului, oraş modern cu o viaţă  spirituală şi culturală intensă. Alte oraşe ale

judeţului sunt: Jibou, Şimleu Silvaniei şi Cehu Silvaniei. În judeţ se găsesc 55 comune şi 281

sate.

3 Gudea , Niculae – Porolissum Res Publica Septimii Porolissensium, Editura Sport Turism , Bucureşti , 1986, p.104 XXX - Judeţele Patriei-Sălaj, Editura Sport-turism, Bucureşti, 1980, p. 115 Cârciumaru , Marian – op. cit. , p. 83

Page 3: Continutul portofoliului

Repere turistice

Judeţul Sălaj, în ciuda tuturor aparenţelor, dispune de un potenţial turistic mai mult

decât remarcabil, caracterizat de o situaţie geografică favorabilă, plină de pitoresc şi

diversitate a peisajului. Dezvoltarea turismului este identificată ca o prioritate, prin

valorificarea căreia se vor crea noi locuri de muncă şi noi venituri la nivel local şi judeţean.

Valorizarea atracţiilor turistice din judeţ poate transforma zonele cu competitivitate scăzută în

zone atractive pentru investitori.

Istoria acestui judeţ situat in nord-vestul Romaniei, începe în paleoliticul târziu, după

cum arată vestigiile de la Buciumi, Perii Vadului şi în special desenele din Peştera de la

Cuciulat (lângă Jibou), colorate in roşu, unice în tot sud-estul Europei. Ruinele celui mai

important centru cultural, economic şi militar situat în nord-vestul Daciei Romane, Municipiul

Porolissum sunt incluse în circuitul turistic. Aceasta este o dovadă a continuităţii dacilor-

romani pe teritoriul României. Viaţa spirituală a romanilor care au trăit aici, a decurs în

concordanţă cu caracteristicile esenţiale din Transilvania din Evul Mediu, principalul punct

fiind biserica, cu cele trei aspecte: religios, cultural şi naţional. Cele 66 biserici de lemn

(secolele XVI-XIX) situează judeţul printre primele locuri, cu judeţul Maramureş, din punct

de vedere a monumentelor arhitectonice istorice. Municipiul Zalău, reşedinţa administrativă a

judeţului, este cea mai veche aşezare atestată documentar din Transilvania. Acum este un oraş

industrial cu o viaţă spirituală şi culturală intensă. Aici se găseşte Muzeul de Artă şi Istorie, cu

peste 90000 de exponate: monezi, statuete daco-romane, documente din Evul Mediu, Epoca

modernă şi Contemporană, şi piese de artă populară românească , sculpturi şi picturi.

Page 4: Continutul portofoliului

ASPECTE ŞI PERSPECTIVE ALE TURISMULUI SĂLĂJEAN

În judeţ se află un număr însemnat de rezervaţii naturale şi peste 350 obiective

arheologice şi de arhitectură de o deosebită valoare arhitecturală şi istorică, obiceiuri

gastronomice şi tradiţii populare care îmbracă forme aparte, manifestări artistice şi culturale

care s-au consacrat atât pe plan local cât şi naţional şi internaţional.

Aspecte şi perspective de dezvoltare a judeţului ca microdestinaţie turistică

Destinaţia turistică reprezintă locul sau spaţiul geografic unde un vizitator sau turist se

deplasează fie pentru o noapte de cazare, fie pentru o perioadă mai mare de timp sau punctul

terminus al vacanţei turişilor , indiferent dacă aceştia călătoresc în scop turistic sau de afaceri.

Pentru a fi considerat ca destinaţie, un loc trebuie să dispună de un potenţial turistic adecvat şi

să întrunească şi alte cerinţe legate de infrastructură , bunuri şi servicii complementare care îi

pot mări atractivitatea 6.

Destinaţia constituie atât o entitate fizică, localizată geografic , cât şi o entitate socio-

culturală intangibilă , reprezentată prin locuitorii ei , cu tradiţiile , obiceiurile, stilul de viaţă ,

cultura acestora.7

Alegerea destinaţiei turistice este influenţată de:

- factorii naturali ;

- aşezarea geografică, relieful, vegetaţia, fauna şi clima;

- factorii culturali: limba, folclorul, religia, arta, ştiinţa, politica;

- elementul uman: mentalitatea şi ospitalitatea reflectate în atitudinea populaţiei locale, a

administraţiei şi reprezentanţilor pazei şi ordinii publice faţă de turişti;

- infrastructura generală: telecomunicaţiile, mijloacele de transport, serviciile bancare,

structura şi aspectul aşezărilor, aprovizionarea cu apă şi energie, canalizarea, etc.;

facilităţile turistice: transporturi, mijloace de cazare, de alimentaţie, activităţi sportive,

distracţii, posibilităţi de informare.8În România, considerată ca macrodestinaţie , zona

Sălajului poate fi identificată ca microdestinaţie turistică , în tabelul de mai jos regăsindu-

se câteva date sintetice privind situaţia existentă în judeţ:

6 Chiş, Alexandru - Marketing în turism, Editura Presa Universitară Clujeană, 20067 Chiş, Alexandru – op. cit. 8 Ghereş, Marinela - Agroturism,Editura Risosprint, Cluj-Napoca, 2007, p. 23

Page 5: Continutul portofoliului

Tabel 2.1 Obiective turistice

Obiective turistice

Total Interes local Interes naţional

Interesmondial

Obs

Staţiuni balneare

7 5 2 - neatestate

Monumente şi situri arheologice

168 152 16 - necesarestudii

Monumente şi situri de arhitectură

167 159 8 - -

Clădiri memoriale

1 1 1 - -

Monumente şi ansambluri de artă plastică

8 - - - -

Arii naturale protejate

25 13 12 - necesarestudii

(Sursa – Plan de dezvoltare judeţean, Sălaj 2008 – 2014)

După cum se poate observa în tabelul de mai sus numărul monumentelor şi siturilor

arheologice şi de arhitectură precum şi a ariilor protejate este foarte mare ceea ce denotă un

potenţial turistic major. Dintre elementele ce trebuie avute în vedere pentru valorificarea

potenţialului turistic al Sălajului ca microdestinaţie turistică trebuie avute în vedere:

Creşterea interesului pentru activităle de turism rural şi agroturism

Cerinţa crescândă de turism în spaţiul rural, reorientarea unor aspiraţii, gusturi,

tendinţe către folclor, tradiţie şi puritate a naturii necesită un comportament turistic care, la

rândul său, implică un set de motivaţii adecvate. Se ştie că trebuinţa umană se poate

transforma într-un motiv numai în situaţia în care a fost conştientizată şi integrată unei

imagini care ocupă un loc bine definit pe scara de valori a individului. Cele mai frecvente

motivaţii sunt:

- reîntoarcerea la natură, cunoaşterea, curiozitatea, înţelegerea, creativitatea, odihna;

- cura de aer şi de fructe, consumul de alimente proaspete;

- sportul vânătoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile şi drumeţiile;

- atracţie şi interes pentru activităţile practicate în aceste areale, etc.9

9 Ghereş, Marinela – op. cit. , p. 23

Page 6: Continutul portofoliului

Pentru susţinerea agroturismului şi turismului rural trebuie avute în vedere

următoarele aspecte :

● Dezvoltarea unor pensiuni agroturistice în împrejurimile Şimleului Silvaniei, Meseşenii

de Sus, Boghiş, Bizuşa şi Zăuan pentru atragerea turiştilor în scopul valorificării

potenţialului de apă termală;

● Formarea unor microzone specializate în agroturism cu caracter unic şi atracţie turistică

bine precizate în zonele: Tusa, Valea Someşului, Valea Agrijului, Meseşenii de Jos, Zona

Codru;

● Implicarea comunitară a autorităţilor prin dezvoltarea de parteneriate microregionale

pentru agroturism;

● Dezvoltarea unor sisteme de marketing turistic zonal (pe locaţii, produse, activităţi

turistice);

● Sprijinirea gospodăriilor familiale, ţărăneşti pentru transformarea în unităţi de cazare

agroturistică;

● Ospitalitatea tradiţională va fi promovată ca mentalitate şi atitudine activă proturism

(cultura bunei primiri);

● Înfiinţarea unor reţele de instruire a proprietarilor şi lucrătorilor sezonieri pentru formarea

antreprenorială şi profesională;

● Dezvoltarea unor programe alternative, complementare pentru îmbogăţirea şi diversificarea

serviciilor agroturistice : ecoturism, turism cultural, turism cinegetic, stil de viaţă natural,

etc.);

● Înfiinţarea asociaţiei operatorilor de agroturism din judeţul Sălaj;

● Dezvoltarea unor produse de agroturism specifice Sălajului şi microzonelor care să

valorifice tradiţii culturale, obiceiuri gastronomice, agricole.

Prin turismul rural, consumatorul caută conştient sau inconştient un alt mod de

petrecere a vacanţei, propice întoarcerii la obârşii, contactului cu natura şi petrecerii timpului

liber în aer curat. Sunt o serie de motive economice, sociale şi culturale care recomandă

dezvoltarea iniţiativelor turistice în zone rurale 10 cum ar fi:

● Dezvoltarea infrastructurii de acces la zonele turistice şi agroturistice;

● Specializarea zonelor rurale montane pe dezvoltarea turismului de iarnă (schi, obiceiuri de

iarnă);

● Încurajarea unui turism rural activ care să promoveze un stil de viaţă natural;

10 ibidem

Page 7: Continutul portofoliului

● Valorificarea potenţialului turismului de eveniment: „fiii satului”, „zilele comunelor”,

festivaluri, spectacole;

● Valorificarea elementului de multiculturalitate în sporirea atractivităţii turismului rural;

● Valorificarea locaţiilor bogate în resurse de apă termală din mediul rural: Boghiş, Bizuşa,

Meseşenii de Sus, Zăuan (extinderi, reamenajări, dotări);

● Organizarea de trasee turistice pe baza inventarului patrimoniului cultural natural, istoric şi

ambiental existent în mediul rural (centre istorice, case memoriale, monumente istorice,

castre, cetăţi, arii protejate, alte vestigii );

● Înfiinţarea de zone de agrement şi spaţii de divertisment în zonele periurbane prin

parteneriate între consiliile locale din mediul urban şi consiliile rurale (Zona Zalău- Meseşeni,

Cehu Silvaniei – Jibou, Şimleu);

● Înfiinţarea de centre zonale de informare turistică care să desfăşoare activităţi

promoţionale şi de integrare în reţea a zonelor rurale cu potenţial turistic.

Date fiind varietatea şi valoarea peisagistică a cadrului natural, diversitatea şi dispersia

în teritoriu şi cu precădere în spaţiul rural a patrimoniului cultural-istoric, turismul rural

cuprinde peste 60% din cuprinsul ţării, conducând la deconectarea marilor aglomerări turistice

şi la evitarea degradării mediului înconjurător şi a resurselor turistice. 11

Ridicarea standardului de viaţă al comunităţilor rurale este posibilă numai prin

redresarea şi dezvoltarea economiei spaţiului rural. Acest deziderat este motivat de faptul că

economia naţională este dependentă în mare măsură de economia rurală iar în spaţiul rural

românesc (care reprezintă 89% din teritoriul ţării) predomină la acest început de secol o

economie de subzistenţă sau de supravieţuire. Dezvoltarea localităţilor rurale poate constitui

suportul principal al dezvoltării economice zonale şi teritoriale.

În concepţia turismului durabil, locul turismului rural este foarte bine definit, atât ca

păstrător de cadru natural, tradiţii, obiceiuri, cultură, în general, dar şi ca satisfacţii pentru

turistul saturat de produsele turismului clasic. 12

11 Ghereş Marinela – op. cit. , p. 3612 Ghereş Marinela – op. cit., p. 56

Page 8: Continutul portofoliului

Valorificarea patrimoniului natural şi promovarea acestuia

Dezvoltarea responsabilă a zonelor protejate ar putea fi realizată prin practicarea unui

regim turistic controlat, pentru a avea o distribuire echilibrată a turiştilor şi a reduce efectul

sezonalităţii. Valorizarea resurselor naturale turistice se va realiza prin:

- acţiuni de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de acces şi valorificare a potenţialului

turistic al rezervaţiilor naturale şi al ariilor naturale protejate (Grădina Zmeilor, Pădurea

Lapiş, Rezervaţia peisagistică Tusa-Barcău, etc);

- dezvoltarea de zone de agrement în zonele periurbane ale Municipiului Zalău şi ale oraşelor;

- introducerea în circuit a zonelor montane Meseş şi Plopiş prin construirea infrastructurii

necesare: drumuri, trasee drumeţie, pârtii de schi;

- înfiinţarea de pensiuni agro-turistice în zone cu peisagistică atractivă.

2.2 Proiecte de dezvoltare

Tabel 2.2.1 Proiecte de dezvoltare cu o durată de 2 ani

Nr ctr Titlul proiectului

Aplicantul Suma totală(E) Observaţii-descrierea proiectului

1. Dezvoltarea turismuluitermal şi curativ în Şimleu Silvaniei, Meseşenii de Sus,Bizuşa şi Zăuan.

Consiliul judetean Sălaj, consiliile locale

6.500.000 Infrastructuri balneare

2. Circuitul bisericilor de lemn în Transilvania de N-V

ConsiliulJudeţeanMaramureş,Sălaj,Cluj, Bihor, Satu-Mare,consilii locale

2.500.000 Reabilitarea infrastructurilor de turism din zona bisericilor de lemn

3. Circuitul castrelor romane şi a cetăţilor dacice in N-V Transilvaniei

Consiliul judeţean Sălaj, Consiliul judeţean Cluj, consiliile locale

3.000.000 Modernizarea infrastructurii turismului cultural din zona castrelor Porolissum, Buciumi,Potaissa şi cetatea dacică din Şimleu Silvaniei

(Sursa – Plan de dezvoltare judeţean, Sălaj 2008 – 2014)

Page 9: Continutul portofoliului

Tabel 2.2.2 Proiecte de dezvoltare cu o durată de 1 an

4. Parc de agrement în zona turistică a Munţilor Meseş

Consiliul judeţean Sălaj,Consiliul local Zalău,consiliile locale

5.000.000 Reabilitarea infrastructurii turistice specifice,construirea unui parc de agrement, amenajarea traseelor turistice

5. Reabilitare centre istorice şi cetăţi medievale în Transilvania de Nord-Vest

Consiliul judeţean Sălaj,Consiliul judeţean Cluj,consiliile locale

5.000.000 Reabilitarea infrastructurilor de turism din zona bisericilor de lemn

6. Circuitul serbărilor şi festivalurilor câmpeneşti din Regiunea N-V

Consiliul judeţean Maramureş, Sălaj, Cluj, Bihor,SatuMare, consilii locale

500.000 Promovarea turismului cultural,valorificarea elementelor de identificare etnografice,folclorice, meşteşuguri:Măsurişul, Sărbătoarea narciselor,Festivalul Dansului Câmpenesc,Balul Strugurilor, etc

7. Valorificarea turistică a Zonei Codru

Consiliile Locale Cehu Silvaniei,Benesat, Sălăţig, şi consiliile locale din jud. Maramureş şi Satu Mare

500.000 Promovarea turismului cinegetic şi de pescuit, a turismului montan în zona Strâmtorilor Ţicăului, valorificarea elementelor de identificare a zonei (etnografie, folclor, meşteşuguri)

(Sursa – Plan de dezvoltare judeţean, Sălaj 2008 – 2014)

Putem remarca în cele două tabele interesul manifestat de autorităţile locale pentru

reabilitarea infrastructurii de turism , amenajarea traseelor şi reabilitarea centrelor istorice .

Promovarea turismului cultural şi valorificarea specificului local, contribuie substanţial la

creşterea numărului de turişti.

Page 10: Continutul portofoliului

Circulaţia turistică

Circulaţia turistică este una din cele trei componente esenţiale (alături de fondul

turistic şi baza materială) care concură la definirea fenomenului turistic.

Fără prezenţa omului, care să valorifice însuşirile recreative ale resurselor, să apeleze la

serviciile infrastructurii, turismul ca activitate umană este de neconceput.

Iată de ce fluxul turistic are o importanţă covârşitoare, intensitatea, ritmurile şi

orientarea acestuia fixând parametri ce caracterizează atât procesul în sine, cât şi finalitatea

social-economică a acestuia.13

Din datele avute la dispoziţie se poate spune că principalul flux turistic din Culoarul

Someşului şi Depresiunea Guruslău se îndreaptă se îndreaptă spre Grădina Botanică din Jibou,

Cheile Babei aşa cum reiese din datele cuprinse în tabelul ce urmează.

Tabel 2.3(A) Vizitatorii Grădinii Botanice din Jibou în perioada 2008-2010

Nr.crt. Anul Nr.vizitatori

1. 2008 1552

2. 2009 1435

3. 2010 1640

Total 4627

Făcând o comparaţie între anii 2008-2010 se poate observa că numărul vizitatorilor

Grădinii Botanice din Jibou a suferit o creştere continuă, contribuind în mod pozitiv la fluxul

turistic din această zonă. Din aceasta deducem că turiştii sunt mult mai motivaţi , fie datorită

atractivităţii acestui obiectiv , fie datorită renumelui construit în timp.

Din această cauză, cunoaşterea motivaţiilor turiştilor reprezintă o importanţă

deosebită pentru operatorii de turism datorită rolului factorilor psihologici în comportamentul

consumatorilor. Astfel este necesară obţinerea informaţiilor cu privire la motivaţiile care fac

să fie cerut un anumit produs turistic , fie să fie preferată o anumită destinaţie, fie să fie folosit

un anumit fel de transport , etc. 14

13 Cocean, P.- Geografia turismului,Editura Focul Viu,Cluj Napoca , 199914 Chiş, Alexandru – op. cit.

Page 11: Continutul portofoliului

Cererea turistică este generată de o motivaţie turistică , aceasta fiind subiectivă ,

profund personală şi determinată de impulsuri endogene (psihologice) şi exogene (influenţate

de mediul înconjurător) 15

Tabel 2.3(B) Fluxul turistic la Băile curative din Jibou în perioada 2008-2010:

Nr.crt. Anul Nr.persoane

1. 2008 340

2. 2009 410

3. 2010 386

Total 1136

Contrar interesului manifestat pentru vizitarea Grădinii Botanice din Jibou , numărul

turiştilor care au apelat la servicii de tratament la Băile Jibou este inconstant pe perioada

2008-2010.

Tabel 2.3 (C) Fluxul turistic la Băile de la Bizuşa în perioada 2008-2010:

Nr.crt. Anul Nr. persoane

1. 2008 980

2. 2009 1100

3. 2010 1150

Total 3230

Fluxul turistic de la Băile Bizuşa a înregistrat o uşoară creştere în anul 2010 faţă de

anii 2008 şi 2009, dar această creştere e destul de mică , ceea ce denotă că aceste obiective

turistice de tratament necesită încă amenajări .

15 ibidem

Page 12: Continutul portofoliului

Căile şi mijloacele de transport turistic

Căile şi mijloacele de transport asigură efectuarea călătoriei. Odată cu modernizarea şi

diversificarea mijloacelor de transport a crescut mult şi circulaţia turistică. Căile de

comunicaţie şi transporturile au un rol important atât pentru legăturile din cadrul judeţului cât

şi pentru facilitarea transporturilor către alte regiuni ale ţării.

Principalele căi şi mijloace de transport implicate în dezvoltarea turismului sunt cele rutiere şi

feroviare.16

Căile şi mijloacele de transport rutier:

Reţeaua rutieră este veche având legături lesnicioase cu regiunile înconjurătoare.

Oraşul Jibou spre care converg căile rutiere din mai multe direcţii, atestă funcţia de nod de

comunicaţie.

Principalele căi rutiere care asigură accesul spre zonă sunt:

- DN l.Dej-BaiaMare;

- DN Zalău-Jibou care asigură legătura cu reşedinţa de judeţ;

- drumul judeţean Jibou-Baia Mare care face legătura cu depresiunea Baia Mare trecând prin

frumosul defileu de la Ţicău;

- şoseaua Jibou-Cehu Silvaniei;

- şoseaua Jibou-Cheud;

- drumul judeţean Jibou-Românaşi spre Ciucea face legătura cu DN Cluj Napoca-Oradea.17

Dinspre unele localităţi se poate ajunge pe mai multe variante, astfel dinspre Dej în

afara şoselei ce urmăreşte cursul Someşului se poate ajunge şi prin Gârbou. Dinspre Cluj

Napoca în afara drumului judeţean prin Dej, se poate ajunge şi prin Gârbou, Hida şi

Românaşi. Dinspre Zalău se poate ajunge fie prin Românaşi, Brebi sau Mirşid.18

Căile şi mijloacele de transport feroviar

Au un rol deosebit de important în dezvoltarea şi punerea în valoare a potenţialilor

turişti ai zonei. Călătoria cu trenul presupune de asemenea, completarea acestui tip de

transport cu diferite servicii care să permită deplasarea turiştilor din gări spre centrul oraşelor

sau spre obiectivele turistice mai indepărtate (autobuze, taxi).

Principalele căi feroviare sunt:

- linia ferată Dej-Jibou-Baia Mare;

16 Petcu, Paul - Turismul în zona de convergenţă a oraşului Jibou, lucrare de gradul I, 199017 Petcu , Paul – op. cit. 18 XXX - Localităţile Judeţului Sălaj, Zalău, 1971

Page 13: Continutul portofoliului

- linia ferată Baia Mare-Jibou;

- linia ferată Dej-Jibou-Zalău.

Gara oraşului Jibou este situată pe magistrala feroviară Bucureşti-Braşov cu ramificaţie spre

Baia Mare şi Satu-Mare care asigură legătura cu toate zonele ţării. 19

Un exemplu de traseu turistic:

Z ALĂU - ORTELEC - MOIGRAD - BREBI - CREACA

JIBOU - VAR -TIHĂU

O incursiune în ţinutul Sălajului poate prilejui oricărui turist momente autentice de

contemplare. Dealuri acoperite cu păduri de esenţe tari, cumpene de fântână orânduite

asemenea unor pietre de hotar, câmpuri acoperite cu lanuri de porumb şi de floarea soarelui şi

pretutindeni, oameni cu feţele arse de soare la lucrul câmpului. Pentru fiii Sălajului, pământul

poartă peste vreme aceeaşi sevă, izvorâtă parcă din timpuri medievale.

Satele Sălajului istoric, împrăştiate pe distanţe mari, la fel şi cu sute de ani în urmă,

mai păstrează încă, prin caracteristicile de amplasare şi cele de arhitectură, parfumul din alte

epoci istorice, acum apuse. Documentele de arhivă şi arhitectură tradiţională reconstituie, în

mod subtil, tabloul dezvoltării economice şi culturale a comunităţilor din această zonă.

Satele medievale se integrau geografic tipului de sate de versant, vetrele de locuire

fiind aceleaşi şi pentru localităţile contemporane. Astfel, forma lor a fost determinată de

configuraţia terenului pe care se aflau. Vetrele vechi ale satelor şi cătunelor sălăjene fac parte

din categoria satelor cu formă neregulată. Locuinţele amplasate la întâmplare erau despărţite

între ele prin grădini şi curţi, erau aşezate de o parte şi de alta a unor străzi înguste şi

întortocheate, ridicate în funcţie de suprafaţa de pământ disponibil al fiecărui ţăran.

Multe dintre aceste sate sunt ascunse, parcă, de paşii turiştilor grăbiţi să ajungă în

marile aglomerări urbane, sau în locaţiile pentru care au venit special din alte ţări, cele pentru

care au rezervare, chiar dacă le cunosc doar din materialele promoţionale.

Aflat la poarta de intrare în munţi, municipiul Zalău întâmpină călătorul cu peisaje de

un pitoresc aparte. Arheologii au descoperit în zona acestui traseu urme de locuire umană încă

din neoliticul timpuriu (la Moigrad, aşezare aparţinând Culturii Criş). Alte descoperiri

arheologice din aceeaşi perioadă sunt la Zalău, Ortelec, Jibou, etc. Din epoca bronzului avem

descoperiri de ceramică şi piese variate din localităţile Zalău, Jibou, Moigrad. Numai în

perimetrul satului Moigrad au fost descoperite cinci depozite de piese din bronz. 19 Petcu , Paul – op. cit.

Page 14: Continutul portofoliului

1. ZALĂU : Municipiul Zalău, reşedinţa judeţului Sălaj, se găseşte într-o depresiune formată

din Munţii Meseşului în partea de sud-est şi în rest dealuri. Prin acest inel sunt două porţi

naturale care fac posibilă intrarea în oraş: este vorba despre Poarta Meseşului (toponimul

actual La Strâmturi), în partea de sud-est, în munţi, şi despre poarta creată de lunca foarte

îngustă a Văii Zalăului în partea de nord-vest a oraşului.

Până în secolul al XVI-lea, singura cale de acces spre Transilvania era aceasta, prin

Zalău şi Poarta Meseşană. În Zalău s-au descoperit urme de locuire din cele mai vechi

timpuri, din neoliticul timpuriu, continuate cu aşezările umane din epoca bronzului.

Numeroasele descoperiri monetare din epoca dacică şi a tezaurelor monetare din argint

din epoca medievală, care conţin o mare cantitate de monedă, ne dezvăluie condiţiile bune de

locuit oferite societăţii umane de această zonă ca şi starea materială prosperă a locuitorilor.

Prima consemnare scrisă se găseşte în cronica lui Anonymus Gesta Hungarorum, care arată

că la venirea maghiarilor aici, înainte de anul 900, ei au trecut prin Zalău (Zyloc) unde au găsit

o populaţie numeroasă care făcea parte din voievodatele lui Menumorut şi Gelu, doi

conducători români. In anul 1473 localitatea Zalău devine târg -oppidum Zylah- şi primeşte

de-a lungul epocii medievale un număr impresionant de privilegii menite să atragă populaţia

să se aşeze în acest loc de trecere. Locuitorii s-au ocupat mai ales cu meşteşugurile, fiind

organizaţi în bresle: olari, măcelari, tăbăcari, cizmari, curelari, croitori, gubari. Dealurile care

înconjoară oraşul erau plantate cu livezi şi vii, fructele fiind exportate în statele din Europa

Centrală şi de Vest până în Belgia de azi. In anul 1876 s-a format pentru prima dată un judeţ

Sălaj, cu capitala la Zalău. Este în acelaşi timp capitala culturală a judeţului, fiind oraşul cu

cele mai multe şi mai vechi biblioteci. Dintre ele, cea mai veche - Biblioteca Documentară -

s-a format pe lângă vechea Şcoală reformată din Zalău (1646).

Deşi în Sălaj nu se poate vorbi despre vreun atelier tipografic decât din a doua

jumătate a secolului trecut (1865), totuşi, cărţile româneşti păstrate în bibliotecile şi bisericile

locale dovedesc larga circulaţie a acestora aici. Lipsa tiparniţelor din aceste locuri a fost

compensată de activitatea copiştilor locali şi a celor peregrini prin ţinuturile Sălajului.

Până acum au fost identificaţi peste 25 de copişti locali şi, alături de aceştia, s-au

perindat prin satele noastre numeroşi dintre cei peregrini: dascălul Pavel şi popa Luca din

Muncaci, Ioan Lengher, Vasile Sturze Moldovanul, popa Vasile Moldovanul, dascălul Ioniţă

Voiţa Moldoveanul ş.a. De la toţi aceştia şi de la alţii anonimi s-au păstrat până astăzi peste 60

de manuscrise legate, într-un fel sau altul, de Sălaj.

Page 15: Continutul portofoliului

2. ORTELEC : descoperiri arheologice din neoliticul timpuriu, prefeudale şi

feudale. Prima atestare documentară datează din 1411- Varteleke; în anul 1423 apare în

documente ca villa alachalis Vartelek ; din sec. XV este comună românească, cu locuitori de

religie greco-catolică din sec. XVIII, care construiesc biserică din piatră în anul 1840. In evul

mediu, pe aici era calea de intrare în Transilvania, singura "poartă" de intrare până în sec.

XVI, supranumită Poarta Meseşană, unde a avut loc prima mare confruntare militară dintre

armatele maghiare invadatoare conduse de Tuhutum şi armatele românilor conduse de

voievodul Gelu. Pe aici trecea drumul sării, care venea de la Dej prin Jibou şi mergea spre

Europa Centrală şi de Vest.

3. MOIGRAD : Denumirea daco-romană este Porolissum. Cele mai vechi

descoperiri arheologice datează din epoca bronzului, fiind vorba de 5 depozite de piese de

bronz. Măgura Moigradului a fost locuită de daci, fiind un excelent punct de observaţie şi loc

strategic. Aici s-a descoperit o aşezare şi un cimitir dacic. Locul strategic a fost preluat de

romani după cucerire şi s-a construit cel mai puternic castru de pe frontiera de răsărit a

Imperiului Roman - castrul de la Porolissum-Moigrad.. Oraşul a fost ridicat la rangul de

municipiu, fiind capitala Daciei Porolissensis. Prima atestare documentară datează din anul

1423, când este amintit ca villa olachalis Maygrad. A fost un sat românesc cu locuitori de

religie greco-catolică din sec. XVIII, care aveau biserică din lemn ridicată în anul 1888, dar

care s-a mistuit într-un incendiu în anul 1987. Biserica actuală a fost construită în ultimii 10

ani. Cele mai vechi cărţi păstrate sunt de Bucureşti (Evanghelie, 1760) şi majoritatea de Blaj.

4. BREBI : Prima atestare documentară datează din anul 1385-Beryd ; în 1423 apare

în documente ca villa olachalis Bred. În epoca medievală a fost o comună fruntaşă

românească. Locuitorii au fost de religie greco-catolică, având biserică de lemn din anul 1771

şi şcoală. Documentele pomenesc de existenţa în hotarului satului Brebi a unei mănăstiri a

călugărilor basilitani, ruinele mănăstirii fiind încă vizibile în anul 1859. In hotarul satului

există toponimul La mănăstire. Pe partea dreaptă a şoselei Zalău - Creaca şi "La şcoală" sunt

două "burguri" romane.

Există, chiar lângă drumul judeţean, o biserică de lemn, atestată în anul 1759, cu

hramul Sfinţii Arhangheli. În interior se păstrează pictura murală, cu scene din Vechiul şi

Noul testament.

5. CREACA : Comună ridicată pe lunca Văii Agrijului, a fost în imediata apropiere

de drumul roman care făcea legătura între castrul de la Porolissum şi cel de la Tihău, ocolind

prin apropierea oraşului Jibou. Prima atestare documentară datează din 1385-Kerikapatak, iar

Page 16: Continutul portofoliului

din 1475 se numeşte Karika. Drumul sării trecea prin această localitate în epoca medievală. In

secolul XVI aici era graniţa Ardealului şi avea două "porţi" unde trecătorii plăteau vamă.

Locuitorii au fost români greco-catolici, având biserică din lemn construită în anul 1710, cu

hramul Sfântul Nicolae.

Zugrăvirea interiorului nu se poate spune cu precizie când a fost realizată, dar se

menţine pictura murală originală. Ocupaţia principală a locuitorilor a fost agricultura, dar în

sat erau şi meseriaşi (lemnari şi coşercari).

Alte obiective:

Borza:

Biserică de lemn, atestată în anul 1758, cu hramul Sfinţii Arhangheli

Peştera de la Borza:

Relieful carstic al satulului Borza oferă turiştilor o minunată privelişte. Este vorba

despre trei stânci, pe care localnicii le numesc Horea, Closca şi Crişan, iar despre una dintre

ele aceştia spun că ar semăna cu un uliu.

După escaladarea stâncilor, care sunt accesibile oricărui turist, la numai câţiva zeci de

metri se află o peşteră cu o boltă mare, dar din păcate restul peşterii este blocat de tavanul care

se apleacă brusc peste sol, lăsând loc doar unei treceri de câţiva centimetri.

Brusturi

În dreapta Văii Agrijului, la 400 m. sud-vest de ultimele case spre Romita, la lacul "La

Mine", se află un castru roman şi aşezarea sa civilă Certiae.

Biserică de lemn, atestată în anul 1701, cu hramul Sfinţii Arhangheli.

Jac

La 1000 m la nord de sat, la "Valea Lăncii", s-au găsit urmele unei Mithraeum, iar la

locul "Pe Cămin", în dreptul ultimelor case spre dealul Pomet şi la 300 m. nord-est de locul

"Ursoieş", se găsesc urmele fortificaţiei din feudalismul timpuriu şi chilie, săpată în stâncă.

Biserică de lemn, atestată în anul 1756, cu hramul Sfinţii Arhangheli.

Prodăneşti

Biserică de lemn, atestată în anul 1730, cu hramul Sfântul Gheorghe.

6. JIBOU : Primele urme de locuire umană datează din neoliticul timpuriu; din epoca

bronzului s-au descoperit aici piese de bronz şi ceramică. Prima atestare documentară din anul

1219 aminteşte de villa Chybur, ca în anul 1387 să se numească Zsibotheleke, fiind printre

comunele cu populaţie românească. La rangul de oppidum ajunge din anul 1564. Intre anii

1779 - 1810, familia Wesselenyi a construit aici un castel, astăzi în perimetrul Grădinii

Page 17: Continutul portofoliului

botanice. Grajdul a fost construit în anul 1775, sera şi cripta la începutul sec. XIX, iar manejul

în 1771. Prin înrudire, castelul revine mai târziu familiei nobiliare Teleki.

Domeniul castelului familiilor Wesselenyi - Teleki a intrat în patrimoniul statului după

plecarea definitivă a urmaşilor din ţară şi a devenit staţiune de cercetare şi pregătire în

horticultură şi grădină botanică.

Apa termală din Jibou ea este indicată în tratarea bolilor gastro-intestinale, de nutriţie-

obezitate şi la cura diferitelor afecţiuni reumatismale cronice. Tratamentele se fac în băile

special amenajate în partea de vest a oraşului, spre Cuceu. Microstaţiunea dispune de bazin în

aer liber şi de tratamente în văni amenajate în interior, căsuţe pentru cazare şi restaurant.

Piscuiul Ronei este o formaţiune carstică deosebit de interesantă sub aspect geologic,

întrucât ilustrează cu precizie modul în care s-au format munţii de încreţire.

Turism de drumeţie oferă acest deal cu aspect de pisc montan, aflat în apropierea

Jiboului, pe lunca Someşului. Înălţându-se chiar din malurile Someşului, maghiarii din Jibou

îl denumesc Muntele lui Rákóczi, în amintirea principelui Ardealului Gheorghe Rákóczi al

II-lea, care, folosind piscul ca punct de comandă, a condus de acolo, în ziua de 11 noiembrie

1705, o bătălie împotriva trupelor regulate ale armatei austriece. Românii şi populaţia satului

Rona, care se întinde la poalele acestui deal, îl denumesc Piscuiul Ronei.

În vârful piscului tronează o imensă cruce din structură metalică, după modelul crucii

de pe Muntele Caraiman, din Bucegi, ridicată acolo de elevii Liceului "Ion Agârbiceanu" din

Jibou, sub îndrumarea profesorului Ion Ivănescu. Ascensiunea piscului oferă posibilitatea

unor priviri panoramice asupra zonei înconjurătoare, insuflând omului sentimente înălţătoare.

7 . VAR : Prima atestare documentară datează din anul 1469, sub denumirea de

Ewrmezew, numele Var intrând în uz din 1733. Locuitorii satului au fost de religie greco-

catolică; slujbele religioase s-au ţinut în biserica de lemn construită în anul 1821. Din

patrimoniul bisericesc se mai păstrează doar cărţi tipărite la Blaj (Minologhion, 1751).

Ocupaţiile de bază au fost agricultura şi confecţionarea împletiturilor din nuiele. Sătenii

împleteau coşuri, mobile, în special pentru grădină, dar şi frumoase coşuri de mână, care

aveau trecere în Ungaria, datorită calităţilor artistice deosebite, începând cu brâul împletit de

la fundul coşului şi până la gura lui, unde era tivit. Unele famillii s-au desprins complet de

agricultură, dedicându-se în întregime acestui meşteşug, care se practică şi astăzi, cu o gamă

mai variată de obiecte.

8. TIHĂU : Localitate situată pe Valea Almaşului, atestată documentar la 1560 sub

denumirea Roho. S-a numit pentru prima dată Tiho în anul 1607; religia a fost greco-catolică,

Page 18: Continutul portofoliului

deservită de o biserică veche de lemn, care nu se ştie când a fost construită. Copiii erau

educaţi la şcoala confesională şi la cea duminicală.

Dintre cărţile de cult s-au păstrat doar cărţi de Blaj, începând cu a doua jumătate a sec.

al XVIII-lea (Octoih, 1770). Ocupaţiile sătenilor au fost întotdeauna agricultura şi olăritul.

Confecţionarea oalelor la Tihău a fost determinată de existenţa lutului bun pentru ceramică, a

humelor colorate pentru ornamentarea cromatică a vaselor, de existenţa lemnului de foc

pentru arderea în cuptor şi de piaţa de desfacere, relativ sigură. Se confecţiona ceramică roşie,

pictată, de diferite forme şi mărimi. Forma ceramicii de Tihău se remarcă prin puritatea

liniilor şi prin silueta mult bombată. Sub aspect etnografic, acest traseu turistic se înscrie în

zona etnografică Meseş (după numele munţilor). Tipologia caselor de aici se înscrie în

categoria gospodăriilor vechi, având casa plasată în fundul curţii, paralelă cu uliţa sau în

categoria gospodăriilor noi, casa fiind plasată perpendicular pe uliţă. In ce priveşte arhitectura,

sunt necesare câteva precizări: de regulă, intrarea în casă este orientată spre sud, conform

credinţei magice că aceasta îi face pe locuitori sănătoşi şi norocoşi. Iniţial s-a folosit ca

material de construcţie lemnul, înlocuit după ultimul război cu piatra şi cărămida. Stilul

tradiţional este cel de casă cu tindă. După casa de locuit, construcţia cea mai importantă din

gospodărie este şura. Grajdul pentru animale (poiata) este o construcţie separată alături de

care se găseşte un adăpost pentru fân (şopru). Practicile magico-religioase vizând rezistenţa în

timp a construcţiilor au fost generate de o mentalitate sedentară în sensul menţinerii în uz a

unei case vechi în care generaţiile anterioare au trăit "cu noroc". Au fost atestate şi ritualuri

de construcţie cum ar fi sacrificarea unor animale (pisici, câini, cocoşi, găini). Interiorul este

organizat cu precizie: vatra, acesta fiind colţul femeilor şi al copiilor (membrii familiei cu un

rang inferior); colţul cu masa, locul de onoare rezervat bărbaţilor casei, bătrânilor şi

oaspeţilor.

Acest traseu cuprinde printre obiectivele sale castrul roman de la Porolissum-Moigrad,

una dintre cele mai mari şi mai renumite cetăţi romane de apărare de pe graniţa de nord-est a

Imperiului roman. Acest castru este cunoscut în toată lumea europeană de influenţă romană,

şi, cu o infrastructură adecvată cerinţelor unui stat civilizat, se poate realiza o ofertă excelentă

pentru turism istoric, combinat cu turism agrar şi agro-pastoral.

Page 19: Continutul portofoliului

Forme de turism

Formele de turism practicate în funcţie de criteriul principalelor destinaţii specifice şi care

trebuie analizate sunt:

Turismul montan si bisezonal

Judeţul Sălaj face parte din zona montană din partea de nord a Munţilor Apuseni, cea

mai complexă grupă din Carpaţii Occidentali având două ramificaţii nordice, cele ale

Munţilor Meseşului şi Plopişului, cu înălţimi de 700 – 900 m, vârful cel mai înalt, Osoiul

Ciontului 998 m în partea de sud a Munţilor Meseş la limita cu Judeţul Cluj.

Turismul montan ar trebui să facă obiectul unor studii privind posibilităţile de

practicare a sporturilor de iarnă (amenajarea unor pârtii de schi, etc.), este necesară

identificarea unor amplasamente propice în acest sens, a proprietarilor, a posibililor

investitori, etc.

Un alt aspect ar fi cel al drumeţiilor montane, pe trasee marcate, cu popasuri agreabile

la cabane. Apariţia acestui tip de turism ar obliga, în timp, introducerea la nivelul

organigramei Consiliului Judeţean Sălaj a unei structuri salvamont.

Deşi în judeţul Sălaj nu există organizat turism de iarnă sau staţiuni de schi, acesta se

poate practica în perioada de iarnă în condiţii foarte bune, existând pârtii neorganizate în

zonele montane ale Meseşului şi Plopişului îndeosebi partea lor sudică şi estică, zonele Tusa

şi Vînători, dar şi pe Valea Someşului (Ileanda) şi cu toate că nu sunt dotate, pot fi destinaţii

de interes atunci când turiştii caută locuri fără aglomeraţie, peisaje încântătoare şi preţuri mai

mici.

Turismul balnear

Apele termale şi cu proprietăţi curative fiind bine reprezentate în judeţul Sălaj, au

determinat dezvoltarea unor nuclee de turism balnear, care au reuşit de-a lungul timpului să

atragă interesul turiştilor din zonele apropiate. Dintre acestea :

- Băile Boghiş, situate în comuna Boghiş, pe DJ 191D, este o staţiune cu caracter

permanent, cu o serie de foraje cu apă rece şi termală utilizată într-o bază de tratament

formată din 1 bazin acoperit plus alte 3 bazine descoperite, acestea din urmă utilizate doar în

perioada sezonului de vară. Afecţiunile care sunt tratate aici sunt: cele ale aparatului

locomotor, sistemului nervos periferic, ginecologice.

Page 20: Continutul portofoliului

- Băile Bizuşa, situată pe DN 1C, este o staţiune cu caracter permanent, unde au fost puse în

evidenţă strate acvifere de adâncime cu ape slab mineralizate.

Caracteristic pentru apele acestui zăcământ este prezenţa gazelor H2 S şi CO2 .

Hidrogenul sulfurat (H2 S) este compusul care conferă calităţi deosebite acestor ape, atît

pentru cura internă în afectiuni hepato-biliare, de nutriţie şi urinare, iar în cura externă în

afecţiuni ale aparatului locomotor, reumatism degenerativ, sechele postraumatice şi afecţiuni

ale sistemului nervos periferic.

- Băile Jibou, microstaţiune balneară sezonieră este situată în intravilanul oraşului Jibou, la o

distanţă de aproximativ 100 m de DN 1H, la o altitudine de 190m, având un climat de deal şi

coline cu amplitudini termice anuale reduse. Sursa de apă minerală o constituie un izvor

natural, captat într-un bazin betonat. Factorii naturali terapeutici sunt: apa minerală

sulfuroasă, clorurată, sulfatată, nămol.

Indicaţii terapeutice:

- boli ale aparatului locomotor: reumatismale, degenerative şi articulare;

- boli asociate: gineologice şi boli ale tubului digestiv.

- Băile Zalnoc - Zăuan reprezintă cea mai importantă zonă de atracţie plasată în centrul

satului, într-un cadru natural pitoresc înconjurată de dealuri cu livezi de pomi fructiferi şi vii,

apa izvoarelor a fost evaluată în urma analizei chimice ca una dintre cele mai valoroase,

conţinând fier şi sulf, fiind renumită în tratarea bolilor reumatismale şi ale aparatuluidigestiv.

- Băile Crişeni, cu un izvor de apă balneoterapeutică care alimentează un bazin 1.600 m³,un

bazin de 200 m³ şi un bazin pentru copii de 25 m³.

- Băile Şimleu Silvaniei localizate pe DN 1 H Zalău – Şimleu Silvaniei sunt situate într-un

parc în afara oraşului, la aproximativ 1 km. Apa termală, are proprietăţi terapeutice în

afecţiuni ca: reumatism degenerativ; stări preartrozice, reumatism articular; sechele post-

traumatice, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, afecţiuni dermatologice, băi tonifiante, de

întreţinere a condiţiei fizice a organismului.

- Băile Meseşenii de Sus, staţiune cu caracter sezonier, a fost recunoscută în trecut datorită

apelor recomandate pentru cura externă în scopul tratării afecţiunilor aparatului locomotor,

reumatismului degenerativ şi inflamator, sechele post-traumatice ale membrelor, afecţiuni ale

sistemului nervos periferic.

Page 21: Continutul portofoliului

Turismul cultural

Sălajul are pe cuprinsul său, 66 biserici de lemn, monumente de arhitectură de o

valoare artistică si istorică care nu sunt cu nimic mai prejos de cele existente în judeţul

Maramureş.

Turismul cultural este strict legat de prezenţa unor valori culturale care pot îmbrăca

diverse forme. Dintre acestea, prezenţa monumentelor şi siturilor arheologice, a

monumentelor şi siturilor de arhitectură, a clădirilor memoriale, a monumentelor şi

ansamblurilor de artă plastică, cât şi a ariilor naturale protejate şi a monumentelor naturii.

Potrivit legislaţiei din domeniul monumentelor de arhitectură, cât şi a celei din

domeniul ariilor naturale protejate, autorităţile locale au obligaţia de a identifica terenul

aferent acestora şi pe baza unor planuri urbanistice de detaliu sau zonale, ar trebui stabilite

zonele de protecţie si regulamente locale privind utilizările de teren în zonă, în unele situaţii

ar trebui executate chiar împrejmuiri.

Tot în această categorie poate să intre şi vizitarea Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă

cu diversele sale secţii, cât şi centrele culturale situate în localităţile Bocşa, Bobota, Marca,

Şimleu Silvaniei, etc.

Demne de interes sunt şi festivalurile folclorice, serbările câmpeneşti şi pastorale

organizate în judeţ, care în multe cazuri atrag mii de spectatori. Câteva asemenea manifestări

de prestigiu naţional şi chiar internaţional sunt:

Martie – Festivalul folcloric organizat la Valcău de Jos, dedicat Zilei internaţionale a

Femeii.

A doua duminica din mai – Serbarea pastorală “Măsurişul la Pria”, în colaborare cu

Primăria Cizer.

Mai – “Maialişul”, Serbare cultural-patriotică închinată lui Simion Bărnuţiu .

Locul: Sânmihaiu Almaşului, dealul Gorgana.

Mai – “Festivalul narciselor”- Locul: Comuna Hida, satul Racâş.

1 iunie – Festivalul folcloric “De dor şi de omenie”.

Locul: Horoatu Crasnei.

Iulie – Festivalul folcloric “POROLISSUM”.

Locul: Moigrad, Castrul roman Porolissum.

August – Festivalul internaţional al dansului femeiesc “Ecouri Meseşene”.

Locul: Zalău si Guruslău (Dealul lui Mihai, comuna Hereclean).

Page 22: Continutul portofoliului

16 august – Serbarea câmpenească de la Buciumi.

Locul: comuna Buciumi.

Septembrie – Festivalul dansului şi cântecului codrenesc.

Locul: Cehu Silvaniei .

Turismul urban si periurban

Un alt domeniu care trebuie sa facă obiectul atenţiei autorităţilor locale este cel al

zonelor de recreere urbană şi periurbană, areale situate în teritoriul preorăşenesc care

beneficiază de un cadru atractiv şi ar trebui să dispună de dotări corespunzătoare pentru

petrecerea timpului liber, în special la sfârşit de săptămână.

Un important segment al populaţiei urbane şi nu numai ar trebui să poată beneficia de

aceste servicii: persoane mai în vârstă sau având copii mici, familii cu venituri mai modeste,

etc. Din păcate şi în acest domeniu situaţia este nesatisfăcătoare. Zone precum “Brădet” şi

“Grădina Poporului” pentru Zalău; “Ştrandul” pentru Simleu Silvaniei s-au degradat pe zi ce

trece din diverse motive.

Grija autorităţilor locale ar trebui să se concentreze în mod concret şi spre aceste

obiective în care ar trebui poate stimulaţi sub diverse modalităţi legale si deţinătorii de

imobile dacă pe alocuri unele terenuri sau construcţii între timp s-au privatizat.

Zalău:

- Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău (fost Cazino al Asociaţiei Mesteşugarilor);

- Galeriile de Artă “Ioan Sima” din Municipiul Zalău ;

- Clădirea “Transilvania”, fost teatru orăşenesc, P-ta Iuliu Maniu nr. 5 – 7, datând din anul

1895;

- Casa memorială “Ady Endre”, str. 22 Decembrie 1989, nr.45, datând de la sf. sec. XIX;

- Cazinoul Asociaţiei meşteşugarilor, azi Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, secţia Istorie, Str.

Unirii nr.9 datând din anul 1900;

- Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, P-ta 1 Decembrie 1918, nr.12, datând din anii

1930-1934;

- Biserica romano-catolică, B-dul Mihai Viteazu, nr.6, datând din anul 1878.

Page 23: Continutul portofoliului

Şimleu Silvaniei:

- Casa Memorială “Iuliu Maniu”, str.1 Decembrie 1918, nr.26, datând de la înc. sec XX;

- Biserica romano-catolică, str 1 Mai, nr.1, datând din anul 1532, refăcută în anul 1666 şi

supraînălţată în anul 1892;

- Sinagoga, str.1 Mai, nr.6, datând din sec. XIX;

- Cetatea Bathory, str. Bathory Stefanus, nr.1, datând din anul 1532, modificată în anul 1679.

Jibou:

- Ansamblul castelului Wesselenyi, str. Parcului nr.14, datând din anii 1779 – 1810;

- Grădina Botanică, una dintre cele mai importante din România şi cea mai diversificată ca

număr de specii.

Cehu Silvaniei:

- Biserica reformată, str. Ghe. Pop de Băseşti, nr.19, datând din anii 1519 -1614, cu adăugiri

în 1801, 1845;

- Biserica de lemn “Sfinţii Arhangheli” sec.al XVII-lea).

Turismul rural si agroturismul

Încercările de a defini turismul rural au fost încununate de succes de către Lane

Bernard. Potrivit acestuia "turismul rural”-este conceptul ce acoperă activităţile turistice

oferite şi conduse de locuitori autohtoni şi bazate pe trăsăturile mediului natural si uman

specifice zonei respective". 20

Turismul rural este format din doi termeni: rural şi turism cu sensuri foarte exacte

care trebuie cunoscute.Dacă definiţia clasică a turismului îl prezintă ca o “activitate cu

caracter recreativ şi / sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de

transport a unor regiuni pitoreşti sau interesante dintr-un anumit punct de vedere”, turismul

rural este deci turismul practicat în mediul rural, ca factor economic de dezvoltare locală,

rezultând din serviciile prestate clienţilor în vederea satisfacerii nevoilor acestora.

Pentru a se putea vorbi despre fenomenul turistic dintr-o anumită zonă, este necesar să

se verifice existenţa unui flux de turişti care să viziteze zona respectivă. Pentru aceasta e

20 Ghereş, Marinela - op.cit , p.20

Page 24: Continutul portofoliului

nevoie mai întâi să existe posibilităţi de cazare, turiştii contribuind astfel la dezvoltarea

bogăţiei zonei.21

Cealaltă componentă a produsului, "zona rurală" este mult mai dificil de definit. În

general, se apreciază că zona rurală este un spaţiu cultural rezultat din relaţia dintre natură şi

activitatea umană de-a lungul mai multor secole.22

Coordonatele turismului rural sunt: spaţiul (fără existenţa oamenilor acesta nu poate

constitui suportul convieţuirii, întrucât un spaţiu fără produse nu poate răspunde tuturor

nevoilor consumatorilor de turism rural.), oamenii (în lipsa spaţiului şi a produselor dispun

numai de o capacitate de primire redusă) şi produsele (care au în general o existenţă efemeră).

Cele trei coordonate în funcţie de regiune şi ţară descriu realităţi diferite motiv pentru care

produsul turism rural are semnificaţii diferite.23

În condiţiile actuale în care societăţile superindustrializate şi supersofisticate pierd

contactul cu natura şi originile societăţii umane, tot mai mulţi locuitori ai marilor aglomerări

urbane doresc petrecerea unei vacanţe în mijlocul naturii. Dorinţa de a se relaxa într-un mediu

nepoluat, de a redescoperi modul în care se fabrică produse alimentare care au intrat de mult

în obişnuinţa de consum a omului, redescoperirea valorilor ancestrale, sunt tot mai pregnante

pentru omul modern.

În judeţul Sălaj, turismul rural constituie una dintre resursele foarte puţin exploatate de

către proprietarii potenţialelor pensiuni agroturistice. Deşi la nivelul judeţului există o filială a

unei asociaţii naţionale a proprietarilor de pensiuni agroturistice (Asociaţia Naţională a

Turismului Rural, Ecologic şi Cultural – Filiala Sălaj) totuşi proprietarii din judeţ sunt încă

reticenţi în a deschide noi pensiuni în zonele atractive ale judeţului unde şi fluxul de turişti

este mai mare.

La chestionarele trimise în teritoriu de către Consiliul Judeţean au răspuns pozitiv

doar 20 de primării care au evidenţiat existenţa pe teritoriul lor a unor gospodării apte pentru

agroturism. Şase primării au nominalizat un număr de 93 de asemenea case iar restul au

răspuns la modul general. Dintre acestea doar 12 gospodării de pe teritoriul oraşului Jibou,

comunelor Buciumi, Cizer, Ileanda, Mirşid, sunt omologate si certificate de către Oficiul de

Autorizare şi Control în Turism de pe lângă Ministerul Turismului.

Nu ar fi lipsită de interes implementarea acestui gen de turism şi în localităţi care au

devenit în timp centre de meşteşuguri tradiţionale. Remarcăm o insuficientă informare şi lipsă

21 Ghereş, Marinela – op. cit., p. 18 22 ibidem23 Ghereş, Marinela – op. cit., p. 19

Page 25: Continutul portofoliului

de preocupare, uneori atât a cetăţenilor, cât şi a unor primării, privind acest gen de activitate

şi veniturile pe care le-ar putea aduce celor ce o practică.

Centre de meşteşuguri tradiţionale:

- Împletituri din nuiele – Var;

- Olărit tradiţional – Deja;

- Clopari – Gîrbou;

- Ţesătorie-cusătorie tradiţionale: Ciumărna, Hurez;

- Împletituri pănuşi: Ulciug, Cristur;

- Cioplit în lemn: Şamşud, Fildu de Sus.

Page 26: Continutul portofoliului

EXPLOATAREA ÎN CONDIŢII DE EFICIENŢĂ A POTENŢIALULUI

TURISTIC SĂLĂJEAN

Piaţa turismului la nivel judeţean este asemănătoare cu cea de la nivel regional,

axându-se pe două tipuri de turism: balnear şi cultural. Cea mai mare parte a turiştilor provin

din Ungaria, precum şi din ţările UE (Franţa, Germania, Olanda, etc.). În judeţul Sălaj au

intrat în anul 2008 (trim.3) un număr total de 15.005 turişti, din care 12263 turişti români şi

2742 străini.

Se remarcă numărul foarte redus de turişti atât români dar mai ales străini care au

intrat în judeţ, datorită infrastructurii de acces la obiectivele turistice sau culturale, bazei de

cazare inadecvate unui turism modern, dar şi slabei promovări a potenţialului natural turistic

al zonei. Trebuie avut în vedere un aspect foarte important şi anume: consumatorii sunt

satisfăcuţi dacă primesc ceea ce au nevoie, la locul şi momentul potrivit , aşa cum îşi doresc .

Aceste aşteptări trebuie în permanenţă cercetate şi cunoscute în profunzime ,iar oferta trebuie

adaptată în cel mai înalt grad acestor aşteptări.24 Având în vedere numărul mic de turişti se

deduce că aşteptările acestora nu sunt nici pe departe satisfăcute.

Date statistice referitoare la resursele turistice existente în Sălaj.

Tabel 3.1.1 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Judeţ Sălaj    Anii

Capacitate de cazare turistică  Sosiri

(mii)Înnoptări

(mii)

Indicii de utilizarenetă a capacităţii

în funcţiune (%)Existentă

(locuri) 

În funcţiune(mii locuri-zile)

 

                      2000 1603 1) 298,2  33,3  84,7    28,4 2002 974 1) 238,2  20,3  59,3    24,9 2004 1175 1) 260,5  23,7  71,0    27,2 2006 1028 1)

248,0  21,9  63,5    25,6 2008 1019 1)

253,5  20,5  65,9    26,0 2009 1044 1)

254,0  18,7  67,9    26,7 2010 1058 1)

267,6  15,0  61,6    23,0                     

1) Capacitatea de cazare existentă, la 31 iulie

( Sursa datelor: Direcţia judeţeană de statistică, 2010)

Din păcate numărul de sosiri şi înnoptări a scăzut în perioada 2002 – 2004 , situându-se la un

nivel mult inferior celui din . La fel şi capacitatea de cazare turistică se situa în anul 2010 la

un nivel mult inferior faţă de anul 2000 .O explicaţie posibilă ar fi lipsa de investiţii în aceste

24 Vorszak A, N.D. Paina, M.D. Pop, C.M. Pop , Szego I. – Marketing în terţiar, Editura Alma Mater , Cluj – Napoca , 2005, p.98

Page 27: Continutul portofoliului

unităţi de cazare, dar şi preţurile mai ridicate faţă de alte destinaţii din afara ţării (care oferă

un grad de confort mai ridicat).

Tabel 3.1.2 Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,

pe tipuri de structuri de primire

Tipuri de structuri de

primire turistică2008 2010

mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar.1)

Total judeţ 1331 990 1639 1669 2034 2244 1830 1706 1396 1156 1135 1216 1453

din care:

Hoteluri 410 285 534 422 441 295 537 570 543 277 372 413 474

Moteluri 69 46 59 60 144 206 98 40 19 76 52 - 91

Vile turistice 133 110 292 297 678 796 434 124 143 123 100 165 206

Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -Pensiuni turistice urbane 362 288 384 383 335 340 426 428 480 415 407 369 472

Pensiuni turistice rurale 30 25 42 107 36 111 51 25 26 20 - 19 49

1) Date provizorii

( Sursa datelor: Direcţia judeţeană de statistică, 2010)

Făcând o comparaţie între lunile martie 2008 – martie 2010 se observă o creştere simţitoare pe

fiecare tip de structură turistică . Cel mai mare număr de sosiri (în martie 2010) este după

cum era de aşteptat la hoteluri( 1453) ,urmat de pensiuni turistice urbane (472), vile turistice

(206), moteluri (91) şi pensiuni turistice rurale (49). Această statistică demonstrează

insuficienta importanţă acordată turismului rural , atât din partea autorităţilor locale, cât şi a

posibililor investitori .

Tabel 3.1.3 Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire

Tipuri de structuri de

primire turistică

2008 2010

mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. Feb. mar. 1)

Total judeţ 5257 3941 6199 5489 6717 8155 5998 5270 4778 3496 3476 4235 4781

din care:

Hoteluri 3153 2253 3072 2233 2745 2794 3201 2888 2990 1960 2066 2726 3056

Moteluri 81 61 79 107 286 462 161 78 43 127 97 - 118

Vile turistice 458 396 938 882 1614 2064 935 314 358 279 327 341 477

Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -Pensiuni turistice urbane 783 604 848 952 700 763 1036 880 1004 712 648 642 849

Pensiuni turistice rurale 42 25 42 107 45 133 77 69 68 40 - 46 49

1) Date provizorii

( Sursa datelor: Direcţia judeţeană de statistică, 2010)

Având în vedere numărul de înnoptări la nivelul aceloraşi ani situaţia este cu totul alta .

Numărul de înnoptări la hoteluri , în luna martie 2010 se situează la un nivel inferior celui din

Page 28: Continutul portofoliului

martie 2008 ( 5257 înnoptări în martie 2008 faţă de numai 4781 înnoptări în martie 2010). La

fel se prezintă situaţia pentru moteluri şi vile turistice. În schimb numărul de înnoptări la

pensiuni turistice urbane şi rurale a înregistrat o uşoară creştere.

Tabel 3.1.3 Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare

%

2009 2010

mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar.1)

Total judeţ 34,7 26,9 25,5 20,3 23,4 31,8 24,0 34,3 32,1 22,7 23,8 30,3 30,8

1) Date provizorii

( Sursa datelor: Direcţia judeţeană de statistică 2010 )

Acest indice a înregistrat o scădere în luna martie 2010 faţă de luna martie a anului trecut.

În ceea ce priveşte numărul personalului ocupat în agenţii de turism, judeţul Sălaj are

cele mai puţine persoane angajate în aceste structuri 15, comparativ cu judeţul Cluj 172

persoane, Bihor 98 persoane sau Maramureş 43 de persoane.25

Infrastructura turistică

Infrastructura, în general, cuprinde toate bunurile şi mijloacele prin care resursele

atractive ale teritoriului sunt exploatate din punct de vedere turistic. De cele mai multe ori

aceste elemente nu au fost create iniţial cu scop turistic, dar au devenit elemente din dotarea

sau deservirea turismului, pe parcursul evoluţiei fenomenului turistic. Există o strânsă

dependenţă între mărimea cererii turistice şi gradul de dezvoltare al infrastructurii specifice.

Infrastructura turistică cuprinde:

- bazele de cazare şi alimentaţie publică;

- dotările pentru agrement şi cură;

- căile şi mijloacele de transport turistic şi dotări auxiliare( tratate la punctul 2.3.1)

Bazele de cazare şi alimentaţie publică

a.Bazele de cazare25 Plan de dezvoltare judeţean, Sălaj 2007 – 2013 , op cit., p. 52

Page 29: Continutul portofoliului

Bazele de cazare şi alimentaţie publică alcătuiesc împreună elementele fundamentale

ce definesc turismul ca activitate umană.Expresia economică a actului turistic primeşte contur

numai odată cu existenţa şi funcţionarea bazelor respective. În definirea tipurilor bazelor de

cazare se au în vedere următorii factori: mărimea, confortul, funcţionalitatea, perioada de

utilizare, tipul de turism pe care-1 deservesc.

Astfel se disting două grupe de baze de cazare:

- bazele de cazare principale, în care atributele turistice sunt dominante;

- bazele de cazare secundare, integrate domeniului turistic temporar şi la un nivel modest de

funcţionabilitate.

Bazele de cazare principale cuprind:

- hotelurile;

- motelurile.

Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau corpuri de clădiri , care

pune la dispoziţia turiştilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură

prestări de servicii specifice şi dispune de recepţie şi spaţii de alimentaţie în incintă. 26Principala funcţie a oricărui hotel este cea de cazare.

Hotelurile sunt o unitate etalon a gradului de dezvoltare a turismului într-o anumită regiune.

Din această cauză ele îndeplinesc un evident rol promoţional ( ex.: Hotel Meseş, Hotel

Porolissum din Zalău, Hotel Alex – Jibou, etc.).

Motelul este unitatea hotelieră situată , de regulă , în afara localităţilor , în imediata apropiere

a arterelor intens circulate , dotată şi amenajată corespunzător pentru asigurarea serviciilor de

cazare şi masă pentru turişti, precum şi pentru parcarea în siguranţă a mijloacelor de

transport.27 Se aseamănă structural şi funcţional cu hotelurile,dar acestea depind de turismul

de tranzit, în special cel automobilistic. Alegerea locului de amplasare va fi dictată de

îmbinarea câtorva factori de ordin economic (prezenţa reţelelor de electricitate, a surselor de

alimentare cu apă, lipsa concurenţei în proxima vecinătate) sau natural (climat de adăpost,

peisaj cât mai pitoresc). Exemple de moteluri: unul situat la ieşire din localitatea Gâlgău,

având o capacitate de cea. 15 locuri de cazare; un alt motel se găseşte la ieşire din localitatea

Var, acesta având o capacitate de opt locuri de cazare., etc.

26 Stegerean, Roxana – Management în comerţ şi turism , Editura Risosprint, Cluj- Napoca , 2006, p. 21027 Stegerean, Roxana – op. cit., p. 211

Page 30: Continutul portofoliului

În 2010 în judeţul Sălaj existau 20 astfel de structuri cu funcţiuni de cazare (faţă de 17

în 2008), cu o capacitate totală de 254 mii locuri-zile (cu 16 mii locuri-zile mai mult faţă de

2008), din care cele mai multe sunt în hoteluri şi vile turistice.

Bazele de cazare secundare(complementare)

Bazele de cazare secundare sunt reprezentate de locuri în câteva căsuţe situate la Băile

curative din oraşul Jibou şi spaţiile de cazare private în casele particulare.

Pensiuni rurale în judeţul Sălaj

În raport cu oferta europeană, în judeţul Sălaj se constată o insuficientă ofertă a

structurilor de cazare de tip pensiune rurală şi agroturistică. Prezenţa punctelor de atracţie este

o cerinţă esenţială pentru atragerea turiştilor în zonele rurale. Ofertele de turism în mediul

rural se comercializează în multe ţări sub marca “agroturism” , termen care generează

nesiguranţă întrucât nu defineşte produsul oferit în realitate.

O altă ofertă este “Vacanţa în gospodăria ţărănească“ şi aceasta însă întâlnită destul de rar

datorită schimbărilor structurale survenite în agricultură, produsul constituindu-se deci într-o

ofertă specială de turism rural.28

O ofertă turistică omniprezentă peste hotare şi insuficient dezvoltată încă în zona noastră este

cazarea prin “turism neorganizat”, adică turism practicat fără intermediul unor agenţii de

turism. Deseori regăsim în această categorie camere de închiriat în locuinţe familiale,

organizate sub formă de pensiuni rurale.Exemple de astfel de unităţi de cazare din Sălaj :

Localitatea Cuzăplac

Pensiunea Magnolia 2*;capacitate:37 locuri.

Ce puteţi vizita dacă veniti in această localitate:

- Centrul etnografic -Almaşu(5 km);

- Castelul Csaky-Almaşu;

- Castelul Roman-Romanaşi(19 km);

- Poiana cu narcise-Racâs(18 km);

- Biserica din lemn “Sf Arhangheli Mihail şi Gavril”-Baica(14 km);

- Gresiile de pe stânca Dracului(14 km).

28 Ghereş, Marinela – op. cit. p. 32

Page 31: Continutul portofoliului

Localitatea Zimbor

Pensiunea “Zori de zi” 3*

Ce puteţi vizita în această localitate:

- Centrul etnografic ;

- Conacul Szambory .

Localitatea Ileanda

-Pensiunea Gârbovan

-Pensiunea Griguţa

-Pensiunea Rapilet

-Pensiunea Reduic

-Pensiunea Satmari

-Pensiunea Terec

-Pensiunea Mistry

Localitatea Fildu de Jos

-Pensiunea Lupaş

-Pensiunea Sabău

Localitatea Moigrad

-Pensiunea Gaby

Localitatea Bizuşa

-Pensiunea Roman

-Hotel Cereş 1*

Localitatea Gâlgău

-Pensiunea Cristina 2*

-Pensiunea Roua 3*

Localitatea Ciumarna

-Vila Popasul Romanilor 1*

b. Unităţi de alimentaţie publică

Acestea reprezintă localul public în care se servesc preparate culinare, produse de

cofetărie- patiserie, băuturi , caracterizându-se prin aceea că în cadrul lui se îmbină activitatea

de pregătire – preparare cu activitatea de comercializare, însoţită de servicii specifice care

asigură consumul acestora pe loc.29

29 Stegerean, Roxana – op. cit., p. 164

Page 32: Continutul portofoliului

În ceea ce priveşte aceste unităţi, se constată o destul de slabă reprezentare a celor

specializate (pescăresc, vânătoresc, dietetic), a celor cu specific local, sau a celor având

program artistic.

Anumite specialităţi gastronomice sau băuturi specific locale (cum este ţuica de Zalău)

ar putea face obiectul unor degustări în unităţi specializate care să se înscrie în pachete de

servicii oferite turiştilor în mod organizat.

În judeţul Sălaj se remarcă existenţa în extravilanul unor localităţi rurale (cu tradiţie

viticolă mai ales), a unor încăperi speciale având caracter agricol care au şi încăperi de odihnă

ce pot să capete funcţiuni de săli de degustare (sunt aşa-zisele pivniţe). Unele comune au zeci,

chiar sute de astfel de vechi încăperi care prin măsuri de amenajare adecvate ar putea intra

într-un mod particular şi pitoresc în circuitul turistic.

Dotările pentru agrement şi cură

Dotările pentru agrement şi cură sunt în general incluse în bazele de cazare dar pot

funcţiona şi distinct în cadrul staţiunilor. Prin aceste dotări agrementul devine rapid, iar cura

eficientă. Băile curative din oraşul Jibou sunt situate la 1,5 km de centrul oraşului, pe şoseaua

ce duce spre Zalău, dispun de izvoare cu apă sulfuroasă ,similare cu cele de la Herculane.

Institutul de Igienă şi Sănătate Publică din Cluj Napoca acordă o atenţie mare calităţii

izvoarelor şi recomandă utilizarea apelor minerale sulfuroase, clorurate, sulfatate, sodice,

calcice, în afecţiuni ginecologice, afecţiuni ale tubului digestiv etc. Băile din Jibou prezintă şi

un alt factor natural de cură în afara apelor minerale - nămolul cu calităţi terapeutice similare

cu cele de la Techirghiol.

In afara Băilor din Jibou intâlnim Băile Boghiş, Băile Crişeni, Băile Zalnoc, Băile

Meseşenii de Sus (staţiune cu caracter sezonier, a fost recunoscută în trecut datorită apelor

recomandate pentru cura externă în scopul tratării afecţiunilor aparatului locomotor), Băile

Şimleu Silvaniei (apa termală are proprietăţi terapeutice în afecţiuni ca: reumatism

degenerativ, stări preartrozice, reumatism) şi Băile de la Bizuşa care au un caracter permanent

prezentând factori naturali de cură asemănători cu cei de la Băile Jibou.

Page 33: Continutul portofoliului

Analiza S.W.O.T. turism Sălaj I PUNCTE TARI

● Potenţial turistic ridicat :

natural:

- Munţii Meses şi Plopiş;

- zonele de pescuit şi vânătoare: valea Someşului, pădurea Lapiş;

- lacuri, staţiuni cu ape termale în curs de atestare: Boghiş, Bizuşa, Meseşenii de Jos;

Jibou, Şimleu Silvaniei;

- Grădina Botanică din Jibou, care se întinde pe o suprafaţă de 25 de hectare şi cuprinde 5000

de specii de plante;

cultural:- bisericile de lemn (66 de biserici situate pe întreg teritoriul judeţului);

- monumente;

- tradiţii populare şi zone folclorice prezervate;

- evenimente folclorice;

- case memoriale;

istoric:

- castrele romane de la Moigrad şi Buciumi;

- cetăţile medievale de la Almaş, Şimleu Silvaniei, Cheud;

- conacele de la Jibou, Treznea şi Zimbor;

- bisericile reformate din Vârşolţ, Nuşfalău;

● Peste 350 obiective arheologice şi de arhitectură;

● Tradiţii populare;

● Poziţionarea judeţului în centrul spaţiului economico-geografic al Regiunii de Nord-Vest;

● AUTOSTRADA Braşov – Borş (în construcţie): traversează judeţul pe o lungime de 84 km

permiţând dezvoltarea a cel puţin 3 poli de creştere:

·Municipiul Zalău

·Zimbor

·Nuşfalău

● Servicii de transport aerian accesibile la o distanţă între 80 şi 120 km:

Aeroportul Cluj-Napoca

Aeroportul Oradea

Aeroportul Baia-Mare

Page 34: Continutul portofoliului

Aeroportul Satu-Mare

● Ponderea mare a populaţiei active din total populaţie rurală (54%);

● Potenţial diversificat şi propice dezvoltării agroturismului;

● Cultura ospitalităţii şi bunei primiri;

● Resurse de ape minerale şi curative;

● Produse tipice ale sectorului agricol (ceapa de Pericei, pălinca de Zalău, vinurile de Borla şi

Şamsud, şampania de Simleu, brânzeturi de capră şi oaie, etc.;

● Habitate rurale care conservă încă tehnologia şi comportamentul de muncă tradiţional;

● Avantajele naturale insuficient puse în valoare pot constitui un semnificativ potenţial de

dezvoltare economică:

- Resurse naturale generale;

- Resurse minerale-materiale de construcţie;

● Numărul mare de arii protejate;

● Potenţial ridicat pentru un turism diversificat ( balnear, cultural, rural, cinegetic) de circuit

şi de nişă;

● Tradiţie pentru dezvoltarea ramurilor de potenţial:

- Agricultură – zootehnie

- Silvicultură, viticultură, pomicultură

● Industria de procesare a produselor agricole şi a băuturilor;

● Proximitatea pieţei europene ( 90-130 km de trei puncte de frontieră);

● Fază incipientă de dezvoltare a unor parteneriate micro-regionale în scopul accesării unor

proiecte la nivelul comunităţilor rurale (ex. Valea Barcăului, Valea Crasnei);

● Condiţii pedoclimatice favorabile pentru pomicultură şi viticultură;

● Apariţia unor publicaţii, pliante, hărţi cu subiecte legate de turism;

● Funcţionarea la Zalău a Colegiului Universitar - Secţia Geografia Turismului (aflat pe

lângă Facultatea de Geografie-Universitatea Babeş-Bolyai);

II PUNCTE SLABE

● Potenţialul turistic este în proporţii ridicate nevalorificat datorită:

Page 35: Continutul portofoliului

- Unor privatizări nereuşite;

- Lipsei tradiţiei, inerţiei de inovare şi diversificare a economiei rurale;

- Lipsei unor mărci, branduri locale şi a produselor turistice proprii;

- Lipsei agenţiilor de turism şi a activităţilor promoţionale;

● Ponderea nesemnificativă a turismului în PIB(1,15%).;

● Infrastructura rutieră judeţeană (drumuri judeţene) şi cea rurală (drumuri comunale)

neadecvată creşterii economice şi dezvoltării rurale;

● Majoritatea zonelor rurale aflate în impas de dezvoltare, incapabile să genereze venituri şi

să gestioneze eficient şi prin forţe proprii resursele naturale şi locale;

● Sistemul exploataţiilor agricole fărâmiţate, de dimensiuni mici (cca 2 ha), insuficient dotate

cu tehnologie modernă, pune în pericol capacitatea de a regenera şi diversifica mediul

economic rural;

● Absenţa serviciilor publice (apă, canal, energie termică) la nivelul localităţilor rurale,

inadecvarea şi gradul ridicat de uzură ale unor servicii publice urbane (apă, reţele de

canalizare, agent termic;

● Dispariţia treptată a meşteşugurilor tradiţionale;

● Slaba dezvoltare a serviciilor destinate populaţiei şi a sectorului terţiar;

● Insuficienţa tehnologiilor ecologice şi de ecologizare în procesele de fabricaţie a agenţilor

economici;

● Lipsa unor instituţii specializate, guvernamentale şi neguvernamentale, care să colaboreze

cu autorităţile locale în atragerea investitorilor străini;

● Slaba diversificare a serviciilor turistice şi agroturistice;

● Exploatarea deficitară a apelor termale şi balneare;

● Insuficienta dotare şi utilizare a mijloacelor IT în şcoli în mediul rural;

● Indici demografici în accentuată regresie (indicele natalităţii în scădere, indicele mortalităţii

în creştere;

● Lipsa unor studii de marketing privind dinamica cerere – ofertă.

● Dotări agricole insuficiente;

● Insuficiente resurse financiare locale pentru antrenarea competitivităţii economiei rurale şi

valorificarea potenţialului ruralului;

● Produse tipice nestandardizate, lipsa unor mărci locale.

III OPORTUNITĂŢI

Page 36: Continutul portofoliului

● Definirea turismului ca sector economic prioritar, (atât la nivel judeţean, cât şi regional)

poate antrena creşterea capacităţii de cazare şi a fluxului de turişti;

● Renovarea şi întreţinerea obiectivelor istorice şi culturale şi includerea acestora în circuite

cu temă de interes internaţional;

● Valorificarea mediului natural nepoluat, a habitatului rural bine conservat, în activităţi

economice inovative, ecologice şi de nişă;

● Parcurgerea primei etape în procedura de atestare a unor locaţii ca staţiuni turistice;

● Creşterea interesului pentru turismul balnear datorită procentului ridicat al persoanelor

vârstnice;

● Poziţionarea în centrul regiunii Nord-Vest şi accesibilitatea la culoarele europene -

avantaje pentru parcuri tematice, interporturi (servicii de tranzit, turism de tranzit, procesare

primară) dezvoltarea IMM şi atragerea investiţiilor străine directe;

● Valorificarea Autostrăzii ca traseu şi factor al creşterii economice;

● Creşterea cererii pentru produsele tradiţionale pe pieţele externe (participarea la târguri şi

expoziţii internaţionale);

● Disponibilitatea autorităţilor locale de a sprijini extinderea activităţii investitorilor străini

existenţi în judeţ, prin acordarea unor facilităţi;

● Dezvoltarea unor amenajări turistice integrate (interjudeţene-regionale);

● Crearea de staţiuni turistice în judeţ (proceduri în derulare);

● Dezvoltarea de zone de agrement periurbane;

● Posibilităţi de colaborare şi atragere a investitorilor străini;

● Structura multiculturală a populaţiei judeţului Sălaj;

● Existenţa unor resurse turistice culturale, naturale şi de nişă care vor conduce la dezvoltarea

sectorului turism - agroturism în judeţ, permiţând crearea unor noi locuri de muncă;

● Cultura ospitalităţii şi a bunei primiri, mai ales în rândul populaţiei din mediul rural, poate

deveni o atitudine activă pro-turism ;

● Dezvoltarea turismului de circuit şi nişă (castre, biserici, arii protejate, etnografie);

● Valorificarea potenţialului turistic, agro-turistic si agrement;

● Fonduri consistente pentru dezvoltarea agriculturii şi dezvoltării rurale;

● Aportul de capital transferat în mediul rural prin prestarea de muncă in exterior.

● Valorificarea unor produse specifice locale , care şi-au obţinut deja recunoaşterea în lume:

ţuica de Zalău şi şampania de Şimleu Silvaniei.

IV AMENIN ŢĂRI

Page 37: Continutul portofoliului

● Ofertele de produse turistice ale judeţului nu sunt competitive pe plan internaţional;

● Sectoare turistice din alte judeţe ale ţării au o rată ridicată de dezvoltare;

● Pericol iminent al pierderii tradiţiilor culturale şi meşteşugăreşti în rândul populaţiei

rurale şi nu numai;

● Gradul scăzut de pregătire şi informare a populaţiei rurale privind restructurarea

proprietăţilor şi a exploataţiilor agricole, activităţile agricole profitabile, comerciale.

● Ritm redus de dezvoltare a reţelei de drumuri din judeţ;

● Creşterea preţului utilităţilor şi terenurilor va conduce la scăderea atractivităţii judeţului

pentru investitorii străini;

● Costuri suplimentare pentru agenţii economici necesare pentru ecologizarea întreprinderilor

şi a tehnologiilor;

● Întârzierea lucrărilor la Autostrada Braşov-Borş;

● Accelerarea îmbătrânirii populaţiei şi a depopulării satelor.

Page 38: Continutul portofoliului

ANEXE:

(1)BISERICI DE LEMN

Biserica de lemn din Camăr Biserica de lemn din Chieşd

Biserica de lemn din Creaca Biserica de lemn din Fildu de Sus

Page 39: Continutul portofoliului

Biserica de lemn din Fodora Biserica de lemn din Porţ

Biserica de lemn din Sâmpetru Biserica de lemn din Sighetu Almaşului Silvaniei

Page 40: Continutul portofoliului

Biserica de lemn din Voievodeni Biserica de lemn din Brusturi

Biserica de lemn din Jac Biserica de lemn din Bălan

Page 41: Continutul portofoliului

(2)COSTUME POPULARE DIN SĂLAJ

Page 42: Continutul portofoliului

(3) ELEMENTE DE ETNOGRAFIE SĂLĂJEANĂ

Ansamblul artistic Porolissum Zalău Ansamblul folcloric Meseşul

Sărbătoarea secerişului

Ecouri Meseşene

Page 43: Continutul portofoliului

(4)OBIECTIVE TURISTICE SĂLAJ

Cetatea Porolissum (Moigrad) Castelul Bathory (Şimleu Silvaniei)

Grădina botanică Jibou

Grădina Zmeilor (Gâlgău Almaşului ) Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău

Page 44: Continutul portofoliului

BIBLIOGRAFIE

Burghele, Camelia - Repere de cultură tradiţională sălăjeană , Zalău,

2007;

Chiş, Alexandru - Marketing în turism, Editura Presa Universitară Clujeană, 2007;

Cornel Grad, Corina Bejinariu, Ioan Maria Oros – Memorii, jurnale şi

însemnări transilvane, Zalău , 2001;

Croitoru Grigorie M.,Croitoru Maria V.- Pe unde umblă doru.Folclor literar

din satul Aluniş, Zalău, 2005;

Ghereş, Marinela - Agroturism, Editura Risosprint, Cluj-Napoca, 2008;

Mihăescu , Corina – Ştergarul românesc , ştergar de credinţă , Bucureşti

2005;

Mocanu, Augustin – Folclor din Ţara Silvaniei, Zalău, 2005;

Pop C. Marcel, Pop D. Marius – Bazele marketingului, Presa universitară

clujeană , 2003;

Stegerean, Roxana – Management în comerţ şi turism , Editura Risosprint,

Cluj- Napoca, 2007;

Vorszak A, N.D. Paina, M.D. Pop, C.M. Pop , Szego I. – Marketing în terţiar,

Editura Alma Mater , Cluj – Napoca , 2006;

Ursu Dorel, Dumitras Cristian - Bazele comertului, Editura ProTransilvania, Bucuresti,

2004