1

ACADEMIA ROMÂN Ǎ FILIALA TIMI ŞOARA INSTITUTUL DE STUDII BANATICE “ T ITU MAIORESCU”

IOAN HA ŢEGAN

CONTRIBUŢII LA BIBLIOGRAFIA BANATULUI

( 1716 - 1778 ) EDITURA BANATUL TIMIŞOARA 2009

2

CUPRINS

1. Cuvânt înainte 2. Notă 3.Abrevieri publicaţii periodice

4. Bibliografie

3

1. CUVÂNT INAINTE Lucrarea de faţă se doreşte o contribuţie la cunoaşterea situaţiei Banatului în perioada anilor 1716 – 1778, răstimp în care acesta a fost cucerit şi organizat de către Habsburgi ca o ţară de coroană (« Kronland »).Aceste decenii au fost decisive pentru transformarea ţării dintr-un vilayet otoman într-o provincie de graniţă a Imperiului Romano-German, a cărei coroană o purtau împăraţii din Casa de Habsburg.

Poziţia strategică excepţională a Banatului – o regiune mărginit ă de Munţii Carpaţi la est, râul Mureş la nord, râul Tisa la vest şi fluviul Dun ăre la sud – în cadrul conflictelor otomano-habsburgice şi în planurile de expansiune a imperiului creştin, au impus o serie de măsuri politice, militare, adminsitrative, economice şi sociale de excepţie. Aplicarea – nu întotdeauna uniformă şi nici uşoară – acestora au conferit Banatului o situaţie de excepţie. Impăratul era stăpânul solului şi subsolului, al supuşilor, iar administrarea acerstora se făcea direct de Curtea de la Viena prin intermediul unei administraţii ( « Banater Landesadministration « ) mixte – militare şi civile – în frunte cu un guvernator şi un stufos aparat birocratic.

Banatul a fost singura regiune europeană a vremii în care nu au existat nobili iar politica mercantilist ă şi populaţionistă a iluminismului ( « Aufklärung ») a fost aplicată cu succes. Ca urmare zona a fost transformată radical şi – la sfârşitul veacului – era una dintre regiunile europene în plină dezvoltare.

Amprenta habsburgică a fost atât de puternică încât şi-a continuat influenţa şi după anul 1778, străbătând secolele şi fiind şi azi o realitate în plan economic, social, cultural şi – mai ales – în mentalul colectiv bănăţean.

Expresia « Tăt Banatu-i fruncea », lansată spre începutul veacului al XX-lea, este o expresie a acestui mental, bazat pe realizări economice de excepţie în acste ultime trei veacuri, dar şi pe o conştiin ţă a apartenenţei locuitorilor ( indiferent de etnie, religie, stare socială sau culturală ) la o zonă distinctă, cu specific şi particularit ăţi ce o diferenţiază de alte regiuni româneşti, maghiare, sârbeşti sau austriece. Studierea complexă a acestei regiuni a început încă în secolul al XVIII-lea şi continuă şi azi. Iar cunoaşterea profundă a realităţilor bănăţene este abia la începuturi, în ciuda imensităţii căr ţilor, studiilor, articolelor şi a altor materiale (cartografice, memorialistice, fotografice, etc.) publicate până acum. Acestui demers de cunoaştere a trecutului Banatului într-o perioadă de profunde şi radicale transformări i se raliază şi încercarea noastră. Ea îşi propune să adune câteva mii de titluri de lucrări apărute în multe ţări europene, în mai multe limbi, cu extindere amplă sau mai mărunt ă, cu puncte de vedere tributare uneori unor concepţii politice, naţionale, sau care tratează secvenţe din această istorie. Cunoaşterea realităţilor bănăţene din veacul al XVIII-lea este încă la începuturi, în ciuda imensului material bibliografic edit. Aceasta întrucât sunt

4

puţine lucrările care au încercat o istorie echilibrată a Banatului şi au şi reuşit să o scrie. Bogăţia materialului edit,dar mai ales inedit, aflat în mari arhive şi biblioteci europene şi limit ările economice, sociale, lingvistice, etc.ale cercetătorilor Banatului impune – din când în când – un moment de reflecţie. Lucrarea de faţă – limitată şi ea de cauze mai sus menţionate – îşi propune să ofere tuturor celor interesaţi acest moment de cunoaştere, de apreciere a realităţii editoriale dar ,mai ales, de reflecţie asupra a ceea ce s-a scris, asupra momentelor ce nu au fost suficient sau corect prezentate, dar şi asupra aspectelor spre care ar trebui să se îndrepte cercetarea ştiin ţifică din domenii ca istoria, istoriografia, economia, arta, etnografia, cultura în sensul larg al termenului, în deceniile şi secolele următoare. Cuvinte de apreciere se cuvin la adresa sutelor de cercetători care s-au aplecat ( cu ştiin ţa şi puterile lor ) asupra acestei regiuni şi perioade istorice –Banatul între anii 1716 – 1778. Efortul lor este consemnat în multitudinea lucrărilor scrise dar – în cazul unor – în calitatea cu totul deosebită – a unei lucrări, care oferă şi azi certitudinea obiectivităţii şi corectitudinii istorice « sine ira et studio ». Lucrarea nu şi-a propus să fie exhaustivă, întrucât dispersarea în spaţiu a lucrărilor. dar şi limit ările economice nu permit o cunoaştere a tuturor scrierilor. Ea îşi propune doar să aducă în faţa specialiştilor şi publicului larg o mare parte a lucrărilor publicate despre Banat,îndemnând la reflecţie, la începuturile unor noi cercetări pe baza unei cunoaşteri a realităţii bibliografice, sau la completarea bibliografiei Banatului cu noi titluri. Dac ă intenţia noastră va afla audienţa dorită atunci vom fi mulţumiţi : scopul a fost atins. Timi şoara oct.2009 Dr.Ioan Haţegan

2. NOTǍ

5

3. ABREVIERI BIBLIOGRAFICE – PUBLICA ŢII PERIODICE

6

ABSV = Analele Banatului, Seria Veche, Timişoara ABSNAI = Analele Banatului, Seria Nouă,Arheologie-Istorie,Timipara ABSNA = Analele Banatului, Seria Nouă, Art ă,Timi şoara ABSNE = Analele Banatului,Seria Nouă, Etnografie,Timişoara Ad = Der Auslandsdeutsche, Stuttgart AEAIL = Anuar de Etnografie, Artă, Istorie, Literatur ă,Timi şoara AFH = Archivum Franciscanum Historium, Roma AIIAC-N = Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie, Cluj-Napoca AIIAI = Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie, Iaşi AIIN = Anuarul Institutului de Istorie Nas ţională, Cluj ALVf = Archiv für Landes und Volksforschung, Leipzig AMN = Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca AO = Arhivele Olteniei, Craiova AOG = Archiv für Osterreichische Geschichte, Viena ASHAL = Annuaire de la Société ďHistoire et ďArcheologie de Lorraine, Nancy AT = Ars Transilvaniae, Cluj – Napoca AUEM = Analele Universităţii Eftimie Murgu, Re şiţa BdKh = Banater deutsche Kulturhefte, Timişoara BdZ = Banater deutsche Zeitung, Timişoara BMh = Banater Monatshefte, Timişoara BP = Banater Post, München DALVf = Deustche Archiv für Landes und Volksforschungen, Leipzig DFS = Deutsche Forschungen in Südosten, Sibiu DFU = Deutsche Forschungen in Ungarn, Budapesta DhVKF = Deutsche hefte für Volks und Kulturboden Forschungen, Breslau ( Wroclaw ) DhVKF = Deutsche hefte für Volks und Kulturforschungen,Budapesta DLb = Donauschwäbische Lehrerblätter, Straubing DMh = Deutsche Monatshefte, Timişoara DPKHGR = Deutsche Politische Hefte für Gross-Rumänien, Sibiu Ds = Der Donauschwabe, Aalen/Württ DsB = Donauschwäbische Briefe, Ulm DsR = Donauschwäbische Rundschau, Karlsruhe DUHb = Deutsche Ungarische Heimatblätter, Budapesta DVb = Deutsche Volksblatt, Novisad DVk = Deutsche Volkskalender, Novisad

7

ELJ = Elsass-Lothringen Jahrbuch, Frankfurt EMU = Etnographische Mitteilungen für Ungarn, Budapesta FodL = Foaia oficioasă a diecezei Lugojului, Lugoj FVLk = Forschungen zur Volks und Landeskunde, Bucureşti-Sibiu Gb = Gerhardsbote, Stuttgart GFFNS = Godišniak Filosofskog Fakultetu u Novom Sadu, Novisad GIDNS = Glasnik Istorijskog Društvo u Novom Sadu, Novisad GT = Geographica Timisiensis, Timişoara HK = Hadtörténelmi Közlémenyek, Budapesta KR = Karpaten Rundschau, Braşov JÜGE = Jahrbuch der Österreichischen Gesellschaft für Erforschung Der 18.Jahrhundert, Viena JRS = Jahrbuch der Rumänische Sprache, Leipzig KSz = Katolikus Szemle, Budapesta MB = Mitropolia Banatului, Timi şoara MIOG = Mittheilungen des Institut für Osterreichische

Geschichtforschungen, Viena MKA = Mitteilungen des K.K.Kriegs Archiv, Viena MO = Mitropolia Olteniei, Craiova MOStA = Mitteilungen des Osterreichischen Staats Archiv, Viena NBZ = Neue Banater Zeitung, Timişoara NHb = Neue Heimhablätter, Budapesta NTZ = Neue Temeswarer Zeitung, Timişoara NW = Neuer Weg, Bucureşti OdW = Ostdeutsche Wissenschaft, München Ooh = Osterreichische Osthefte, Viena OZVfk = Osterreichische Zeitschrift für Volkeskunde, Viena PB = Patrimonium Banaticum, Timi şoara ReI = Restituiri istorice, Lugoj RI = Revista istorică, Bucureşti RISBC = Revista Institutului Social Banat-Crişana, Timişoara RRH = Revue Roumaine d Histoire, Bucureşti RT = Revista Teologică, Bucureşti RVM = Rad Vojvodanskih Muzeija, Novisad SAI = Studii Revista de Istorie, Bucureşti SCEI = Studii şi cercetări de etnografie-istorie,Caransebeş SCIA = Studii şi Cercetări de Istoria Artei, Bucure şti SCO ̀ = Studii şi cerecetări onomastice, Craiova SdA = Südostdeutsche Archiv, München SdR = Südostdeutsche Rundschau, Karlsruhe

8

SdTzAB = Südost deutsche Zeitung, Ausgabe Banat, Timişoara SHf = Der Schwäbische Hausfreund, Timişoara SIB = Studii de Istorie a Banatului, Timişoara SLLF = Studii de limbă, literatur ă şi folclor, Reşiţa SMIM = Studii şi Mareriale de istorie Medie, Bucureşti SODA = Südostdeutsche Archiv, München SoF = Südost Forschungen, München SRI = Studii Revistă de Istorie, Bucureşti SSANU = Spomenik Srpska Akademjia Nauke i Umetnosti, Belgrad ST = Studii Teologice, Bucureşti StC = Studii şi Comunicări, Arad SUBBH = Studia Universitas « Babes-Bolyai »,Seria Historica, Cluj-Napoca SVjb = Südostdeutsche Vierteljahresblätter, München SVk = Schwäbische Volkskalender, Timişoara SVp = Schwäbische Volkspresse, Timişoara TA = Történelmi Adattár, Timi şoara TG = Teologie und Glaube, Paderborn TM = Timi şoara medicală, Timişoara TRET = Történelmi és Regészéti Ertésitö, Timişoara TZ = Temeswarer Zeitung, Timişoara TZMS = Temišvarski Zbornik Matice Srpske,Novisad UH = Unsere Heimat,Viena Uhk = Unser Hauskalender, Stuttgart UJKT = A Ungarologiai Intezet Tudományos Kőzlemények,Novisad VK = Volk und Kultur, Bucure şti VO = Volk im Osten, ZIMS = Zbornik za istoriju Matice Srpske, Novisad ZLU = Zbornik za Likovne i Umetnosti, Novisad ZMS = Zbornik Matice Srpske, Novisad ZMSDN = Zbornik Matice Srpske za Društvenih Nauke, Novisad ZSDN = Zbornik Srpske za Društvene Nauke, Belgrad ZSW = Zeitschrift füs Sozial-und Wirtschaftsgeschichte,Weimar

4. BIBLIOGRAFIA

9

A X X X, A Bánságba költozö német-lotharingiai családok utlevele 1752-böl, în

Történelmi ès Regeszeti Ertèsitö, serie nouă, an XX, Timişoara, fasc. I, 1904, p. 93.( în continuare TRET ). X X X , Adatok a bánsági legrégibb német telepek történetehéz, în TRET,

S.N. an VIII, Timişoara,1891, p. 83 – 100. X X X, A temesvári adminisztrácia tagjai 1716-tól – 1754-ig, in TRET,S.N., an XXVII, f. 1-2, Timişoara, 1911, p. 57 – 63. X X X, A temesvári püspőki székesegyház sirboltjának halottajai, in T A,II, 1872, p.43 -45. Abafi Lájos, Titkos társulatok Temesvárott a XVIII-században, in TT, 1884, p.513- 524, 73ö-739. Acs Zoltán, Marchands grecs en Hongrie aux XVII-e – XVIII-e siècles, în Ethnicity and Society in Hungary, II, Budapesta, 1990, p.41 – 55. Hans Adam, Die Osterreichische Südostkolonisation im 18.Jahrhundert mit besonderer Berücksichtung der deutsch sprachigen Minderheit Jugolsawien, Dis.univ. Innsbruck, 1949, 169 p.+72 tab. Philip J.Adler, Habsburg School reform Among the ortodox Minorities 1770/1780, http/www.jstor.ptg. Herman Aegid, Kirche und Klerus im theresianischen Banat, în DUHb, III, Budapesta, 1931, p. 4- 56 şi 137 – 143. Nicolae Albu, Istoria invăţământului românesc din Transilvania, Blaj, 1944. Ivan Alexić, Monografija Modoške parohije napisao za svoje parohijane Prota Ivan Alexić paroh u Jaša Tomić, Sremski Karlovci, 1932. Alois Amann, Auswanderungen aus der Gemmingschen Herrschaft Steinegg nach Ungarn 1740-1780, Sindelfingen, 1984,104 p. Jakob Amstadt, Die k.k.Militärgrenze, I-II, Nürnberg, 1969.. Diana Mihoc Andrássy, Introducere în studiul aspectelor de secolul XVIII din Banat, în PB, I, Timişoara, 2002, p. 193-208. Diana Mihoc Andrássy, Mărci de taxă plătite pe piese de argintărie, în PB, III, Timişoara, 2004, p. 171 – 202i N. Andreas, Das theresianische Österreich während des 18. Jahrhunderts, München – Berlin, 1930. Andronicus, Der 200 jähriges Temeswarer Stadttheil Fabrik, în TZ ,an 75, Timişoara, 1926, nr. 1/01.01. p. 3. Andronicus, Der Handel und die Industrie Temeswars vor 200 Jahren, în TZ, an 72, Timişoara, nr..226/10.10.1915, p. 1. A N Das Dorf Mehala.Nach authentisvhen Quellen und eigener Auschwung geschildert, TZ,12-13.05.1860. Zoran Andri ć, Spomenica hramu u Velikom Središtu, Veliko Središte, 1994. Angeli Moritz von, Der Kireg mit der Pforte 1736-1739, în MKA, Viena, 1881,p. 247-

10

338 şi 408-479. M.Annabring, Geschichte der Donauschwaben, I-III, Neuhausen bei St.,1954 – 1956. Silviu Anuichi, Lupta pentru carte românească în Banat în sec. al XVIII-lea, AEIAL, III, Timi şoara, 1993, p.94-104. Silviu Anuichi, Patriarhia din Peci ( Ipek ) între anii 1557- 1766. Legăturile cu

sârbii şi românii din Banat şi Ungaria, în ST, an XIV, nr.78, Bucureşti, 1962, p.429- 440. Silviu Anuichi, Relaţii bisericeşti româno-sârbe în secolul al XVII-lea şi al XVIII-

lea, Bucureşti, 1980. Georg Ardelean, Die Archive Temeswars, în Neue Temeswarer Zeitung, nr. 90,91,94,97,99, Timişoara, 1894. X X X Arhivske gradja.Drzavnog istoriskog arhiva sreza Zrenjanina, IV, Zrenjanin, 1956. Alfred Ritter von Arneth, Briefe der Kaiserin Maria Theresa an ihre Kinder und Freunde, I, Viena, 1881. Alfred Ritter von Arneth, Prinz Eugen von Savoyen, I – III, Viena, 1864-1868. Werner Arnold, Volker Wollman , Bergbau in Siebenbürgen und im Banat von der Römerzeit bis ins 18.Jahrhundert, Clausthal-Zellerfeld, 1994,p.127-236. Vasile I. Arvinte, Imprumuturi germane în graiurile populare române ( Pe baza Dicţionarului Limbii Române ), Berlin, 1962, V+254 p.Disertaţie. Mss. Atnagea, Rolul migraţiei germane în evoluţia satului bănăţean, Teză doctorat, Bucureşti, 2003, manuscris. Nikolaus Aubermann, Ein Besuch in Sauerland, în UHk, Stuttgart, 1963, p. 83 – 86. Nikolaus Aubermann, Ein Besuch in Sauerland. Beiträg zur Siedlungsgeschichte

der Deutschen im Banat, Budapesta, 1929. Inge Auerbach, Auswanderung aus Hessen nach Ungarn, SdA,vol.28/29, 1985/1986, p. 71-86. X X X Aus die Geschichte Mercydorfs.D.italienische Kolonisten Siedeln. D.epidemien zum Opfer, în DR, an VII, Karlsruhe, nr. 49/08.12.1957, p. 4. X X X, Ausgewälte Quellen zur Kirchengeschichte Ostmitteleuropas, Ulm, 1959, IX+130 p.+ 44 tab. X X X , Auswanderer Bilder und Skizzen aus der Geschichte der deutschen

Auswanderung, Leipzig, 1937.

B

Vincenţiu Babeş, Mitropoliţii sârbeşti de la Carloviţ, în Biserica şi Şcoala, Arad, Nr.37-38, 1885.

11

Adriana Babeţi, Provincia inter confinia :Un paradis aux confins, le Banat, Paris, 2004. Klaus J. Bade, Europa im Bewegung.Migration vom späten 18.Jahrhundert bis zum Gegenwart, München, 2000. Richard Bahr, Deutsches Schiksal im Sűdosten, Hamburg, 1936, 234 p. Hermann Baier, Untersuchungen zud Geschichte der Auswanderung in den Jahren 1712, 1737 und 1787,, în Freiburger Diozesan-Archiv, an 64( s.n.37), Freiburg, 1936, p.316 – 357. Hermann Baier,Auswanderung aus dem Ämtern Reichenau und Mainau nach Österreich und Ungarn, in Bodensee Chronik, 1932. Bálint Sándor, A Bánát telepúlestőrténéteből, în A Hungarologiai Intezet Tudomanyos kőzlémények, V, fasc. 15, Novisad, 1973, p. 5-13. Ballweber et. Al., Auswanderungen aus Geinsheim und Hochdorf nach dem Süd Osten und Cajenne, in Pfälz.Familienkunde.Mitteilungen zur Wanderungsgeschichte der Pfäalzer, 1972-1973. X X X, Banatica.Festgabe für Alexander Krizsan zum 75.Geburtstage, Viena, 1996, 332 p. X X X , Banatske Here, Novisad, 1958. X X X, Banatul de altüdatü. Studii istorice, vol.I, Timiöoara, 1944. X X X , Bánsági legrégibb német telepek történetehéz adatok, în TRET, 1892,

p. 84. X X X, Bánsági kambiaturak 1762-ben, în TRET, 1903, p. 17. G.Bandisch, Deutsche Bergbausiedlungen auf dem Balkan, în SODA, an 12, München, 1969, p. 32 – 61. Armin Barat, Der königliche Freistadt Temeswar. Eine monographische Skizze,

Timişoara, 1902, 268 p. Maria Baratta-Dragomir, Prinz Eugen von Savoyen in der publizistik seiner Zeit,Viena, 1960, 122 p.Disertaţie, manuscris. Agoston Bárány, Temesvármegye emleke,Nagy Becskerek,(Zrenjanin) 1848. Agoston Bàrány, Torontal vármegye hajdana, Buda, 1845. Ramon Mil Bărbosu, Problema şvabilor din Banat, Timişoara,f.a.(1945),3 p. Gertrude Bardos,Wie kam der Reis im Banat, în VK, an XI, nr.4, Bucureşti, 1959,

p. 43. Silke Barembuch , Die Todesursachen deutscher Kolonisten im Banat 1733 – 1864 im Vergleich zu rumänischen und reichsdeutschen Bevölkerungsgrupen, f.l, 2001, 80 p. Baróti Lajos, A bánsági kath.papságra vonatkozó és egykoron a temesvári

administráczió levéltárában meglelö 1716 – 1753. în TRET,S.N., an VIII, Timişoara, 1892, p.31 – 43, 144 – 147, 209 – 231.

“ “ ,A bánsági legrégibb német település története, în TRET, S.N., an VIII, fasc.1-3, Timişoara, 1892, p. 11 – 27, 53 – 82. “ “ , Adattar Délmagyarország XVIII-század történetéhez, I – IX,

Timişoara, 1893 – 1907; publicat iniţial în TRET, apoi reunit în volume. Ediţie reprintată d Hans J.Prohaska sub titlul : Adattàr.

Regenstensammlung aus dem Akten der Banater Landes-und

12

Ansiedlungsgeschichte 7-1753(titlul in engleză : Adattàr.Collection of the Province Banat ;an History of Settlements 1717-1753,), vol.I-II, Park Ridge, Illinois,1986, 1464 p. “ “, A Becskereki spanyol telep, în TRET, S.N., an VIII, fasc.IV, Timişoara,

1892, p.193 – 198. “ “ , A Bibich János részere kiállitott és a héti vásárokra vonatkozó pátens,

în TRET, S.N., an VII, fasc. 1, Timişoara, 1891, p. 52 – 44. “ “ , Adatok Mercy Klaudiusz Florimond gróf életéhez, în TRET, S.N., an

26, nr. 1, Timişoara, 1910, p. 146 – 155. “ “ , Adalekok Délmagyarország történetéhez, în TRET, S.N., an

XVIII/1902, p. 112 – 118, an XIX/1903, p. 96 – 102, an XX/1904, p. 89 – 94, an XXVI/1910, p. 156 – 160, an XXVII, Timi şoara, 1911, p. 51 – 64.

“ “ , A vampirismus története, în TRET, SN., an XXVI, Timişoara, 1910, p.169.

“ “ , Bánsági német iskolák mult századbeli kimutatása, în TRET, S.N., an VI, fasc. 1, Timişoara, 1890, p. 56 – 61.

“ “ , Beitrage zur Geschichte des Vampirismus in Südungarn, în EMU, an III, Budapesta, 1893/1894, p. 219 – 221.

“ “ , Csánad-egyházmegyei plebanyak jegyzéke, în TRETm S.N., fasc. 4, Timişoara, 1889, p. 177 – 180.

“ “ , Emlék érem Temesvár visszafoglalására, în TRET, S.N., an XVI, Timişoara, 1900, p. 110.

“ “ , Frigyes Agost szász választó Magyarországi hadjáratai, în TRET, S.N., an XVII, Timişoara, 1901, p. 1 – 14. “ “ , Jelentes a Bánság 1731-éki összeirásáröl, különösen a becskereki,

pancsovái, uj-palánka és vreszeczi kerületek akkori állapotáröl, în TRET, S.N., an VI, Timişoara, 1890, p. 189 – 103, 229 – 234.

“ “ , Mi be került az élet a mult század elsö félében Temesvárott és a Temesi Bánságban állatoban ?, în TRET, S.N., an VII, fasc. 1, Timişoara, 1891, p. 53 – 55.

“ “ , Nagy vásárok a Temesvári Bánság a 18. század második felében, în TRET, S.N., an XVIII, Timişoara, 1902, p. 118 – 119. Temesvári német és spanyol zsidők 1739-ben. Adalékok Dáemagyaror- szági tőrtánetéhez, TRET, S.N.XIX, q9ö3, p. 99 – 1ö3. Temesvári ráczok, gőrőgők és arnautok 1739-ben, TRET, S.N. XX, 19ö4, p. 89 – 93. “ “ , Ujabb adatok a bánsági legrégibb német telepitéröl, în TRET, S.N., an X, fasc.1, Timişoarea, 1894, p. 47 – 53. Bartenstein Johann Cristoph von, Kurzer Buch von der Bischofferheit der illyr Nationen in der K.K.Erbländern, Frankfurt – leipzig, 1802. Franz Barth, Ein Gedruckter Werbezettel für die Auswanderung nach Ungarn, în DUHb, Budapesta, an I, 1929, p. 30. Johann Cristoph von Bartenstein, Kurzer Buch der Bischoffenheit der illyr.

13

Nation in den k.k.Erbländern,Frankfurt-Leipzig, 1802 Ioan Bartolomeu, Şirul cronologic al episcopilor de Caransebeş-Vârşeţ( 1690-1805 ), în Foaia Diecezană, an II, nr. 45, Caransebeş, 1887. Franz Basch, Zur Volks und Volksbewegungsfrage im Banat, 1717 – 1867

München, 1936, 45 p. Martin Batisweiler, Aufstieg und Entwicklung der Diözese Csanad 1716.1778, in Forschungskolloqium junger Akademiker 1985,II, München,1987, p. 22-28 Hedwig Bauer, Aus Würtembergischen Auswanderungen.Kreis Esslingen, in Jahrbuch für Auslanddeutsche Sippenkunde, I, Stuttgart, 1936, p. 155-158. Heinrich Bauer, Prinz Eugen, Düsseldorf, 1956, 224 p. Julius A. Baumann, Geschichte der Banater Berglanddeutschen Volksgruppe, Eckart-Schriften, caiet 109, Viena, 1989. Gerda Bayer, Geschichte der deustchen im Banat von der Ansiedlung bis zum zweiter Weltkrieg, Viena, diss.1989, 121 p. Iosif Bălan,Andrei Ghidiu, Monografia oraşului Caransebeş, Caransebeş, 1902. Marcu Bănescu, Mihai Giurgea, un cărturar al ortodoxiei în Banat ( secolul al

XVIII-lea ), în MO, an 36, nr. 1-2, Craiova, 1904, p. 107. Al. Bărăcilă, Trei veacuri de viaţă medicală, în AO, an XII, ian.-feb., Craiova, 1933, p. 65 – 66. D. Beales, Joseph II. In the Shadow of Maria Teresia 1741 – 1789, Cambridge-

Londra-New-York – Sydney, 1987, p. 245 – 251. Siegfried Becher, Das österreichische Münzwesen vom Jahre 1524 bis 1838, I –II,

Viena, 1838. Karl Beck, Regensburg Sammelstelle dere Azswanderer nach Südostreuropa und Russland im 18.und. 19 Jahrhudnert, Regensburg, 1996. Marcus Jörg Beck, Die Entwicklung der Mortalitätsrate und der Todesursache in der Bevölkerung von Orawitz zwischen 1741-1850, f.l, 2002, 74 p. Hadamut Becker,Die Auswanderung aus dem Deutschen Südwesten im 18.Jahrhundert nach südwesteuropa unterer besonderer Berücksichtigung der Donauschwaben, Freiburg, 2002. Alezandru Belu, Limba şi cultura latină ub Trabsilvania şi Banat ( secolele XI- prima jumătate a secolului XIX, Timi şoara, 1979. A. Beer, Die österreichische Handelspolitik unter Maria Theresia und Josef II, în AOG, vol. 86, Viena, 1899 şi vol. 108 , Viena, 1919. Josef Beer, Donauschwäbische Zeitgeschichte aus erster Hand.Beiträge zur Donau- Schwäbischen Heimat-und Volksforschung, Reihe III, vol.38, München, 1987. Mathias Beer – Ditmar Dahlmann (red), Migration nach Ost- und Súdosteuropa vom 18. bis zum Beginn des 19.Jahrhunderts. Stuttgart, 1999. J. Beidtel, Geschichte der österreichischen Staatswervaltung 1740 – 1891, I,

Innsbruck, 1896. Adrian Bejan – Alexandru Zănescu, Fântâna de lemn descoperită la Timişoara, în Tibiscus, V, Timişoara, 1975, p. 233 – 237. Mathias Bel, Descriptio comitatus Temesiensis, manuscris (cca.1726), în două

14

exemplare la Budapesta şi Esztergom. Mathias Bel, Compendium Hungariae geographicum, ed. III-a, Bratislava-Kosice,

1779. Karl Bell, Banat.Das Deutschtum im Rumänischen Banat, Dresda, 1926, 176 p.+13

pl.+1 h. József Bellai, A temesvári szineszet multjaböl, în Az Arany János Társásag Könyvei, III, Timi şoara, 1906, p. 235 – 258. Jőzsef Bellai, Märyiusi napok Temesvárott, Timisoara, 1902. József Bellai, Temesvár az. K.képviselete az országgyulésen, Timişoara, 1898. József Bellai, Temesvár – Bélváros épületeinek jegyzeke 1779-ben, în TRET, S.N., an XVII, fasc.1, Timişoara, 1901, p. 52 – 56. Eugen Beltechi, Die Banater Mundarten.Vorlagen zur historischen Entwicklung der Forschungen, în Revista Transilvania, an I, nr.1, Braşov, 1991,

p. 117- 131. Alexandru Belu, Limbă şi culturalitate în Transilvania şi Banat ( secolele XI – prima jumătate a secolului XIX ), Timi şoara, 1979. Dan Berindei, Nationale Bewegung unf internationale Bestrebungen bei der Rumánien im 18.Jahrhundert, în Vaterlandsliebe und Gesammtsstmetidee in Osterreichischen im 18.Jahrhundert, Viena,

1989, p. 83-95. Mathias Bernath, Habsburgii şi începuturile formării na ţiunii române, trad. Marionela Wolf, Cluj-Napoca, 1999. Irene Binder, Das Schicksaal der im Jahre 1755 vertriebenen Hauensteiner im Banat, în DUHb, IV, Budapesta, 1932, p. 64 şi urm. Stefan Binder, Rumänische Einflusse in der Banater deutsche Mundarten, în Materialien, IV, Tübingen, 1994, p. 79 – 120. .Hermann-Benedikt , Abriss der phsikalischen Beschaffenheit der

österreichischen Staaten und des gegenwärtigen Zustandes der Landwirtschaft, Gewerbe, Manufakturen, Fabriken und der Handlung in derselben, Skt.Petersburg – Leipzig, 1782.

E. Benedikt, Joseph II, 1741 – 1790, Viena, 1936. S. Benkö, A nagyszentmiklòsi mezögázdasági iskola és Teszedik Samuel, în

Sorsformito értelem, Bucureşti, 1971. X X X , Berecucza ( Brereguza ) lakosai 1737-ben, în TRET, S.N.,XX, Timişoara,

1904, p. 43. Jean Berenger, A History of the Habsbourg Empire, 1701 – 1918, Londra - New-

York, 1997, IX+392 p. István Berkeszi, A temesvári könyvnyomdászat és hirlapirodalom törtènete, în

TRET, S.N. an XV, Timişoara, 1899, p. 1 – 189, extras Timişoara, 1900, IX+188 p.

“ “ , A temesvári orosz grofin, în TRET, S.N. an XXII,Timi şoara, 1906, f. 2, p. 94- 95.

“ “ , Bánsági kincs keresök a XVIII században, în TRET, S.N., an XX, Timişoara, 1904, p. 145 – 148.

“ “ , Délmagyarországi monographiája Bél Mátyástöl 1731-böl, în TRET, S.N., an VIII, fasc. 4, Timişoara, 1892, p. 199 – 203.

15

“ “ , Mult századi külföldi utazók feljegyzései Temesvár és Délmagyarorszàgról, TRET, S.N. an VI, Timişoara, 1890, p. 116 – 123, 179 – 188, 218 – 228.

“ “ , Soziale und kulturelle Werhältnisse in Temeswar zu Ende des 18. Jahrhunderts, în TZ, an 49, Timişoara, 1900. Nr.278 p.2-4, nr. 289 p. 2-5, nr.283, p. 2-3.

“ “ , Társadalmi és kulturalis viszonyok Temesváron a mult századi végén, în TRET, S.N., an XIX, Timişoara, 1900, p. 49 – 61. “ “ , Temesvár emlékérmei és szükség, în TRET, S.N., an XXIV, Timişoara,

1908, p. 103 – 123. “ “ , Temesvár szinészete a XVIII, században, în TRET, S.N., an XIV,

Timişoara, 1898, p. 11 – 30;extras Timişoara 1898, 22 p. “ “ , Temesvár szábad királyi város kis monographiája, Timişoara, 1909, 202 p. I.H. Bidermann, Geschichte der Osterreichsche Gesamtstands idee 1526 – 1804 ,

I –II, Innsbruck, 1867 – 1889. Ladislaus Bielek, Statistik des Königreichs Ungarn und dessen Nebenländer, I, Viena, 1837. Franz Binder, Alt Temeswar, Timişoara, 1934, 144 p. “ “ Die Eroberung Temesburgs durch Prin Eugen von Savoyen an 12.

Oktober 1716, în Südostdeutschen Landgut, Sibiu, an I, f.41/10.10.1941, republicat încă de două ori.

Friedrich Binder, Aufgaben und Ziele der danauschwäbischen Forschung, în Ds, Aalen/Württ, an 29/1979, nr.3,5,9,301980 şi nr.25/22.06.p.1-4. Irene Binder, Die Uheimat der 1765-1776 in das Temescher Banat abgegangenen

Kolonisten, în DhVKF, an I, Brelsau(Wroczlaw), -1930/1931, p. 306 – 311.

Virgil Birou, Aspecte de cult de la începutul secolului al XVIII-lea în localităţile miniere bănăţene, în MB, nr.4-6, Timişoara, 1964, p. 235 – 238.

Virgil Birou, Crucile de piatră de pe Valea Căraşului , Timişoara, 1941. Virgil Birou, Exploatarea minieră din munţii cărăşeni în sec. 18 văzută de

cercetători străini , în SAI, an II, Bucureşti, 1957, p. 157 – 178. I.Birta, Karasevci Narodne umet-vogine i etnoloski osvrt, Bucureşti, 1997. Alex.Bitang, Simion Simu, Dan Perianu, Evoluţia industriei constructoare de maşini

la Reşiţa, în Banatica, VI, Reşiţa, 1981, p. 477 – 488. I.Bittner ,etc., Inventare des Wiener Haus-Hof-und Staatsarchives. Gesamtinventar des Wiener Haus-,Hof-und Sataatsarchiv, II, Viena,1937. Marius Bizerea, Asupra toponimelor Bega si Beghei, in Lucrări ştiin ţifice, Timişoara 1965, p. 211 – 214. Marius Bizerea, Mişcări de populaţie între Banat şi Oltenia, în Almanahul

Banatului, Timi şoara, 1996, p. 24 – 32. Lucian Blaga, Barocul etnografiei româneşti, în Ceasornicul de nisip, Cluj-Napoca,

1973, p. 129 – 133. Georg Bleyer, Baukunst und Städtebau der Banater Schwäbischen Ansiedlungen im 18. Jahrhundert, în NW, nr.2013, Bucureşti, 23.09.1955. Georg Bleyer, Die befestigste Barockstadt, în Temeswarer Zeitung, an 86,

Timi şoara, nr. 7/10.01.1937, p. 11 – 12.

16

Georg Bleyer, Temeswar als Höhepunkt der Baukunst und des Städtebau der Schwăbischen Ansiledlung im 18.Jh., în Kultureller Wegweiser, an 8, nr.1, Bucureşti, 1956, p. 6. Konrad Blum , Liebling 1786 – 1936, Sibiu, 1936, 118 p. W.C.W.Blumenbach, Der Walachischen Banatische Regiment-Distrikt in der

Milit ărgrenze, Viena, 1840. Nicolae Bocşan, Cnezii bănăţeni în secolul al XVIII-lea. O componentă a

structurilor elitare româneşti, în Civilizaţie medievală şi modernă românească, Cluj-Napoca, 1985, p. 131 – 148.

Nicolae Bocşan,Contribuţii la istoria iluminismului românesc, Timişoara, 1986. Nicolae Bocşan, Manuscrise băbăţene din secolul al XVIII-lea, în SLLF, Reşiţa, nr. 4/1978, p. 421-431. Nicolae Bocşan, Românii din Banat în ewpoca luminilor, Cluj-Napoca, 1985, teză doctorat. Nicolae Bocşan, Nicolae Edroiu, Vasile Vesa, Convergenţe europene. Istorie şi

societate în epoca modernă, Cluj-Napoca, 1993. Nicolae Bocşan, Mihai Duma-Valeriu Leu, Franţa şi Banatul 1789 – 1815, Reşiţa,

1994. Nicolae Bocşan, Valeriu Leu, Identitate şi alteritate. Studii de imagologie, Reşiţa,

1996. Nicolae Bocşan, Manuscrise bănăţene din secolul al XVIII-lea, în SLLF ,4, Reşiţa, 1978 p. 421-431.

Klaus J. Bode, Europa im Bewegung.Migration vom späten 18.Jahrhundert bis zum Gegenwart, München, 2000. H.E.Bodeker , V.Hermann,Aufklärung als Politisierung. Politisierung des Aufklärung. Studien zum achtzehnten Jahrhundert, Hamburg, 1987. Antal Bodor, Délmagyarországi települések törtènete és hatása a mai

közállapitokra, Budapesta, 1914. Otto Boelitz, Das Grenz- und Ausland-deuschtum, seine Geschichte und seine

Bedeutung, München- Berlin, 1926, 196 p. Gheorghe Boeru, Cum s-a făcut înregistrarea fenomenelor demografice într-un sat din Banat din secolul al XVIII-lea până în prezent, în Sociologie

românească, IV,Bucureşti, 1939, p. 90-93. I. Bog, Der Reichs merkantilismus, München, 1961. H. Bojar, Die Herkunftsfrage der Banater Heideschwaben im sprachwissenschaftlicher Beleuchtung, în BDKh nr.2, Timi şoara, 1927, p.18 – 21. Antal Boleszny, A belgrádi békekötés, tekintettel Orsovaéès a Mehádiai

Herkulesfürdök vidékere, în TRET, an II, fasc.4, Timişoara, 1879, p. 188 – 196.

Petru Bona, Comunităţi grănicereşti româneşti. Consideraţii istorice şi demografice, în Tibiscum, VII, Caransebeş, 1988, p. 227 – 240.

Petru Bona, Episcopia Caransebeşului , Caransebeş, 1995. Petru Bona, Ortodoxismul graniţei româneşti bănăţene, Caransebeş, 1996. Petru Bona, Un precursor al grănicerilor bănăţeni : Petru Vancea 1703 – 1776, în

Tibiscum, VI, Caransebeş, 1986, p. 283 – 285.

17

I.Borcia, Über den deutschen Einfluss in Banat auf der Sprache der Rumänen, Jahrbuch des Instituts für rumänische Sprache, X, Leipzig, 1904. Ignaz von Born,Briefe über mineralogische Gegen-Stände auf einer Reise durch das

Temeswarer Banat, Siebenbürgen, Ober-und Nieder Ungarn, Frankfurt – Leipzig, 1774, 228 p.

Ignaz von Born, Travels through the Banat of Temeswar, Transylvania, and Hungary in the Year 1770, Londra, 1777. Robert Born, Bollwerk und merkantilistischen Laboratorium das Temeswarer Banat in den Planungen der Wiener Zentralstellen 1716-1778, in Grenzregionen der Habsburgermonarchieim 18.und 19.Jahrhundert, Münster, 2005, p. 37 – 49. Ioan Boroş, Biserica greco-ortodoxă română a Sfintului Nicolae din Lugoj şi Ioan Raţiu de Mehadia, în FodL, an 3, Lugoj,1915. Ioan Boroş, Documente cu privire la istoricul diecezei Lugojului şi al singuraticelor parohii,Zăbrani, în Foaia Oficioasă a diecezei Lugojului, an 7, Lugoj, 1914, p. 54. Ioan Boroş, Monografia parohiei române unite din Timişoara, Timi şoara, 1907.

Ioan Boroş, Regularea comunelor din judeţul Caraş 1784 – 1796, în AB – S.V.,an II, nr. n apr.-iunie, Timişoara, 1930, p. 30 – 42.

Ioan Boroş, Organizarea şcoalelor naţionale româneşti în comitatul Caraş în 1785- 1792, Caransebeş, 1914. Borovszky Samu, Temes vármegye tőrténete, Budapesta ,f.a. Borovszky Samu, Torontal vármegye tőrténete, Budapesta ,f.a. Dan MariusBoşcu, Cercetări asupra istoriei farmaciei în Banat, teză doctorat, Cluj- Napoca, 2003, Mss. Dan Marius Boşcu, Farmaciile din Banat în sec. 18-19, în Clujul medical, nr. 2/2004. Beniamin Bosia, Transportul sării pe Mureş în sec. XVIII, în Sargeţia, VII, Deva, 1970, p. 141 – 149. Both Ferenc, A temesvári kegyestanitórendi főgimnazium tőrténete és az uj intézet ismeretése, Timisoara, 1912, 117 p. Emil Boti ş, Recherches sur la population francaise du Banat, Timi şoara, 1946. Bőgdős, Skizzen zur Geschichte der Juden in Temeswae bis zum Jahre 1865, Szeged, 189ö, 85 p. Bruno Böhm, Bibliogaphie zur Geschichte des Prinzen Eugen von Savoyen, Viena, 1943, 208 p. Lènárt Böhm, A topleczi vizvezeték és mehádiai régiségek, în TRET, S.N.VI, Timi şoara,1880, p. 151 – 168. Lènárt Böhm,Geschichte des Temescher Banats, I-II, Leipzig, 1861. Leonard(Lènárt) Böhm, Bilder aus den Banate, Timişoara, 1916, 91 p. Bőser J., Hauenstzeiner in Ungarn, in Mein Heimatland.Haus Badische Heimat, Freiburg, f. a. Lucia Brancovici,Arta românească din Banat, Caietul I, Bucureşti, 1930. Max Brambach, Prin Eugen von Savoyen. Eine Biographie, I – V, München-

Oldenburg, 1963 – 1965. Max Brambach, Die geheim des Prinzen Eugen von Savoyen,Köln, 1968,628 p. Braun Fritz, Auswanderer aus Kaiserslautern im 18. Jahrhundeert, extras, 32 p,

18

Kaiserslautern, 1965. Braun Fritz, Auswanderungen aus Deidesheim/Weinstr., Frost und Niederkirchen, in Pfälzische Familien und Wappenkunde, f. a. Braun Fritz, Wien als Tor saarpfälzischer Auswanderung in südostraum, in Unser Heimat, 7, Saarbrücken, 1037, p. 209 -210. Braun Fritz – Stefan Aischer, Auswanderer aus Quiedersbach 1764-1938, in Schriften zur Wanderungsgeschichte der Pfälzer, Kaiserslautern, 1966, 40 p. Fritz Braun – Stefan Stader, Azswanderer aus Orten der Sikinger Hühe nach Südosteuropa, Kaiserslautern, 1970, 24 p. Fritz Braun, Lothringer als Hütter deutschen Volkstums im Südosteuropa, în Westmärkische Abhandlungen zur Landes und Volksforschung, Kaiserslauten-Metz, an IV, 1940, p. 22 – 47. Karl Brauns, Ursachen und Ziele der Auswandereung aus Obereschwaben im 18.Jahrhundert und am Anfang des 19.Jahrhundets,Unser Auswertung des im Staatsarchiv Sigmaringen unter CI 2d verwahrten Aktenmaterials, in Hohenzollerische Heimat 2, Sigmaringen, 1952, p. 18-19. V. Brătulescu, Izvoarele picturii în Banat, în MB, XI, nr.5-6, Timi şoara, 1982, p.40. Thomas Breier, Din istoricul stării de sănătate a populaţiei timişorene în sec. al

XVIII-lea , în TM, an XXX, nr. 1, Timi şoara, 1985, p. 55 – 58. Thomas Breier, Die medizingeschichte Temeswars 1716 -1990, f.l., 2003, 224 p. Thomas Breier, Erster Wirtschaftliche und Kultureller Aufschfung Temeswars C.F.Graf von Mercy,die erste Banater Militär und Zivilvertreter, în KR, an 18,nr.2,Braşov, 1985, p. 6. H.Brey, Die Kornkammer im unteren Donautiefländen. Eine Wirtschaftsgeographische Untersuchungen, Disertaţie, Jena, 1935. Nicolae Brânzeu, Unirea cu Roma şi emanciparea românilor ddin Ardeal şi Banat de sub ierarhia sârbească, în Cultura Creştină, f.l.,XVI, 1936, p. 361 şi urm. Carol Brândză, Contribuţii la cunoaşterea minelor vechi aurifere din zona Bocşa –

Ocna de Fier – Dognecea, în Banatica, 8, Reşiţa, 1985, p. 243 – 242. Peter Bromer et. Al, Inventar der Quellen zur Geschichte der Auswanderung 1500- 1914 in den staatlichen Archiven von Rheinland-Pfalz und dem Saarland, Koblenz, 1976, 519 p. Peter Broucek-Erich Hildebrandt-Fritz Vesely, Prinz Eugen. Feldzüge und

Heerwesen, Viena, 1986. X X X , Bruckenau lakosai 1741, în TRET, S.N.,XVIII,Timi şoara, 1902,

p. 113. Hans Brunner, Die Deutschen im Südosteuropa, Leipzig, 1940. X X X , Buchverzeichniss der K.priv. öfentlichen Leib-Bibliothek des Joseph

Klapka, Timi şoara, 1830, 217 p. Karl Buchmann, A délmagyarországi telepitésenek története,1 Banat, Budapesta,

1936, 130 p. Marius Bucătur ă, Crâmpee din evoluţia pedadogiei bănăţene, Timişoara, 1938. Alina Bufanu, Teme predilecte în icoanele zugrăvite de Nedelcu Popovici, în

19

ABSNE, IV, Timişoara, 1998,p.117-123. Vincenţiu Bugariu, Figuri bănăţene, Timişoara, 1942. Stevan Bugarski, Srpsko pravoslavlijen Rumuniju, Timi şoara-Belgrad-Novisad,

1995. Stevan Bugarski-Ljubomir Stepanov, Manastir Bezdin, Timi şoara, 1994. Stevan Bugarski-Ljubomir Stepanov, Kod Moriši potece kroz Pere, Bucureşti, 1991. Stevan Bugarski, Dnevnik Sava Tekelije besmrtog blagodetelja naroda srpskog

voljen u Beču 1697-1797, Novisad, 1992. Stevan Bugarski, Srpsko školstvo u Rumunija, Timişoara, 1996. Alina Bufanu, Teme predilecte în icoanele zugravului Nedelcu Popovici, în AB-E, serie nouă, Timişoara, 4/1998,p.117-123. Dan Buichiu-Râpă, Decrete şi cărţi didactice pentru învăţământul din Transilvania şi Banat ( 1771 –1821 ), în Sargetia, vol.16/17,Deva,1982/1983, p. 549 – 557. B. Bukurov, Bačka, Banat i Srem, Novisad, 1978. T.G.Bulat, O carte bisericească pentru Banat, tipărită la Iaşi în anul 1765, în MB, an 20,nr.1-3, Timişoara, 1970, p. 138 – 144. Coriolan Buracu, Din istoria Banatului Severin, Caransebeş, 1932, 164 p. Coriolan Buracu, Din trecutul bisericii din Almăj, în Foaia Diecezană, 19, Caransebeş, 1931. Coriolan Buracu, Cronica Almăjului , în ( RISBC ), nr.1-2, Timişoara, 1942,

p. 58 – 78. Iosif Burger, Heimatbuch der Gemeinde Modosch im Banat und Ortschronik der

Gemeinde Kaptalanfalva, Bermartingen, 1964, 528 p. Lotte Bushoff, Wandlungen im Landschaft und Siedlungsbild der banater

Schwäbischen Heide, München, 1938, 139 p. Adriana Buzilă, Arhitectura – oglinda diferitelor mentalităţi bănăţene din secolul al

XVIII-lea , în AT, I, Cluj-Napoca, 1991, p. 75 – 83. Adriana Buzilă, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Lugoj, ctitorie a cnezilor

români din Banatul secolului al XVIII-lea, în AMN, XVIII, Cluj- Napoca, 1981, p. 641 – 650. ( AMN)

Adriana Buzilă, Bisericile baroce din Banat, teză doctorat, mss.Cluj-Napoca, 1999. Adriana Buzilă, Biserici ale ordinelor catolice în Timişoara secolului al XVIII-lea, în Artă românească-Art ă europeană, Oradea, 2002, p. 163 – 166. Adriana Buzilă, Catedrala romano-catolică din Timişoara, în Tibiscus, V,

Timi şoara, 1979, p. 237 – 250. Adriana Buzilă, Carl Alexander Steinlein, arhitect şi inginer în Banatul secolului al XVIII-lea, în ABSNA, vol.II, Timi şoara, 1997. Adriana Buzilă, Dennkmalmaurerkunst in Banat des XVIII-ten Jahrhunderts, în

Das Banat im XVIII Jahrhundert, Timi şoara, 1996, p. 161 – 175. Adriana Buzilă, Evoluţia europeană a artei bănăţene ,secolele XVIII-XX, în SIB, XXII-XXIII, Timi şoara, 1997-1998, Timişoara, 2000,p.111-119. Adriana Buzilă, Icoanele praznic pictate de Pavel Teodoovici din colecţia Vicariatului ortodox sârb din Timişoara, în SIB, 17-18,Timişoara, 1993-1994,

p. 101-108. ( SIB )

20

Adriana Buzilă, Pătrunderea stilului baroc în arhitectura tradiţională românească a Banatului în secolul al XVIII-lea, în ABSN, Etnografie-Art ă, II, Timi şoara, 1984, p. 29 – 38.

Adriana Buzilă, Piaţa Unirii din Timi şoara, în La baroque, Lyon, 1969. Adriana Buzilă, Sculptura monumentală în Banatul secolului al XVIII-lea, mss, Timişoara, 1995. Adriana Buzilă, Trei monumente timişorene de sculptură barocă, în Tibiscus, Artă, Timi şoara, 1974, p. 47 – 52. Adriana Buzilă, Tehnicieni şi constructori în Banatul secolului al XVIII-lea, în

ABSNA, III, Timi şoara, 1992. Karl Büttner, Die Auswanderung aus Würtemberg. Ein Beiträg zur Bevolkerungsgeographie Würtembergs, Stuttgart, 1938, VIII+ 109 p.

C

Eleonora Calincof, Atestări documentare privind caracterul antihabsburgic al

răscoalei populare din Banat în anii 1737-1739, în Banatica, 8, Reşiţa, 1985, p. 221 – 241.

Eleonora Calincof, Bolia – un sat bănăţean dispărut în secolul al XVIII-lea, în ABSNAI, IV, Bucureşti, 1994, p. 352-363.

Eleonora Calincof, Contribuţii documentare privind localitatea Moşniţa în secolul al XVIII-lea , în SIB, XVI, Timi şoara, 1993, p. 186 – 208.

Eleonora Calincof, Date privind românii din Jamu Mare ( sec.XVIII – înc. sec. XIX ), în ABSNAI, V, Timi şoara, 1997, p. 249 – 271.

Eleonora Calincof, Date privind prediile bănăţene din secolul al XVIII-lea, în ABSNAI, II, Bucure şti, 1993, p. 277 – 295.

Eleonora Calincof, Gertianosch – un sat bănăţean dispărut în secolul al XVIII-lea, în Banatica, 11, Reşiţa, 1993, p. 101- 112.

Eleonora Calincof, Lotria – puternică mişcare antihabsburgică în perioada administraţiei civile ( 1751 – 1778 ), în Tibiscus, V, Timişoara, 1979, p. 251 – 268.

Eleonora Calincof, Streiflicher zum Siedlungsbild des Banats im 18.Jahrhundert, în Harald Heppner, Fas achtzehnte Jahrhudnert und Österreich, Jahrbuch der österreichischen Geschellschaft zur Erforschung des

21

achtzehnten Jahrhundert, vol.9, Viena, 1994, p. 125 – 140. Eleonora Calincof, Tortura în Banat ( 1770-1776 ), în ABSNAI, ……,Timi şoara….., p. 431 – 470 . X X X, Capitulations puncta der türckischen Hauptstadt Festung Temeswar Vermögen deren selbige an 12.Okt. dieses 1716-ten Jahren an Ihro kayserl.Majest.Uebergangen, Hamburg, 1716, 8 p. Robert Carius, Wie die ersten Pfäkzer und Schwaben in das Banat komen, în

Pfälzer Rundschau, Ludwigshafen/Rhein, 1933. Moshe Carmilly-Weinberger, Jewisch Writers confronted by censorship in the

Habsburg Empire und Romania in the 18-th – 19 th Century, în Studia Judaica, V, Cluj-Napoca, 1993, p. 18 – 36.

Claudiu Călin,Ordinul călugărilor mizericordieni la Timişoara ( sec. XVIII), în Quaestiones disputativae, II, Timi şoara, 2004, 10 p. Petru Călin, Valori ale tiparului european, I –II, Reşiţa, 1993. Ernst Christmann Von den Ursachen des Auswanderung aus der Saarpfalz und ihrer Nachbarschaft, in Unsere Heimat, Saarbrücken,ian.1938,p.261- 268. Vasile Cica, Aspecte privind ocupaţiile şi meşteşugurile la populaţia de naţionalitate sârbă din Banat în secolele XVIII-XIX, în ABSNE, I, Timi şoara, 1981, p. 189 – 200. J. Cejnek, Osterreichische Münzprägungen von 1701 – 1935, Viena, 1935. Viorel Dorel Cherciu, Demografie regională – eboşă şi linii monografice, în Banatica, 17, Reşiţa, 2005, p. 75 – 93. Ernst Christmann, Von Pfälzern in Batscha und Banat, în Pfalz am Rhein,

Neustadt a.W., an 18/1935, nr. 1, 24 p. Ernst Christmann, Von den Ursachen des Auswanderung aus der Saarpfakz und ihreer Nachbarschaft im 18 Jh., în Unser Heimat, iun.1938, Karlsruhe, p. 261. Ernst Christmann, Von der Zahl der Pfälzer und der Entstehung plälzischer

Mundarten, în UH, Kaiserslautern, Caiet 3, 1935,p. 65 – 73. Ernst Christmann, Lothringische Ost Auswanderung, în Die Westmark, Neustadt

an den Hdt, nr.10/1942, p. 10 – 14. Ernst Christmann, Wir Saarpfälzer, Berlin, 1939, 247 p. Pierre Chaunu, Civilizaţia Europei în secolul luminilor, Bucureşti, 1986. Constantin Cihodaru, Continuitatea populaţiei autohtone din Banat reflectată în

toponimie, în AIIA, Ia şi, 24/1987, vol.2, p. 87 –93. Ludovic Ciobanu-Marius Bucătur ă, Istoria învăţământului din Banat, Timi şoara, 1939. Virgil Ciobanu, Statistica românilor din Ardeal făcută de administraţia austriacă în

anii 1760-1762, copiată din arhiva de război Viena, Cluj, 1926. Carmen Afrodita Cionchin, Reflexe onomastice ale prezenţei italiene în Banat, în SCO, 6, Craiova, 2001,p.165-177. Gheorghe Ciuhandu, Schiţe din trecutul românilor arădeni în secolul al XVIII-lea, Arad, 1934. Gheorghe Ciuhandu, Călugării Visarion şi Sofronie, Sibiu, 1932. Rodica Ciocan-Ivănescu, Tradiţie şi continuitate în viaţa citadină a ţinuturilor

22

timişene. Note şi observaţii în legătură cu secolul al XVIII-lea, în Folclor literar, VII, Timi şoara, 1987, p. 179 – 197.

Elena Rodica Colta, Minoritatea slovacă din Fântânele între căutarea şi pierderea identităţii , în Identitate, Alteritate, Multiculturalitate, Ar ad, 2001, p.144-190. Elena Rodica Colta, Modele de viaţă. Istoria familiei aromâne Mocsonyi de la Căpâlnaş, în Modele de convieţuire în Europa Centrală şi de Sudest, Arad, 2000, p. 47 – 68. I.Conciatu, Timişoara, o scurtă monografie, Timişoara, 1920. Aurel Cosma, Pictura românească din Banat de la origini până azi, Timi şoara,

1940. Aurel Cosma, Tracce di vita italiana nel Banato, Timi şoara, 1939. Aurel Cosma junior, Bănăţeni de altă dată, I, Timi şoara, 1943. Eleonora Costescu, Contribuţii la cunoaşterea unor meşteri români care au lucrat în Banatul românesc şi sârbesc în secolul al XVIII-lea, în Actele Simposionului dedicat relaţiilor sârbo(jugoslavo)-române, Vršac, 22.05.1970, Pančevo, 1971, p. 79 –89. Eleonora Costescu, Steaguri de breaslă ( pictate ) în Banat în veacurile XVIII-XIX,

în Ziridava, XI, Arad, 1979. Lucian Costin, Graiul bănăţean, I-II, Timi şoara, 1926 – 1934. Gheorghe Cotoşman, Istoria pe scurt a Eparhiei Caransebeşului până la 1785, I, Caransebeş, 1941. Roman Cotoşman, Contribuţii la istoria şcoalelor româneşti din Banat, în MB, VI, nr.7-9, Timi şoara, 1956, p. 168-171 şiVI, nr.19-12,p. 185-188. Remus Creţan, Banatul : spaţiu de continuitate a elementului etnic românesc, în

Geographica, 6, Timişoara, 1999, p. 45 – 49. Remus Creţan, Consideraţii de geografie istorică şi confesiunea ortodoxă din Banat,

în GT, VII, Timi şoara, 1988, p. 99 – 108. Ioana Cristache-Panait, Contribuţii la cunoaşterea pictorii bănăţene din bisericile de lemn de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în SCIA, tom 19, Bucureşti, 1972, p.122 – 127. Ioana Cristache-Panait, Rolul zugravilor de la sud de Carpaţi în dezvoltarea picturiiromâneşti din Transilvania în secolele XVIII- prima jumătate a

secolului al XIX-lea, în SCIA, Seria arte plastice, tom 31, Bucureşti, 1984.

Oskar Criste, Kriege welchs Josef II, Viena, 1904. R. Crenio, Prilosci istoriju srpskih banatskih manastira u drugoj polovini XVIII

veka, în Bogoslovski Glasnik, Sremski Karlovci, IX, 1906. Oskar Criste, Kriege Josef II, Viena,1904 Nicolae Corneanu, Monografia eparhiei Caransebeşului, Caransebeş, 1940. Gheorghe Cotoşman, Preoţi din Oltenia şi Ţara Românească la parohii din Banat, în AO, an 25, nr.5-6, Craiova, 1973, p. 466 – 476. Maria Cr ăciun – N. Ghitta, Etnicity and religion in Central and Eastern Europe,

Cluj-Napoca, 1995. Anton Cserveny, Cronica calamităţilor şi epidemiilor din Ardeal, Banat şi teritorile

marginale de la 1007 - 1872, Cluj, 1934.

23

X X X , Csàkova ( csakovar ) lakosai 1737- ben, în TRET, Timi şoara, S.N.,XVII, 1904,p. 92. Adam Cucu, Cetatea şi harta cetăţii Timi şoara. Studiu tehnic şi istoric, Lugoj, 1931. Alfons von Czibulka, Prinz Eugen. Ritter der Abdenslandes, Stuttgart, 1958, 358 p. Gèza Czirbusz, A délmagyarországi németek, Budapesta, 1813. Gèza Czirbusz, A délmagyarországi bolgárok ethnologiai magánrajza, Timişoara,

1882, 172 p. Isrván Czövek, II-ik József császáe élete és tettes, I-II, Pesta, 1816. Lazar Celep, Kolonizacije Zaporoskih Kosaka u danasnoj Vojvodini u XVIII.

stolech, în ZMSDN, an 24, Novisad, 1959, p. 121 – 130. N. Cizmaš – V. Djirić, Fenj, în Iz selo u selu, Bucureşti, 1985. Radoslav Cirić, Srpsko-rumunsko klerikalna škola u Vršcu, în Analele Societăţii de Limba Română din RSA Vojvodina, 3-4, Pančevo, 1973, p. 143 – 148.

D Vojn S.Dabić, Banska krajna, Beograd.,1984. Hans Dama, Die Ansiedlung der Donauschwaben im Kronland Banat, în DD din 12.09 şi 19.09.1976. Hans Dama, Temeswarer Kirchendenkmäler nach der Türkenvertriebung, în DD, Aalen/Würth, 21.11. şi 5.1.2.1976, Hans Dama, The Banat – a penal Colons of maria Theresia ? în DVHH org, 23.09.2008. Hans Dama, Österreich und die Banater Schwaben, Viena, 2006, 304 p. Hans Dama, Temeswarer Kirchen und kirchliche Leben nach der Türckenzeit, in Österreich...,p. 54 -60. Andreas Dammang, Die deutsche Landwirschaft im Banat und die Batschka, München, 1971. Mihail P. Dan – Costin Feneşan, Informaţii privind pregătirea celei de-a treia

călătorii a lui Iosif al II-lea în Banat, în Banatica, 4, Reşiţa, 1977, p. 259 – 268.

Anja Dankert, Demographische Untersuchung zweier Kolonistenbevölkerungen aus dem Banat zwischen 1740 und 1850, Ulm, diss.univ.,1997, 177 p. Dezsö Danyi – Zoltàn Dàvid, Az elsö Magyarorszàgi nèpszàmlalăs ( 1784-1787 ), Budapesta, 1960. C.Dapontes, Epheremides au chronique de la guerre 1736-1739, I-II, Paris, 1881. X X X , Das Banat im 18.Jahrhundert, Timi şoara, 1996, 205 p. X X X , Das Banat und die Banater Schwaben, I-IV, München,1981-1991. X X X , Das Deutschtum im Lugoj, în BdZ, Timişoara , 28.95.1939, p. 22.

24

X X X , Das alte Temeswar. Eine stadtkarte von 1785, în TZ,an 55, nr. 56/10.03. Timişoara, 1906, p. 3.

X X X ,Das erste temewarer Mietstatut, în TZ, an 56, Timişoara, 1907, nr. 174/01.08. p. 2-4.

Dirko Davidov, Icona zografa Temišvarske i Aradske Eparhije, în ZLU an 17, Novisad, 1981. George Ioan Dănescu, Activitatea comercială a românilor din sudul Dunării- punte de legătură între Ţările Române şi Europa în secolele XVII-XX, în Primul Congres al spiritualităţii româneşti, Băile Herculane 7-10 1993, Bucureşti, 1994, p. 79 – 84. Dan Demşa – Alexandru Zănescu, Morile plutitoare pe Mureş în sectorul judeţului

Arad, în Tibiscus II, Timişoara, 1972, p. 213. Pavel Dedić, Die Verpflanzung Steirischer Familien nach Ungarn in den Jahren

1752 – 1765, în Johanneum, an 2, Graz, 1940, p. 139 – 150. Christoph Traugott Delius, Anleitung zu der Bergbaukunst, Viena, 1774. I.A.Demian, Statistische Beschreibung der Militärgrenz, I – II, Viena, 1806 – 1807. Kàlmàn Demkó, Katonai tèrkèpek kèszitèse II. József csàszàr idejèben, în

HK, an XVIII, Budapesta, 1917, p. 175 – 218. ( HK). X X X , Denta lakosai 1737-ben, în TRET, Timi şoara, S.N.,XX,1904, p. 93. Jovan Deretić, Dositej i njegovo doba, Belgrad, 1969. X X X , Detta ( Deta ) lakosai 1737-ben, în TRET, S.N.,XX,Timişoara, 1904,

p. 92. X X X , Der Scutzpatron des Temeswarer Banats, în TZ, an 76, Timişoara, 1927, nr. 108/15.05.,p.16. Ernest Deutsch, Contribuţii la istoria evreilor din Caransebeş, în Almanahul evreesc

1939-1940, Timişoara, 1940, p. 81 – 82. Petre Din, Societate, cultură şi mentalitate la români în secolele al XVIII-lea şi al XIX- lea, Cluj-Napoca, 2002, `64 p. X X X Die Donauschwaben. Deutsche Siedlung im Sudosteuropa, Ausstlelungen Katalog, Sigmaringen, 1987. X X X ,Die allgemeine Schulordnung der Kaiserin Maria Theresia und J.I.Felbigers Forderung und Schulmeister und Lehrer, în Anton Weiss, Richters Neudruckte pedägogische Schriften, XV, Leipzig, 1896. X X X , Die Bulgaren 200 Jahre im Banat, în BdZ,Timi şoara, 18.98.1938,p. 4. X X X , Die Dreifaltigkeitsäule oder Pestsäule in Temeswar, München, 1986. X X X Die Eroberung von Temeswar im Jahre 1716, în TZ, 08-19.91.1893. X X X Die grosse Pest vor 200 Jahren, TZ, 0-01.1938, p. 12. Olga Dimitrievi ć-Miki ć, Stefan Teneţchi – banatski slikar iz XVIII veka, în RVM, VI, Novisad, 1957, p. 139 – 154. Josef Dinier, Banater Kontraktualgemeinden, în Schwäbische Jahreslauf. Beiträge zur Volkskunde der banater und Sathmarer Schwaben, red.H.Gehl, Timi şoara, 1978. Josef Dinjer, Die banater Pfarbücher Quellen zur Siedlungsperiode, în SdTzAB, Timi şoara, 07.06.1941, p. 5. Josef Dinjer, Weshalb in Wiseschda auf der Banater Heide nicht in Zeitraum 1765 –

1772 gemidelt werden ?, în FVLK,an 23, Sibiu, 1980, nr.2,p. 40-43.

25

Hans Diplich, Die Staatsrechtliche Stellung des Banats im 18.Jahrhundert, în SdVb, München, an 16/1967, p. 69- 78.

Hans Diplich, Barocke Formen in Südosten, în SdVjb, 13, München, 1964, p. 72 – 79.

Hans Diplich, Barocke Formen der Bauernhauses in Sudosteuropa, München, 1979. Hans Diplich, Die Domkirche in Temeswar, Munchen, 1972. Hans Diplich, Die Pestsaule auf dem Domplatz in Temeswar,în Sudostdeutsche Cierteljahres Blatter, ,Munchen, an 20, nr.3, p. 192. Hans Diplich, Ein Emblem des Jahrhunderts in Temeswar, în Sd Vb, XV, München,

1986, nr.3, p.73-76. Hans Diplich, Prinz Eugen on der donauschwabisces Sage, în SdvB, Munchen, 12, 1963, f.3, p. 134. Hans Diplich, Rumänisch-deutsche Kulturbeziehungen in Banat. Ein Entwurf,

Freiburg im Breisgau, 1960, 100 p. Hans Diplich, Die Festung Temeswar im 18.Jahrhundert, München, 1966. X X X Distinse relazione delle Cappitulazione di temesvar del Eugenio di Savoya, Veneţia, 1716. Erhard Dittrich, Die dewutschen und die östereichischen Kameralisdten, Darmstadt , 1974. Al.V Di ţă, Banatul în 1774.Contribuţii demografice şi statistice, în Transilvania, an 14, Sibiu, 1885, nr.11, p. III-IV. B. Djurdjev, O cnezovima pod turskom upravam, în Istorijski časopis SANU, I/1-2, Belgrad, 1948. Dumitru Dobrescu – Grigore Popiţi, Aspecte din istoria serviciilui sanitar al

Timişoarei între ani 1718 – 1821, în Timişoara în istorie şi contemporaneitate, Timişoara, 1970,p. 73 – 80.

N.Dobrescu, Câteva date statistice referitoare la Banat şi românii bănăţeni, în Transilvania, 1905, Sibiu, p. 137 – 145.

Stefan Dold, Die Einwanderung und Ansiedlung der deutschen im Südungarn, Timi şoara, 1910, 24 p. Aurora Dolga – Eva Wetzler, Aspecte din repercursiunile revoluţiei franceze şi ale războaielor napoleoniene în Banat după documente inedite, în Historica, Bucureşti, 2/1971, p. 133 – 141.

Aurora Dolga, Condiţiile înfiin ţării regimentelor grănicereşti în Banat, în SIB, IV, Timi şoara, 1976, p. 45 – 57.

Ioan Dordea, Beitrag des Hofkammerer Franz Joseph Müller von Zeichenstein zur Entwicklung des Eisenhüttenwesen im Banat ( in 18-ten Jahrhundert

), în Das Banat im 18.Jahrhundert, Timişoara, 1996, p. 82 – 92. P. Došen, Prilog za monografijiu Banatske Crne Gore, în Glasnik Etnografskog

Museja u Beogradu, an 33, Belgrad, 1970. Leopold Döbele, Die Auswanderung der Hotzen nach Ungarn und in das Banat., in Mei Heimatland, an 25, p. 13-26, Freiburg, 1938. Karl Dörner, Herkunftsorte einiger Ansiedler der Gemeinde Marienfeld im Banat, în Die Sippe, Viena, an I, 1937, p.26, 46-49, 64. Mihaela Dragodan, Unele aspecte privind circulaţia cărţii de Râmnic în Banatul

26

timişan, în Valori bibliofile ale patrimoniului cultural naţional, II, Bucureşti, 1983, p. 398-399. Silviu Dragomir ,Istoria dezrobirii religioase a românilor din Ardeal în secolul al XVIIII-lea, I, Sibiu, 1920. Silviu Dragomir, Vechimea elementului românesc şi colonizările străine în Banat, în AIIN, III, Cluj, 1924/1925, p. 281. Petru Drăgălina, Din istoria Banatului Severin, I – III, Caransebeş, 1899 – 1902. Meletie Dreghici,Descrierea Banatului de Griselini, Timi şoara, 1881, 102 p. Gyula Dudas, A magyarországi szerbek szereplisének története 1596 – 1711, în

TRET, IX,Timi şoara, 1883 p. 105 şi 1886, p. 65 şi 129. J. Dullinger, Die Handelskompagnien Osterreichs nach dem Oriente und nach Ost

indien in der erste Hâlfte des 18 Jh., în ZSW, III, caiet I, Weimar, 1899, p. 44 – 83.

Mihai Duma ( Valeriu Leu ), Cultură populară şi spirit iluminist. Vampiri şi administraţie austriacă în Banatul secolului al XVIII-lea, în SUBBH, Cluj-Napoca, 2/1995, p. 104 – 116. Mihai Dumitru, Bei den deutschen im einem Banater Dorf, în NW, Bucureşti, 16.02.1951, p. 2. Ştefan P. Dumitru ( Stefan Pascu ), Din luptele muncitorimii în trecut. Luptele muncitorilor minieri din Banat la 1733, în SMIM, Bucureşti, 1951,

an I,nr.2.p.35. Al. Duţu, Coordonate ale culturii româneşti în veacul al XVIII-lea, Bucureşti,

1981. Hans Dürr, Mercy-Dorf, eine abendländische Erinnerung, în Neuland, Salzburg, an 6, nr. 38/19.09.1953, p. 6.

E Immos Eberl, Das Banat, în Die Donauschwaben, Stuttgart,1987,p.89 – 92. Jakon Ebner, Auswanderer nach Ungarn aus dem Hauensteiner Schwarzwald, în DUHb, Budapesta, I/1929, p.205 – 210. Jakob Ebner, Nochmals die Auswanderer aus dem Hauensteiner Schwarzwald nach

Ungarn, în DUHb, an II, Budapesta, 1930, p. 306 – 313. Jakon Ebner, Unfreiwillige Auswanderung nach Ungarn aus dem Hauensteiner Schwarzwald, în DUHb,II, Budapesta,1930,p. 37 – 42. Ludwig Eichholz, Die Ausstrahlung des österreichische Schulwesen nach osten und südosten / 1774 – 1918/, in OdW, München, 6/1959, p. 202 – 215. Ferenc Eckhardt, Kreskedelmünk kozvesitesi a XVIII.században, în Századok, Budapesta, 1918. Nicolae Edroiu, Reformism, biserică şi învăţământ în Transilvania şi Banat în

secolul al XVIII-lea, în Emanoil Gojdu.Bicenterar, Bucureşti, 2003. p. 22 – 27.

27

Ludwig Eichholz, Die Ausstrahlung des österreichischen Schulwesen nach Osten und Südosten, în Ostdeutsche Wissenschaft, München, 6/1959, p. 202 – 215. E. Effenberger, Die österreichische Post und ihre Reformen unter Maria Theresia und Josef II, Viena, 1916. Johann Jakob Ehrler, Banatul de la origini până acum, 1774, Timi şoara, 1982. X X X Ein interssantes historisches Dokument. Reisepass einer

Schwäldischen Einwanderers nach dem Banate im Jahre 1792, în TZ, an 74, Timişoara, nr.293/25.12.1925, p. 26.

X X X Ein historisches Jubiläum unserer Stadt. 200 Jahre seit der zurüxkeroberung von den Türken, in TZ, nr.176 din 12.05.1914,p.1-2 Adelhaid Enderle-Jehle, Auswanderungen unter Kaiserin Maria Theresia und Josef II ., Laudenburg, 1985. X X X , Emlèkèrem Temesvàr visszafoglalàsàra, în TRET, S.N.XVI,Timi şoara,

1900, p. 110. Jens von Esmark, Kurze beschreibung einer mineralogische Reise durch Ungarn, Siebenbürgeb und das Banat, Freyburg ,1798. Gerhard Endriss, Das Alemanendorf Saderlach in Banat, în Raszl, Leipzig, an

5/1938,caiet 9. Gerhard Endriss, Landschaft, Siedlung und Wirtschaft des Hotzenwaldes, în Der Hotzenwald, vol.2, nr.1, Karlsruhe, 1940/1941 p.153. X X X , Engel csanàdi püspök tudósitász egy hàzmegye àllapotàról, în TA, I, Timi şoara, 1872, p. 477 – 487. Franz Engelmann, Subjektive Berichte, Timişoara, 1980. Nikolaus Engelmann, Banat. Ein Buch der Erinnerung im Bild und Wort, Freilassing, 1959, 128 p. foto. NikolausEngelmann, The Banat Germans, trad. engleza John Michels, Bismark, N.Dakota, 1987, Nikolaus Engelmann-Lorenz Klugesherz, Temeswar-Temeschburg, Sindelfingern, 1990. X X X Ephemerides sive Diarium Venerabilis Conventus Lugosiensis ordinis minorum I. Francisci Conventualium, manuscris. X X X Ephemerides Missiones Temesiensis Societatis Jesu (1718-1752), Manuscris păstrat în arhiva episcopiei romano-catolice de Cenad, Timi şoara; azi dispărut. X X X Epoca luminilor. Cultură şi civilizaţie românească, Acta Musei Devensis.Historia magistra Vitae, III, Deva, 1995. X X X Erläuterung zum Film:die Zweihundertfeier der Schwaben im Banat 1723- 1923, Timisoara, 1923, 12 p. Jovan Erdeljanović, Tragovi najstarijeg slovenskog solja u Banatu, extras din

Niederleov Zbornik, Praga, 1925. Jovan Erdeljanović, Srbi u Banatu: etnološka istrojivanje, I, Novisad, 1986,385 p.

28

F

F.M.Fabian, Memento al istoricului şi dezvoltării metalurgiei bănăţene, Reşiţa,

1971, 84 p. Johann Farago, Zwei hunderteste Jahreswende der Eröffnung des Temeswarer

Obergymnasium, în TZ, an 74, nr.252/06.11. Timişoara, 1925, p. 4. Horst Fassel, Barock als Kunstform und als Lebensstill im Banat, in Längin Gerd- red. Rumäniendeutsche zwischen Bleiben und Gerhren, Berrlin-Bonn, f.a.,p.78-80. Horst Fassel, Bühnen –Welten von 18.20 Jahrhundert. Deutsches Theater in den Provinzen des heutigen Rumänien, Cluj Napoca, 2007. Horst Fassel, Ein deutsches Theater in Banat in vielsprachigen Unfeld. Das Beispiel Orawitza, în Banatica, München, an 13, nr.3, 1996, p. 5-50. Horst Fassel, Strukturierung des Kulturlebens in der ehemaligen türckischen Festung Temrswar im 18.Jahrhundert (Schwerpunkt Theater), f.l.2005. Horst Fassel, Krizsan Alexander.Banatforschung als Ausgabe, München,1999,384 p. Marta Fata, Einwanderung und Ansiedlung des Deutschen ( 1686 – 1790 ), în Land

an der Donau, Berlin, 1995, p. 90 – 196. Marta Fata, Auswanderung aus Würtemberg nach Südosteuropa zwischen dem

17. nnd dem 19.Jahrhundert, în Materialien, I, Tübingen, 1992, p. 24 – 40.

Marta Fata, Die Auswanderung aus Würtemberg in Banat in 18.unde 19 Jahrhundert, în Das Banat im 18.Jh., Timişoara, 1996,. P. 60 – 81.

Marta Fata, Die deutsche Auswanderung nach Südosteruopa im Spiegel der literatur und besonderer Rucksicht auf die Würtembergische Auswanderer ins Banat, în Banatica, 11, München, 1994, p. 20 –32 şi în Kulturraum Mittlere und Untere Donau, Reşiţa, 1995, p.245 – 258. Heinz Feichter, Die Bevolkerungsdichte der westliche Teile des romänischen

Banater in den Jahren 1717, 1869 und 1930, Cluj, 1942, 14 p. Otto Fenzel, Zustande kommen. Vorbereitung und Durchführung des Türken

krieges 1716 – 1718, Viena, 1950, Disertaţie, manuscris 148+8 p. Costin Feneşan, Administraţie şi fiscalitate în Banatul imperial 1718-1778, Tiimi şoara 1997. Costin Feneşan, A doua călătorie a împăratului Josif al II-lea în Banat, în

29

ABSNAI, XIX, Timi şoara, 2002, p. 437 – 454. Costin Feneşan,Asistenţa socială şi lupta minerilor din Banat în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, în Banatica, 3, Reşiţa, 1975, p. 153 – 174. Costin Feneşan,Cnezi şi obercnezi în Banatul imperial 1716 – 1778, Bucureşti, 1996. Costin Feneşan,Conscripţia protopopiatelor Lugoj şi Caransebeş din anul 1792 şi

semnificaţia ei, în MB, an 27, nr.7-9, Timişoara,1977, p. 486-493. Costin Feneşan, Date privind exploatarea aurului în Banat la sfârşitul secolului al XVIII-lea , în SUBBH, nr7, Cluj, 1967, p. 55 – 64. Costin Feneşan,Die Banater Kupferhandel in der ersten Hälfte des 18.Jh.; zur Frage des österreichischen merkantilismus in einem Grenzland, în Romanian Studies, III, Leyden, 1975, p. 149 – 164; republicat în Banatica, Festgabe Al.Krizsan, Viena, 1996, p. 93-106. Costin Feneşan, Die Banater Eisenwerke von Luncani und Bogschan ( 1734 – 1749 ), în SeA, München, vol. XXXVI/XXXVII, 1993/1994, p. 48 – 63. Costin Feneşan, Die zweite Reise Kaiser Josephs II ins Temeswarer Banat ( 1770 ), în MOStA, an 45, Viena, 1997. Costin Feneşan, Din istoricul lăzii frăţiei minerilor şi metalurgiştilor din Banat în secolul al XVIII-lea, în SRI, Bucureşti, 1981. Costin Feneşan,Vasile Zaberca,Din istoria cărbunelui. Anina 200, Reşiţa, 1991. Costin Feneşan, Două scrisori româneşti ale autorităţilor otomane din Orşova, către comisarul imperial Ignaz Kempf von Angret ( 1754 ), în Banatica, 13/2, Reşiţa, 1995, p. 45 – 56. Costin şi Cristina Feneşan, Două documente osmane privind comerţul austro-turc în Banat şi Moreea ( 1722, 1739 ), în Tibiscus V, Istorie, Timişoara, 1979, p. 213. Costin Feneşan,Informaţii documentare privind răscoala populară bănăţeană de la 1737 – 1739, în Banatica, 2, Reşiţa, 1973, p. 165 – 186. Costin Feneşan, Kolonisation des Banater Berglandes in 18.Jh., în FVLk, an 22, nr. 2, Sibiu, 1979, p. 43 – 45. Costin Feneşan, Mărturii despre cnezii şi obercnezii din jurul Timişoarei la mijlocul secolului al XVIII-lea, în ABSNAI, V, Timi şoara, 1997, p. 307-314. Costin Feneşan, Mărturii despre cnezii bănăţeni la începutul stăpânirii austriece. Note pe marginea unui document, în AIIA, an 21, Cluj-Napoca, 1978, p. 379 – 385. Costin Feneşan,Maximilian Franz von Habsburg. Jurnal de călătorie prin Banat 1772, în SMIM, an XII, Bucure şti, 1997, p. 215 – 233. Costin Feneşan, Mineritul şi metalurgia din Banat în secolul al XVIII-lea, Teză de doctorat, Cluj-Napoca, 1977. Costin Feneşan, Prospecţiuni şi exploatări miniere în Almăj şi părţile Caransebeşului în anii 1765-1770 şi topitoriile de aramă de la Căvăran. Noi descoperiri în arhiva arhiva Camerei aulice Viena, în RI, an 4, nr.3-4, Bucureşti, 1993, p. 345- 351. Costin Feneşan, Streiftlicher zur Geschichte der Banater ober-und Dorfknesen von 1716 bis zur Mitte des 18.Jahrhunderts, în Das Banat in 18.Jh., Timi şoara, 1996, p. 5- 32.

30

Costin Feneşan, Un copist bănăţean din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Banatica, 1, Reşiţa, 1971, p. 349 – 351. Costin Feneşan – Volker Wollmann, Informaţii privind mineritul şi metalurgia de la Sasca în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Banatica, 4, Reşiţa, 1977, p. 245 – 258. O. Fenzel, Zustandenkommen Vorbereitung und Durchführung des Türken Krieges 1716-1718, Viena, 1950. Mihàly Fekete,A temesvàri szinészet története, Timişoara, 1911, 209 p. Oskar Feldtänzer, Das Jahrhundert der Ansiedlung 1685 – 1805, München, 2006. Fenyesi Gyózó, A temesi vizsabályazásoka XVIII. században, in Fóldrajzi Kózlémények, Budapesta, 1939, p. 494 – 5o6. Franz Ferch, Giebelverziehung. Das Schwaben Bauernhaus in Bild des Banater Dorfes, în Heide und Heche, red. H.Gehl, Timişoara, 1973, p. 47 – 51. József Ferenczy, A Délmagyarországi tört. Ès rég. Társulat Muzeum XVII.és XVIII.századbeli oklevelek, în TRET,IX, Timi şoara, 1883, p. 67. Teresa Ferro, Corespondenţa misionarilor catolici italieni cu Congregaţia De propagande Fide în secolele XVII-XVIII, în Analele UVT, seria Teologie, tom V-VII,Timişoara, 1999-2001, p. 177 – 191. David Finci, Das Temeswarer Banat und die Serben Frage unter Karl VI. 1716 – 1739, Viena, Disertaţie, 1934, manuscris. Ludwig Finck, Die Schwaben in Banat, în Die Getreue Eckart, an II, Viena, 1933/1934, p. 881 – 884. Victor Fizeşian, Contribuţii la cunoaşterea aspectelor sociale şi economice din Banat ( secolele XVII-XVIII ), în SIB, XI, Timi şoara, 1985, p. 33 – 44. Ernö Finàczy, A Magyarországi közoktátas története Maria Terezia korában 1740 -1773, Budapesta, 1890. Jean Flammang, Die Auswanderung luxemburgischer Bauern ins Temeswarer Banat, in die Batschka und nach Galizien in 18.Jahrhundert, in Luxembvurger Bauere-Kalender,, Luxemb orug, 43, 1991, p. 38- 50. Julius Fleischer, Das kunstgeschichtliche Material der geheimen Kammerzahlamtsbücher in den staatlichen Archove Wien von 1705 – 1790, Viena, 1932. Radu Flora, Comunitatea ierarhică sârbo-română sub jurisdicţia Mitropoliei din Sremski Karlovici, în MB, an XIX,nr.10-12,Timişoara, 1969,

p. 655- 662. Radu Flora, Cuvinte şi lucruri: confiniul militar b ănăţean, în Relaţiile sârbo- române. Noi contribuţii, Pancevo, 1968, p. 268 – 288. Radu Flora, Din relaţiile sârbo-române, Pančevo, 1964, 234 p.Ed. a II-a,

Pančevo, 1968, 406 p. Florea Florescu, Românii din Jugoslavia. Istoria şi evoluţia demografică, în Timocul, an II,caiet I, Timi şoara, 1941, p. 7 – 40. L. Fürdös, A II. József kataszter földmivélés Magyarországon, Szeged, 1931. Horst Förster – Horst Fassel, Das Banat als Kulturelles Interferenz Gebiet. Traditionen und Perspektiven, în Materialien, VI, Tübingen, 1997. Josef Frank, Die Besiedlungen des sidwestlichen Banats im Lichte historischer Karten und Quellen von 1690 bis 1821, Sindelfingen, 2005,170 p.

31

Anton Fritz, Wie die Steierdorfer ihre Heimat fanden, în BdZ, Timişoara, 25.12.1940, p. 13. Etienne Frecót, Les français du Banat, Timi şoara, 1045. X X X , Freidorf ( Freydorft ) lakosai 1741-ben, în TRET,S.N.,XIII,

Timi şoara,1903, p.98. Hermann von Freeden-Georg Skalka, Auswanderungen. Bilder und Skizzen aus der Geschichte des deutschen Auswanderung, Leipzig, 1937. Hermann Fröstchner, Zwischen Bayern und Osteuropa. Migration und Migranten Vom 18.Jahrhundert bis in die Nachkriegszeit.Ein Inventar der relevanten Archivalien aus Bsyerischen Hauptarchiv München, in Mittleilungen der Osteuropa Institut, München, 2000- Ion Frunzetti, Pictura din Banat, Bucureşti, 1957.

G Lidia Maria Gaga, Rapports de parenté familie traditionelle de l-Almăj de XVIII-e -XX-e siecle, în ABSN.E, III,Timi şoara,1997,p.49-75. Istvàn Gàlffy, Temes vármegye a szábad királyi városok sorába való félvetele 1790- ben, în TRET, S.N. an IV, fasc. 2, Timişoara, 1888, p. 163 – 168. Klára Garas, Magyarország festészet a XVIII században, Budapesta, 1955. P. Gasser, Osterreichs Levantehandel über Triest 1740-1790, în MOStA, an 71, Viena, 1954. Jànos Gàspar, Milyen vizet iszunk Temesvàrott ?, Timi şoara, 1894, 13 p. Adalbert Karl Gauss, Bunjewatzen und Schokatzen im Donauraum, în SR, Budapesta, an II, caiet 8/9, 1943,p. 638 – 645. Adalbert Karl Gauss-Johann Weidenheim, Die Donauschwaben.Bild eines Kolonistenvolkes, Freilassing, 1961, 216 p. Nikola Gavrilovi ć, Arhivski izvori za istoriju Srba u Rumunjiu XVIII – XIX veka, ` în ZMS, I, Novisad, 1994. Nikola Gavrilovi ć,Banatski urbar, în ZSDN, an 34, Belgrad, 1963, p. 75 – 91. Nikola Gavrilovi ć, Istorija cirilischich stamparija u Habsburgskoji monarhija u XVIII veka, Novisad, 1974. Nikola Gavrilovi ć, Importance de Timişoara pour la cooperation culturelle serbo- roumaine au XVIII-e siècle, în RESEE, nr,4, Bucureşti, 1975, p. 526. Nikola Gavrilovi ć, Jedan orilog školskoj reform sredinom XVIII-veka, în ZMSDN, Novisad, 1982. Nikola Gavrilovi ć, Jurisdikcia Karlovačke Mitropolije nad pravolsavnim Rumunima u Banatu, Krišani i Erdeliju, în TZMS, I, Novisad, 1994. Nikola Gavrilovi ć, Kako je doneta urudba za srpske i rumunskeosnovne škole u

32

Banatu iz 1774.godine, în ZMSDN, I, Novisad, 1975. Nikola Gavrilovi ć, Nova akta o blini Pere Segerdinca 1735, în ZMSDN, 10, Novisad, 1968. Nikola Gavrilović,Planul cu privire la organizarea interioară a seminarului ortodox din Timişoara în sec. XVIII, în MB, nr.7-9, Timişoara, 1974. Nikola Gavrilovi ć, Pokušaj ošnivanja srpsko-rumunske seminarije u Temišvaru u XVIII-veka, în Istrajivanja, I, Novisad, 1978, p. 413 – 491. Nikola Gavrilovi ć, Rumunski jezik u administraciji Karlovačke Mitropolije u XVIII veku, în Actele Simposionului sârbo-român, 9-13 martie 1974, Pančevo, 1977, p. 115 – 124. Nikola Gavrilovi ć, Srbi i Rumuni. Srpsko-rumunske veze kroz vekove, în Zbornik Radova, Belgrad-Novisad, 1997. Nikola Gavrilovi ć, Srpsko-rumunska pravoslavnih u XVIII veka seminarija u Temišvaru u XVIII veku, în RVM, 21-22, Novisad, 1972/1973, p. 192-207. Nikola Gavrilovi ć, Zalagonije Bečkog dvora oko unopredjenja ptrazovanja srpske-

Rumunske omladine u banatu nakon proglušenja školstvo za politizam 1769.godine, în Actele Simposionului Banatul jugoslav,trecut şi prezent, Novisad, 2000, p. 30-34.

Slavko Gavrilović, Iz istorije Srba u Ugarskoi i Slavonjiu u XVIII veku, în ZIMS, I, Novisad, 1977. Slavko Gavrilović, Nova sreta u buni Pere Segedinac 1735, în YDNMS, 1o, Novisad, 1968. Slavko Gavrilović – Nikola Petrović, Temišvarski Sabor 1790, Novisad, 1972. Hans Gehl, Besonderheiten der Temeswarer Umgangsprache, în Banatica, Beitrage zur deutsche Kultur, an I, München, 1997, p. 19 –46. Hans Gehl, Die oberdeutschen fescht Mundarten des Banats, Stuttgart, 1991. Hans Gehl, Heide und Hecke. Beitrage zur Volkskunde der Banater Deutschen, Timi şoara, 1973. Hans Gehl, Schwäbische Familie, Beitrage zur Volkskunde der Banater Deutschen, Timi şoara, 1981. Hans Gehl, Unelte şi utilaje agricole folosite de germanii din Banat ( sec. XVIII- XX ), în ABSNE, I, Timişoara, 1981, p. 173 – 178. Luzian Geier, Die Banaterdeutschen in der Bibliographie. Uber die Erforschung unsere Heimatgeschichte in der letzten 25 Jahren, în NBZ, Timişoara, 12.12.1982, p. 2. Luzian Geier, Impulse für Banater Historiographie, în NBZ, Timişoara, 08.04.1990. Luzian Geier, Wertwolle Quellen für die Banatica, în NBZ, Timişoara, 11.08.1985,

p. 3. Josef Geml, AusTemeswarer Vergangenheit, în TZ, an 45, nr. 80/05.04. p. 9-10, nr.85/12.07. p. 1-2, Timişoara, 1896. Josef Geml, Die temeswarer Apotheken, în TZ, 5.09-7.09.111907, p. 2-3. I.Georgescu, Les prisoniers français dans les camps du sud-est de l-Europe au temps des guerres de l-Autriche avec la France, în RRH, an XV,

nr.3, Bucureşti, 1976, p. 509-531.

33

I.Georgescu, l,opposition aux Habsbourgs des paysans roumains durant les guerres napoleoniennes ( 1798 – 1815 ), în RRH, an X, nr.6, Bucureşti, 1974,

p. 129 – 139. Karl German – Friedrich Resch, Der Freydthoff an den Bega. Temeswars erster dokumentarisch erwähnten Friedhof , în NBZ, Timişoara, 05.02.1980, p. 3. X X X Gesammelte Beiträge zur Kulturgeschichte des Banats.1. Abhandlungen, f. l.1996, 383 p. X X X ,Geschichte der gemeinde Orzydorf mit Rückblick auf die Vorgeschichte des Banates und die Gemeinde, Timişoara, 1935, 222 p. Teodor O. Gheorghiu-Radu Radoslav, Modele baroce coloniste bănăţene ale secolului al XVIII-lea. Comparaţia cu vechile implanturi coloniste dinTransilvania, în St.C., Muzeul Arad, 1994. Teodor O.Gheroghiu, Globalizare si regionalizare în Banatul secolului XVIII , în Locuire şi neaşezare, Bucureşti, 2002, p. 47-64. Teodor O.Gheorghiu, Sate colonizate în Banat. Aspecte tipologice, în Locuire şi neaşezare, Bucureşti, 2002, p., 39 – 46. Teodor O. Gheorghiu, Tipologii de organizare generală a satelor din zona Banat- Crişana, în Timisiensis, an XI,n.2-4, Timişoara,2 004, p. 2 – 42. N.A.Gheorghiu,Un preot bănăţean, Mihail Popovici la muntele Athos şi locurile sfinte în 1766, în Cercetări Literare, f.l.. I, 1934, p. 118. Ion Ghinoiu, Tipologia aşezărilor rurale din România, în ABSNE, I, Timişoara, 1974, p. 3-27. Ella Gieg, Auswanderungen aus den Odenwaldkreis, I-II, Lutzelbach, 1988-1989. Balthasar Glas, Geschichte der deutschen Kolonistengemeinde Liebling 1786 – 1936, Timi şoara, 1937, 165 p. Ciprian Gl ăvan,Istoria aşezămintelor religioase din Banat în secolul al XVIII-lea, în PB, IV, Timişoara, 2005, p.201-218, cu text român şi german. Eugen Glück, Câteva date despre confiniile mureşene, în Banatica, 16/2, Reşiţa, 2004, p. 19 – 48. Eugen Glück, The Great Popular Uprising of 1735 and its Souty-East European Background, în RESEE, nr.3, Bucureşti, 1989, p.225 – 234. Eugen Glück, Răscoala populară din 1735, condusă de căpitanul sârb Pero Seghedinaţ, în Modele de convieţuire în Europa centrală şi de Sud- Est, Arad, 2000, p.217-233. Simona Goicu, Influen ţa germană asupra toponimelor din Banat, în Minorit ăţile între identitate şi integrare, Arad, 1999, p. 141-151. Viorica Goian, Din istoria şcolilor grănicereşti bănăţene, în SIB I, Timi şoara,1969, . p.115-130. M.Goldschmidt, Maria Theresa of Austria, Londra, 1936. Làszló Gorove-Gàtàjai, A bánsági bolgároknak s mostani állapotak,în Tudományos Gyujtémeny an 21, vol.., VIII, 1837 p. 3 - 65 şi IV, p. 2 - 63. Friedrich Gottas, Die Deutschen in südosteuropa. Ein Überblick, Von den Ansiedlungen im Mittelalter und in 18.Jahrhundert zur Rückbewegung im 20.Jahrhundert, in SdA, 34-35, 1991-1992, p. 5 -22. Carl Göllner, Geschichte der Deutschen aus dem Gebiete Rumäanins. I. 12.Jahrhun

34

ert bis 1848, Bucureöti, 1979. Karl von Götze, Tagebuch einer Ruse von Postdam aus durch Sachsen, Bayern, Steyer, Venedig nach Constantinopel, und züruck über Bukarest, Siebenburgen und Ungarn, în Călători str ăini, X, Bucureşti, 2000, p. 1012-1041. Peter Grassl,Geschichte der deutsch-böhmischen Ansiedlungen im Banat,Praga,190 Virgil Gr ădinaru, Imaginea Banatului reflectată într-un dicţionar istzorico- geografic de la sf.sec. al XVIII-lea, în ABSNAI, X-XI, Timi şoara,

2004, p. 433-448. Rudolf Gräf, Amenajări hidrotehnice din judeţul Caraş-Severin în secolele XVIII- XIX, în Banatica, 8, Reşiţa, 1985, p. 8 – 03. Rudolf Gräf, Das Banater Montangebiet, în Vom deutschen Süd-westen in das Banat und nach Siebenbürgen, f.l., f.a.,p. 59-66. Rudolf Gräf, Date despre mineritul din Transilvania şi Banat până în vremea lui Born, în Banatica, 13/2, Reşiţa, 1995, p. 57 – 71. Rudolf Gräf, Două documente referitoare la începuturile furnalelor de la Reşiţa, în Banatica, 8, Reşiţa, 1995, p. 255 – 264. Rudolf Gräf, Strukturelle Veranderungen in der Wirtschaft des Banater Montangebietes vom 18.bis zum 120.Jahrhundert, în Banatica nr.2,München,1996, p. 43 – 50. Karin Gräf, Ornamentaţia faţadelor la casele şvăbeşti din Banat, zona “Heide”. Lucrare diplomă, Bucureşti, 1982, manuscris. Otto Greffner, Das Banat und die Banater Schwaben, Weil am Rhein, 1996. Otto Greffner, Şvabii ( germanii ) din Banat ( o scurtă istorie ), Arad, 1995. Elena Grigorescu,Meşteşugul ţesutului în Banat ( sec. XVIII-XX), în ABSNE, I, Timi şoara, 1981, p. 111-124. Franz Griselini, Versuch einer politischer und natürlichen Geschichte des Temeswarer Banats in Briefen an Standespersonen und Gelehrte, Viena, 1780. Francesco Griselini, Incercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişan, Timi şoara, 1984, 336 p.+il.+h. N.Grivu, Superstiţi şi practici medicale la românii bănăţeni în veacul al XVIII- lea, Timişoara, 1938. Cornel Grofşorean,Istoricul colonizărilor germane în secolul al XVIII-lea, în RISBC, an XV, iulie-decembrie, Timişoara, 1946, p. 60 – 127. Cornel Grofşorean, Pe marginea unor monografii germane din Banat, în RISBC, an X, nr. Ianuarie-aprilie, Timi şoara, 1943, p. 152 – 190. Cornel Grofşorean, Situaţia românilor bănăţeni în decursul secolului al XVIII- lea, Timi şoara, 1944, 47 p.;extras din RISBC. Cornel Grofşorean, Situaţia politică şi culturală a minorităţilor etnice din România la finele anului 1930, Timişoara, 1944, 136 p. Cornel Grofşorean, Situaţia precară a românilor în secolul al XVIII-lea, în RISBC, an XII, nr.nov.-dec,Timişoara, 1943, p. 430 – 432. Liviu Groza, Arhitectura caselor grănicereşti, în SCE-I,Caransebeş, 1975, p. 51-56. Liviu Groza, Banatul în hărţi şi documente vieneze, 1784, Lugoj, 2003. Liviu Groza, Băile Herculane în perioada militar grănicerească ( 1767 – 1872 ),

35

în ReI, II, Lugoj, 1994, p. 56 – 59. Liviu Groza, Capitularea Mehadiei ( 10 iulie 1738 ), în ReI, IV,Lugoj, 1997,

p. 56 – 61. Liviu Groza, Caransebeşul după pacea de la Belgrad, în ReI,Lugoj, 1997 p. 104-136. Liviu Groza, Câteva aspecte in activitatea punctului de vamă din orşova în perioada militar--grănicerească, în Mehedinţi – istorie şi cultur ă, IV,Drobeta Turnu Severin, 1982, p. 121-125. Liviu Groza, Contribuţii la istoria regimentului de graniţă româno-bănăţean nr.13 din Caransebeş, Lugoj, 2002. Liviu Groza, Dispozitivul de luptă de la Orşova şi Turnu Severin în iulie 1738, în ReI, IV, Lugoj, 1997, p. 62 – 68. Liviu Groza, Dispozitivul de luptă adoptat de trupele imperiale la Caransebeş la 20 iulie 1738, în ReI, IV, Lugoj, 1997, p. 85 – 92. Liviu Groza, Documente mai puţin cunoscute despre asediul şi cucerirea Timişoarei de către prinţul Eugeniu de Savoya în octombrie 1716, în ABSNAI., VI, Timi şoara, 1998, p. 417 – 450. Liviu Groza, Grănicerii bănăţeni, Bucureşti, 1983. Liviu Groza, Jurnalul armatei imperiale în Ungaria, sub comanda alteţei sale regale ducele de Lotharingia, mare duce de Helturn,etc.Dat în anul de faţă 1738, în ReI, IV, Lugoj, 1997, p. 181 – 203. Liviu Groza, Lupta de la Cornea ( 4 iulie 1738 ), în ReI, IV, Lugoj, 1997, p. 41 – 55. Liviu Groza, Luptele din anul 1738 în scrierile căpitanului Karl Schwab, în ReI, IV, Lugoj, 1997, p. 137 – 143. Liviu Groza, Luptele de la Orşova şi Mehadia din mai 1738, în ReI,IV, Lugoj,1997,

p. 15 – 34. Liviu Groza, Lupta de la Mehadia ( 15 iulie 1738 ), în ReI, IV,Lugoj, 1997,

p. 65 – 84. Liviu Groza, Luptele din anul 1738 în literatură, artă şi creaţia populară, în ReI, IV, Lugoj, 1997, p. 144 – 180. Liviu Groza, Marşul trupelor otomane şi imperiale în lunile mai şi iunie 1738, în ReI, IV, Lugoj, 1997, p. 35 – 40. Liviu Groza, Orşova şi pacea de la Belgrad, în ReI, IV, Lugoj,997, p. 93 – 103. Liviu Groza, Războiul austro-otoman din anul 1788-1791 în culoarul Timiş-Cerna, în ReI, V, Lugoj, 1998. Liviu Groza, Războiul austro-otoman din anul 1738 în culoarul Timiş-Cerna, în ReI, IV, Lugoj, 1997. Liviu Groza, Culoarul Timiş-Cerna în cartografia austriacă, în ReI, VIII, Lugoj, 1999. Liviu Groza, Documente vieneze privind conceptul de apărare a Banatului, în ReI, X, Lugoj, 1999. Liviu Groza , Un document vienez despre alegerea unui episcop la Caransebeş în anul 1725, în ReI, II, Lugoj, 1994, p. 10 – 14. Liviu Groza, Unele aspecte privind organizarea regimentului grăniceresc din Caransebeş, în AMN,15, Cluj-Napoca, 1978, p. 447 – 460. Vincenţiu Gruescu, Situaţia românilor bănăţèni în decursul secolului al XVIII-lea, Timi şoara, 1944.

36

Radosav Grujić,Pravoslavna srpska crkva, Belgrad, 1920. Radosav Grujić,Prilozi za istoriju adnoaija nasik s Rumunima u XVIII.veku, Sremski Karlovci, 1908. Radosav Grujić,Prilošci istorija srpskih banatschih manastira u drugoi polovini XVIII veka, în Bogoslavski Glasnik, an IV, tom VIII, fasc.6, Sremski Karlovci, 1906. Gerhard Grün- Krista Zach, Die Deutschen in ostmittel und südosteuropa. Geschichte, Wirtschaft, Recht, Sprache, München, I-II, 1995 – 1996. Bela Grünwald,A régi Magyarország 1711 – 1825, Budapesta, 1888. Varl Göllner – Heinz Stănescu, Aufklärung. Schriftum der Siebenbürgen Sachsen und Banater Schwaben, Bucureşti, 1974. Nicoleta Gumă – Ada D. Cruceanu,View of the Banatian baroque Culture, în Tibiscum, X, Caransebeş, 2000, p. 335 – 338. Hermann Güttler, Die Wasserbauarbeiten ins Banat von 1717 bis 1779 und die Kultivierung und deutsche Besiedlung des landes, Disertaţie, Viena, 1936, manuscris. Hermann Güttler, D ie Wasserbauarbeiten im Banat von 1757 – 1779 und die Kultivierung und deutsche Besiedlung des Landes, Mss-.diss.Viena, 1936. X X X , Gyarmatha lakosai 1741-ben, în TRET,S.N.,XVIII, Timi şoara,

1902, p. 113. Ladislau Gyemant, Contribuţii statistice privind agricultura Transilvaniei, Banatului şi Bucovinei în perioada 1720 – 1821, în AIIA,an 27,

Cluj-Napoca, 1985, p. 161 – 184.

H

Johannes Hack, Fuldai Landsleute in Ungarn und im Banat, în Sonntagsblatt, Budapesta, 21.94.1935. Werner Hacker,Auswanderungen aus Baden und dem Breisgau:obere und mittlere Rechtsseitige Oberrheinlande im 18.Jahrhundert archivalisch dokumentirt, Stuttgart-Aalen, 1982. Werner Hacker, Auswanderungen aus dem Südostlichen Schwarzwald, zwischen Hochrhein, Bar und Kinzig insbezondere nach Siebenbürgen im 17.u.18.Jh, München, 1975. Werner Hacker,Auswanderungen aus dem früheren Hochschtift Speyer, nach Südosteuropa und übersee im 18.Jh., Kaiserslautern, 1969. Werner Hacker, Auswanderer vom oberen Neckar nach Südosteuropa im 18.Jh.,

37

München, 1970. Werner Hacker, Auswanderungen aus ober Schwaben im 17.u.18 Jh.,

Stuttgart – Aalen, 1977. Werner Hacker, Auswanderungen aus Rheinpfalz und Saarland im 18.Jahrhudert, Stuttgart, 1987. Werner Hacker, Die Auswanderungen nach Südosteuropa aus der Sicht Südwestdeutschlandes im 18. Jh, în SdA, 14, München, 1971,p.122-143 Werner Hacker, Kurpfälzische Auswanderer von unteren Neckar im 18.Jh., Stuttgart, 1983. Werner Hacker,Südostdeutsche Auswandere nach Ungarn als Durchwanderes in der Kirchenbüchen von Ulm und Gäzbarr in 18.Jahrnundert, în SdA,12, München,1969, p. 121 şi urm. X X X Handwörterbuch des Grenz- und Auslanddeutschtum, I-III, Breslau ( Wroclaw) ,1944 – 1938. Edith Hafner , Die Kulturlandschaftssssgenese der Banater Ebene nach der Türkenzeit, dargestellt am Beispiel des ländischen Raumers, unter besonder Berücksichtigung der Dörfer Peciu Nou (rumänischen Banat) und Banatski Karlovac ( jugoslawischen Banat), Tübingen, 1978. Rudolf Haag, Ortsgeschichte von Omoljica ( Homoliz ),1766 – 1938, Omolijca,

1938, 255 p. Hans Hagel, Die Banater Schwaben, München, 1967. Lajos Hajdu, II. Jòzsef igazgatàsi reformjai Magyarorszàgon, Budapesta, 1982. Anton von Hammer, Geschichte der Pest von 1738 bis 1740 im Temeswarer Banat, Timi şoara, 1839, 116 p. X X X Handlungs ein verstäandniss zwischen dem Kaiserliche-Königliche

Höfe und der ottomanische Pforte, Viena, 1785. Pierre Hannick – Jean Claude Muller, Bibliographie zur Luxemburger Banat- Auswanderung im 18. Jahrhundert : dem Andenken der Martyrer von Timişoara, în Annuaire – jahrbuch der Luyemburgische Geschellschaft fur Genealogie, Luxemburg, 1989, p. 42-49. Pierre Hanncik – Jean Claude Muller, Colons luxembourgeois au Banat au XVIII-e siecle, în Publications de la Section historique de l Institut grand ducal, Luxemnourg, an 92, 1975, p. 153 – 196. J. Hartmann,Übersichtliche Geschichte der Würtembergischen Auswanderung, în Besondere Beilage des Sttatsanzeigers für Würtemberg, 9 -10, Stuttgart, 1982, p. 139 – 152. Ewlad Hatzig , Die Auswanderung Johannnländer Familien ins Banat im 18.Jahrhundert, f.l.,1998, 22 p. Ioan Haţegan, Das Banat im Sicht von Mathias Bell, în Das Banat im 18.Jh., Timişoara.............................................., Alexandrina Haţieganu, Canalul Bega, Bucureşti, 1947. R. Haug, Einwanderer im Banat 1765 bis 1770 und 1790 bis 1800, în Familiengeschichtlicher Blatter, f. l. 1930, Ferdinand Hauptmann, Die k.k Militárgrenze im Sudosten in Bericht uber de osterreichischen Historikertag im Graz., Viena, 1970,p. 35 – 48.

38

Paul Hazard, Gândirea europeană în secolul al XVIII-lea, Bucureşti, 1981 Daniel Häberle, Auswanderung und Koloniegründung im Pfälzer und Bayer, Kaiserslautern, 1909. Daniel Häberle, Pfälzische Kolonisten in Europa – Österreich – Ungarn, in Auswanderung und Koloniegründungen der Pfälzer im 18. Jahrhundert, f. l., f. a. Josef Hässler, Badische landsleute siehen auch den Südosten, în VH,I, Novisad,

caiet 4, 1938, p. 40- 53. Louis Hecht, Les colonies lorraines et Alsaciennes en Hongrie, Nancy, 1879, 54 p. Antal Hegedüs,Agrarni odnosi u Torontalskoi jupanij u Banatu 1779 – 1848 sad, Novisad,, 1987, 198 p. Antal Hegedüs – Katarina Cobanović,Demografska i agrarna statistika Vojvodine 1767 – 1867, Novisad, 1991. Elisabet Heimpel-Michel,Die Aufklärung. Eine historisch-systematische Untersuchung, Langensalsa, 1928. J.Al.von Helfert, Die österreichiosche Volksschule. Geschichte, System,Statistik, Praga, 1860. H. Helmes, Das Regiment Würzburg im Türkenkriege des Jahres 1739, Darstellung aus der Bayer Kriegs und Heeresgeschichte, f. l. F.a. I.Heltai, Az elsö királyi kommisszárius a Temesi Bánság, în Századok, Budapesta, 1913, p. 791 – 796. Harald Heppner, Austria şi Principatele Dunărene 1774-1812.O contribuţie în istoria politică nord-est europeană a Habsburgilor, Cluj-Napoca, 2000,297 p. Harald Heppner, Contribuţii la istoria României şi a românilor, Cluj-Napoca, 2002,207 p. Harald Heppner, Das achtzehnte Jahrhundert und die Österreich.Jahrbuch der österreichischen Gesellschaft zur Erförschung des achtzehnten Jahrhundert, vol.XI,Vienea, 1996. Harald Heppner, Die Entwicklungspolitik der Habsburger im Sudosteuropa Infolge der Turckenkriege, în SdA, Munchen, XXVI-XXVII, 1983- 1984, p.88-99. Harald Heppner, Die Entwicklungsmöglichkeiten für die südosteuropäische Gesellschaft infolge der habsburgisch-osmanischen Auseinandersetzungen des 16.bis 18.Jahrhundert, in Zollner Erich, Gutkas Karl ( red.) Österreich und die Osmanen – Prinz Eugen und seine Zeit, Viena, 1988i. Harald Heppner, Die wirtschaftliche Bedeutung der deutschen Siedlungsgeschichte In Sudosteuropa fur des Habsburgerreich, în Die Deutschen in Ostmittel und Sudeuropa, Munchen, 1995, p. 85-100. Harald Heppner, Geselschaftsentwicklung und mentalitat, dargestelt am Beispiel der Rumanen in Zeitalter der Aufklarung, SOF, Munchen, an 44, 1985, p.139-161. Harald Heppner, Geschichte als Interkultururelle Suche. Der Fall Südosteuropa, în Geschichte und Gegenwart, nr.2, Graz, 1975, p. 114 – 125. Franz Herre, Prinz Eugen. Europas heimlicher Herrscher, Stuttgart, 1997.

39

Max von Herzfeld, Zur Orienthandelspolitik Osterreichs in der Zeit von 1740- 1771, în AOG, an 103, Viena, 1930.(AOG) Werner Hermann, Beitrag zur Geschichte der Pest in den unteren Donauländern, Bucureşti, 1938, 15 p. Hans Herrschaft, Das Banat. Ein deutsches Siedlungsgebiet im Donauraum. Geschichte, Wirtschaft und Kultur einer deutschen Volksgruppe, Berlin, 1940, 193 p. Johanna von Herzogenberg, Zum Kult des heiligen Johannes von Nepomuk, in Matsche Franz, Johannes von Nepomuk.Catalog de expozitie, München – Passau, 1971, p. 25 – 34. M.L.Hetzel, Die französiche Kolonien im Banat, în TZ, an 29,Nr.5/09.01.1880 p. 1-2

şi nr.7/10.01.1880, p. 2. Samuel Hetzel, Geschichte und Statistik des Volkesschulwesens der Königliche Freistadt Temeswar, Timi şoara, 1878, VI+271 p.. Amdreas Heuberger, Banates Bergbau 1716 – 1778, în Banatica, IX,nr.4, München,1992, p. 5--18. F.Heuer, Das Banat als Kamerale Reichsprovinz, în Erinnerung an Rekasch, f..l,f.a.,p.89 – 94. Berndt Edler von Hietzinger, Statistische Militärgrenze Osterreich, Viena, 1817. Charles Hiegel, Representation de l-emigration lorraine en Hongrie au XVIII-e siècle, în ASHAL, an 84, Nancy, vol. 70/197o. W.Hippel, Auswanderung aus Südostdeutschen.Studien zur würtembergischen Auswanderungen und Auswanderungspolitik in 18.und.19. Jahrhunderts, Stuttgart, 1984. X X X Historische Fahnen Temeswars, în TZ, an 45, Timişoara, 1896,

nr. 74/29.03, p. 1-2. Carl Bernhard Edler von Hietzinger, Statistik der Militärgrenze des österreichischen Kaisersthums, I-II, Viena, 1817 – 1823. C.von Hock – H.I.Bidermann, Der Osterreichische Staatsrath, I – IV, Viena,

1878 – 1879. Johannes Hock,Fuldaer Landsleute in Ungarn und im Banat, în Sonntagsblatt, Budapesta, nr. din 21.04.1935. Nikolaus Hans Hockl, Das deutsche Banat. Seine geschichtlich-politische Entwicklung und Aufgabe, Timişoara, 1940, 72 p. Nikolaus Hans Hockl, Der landschaftsname “Banater Heide “, în DFS` caiet 1, 1944, Sibiu,p. 169 – 161. Nikolaus Hans Hockl, Die Herkunft der Ansiedler der Gemeinde Lenauheim, în DFS, an 2, caiet 1, Sibiu, 1943, p. 1 – 78. Nikolaus Hans Hockl,Die “ Transferierungn” und “Nationalistenschube” in Banat während des 18.Jahrhunderts, în DFS, an 2, caiet 2, Sibiu, 1943,

p. 249 – 293. Wolfram Hans Hockl, Die Banater Heide, în Wir Donauschwaben, Salzburg, 1950, p. 292 – 298. Wolfram Hans Hockl, Heimatbuch der Donau Schwaben, Aalen, 1959, 389 p. Wolfram Hans Hockl, Johann Jakob Hennemann, în Heimatbuch der Donauschwaben, Aalen,1959, p. 166-169.

40

Wollfram Hans Hockl, Sauerlander im Banat, în Wegweiser, Düsseldorf, nr.12/1959, p. 189 – 192. Gerhard Hochstrasser, Versuch einer Übersicht über die Auswanderung aus Morbach ( einschlisslich aller Ortsbezirke ) nach Südosteuropa im 18 Jahrhundert, in Morbacher Rundschau, an 25, ed. 11-21, din 13.03- 22.05, 1988. Hermann Hofmann, Bei den Pfälzer im Banat, Aschendorff, 1930, 88 p. Leo Hoffmann, Aus der Geschichte des Banates. Die Vereinigung der deutsch- rumänischen und deutsch-serbischen Kommunitäten des Banates am Ende des 18.Jhdr: ihre Gründe und Ursachen, în DPHGR, an 4, caiet 11/12, Sibiu, 1924, p. 22 – 25. Leo Hoffmann, Aus der geschichte des Banates. Die Temeswarer Polizei vor 170 Jahren, în DPHGR, caiet 5/6, Sibiu, 1924, p. 13 – 16. Leo Hoffmann, Banater Tabakrauchen vor 150 Jahren, în TZ, 1924, p. 141. Leo Hoffmann, Beitrag zur Besiedlung der Gemeinden St.Hubert, Charleville, Soltur und Triebswetter, în DVb, an 8, Novisad, 1926, nr. 1836/16.01.p. 1-2. Leo Hoffmann, Beiträge zur Geschichte des Banats, Sibiu, 1924, 49 p. Leo Hoffmann, Der erste Plan zur Besiedlung des Banats. DiePläne des Csanader Bischofs über eine grosszügige Privatsiedlung im Banat. Banater Einrichtungsverordnung vom Jahre 1719, in BKH, an V, 1931, p. 25-31. Leo Hoffmann, Geschichte zur Nationalitäten-Geschichte des Banates, Sibiu, 1924, 22 p. Leo Hoffmann, Die erste Plan zur Besiedlung des Banats : die Pläne des Csanader Bischofs über einegrosszügige Privatsiedlung im Banat. Banater Einrichtungsordnung von Jahre 1819, în BdKh, an 5, Timişoara,

1931, caiet 3, p. 25 - .31. Leo Hoffmann,”Der sonderbare Nimensatt welcher eigentlich in Banat Timişoara zu Hause gehört “, în SVK, an 17, Timişoara,1937, p. 135 – 136. Leo Hoffmann, Deutsch-Werschetz in der ersten grossen Ansiledlungsperiode, Vršac, 1923, 52 p. Leo Hoffmann,Die Seelenzahl der deutschen Dörfern der “ Heide “ von 1766 – 1780, în SVK, an 4, Timişoara, 1924, p. 103 – 105. Leo Hoffmann, Die Wiederaufrichtung des Banats durch die Kaiserliche Regierung, Sibiu, 1823, 43 p. Leo Hoffmann, Die Wirtshäuser Temeswars von 1717 – 1755, Timi şoara, 1923, 16 p. Leo Hoffmann, Die Ansiedlung Gross-Betscherek, Novisad, 1932, 96 p. Leo Hoffmann, Die Ansiedlung der Deutschen in Gross-Kikinda, Zrenjanin,

1925, 20 p. Leo Hoffmann, Die Einwanderung der Deutschen in der Vergangenheit und ihrer Auswanderung aus dem Banate in der Gegenwart. Mit archtvalischen und Statistischen Daten dargestellt, în BdKh,an I, caiet I, Timişoara, 1927, p. 25 – 28. Leo Hoffmann, Die Entstehung der ersten Schwäbischen Gemeinden ( des Banats )

1722 – 1735, în SVP, Timişoara nr.79/08.04. 1925, p. 3.

41

Leo Hoffmann, Die kaiserliche Spinnhäuser in Banat… Wie die Seidenproduktion in die Höhe gemacht worden, în BdZ, an 14,Timişoara, 1932, nr.292/25.12. p. 22 – 23. Leo Hoffmann, Die “ Korruption” und “Habsucht” bei der Verwaltung des Banats, în BdZ, an 14, Timişoara, 1932, nr.73/27.03 p. 4. Leo Hoffmann, Die Niederlassung des Banats und für Serbien angeworbenen Ansiedler auf ungarischen Privatgüttern, în NHb, an I, Budapesta, 1926, p. 50 - 55. Leo Hoffmann, Die Temeswarer Polizei vor 170 Jahren, in Deutsche Politische Hefte, an IV, 1924, caiet 5-6, p. 13 – 15. Leo Hoffmann, Ein historisch memrkwürdigen Auswanderungspass, în SVK, an 6, Timişoara, 1926, nr. 62/26.03. Leo Hoffmann, Ein kulturbild unseres Banates aus dem vorigen Jahrhunderten. Banater Tabakraucher vor 150 Jahren ( Aus Originaldokumenten), în TZ, an 73, Timişoara, 1924, nr. 141/27.06., p. 1 - 2. Leo Hoffmann, Ein temeswarer-Ratsherr und Grosskaufmann aus der Zeit der ersten Ansiedlungsperiode, în DUHb, an 2, Budapesta, 1930, p. 227 – 231 şi 327 – 332. Leo Hoffmann, Ein Wertvolles Schwabendokument, în DVk, an 5, Novisad, 1925,

p. 40 – 41. Leo Hoffmann, Ein wertvolle Schilderung der Banater Kolonisten aus dem Jahre 1761, în DVb, an 7, Novisad, 1925, nr.1779/25.10. p. 2; nr.1781/28.10.p.3; nr.1783/30.10.p.3; nr.1784/21.10.p.2-4. Leo Hoffmann, Geschichte deutscher Ansiedlungen im Oberen Banat, Jimbolia, 1926, 67 p. Leo Hoffmann, Kikindski distrikt 1755, în Glasnik, an 10, Novisad, 1937,

p. 323-332. Leo Hoffmann, Kurze Greschichte der Donauschwaben, f.l.,f.a(1932), 100 p. Leo Hoffmann, Kurze Geschichte der Donau-Schwaben- Städten, f.l.,f.a.(1931),32p. Leo Hoffmann, Kurze Geschichte der Banater Deutschen von 1717 bis 1848. Timi şoara, 1925, 124 p. Leo Hoffmann, “Loss-Schein und Reyse-pass”, în Schwäbische Volkskalender, Timi şoara, 1928,p. 112 – 113. Leo Hoffmann, Nakowo. Ansiedlung dees Grundherrn Grof Nako, f. l., 1925, 47 p. Leo Hoffmann, Poligamija u Banatu po oslobodjenju od Turska, Zrenjanin, 1932. Leo Hoffmann, Popis srpskog pravoslavnoj sveštenstva u Banatu iz 1754, în GIDNS,

anII-3, Novisad, 1929, p.411-412. Leo Hoffmann, Rumänische Siedlungen im Banat. Ein Beitrag 200 zur Geschichte der Banater Rumänertums von 1688 – 1788, în BMh, I ,1933-1934, Caiet 6, Timişoara,1934, p. 175 – 178. Leo Hoffmann, Spisas članova srpske i grčke trgovačke kompanijie u Temišvara iz 1753, în Glasnik, an 3, Novisad, 1936, p. 422 – 420. Leo Hoffmann, Streiflicher zur Wirtschaftlichen Einrichtung des Temeswarer Banats durch die kaiserliche Regierung ( 1716 – 1778 ). Mit besonderer Berichtsichtigung der Verhälnisse nach den Turkenkriege, Sibiu, 1943, 43 p.

42

Leo Hoffmann, Wer waren die ersten Deutschen in Lippa und Guttenbrunn, în SVp, an 6, Timişoara, 1924, nr.236/23.11.p.4. Leo Hoffmann, Zur Etymologie des Namens Banat, în NHb, Budapesta, an III/1928, Caiet 2, p. 103 – 105. Leo Hoffmann, Zur Geschichte der Ansiedlungen von 1736 – 1738, în DUHb, an II, Budapesta, 1930, p. 62-65. Leo Hoffmann, Zur Geschichte der deutschen Handwerker in der Donaubanschaft, în Deutsche Volksschule der Novisad, an 15/1933, nr.3490/03.01.p.6. Leo Hoffmann, Zur Geschichte der Hotzen im Banat, în DPHGR, an 4, Sibiu, 1924, caiet 3, p. 19 – 27. V.Hoffmann, Beiträge zur neuen österreichischen Wirtschaftsgeschichte, în AOG, Viena, vol.108/1918 şi vol. 110/1921. Matz Hoffmann, Malariagefahr im Banat, în BdZ, Timişoara, 05.05.1940, p.10. Matz Hoffmann, 150 Jahre deutsches Gertianosch, Banat, Rumänien 1785 – 1935, Timi şoara, 1935, 369 p. Mathias Hoffmann, Gertinaosch, Freilassing, 1963, 311 p. Nikolaus Hoffmann, Uber schulärzliche Tätigkeit im Banat, în Medizinische Zeitung, an 14/1940, f.l., Caiet 6, p. 155 – 160. Nikolaus Hoffmann, Deutsches Gesundheitswesen ( im Banat bis 1918), în Handwörterbuch des Grenz und Auslandsdeutsctums, vol.I, Leipzig, 1933, p. 264. Nikolaus Hoffmann, Die Bedeutung des deutschen Arztes für das deutsche Volkstum im Banat, în Ad, an 14/1931, p.546-548. Hans Hollerweger,Die Reform des Gottesdienstes zur Zeit der Josephinismus in Österreich, Regensburg, 1976. Werner Hoold, Der Wehrbau an den südostgrenze,Mss.diss. Viena, 1931. J.H.Horak, Die lothringische Colonie Triebswetter im Banate. Eine culturhistorische Skizze, în Jahresbericht der Unter-Real-Schule in Temeswar, veröffentlicht am Ende des Schuljahres l864/1865, Timi şoara, 1865, p.13. Ioan Horja, Gallicansme et l-Eglise nationale chez les Roumains de Transylvanie et de Hongrie à la fin du XVIII-è siècle et le debut du XIX-è siècle, în Etnicity and Religion in Central and Eastern Europe, Cluj-Napoca, 1995, p. 232 – 262. Elisabeta Horn, Die medizinische Betreuung der Beschäftigten im Bergbau des Banates und Transsilvaniens im Zeitraum von 1718 bis 1848 aus arbeitsmedizinischer Sicht, f. l., 1985, 116 p. Johann Hornek,Bemerkungen über die österreichischen Strukurökonomie, Breslau- Stettin, 1784. Akós Horoknai, Gazdáság és táesadalmi viszonyok a dunai és tiszái határ- örvide\éken a XVIII század elején, Budapesta, 1974. Georg Hromadka, Scurtă istorie a Banatului montan, Reşiţa, 1995. Gusti Huber, Die Siedlungsgebiete der Donauschwaben, în Kulturelle Arbeitshefte, an 19, Berlin, 1989. Josef Hubert, Geschichte der Gemeinde Bogarosch von 1765-1935, Timi şoara, 1935.

43

Karl Hubert, Ode ad lib.regiamque civitatem Temeswariensem, quam suae a potestate turcarum libertatis seculum complerat 13 CCLI 1816 a scholis piis in eadem civitate, Timişoara, 1816. Nikolaus Hubert, Prinz Eugen Feldherr und Staatsmann der Deutschen, în SdTz, Budapesta, 12.`0,1941, p. 17. Josef Hubeny, Von den Kolonisirung in Ungarn, Praga, 1859. R.Huss , Zur Banater Besiedlungsfrage 1770-1771, în DUHb, an I, Budapesta, 1927, p. 11-16 şi 79-83. Kaspar Hügel, Das Banater deutsche Schulwessen in Rumänien von 1918 bis 1944, München, 1968, 117 p. Kaspar Hügel, Das Geschichtsbild der Banater Schwaben im Wandel der Zeit, în Donauschwaben Kalender, 1992, Aalen/Würtz, 1991, p. 115. X X X , Ungarische und Venetianisches Kriegs-Theatrum, Leipzig, 1774. D.Hüberle, Auswanderung und Koloniengründung der Pfälzer, Kaiserslautern, 1909.

I

Pero Ilić , Dositej Obradović als Aufsklärungsphilosoph, Basel, 1924, Disertaţie, Manuscris, XIII+100 p. Ghenadie Ilie, Colonizările în Banat în secolul al XVIII-lea, în ABSV, 3/1930, Timi şoara, p.16-17. Nicolae Ilieöiu, Din trecutul Timi şoarei. Catasatrum Civium, în Revista Banatului, IX, Timişoara, 1943,, nr. 1-3, p. 30-31 şi nr. 4 -6, p. 34 – 35. X X X In Memoriam…., Timi şoara, 1971. Vasile Ionaş, Convenţia referitoare la corăbierii de pe Mureş încheiată în 10 ianuarie 1721, în Sargeţia, 11/12, Deva, 1974/1975, p. 149 – 152. Vasile Ionaş, Emigrations du Comtat de Hunedoara dans le Banat dans la deuxieme moitié de XVIII-è siècle, în Das Banat im 18.Jh.,

Timi şoara, 1996, p. 93-102. Nicolae Iorga, Arta românească în Banatul muntos, Vălenii de Munte, 1938. Nicolae Iorga, Călătoriile în Rusia ale preotului Mihail Popovici ( 1770-1771 ), înTribuna Poporului, 1901,Arad, 102-103, 113-115,123-125,127-128. Nicolae Iorga, Observaţii şi probleme bănăţene, Bucureşti, 1940. Iolanda Iavorski – Maria Deleanu, Illusion und Allegorie im grauen Alltag ( Hauszeichen und Schildertaffeln in Alt Temeswar), în Das Banat im 18.Jh.,Timişoara, 1996, p. 187 – 198. Vasile Ioniţă, Banater ortsnamen als Spiegel deutsch-rumänische historischer Wortschaftlehrer und sparchlicher Beziehungen, în Materialien, 4, Tübingen, 1994, p. 239 – 256.

44

Vasile C.Ioniţă – Hans Gehl, Etnpographische deutsche Entziehungen in der Banater rumänische Mundarten, în Zeitschrift für Dialektologie und Linguistik, Wiesbaden-Stuttgart, 1969. Costella Iordache, Evolţia complexului rural dunărean ( Baziaş-Eşelniţa ), reflectată în documente istorice şi cartografice, în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „ C.S.Nicolăescu-Plopşor“, 3, Craiova, 2002, p. 343 – 360. Ilie Istodorescu, Invăţământul pedagogic timişorean între anii 1777 – 1918, în SIB, VI-VII, Timi şoara, 1981, p. 57-70. X X X Itinerariul călătoriei împăratului Josif al II-lea , în RISBC, XI,

07-08,Timişoara, 1943, p. 109. Vasile Itineanţu, Câteva consideraţii privind arhitectura bisericească veche din Banat, în Altarul Banatului, 15, nr.4-7, Timişoara, 2003, p.97-102. Istvàn Ivànyi, Adatok a temesvári szt. Katalinról cimzett templom és zárda történetéhez 1717 –1759, în TRET,V, Timi şoara, 1879, p. 71 – 78. Istvàn Ivànyi, A Tisza határörvidéki 1686 – 1759, Budapesta, 1885. Istvàn Ivànyi, Lugos város pecsétje 1717-ból,în TRET,I, Timi şoara, 1875, p. 46. Istvàn Ivànyi, Mikor jöttek a piaristák Temesvárra ? în TRET, II, Timi şoara, 1876, p. 46 – 47. Damian Izverniceanu, Oltenii în Banat, Lipova, 1945.

J Johann Jakob, Masse, Gewichte und Währunmgen im Banat : 1718 – 1990 und vor der Landsnahme, Mainz, 2001, 70 p.,grafice, h. Ivan Jakšić, Iz popisa stanovništva Ugarske pocetkom XVIII veka, Novisad, 1966. Teodor Jancovici, Primul compendiu de pedagogie şi metodică în literatura română, Ed.P.Radu şi M.Onciulescu, Timişoara, 1979. Christoph Gottlob Jähne, Reise der Grafen von Hoffmannsberg in einige Gegende von Ungarn bis an die türkische Grenze, Görlitz, 1800. B. Jankulov, Pregled kolonizacije u XVIII-XIX veku, Novisad, 1961. J.Janson, Einiges über des Banat und seine Schwaben, în Bauernkalender. Jahrbuch der Deutschen im Russland, I, Tarutino, 1937, p. 210-220. Stefan Jäger, Die Einwanderung der Donauschwaben in 18. Jahrhundert. Der grosse Schwabenzug in vierfarbendruck, Freilassing, 1959. X X X Jenö herceg ünneplése Bécsben, Temesvér vétele után, TRET,S.N., XVI,Timi şoara, 1900, p. 110. Sonja Jordan, Das kaiserliche Wirtschaftspolitik im Banat in 18.Jh., Viena, 1944, Disertaţie, XX+266 p. X X X Journal du voyage fait en Hongrie, en banat et en Esclavonie en 1768, In Pester Lloyd, Pesta, 12.12. 1892. X X X Judenordnung deer gesammelt Banatischen Judenschaft, Timisoara, 1776. T.Jovanov, Teodor Janković Mirievski i prvi koraci srpski i rumunske pedagoške Misli, în Radovi (Actele smposionului…), Vršac 22-23.05.1970, ed. Pančevo, 1971.

45

Miodrag Jovanović, Ikonostas Manastira Bezdina, în ZLU.,Novisad, 6,1970. Miodrag Jovanović, Die Kunst zwischen ost und west in XVIII.Jahrhundert in Banat, în ABSNA, II, Timi şoara, 1997, p. 161 –168. Miodag Jovanović, Slikarstvo Temišvarske Eparhije, Novisad, 1997. Petar Jovanović, Prilozi geografije Banatske peščare, Belgrad, 1949, 86 p. Constantin Juan Petroi, Călători străini despre Banatul de sud, Timi şoara, 1999. Kàlmàn Juhàsz, A verseczi espereség betöltése 1743 ban, în TRET, S.N. an XXXII, fasc.3-4, Timişoara, 1916, p. 70 – 109. “ “ ,A temesi bánsági püspökség terve a XVIII-században,

în KSz, Budapesta, 1920, p. 594 – 603. “ “ , Banater Priester kandidaten im Wiener Stephaneum zur Zeit Maria Theresias, în Beiträge zur Wiener Diözesangeschichte, An 2, Nr.2, Viena, 1961, p. 13 – 16. “ “ , Banater Pfarein zur Zeit der späteren Ansiedlungen ( 1730 – 1899 ), Szeged, f.a. 246 p. Manuscris. “ “ Barock formigkeit in Banat, în OZVk, an 15, Viena, 1961,

p. 233 – 244. “ “ Bestrebungen zur Errichtung eines deutschsprachigen Bistums im Banat in 18.Jh., în Römische Quartlaschaft fur christliche Altertmuskunde und Kirchengeschichte, f.l., an 37/1929, p. 454 – 458. “ “ Das Bistum Belgrad und Tschanad unter Bischof Franz Anton Graf Engel von Wagrain ( 1702 – 1777 ). Ein Beträg zur Siedlungsgeschichte des Banat mit einem Vorwort und Ergebungen von Mathias Weber, în Osterreichischee Grenzmuzeum, Pasau, an 6

1962/3 p. 78- 126 şi an 7/1964/5, p.71 – 123. “ “ Der hl. Johannes Nepomuk als Schützpatron des Banats, în OZVk, an XVIII, Viena, 1964, p. 99. “ “ Die Besetzung einer Banater Pfarre durch Maria Theresia, în DUHb, Budapesta, 1931, 18 p. “ “ Die Franziskaner im Banat in den Jahren 1716- 1806, în SdA, an 4, Munchen, 1961, p. 30 – 47. “ “ E.Christovich 1777 – 1798 und seine Banater Bistum, în Königsteiner Blätter, an 9/1963, caiet I p. 14 –20 şi an 10/1964 Caiet I, p. 40-44 şi Caiet ¾, p. 95 – 109. “ “ Glaubenleben und Seelsorge im Banat im 18.Jh., în TG, an X, Paderborn, Caiet 4, 1960, p. 298- 309. “ “ ,Hajdani monostorok a csanádi egyházmegyében, Budapesta,

1926, 183 p. “ “ , Jesuiten im Banat ( 1716 – 1773 ). Ein Beträg zur Kulturgeschichte des Temeswarer Banats, în Mitteilungen des Staatsarchiv, an II, Viena, 1958, p. 153 – 220. “ “ Jesuitenschule in Temeswar, în Gerhardsbote, an 9, Stuttgart, 1964, nr.4, p. 3. “ “ Kirchliche Zustände im Banat in der Mitte des 18.Jahrhunderts, în MOSTA, an 15, Viena, 1952, p. 200 – 245.

46

“ “ , Nikolaus Stanislavich. O.F.M. Bischof von Csanàd +1775, in AFH, Roma, vol.52/1959, p.427 – 470 si separat 45 p. “ “ , Priester nachwuchs im Banat zur Zeit Maria Theresias, în Burgendländische Heimatblätter, an 20, Eisenstadt, 1958, p. 46 – 54. “ “ ,Politische Auseinandersetzung im Banat, în Gerhardsbote, an 8, Stuttgart, 1963, nr. 2, p. 3. “ “ , Staat und Kirche im Banat zur Zeit Maria Theresias, în TG, an 53, Paderborn, 1963, p. 441 – 448. “ “ , Trierer im Banat. Zur Aus-und Wanderung im 18.Jhdt, în Viertel- jahresblätter der Trierer Gesellschaft für nützlicher Forschung, an 6, Trier, 1960, p. 41 – 46. “ “ - Adam Schicht, Das Bistum Timişoara-Temeswar. Vergangenheit und Gegenwart, Timişoara, 1934, 155 p. Kálmán Juhasz – Mathias Weber, Das Bistum Belgraf und Tschanad unter Bischof Franz Anton graf Engl von Wagram ( 1702-1771), in Ost bairische Grenzmarken, nr. 6/119162-1963, p.78 – 126; nr. 7/1964-1965, p. 71- 123; nr. 10/1968, p. 54 – 77; nr.11/1969, p.225 – 248. Carl Junker, Die Anfänge der Buchdruckerei und des Buchhandels in Temeswar, în TZ, an 732, Timişoara, 1923, nr.289/25.12. p. 22-23.

K K. A. A temesvári kereskedelmi társaság alapitolevelei 1723-1725-ből, in Magyar Gazdasági Szemle, Budapesta, 1897, p. 446-463. Hedwig Kadan, Deutscher Bergbau in Saska ( Banat ) in Rumänien, 1747-1779, Disertaţie, Viena, 1940, Manuscris VI+81 p.+15 tab. Franz Kaindl, Einführung in die Geschichte der östereichischen Militärgrenze, in Die K.k.Militärgrenze. Beiträge zu ihre Geschichte., Lucrarile Institutului de istorie Militarü,, Viena, 1973, p. 9 – 26. Friedrich Raimund Kaindl, Geschichte der deutschen in dem Karpatenländern, I-III, Gotha, 1907 – 1911. Lajos Kakucs, Istoria agriculturii în Banat în sec. XVIII – XIX, Timişoara,1998. Lajos Kakucs, Unele aspecte privind înzestrarea tehnică a agriculturii din Banat în secolele XVIII-XIX, în ABSN,II, etn.-artă, Timi şoara, 1983, p. 29-41. Lajos Kakucs, Unele informaţii de arhivă privind cercetările arheologice efectuate în Banat în epoca luminilor, în Banatica, 4, Reşiţa, 1977, p. 471 – 467. Lajos Kakucs, Unele informaţii de arhivă privind cercetările arheologice efectuate în Banat în epoca luminilor, în Banatica, 4, Reşiţa, 1977, p. 471-478. Josef Kallbrunner, Claudius Florimond Graf Mercy, în Deutschtum im Ausland, an 24, Caiet 5/6, Stuttgart, 1941, p. 111-124,republicat în Heimatbuch der Donauschwaben, Aalen, 1959, p. 61 –65.

47

“ “ Das kaiserliche Banat. Einrichtung und Entwicklung des Banats bis 1739, München, 1958, 93 p.+ 7 tab. “ “ Der grosse Schwabenzug im Banat, în BdZ,Timişoara, 29.05.1938, p.8. “ “ Deutsche Erschlissung des Südosteuropa seit 1688, Jena, 1938. “ “ Die deutsche Auswanderung nach den sudosten in der Neuzeit, in Korespoindenzblatt des Gesamtvereins der deutscher Geschichte und Altertumsvereenin, an 78, Berlin, 1939, p. 139 / 179. “ “ Die Entwiklung des Banates vom Weideland zur Kornkammer Europa, în BdZ, Timişoara, 25.12.1938, p. 22. “ “ Ein Lothringer als Träger deutsche kultur im Banat, în Schicksalazwege am Oberrhein, Heidelberg, 1952.. “ “ Graf Florimond Merçy, der Kolonisator des Banats, în Neuland, an 3, Salzburg, 1950, nr.5/04.02. p.2. “ “ Inventar der Quellen zur Geschichte der Auswanderung 1500- 1914, in der staatlichen Archiven von Rheinland Pfalz und den Sammlung, Koblenz,1976, 529 p. „ „ Prinz Eugen und der deutsche Siedlung im Karpatenrau, f. l.1936, 876 p. “ “ Zur Geschichte der ósterreichische Zentral verwaltung in 18.Jahrhundert, în Vierteljahresschrift für Sozial u. Wirtschaftsgeschichte, vol.XXXVIII, Viena, 1940, p. 188 – 194. “ “ Zur Geschichte der Wirtschaft im Temescher Banat bis zum Ausgang des Siebenjährigen Krieges, în SdF, an I, München, 1936,

p. 46 – 60. Josef Kallbrunner – Wilhelm Franz, Quellen zur deutschen Siedlungsgeschichte in Südosteuropa, München, f.a. IV+116 p. Jànos Kàlmàr, A Kollonich-féle Einrichtungswerk és a 18 századi bánsági berendezkedes kérdése, în Századok, an 125, fasc.3-4, Budapesta, 1991, p. 40-50. Zagorka Končar, Nekoliko baza kuripskih i transportnih puteva sa srednjem Banatu, în RVM, an V, Novisad, 1956,p. 189 – 194. Robert A. Kann, Aristocracy in the Eighteenth Century Habsburg Empire, în East European Quarterly, an VI/1973, f.l. nr.1, p. 1 –13. Imre Karácson, III.Károlyi háboruja a tőrőkők 1727-1739. im HdK, Budapesta, 1892, p. 323-37o. 517-54o. Constantin I. Karadja, Un temoignage autrichien des confrances des Roumains du Banat à la fin du XVIII-è siècle, în Revue Historique du sud-est europeèn, Paris-Bucureşti, 1-4, 1935, p. 2 – 6. Emil Karger, Als Deutsch Lugoj nach eine selbstförtige Gemeinde war, în TZ, an 83, Timişoara, 1934, nr. 61/15.04.,p. 9. Georg Kastner, Die Mercysche Besiedlung im Südungarischen Raum, Disertaţie,

Viena, 1997. Michael Kautsch, Banater Kulturstände im Jahre 1716, în SdTz, Timişoara, 12.10.1941, p. 24. B. Kempelen, Adalek a délvidéki német telepitések története, în Századok, Budapesta, 1906, p. 911 – 915.

48

H. Kerschnawee, Die alte k.k. Militärgrenze, Viena, 1943. Walter Kindl, Zur Geschichte der Orgelbaus im Banat,Diss.univ.Leipzig,1992, 91 p. Franz Kirnbauer, Deutschebergbaukunst im Südosten, în Volkstum im Südosten,

an 1943, f.l.p. 21 – 27. Franz Kirnbauer, Deutsche Berg und Hüttenleute als Pioniere der Technik und Kultur im europäischen Südosten, în Zeitschrift für Berg-, Hutten- und Salinenwessen an den Reich, vol.89, f.l., 1941, p. 121 – 131. Dimitrje Kirilovi ć, Srpske škole u 18 veku, Sremski Karlovci, 1929. Dimitrje Kirilovi ć, Srpske osnove škole u Vojvodine u 18. Veku ( 1740 – 1780 ), Sremski Karlovci, 1929. Dimitrje Kirilovi ć, Vršaćke škole krajem XVIII veku, în RVM,an 3, Novisad, 1954,

p. 95 – 105. Dimitrije Kirilovi ć-J.Vandrovska, Cetvorojevangelie manastira Mesiča, în RVM, 5,

Novisad, 1956, p. 214 -217. Josef Kisseler, Das Eisenwerk Reschitza im Banat in den Jahren 1770 – 1800, Viena, 1940, Disertaţie, manuscris 78 p. Rudolf Kiszling, Die Einrichtung der üsterreichische Militäargrenze, in SdA, an 9, 1966,p. 179-185. Leopold Klečka, Das Banat als Wirtschaftsraum. Mit des Berücksichtigung des rumänische Geschichte, Viena, 1937, Disertaţie, Manuscris. B.Klein, L emigration en Hongrie a la fin du XVIII-e siecle, în Annuaire de l Association d Historie et d Archeologie, Musee regional de l Alsace Bossue, nr. 8, 1994. Claudia Klein, Das Banat.Zusammennleben der Nationen, Diss.univ.Viena,1993, 141 p. Franz von Klimstein,Das Archiv des Temeswarer Bistums, in Neiträge zur Geschichte der Bistum Regensburg, Regensburg, 1967,p. 807 sqq. Fritz Klinger, Die Bevölkerungsbewegung des deutschen Volkes im Banat, von der Ansiedlung bis heute, Sibiu, 1934, 16 p. Fritz Klinger, Die Bevölkerungspolitische Lage des Deutschtum in rum.Banat, în DMh, an 3, Timişoara, 1035/1936, p. 9. Grete Klingstein, Modes of religious Tolerance und Intolerance in Eighteenth Century Habsburg Politics, în Andrian History Yearbook, an 24/1993, f.l.,p.1 – 16. W. Kloster, Westfälische Auswanderung ins Banat. Woher? Wohin ?, în Der Sauerländer Jahrgang, Dortmund, 1938, p. 78. Friedrich von Klocke, Bemerkungen zur Erforscung der deutsche Kolonisation im Banat, am Beispiel der sauerländischen insbesondere der Freiwahler Kolonisten, în Westfälische Forschungen, vol.II, Münster in W., Caiet 2, 1939, p. 240 – 244. Ovidiu Marinel Koch-Tufi ş, Massnahmen der Hofkammer zur Organisierung Des Banatischen Berg-und Hüttenwesens,adresiert an die Banater Landesadministration,15.Dezembrer 1727, în SIB, XXVIII-XXIX, Timi şoara, 2005, p. 187 – 209. Walter Koschatzky, Maria Theresia und seine Zeit.Eine Darstellung der Epoche zwischen 1740 – 178. Aus Anlass der 200.Wiederkehr des Todestages

49

der Kaiserin, Salzburg – Viena, 1979. Walter Konschitzky, Aspecte ale relaţiilor interetnice dintre românii şi şvabii din Banat, în ABSNE,I, Timişoara, 1982,p.167 – 172. Walter Konschitzky, Case ţărăneşti din Banat – patrimoniu cultural al regiunii, în Art ă, istorie, cultură, Cluj-Napoca, 2003, p. 355- 364. Walter Konschitzky, Mehrsprachiges Banater Volksgut, în Schwäbische Familie, red.Hans Gehl, Timişoara, 1981, p. 152 – 177. Walter Konschitzky, Plädoyer für Urkundenbuch. Gespräch mit dem Historiker Dr. Costin Feneşan über Fragen der Banater Geschichtsschreibung, în NW, Bucureşti, 19.01.1985, p. 6. Johann Konstantiny, Denkschrift über die banater Bergwerke Orawitza, Moldova, Saska,Dognacska, Bocschan, Resichza und ihre Fillialen, Timişoara, 1857. J.M.Korabinszky, Geographisch-Historisch und Produkten Lexikon, Bratislava, 1786. Domokos Kosàry, Müvelödés a XVIII századi Magyarország, Budapesta, 1980. Mita Kosti ć, Dositej Obradović u istorijskoj perspektivi 18 i 19 veku, Belgrad, 1952, 304 p. Mita Kosti ć, Geneza nemačke kulturne orijentacje u Srba od 1769-1779 godina, Zagreb, 1922. Mita Kosti ć, Iznaše socialno-ekonomske istorije početkom XVIII veka, în ZMSDN,13-14, Novisad, 1956, p. 105-112. Mita Kosti ć, Slikarski zamet kod Srba u XVIII veku, în GIDNS,III,1900,p.1-45. Mita Kosti ć, Srpska naselja u Rusiju:Nova Srbja i Slovena Srbja, Belgrad, 1923. Slobodan Kostić,Dositei Obradović u istorijs koj perspektivi XVIII i XIX veka, Belgrad, 1952. Slobodan Kostić,Grobovi Episkopi i gradjana temešvarskih u pravoslavnom srpskom trama u Temišvaru 1757 – 1838, Timişoara, 1938. Slobodan Kostić, Srbi u Rumunskom Banatu. Istorijski, ekonomski i privredni pregled 1940, Timişoara, 1941. Slobodan Kostić,Sematizam pravoslavne srpske eparhije temišvarskom, Timişoara, 1925. Slobodan Kostić, Zvona pravoslavne crkve u Temisvaru Mehala, Timisoara, 1924. Slobodan Kosztics(Kostić), Aus der Vergangenheit der Temeswarer Serben, în TZ, an 78, Timişoara, 1929, nr.5/06.06., p.3. Mata Kosovac, Srpska pravoslavna Mitropolijia Karlovačka po podacima ad 1905 godine, Sremski Karlovci, 1910. B. Kovacek, Tragom srpskog pozorišnog jivota u Temišvaru, în TZMS, an I, Novisad, 1994. Géza Kovách, A Bánsági demográfiai és gazdásági fejlődáse 1716 -1848, Szeged, 1998, Géza Kovách, A Temesi Bánság mezögazdaságanok fejlódése a török küzése után

( 1718 – 1828 ), în Világtörténet, an 9, Budapesta, 1995, p. 5 – 11. Alajos Kovács, Magyarország népeségének fejlödése a törok uralom megszünte ota, în Budapesti Szemle, 1919, nr.506, p,. 85 – 115. Eva Kowalska, Das Elementarschulwesen des 18.Jahrhunderts. Ein Modellfall

50

Gesamtstaatlicher Ausbildung in der habsburger Monarchie, in SdA, an 40/41, 1997-1998, p., 12 – 31. Leopold Martin Krainz, Die k.k.Militärgrenze und deren Grundgesetz:eine kulturhistorische Skizze, Viena, 1855, 256 p. Peter Krajasich,Die österreichische Militärgrenze unter Maria Theresia. In Mraz Gerda si Schlag Gerald, Maria Theresia als Königin von Ungarn, Ausstellungskatalog, Castelul Halbturn, 1980, Eisenstadt, 1980, p. 52-54. Felix Kraus , Die deutsche Kulturlandschaft im Banat, în Deutsche Arbeit, an 41, Hamburg, 1941, p. 330 – 335. Karl Kraushaar, Die deutschen Ansiedlung in Ungarn, Timi şoara, 1918, 19 p. Karl Kraushaar, Ein in Vergangenheit geratener Banater Held, în TZ, an 80, Timişoara, 1931, nr. 90/23.04., p. 4. Karl Kraushaar, Kurzgefasste Geschichte des Banats und der deutschen Ansiedler, Viena, 1924, 280 p. Wilhelm Kremmer – Ernst Friedrich, Geschichte der Gemeinde Moritzfeld, Timi şoara, 1936, 104 p. Bruno Kremling, Die ersten deutschen Nehrbauern der neueren Geschichte im Donauraum. Streitflicht über der Banat in 225 Jahren, în DVb, Novisad, 24.12.1042, p.6. Bruno Kremling, Lothringer und Pfälzer als Wehrbauern im Donauraum, în Westmark, Neustadt, an 10/1943, nr. 6, p. 253 – 26-. H. Kretschmayr, Die österreichische Zentralverwaltung bis 1749, Viena, 1907. Vol.II/2, sub red. J.Kallbrunner şo Melitta Winkler, Viena, 1926. H.Kretschmayr, Maria Teresia, Gotha, 1938. Wilhelm Kreuz, Mein Leben für prinz Eugen. Deutsche Bauernsiedler in Banat, Berlin, 1941, 31 p. R.von Krewetsek, War das Banat Keimzelle eines Prinz Eugen-Gaues, în Nl,

Salzburg, an 11, f.22/31.05.1958, p. 7. I.A.Krey, Despre districtul Orşovei sau al Mehadiei, împreună cu fluviul Dunărea şi porturile turceşti de vis-à-vis, în ABSNE, III, Timi şoara, 1977, p. 281 – 199. A.Krisch, Die Schwabengemeinde Csatad im Banat, în Deutsche Erde, Gotha, 1911. Alexander Krizsan, Banatia in der Appony-Sammlung des Ungarischen National Museum, în SdA, an 4, München, 1961,p. 117 – 122. Alezander Krizsan, Banater Karten in Kriegsarchiv Wien ( 1686 – 1900 ), în SdA, an 6, München, 1963, p. 115 – 166. Alexander Krizsan, Banatforschung als Aufgabe, München, 1999. Alexander Krizsan, Bibliographische Beiträge zur Geschichte der deutschen Siedlungen in Banat, în DFS, an 3, caiet 2,Sibiu, 1944, p. 317-343. Alexander Krizsan, Briefe zur Kolonistenwerbung für die Gemeinde Hatzfeld im Banat, în DFU, an 7, Budapesta, 1942, p. 272 – 288. Alexander Krizsan, Das Banat – Kaiserliche Prozinz im Südosten 1718-1778, in Österreich und die Banater Schwaben, Viena,2006, p. 33 – 47. Alexander Krizsan, Das Kolonisationspatent Maria Theresias vom Febr.1763, în

51

DALVF, VII, 1943, f. l. nr.1-2, p.99 – 104. Alexander Krizsan, Deutsche Beiträge zur Banater Historiographie, 1860.1980, Freiburg im Breisgau, 1983, 144 p. Alexander Krizsan, Die Bewohner von Hatzfeld im Jahre 1767, în DFS,Sibiu, an I,

Caiet 4,1942, p. 641 – 646. Alexander Krizsan, Die deutsche periodische Literatur des Banats.Zeitungen, Zeitschriften, Kalender 1771 – 1971,Bibliographie, Viena, 1984. Alexander Krizsan, Die Temeswarer Zeitung als Banater Geschichtsquelle,1852-1949 München, 1969, 160 p. Alexander Krizsan, Der Kolonistenzug des Pfarers Sebastian Blenckner im Banat. Ein Beitrag zur Geschichte des Gemeinde Hatzfeld, în DFS, an I, Sibiu, caiet 3, 1942, p.443 – 457. Alexander Krizsan, Dissertationen über das Banat 1897-1967; in SDA, vol.XIII,; München;, 1970. Alexander Krizsan, Gesammelte Beitrţge zur Kulturgeschichte des Banats ( 1942- 1996),Viena,1996. Alexander Krizsan, Handschriftliche Quellen zur Geschichte des Banats in Kriegsarchiv Wien, în SdA, München…………. Alexander Krizsan,Temeswarer Drücken 1769.1869, Ein Beitrag zur Kulturgeschichte des Banats, 1970. Alexander Krizsan, Von Chumbul bis Hatzfeld 1333 – 1766, în Deutsche Forschungen in Ungarn, an 7, Budapesta, 1942,p. 33 – 47. Alexander Krizsan, Was uns ein Hatzfelder Kolonistenbrief erzählt, în DFU, an 8, Budapesta, 1943, p. 73 – 75.(DFU). József Kropf, Lippa a hodolstàg alatt, în TRET, S.N. an IV, fasc. 2,Timişoara,

1888, p. 169 – 177. Johann Kronblicher, Michael Angelo Unterberger 1695 – 1758, Salzburg,1995. B.B.Krsti ć, Kod Belog Breška i oko njega, Bucureşti, 1987. Krug von Niddy, Eugen von Savoyen, Viena - München, 1963, 328 p. Irmgrad Kucskó, Die Organisation der Verwaltung in Banat vom Jahre 1717 – 1738, Viena, 1934,Disertaţie,. X X X , Kunstbauten des alten Temeswars, în TZ,an 72, Timişoara, 1923, nr.289/25.12., p. 18 – 19. Friedrich Kuhn, Auswanderungen aus Nollingen in das Banat, in Vom Jura zum Schwarzwald, 1930. Raimund Kuhn,Der erste Kolonisator des Banats. Zum 200.Todestage Graf Mercys am 29 Juni, în Pressekorrespondenz der Deutsche Ausland-Institut, an 16, nr.11, Stuttgart, 15.06.1934, p. 1. Raimund Kuhn, Klaudius Florimund Graf von Mery ( 1666 – 1734 ).Zum 200. Todestage der ersten Kolonisator des Temescher Banats, în Bela- Crkvaer Volksblatt, nr.26/1.07.1934, p. 1;republicat încă de două ori. Raimund Kuhn, Prinz Eugen und das Donauschwabentum, în Schwäbische Merkur nr.92/21.04.1936, p. 15 şi nr. 17/24.04.1936, p. 10. Krisztina Kulcsàr, A “ tulbuzgó” hivatalnoknok es II.József csàszàrrol. Temesi Bánság 1768, în Sic itur ad astra, an 12, nr.4, Budapesta, 2000, p. 167 – 201.

52

Walter Kuhn, Das österreichische Siedlungswerk des 18.Jahrhunderts, in SdA, 6/1962, p. 1- 26. Krisztina Kulcsár , II. Jőzsef utazásai Magyarországon, Erdélyiben, Szlavoniában és a Temesi Bánságban, Budapesta, 2oo4. Anna Elisabeth Kunesch, ...und die Seele voll Sensucht nach Glück und Verstehn die Banater – von ihre Auswandereung bis zum Heimkehr, Bürmoos, 2006, 559 p. Martin Kurzhals, Kurze Geschichte des Banates und seiner deutschen Besiedlung, Timi şoara, 1940, 142 p. Heinrich Kühn, Lothringer im Banat und der Batschka, în Westmärkische Abhandlungen zur Landes- und Volksforschung, Kaiserslautern- Metz, 1941, p. 350 – 356. Walter Kühn, Das österreichische Siedlungsswerk des 18.Jahrhunderts, în SdA, an VII, München, 1963, p. 1 – 26. Johannes Künzig, Saderlach ( 1737 – 1937 ).Eine alemanische Bauerngemeinde im rumänischen Banat, Karlsruhe, 1937. Johannes Künzig, Urheimat und Kolonisendorf in kleine volkskundliche Beiträge aus fünf Jahrezehnten, Freiburg im Breisgau, 1972, 208 p.

L

Erich Lammert, Die Entwicklung des Schwäbischen Hauses, în Schwäbische Familie, red. Hans Gehl, Timişoara, 1981, p. 92 – 112. Erich Lammert, Hausierer in 18.und 19.Jahrhundert, în Schwäbische Volksgut, Timi şoara, 1984, p. 173 – 182.

53

Erich Lammert, Schiffe und Schiffmühlen auf der Marosch, în Handwerk und Brauchtum, f.l.nr.5/1975, p. 9 – 27. Emeric Lay, Din istoria vămii de trecere a podului Timişului la Lugoj, în Tibiscus IV, Timi şoara, 1975, p. 275-282. Emeric Lay, Freistadt oder priviligierten Markt – das Bestehen des Banater Städte und Marktflecken an Privilegien an Beispiel Lugosch, în Banatica, an IX, Freiburg im Breisgau, 1992, p. 13 – 22. Emeric Lay, Inceputul dezvoltării industriei la Lugoj, în Tibiscus, V, Timişoara, 1979, p.276 – 280.B Emeric Lay – Vasile Munteanu, Ctitorul Gavril Gurean, în M, an 30, nr.10-12, Timi şoara, 1980, p. 722 – 724. X X X Landstreu lakosai 1767-ben, în TRET, SN.,XVIII,Timi şoara, 1902, p. 116. J. Lager, Serbien unter der kaiserlichen Regierung 1717 – 1739, în MKA, an III, Viena, 1889, p. 166. Erich Lammert, Banater Quellen zur Transmigration österreichischer Protestanten nach Siebenbürgen, în FVLk, an 19,nr.1, Sibiu, 1976, p. 54 – 58. Erich Lammert, Französen im Banat, în NW, Bucureşti, 4.12.1979, p. 6. Erich Lammert, Militärarzt und Boteniker J.G.H.Kramer führte im Banat die Chimiotherapie und wie schätz mann sich vor vampiren . Pflanzenbestimmungsbuch vor Linnè, în NW, Bucureşti, 11.10.1987, p. 3 şi 19.19.1987, p. 7. George Lanevschi, Repertoriul monumentelor religioase de pe cursul inferior al Mureşului , în Ziridava,….,Arad, 1979. Johann Langer, Serbien unter kaiserlicher Regierung 1717-1739, în M.k.A.,Viena, an

3, 1889, p.155-249. Karl Gerhard Laub, Das Banat von der Ansiedlung bis zum Revolution 1848, Diss.univ., Viena,1986, 328 p. August Treboniu Laurian, Temişiana sau scurtă istorie a Banatului Temişian, Bucureşti, 1848. Veselin Lazic, Seoske Crkve, Novisad, 1998. Dan Lăzărescu, Gravuri austriece despre Banat, Transilvania, Oltenia în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în Ziridava, XXII, Arad, 2000, p. 261-270. Alex Leeb, The First Settlers Arriving in Temeswar, in freepages.genealogy. Johann Lehmann, Reisen von Pressburg durch Mähren beyde Schlesien und Ungarn nach Siebenbürgen und von da zürück nach Pressburg, in drei Abtheilungen, Frankfurt – Leipzig, 1793. Michael Lehmann, Prinz Eugen, Wien und Donauschwaben, în Nl, Salzburg, an 16/1973, f.25/22.06.p.5. Eva S. Lehoczki, Convieţuirea slovacilor şi românilor oglindită în cultură şi artă, în Modele de convieţuire în Europa centrală şi Sud estică, Arad, 2000, p. 234 – 242. Eugen Lemberg, Zur Geschichte der deutschen in Ost und Mittel Europa, în Zeitschrift für Ostforschungen, I, Marburg, 1952, p. 321- 345. Ştefan Lemny, Sensibilitate şi istorie în sec. XVIII românesc, Bucureşti, 1990.

54

Lenauheimer, Graf Claudius Florimond Merçy zur 219 Todestags des 1 Gouverneur des Banat, în DsR, an 3, Karlsruhe, 1953, nr.25/21.06. Egon Lendl, Das Donauschwabentum.Ein kritischen Querschnitt, în Der Strom, Viena-München, 1959, p. 21 – 41. Egon Lendl, Siedlungsgeographischen Probleme aus dem donauschwäbischen Lebensraum, în DALVF, an 3, Leipzig, 1939, p. 576 – 597. X X X Les lumières et la formation de la conscience nationale chez les peuples du sud-est européen, Bucureşti, 1970. Valeriu Leu, Banatul între arhaic şi modern.Mentalităţi în veacul luminilor, Reşiţa, 1995. Valeriu Leu, Cartea şi lumea rurală în Banat ( 1700 – 1830 ), Reşiţa, 1996. Valeriu Leu, Circulaţia mineelor de la Râmnic în sudul Banatului, în Valori bibliofile ale patrimoniului cultural na ţional, I, Bucureşti, 1980,

p.71-75. Valeriu Leu, Consideraţii privind circulaţia cărţilor din Ţara Românească în sudul Banatului, în Valori bibliofile….,II, Bucure şti, 1983, p. 298 - 307. Valeriu Leu, Despre comunitatea evreească din comitatul Caraş în veacul al XVIII-lea, în Studii istorice bănăţene, Reşiţa, 1997, p. 143 – 158. Valeriu Leu, Din istoria frontierei bănăţene. Ultimul război cu turcii 1788-1789, Reşiţa, 1996. Valeriu Leu, Grănicerii bănăţeni în războiul cartofului, în Studii istorice bănăţene, Reşiţa, 1997, p. 95 – 112. Valeriu Leu, Lugojenii şi războaiele europene 1789 – 1815, în Studii istorice bănăţene, Reşiţa, 1997, p. 113 – 142. Valeriu Leu, Lotrii Banatului, în Studii istorice bănăţene, Reşiţa, 1997, p. 7 –94. Valeriu Leu, Studii istorice bănăţene, Reşiţa, 1997. Valeriu Leu, Un manuscris românesc inedit din prima jumătate a secolului al XVIII-lea , în Banatica, 4, Reşiţa, 1973, p. 470 – 481. Valeriu Leu – Carmen Albert, Banatul în memorialistica măruntă sau istoria ignorată, Reşiţa, 1995. Valeriu Leu - Carmen Albert, Memorie şi istorie în satele din Banatul montan, în Banatica, vol.XVII, Reşiţa,2005, p. 104 – 194. Karl Josef Lewang, Die donauschwaben in der Landwirtschaft Südosteuropas, Graz,1955, 360 p. J. List, Elsässer im Banat, în Rheinische Blätter, an 19, Köln, 1942,p.82 – 85. Reinhold Lorenz, Maria Theresia und die deutsche Südostkolonisation, în Volkstum im Südosten, mai 1942, Bucureşti, p. 77 – 81. Petru Loris, Dezvoltarea tipografiilor timişorene de la 1716 la 1895, în Banatul, an III,Timişoara, 1928, nr. XI-XII, p. 44 – 49. Friedrich Lotz, Aus die deutschen Vergangenheit der Stadt Temeswar, în VH, Novisad, an I/1938 caiet I p. 36 –52, caiet 2/3, p.57 – 64, caiet 4 p.33-40, an II/1939, caiet ¾, p.173-206.Separat, Novisad, 1939. Friedrich Lotz, Die deutsche Kolonisation der Stadt Temeschburg, în SdCB, 15,

Munchen, 1966, nr.3. p. 68.72. Friedrich Lotz, Die französische Kolonisten des Banats 1747 – 1773, în SdF, an 23, München, 1964, p. 132 – 178.

55

Friedrich Lotz, Die frühteresianische Kolonisation des Banats 1740-1762,, în Gedenkschaft für Harald Steinacker ( 1875 – 1969 ), München, 1966, p. 146-181. Friedrich Lotz, Die Herkunft der deutschen Kolonisten der Stadt Temeschburg, în SDVB, an 15, nr.5, Mujnchen, 1966, p. 153. Friedrich Lotz, Prinz Eugen und unsere Heimat, în SdR, an 3, Karlsruhe, 1944, caiet 5, p. 413 – 421` Friedrich Lotz, “ Ulmer Schachtel”, în Neuland, nr.4-5, Salzburg, 1963. Heinz Dietrich Löwe, Deutsche Migration nach Ost-und Südosteuropa im 18.Jahrhundert, în Migration nach Ost- und Südosteuropa von 18. Bis zum Beginn des 19 Jahrhunderts, Stuttgart, 1991, p. 427 – 444. Moritz Löwy, Skizzen zur geschichte der Juden in Temeswar bis zum Jahre 1865, Szeged, 1890. Zsófia Lukàcs, A szerzödéses jobbágyok helyzete hazánjban a XVIII,szàzad á folyamán a Mária Terezia féle ürber rendezéség, Budapesta, 1937. Philipp Lung, Familienbuch der katolischen Pfarrgemeinde im Banat: 1773- 1830/1852, Sindelfingen, ]995, 422 p. Johann Lunger, Serbien unter der kaiserlichen Regierung 1717 – 1739, în MKA, S.N,Viena, 1899, p.155 – 267. Corneliu Lungu, Quellenmaterial asu dem Haus-Hof und Staatsarchiv Wien zur Geschichte des Banats im 18 Jahrhundert ( Mikrofilm Sammlung

Bukarest ), în Das Banat im 18.Jh., Timişoara, 1996, p. 135 – 138. Iulian Lungu – Liviu Groza , Războiul austro-otoman din anii 1788-1789 în presa vieneză, Lugoj, 1998. Ştefan Lupşa, Istoria Bisericii bănăţene, legătura sa cu Bihorul, în Biserica Bănăţeană, Timişoara, nr. din 14/28 sept.1941. Karl Ludwig Lup şiasca, Dieses von Natur aus reiche Land. Eine Geschichte des Banater berglands in der Zeitspanne 1718 – 1855, Bucureşti,1997, 319 p. Karl Lup şiasca, Zur Ansielung der Banater Berglandes, în Heimathefte der Banater Bergland-Deutschen, caiet 12, Reşiţa, 1993, p. 590. V. Lupulovi ć – B. Crstić, Ljubkova dolina, Bucureşti, 1996.

M

C.A.Macartney, The Habsburg Empire, Londra, 1971. Emil Maenner, Alemanen in Banat, în Neuland, an 7, Salzburg, 1954,

nr. 27/03.07, p.6.

56

Emil Maenner, Alemanen an der unteren Donau, în VH, an I, Novisad, 1938, p. 33 – 38. Emil Maenner, Alemanische Heimat in rumänischen Banat, în Donauschwäbischen Kalender, Aalen-Württ, 1959, p. 113 – 116. Emil Maenner, Auswanderung aus Westdeutschland, în Westmark, Neustadt a.d.Hdt., nov.1935/1936, p. 63 – 65. Emil Maenner, Badener im Südosteuropa. Teil 1 Ungarn und rum.Banat, Weinheim a.d.B, 1935, 32 p. Emil Maenner, Banater Quellenforschungen, în Deutsche Kultur im Leben des Völlker, an 13, caiet 3, f.l., p. 514. Emil Maenner, Chemmet ine! Bilder aus Vergangenheit und Gegenwart der Alemannendorfes Saderlach im rumän. Banat, 1737 – 1937. Deutsche Alemmannengemeinde Saderlach zu ihrer 200-jahresfeier gewidmet, în Volksdeutsche Lesehefte für Schule und Haus, Weinheim, an VIII/1937, 120 p. Emil Maenner, Guttenbrunn ödenwälder Dorf im rumänische Banat, München, 1958, 96 p. Emil Maenner, Guttwill, die erste alemannische Siedlung im Banat, în SdVj, an 5, München, 1956,p. 131 – 134. Emil Maenner, In der Urheimat der Guttenbrunner. Beiträge zur Siedlungsgeschichte der Odenwälder Dorfes Guttenbrunn im rumänischen Banat, în Weinheimer Nachrichten, 22.04.1938, p. 8. Emil Maenner, In der Urheimat der Guttenbrunner (Oberabtsteinach im Odenwald) în BdZ, 23.04.1938, p. 2 şi – cu subtitlul Von wo stammen die Familien Ferch, Schmaler und Götz ? – în BdZ, 24.07.1938, p. 4. Emil Maenner, Missglückte Ungarnfahrt des Zimmermannmeister Jakob Schweickert aus Mölenbach im Jahre 1771, în UHk,Stuttgart, 1954,

p. 49. Emil Maenner, Massenflucht aus Konigsheim ( Nordbaden ) anno 1771, în UHk, Stuttgart,1953, p. 85 – 87. Emil Maenner, Nach Ostland wollen wir reiten, în Das Deutschtum im Ausland.Ungarn, Dresda, 1936. Emil Maenner, Odenwälder im Banat, Weinheim a.d.B., 1934, 32 p. Emil Maenner, Pfälzer in aler Welt, Wertheim a. M., 1936, 32 p. Emil Maenner, Pfarrer Balthasar Paschinger und die Pfarbucher von Guttenbrunn und Neuarad im Banat, în Deutsche Blut im Karpatenraum, Stuttgart, 1942, p. 141 – 146. Emil Maenner, Rheinländer im Banat. 150-Familien zogenaus. D.drei grossen “Schwabenzüge “.”Trierer Gasse” in Hatzfeld, în BdZ, Timişoara, 07.05.1939, p.9. Emil Maenner, Schwaben aus dem Südosten, în Neue Vaterland, an 4, f.l., nr.46 din 7.12.1949. Emil Maenner, Unter deutschen Bauern in Ungarn. Ein Einrichtungsblatt aus dem Jahre 1924, în UHk, Stuttgart, 1951, 44 p. Emil Maenner, Zur Auswanderung aus der Karpaten im 18. Jahrhunderts, în Ad, , Stuttgart, an 18/1935, p. 516 – 519.

57

István Lénárd Magyar, A havasföldi erdèlyi ès bánáti bolgárok, “közösègi jogai” a XVIII. szàzadban, în Emlekkönyv Niederhauser Emil 70 születèsek, Budapesta, 1993, p. 90 – 93. J.A.Mahan, Marie Therese of Austria ( 1717 – 1780 ), New-York, 1932. Radu Octavian Maier, Arhitectura in vestul ţării , Arad, 1979. Mihai Liviu Man, Aspecte privind evoluţia industriei metalurgice în Banat şi Ardeal, în AUEM, Reşiţa, vol.6/1999, nr. 1, p. 43-49. Ştefan Manciulea, Elemente estnice străine aşezate în Banat, între anii 1000 – 1870, în RISBC, an XII, nr.11-12, Timişoara, 1943, p. 329 - 382. Mihai Liviu Man, Aspecte pfivind evoluţia industriei metalurgice în Banat şi Ardeal, în Analele Universităţii “Eftimie Murgu”, Re şiţa, an 6/1999, nr. 1. p. 43 – 49. Ştefan Manciulea, Infiltr ări de populaţii străine în Banat, Bucureşti, 1942. Hans Christian Maner (red),Grenzregionen der Habsburgermonarchie im 18.und 19.Jahrhundert, ihre Bedeutung und Funktion aus der Perspektive Wiens, Münster, 2005, 247 p. Antoniu Marchescu, Grănicerii bănăţeni şi comunitatea de avere, Caransebeş, 1941. Hernik Marczali, MagyarorszǍg törtènete II.József koraban, I-III, Budapesta, 1881 – 1888. Henrik Marczali, Mária Terézia 1710-1780, Budapesta,1891. X X X Maria Theresia und seine Zeit, catalog expoziţie, Viena, 1980. Viorica Guy Marica,Note despre Anselm Wagner, în SCIA, I, Bucureşti, 1958, p. 19. Viorica Guy Marica,Timişoara în secolul al XVIII-lea, în ABSNA, III, Timi şoara, 1996. Viorica Guy Marica – Anton Söllner, Anselm Wagner. Pionier der Realismus in der Banater Kunst, în Die Warheit, Bucureşti, 15.05.1958, p. 3. Marjanucz Lászlő,Agnés Deak, Beiträge zur Banatpolitik des Staatsrationsan Anfang des 1770-en Jahre, Chronica 1/2001, p. 92 – 112. Wiliam Marin, Kurze Geschichte der Banater Deuschen, Timişoara, 1980. I.Markov, Paraţ, în Iz selo u selo, Bucureşti, 1985. S.Markov, Dinjaš. în Iz selo u sleo, Bucureşti, 1985. E.Marquardt, Peterwardein und Belgrad 1716 – 1717, în Wissen und Wehr, f.l.1936, p. 439 – 447. Luigi Ferdinando Marsigli, Danubius Pannonico-Mysicus…,I-III, Haga- ` Amsterdamm, 1726. Zlatoje Martinov, Nemački uticaj na isrhanu Srba u Banatu, Pančevo,2004,115 p. Herbert Mathis (red), Von den Glückseligkeit des Staates, Staat, Wirtschaft und Gesellschaft in Üsterreich im Zeitalter des aufgeklärten Absolutismus, Berlin, 1981. Vojslav Mati ć,Mănăstiri din Banat în secolul al XVIII-lea, în ABSNA, II, Timi şoara, 1997, p. 9-24. Vojslav Mati ć, Manastir Vojlovica, în ZMSLU, 9, Novisad, 1973. Vojslav Mati ć-Miodrag Jovanović, Manastir Baziaş, în ZMSLU, 5, Novisad,

1965. Vojslav Mati ć-Miodrag Jovanović, Manastir Sveti Djurdje, in ZMSLU, 6,Novisad, 1970.

58

Hubert Matt-Wilmatt, Werner Fasolin, Auswanderung aus dem Fricktal und dem Hotzenwald ins Banat, în Regio-Familienforscher, an 3, nr.2/1990, p. 24-46. Josef Matuschka, Feldzüge des Prinzen Eugen von Savoyen, vol.XVII , 1716-1718, Viena, 1891. Ion Matei, Diplomaţie, hidrotehnică, afaceri în secolul al XVIII-lea.Canalul Cerna-Dunăre, în SCEI, III, Caransebeş, 1979, p. 333 – 339. Josef Matl, Deutsche Lehn-und Fremdwörter in den südosteuropäische Srapchen als Volks-und Kulturgeschichtlichen Quelle, în SdA, I, München, 1958, p. 105-110. Adam Maurus, Kurze Siedlungsgeschichte der Deutschen in Banat mit seiner Kritischen Behandlung der einschlägiges Literatur 1717 – 1925, Graz, 1926, Dissertaţie. Adam Maurus, Claudius Florimund Graf von Mercy, în Volkswort, an 2, Novisad, 1934, Caiet 8, p. 1 -3. Wolfgang May,Reisen “ ab incognito”. Zur Reisetätigkeit Kaiser Joseph II, în MIOG, XCIII, Viena, 1985, p. 59 – 90. Wolfgang May, Die Reisen Josephs II, în Osterreich zur Zeit Kaiser Joseph II. Catalog der Niederoöstereichische Landesanstellung, Stift Melk, 29 März-Nov.1, 1980, Horn, 1980, p.80 – 82, tab.2 şi 3 la p.712 – 715. Wolfgang May, Studien zur Reisetätigkeit Kaiser Josepf II, Viena, 1903. F.M. Mayer, Din Anfange des Handels und der Industrie in Osterreich und die orientalische Compagnie, Innsbruck, 1852. F.M.Mayer, Zur Geschichte der österriechischen Handelspolitik unter Kaiser Joseph II, în MIOG 18, Viena, 1897. X X X , Mănăstirea Partoş, Timişoara, 1971. Trin ţu Măran, Documente din istoria graniţei militare bănăţene, I – VII, Viena, 1993 – 2005. Trin ţu Măran, Documente din istoria regimentului de graniţă germano-bănăţean, I Despre satul Uzdin şi comunele înconjurătoare, Viena, 1991; II Români în regimentul de grani ţă germano-bănăţean de infanterie nr.12, Viena, 2006. Trin ţu Măran – Liviu Groza, Contribuţii la istoria regimentului de graniţă româno-bănăţean nr. 13 din Caransebeş, Lugoj, 2004, 89 p. Joseph März, Joseph II. Kaiser und Siedlungspolitik, Berlin, 1938, 88 p. Dejan Medaković, Srpska umetnost u XVIII veka, Belgrad, 1987. Horia Medeleanu, Artă şi conştiin ţă românească în Banat în secolul al XVIII-lea, în ABSNE-A II, Timi şoara, 1983, p. 299 – 303. Horia Medeleanu, The life of an 18 th Centurt, painters Ştefan Teneţchi, în RESEE, XXI, nr.2, Bucureşti,1983. Horia Medeleanu, Perspectivă nouă asupra picturii din biserica din Lipova ( jud. Arad ), în Monumente Istorice şi de Artă, I, Bucureşti,

1981, p. 82 – 88. Josef Meier-Höfler, Die Toten in Temesburger Dom, în Der Donauschwabe, XVI, f.l.1966, p. 3.

59

Josef Meier-Höfler, 1731 Grundsteinlegung des Temesvarer Stadthaus, în Der Donauschwabe, XV, 1965, nr.51-52, p.9, 11. Josef Meier-Höfler, Zweihundert Jahre Temeschburgem Dom, în Der Donauschwabe, XVI, 1966, nr. din 19 iunie, p. 3.4. Robert Meister,Entwicklung und Reform der österreichiasche Stadien-Wesen, I, Viena, 1963. James Van Horn Melton, The Theresian Scool Reform 1774,în Early Modern Europe Online, Febr. 2008. B. Menczer, Petit histoire des Français du Banat Temesvar, în Nation française, Paris, 1963. F. Mensi, Die Finanzen Osterreichs von 1701 – 1740, Viena, 1890. Mathias Merkle, Banat.Europas 250 jähriges internationales und interkonfessioneles Versuchsland, Heilbronn, 1967, 36 p. Antal Meszlènyi, A josefinismus kora Magyarorszàg ( 1790 – 1848 ), Budapesta, 1934. Ştefan Meteş, Mănăstirile româneşti din Transilvania şi Ungaria, Sibiu, 1936. Frabz metz, Die Kirchenmusik der Donauschwaben,f.l. 1996, 478. Franz Metz, Johann Michael Haydn – seine Beziehungen zur Dommusik in Temeswar und Grosswardein, Karlsruhe, 1997, 50 p. Franz Metz, Te Deum laudamus : contribuţie la istoria muzicii bisericeşti din Banat, Bucureşti, 1995, 414 p. Friedrich Metz, Baden und die Türkenkriege ( Zum Gedächtniss des Türkenlouis), Mein Heimatland, 20,f.l., 1933, p. 273 – 279. Friedrich Metz, Beiträge zur fränkischen Auswanderung, in Jahrbuch für fränkische Landesforschung, I, Erlangen, 1935, p. 22 – 39. Friedrich Metz, Das Oberrheinland als Einß und Auswanderungsgebiet, in Verhandlungen und Wissenscxhaftliche Abhandlungen des 22. geographentags zu Karlsruhe, 1927, Breslau, 1928, p. 222-237. Friedrich Metz, Der grosse Schwabenzug. Südwestdeutschland und die Auswanderung nach Südosten, in Erbe und Heimat, Metz, 1944, p. 34-38 Friedrich Metz, Die Auswanderung aus Elsass-Lothringen nach den Donauläandern, în ELJ, Frankfurt, 9, 1930, p. 244 – 278(ELJ) Friedrich Metz, Lothringer und Elsässer in Südosteuropa, în ELJ ,9, caiet 2, Frankfurt, 1931, p. 65 – 73. Friedrich Metz, Die Rheinlande als Auswanderungsgebiet, in Probleme des deutschen westens, Berlin, 1929, p. 55 – 75. H.Michaelis, Beiträge zur Kulturgeographie des Südbanats und Nordserbiens, Berlin, 1940. Olga Michici, Portrete de sârbi din sec. XVIII, Novisad, 1961. Sàndor Mihalik, Resicza jelene ès multja, Reşiţa, 1896. Diana Mihoc-Andràsy, Piese de argintărie din mediul ortodoz bănăţean al secolului al XVIII-lea, Timi şoara, 2004. Diana Mihoc-Andrássy, Banatul catolic al secolului al XVIII-lea ilustrat în argintăria barocă, Timişoara,2006, 197 p. Olga Miki ć-Dimitrievi ć, Stefan Tenecki – banatski slikar iz XVIII veka, în RVM,

60

6, Novisad, 1957, p. 139 – 154. Elena Miklosik, Incercări de reconstituire a unor galerii de portrete din secolele XVIII

– XIX pe baza unor picturi intrate în colecţiile de muzeu, în Studii şi comunicări, II, Arad, 1994, p. 31 – 37.

Elena Miklosik, Portrete anonime bănăţene din secolul al XVIII-lea în colecţia de artă a Muzeului Banatului, în Absn A, III, Timi şoara,1998. Emilian Micu, Priviri fugitive în istoria ierarhiei greco-orinetale a Banatului, religia greco ortodoxă in Timişoara 1721 – 1726, în Dreptatea, Lugoj, 22.12.1897 şi 3.01.1989, p. 1-3. Olivera Milanovi ć-Jović, Autori dela likovnih i primenjenih umetnosti evidentiranih u Banatu, în GPSKUV ,VIII-IX, Novisad, 1978/1979. Olivera Milanovi ć-Jović,Iz slikarsta primeniene umetnosti u Banatu, G.P.S.K.U.V,VIII-IX, Novisad, 1978/979 p. 231 - 232. Peter Mildenberger, Das Banat –die unvergessene Heimat der Banates Schwaben, Heilbronn, 2001, 480 p. J.Milikovi ć, Gradja za istoriju banatskih selo, în Javor, f.l.1889, p.17 - 24. Milan Milošev, Suvace u Banatu, în RVM,5,Novisad, 1956, p. 47 – 60. Ljubomir. Mileti ć, Iszledvanjia za Balgarite v sedmigradsko i Banat,i, Sofia, 1987.. Felix Milleker,( în lucr ările de limbă maghiară de dinainte de 1918 figureazà

drept Bodog, iar în cele de limbă sârbă drept Sreta/Srečko ). Felix Milleker, Az elsö nèmet települèsek a Duna, Tisza. Marosköz dèli rèszèben, în TRET,S.N. fasc. 3, Timişoara, 1887, p. 82 – 92. Felix Milleker, A Verseczi görog-keleti szerb püspökség multja, Timişoara, 1890. Felix Milleker, Als des Banon vir der Türcken verwüstet wurde. Jakob Hennemann der Eretterer von Vršac, în DVb,Timi şoara, nr. din 22.12.1936, p.5. Felix Milleker, Anfang der Einwanderung der Deutschen ins Banat, în TZ, nr. 269/26.11.Timişoara, 1939, p. 12; 270/27.11.1939, p. 18; 271/29/11/1939, p. 9. Felix Millkeer, Aus der Geschichte des Weinbaues im Banat, în Volksfreund.Beiläge zum Landes Kongress den Weinbauern und Weinhändler Jugoslawiens, Vršac, 1935. Felix Milleker, Bánsági német települök Bukovinában, in TRET, S.N., Timişoara, 1906, p. 84. Felix Milleker, Besiedlung des Banater Militärgrenze, Vršac, 1926, 36 p. Felix Milleker, Das Banat und die Serbische Kultur, Vršac, 1938, 13 p. Felix Milleker, Der Anfang der deutschen Schule im Banat ( 1716 – 1740 ), Vršac, 1934, 16 p. Felix Milleker, Der Anfang der Einwanderung der deutschen ins Banat, 1716 – 1722, Vršac, 1939, 36 p. Felix Milleker, Der grosse Schwabenzug. Die erste deutsche Kolonisation des Banats unter Graf Mercy, în DVb, Timişoara, 22.10.1922. Felix Milleker, Die ersten Deutschen in deem vom Halbmond befreiten Banat. Seine Besiedlung vor der “Gorssen Schwabenzug”, în DVb,Timi şoara,, 16.07.1939, p. 10. Felix Milleker, Die ersten deutschen Kolonien in der Gegend zwischen Maros-Theiss -Donau, Viena, 1880.

61

Felix Milleker, Die erste organisierte deutsche Kolonie in des Banats unter Mercy. 1722-1726.Aus Anlass der 200 Jahresfeier der Einwohner, Vršac, 1924, 9 p. Felix Milleker, Die Familie Weifert und das brauhaus in Pancevo 1723-1923, Pancevo 1925, reed..Munchen,1993, 36 p. Felix Milleker, Die grosse Pest vor 200 Jahren, în TZ, an 87, Timişoara, 1938, nr. 6/09.01. p. 12. Felix Milleker, Die Geschichte des Werschetzer Weinbaus, Vršac, 1927, 20 p. Felix Milleker, Die zweite organisierte deutsche Kolonisation unter Maria Theresia 1763 – 1772, în BdKh, an 4, Timişoara, 1931, p. 3 – 9. Felix Milleker, Geschichte des Banater Schulwesens unter Maria Theresia 1740-1774, Vršac, 1940,72 p. Felix Milleker, Geschichte des Deutschen im Banat von den ältesten Zeiten bis Jahren 1716. Kritische Untersuchungen, Vršac, 1927, 27 p. Felix Milleker, Geschichte der deutschen Theater im Banat, Vršac, 1937, 66 p. Felix Milleker, Geschichte der Gemeinde Mariolana/Zichydorf, Zichyfalva 1787 – 1924, Vršac, 1924, 44 p. Felix Milleker, Geschichte des Gewerbes im Banat 1716 – 1919, Vršac, 1940, 28 p. Felix Milleker, Geschichte der Grossgemeinde Kussics 1383-1907, Bela Crkva,1907. Felix Milleker, Geschichte der Stadt Veliki Bečkerek 1333 – 1913, Vršac, 1933, 96 p. Felix Milekker, Geschichte der Gemeinde Banatski Karlovac ( Karlsdorf ) 1807 – 1934. Vršac, 1934, 62 p. Felix Milleker, Geschichte des Banater Teiles des Unteren Donau-Gebietes, Vršac, 1929, 26 p. Felix Milleker, Geschichte des Gewerbes im Banat 1716 – 1919, Vršac, 1941,28 p. Felix Milleker, Geschichte der Banater Militärgrenze 1764 –1873, Pančevo, 1926, 307 p. Felix Milleker, Geschichte der Städte und des Städtewesens im Banat, Vršac, 1926, 30 p. Felix Milleker, Geschichte der Werschetzer Hl. Kreuz-Berg-Kapelle 1729 – 1920, Vršac, 1921, 24 p. Felix Milleker, Geschichte der Gemeinde Jaša Tomić ( Modos, Modosch) in Banat, Vršac, 1935, 46 p. Felix Milleker, Geschichte des Buchdruckes und des Zeitungswesens im Banat 1769 – 1922, Vršac, 1926, 47 p. Felix Milleker, Istoria gradova i gradskog razvica u Banatu, Pančevo, 1925, 12 p. Felix Milleker, Istorija banatske vojne granice, Pančevo, 1826, 235 p. Felix Milleker, Kurze Geschichte der Banater Militärgrenze 1764 – 1872, Vršac, 1927, 8 p. Felix Milleker, Kulturgeschichte der deutschen im Banat 1716 – 1918, Vršac, 1930, 128 p. Felix Milleker, Kurze Geschichte des Banats. Nach glaubwürdigen Quellen geschildert, Vršac, 1921, 45 p. Felix Milleker, Letopisi opštine Podunavske Oblasti, Pančevo, 1929, 187 p. Felix Milleker, Mehala 1723 – 1910, Vršac, 1923, 20 p. Felix Milleker, Monografija Podunavske Oblasti, Pančevo, 1929.

62

Felix Milleker, Versuch einer Ansiedlung von Spaniern im Banat, Vršac, 1937,12p. Felix Milleker, Werschetz in den Drangsolen der Jahre 1738 – 1740, Vršac, 1885, 13 p. Felix Milleker, Werschetz und seine Umgebung in den Drangsalen des Jahre 1737 – 1740, Pesta, 1883. Felix Milleker , 50 Banater Städte und 450 Ortschaften fielen der Türkenzeit zum Opfer, în DVb, Timişoara, 10.01.1936, p. 5. Max Miller, Ursachen und Ziele der schwäbiscen Auswanderung, in Würtembergische Vierteljjahresblätter für Landesgeschichte, 42, Stuttgart, 1936, p. 184 – 218. Jànos Miletz, Adatok a délmagyarországi spanyol telepek történetéhez, în TRET, IV,Timi şoara, 1878, p. 75 - 86. Jànos Miletz, Földalati köépitmény Liget közelében, în TRET, I,Timi şoara, 1875, p. 194. Elena Miklosik, Incercări de reconstituire ale unei galerii de portrete din secolele XVIII-XIX pe baza unor picturi intrate în colecţiile Muzeului Banatului, în Studii şi Comunicări, II, Arad, 1994, p. 31 – 37. Elena Mikloşik, Picturi anonime bănăţene din secolul al XVIII-lea în Colecţia de Artă a Muzeului Banatului, în ABSNA, III, Timi şoara, 1998. Miodrag Milin, Interfernţe româno-sârbe în secolul al XVIII-lea, în Cultură şi societate în epoca modernă, Cluj-Napoca, 1991. Miodrag Milin, Vekovna zajedna, Timişoara, 1995. Max Miller, Ursachen und Ziele der schwäbiscnen Auswanderung, în Würtembderg Vierteljahreshefte für Landesgeschichte, an 42/1936,

p. 184 – 218. Max Miller, Zur Auswanderungsgeschichte des Bezirks Rottweil, în Rottweiler Heimatblatt, Rottweiler,nr.8, 1928. T.Miller, Die Siedlungen des 18.Jahrhunderts im mittleren Donautal. Siedlungsgeschichtliche Grundlagen, în Schriftenreihe der Forschungs Gemeinschaft Hochschule Weimar, Caiet 5, Weimar, 1947. J. Milikovi č, Gradja za istoriju banatskih sela, în Javor, f.l,1889m p. 17-24. Ioachim Miloia, Biserica română din Lipova ( Banat ), în ABSV, an I, fasc.I, Timi şoara, 1929. Ioachim Miloia, Coloniştii armeni în Banat, în ABSV, an II, nr.2, Timişoara,

1929, p. 98 – 102. Ioachim Miloia, Din activitatea Ierodiaconlui Vasile, în ABSV, an III,Fasc.7,

Timi şoara, 1930. Ioachim Miloia, Biserica de lemn din Povârgina, în Luceafărul, I, nr.4, Timi şoara,

1935. Ioachim Miloia, Din necazurile Episcopului Vichentie Popovici,1769 – 1785, în ABSV, an IV, ian.-mar.Timişoara, 1931. Ioachim Miloia, Inceputurile artei româneşti din Banat, în ABSV, an III,fasc.4, Timi şoara, 1930. Ioachim Miloia, Mănăstirea Săracă centru de cultură şi artă bănăţeană, în ABSV, IV, apr.dec.1932,Timişoara, p.91. Ioachim Miloia, Patru icoane executate de zugravul Nedelcu, în ABSV, an II,

63

fasc.3,Timişoara, 1929. Ioachim Miloia, Timişoara văzută de Francesco Griselini în 1774, în AB, I, 1928, nr. 1, p.65-74. Milan Milošev, Suvače u Banatu, în RVM, 5, Novisad, 1956 p. 47 – 59. D.Mirkovi ć,Crkvene starine u srpskim crvkama i manastirima Banata i Rumunjie, Spomenik SAN, XCIX, Belgrad, 1959. Maria Mândroane,Etnicii germani din zona Oraviţa (judeţul Caraş-Severin), în Identitate,Alteritate,Multiculturalitate, Arad , 2001, p.77 - 95. Joachim Moerchel, Die Wirtschaftspolitik maria Theresias und Josef II. In der Zeit von 1740 bis 1780, Munchen, 1979. Marius Moga, File din istoria Banatului. Pe marginea unui document din 1741, în ABSNAI, II, Timi şoara,1997, p. 275 – 306. Alexandru Moisi, Monografia Clisurii, f.l., 1938. Simion Samuel Moldovan, Din trecutul bufenilor, Oraviţa, 1935. Romulus Molin, Românii din Banat, Craiova, 1932, 129 p. Virgil Molin, Aria de răspândire a cărţilor de la Râmnic în secolul al XVIII-lea, în MO, an 16, nr.11-12, Craiova, 1964, p. 859 – 869. Virgin Molin, Copişti moldoveni în Banat la începutul secolului al XVIII-lea, în MB, fasc.4-6, Timişoara, 1964, p. 210 – 221. Virgil Molin, Legături cultural-religioase între Banatul timişan şi cel al Olteniei în secolul al XVIII-lea, în MB, an 13, nr.1-2, Timişoara, 1963, p. 55 – 62. Virgil Molin, Surse de istorie bisericească şi bănăţeană nefolosite, în MB, XII nr.14, Timi şoara, 1962, p. 83 – 91. Virgil Molin, Şcoalele bănăţene acum 150 de ani, în AO, Craiova,1930,p. 317 – 319,

342 – 361. Gheorghe Molin, Reşiţa.Monografia oraşului, uzinelor şi domeniilor, Craiova, 1926. L.C. Morris, Maria Theresa the last consequative, Londra, 1937. Tiberiu Mo ţ, Informaţii documentare privind economia ţărilor româneşti în sec. al XVIII-lea , în SIB, III, Timi şoara, 1971, p. 93 – 105. Ispas Moţiu, Iluminism economic bănăţean, în SIB, I X,Timi şoara, 1983, p. 43 – 57. Bernard Mönnighoff, Die westfälische Banat Kolonisten aus dem oberen Lenne- gebiet 1763 – 1773, f.l.1937, 197 p.Disertaţie Münster, manuscris. Robert Mörsdorf, Die Auswanderung aus dem Birkenfelder Land, Bonn, 1938,

XVI+188 p. M. Müller, Auswanderung von der Blies im Banat, în Saarsonderheft der Mitteilungen des westsdt. Gesselschaft für Familienkunde, vol.6, f.l.,f.a. Karl von Möller, Deutsches Schicksaal in Banat, Viena – Leipzig, 1940, 70 p. Karl von Möller, Urheimat Lothringen, în BdZ, Timişoara, 06.10.1940, p. 10. Karl von Möller, Wie die schwäbiscen Gemeinden entstanden sind, I-II, Timi şoara, 1923 – 1924, 111 +183 p. Gerda şi Gottfried Mraz, Maria Theresia – Jhr Lebend, ihre Zeit, München, 1979. Gotfried Mraz, Das Banat von Temeswar in den theresianiscen Zeit, în Maria Theresia Konigin von Ungardn,Eisenstadt, 19880, p. 130 – 145. Gottfrier Mraz, Prinz Eugen.Ein Leben im Bildern und Dokumenten, München, 1985.

64

Gottfried Mraz, Quellen zur Geschichte Ungarns und der nebenländer zur Zeit Maria Theresias im österreichischen Staatsarchiv, în Banatica. Festgabe Alexander Krizsan, Viena, 1996, p. 39 – 45. Henrike Mraz, Die Einrichtung der kaiserlichen Verwaltung im Banat von Temeswar, Viena, 1984,Diss.univ.369 p. Jean Claude Muller – Pierre Hannick, Neue Dokumente zur Luxemburger-Banat Auswanderung im 18.Jahrhundert în Annuaire ALHG-Jahrbuch, Luxembourg, 1998. Ioan Munteanu, Câteva consideraţii despre românii din Ciclova Montană, manuscris. Ioan Munteanu, Naţionalitate şi confesionalitate în Banatul istoric la începutul secolului al XX-lea, în Apulum, XXXVII/2, Alba Iulia, 2000. Ioan Munteanu, Presa din Timişoara 1771 – 1918, în SIB,XXIII, Timi şoara, 2002. Luminica Munteanu-Truc ă,Date arheologice preliminare despre mănăstirea Partoş, în MB,Timi şoara, nr.10-12, Timişoara, 1978. Augustin Mureşan, Tipare sigilare de breaslă timişorene din secolele XVIII-XIX, în Ziridava, XXIV, Arad, 2005, p. 365-372. H. Mureşan, Invăţământul german din Banat în timpul lui Josif al II-lea, în AIIA, XX, Cluj-Napoca, 1977, p.205 – 220. Sofronie Mureşan, Elementele matematice ale documentelor cartografice din secolul al XVIII-lea referitoare la Banat, în Patrimonium Banaticum, vol.III; Timişoara, 2004, p.101-105. Valentin Mure şan, Afinit ăţi elective. în AbsnA, III, Timi şoara, 1998, p.235 – 248. Ioan B. Mureşianu, Aspecte din trecutul bisericii bănăţene, în MB, Nr.7-9, Timişoara, 1969, p. 390 – 428. Ioan B. Mureşianu, Cartea vecvhe bisericească din Banat, Timişoara,1985, 326 P. Ioan B. Mureşianu, Colecţia de artă religioasă veche a Arhiepiscopiei Timişoarei şi Caransebeşului, Timi şoara, 1973. Ioan B. Mureşianu, Contribuţii la istoria bisericii bănăţene din prima jumătate a secolului XVIII ( Visarion Sarai ), în MB, 10-12, Timi şoara,…………….p.539 – 653. Ioan B. Mureşianu, Din trecutul slovei bănăţene, Timişoara, 1949. Ioan B. Mureşianu, Importanţa însemnărilor de pe tipăriturile bisericeşti din secolul XVIII, aflate în biblioteca Arhiepiscopiei Timişoarei şi Caransebeşului, în MB, 28, nr.1-3, Timişoara,1978, p. 68 – 73. Ioan B.Mureşianu, Importanţa înscrisurilor de pe tipăriturile bisericeşti din secolul al XVIII-lea, aflate în biblioteca Arhiepiscopiei Timişoarei şi Caransebeşului, în Mitropolia Banatului, an 28, nr. 1-3, Timişoara, 1978, p. 68 – 73. Ioan B. Mureşianu, Mănăstirile din Banat, Timi şoara, 1976. Ioan B. Mureşianu, Un document din 1767 privind aspecte ale vieţii bisericeşti din Banat, în MB, nr.5-6, Timişoara, 1976,p.522-547.. Jarko Musulim, Prinz Eugen von Savoyen, Viena – Munchen, 1963, 75 p.+39 f. Adam Müller-Guttenbrunn, Temesvarer Einstille Jubiläum, în TZ, an 65, Timişoara, 1916, nr.238/17.10. p. 2-3.

65

N

I.Nadasdi, The Flemish engineer Maximilien Fremaut at service of the agricultural development and rural plannning of the Banat of Temesvar ( 1757 – 1768 ), Liege, 1996, Iosif E. Naghiu, Câteva comunicări ! Colonişti spanioli la Becicherecu Mare, în Revista Arhivelor, VI,nr.3, Bucureşti, 1944-1945, p. 315 – 316. X X X , Nagy Becskereki lakosai 1747-ban, în TRET, S.N., XVI,Timişoara, 1900, p. 111. X X X , Nagy vásárok a Temesvári Bánság a XVIII. század második félében, în TRET, S.N., XVIII, Timi şoara, 1902, p. 118. Johann Baptist Nayss, Relatio mercatoris Nayss super peracta commmerciali peregrinatione per Hungariam 1787 aug.27, în Agrartörtènelmi Szemle, IV, Budapesta, nr.1 - 2, p. 208 - 233 şi în Călători str ăini, X, Bucureşti, 2000, p. 797 – 799. Michael Näder, Organisation und Verlauf der Einwanderung deustcher Kolonisten in der Temeswarer Banat in der theresianischen Zeit ( 1740 – 1780 ), Wiesbaden, 1976,,312 p. Alexandru Neamţu, Concepţiile de muncă şi şcolarizare în industria extractivă din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Studii şi Comunicări, III, Alba Iulia, 1996, p. 247 – 268. Ion Negrea, Contribuţii la cunoaşterea Banatului. Jurnalul de călătorie din 1773 al împăratului Josif al II-lea, în RISBC, an XI, nr.iulie-aug., Timi şoara, 1943, p. 691 – 710. Marlen Negrescu, Quellenberich über die Annexion der Banats durch die Ungarische Krone ( 1778 – 1779 ), în Das Banat im 18.Jh., Timi şoara, 996, p. 107 – 110.

66

Sieglinde Neidenbach, Die Reisen Kaiser Joseph II. ins Banat, Dis, Univ.Viena, 1967. Petru Nemoianu, Sârbii şi Banatul, Caraiova, 1930. Etienne Nèmeth, Les colonies françaises de Hongrie, Szeged, 1936, 116 p. X X X Német Rékás(Teutsch Rekass ) lakosai 1741 ben, în TRET, S.N, XVII, Timi şoara, 1903, p. 99. Gherman Netta, Expansiunea economică a Austriei şi exploatările orientale, Bucureşti, 1930. Sepp Neuhaus, Kampf den Spekulantentums uraltes Banater Problem, în BdZ, Timişoara, 31.07.1938, p. 3. Victor Neumann, Banatul secolului al XVIII-lea. O stare de civilizaţie a Europei Central-sud-orientale, în ABSNAI, II, Bucureşti, 1883, p. 336 – 351. Victor Neumann, Cultura din Banat la începutul evului modern. Primul ziar local: Temeswarer Nachrichten, în SIB, XVII-XVIII, Timi şoara, 2000,

p. 121 – 128. Victor Neumann, Istoria evreilor din Banat, I, în ABSNAI, IV, Timi şoara, 1996,

p. 58 – 67. Victor Neumann, Identităţi multiple în Europa regiunilor. Interculturalitatea Banatului, Timişoara, 1997. Victor Neumann, L Empire des Habsborugs et ses politiques regionales, în SIB, XXVI-XVVII, Timi şoara, 2002, p. 77 – 87. Victor Neumann, Note pe marginea unei civilizaţii dispărute : Sepharzii din Balcani, În Secolul XX, 7-9, ucureşti, 1997, p. 158- 166. Victor Neumann, Tentaţia lui Homo Europeus, Bucureşti, 1991. Ernst Neweklovszky, Die Schiffahrt und Flösserei in Raum der oberen Donau, în vol,.5 Schriftenreihe des Instituts für Landdeskunde von Osterreich,Linz, 1952. Emil Niederhauser, Einige Probleme der nationalen Wiedergeburtsbewegungen in Mittel . und Osteuropa, în Aufklatung und Nationen im Osten Europas, Budapesta, 1983, p. 50 sqq. Paul Niedermayer, Urbanismul medieval în Transilvania, Banat şi Crişana, I-III, Koln –Weimar - Viena, 1996 – 2003. Paul Niedermayer, Banater Siedlungen in Lichte der Josephinischen Landesaufnahmen, în FVLk, an 24, nr.2, Sibiu, 1981, p. 50 –55. Helmut Niemann, Auswanderung aus den Amte Drols hagen zur Zeit der theresianische Ansiedlung im Banat, în Heimblätter fűr den Kreis Olpe, 133, f.5\6, 1936, p. 44 – 46. Helmut Neimann, Westfälische Ansiedler im Banat, in Jahrbuch fär Auslandische Sippenkunde, f. l. 1937. Helmut Niemann, Westfälische Ansiedler im Banat unter Maria Theresia, în Jahrbuch fűr auslandeutsche Sippenkunde, an 2, Stuttgart, 1931, p. 102 – 107; republicat în Familie und Volk, an 10, Neustadt a.d.Aisch, 1961, p. 361- 368. Dobrivoj Nikoli ć, Srbi u Banatu u prošlost ii u sadašnosti. Monografija Banata,, Novisad, 1941. W. Nilles, Symbolae ad illustrandam historiae ecclesiaee orientalis in terre coronae Sancti Stephani, I, Innsbruck, 1885.

67

Flora Nissim, Spanier in Südungarn, în TZ, an 35, Timi şoara,1906, nr. 91/20.04, p. 2-4 şi nr. 92/21.94.p.2-4.

Ferdinand Nistor – Mircea Teleguţ, Aspecte ale mortalităţii din Banat în secolul al XVIII-lea, în Tm, an 31, nr.3, Timişoara, 1986, p. 92 – 98. Ferdinand Nistor – Mircea Teleguţ, Epidemia de ciumă din 1738- 1740 în satele bănăţene, în Tm, an 32, nr.1, Timişoara, 1987, p.7 – 52. Ferdinand Nistor, Primele farmacii din Timişoara şi funcţionarea lor, în Tm, nr.3-4, Timi şoara, 1991. Barbara Noppel-Schmidt, Neue Banater Bücherei, Herkunft der Kolonisten Index, Sindelfingen, 1994,220 p. X X X Notwendiges Handbuch für Schulmeister der illyrischen nicht unirten Trivialschulen in den Kaiserlichen Königlichen Erblanden, I-II, Viena, 1776. Stojan Novaković, Srpska bibliografija za noviju knijevnost 1741 – 1867, Belgrad, 1869, XXXIV+644 p. Ernst Novotny,Die transmigration ober-und innerösterreichische Protesthanten nach Siebenbürgen in 18.Jahrhundert, Jena, 1931. Roxanda Nubert, Pintilie Teleaga Ileana, Mitteleuropäische Paradigmen in Südosteuropäische Deutschen im Banat, Viena, 2006, 378 p. `

O Dositej Obradović, Oameni şi fapte pagini alese, selecţie texte Lazar Ciurčić,traducere Vasile Barbu, Novisad, 1989, 123 p. Dositej Obradović, Jivot i prikljucenjia Dimitria Obradovića, Belgrad, 1969. Joh.Odenthal, Osterreichs Türcken Kriegs 1716 – 1718, Köln,Disertatie, 1938. A. Oertzen, Maria Theresia, Zeulenroda, 1938. Michael Oexel-Ronay, Beitrag zur Chronik des einstigen Klein-Wien. Ein genealogische Rückblick, în TZ, an 84, Timişoara, 1935,

nr. 39/17.02, p. 12. Andrejia Ognjanovi ć, Vojvodjanske osnove narodne škole i njihovni ucitelj od

1573. do 1774 godine, în ZMSDN, Novisad, 1958. Andrejia Ognjanovi ć, Graničarske narodne škole i njihovni učitelj u teritoriji Vojvodine ad 1774 do 1872, Matica Srpska, Novisad, 1964. Petru Olde, Indreptarea presviterilor, diaconilor şi tuturor clirosului bisericesc den de Dumnnezeu mântuita eparhie a Verşeţului, Caransebşului, Lugojului, Orşova-Mehadiei şi a celorlalte părţi de Vlădica Josif Ioanovici Şacabent, RT, XXI, nr,.8-9, Bucureşti, 1931. Petru Olde, Biserica mică a Lugojului, în ABSV,apr.dec.Timişoara, 1930,p. 9.

68

Petru Olde, Momente de viaţă bisericească în parohia Lugojului de la sfârşitul secolului XVIII , în MB, XIX, nr.7-9, Timi şoara, 1969, p. 513-515. Pàl Oltvànyi, Bànàti telepitvènyek a mult szàzadban, în TRET, S.N. IV, fasc.1, Timi şoara, 1888, p. 2 – 16 şi 72 – 80. Dimitrie Onciulescu, Situaţia dascălilor bănăţeni în timpul secolului al XVIII-lea, în SIB, X, Timişoara, 1984. B. Oprea, Nicolae Onu, Evoluţia agriculturii din Banat în raport cu dezvoltarea

lucrărilor de îmbunăţăţiri funciare, în Terra Nostra, Bucureşti, III,1975,..p.357 – 368. Longin Opri şa, Bisericile de lemn monumente istorice, în MB, nr.1-3, Timişoara, 1965, p. 184 – 193 şi nr.7-9/1969, p. 404. Mihai Opri ş, Timişoara. Mică monografie urbanistică, Bucureşti, 1987, W.Oppenheim, Habsburgii şi Hohenzollernii 1713 – 1786, Bucureşti, f.a. Ignaz Orban, Studie über die Wasserversorgnung und Kanalisierung der Königlichen Freistadt Temeswar, Timişoara, 1899, 79 p. William T. O-Reilly, Agenten, Werbund und Reisemodalitäten. Die Auswanderung ins Teuschet Banat in 18.Jh., în Migration nach Ost- und Südosteuropa vom 18. bis zum Beginn des 19.Jahrhubderts, Stuttgart, 1999, p. 109 – 120. William T. O-Reilly, Divide et Impera. Race, Ethnicity and Administration in Early 18-th Century Habrburg Monarchy, Online. Gyula Orient, Az erdélyi és bánáti gyögyszerészet története, Cluj, 1926. Tivadar Orthmayer – Jenö Szentklaray, A csanád egyházmegyei plébániak története, Timi şoara, 1898. Josef Oschanitzky, Temeschwar – Eine monographisxhe Skizze, în BdKh, II, caiet 2, Timi şoara, 1928, p. 15 – 18. X X X Ostjüdische Einwanderung in das Banat, în BdZ, Timişoara, 15.08.11940, p. 9. Andor Osztie, Das alte und neue Temeswar. Die ersten Schauspieler in unserer Stadt, în TZ, an 74, Timişoara, 1925, nr. 293/25.12, p. 14 – 17. Andor Osztie, Temesvar vor hundertfünfzig Jahre, în TZ,an 72, Timişoara, 1923, nr.218/30.09, p. 1-2. Andor Osztie, Kaiser und Könige in Temeswar, în TZ, an 72, Timişoara, 1923, nr.269/18.11,p. 2 – 3. Andor Osztie, 150 jähriges Jubiläum der Josephstadt, în TZ,an 74,Timişoara, 1925, nr.3/04.01, p. 2- 3. Nicolae Oţălea, Alese fabule acum întâiu pre limba românească, Viena, 1784. X X X Osterreich zur Zeit Jaiser Joseph II mitregent Kaiserin Maria Theresia.Kaiser und Landesfürst, Viena, 1980.

P

69

Francisc Papf,Beschreibung der Pest im Banat nach Anton von Hammer, Cluj, 1932, 29 p.Disertaţie medicală. S.K.Padover, The revolutionary emperor Joseph II of Austria 1741 – 1790, Londra -New-York, 1934, ed. franceză, Paris, 1935. Bojidar Panici, Nova Serbia şi Slavianoserbia. Migraţia gršnicerilor sârbi din confiniile militare Tisa şi Mureş în Imperiul Rus, în Dilema Europei Centrale.Convieţuire sau coexistenţă, 6, Arad, 2004, p. 406-426. Caius Pascu, Din începuturile picturii bănăţene, în MB,XV, Timi şoara, 1965, nr.4-6. Caius Pascu, Preotul şi zugravul Radu lazarovici, în Dacia, V,nr.294/14.09.1943, p.

2, Timişoara. Caius Pascu, Stancu Raicu – un zugrav bănăţean din secolul XVIII, în MB, nr. 10 - 12, Timişoara, 1967, p. 734 - 735. Caius Pascu, Zugravul Gheorghe Diaconovici, în Dacia, V, nr.197/04.08, p.2 Timi şoara, 1943; nr.198/05.09. p.2. Mirko Pak, Kolonizacija Slovencev u Banatu, în Geografskij Zbornik, an 8, Ljubljana, 1963, p. 395 – 428. Francisc Pal, Informaţii inedite despre refugiaţii bulgari în Banat spre sfârşitul sec. XVIII , în SIB, II, Timi şoara, 1970, p. 69 – 90. Jòzsef Paldus, Katonái térképek készitèse II. József császár idejeben, în HK, XVIII, Budapesta, 1917, p. 175 – 181. Jòzsef Paldus, Die militarisches Aufnehmen im Bereiche der Habsburgischen Länder aus der Zeit Josefs II. Ausgeführt den .k.k. Generalquartier meisterstab in den Jahren 1768 – 1785, Viena, 1919. Ioana Cristache Panait, -Fl.Dumitru, Bisericile de lemn ale Banatului, Timi şoara, 1971. X X X Pancsova lakosai 1747-ben, în TRET, S.N., XVI,Timi şoara,

1900. p. 111. Liviu Pataki, Românii în răscoala lui Pero Seghedinaţ, Bucureşti, 1947, 24 p. Helfriede Patz, Deutsche Theaterkultur in Banat, în Neuland, an 6, nr.15/11.04, Salzburg, 1953, p. 6. Helfriede Patz, Das Banater Tagebuch des Kaisers Josef II, în Donauschwaben Kalender, Aalen – Viena, 1962, p. 38 – 42. Helfriede Patz, 170 Jahre Franzfelder im Banat, în Der Donauschwabe, an 12 nr.10/10.03, Aalen-Württ, 1963, p. 4. Mircea Păcurariu, Istoria bisericii ortodoxe române, I –III, Bucure şti, 1981, Mircea Păcurariu, Mănăstirile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania şi Banat în secolul al XVIII_lea, în Biserica ortodoxă română, an 83, nr.1-2, Bucureşti,1975, p. 208 – 213. Ion Păsărică, Monografia uzinelor de fier şi domeniilor din Reşiţa, Reşiţa, 1935,86 p. Maria Pechtol, Thalia in Temeswar. Die Geschichte des Temeswarer deutschen Theaters in 18. und 19. Jahrhundert, Bucureşti, 1972. Dan Gh.Perianu, Istoria uzinelor din Reşiţa 1771 – 1996, Reşiţa, 1996. Sreta Pečjnja čki, Dvorska kamara u Banatu u 1718 godini, în SSANU, an CXXII,

70

Belgrad,1984. Sreta Pečjnja čki, Graničarska naseljia Banatu 1773 – 1810, I-II, Novisad,1985. Sreta Pečjnja čki, Izveštaj o Banatu i Brançevački iz 1721 godine, în ZIMS. , an 23, Novisad, 1981, p. 83 sqq. Sreta Pečjniački,Osnovi podaci iz 1720 godine o banatskim i braniçevsko -timočkim districtuma, în RVM, 20,Novisad, 1971, p. 309 –315. Sreta Pečjniački, Podaci o prihodima i razhodima banatske Administracije u prvom polovini 18 veka, în ZIMS,Novisad, 1973, p. 78 sqq. Sreta Pečjniački, Podaci o kontribuciji i stanovništva Banatu u prvoj polovini XVIII vek , în ZIMS, 5, Novisad, 1972, p. 119 sqq. Sreta Pečinjački, Pravolsavno – trivialni škole provincialnog Banatu 1778 godine, Zbornik za Istoriju, 13, Belgrad, 1976. Sreta Pečjniački, Pravoslavne trivialnom škole na područiju Karlovački Mitropolije u 1772 godine, Belgrad, 1969. Pavel Pelaka, Contribuţii la studiul arhitecturii populare din Banat, în Anuarul muzeului etnografi al Transilvaniei, Cluj, 1959-1961, p. 147 - 172. Pesty Frigyes, Adatok a móveltsége viszonyaihoz a XVIII,században, in Századok, I I, Budapesta, 1877, p. 49,sqq. Mihail Petcovici, Contribuţii documentare la istoria mişcărilor sociale din Banat în secolul al XVIII-lea, Caransebeş, 2001, 87 p. Paul Petrescu, Contribuţii la studiul arhitecturii populare din Banat, în Anuarul Muzeului Etnografic, Cluj, 1959/1961, p.147 –175. Paul Petrescu, Motivaţii ale transformărilor artei populare în timp ( Barocul bănăţean), în Anuarul Institutului de Cercetări etnologice şi dialectologice, seria A, 4, Bucureşti, 1984, p. 185 – 193. Anton Peter Petri, Adalbert Freiherr von Falkenstein. Ein deutscher Bischof des ` Tschanader Diözese, în Donauschwäbische Briefe, Ulm, caiet 2,

1960, p. 8 – 13. Anton Peter Petri, Aus der deutschen Vergangenheit von Temeschburg. Die Rosalienkapelle – ein temschburger Pestkirchlein, in BP, an 8, nr.3, München, 1963, p. 2- 4. Anton Peter Petri, Ärtzte und Chirurgen im Banat / 1717- 1800 /,Mühldorf-Inn;, 1992, 12 p. Anton Peter Petri, Beiträge zur Geschichte des Heilwesssssens im Banat, Marquarstein, 1988. Anton Peter Petri, Beiträge zur Geschichte unserer Heimatkirche. Die Temeschwarer Jesuiten Kirche, in GB, mai 1962, nr..3. Anton Peter Petri, Bibliuographie der Veröfentlichungen, P.III-a,1979 – 1988, Mühldorf/Inn, 1991. Anton Peter Petri, Bibliographisches Lexikon des Banater Deutschtums Marquartstein, 1992. Anton Peter Petri, Bibliographischer Wegweiser zur Geschichte und Volkskunde des Deutschtumms im Banat und im Arader Komitat, Mühldorf, 1988. Anton Peter Petri, Bischöfe, Domherrn und Ehrenfomherrn der nachtürkischen Tschanader bzw.Temeswarer Diözese, Mühldorf/Inn, 1983. Anton Peter Petri, Das deutsche Rathaus der Banater Hauptstadt, in Banater Post,

71

München, nr.12. 1962, p. 6. Anton Peter Petri, Das deutsche Theater im kaiserlichen Banat / 1740 – 1778/, Stuttgart, 1972,Extras, 20 p. Anton Peter Petri, Das Kaiserlichen Banat – ein merkantilischer “Versuchgarten” der Habsburger Monarchie, în Osterreichische Begegnung Vierteljahresschrift für Kultur und Zeitgeschich te, 6, nr.2 Viena, 1996, p. 21-31. Anton Peter Petri, Das Räuberwesen in kaiserliches Banat. Ein Beiträg zur Kulturgeschichte unserer Heimat, în DsB, an 2,nr.12, Ulm, 1962,

p. 18-19 şi an 3, nr. 1, Ulm, 1963, p.11-13 şi nr.2, p. 18 –20. Anton Peter Petri, Das Temeschburger Garnisonsspital im 18.und 19.Jahrhundert, în BP, an 9, München, 1964, nr.8, p. 3 şi 5. Anton Peter Petri, Der Hydrauliker Maximilian Emmanuel ( de ) Fremaut und sein Werken in den k.k.Monarchie, în Neue Banater Bücherei, XXXVIII, Mühldorf am Inn, 1992. Anton Peter Petri, Das Rabisch - eine Steuerquittung im kaiserlichen Banat, în Donauschwäbischen Blätter, an 3, nr.20, Ulm, 1950, p. 8 – 10. Anton Peter Petri, Der vortrianonische Banat, Homburg/Saar, 1969. Anton Peter Petri, Der Wiener oder Temeschburger Wasserschub (1744 – 1768 ) in Banatica, Caiet 4, Freiburg, 1989, p. 5 – 8. Anton Peter Petri,Die Alumnen der Tschanader Diözese im Wiener Stephaneum 1760.1780, in Neue Banater Bücherei, IV, Mühldorf(Inn, 1983. Anton Peter Petri, Die bischöfliche Rezidenzen in Temeschwar bis zu Jahre 1783, in Gb,1965, p. 303 – 304. Anton Peter Petri, Die Distriktverwalter im Kaiserlichen Banat ( 1716 – 1779), Mühldorf/Inn, 1991. Anton Peter Petri, Die Erzdeschanten und Dechanten des Tschanader Bistums 1729.1922, in Neue Banater Bücherei, vol. XXI, Mühldorf/Inn,1986. Anton Peter Petri,Die Festung Temeschwar im 18.Jahrhundert, München, 1966, 100 p.+17 f._1 h. Anton Peter Petri, Die “Gewerkschaft” und andere Einrichtungen der Banater Bergwerke aus 18.Jahrnunderts, în Donauschwäbischen Lehrblätter, 10, Straubing, 1964, p. 83. Anton Peter Petri, Die Apotheken im kiaserliche Banat 1726 – 1778, în Donauschwäbische Kalender, Aalen/Würth, 1964, p. 47 – 61. Anton Peter Petri, Die Herkunftsorte der Reichskolonisten, die 1784 in Lovrin angesiedelt wurden, în SdA, an 4, München, 1961,p.126 – 137. Anton Peter Petri, Die Katolische Normalschule im Temeswar/Banat 1775 – 1844, München, 1980. Anton Peter Petri, Die kleine Biographische Spulte: Johann Theodor Kostka, ein Kaiserlicher kammerlaingieur, der sich um den Aufbau der nachtürckischen Festung Temeschburg passe verdiensten erwurden hat, în BP, an XII, München, nr. 9/15.09.1967, p. 5. Anton Peter Petri, Die Kommandanten der drei Grenz-Infanterie-Regimenten im Banat, Móhldorf am Inn, 1987. Anton Peter Petri, Die kommandierenden Generale im Temescher Banat

72

1716 – 1914.33.Kurzbiographien, în Donauschwäbische Kultur- beiträge, Mühldorf/Inn, 1967, p. 81 -101.

Anton Peter Petri, Die Nepomuk-Verehrung im Kiaserlichen Banat, în Gerhardsbote, an 7, Stuttgart, 1962, nr.4, p. 3. Anton Peter Petri, Die Präsidenten und Räte der Temeschburger Administration ( 1718 . 1779 ),Mühldorf/Inn,1982. Anton Peter Petri, Die Rosalienkapelle – ein Temeschburger Pestkirchlein, in Banate Post, München, VIII, 1962, caiet III, p. 2-4. Anton Peter Petri, Die Temeschburger Franziskanerkirchen, în Gb, an 7, Stuttgart, 1962, nr.6, p.3. Anton Peter Petri, Die Temeschwarer Jesuitenkirchen, în Gb,an 8, Stuttgart, 1962, nr.5, p. 3. Anton Peter Petri, Die Temeschburger Domkirche, în BP, an 6, München, 1962, nr.6, p. 3. Anton Peter Petri, Eine Kleine Bibliographie der deutschsprachigen Werke über des vortrianonische Banat mit einer Zusammenstellung der wesentlicheren Ortsmonographien, Mühldorf/Inn,1969. Anton Peter Petri, Einige Banater Ortsnamen und ihre Herleitung, Mühldorf/Inn, 1983. Anton Peter Petri, Franz Anton Graf von und zu Engl ung Wagrein. Ein österreichischen Kirchenfürst als Bischof der Tschanader Diözese, în DsB, caiet 4, Ulm, 1961, p. 6 – 9. Anton Peter Petri, Franz Dörnbeck Kirchen-Kristliche Einrichtungen in kirchliche Leben în.Das Banat und der Banater Schwaben. I, München,1981. Anton Peter Petri, Geschichte der Seidenkultur im kaiserlichen Banat 1718 – 1778, în Wiener Südost Jahrbuch, 1960/1964, Viena, 1964, p. 57 – 73. Anton Peter Petri, Grundsteinlegung fur Temeschburger Dom vor 225 Jahren, în SdVB, an 30 nr.4, Munchen, 1984,p.254 – 256. Anton Peter Petri, Herkunftsorte der Neudorfer Kolonisten, Mühldorf/Inn, 1989. Anton Peter Petri, Johann Friedels Beschreibung einer Reise durch das östliche Banat, Mühldorf/Inn, 1988. Anton Peter Petri,Kleine Biographische Ecke: Antonio Pietro Delpondio – ein Italiener als temeschburgs Stadtrichter, în BP, an 23, München, 1978, nr. 4/15.04., p. 15. Anton Peter Petri, Kleine Biographische Ecke : Der “bürgerliche Mauermeister” Franz Anton Platl starb vor 195 Jahren in der Festung Temeschburg, în BP, an 20, München, 1975, nr.10/15.10.p.13. Anton Peter Petri, Kleiner Heimatkindlicher Beiträg: Temeschburger Volksschullehrer zwischen 1723 – 1826, în Donauschwäbisce Lehererblätter, an 22, f.l.,1976, nr.4(83), p. 111 –112. Anton Peter Petri,Lehrer, die im Banat und im Arader Komitat Konfessionsschulen gewirkt haben, Mühldorf/Inn, 1991. Anton Peter Petri, Lehrkörper und Schülerzahlen des Piaristengymnasiums in Sankt- Anna und im Temeschburg 1751-1948, Mühldorf/Inn,1984. Anton Peter Petri, Maximilian Josef Freiherr von Linden und seine Abhandlung. Etwas von Temeswarer Banat…, Mühldorf/Inn, 1984.

73

Anton Peter Petri, Neubeschenowa. Geschichte einer moselfränk. Gemeinde im rumänischen Banat, Freilassing, 1963, 169 p. Anton Peter Petri, Protestantische Reichseinwanderer im kaiserlichen Banat, în BP, an 8, München, 1963, nr. 9 p. 5. Anton Peter Petri, Temeschburg siet 750 Jahren Stadt. Die deutsche Rathaus der Banater Hauptstadt, în BP, an 7, München, 1962, nr.12, p.6. Anton Peter Petri, Versuch einer Indigoanplanzung im kaiserlichen Banat, în Der Donauschwabe, an 14, Aalen, 1964, nr. 31, p. 3. Anton Peter Petri, Vom “Aachenibrunnen” bis zzur “Zwölfgassen”.Die Gassen- namen der deutsche Siedlungen der vortrianonischen Banats, München, 1975, 154 p. Anton Peter Petri, Werschetzer Kreuzkapelle, beliebter Wallfahrtsort, în Gb, Stuttgart,an 8, nr.1, p. 3. Anton Peter Petri, Zur 700 Jahrfeier der Stadt Temeswar, Im Scudierpark wurden In 18.Jahrhundert über 9.000 Personen begraben, în BP, an 12, München, 1967, nr.19/15.10., p. 3. Anton Peter Petri, Zur geschichte unsere Heimat – kirche Der Schwarze Tod im Banat, +n GB, nr.1, 1962, p. 30. Martha Petri, Das Schriftum der Südostschwaben in seiner Entwicklung von den Anfängen bis zur Gegenwart. Innaugural Dissertation zur Erlangung des Doktorsgrade.., Neu-Werbas, 1940, 165 p. Nikola Petrović, Die Schiffahrt und Wirtschaft im Mittleren Donauraum in der Zeit der Merkantilismus, Belgrad, 1987. Veljko Petrović,Srpska umetnost u Vojvodine, Novisad, 1927. Max Demeter Peyfuss, Aromanian Landlords in the Banat arround 1800, în Revista Istorică, S.N.an XIV, Bucureşti, 2003, nr.2-3,p.59-82. Max Demeter Peyfuss, Kaufleute in Wien. Soziale und national Diefferenzierung in Spiegel der Privilegien für die griechischen ortodoxe Kirche zür heiligen Dreifätigkeit, în Osterreichische Osthefte, an 17, caiet 3, Viena, 1975, p. 258 – 268. Max Demeter Peyfuss, Vuks Gastgeber im Banat, în OOs, 29, Viena, 1987,

p. 122 – 123. Johann Pezzl, Charakteristik Kaiser Josephs des Zweiten. Ein historisch- biographische Skizze, Viena, f.a. Antal Pfeifer, A kegye tánitórendiek temesvári társházának és a fögimnaziumnak törtétente, în TRET, S.N. VI,1890, p. 22-55, 104-115; an VII/1891, p. 18 – 51;extras 89 p.Timişoara, 1891. Alfons Pfrenzinger, Auswanderung aus der Rhön im 18.Jh., în Fränkische Heimat, an 64,f.l. 1934, nr.20/24. Alfons Pfrenzinger, Auswanderung aus Franken, în Am fränkische Herd, an 10, 1933, nr.38-42 şi an 11/1934, nr.26/27. Alfons Pfrenzinger, Die mainfränkische Auswanderung nach Ungarn und den österreichischen Erbländern im 18.Jahrhundert, Viena, 1941, 193 p. Alfons Pfrenzinger, Die mainfränkische Bauernauswanderung des 18.Jhs, în Zeitschrift für bayerische Landesgeschichte, an 11, München, 1938, p. 445 – 467.

74

Alfons Pfrenzinger, Mainfränkische Landsleute im Karpatengebiet, în NHb, an I, Budapesta 1935/1936, p. 308- 315. Alfons Pfrenzinger, Mainfränkische Auswanderung nach Ungarn, în Deutsche Blut im Karpatenraum, Stuttgart, 1942, p. 187 – 286. Alfons Pfrenzinger, Von den Reisevorbereitung der Ungarnwanderer, în NHb, an 2, Budapesta, 1937, p. 272 – 275. Mathias Philippi, Die Temeswarer Wasserschube, în Neuland, an 11, Salzburg, 1958, Nr.9/26.08, p.6. W.Pietsch, Joseph Graf von Brigido. Eine Beamtenkarriere des 18 Jahrhunderts, în Deutsche Festtage für Al.Krizsan zum 75 Geburtstage, Viena, 1996. Pál Pinczési, A délszáàv települések Délmagyarországon, Debreţin, 1945, 224 p. Disertaţie, manuscris. Peter Pink, Die Heidegemeninde Ostern, Timişoara,1935, 345 p. Daniel Pârvu, Ocuparea şi anexarea Banatului ( 1716-1718).Organizarea administrativă a acestuia, în Quaestione disoutatativae, Timişoara, 2, 2004, 60 p. Dorina Pârvulescu, Artistics aspects of the End of the XVIII th Century in Banat, în AT, IV, Cluj-Napoca, 1994, p. 91 – 06. Dorina Pârvulescu, Biserica de lemn din Dragomireşti (Timiş), în ABSNE, VI, Timi şoara.2005. Dorina Pârvulescu, Biserica de lemn de la Topla.Pictura murală în prezent, în Memoria satului românesc, I, Timişoara, 1997, p. 226 – 229. Dorina Pârvulescu,Catalogul colecţiei vechi de icoane româneşti pe lemn a Muzeului Banatului 1928 – 1940, în ABSNE, III, Timi şoara, 1994, p.464 –488. Dorina Pârvulescu, Câteva reconsiderări privind pictura bisericilor mănăstirilor de la Săraca şi Bezdin, în ABSNA,I II, Timi şoara, 1998, p. 115 – 159. Dorina Pârvulescu, Colecţia de artă ortodoxă a Muzeului Banatului, Timişoara, 2002. Dorina Pârvulescu, Coordonate ale creaţiei artistice ortodoxe din Banat în pragul epocii moderne, în ABSNA, IV,Timi şoara, 1999, p. 133 – 169. Dorina Pârvulescu, Gheorghe Diaconovici ,zugravul bisericilor de la Povergina şi Băteşti, în ABSNE-A, II, Timi şoara, 1984, p.233-263. Dorina Pârvulescu,Icoane din Banat, Timişoara, 1997,40 p. Dorina Pârvulescu, Iconostasul în Banat, Timi şoara, 2002,98 p. Dorina Sabina Pârvulescu, Colecţia de artă ortodoxă a Muzeului Banatului.In memoria lui Ioachim Miloia, Timişoara, 2002, 8\68 p.Catalog de expoziţie. Dorina Sabina Pârvulescu, Iconostasul tradiţional în Banat, Timi şoara, 2001, 50 p. Dorina Sabina Pârvulescu,Pictura bisericilor de lemn din Banat, Timişoara, 2003, 63 p. Dorina Sabina Pârvulescu, Pictura bisericilor ortodoxe din Banat între secolul al XVIII-lea şi deceniul trei al secolului al XIX-lea, Timi şoara,2003,213 p. Dorina Sabina Pârvulescu, Pictura românească din Banat. Secolul al XVIII-lea, Timi şoara, 2006, 220 p.

75

Dorina Sabina Pârvulescu, Pictura bisericilor artodoxe din banat între secolul al XVIII-lea si deceniul trei al secolului al XIX-lea, Timişoara, 2003. Dorina Pârvulescu, O ipoteză privind activitatea zugravului Stan în Banatul secolului al XVIII-lea, în ABSNAI, IV, Timi şoara,1996, p. 103 –110. Dorina Pârvulescu, Prezenţe ale viziunii baroce asupra spaţiului în pictura destinată comunităţilor catolice din Banat în secolul al XVIII-lea, în Studii şi Comunicări, Arad, 4-5,1999, p.278-305. Dorina Pârvulescu,Programul iconografic al bisericii Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul din Caransebeş, în AT, 10-11, Cluj-Napoca, 2000/2001,

p. 95-109. Dorina Pârvulescu,Referiri la creaţia artgistică în banat până la sfârşitul Secolului luminilor, în Tradiţie şi postmodernitate.Două secole de artă plastică în Banat, Timi şoara, 2003, p. 5-12. Dorina Pârvulescu, Rolul familiei de zugravi Diaconovici în pictura românească de icoane a secolului al XVIII-lea, în ABSNE, I, Timişoara, 1981,

p.299-309. Dorina Pârvulescu, Un caiet de modele apartinând unui zugrav din secolul al XVIII-lea , în AT, II,Cluj-Napoca, 1992. p. 127- 136. Dorina Pârvulescu, Virtu ţiile creştine în pictura ortodoxă din Banat, în Arta românească.Arta europeană, Oradea, 2002, p. 181 –188. Dorina Pârvulescu, Zugravi de formaţie brâncovenească în Banatul primei jumătăţi a secolului al XVIII-lea, în Sargetia, XXV, Deva, 1882/1994, p. 209-307. Dorina Pârvulescu, Zugravi din Banat în secolul al XVIII-lea,Teză de doctorat, 238+150 p.manuscris. Dorina Pârvulescu, Zugravul Şerban Popovici, în ABSNA, III,Timi şoara, 1998,

p. 115-159. Dorin Pârvulescu, Zugravul Nedelcu Popovici.Iconografia icoanelor împărăteşti, în AT, XII, Cluj-Napoca, 2004. Dorina Pârvulescu,Zugravul Vasile Diaconovici.Schiţă biografică, în Studii şi comunicări,III, Arad, 1996,p.53-71. Mihai Pârvulescu, Din istoria învăţământului bănăţean, Timi şoara, 1999. Anne Marie Podlipny, Caietul de modele a lui Stan Zugravul, în Revista Muzeelor Bucureşti, nr. 2, 1970, p. 166 – 170. Anne Marie Podlipny-Hehn, Pictura bănăţeană din secolul XVIII până în secolul XX, Timi şoara, 1984. Dan V. Poenaru, Istoria ortopediei din Banat, Timişoara, 2000. Brigitte Pohl, Das Hofbauamt.Seine Tţtigkeit zur Zeit Karl.VI,und Maria Theresias, Diss.univ., Viena,1968. Ioan Aurel Pop, Reflectarea unor realităţi băănăţene în istoriografia din Şcheii Braşovului in veacul al XVIII-lea, în Banatica, 6, Reşiţa, 1981, p. 237 – 243. Emil Pop, Naturalişti italieni din veacul XVIII cercetători ai ţinuturilor româneşti, Timi şoara, 1942, 80 p. Nicolae M.Pop, Populaţia Banatului în a doua jumătate a sec. XVIII, Bucureşti, ` 1943, 7 p. Ştefan Pop, La trecutul diecezei Caransebeşului , I, Caransebeş, 1932,110 p.

76

Mircea Popa, Aspecte şi interferenţe iluministe, Timişoara, 1997. Vasile Popeangă, Idei iluministe în activitatea şcolară a lui Dositei Obradovici, în Radovi Simposiuma o srpsko-rumuniskim odnovina, Pančrvo, 1971. Elena Popescu,Câteva consideraţii privind influen ţa Academiei de Artă din Viena asupra picturii din banat în secolele XVIII şi XIX , în ABSNA, III, Timi şoara, 1998, p. 249 – 272. Ionel Popescu, Comunităţi evreeşti din Banat, secolele XVIII-XIX, Timi şoara, 2007. Viorel Popescu, Evoluţia aşezărilor rurale din Banat, Timişoara, 2003. Corneliu Popeţi, Aspecte ale istoriei românilor din Banat la sfârşitul secolului al XVIII-lea , în Tibiscus, I, Timişoara, 1971, p. 64-71. Gligor Popi, Românii din Banatul Sârbesc în secolele XVIII – XX Pagini de istorie şi cultură, Pančevo-Bucureşti, 1993.,271 p. Grigore Popiţi,Conspectul arhivelor din Banat, Timişoara, 1959. Grigore Popiţi, Date şi documente bănăţene, 1728 – 1887, Timi şoara, 1939. Grigore Popiţi, Mişcări de rezistenţă şi răzvrătire în Banat în anii 1774-1775, în Arhivele Statului – 125 ani de activitate, Bucureşti, 1957. Grigore Popiţi, O pagină din istoria Banatului românesc. Generalul Papilla, în România militară, LXXXXIII, Bucure şti, 1946, nr.3-4, p. 1-6. Grigore Popiţi, Românitatea “ Graniţei militare bănăţene”, Timi şoara, 1935. Dušan Popović, Javna bezbednost u Banatu i Srem u prvoj polovini XVIII veka, în GIDNS, III, Novisad,1930, p. 390-399. Dušan Popović, Srpska Mirtropolija Karlovački oko polovine XVIII veka, Sremski Karlovci, 1902. Dušan Popović, Srbi u Banatu, Belgrad, 952. Dušan Popović, Srbi u Banatu do kraja osamnaestog veka;Istorije naselje i stanovništvo, Belgrad, 1955, VIII+468 p.+15 il._9 h. Dušan Popović, Srbija i Beograd od pojarevačkog do beogradskog mira ( 1718 – 1739 ), Belgrad, 1950, 402 p.+44 f. Dušan Popović, Srbi u Vojvodini, I – III, Novisad, 1957 – 1963. Dušan Popović, Temišvarska eparhija 1758 godine, în Archiv za istoriju Srpske pravoslavne Mitropolije Karlovačke, Sr.Karlovci, 1813, p. 319-373. Duan Popović, Velika Seoba Srba 1690.Srbi seljaci i plemiče, Belgrad, 1954, 378 p. Dušan Popović – Jivan Sečanski, Gradja za istoriju naselija u Vojvodini od 1695 do 1716, Novisad, 1936, 144 p. D.Popovici, La litterature roumaine à l-epoque des lumières ,Sibiu, 1945. George Popovici, Istoria românilor bănăţeni, Lugoj, 1904. Virgil Popovici, Ortodoxismul şi biserica naţională românească din Timişoara, Timi şoara, 1935. Miklos Popp, Az 1736 egzendülés története, Cluj, 1865. Marius Porumb, Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania sec.XIII- ` XVIII, Bucureşti, 1998. Marius Porumb, Relaţii artistice în pictura românească din Transilvania şi Banat în secolul al XVIII-lea, în Tibiscus V, Timişoara, 1979, p. 233 – 236. Marius Porumb, Un veac de pictură românească din Transilvania. Sec. XVIII, Bucureşti, 2003.

77

Marius Porumb, Zugravi şi centre româneşti de pictură din Transilvania, sec. XVIII, în AIIA, an 19, Cluj – Napoca, 1976,p. 121 sqq. George Postelnicu, Timişoara în sec. XVIII. Note şi însermnări istorice, în Banatul, an I, Timişoara, 1926, nr. 4, p. 36 – 41. Krück von Potrazyn, Kaiser Joseph der Deutsche, Stuttgart, 1933. X X X Pregled stanovništva distrikta Veliko Kikindskog s kraja XVIII vek, Kikinda, 1954, 57 p. Hans J. Prohaska-Schöndorf,Schlafkreuzerrechnungen/ The German Emigation ad Settlement in the Povince Banat in Austro-Hungary 1766-1804, Park Ridge, Illinois, USA, 1982. X X X Potisko i pomoriško vojna granica / 1702 – 1751 /, Novisad, 2003. Nikolaus von Preradovich, Des Kaisers Grenzer.300 Jahre Tărkenabwehr, Viena- Mănchen, Zărich, 1970. Jànos Preyer, A bánsági zsidók állapota a XVIII században, în Emlek…,Timişoara, 1873, p. 35. Johann Preyer, Der Zustand der Juden im Banate im achtzehnten Jahrhundert, în TZ, an 22, Timişoara, 1873, nr.117/21.05, p. 2; 118/22.05., p.2 - 3; 120/25.05. p. 2. Johann N.Preyer, Monographie der königliche Freistadt Temeswar, Timi şoara, 1856, 186 p.Ediţie româno-germană, Ed.Amarcord, Timi şoara, 1995. X X X , Primii grămătici bănăţèni, în Foaia Diecezană, an 37, nr.11-14, Caransebeş, 1922, p. 20, 28, 31. X X X Prinz Eugen der edle Ritter, în TZ, an 85, Timişoara, 1930, nr.90/19.04, p. 6 – 7. X X X Prinz Eugen von Savoyen, în TZ, an 62, Timişoara, ` 1913, nr. 242/21.10., p. 1. X X X Prinz Eugen von Savoyen in der Publizistik seiner Zeit, Viena,1960, 122 p. David Prodan, Les migrations roumains au dela des Carpathes au XVIII-e siècle, Cluj, 1945. David Prodan, Reglementarea urbarială din Banat de la 1780, în AIIA, Cluj, 1969. Gertrude Pruckner, Der Türckenkrieg 1716 – 1718. Seine Finanzierung und militärisch um Leütungen, Viena, 1946, Disertaţie, mss.281 p. X X X Publikationen de sÖstereichischen Staatsarchiv, Seria a II-a: Inventare Östereichischer Archive.vol.VII Inventar des Wiener Hofkammerarchiv, Viena, 1951. D.Puia, Căsătoria sau nunta în graniţa militară a Banatului 1738 – 1824, în MB, XII, nr.9-10, Timi şoara, 1962, p. 510-522. Maria Purdela Sitaru,Deutsche lehnwörter in Fachwortschatz der Heil-und Arzneimittelkunde in den rumänischen Mundarten des Banats, în Materialien, 4, Tübingen, 1994, p. 143 – 160. Gheorghe Puşcaş, Das Jahrhundert des Aufklärung und die religion, Bucureşti,

1967, 111 p.

78

Q X X X Quellen zur Wirtschafts-,Sozial und Verwaltungsgeschichte des Banats im 18. Jahrhundert, Tübingen, 1995.

R F.von Radics, Die Reisen Kaiser Joseph II.und ihre Bedeutung für O.-U.,besonders von volkswirtschaftlichen Standpunkt, în Osterreichische – Ungarische Revue, S.N., VIII-IX, Viena, 1889/1890, p.241-268. Ladislaus Radocsay, Temesvar vor 200 Jahren, în TZ, an 67, Timişoara, 1918, nr. 19/24.o1., p. 1 - 2, nr.20/25.01, p. 2 - 3, nr.21/26.01, p. 1 - 2. Bojan Radojković, Kivot Dmitra iz Lipove, în RVM, 5, Novisad, 1956, p. 61 – 72. Bojan Sp.Radojčič, Srpsko-rumunski odnosi XIV-XVII veku, în GFFNS, I, Novisad, 1956. Jovan Radonić, Gradja za istorije bune Pero Segedinac, în Spomenik Srpska Krajevska Akademije, 23, Belgrad, vol.5, p. 30-31. Jovan Radonić, Odnosi Srbi i Rumuna u prošlosti, Belgrad, 1921. Jovan Radonić, Prilozi za istorija Srba u Ugarskoj u XVI-XVII. i XVIII veka, Novisad, 1908. Jovan Radonić – M.Krsti ć, Srpske privilegije od 1690 do 1792, Belgrad, 1954. Doru Radosav, Arătarea împăratului.Intr ările imperiale în Transilvania şi Banat ( sec. XVIII-XIX), Cluj-Napoca, 2002, 194 p. Doru Radosav, Books and Religious Feeling in the XVIII th Century, în Etnicity and Religion in Central and Eastern Europe, Cluj-Napoca, 1995, p. 212 – 226. Doru Radosav, Carte şi lectură în cadrul universitar din Banat şi sudul Transilvaniei ( sec. XVIII ), în Stat,societate, naţiune, Bucureşti, 1982, p.201-212. Doru Radosav, Die Kultur des Banats im 17.und 18.Jahrhundert und die europäische Gelehrtenrepublik, in Kulturraum Banat, Essen, 1997, p. 71 -84. Petru Radu – Dimitrie Onciulescu, Contribuţii la istoria învăţământului din Banat până la 1800, Bucureşti, 1977. Stelian Radu, Circulaţia cărţii româneşti în Banat şi primele tipografii bănăţene, în SIB, VII, Timi şoara, 1981, p. 71 – 85. Stelian Radu, Scoalele bănăţene în secolul al XVIII-lea, în Buletinul Informativ al Inspectoratului şcolar judeţean Timiş, nr.7-8, Timişoara, 1977, p. 83 – 96. Annemarie Räder, Die staatliche Ansiedlung in Banat: institutionelle organisations- grundlegen, kolonistenwerbung und Ansiedlung, în Von Südwesten Deutschlands in das Banat und Siebenürgen, Baden/Würtemberg, f.a.p.67-86.

79

Hermann Raemer, Asuwanderungen aus dem Gau Würtemberg-Hohenzollern in 18.Jh., în Deutsch Blutt in Karpatenraum, Stuttgart, 1942, p. 209-230. Hans Rasismus, Von Schulen und Schulmeistern im theresianischen Banat, în Der Donauschwabe,an 35, f.l. 1963, nr.35/01.09. p.7 şi nr. 36/02.09.p.5. E. Rath, Die planmässig angelegten Siedlungen im Deutsche-Banater- Militärgrenzbezirk 1763 – 1821, München, 1988. Julius Rath, Geschichte der Gemeinde Franzfeld, Viena, 1954. X X X Ratio educationis totiusque rei literariae pro Regno Hungariae et provincias eidem adnexas, I, Viena, 1777. Alexandru Rădulescu, Colecţia de hartă veche a Muzeului Banatului, sursă de informare multidisciplinară, în ABSNAI, II, Bucureşti, 1994,

p. 317 – 342. Alexandru Rădulescu, Das Banat des 18.Jahrhundert zwischen traditioneller Bewohnung und Schwäbische Kolonisation, în Das Banat im 18.Jh, Timi şoara,1996, p. 33 – 59. Aurel Răduţiu – Ladislau Gyemant, Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania tipărite în limba română 1701-1847, Bucureşti, 1981. Octavian Răuţ, Amenajări teritoriale în Banat în secolul al XVIII-lea, în Banatica.Caietele de Ştiin ţe Naturale, Reşiţa, 1978, p. 73 – 78. Raymond Recoully,Franzosen in Südungarn. Les villages français du Banat de Temesvar, în TZ, an 52,Timişoara, 1908, nr.13/17.01,p.1-2 şi nr. 14/18.01, p.9. Virgil Redlich, Die kulturelle Leistungen des Benediktinerordens in den Donauländern, în Der Donauraum,an 5, f.l.,1960, p. 65 – 77. Istvàn Redvay, Az 1736 és 1739 közötti törökországi hánoruk. A masodik (1738) hadjárati év, în HK, XXXVII,Budapesta, 1935, p. 258 – 296. Isabela Regenyi, Anton Scherer, Donauschwäbisches Ortsnamenbuch, ed. I-a Darmastadt, 1980, ed. II-a, Kaiserslautern, 1987, 204 p. Anton Reimann, Auswanderungen aus Hessischen Teritorien, Darmstadt,1986. Gustav Reingrabner, Das Toleranzpatent, în SdA, 24/25, 1981/1982, p. 118-129. Alice Reininger,Wolfgang von Kempelen und die Bevölkerungspolitik unter Maria Theresia und Josef II. In Banat, in AB Sn AI, XV, 2007, p. 182-213. Georg Reiser, Der sprach wander in den Banater Französendörfern, în NHb, an 3, Budapesta, 1938, Caiet 1, p. 55-71;extras 17 p. Georg Reiser, Die Mercydorfer Feldbesitzer im Jahre 1774, în DF U, 6, Budapesta, 1941, p. 36 – 46. Georg Reiser, Zur spättheresianischen Ansiedlung im Banat: Gottlob, Triebswetter, Ostern, în NHb, I/1935/`936, Budapesta, p. 267 – 280 şi an II/1937, p. 84 – 113. Georg Reiser, Wandlungen der ortschaft Mercydorf. Beiträge zur Siedlungsgeschichte des Banats, în NHb, I, Budapesta, 1935,

p. 97 – 114. Robert Reiter, (Franz Liebhard )Aktuelle Fragen vor 200 jahren, în SdTzAB, Timişoara, 30.05.1943, p. 7. Robert Reiter, Banater Mosaik.Beiträge zur Kulturgeschichte, Bucureşti, 1976.

80

Robert Reiter, Das deutsche Buch in Leben des Banats Vergangenheit und Gegenwart, în BdZ, Timişoara, 20.11.1938, p. 2. Robert Reiter, Das Schicksaa der Hauensteinerischen Kämpfer gegen Leidenschaft und Fürsten villkür. Die Werbannung der Salpeter in Banat, în NW, an 6, Bucureşti, 1954, nr.1536 p.2-3, nr.1537 p.2-3,nr.1438 p. 2.3. Robert Reiter, Die deutsche Kaiserflagge über Temeschburg, în SdTzAB, Timi şoara, 12.10.1941, p. 19 – 21. Robert Reiter, Die ersten deutschen Bauern im Banat, în SdTzAB, Timişoara, 20.05.1942, p. 5. Robert Reiter, Die temeswarer Juden vor 250 Jahren, în BdKh,an 7, Timişoara, 1925, nr.293/25.02, p. 25. Robert Reiter, Die vier Inseln der Fabrik, în SdTAB,Timişoara, 25.12.1942, p. 10. Robert Reiter, Glut im Katzenfell, în SdTzAB, Timişoara, 05.09, 1043, p. 8. Robert Reiter, Heimat Temeschburg, în SdTzAB, Timişoara, 111.07.1943, p. 9. Robert Reiter, Menschen und Zeiten Aufsätze und Studien,Bucureşti, 1970,152 p. Robert Reiter, Stadt und Festung Temeschburg, în Volk im Osten, II, caiet 13-14, Sibiu,1941, p. 29 – 42. Robert Reiter, Schuld und Sühne im Banat in 18.Jhdt., în BdKh, 7, Timişoara, 1925, nr.186 p.34, nr.187 p.4-5, nr.188 p.3-4:nr.189 p. 2.3. Robert Reiter, Temeswarer Abendgespräch. Historische Bilder und andere Prosa, Timi şoara, 1977, 239 p. Robert Reiter, Umsiedlung und andere Fragen ( Auseinandersetzung mit einem Aufsatz des Schriftstellers C,Miu-Lerca in der “Dacia”), în BdZ,

Timi şoara, 14.11.1939, p. 1. Robert Reiter, Von Temeschburg in den Wiener Reichsrat. D.Familie Mocsonyi in der Geschichte des Banats, în SdTzAB, Timişoara, 08.04.1943, p.5. Robert Reiter, Wanderung durch die “teutsche Fabrique”, în SdTzAB, Timi şoara, 17.06.1043, p. 6. Wilhemn Reiter, 230 Jahre deutsches Leben im Banat, în DsR,an 3, Karlsruhe, nr. 36/06.09.1953, p. 4. X X X , Rèpertoire d=archeologie, d-art et d-histoire culturelle ( 1696 – 1977), în Starinar, XXX, Belgrad, 1979, p. 111- 209. Friedrich Reschke, Genese und Wandlungen der Kulturlandshaft des sUdostlichen jugoslawischen Banat im Wechsel des Historische Geschehens, Köln, 1968, Disertaţie, 256 p.+1f.+h. Sàndor Ennel Resö, Temes vármegye cimere és magyarázata, în TRET, VII, Timi şoara, 1881, fasc. 1, p. 33 – 34. Hans Reuß. Auswanderung aus dem Amt Starkenburg nach dem Banat im 18. Jahrhundert mit Angaben der Herkunftsorte, in Geschichtsblätter für den Kreis Bergstraße, Heppenheim, 1972. Heinrich Rez, Bibliographie zur Volkskunde des Donauschwaben, München, 1935. Hans Heinrich Rieser, Die Enrwiclungsproblematik von Grenzregionen. Am Beispiel des Banat, în Materialien, X, Tübingen, 1998, p.39-48. Hans Heinrich Rieser, Entwicklung schancen der alt industrialisierten Montanregion des Banater Berglandes, în Materialien, VII, ` Tübingen, 1997, p. 87 – 100.

81

Hans Heinrich Rieser, Die naturräumlichen Einheiten des Banats, în Banatica, an 8, München, 1991, nr.3, p. 57 – 66. Hans Heinrich Rieser, Die wirtschafltliche Entwicklung in Siebenbürgen und dem Temescher Banat 1688 – bis 1867, în Siebenbürgische Semesterblätter,f.l., 3/1989, p. 64 – 70. Hans Heinrich Rieser, Temeswar. Geographische Beschreibung der Banater Hauptstadt, Sigmaringen, 1992. Robert Rill, Des Festungs- und Kasernenbau in der Habsburgenmonarchie, in H.Heppner, Das achtzehnte Jahrhunder und Österreich, vol.II, Viena, 1996, p. 55 – 67. Ernst Ritter, Abwanderung von Franken nach Ost-und Südosteuropa 1770-1850, In Ostdeutsche Familienkunde 29, Neustadt/Aisch, 1981, p. 304-308. Eduard Rittinger, Die Banater Schwaben, Sibiu, 1900, 16 p. Elisabeth Robert,The French in Hungary.Settlements of People from Lorraine in Banat 1770 – 1900, in Balkan Studies, nr.2-3, Sofia, 2001, p. 325 – 332. Moritz Rosenfeld, Emlékláp Temesvári szábad királyi város Centenarium ünnepelyére, Timişoara, 1882, 28 p. Moritz Rosenfeld, Italienische Colonisten im ehemaligen Banat, în Ungarische Revue, IV, Budapesta, 1884, p. 558 – 569. Moritz Rosenfeld, über Namenveränderung in Banat. Eine Flüchtlige Skizze, în TZ, an 31, Timişoara, 1882, nr.145/27.06, p.3. Moritz Rosenfeld, Zur Geschichte der Innerstädtischen Pfarkirche, in TZ, 16-20.04, 1882. Martin Roos, Die Innennausstattung der Grabenbasilika zu Maria Radna in den Jahren 1763-1771, in Banater Zeitung, 5&1997,nr., 196 din 13.08.p.11. Liliana Roşiu, La configuration urbaine de Timişoara pendant le XVIII-è siècle, reflect d-un plan ideal, în Das Banat im 18.jh., Timişoara, 1996, p.175 – 186. Liliana Roşiu, Spitalul civil din Timişoara – o problemă a două veacuri, în PB, 2, Timişoara, 2003, p. 297 – 306. Liliana Roşiu, Vechea prefectură din Timişoara de la palatul PreSedintelui la Muzeul de Artă, în ABSNA, IV, Timi şoara, 1999-2002, p. 413 – 440. Erik Roth, Die planmässig angelegten Siedlungen im Deutsch-Banater Militärgrenzbezirk ( 1765 – 1821 ), în Buchschreibe der Südostdeutschen Historischen Kommission, München, 1988. XVIII+381 p.+138 p. Ill. Erik Roth, Die planmässige Besiedlung des mittleren Donautals, insbesondere des Banats m 18.Jahrhundert, in SdA, 32/33, 1898/1990, p. 90 – 111. Adele Rózsa, A Temesvári német szinészet története 1920-ig, Budapesta, 1928, Disertaţie. Hans Wilhelm Röhrig, Die Geschichte der deutsche-evangelischen Gemeinden des Banats unter des berücks des Verhältnisses von Kirche und Volkstum, Leipzig, 1940, VIII+85 p. Hellmuth Rössler, Prinz Eugen.Osterreich und der Südosten, în SdA, 7, München, 1964, p. 58 – 109. Hellmuth Rössler, Prinz Eugen, Kitzingen/Mainz, f.a .32 p.

82

Alexandru Rusu, Condicele de circulări bisericeşti din sec. XVIII-XIX, un bogat izvor parţial cercetat, în Revista Arhivelor, III, Bucureşti, 1960, nr.2, p.193-201. Alexandru Rusu, Şcoalele româno-ilirice, în Analele Societăţii de Limba Română din RSA Vojvodina, 3-4, Pançevo, 1973, p. 483 – 490. Alexandru Rusu – Constantin Rudneanu, Călători srtrăini despre Banat şi Timişoara ( sec. XVIII – XIX ), în SIB, II, Timi şoara, 1970,

p. 141 – 154. Mihai Rusu, Aspecte ale vieţii social-economice a oraşului Lugoj în ecolul al XVIII- lea şi în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în Tibiscus, V, Timi şoara, 1979, p. 269 – 274. Mircea Rusnac, Datarea vizitei lui Grilselini la Reşiţa, în Societate şi Civiliza ţie în Banatul Istoric, Timi şoara, 2003, p. 361 – 365. Dimitrije Ruvarac, Opis Temišvarske eparhije 1727 godine, Sremski Karlovci, 1923. Dimitrije Ruvarac, Opis Vršakčo-sebeške eparhije od 1713, Sremski Karlovci, 1923. Dimitrije Ruvarac, Srpska mitropolija Karlovačka sredinom XVIII-veku, Sremski Karlovci, 1902. Dimitrie Ruvarac, Srpski Narodni ierkoeno-narodne soboeij u Ugarskoj od 1690 do danas, Zemun, 1881. Dimitrije Ruvarac, Timišvarska eparhija od rujena postanka do 1758 god., Sremski Karlovci, 1914. X X X Rückblicke aus Temeswar, în TZ, an 2, Timişoara, 1853 nr.14/16.01. p. 103, nr.17/20.01.p. 1 - 3, nr.18, 21.01. p. 1 - 3. Hermann Rüdiger, Wirtschaftliches Leben der Deutyschen ( im Banat bis 1918 ), în Handwörterbuch der Grenz-und Asulanddeutschtums, I, Leipzig, 1933, p. 250 –252.

S

Nicolae Sabău, Johann Nepomu Schöpf ( 1753-1798 ) promotor l barocului în pictura monumentală din Transilvania, în Artă românească.Art ă europeană, Oradea, 2002, p. 237 – 244.

83

X X X Saderlach. Ein Alemannendorf im rumânisches Banat und seine Urheimat, Berlin, 1937, 354 p. Charles Marie de Saloberry, Voyage a Constantinople, enItalie et auz illes de l-archipel, par l-Allemagne et la Hongrie, Paris, 1799; pasaje în Călători Str ăini, X, Bucureşti, 2000, p. 1001 - 1009. Radovan Samardzić, Les lumiéres et la fondation de la conscience nationele chez les peuples du Sud-est européen, în Actes du Coloque international, Paris, 11-12.04.1968, Bucureşti, 1970. ]Roman Sandgruber, Osterreichische Agrarstatistik 1750-1918, în Wirtschafts- und Sozial Statistik Osterreich-Ungarn, II, Viena, 1978. Constantin Sassu, Tabloul cheltuielilor obişnuite şi extraordinare aprobate de ţările monarhiei habsburgice pentru campanii militare între anii 1700-1746, în AO, VII, Craiova, 1928, nr.37/38. Constantin Sassu, Sumară caracteristică a directivelor politicei tradiţionale habsburgice şi a propunerilor de guvernământ ale lui Iosif II, în AO, an 7, Craiova, 928, nr.39-40. Constantin Sassu, Jurnal der Reise S.er Majt. Der Kaiserss durch Hungary, Banat, Siebenbürgen und die Marmoross von 1773, în AO, VII, ` Craiova, 1928, nr.39 - 40, p. 377 - 393, 425 - 440. Desiderius von Sazanski, Die letzen Jahre islamisc her Herrschaft im Banat. Ein dokumentarischer Beitrag, în SdVB, an 30, Munchen, 1981, p. 164-171. Nicolae Săcară, Bisericile de lemn ale Banatului, Timi şoara, 2001. Nicolae Săcară, Bisericile de lemn dispărute din Banat, Timişoara, 2002. Nicolae Săcară, Un însemnat document din secolul XVIII pentru etnografia bănăţeană, în Tibiscus II, Timi şoara, 1972, p. 321 – 329; republicat în Studii de etnografie bănăţeană, Timişoara, 2005, p. 7 - 11. Nicolae Săcară, Valori ale arhitecturii popularet româneşi, Timi şoara, 1987. Mihai Săsăujan, Habsburgii şi Biserica Ortodoxă din Imperiul Austriac 1740 / 1761, , Cluj-Napoca, 2003, 328 p. Karl Schäffer, Kurzgedrängte Monographie der K.F.Temesvar, Timişoara, 1882. Trudy Schenk – Ruth Froelke, The Wurtemberg Emigration.Index, I-VI, Salt Lake City, 1986 – 1992. Albin Franz Scherhaufer, Temeswar zur Zeit des Wiederoberung durch Prinz Eugen, 1716, în Eine donauschwäbische Gedenkschrift zum 200.Geburtstag des Prinzen Eugen, Viena, 1963, p. 45 – 69. Viktor Schemmel, Geschichte der evangelischen Kirchengemeinde zu Temeswar, Timi şoara, 1935. Anton Scherer, Donauschwäbische Bibliographie 1933 – 1975, I-III, München, 1966-1997. Anton Scherer, Kirche und kirchliche leben des Donauschwaben. Eine Bibliographie, 1965-1975, Graz, 1995. Anton Scherer, Südosteuropa Dissertationen 1918 – 1960, Eine Bibliographie: deutscher, österreichischer und schweizerischer Hochschulschriften, Graz - Viena – Köln, 1968. Karl Scherer, Pfälzer Palatines.Beiträage zur pfälzischen Ein – und Auswanderung sowie zur Volkskunde und Mundartforeschung der Pfalz und der

84

Zielländer der pfälzischen Auswanderer im 18.und 19.Jahrhundert, Kaiserslautern, 1981. Paul Scherer, Auswanderungen aus dem Leyenschen Amt Blieskastel, Darmstadt, 1983. Arnold Scheuerbrand, Die Auswanderung aus dem heutigen Baden-Würtemberg Nach Preussen, in den habsvurgischen Südosten, nach Russland und Nordamerika zwischen 1683 und 1811.Beiwort zur Karte XII.V des Historischen Atlas von Baden-Würtemberg, Stuttgart, 1985. Bela Schiff, Als der bürgerliche Lebzelter Gabriel Krautwaschl anno 1779 in die Banater Metropole einwanderte…,în TZ, an 84, Timişoara, 1935, nr.292/25.12. p. 28 –2 9. Bela Schiff, Als die Serbische Kathedrale und bischöfliche Residenz-eingeäschert wurde.Interessante historische Daten aus dem alten Temeswar und dem Leben der Serben, în TZ, an 81, Timişoara, 1932, nr.98/30.04.p.9. Bela Schiff, Als Franz von Lothringen, der gatte Maria-Theresias, bei dem Gasprengsdorf der Timis herumirrte, în TZ, an 86,Timişoara, 1937, nr.253/07.11. p.13 - 14. Bela(Adalbert) Schiff, Alt Temeswar, Timi şoara, f.a.(cca.1936). Bela Schiff Alt Temesvar.Der letzte wunsch eines berühmten Temesvarer Rabbiners, în TZ, an 81, Timişoara, 1932, nr.113/22.05. p. 10. Bela Schiff Alt Temesvar. Ein alter gefäliger Bauer aus Tage der Christbäume, în TZ, an 81, Timişoara, 1932, nr.290/24.12. p. 4 – 5. Bela Schiff Alt Temesvar. Gestörte Frauleichmannsprozession, înTZ, an 81,

Timi şoara, 1932, nr.117/28.05. p. 9. Bela Schiff, Alte Temeswarer Zünfte, in TZ, 25.12.1938, p. 20.-22. Bela Schiff Alte Schuftstücker commen zum Vorschein. Wo sind unsere Archiv ?, în TZ, an 82,Timişoara, 1933, nr.145/02.07. p. 11. Bela Schiff A’Temeschburg” név a történelem megvilagitasaben, Lugoj, 1941, 8 p. Bela Schiff Aus frommer vorzeit unser vöhn.Begräbnisse im alten Temeswar, în TZ, an 81, Timişoara, 1932, nr. 70/25.03. p. 4 – 5. Bela Schiff Bürgersfran aus gemütlichen Zeiten…Gasthause “Zum Emmaus”, înTZ, an 84, Timişoara, 1935, nr.92/21.04, p. 22 - 24. Bela Schiff, Das Alte Jagdschloss der türkischen Statthalters, in TZ, 6.03.1938,p.8. Bela Schiff, Das gerettete Gotteshaus im schmucken neuen Gewande…, în TZ, an 86, Timişoara, 1937, nr.131/15/06. p. 8. Bela Schiff, Das verwahrsloste “ Dreifältigkeiuts denkmal” an Temeswarer Domplatz und sein erhaberer Stifte, în TZ, an 77, Timişoara, 1928,

nr.291/25.12. p. 30. Bela Schiff, Der Aufbau der Stadt Temeswar. Die ältesten Gebäude unserer Stadt, în TZ, an 81, Timişoara,1932, nr.1/01.01. p. 5. Bela Schiff, Der vergessene alte Stadt-Friedhof, în TZ, an 81,Timişoara, 1932, nr.246/1.11. p. 5 – 6. Bela Schiff, Der wasserturm im Stadtwappen Temesvars, în T.Z., an 80,nr.19 24.01.Timişoara, 1931, p. 4-5. Bela Schiff, Der 200-jährige Timisoaraer Barmherziger Orden. Zum jubiläums Jahr des alten Klosters und Spitals, in TZ, 3.02.1937, p. 78.

85

Bela Schiff, Die erste Ansiedlung der Gemeinde Mercydorf. Das italienische Element, în BdKh, an 5, Timişoara, 1941,Caiet 2, p. 3 - 6. Bela Schiff, Die Festung Temeswar, în TZ, an 83, Timişoara, 1934, nr.290/25.12. p. 37 – 30. Bela Schiff, Die Mühle, die in der “Fabrik” Schupftabak erzeugte.., în TZ, an 86, Timişoara, 1937, nr.171/01.08. p. 10 – 11. Bela Schiff, Die Temeswarer Bretzel – 191 Jahre alt meister Krauss und sein Werk, în TZ, an 82, Timişoara, 1938, nr.274//23.12. p. 6 – 7. Bela Schiff, Die 150 jährige Temeswarer Josefstädte Pfarre, in TZ, nr.276,.4.12.1925. Bela Schiff, Ein alter Turm, în TZ, an 85, Timişoara, 1936,nr.62/15.04. p. 11. Bela Schiff, Eine alte Hauschronik. Aus dem lebensroman den Stadtrichters Solderer, în TZ, an 83, Timişoara, 1934, nr.76/01.04. p. 24 – 25. Bela Schiff, Feuerlöschen in unserer Stadt vor 216 Jahren, în TZ, an 83, Timi şoara, 1934, nr.128/13.06. p.4. Bela Schiff, Jesuiten und Domherren. Ein kleiner geschtlicher rückblicken auf die alte Stadtpforte bei deren Neubesetzung, în TZ, an 87, Timişoara,

1938, nr. 193/31.08.p. 6 – 7. Bela Schiff, Interresantes Dokument…, în TZ, an 86,Timişoara, 1937,

nr. 108/06.05.p. 12 – 13. Bela Schiff, Jesuiten und Domherren. Ein kleiner gesichtlicher Rück auf fie alte Stafdtpfarre. Der deren Neubezetzung, in TZ, 31.08.1938, p. 6-7. Bela Schiff, “Juden-Ordnung” des einstigen “Temeswarer Banats” aus dem Jahre 1776, în Glasul Minorit ăţilor, an 20, Lugoj, 1942, p. 11 – 13. Bela Schiff, Maskenbal zur Zeit als Temeswar noch ein türkische Festung war. Ein altes Buch in Barmherziger Kloster, în TZ, an 81, Timişoara, 1932, nr.79/21.01.p.4. Bela Schiff, Régi idök, régi emberek, Timişoara, 1941, 124 p. Bela Schiff, Spaziergang in Alt Temeswar. Als noch aan Balazsplatz die Folterkammer stand, în TZ, an 81, Timişoara,1932, nr.285/18.12.

p. 14 – 16. Bela Schiff, Tallòzàsok a multböl , în Magyar Nèpnàptar, Timişoara, 10/1938, p. 101-106. Bela Schiff, Temeswarer Uhren, în TZ, an 82, Timişoara, 1933, nr.295/31.12. p. 15. Bela Schiff, Um ein scönes Andenken, în TZ, an 85,Timişoara, 1936, nr.268/22.11.p. 6. Bela Schiff, Unser “Alt Temeswar”, Timi şoara, 1937, 202 p.+102 f. Cartea reuneşte majoritatea articolelor publicate în Temeswarer Zeitung. Bela Schiff, Vor 200 Jahren wurde der Grundstein der Domkirche wieder gelegt, în TZ, an 85, Timişoara, 1936, nr.79/05.04., p. 14 – 15. Bela Schiff, Vergessene Banater Spezialitäten…Die vielgepriessene “hydraulische maschinene”…, în TZ, an 85,Timişoara, 1936, nr.144/28.06. p. 7 –8. Bela Schiff, Wo sind die alten Inschriften der Rosalienkapelle “, în TZ, an 82, Timişoara, 1933, nr. 117/25.05.p..9.

86

Bela Schiff, 200 Jahre “Wienergasse”. Eine Angabe im Gesuch der hiessigen spanischen Judenschaft im November 1737, în TZ, an 86, Timişoara, 1937, nr.271/28.11. p. 17 – 18. Bela Schiff, Zwigfer und Stockhaus ind der alten Zeit, in TZ, 24.03.1940, p. 19-20. Peter Schiff, Graf Florimund Cl. Mercy, în BMh, an I, Timişoara, 1933/1934, caiet 2/3, p. 34 – 48. Peter Schiff, Heimatgeschichte. Geschichte des Banats, Timişoara, 1920,52 p. C.Schilde, Almanach der Gemeinde Steierdorf-Anina von 1773-1873, Timi şoara, 1873. Erwin Schiller, Auf Spuren französichen Siedlungen( im Banat), în Neuland

Salzburg-Freilassing, an 11, 1958, nr.9/28.02. p. 6. Rogerius Schilling, Privatansiedlung unter Josef II, în DUHb, an 5, Budapesta, 1933, p. 311 - 326. Ernst Schimscha, Technik und metode der Theresianischen Besiedlung des Banats, Baden bei Wien, 1939, 204 p. Franz Anton Schmidt, Chronologisch-systematsche Sammlung der Berggesetze der Königreiche Ungarn, Croatien, Dalmatien, Slavonien und der Grtossfürstentums Siebenbürgen, vol.VI(1707-1740), Viena, 1834. Franz Schmidt, Der Kolonisator des Banats, în Südostdeutsche Rundschau, an I, Budapesta, 1942, p. 497-501. H. Schmidt, Die deutschen Mundarten in Südungarn, în Ungarische Rundschau, Budapesta, 1914, p. 656 – 672. H.Schmidt, Haus und Hof der Donauschwaben, DUHb, Budapesta, II,caiet 3, 1930. Johann Schmidt, Ein kaiserliche Angesinnen die Ansiedlung ders Banats betreffend,

în DUHB, an 2, Budapesta, 1930,p. 211-214. Johann Schmidt, Namenliste der lothringischen Auswanderer.Briefempfänger und Zeugen, die im Züge der verbotenen Auswanderung im 18.Jahrhundert strafrechtlich genant werden, f. l.f.a. Josef Schmidt, Bibliograpfie zur Donauschwäbisc hen Geschichte und zur deutschen Auswanderung nach dem südosten.Mit einen verzeichnis von Verofentlichungen von Felix Milleker. Anhang Genealogische Vereine,AkdFF, f. l. 1996, 42 p. Josef Schmidt, Deutsche Lehrerbildung im Banat, München, 1960, 83 p. Josef Schmidt, Die deutsch-böhmen im Banate.Ein heimatbuch zur Jahrhundertwende, Timişoara, 1939, 230 p. Josef Schmidt, Die Banater Kirtchenbücher, eine bestandsaufnahme der verfilmten Banater Kirchenbücher in der Bibliothek des Instituts für Auslandsbeziehungen, Stuttgart, 1979, X – 67 p. Sepp Schmidt, Alphabetisches Gemeindeverzeichnis der Banater Schwaben, 1930, München, 1980. Schmidtfeld, Anrede des königliche Kommissärr- bei Eröffnung des illyrischen Nationalkongress zu Temeswar, 1.September 1790, Timi şoara, 1790. Franz Schnabel, Badische Azswanderer, in Der Auslanddeutsche, 6, Stuttgart, 1923, p. 321-324. Eduard Schneider, Ein Wiegenfest des Banater Pressewesens, Vor 225 Jahre erschien

87

das Wochenblatt Temeswarer Nachrichten – die erste deutsche Zeitung Südosteuropas. Ihre Bedeutung für die Banater Schwaben, Banatica , Viena, 1996, p. 12 – 20. Ingeborg Schreiber, Das Banater Eisenwerk im XVIII.Jahrhundert, Teză de doctorat Viena, 1943, in manuscris, XXC+287 p.+27 tab. J.Schöffler, Banat, vol. I - II, f.l. 1923 - 1925. J.A.Schönbauer, Geschichte der schädlichen Kolumbatzer Mücke im Banat, Viena, 1795. Stephanie Schreitter, Oberösterreicher im Banater Bergland / Reschitz, Steierdorf und Franzdorf): eine sprachenwissenschaftliche Analyse mit Schwerpunktiegung aus den Vergleich mit der oberöstgereichischer Varietät, Teza licenta, Univ. Viena,2007, 86 p. Helga Schrenk,Prin Eugen und der Südosten, în Deutschtum im Ausland, an 24, Stuttgart, 1942, p. 53 – 6-. Werner Schuhn,Trierer Siedler im Banat, în Landeskundliche Vierteljahres- Blätter, an 20, Trier, caiet 2, 1974. Rupert von Schumacher, Die Reiches Hofraum.Deschichte der deutschen militärgrenze, III, Darmstadt, 1942. H.Schüller, Ein Gang durch Alt-Temeschburg, în SdTzAB, Timişoara, 17.10.1941, p. 6. Konrad Schünemann, Ansätze zur Volkspolitischen Zielsetzung in der Ansiedlungsgeschichte des 18.Jahrhunderts, în Ungarische Jahrbuch, Berlin , 1934. Konrad Schünemann, Der Wiener oder Temeswarer Wasserschub, în A Bécsi Magyar Története Intézet Evkönyve, an 2, Viena, 1932, p. 199 - 219. Konrad Schünemann, Die Entstellung der theresianischen Impopulation ( 1770- 1771 ), în Jahrbuch der Wiener Ungarischen Instituts, an I, Budapesta, 1931, p.167 – 213. Konrad Schünemann, Die Wirtschaftspolitik Josephs.II.in der Zeit seiner Mitregentschaft, în MOIG, Viena, vol,.XLVII, 1933,p.23.sqq. Konrad Schünemann, Osterreichische Bevölkerungspolitik unter Maria Theresia, Berlin, 1935, X+409 p. Nikolaus Schünemann, 200 Jahre Banater Schulwesen und didaktische Neuheiten, Timi şoara, 1997. Wilhelm Schüssler, Osterreich und der üdosten in der deutsche Geschichte, în Ostdeutsche Wissenschaft, München, 1961, p. 201 – 226. Maria Schütz-Josefa Rosl, Die Geschichte des Temeswaer theaters im 18.und 19. Jahrhundert, Disertaţie, Viena, 1944, 143 p.manuscris. H.Schütz, Joseph Speckbacher in Banat. Zur Wiedeskehr seiner 175 Geburtstage, în STzAB, Timişoara, 21.07.1942,p.5. Ruprecht von Schumacher, Die Reiches Hofzaum.Geschichte der deutschen Militärgrenze, III, Darmstatt, 1942. Ruprecht von Schumacher, Volk von den grenzen, Stattgart-Berlin-Liepzig, 1936, 276 p. J. Schwaller, Lothringer Ansiedler im Banat und in die Batschka, în Elssas-Land, Lothringer Heimat, an 9,Frankfurt, 1929, p. 133 – 137 şi 172 – 179.

88

Martin Schwartner, Statistik des Königreiches Ungarn, I-II, Buda, 1809-1811. Benedikt Schwarz, Beiträge zur Geschichte der Auswanderung aus Baden, in Von der Heide, Timiöoara, 6, 1914, caiet 10, p.12-14 si caiet 11, p.4-7. Johann Heinrich Schwicker, Aus kaiser Josephs II.Reisetagebüchern, în Neau TZ, an 13, Timişoara, 1880, nr.192/22.08.p.2 şiNr.193/24.08.p.2-3. Johann Heinrich Schwicker, Die Deutschen in Ungarn und Siebenbürgen, Viena –Teschen, 1881, retipărit la Bisingen,1990. Johann Heinrich Schwicker, Die Entwiclung der Kultur im Banate von 1718-1780, înTZ, an 10.Timişoara, 1861 nr.265/17.11.p.1-2; nr.267/20.11.p.2; nr.268/21.11.p.1-2;nr.269/22.11.p.1-2; nr.270/23.11.p.1; nr.271/24.11.p.1-2. Johann Heinrich Schwicker, Geschichte der Osterreichische Militärgrenze, Viena- Teschen, 1883, 446 p. Johann Heinrich Schwicker, Politische Geschichte der Serben in Ungarn, Budapesta, 1880, 416 p. Johann Heinrich Schwicker, Die Serben in Ungarn. Historische politische Skizze, în Literarische Berichte aus Ungarn, 3, Budapesta, 1879, p. 49-84,342-381. Johann Heinrich Schwicker, Geschichte des Temeser Banats. Bilder und Skizze, Zrenjanin, 1861, ed.II-a, Budapesta, 1872. Johann Heinrich Schwicker, Graf Mercy, în Gross-Betschereker Wochenblatt, an 10, Zrenjanin, 1860, nr.14/07.04.p.122-123; nr.15/14.01.p.131- 132;nr.16/21.04.p.142-143;nr.17/28.94.p.151;nr.18/05.05.p.166. Albin Franz Scherhaffer,Temeswar zur Zeit der Wiedereroberung durch den Prinzen Eugen 1716, în Eine donauschwäbische Gedenkschrift zum 300 Geburtstag des Prinzen Eugen, Viena, 1963, p. 45 - 69. J.M.Schwolighafer, Abhandlung vom des Kommerz der österreichischen Staaten,

Viena, 1785. Fritz Seefeld, Pfäazer wandern.Kolonisation,Heimkehr.150 Jahre Auslanddeutschenschicksal.Donrfeld Chronik., Kaiserslautern, 1960. Gerhard Seewann, Zur Familiengeschichte der Grafen Mercy und Mercy- Argenteau, in SdA, 19-20, 1976-1977, p. 53-69. Iogomar Senz,Die Donauschwaben. Studienbuchreihe der Stiftung Ostdeutscher kulturrat, vol.V, München, 1994. Josef Senz, Erster Magistrat in der Banater hauptstadt bestellt 1 Januar 1718, în Der Donauschwäbe, an 13, Aalen, nr.3/20.11.1963, p. 5. Josef Senz, 6 Juni 1778: D.kaiserliche Kronland Banat wird wieder an Ungarn angegliedert, în Der Donauschwabe, Aalen, an 13, nr.24/16.06.1963,

p.7. Josef Senz, 6 Dez.1774: Es eschien die Allgemeine Schulordnung für die deutschen Normal, Haupt und Trivialschulen in sämtlichen k.k.Erbländern, în Ds, Aalen, ab 14/1964, nr.51/20.12. p .5. Josef Senz, 25.februar 1763: Beginn des 2.grossen Schwabenzuges unter Kaiserin Maria Theresia, în Ds, an 13, Aalen, 1963, nr.8/24.02. p. 3. Josef Volkman Senz, Donauschwäbische Siedlungsgeschichte, München, 1974.

89

Josef Volkman Senz, Geschichte der Donauschwaben von den Anfängen bis zum Gegenwart, Viena-München, 1993. Cornel Sigmirean, Eglise et ècole. Le role des fondations ecclesiastiques dans la formation de l-èlite intellectuelle roumaine à l-èpoque moderne, în Etnicity and Religion in Central and Eastern Europe, Cluj-Napoca, 1995, p. 302-311. B.Sikimić, Proučavanje jezika Srba u Rumunije, în TZMS, I, Novisad, 1994. D. Simionescu, Primul ziar tipărit pe pământul ţării noastre, în SMIM, I,Bucureşti, 1956, p. 343 – 351. Maria Simlik, Die Kultur der Merkantilpflanzen in Temeswarer Banat ( 1718-1778), Disertaţie, Viena, 1930, 177 p. manuscris. Traoam Simu, Colonizarea şvabilor în Banat, Timişoara, 1924, 53 p. Jakob Singer, Aus der Vergangenheit der Temeswarer Juden, în TZ, an 76, Timi şoara, 1927, nr.292/25.12. p. 20. Jakob Singer, Adatok a banáti zsidok tőrténetehez a XVIII.században, Budapesta, 19ö5, 14 p. Jakob Singer, Die Geschichte der Temeswarer Synagogen, în TZ, an 84, Timişoara, 1935, nr.128/12.06. p. 4 – 5. Jakob Singer, Temesvàri rablik a XVIII.ès XIX-il szàzadban szinèrvaralja, Seini,, 1928, 58 p. Ibolya Sipos, Aspecte social politice din districtul Lugoj în secolul al XVIII-lea , în ABSNAI, IX, Timi şoara, 2003, p. 401 - 433. Ibolya Sipos, Incorporarea Banatului la Ungaria, în ABSNAI, X-XI, Timi şoara, 2002/3, p. 383 -431. Liviu Smeu, Biserica din Almăj şi slujitorii ei în sec. XVIII-XIX , în MB, an 31, Timişoara, 1981, nr.1-3, p. 140-144. Liviu Smeu, Contribuţii la istoria Almăjului , Bucureşti, 1977. Louise.Sommer, Die österreichischen Kameralisten in dogmengeschichtlicher Darstellung, I-II, Viena, 1920 - 1925. Louise Sommer, Die österreichische Kameralisten, Viena, 1920. Rudolf Speck, Wanderung(sbewegung des Deutschtums im Banat bis 1918), în Handwörterbuch des Grenz-und Auslanddeutschtums, I, Dresda, 1933, p. 217 – 219. Waltraut Sponner, Kirchenpolitik in Banat von 1717-1778, Disertaţie, Viena, 1941, 117 p.manuscris. Alphonse Sprunck,Etudes sur la vie economique et sociale dans le Luxembourg au 18-e siecle, I-II, Luxembourg, 1956- 1963. B.Spuler, Die Europäische Diplomatie in Konstantinopel bis zum Frieden von Belgrad ( 1739 ), în Jahrbücher für Kultur und Geschichte des Slaven, an XI, f.l., 1925, p. 53 – 115, 171 – 222. Heinrich Ritter von Srbik, Der Staatliche Exporthandel Osterreichs von Leopold I bis Maria Theresia, Viena-Leipzig, 1907. Stefan Stader, Auswanderer nach Südosteuropa im 18.Jh, Darmstadt, 1978. Stefan Stader, Sammelwerk donauschwabischen Koloniste, I-VI,, Sindelfingen, 1997-2003. Vasa Staijć, Veliko Kikindski Distrikt 1776 – 1876, Novisad, 1950, 465 p.

90

I.Stanciu, Ample lucrări de restaurare pt. o ccapodoperă a arhitecturii baroce, în Agenda, Timişoara. Nr.14-88, 19.04.2003. Alexandar Stanojlović, Monografija Banatske Klisure, Novisad, 1938, 172 p. Franz Stanglica, Die Auswanderung der Lothringer in das Banat und die Batscka im 18.Jh, Frankfurt am Main, 1934, 75 p. Franz Stanglica, Die Auswanderung der Elsass-Lothringer im 18 Jahrhundert Nach Südosteuropa im Spiegel der Ansiedlungsakten, în Elsass- Lothringer, an 11, Frankfurt, 1933, Caiet 7, p. 300 - 304. Franz Stanglica, Klein Betscherek und St.Andrasch- zwei saarpfälzische Siedlungen in Banat, în Saarpfälzische Abhandlungen zur und Volkenforschung, Kaiserslautern, 2, 1938, p. 116 – 146. Franz Stanglica, Lothringer und Elsässer im Banat und in der Batschka, în Das Blut im Karpatenraum, Stuttgart, 1942, p. 127 – 134 + 1h. Franz Stanglica, Nationalitätenkarte des Banats und der Batschka 1:500.000, anii 1720, 1800, 1910, Viena, Hofkammerarchiv. Franz Stanglica, Sterierdorf im Banat, în Deutsche Archiv für Landes und Volks- forschung, Leipzig, an 3/1939, p. 102 - 124. Heinz Stănescu, Verbreitung und Auswicklung der Aufklärung in Banat, în Analele Universitătii Bucureşti, Seria Lb.germanice, an 20/1971,

p. 85 - 94. X X X Steierdorf in den ersten Wochen der Ansiledlung ( 1774 ), în DALVf, an 3, Leipzig, 1939. Robert Stein, Die Schule als Staatsanstalt in Schulgeschichte imd Staatslehre bis 1794, Weiden in Thuringia, Disertaţie, 1906. Fritz Steinegger, Quellenlage zur Forschungsgeschichte des Strassenbauen und Verkehrs, în Uta Lindgren, Alpebnübergange vor 1880, Stuttgart, 1987, p. 73-86. Johann Steube, Vom Amsaterdam nach Temeswar, Gotha, 1791, în lb. Română Şapte ani în Banat, Timişoara, 2005. Ljubomir Stepanov, Veliki Sempeter, în Iz sela o selo, Bucureşti, 1985. Ljubomir Stepanov, Iz povesti Ketfelja, Timişoara, 1984. Johan Kaspar Steube, Briefe über den Banat, Eisenach, 1793. Prima ediţie cu titlul Von Amsterdam nach Temeswar,Gotha, 1791.Ed. română:Nouă ani în Banat (1772-1781), Ed. de Vest, Timişoara, 2003. Josef Stitzl , Ein Beiträge zur Banater Geschichte des XVIII.Jahrhuznderts. Die Reise eines rumänische Monches durch das Banat, in DKH, IV, Timisoara, 1930, nr. 5, p. 25-26. Ion Stoia Udrea,Lista contribuabililor aparţinând magistratului iliric din Timişoara în anul 1755, în Studii şi documente bănăţene, Timişoara, 1943, p.35-56. Ion Stoia Udrea, Răscoala ţărănească din Banat dela 1738-1739, Timişoara, 1945. Ion Stoia Udrea, Trei inscripţii din veacul al XVIII-lea, în Studii şi documente bănăţene, I, Timişoara, 1943, p. 29-30. Eva Stoian, Dascăli, şcoli şi cărţi în Banat în secolul al XVIII-lea, Timişoara,2003. Alex.Stojačković, A nagy kikindai kerület mint önálló törvény hatáság,

Buda, 1871, 11 p.

91

A.Stoiacovici, Die Volksheilkunde der Banaer Rumänen im 18.Jahrhundert, nach Der Beschreibung Griselini s, in Schriftenreihe für Geschichte der Naturwissenschaften, Technik und Medizin, f.l. Caiet 9, 1967, p.84-93. Nicolae Stoica de Haţeg, Cronica Banatului, Bucureşti, 1969.ed.II-a Timişoara, 1981. Nicolae Stoica de Haţeg, Scrieri, Timi şoara, 1984. Nicolae Stoica de Haţeg, Mehadier Chronik, Bucureşti…….. C.Stoicănescu, Situaţia economică şi problema naţionalităţii în oraşul Timişoara, în R.I.S.B.C., an 16, Timişoara, 1936. St.Stoicănescu, Mihai Roşu Martinovici, Timi şoara, 1934. N.Stojanović, Srpski zapisi i nadpisi, I, Belgrad, 1902. A. Stojković, Filosofski pregled Dositeja Obradovićeva, Belgrad , 1980. Mathias Stopfer, Erlautungen der Grundgesetz für die Karlstädter, Waradiner, Banatslavonische und Banatische Militär Gränze, Viena, 1831`. Johannes Straubinger, Die Schwaben in Banat, Hamburg, 1923, 69 p. 1 h. Klemens Stracke, Zweihundert Jahre Kürkölner Bauenr im Banat.Auf der Spuren des grosses Trecks, in Heimatstimmen aus dem Kreis Ölpe, 36, Ölpe, 1966,p. 97-114. Ioan Stratan – Vasile Muntean, Monumente istorice şi bisericeşti din Lugoj, Timi şoara, 1971. Josef Stitzl, Das Gesundheitswesen der ehemaligen Militärgrenze, în Arzt im Osten, Sibiu, an 17/1942, Caiet 11, p. 117 - 177. Ioan Dimitre Suciu, Literatura bănăţeană de la început până la Unire ( 1582-1918), Timi şoara, 1940. Ioan Dimitrie Suciu, Monografia Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1977. Ioan Dimitrie Suciu, Noi precizări în legătură cu colonizările din Banat în secolul XVIII , în Revista istorică română, XI-XII, Bucure şti, 1941/1942, p. 386-390. Ioan Dimitrie Suciu, Un document în legătură cu mitropolitul Moise Petrovici al Timişoarei ( 1724), în Mitropolia Banatului, XVI, Timi şoarta, 1966, nr.1-3, p. 112-120. Ioan Dimitrie Suciu – Radu Constantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, I-II, Timi şoara, 1980. Rodica Sufleţel, Orts- und Flurnamen deutscher Herkunft im rumänischen Banat, în Materialien, IV, Tübingen, 1994, p. 227 – 238. Franz Joseph .Sulzers, Altes und Neues oder dessen litterarische Reise durch Siebenbürgen, denTemeswarer Banat, Ungarn, Österreich, Bayern, Schwaben, Schweiz und Elsass, etc. ,fl. l. 1782, 168 p. Caius Superceanu, Die Banater Erzprovinz, în Genealogische Rundschau, an 74, nr, 2, Stuttgart, 1985, p. 417-439. Bujor Surdu, Aspecte privitoare la situaţia Banatului în anul 1743, în AII, XI,

Cluj-Napoca, 1970. Bujor Surdu, Contribuţii la problema naşterii manufacturilor din Transilvania în secolul al XVIII-lea, în AII,VII,Cluj, 1964, p. 161 sqq. Bujor Surdu, Cronicarul Nicolae Stoica despre călătoriile lui Josif al II-lea în Banat, înAMN, VI, Cluj, 1969, p. 231 – 242.

92

Bujor Surdu, Desfăşurarea războiului austro-turc din 1788-1790 pe teritoriul Banatului,descrisă de un contemporan, în AII, X, Cluj, 1967,

p. 44 – 128. Bujor Surdu, Graniţa Tiso-mureşeană din Banat în secolul al XVIII-lea, în AII,12, Cluj 1969, p. 267 – 276. Bujor Surdu, Graniţa turco-austriacă din Banat în veacul al XVIII-lea, în AII, XIV, Cluj-Napoca,1970. Bujor Surdu, Infiin ţarea graniţei militare bănăţene descrisă de un martor ocular ( 1768 – 1773 ), în AII, IV, Cluj, 1961, p. 268. Bujor Surdu, Răscoala populară antihabsburgică din Banat ( 1727 ) , SMIM, II, Bucureşti, 1957. Bujor Surdu, Sistemul impunerilor fiscale în Banat în secolul al XVIII-lea , în Ştefan Meteş la 80 de ani, Cluj-Napoca, 1977, p. 269- 272. X X X Südosteuropa Bibliographie, red. Gertrud Krallest-Sattler, Vol.I/1-2, Nünchen, 1958-1959, vol.II/.1-2, München, 1960- 1962, vol.II/1-2, München, 1962-1964,vol.IV/1-2, München,1968-1971. J.Svetan, Die Slowaker in Rumänien und in die ehemaligen Südslawien, în Volksforschung, II, Stutgart, 1942, fasc. 2/3, p. 130 - 141. Heinrich von Sybel, Prinz Eugen von Savoyen, München,1861, 141 p. György Szamek, A pestis pusztulása Délmagyarországon 1738-1749-ig, în TRET, S.N.,VII,Timi şoara, 1891, p. 1 - 12. György Szamek,Szerb telepitvènyek Délmagyarországon, în TRET, S.N.,VI, Timi şoara, 1889, p.163 - 170. Imre Szàntò, Küzdelem a török terjeszkedés ellen Magyarországon, Budapesta, 1985. Emil Szavits, Der serbisch-ungarische Aufstand von jahre 1735, Leipzig, 1876. Jenö Szentklàray, A délmagyarországi németek, în Az Osztràk-Magyar Monarchia irásban ès képben, Magyarorszàg, II, Budapesta, 1891, p. 543-555. Jenö Szentkláray,A szerb monostoregyházak történeti emlékei Délmagyarországon, Budapesta, 1908. Jenö Szentklàray, Die Temeswarer russischen gräfin, în TZ, an 75, Timi şoara, 1926, nr.28/05.02.p. 10 – 11 şi 12.02.p.10. Jenö Szentklàray, Torontáli állapotok Engelshofen idejéböl, în TRET, V, Timi şoara, 1879, p. 49 – 51. Jenö Szentklàray, Mercy kormànyzata a temesi Bánságban, Budapesta, 1909. Jenö Szentklàray, Száz év Délmagyarország ujabb történeteböl az 1779, I, Timi şoara, 1879. 280 p. I-II,Timişoara, 1879, 520 p. Jenő Szentkláray, Temesvár szábad királyi város tőrténete, Timisoara, 1912,1ö8 p. Lajos Szmida, Bél Mátyás polihistor élete és müvei, în TRET, VII,Timi şoara, 1881, p. 53 - 57, 127 - 144, 203 - 220.

Ş

93

Gheorghe Şora, Unele aspecte privind învăţământul românesc din Banat la sfârşitul secolului al XVIII-lea , în Banatica, 6, Reşiţa, 1981, p. 245 – 250.

T Anton Tafferner, Baukostenüberschläge und Baupläne aus der josephinischen Ansiedlungszeit, în DFU, 8, Budapesta, 1943, p. 11-30. Anton Tafferner,Der Anteil Bayerns an der donauschwäbischen Kolonisten, în Der Donauschwaben in Bayern, München, 1960 ,p. 17 – 26. Anton Tafferner, Der donauschwäbische Erzkolonisten Johann Eimann ( 1764 – 1847 ), în Volkskalender für Donauschwaben, Ulm, 1964, p. 81-83. Anton Tafferner, Die bisher unbekannte Azswanderungspatente des Kaisers Joseph II , în SdVB, an 25, nr.1, Munchen, 1974, p. 1. Anton Tafferner, Die Donauschwaben, Viena, 1974. Anton Tafferner, Prinz Eugen in der donaschwäbische Ortsnamengebung, în DFU, an 8, Budapesta, 1943, p. 50 – 57. Anton Tafferner, Quellenbuch zur donauschwabischen Geschichte, I-V, München 1974 – 1995. Anton Tafferner, Josef Schmidt, Josef Senz, Die deutsche Ostsiedlung der Neuzeit und die Donaschwaben im pannonischen Becken, Freilassing, 1956. Anton Tafferner, Josef Schmidt, Josef Volkmar Senz, Die Donauschwaben in pannonischen Becken. Ein deustscher Neustamm, München, 1981. Andreas Takats, Ladislaus Graf Nadasdy. Sein leben und Wirken mit besonderer Berücksichtigung der Neubelebung der Csanader Diözese, Mss. Diss.Viena,1934. Sándor Takáts, A temesvári kereskedelmi társásag alapitó levelei 1723-25 böl, în Magyar Gazdasági Szemle, 4, Budapesta, 1897, p432- 446. Sándor Takáts, Két világkereskedelmi czikekünk a 18.században, în Magyar Gazdaságtörténelmi Szemle, 10, Budapesta ,1903, p. 110. Sàndor Takàts, Temesvári kereskedelmi társaság utlevele 1724-bol, în Mezö Gazdasági Szemle, Budapesta, 1902. Georg Tallar, Visum repertum anatomico-chirurgicum oder Grünflicher Bericht von den sogenannten Blutsäugern, Vampier... in der Walachey, Siebenbürgen und Banat, welche eine ... Untersuchungskommission... im Jahre 1756 erstattet hat, Viena, 1784, 86 p. Victor Lucien Tapiè, L-Europe de Marie Therese.Du baroque au Lumières, Paris,

1969. Milutin S. Tasić, Dositej Obradović, Belgrad-Zemun, 1994, 183 p. Karol Telbizov, Bulgarische Adellsgeschlechter im Osterreichische Kaiserreich des XVIII-ten jahrhundert, în Etudes Balkaniques, I, Sofia, 1973, p. 30-47.

94

Mircea Teleguţ, Din istoria aliemntării cu apă a oraşului Timi şoara, în Igiena, an 3, iul.-sept., Bucureşti, 1973, p. 275. Mircea Teleguţ, Vestigii cu privire la epidemia de ciumă din Timişoara ( 1738-1740), în MB, XXXI, nr. 10 - 12, Timişoara, 1981, p. 720 - 727. Gyozö Temesi, A Bega csatorna befejezése Temesvár és Nagy Becskerek között 1753-1754, în Graf Klebelsberg Kuno Magyar Történetkutátó Intezet évkönyve, II, Budapesta, 1932, p. 183 – 198. Gyozö Temesi, A temesi vizszabályzések a XVIII században, în Földrajzi Közlemények, Budapesta, 1939, p. 494 – 506. X X X ,Temesvári belvárosi plebánia templom, în TRET, VIII, Timi şoara, 1882, p. 91. X X X , Temesvári legregibb vendéglöi, în TRET, S.N., XXV, Timişoara, ` 1909, p. 154 - 156. X X X ,Temesvári müveltségi viszonyaihoz a XVIII században, în TRET, III, Timi şoara, 1877, p. 35 - 36. X X X ,Temesvári német és spanyol zsidók 1739 ben, în TRET, S.N.,XIX, Timi şoara, 1903, p. 99. X X X ,Temesvár pecsétje 1716 böl, în TRET, S.N.,XVIII, Timi şoara, 1902, p. 113. X X X ,Temesvári ráczok,görögók és arnautak 1739 ben, în TRET,S.N., XX, Timi şoara, 1904, p. 89. X X X ,Temesvar und die Juden. Ein Zeitbild vor 150Jahren(Archivstudie), în TZ, an 74, Timişoara,1925, nr.39/8.02. p. 2. X X X ,Temesvar vor hundert Jahren, în TZ, an 8, Timişoara, 1859, nr.56/10.03. p. 348 - 349; nr. 57/11.03. p. 354 - 355; nr.61/16.03. p. 382-

383; nr.62/17.03 p. 388 - 389. X X X Temišvarski Sabor 1790 godine, Novisad-Sremski Karlovci,1972. Pompiliu Teodor,Interferenţe iluministe europene, Cluj-Napoca, 1984. Kálmán Thály, Adalekok az 1736-iki Pérö-féle s-a 1754-iki Török Pethö és Bujdesé félenépforrongás történetek, în Századok, Budapesta, 1870, p. 34 – 36. Gustav Thirring, Magyarország népessége II.Jozsef korában, Budapesta, 1939. Hans Till, Als unsere Apotheker für Dammenjansen noch Konflikt liefern, BdZ, Timişoara, 19.02.1939, p. 7 – 8. Hans Till, Uber die Temeswarer Apotheker zweier Jahrhunderte.Mönche legen der Grundstein für den erste Apotheke.Juden gab es in die ersten 100 Jahren nicht. …,în BdZ, Timişoara, 1939, 19.02. p. 7. Rudolf Till, Die Ansiedlung spanischer Pensionisten von Wien im Banat im Jahre 1736/1737, în Wiener Geschichtsblätter, an 2(52), Viena, nr.2-3,1947. Miroslav Timoteević, Crkva Svetog Georgija u Temišvaru, Novisad, 1996. Miroslav Timoteević, Srpska barockno slikarstvo, Novisad, 1996. Nicolae Tincu Velea, Istorioara bisericească politico-naţională a românilor preste totu, Sibiu, 1865. Alina Florina Toma, Grenzen und Perspektiven einer Sprache und Kultur. Die Lage des deutschen in Rumänischen Banat, în Materialien, 11, Tübingen, 1998, p. 46 – 52. Petru Toadere, Evoluţia situaţiei politice şi economice a Banatului în prima

95

Jumătate a secolului al XVIII-lea, în Analele Universităţii Independente “Mihai Eminescu”, an 4,Timişoara, 2001, p. 265 – 270. Ioan Tomi, Cântarea corală în Banat, în Timisiensis, XI, nr.2-4,Timişoara, 2004, p.80-87. Erhard Treude, Auswanderung aus dem südlichen Wsstfalen in Banat im 18. Jahrhundert, în Spiekn, an 25, Münster, 1977, p. 255 - 307. Erhard Treude, Sauerlandische fassen in Banat, în Westfälischegeopolitische Studien, an 27, Münster, 1981. Friedhelm Treude,Die Auswanderung aus dem kurkölnischen Sauerland in Zuge der theresianischen Banat besiedlung ( 1763 – 1772 ), Olpe, 1988. Friedhelm Treude, Der Sauerländer Eck im Deutsche-Tschanad Banat, în

Sauerlandischer Gebirgsbote, an 44(10), f.l.1937, p. 182-183. Friedhelm Treude, Westfalen im Banat, în Deutsche Blut im Karpatenraum, an 6, Stuttgart, 1941/1942, p. 118 – 126. Theodor N. Trâpcea, Contribuţii la cunoaşterea aromânilor din Banat, în SIB, XII, Timi şoara, 1986, p. 59 – 77. Theodor N. Trâpcea, Informaţii despre unele localităţi din Banat în secolul al XVIII-lea , în Banatica, 5, Reşiţa, 1979, p. 291 - 294. Theodor N.Trâpcea, Organizaţia cnezială în Banat din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi în prima jumătate a celui de-al XIX-lea, în SRI, nr. 9, Bucureşti, 1967, p. 235 – 344. Theodor N.Trâpcea, O scurtă precizare în legătură cu răscoala populară sub conducerea lui Pero de Segedin( 1735 ), în SAI, Bucureşti, 1956, p. 31 - 37. Djoka Trepkovi ć, Pečatnjaci su Vršačkim grbom u narodnom muzeju u Vršcu, în RVM, 21/22, Novisad, 1972/1973, p. 208 - 218. Ernst Trost, Prinz Eugen, Frankfurt am Main – Berlin, 1989. K. Tschuppik, Maria Theresia, Amsterdam, 1934. Ovidiu Tufi ş, Exploatările miniere din zona Dognecea-Ocna de Fier-Bocşa în sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea, în Banatica, 16/2, Reşiţa, 2003, p. 58 - 68. Ovidiu Marinel Tufi ş, Situaţia mineritului şi metalurgiei bănăţene la începutul stăpânirii habsburgice, analizate prin prisma a două rapoarte de inspecţie, datând din anii 1726 şi,respectiv 1727, în ABSNAI, X, Timi şoara, 2002/2003, p. 335 –380. Ovidiu Marinel Tufi ş,Un document referitor la organizarea mineritului şi metalurgiei în Banat la începutul stăpânirii habsburgice. Intrucţiunile Administraţiei Banatului adresate la 12 Dec.1718 maistrului minier de Oraviţa, în Tibiscum, XI, Caransebeş, 2003, p. 341 - 352. Vasile Tulescu, Românii din Banat şi raporturile lor cu populaţia alogenă, în Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie, an LXI, Bucureşti, 1942, p. 205 - 258. Tihamer Turchányi, Az 1738.évi török háboru, Kükönös tekintettel Rákoczy Józefne, în TRET, S.N., XXII, Timi şoara, 1906, p. 1 - 49. Tihamer Turchányi, Néhány Krassómegyei-kamarai köszég urbér állapota a XVIII. század végen, în TRET, S.N., XIX, Timişoara, 1903, p. 14 - 19.

96

Aurel Turcu ş, Documente etnografice referitoare la Banat din secolul al XVII-lea puse în lumină de Trinţu Măran, în ABSNE, Timişoara, 1997,

p. 279 - 280. Aurel Turcu ş – Costin Feneşan, Un manuscris cu date etnografice bănăţene din secolul al XVIII-lea, în Tibiscus II, Timişoara, 1972, p. 322 – 325. Emmanuel Turczynszki, Konfession und Nation. Zur frühgeschichte der Serbischen und Rumänischen Nationabildungs, , Düsseldorf, 1976. Emmanuel Turczynski, The National Movement in the Greek Orthodox Church in the Habsburg Monarchy, în Austrian History Yearbook, III, Caiet 3, Viena, 1963, p. 83-128. Emmanuel Turczynski, The Role of the Orthodox Church in Adapting und Tranferning the Western Enlighttenment in South Eastern Europe, în East European Quarterly, f.l.,an 9/1964, nr. 4. Aristida Turcu ş, Portul popular românesc din judeţul Timiş, Timi şoara, 1982. M.Tutorov, Mala Vlaşka, o u Banatu, istorika Zrenjanina u Banatu, Zrenjanin, 1991.

Ţ Nicolae Ţăranu, Cilimuri bănăţene, Timi şoara, 1971. Nicolae Ţăranu, Tipologia locuinţei ţărăneşti de tradiţie arhaică din Banat, în Tibiscus Etnografie, Timişoara, 1975, p.87 – 106. Ljubivoje Ţerović,Banatska Crna Gora u Rumuniji, în Godišniak istoriskog Muzeija Vojvodine, I, Novisad, 1991. Ljubivoje Ţerović, Srbi na tlu današnje Rumunije od ranogsrednjeg veka do pariske mirovee konferencije, în TZMS, I, Novisad, 1994. Ljubivoje Ţerović, Znameniti Srbi u rumunskim Zempljama, Novisad, 1994. Viorel Ţigu-Longin Opri şa, Mănăstirea Săraca, Timişoara, 1971. Viorel Gh.Ţigu, Mişcarea de “lotrie”(haiducie) din Banatul istoric al secolului al XVIII-lea , în Ziridava, XXII, Arad, 2000, p. 71 - 102. Viorel Ţigu, Pictura icoanelor de lemn din Banat în secolele XVII şi XVIII , Arad, 1994. Viorel Ţigu, Relaţii artistice româno-sârbe în prima jumătate a secolului al XVIII- lea, în Actele SimposionuluI de rapoarte culturale, literare şi lingvistice româno-jugoslave, Bucureşti, 1984. Viorel Ţigu, Zugravul Nedelcu Popovici, în Buletinul Monumentelor istorice, 10, nr.2, Bucureşti, 1974, p. 67 – 72. Viorel Ţigu, Tradiţie şi artă bisericească în Banat, în MB, XIX, Timi şoara, 1969, nr.7-9, p.436 – 444. Aurel Ţintă, Aspecte demografice la începutul secolului al XVIII-lea, în Timi şoara în istorie şi contemporaneitate, Timişoara, 1970,p.69-72. Aurel Ţintă, Colonizările for ţate de refugiaţi spanioli şi italieni în Banat ( 1716- 1740), în SIB, II, Timi şoara, 1970, p. 111 - 140. Aurel Ţintă, Contribuţii documentare la istoria Banatului la începutul stăpânirii

97

Habsburgice, în SIB, III, Timi şoara, 1971 ,p. 27 - 92. Aurel Ţintă, Contribuţii la cunoaşterea agriculturii şi populaţiei din Banat în secolul XVIII, în Populaţie şi Societate.Studii de demografie istorică, II, Cluj-Napoca, 1977. p. 51 – 108. Aurel Ţintă, Contribuţii la cunoaşterea compoziţiei şi structura unor moşii şi domenii bănăţene la 1780, în Sub semnul lui Clio, Cluj-Napoca, 1974, p. 143- 149. Aurel Ţintă Colonizările habsburgice în Banat ( 1716 –1740), Timi şoara, 1972,

216 p. Aurel Ţintă, Lotria – formă de luptă aa poporului din Banat împotriva stăpânirii habsburgice, în Studii, an 12, nr.3, Bucureşti, 1959, p. 179 –192. Aurel Ţintă, Situaţia Banatului la cucerirea lui de către Habsburgi, în SIB, I, Timi şoara, 1969, p. 83 – 110. Aurel Ţintă, Structura unor domenii şi moşii din Banat la 1780, în AIIA,, an 25, Cluj-Napoca, 1982, p. 93 – 130. Aurel Ţintă – Marius Bizerea – Alexandru Rusu – Constantin Rudneanu, Daten zur Entstehungsgeschichte Temeswar, în FLVk, an 9, Bucureşti, 1960, caiet 1, p. 111 - 118. Victor Ţârcovnicu, Istoria învăţământului din Banat până la 1800, Bucureşti, 1978. Boris Ţurcanu, Biserici, ctitori şi clerici din Lugoj ( sec. XVIII – XIX ), în MB, an 34, nr. 3 - 4, Timişoara, 1984, p. 269 - 274.

U

Ion Stoia Udrea, Asfinţitul steagurilor, în RISBC , VIII, nr. 27,Timi şoara, 1940,

p. 12 - 24. Ion Stoia Udrea, Marginale la istoria bănăţeană, Timi şoara, 1940. Ion Stoia Udrea, Studii şi documente bănăţene de istorie, artă şi etnografie, I/1, Timi şoara, 1943. Mathilde Uhlirz, Handbuch der Geschichte Osterreichs, IV, Graz – Viena – Leipzig, 1944. X X X Ujpécs ( Neu Wien oder Uypecz ) lakosai 1741 ben, în TRET, S.N., XIX, Timişoara, 1903, p. 98. X X X Umetničko blaga Srba u Rumuniji,catalog, Belgrad-Novisad, 1991. X X X Unité et diversité de l-Empire des Habsbourgs à la fin du XVIII-e siècle, Bruxelles, 1988. Dan Ungureanu, Descriptio comitatus Temesiensis de Mathias Bel, în Patrimonium Banaticum, IV, Timi şoara, 2005, p. 171 – 192.

98

Franz Urban, Die deutsche Besiedlungen der banater Grossgemeinde Jahrmarkt, f.l., 1996.

V

X X X Vadáserdö Mercy-fele kastély, în TRET, VI, Timi şoara, 1880, p. 93. Anton Valentin, Die Banater Schwaben. Kurzgefasste Geschichte einer südostdeutschen Volksgruppe mit einem volkskundlichen Anhang, München,1959. Anton Valentin, Die Pestseuche im Banat, in Banater Monatshefte, an V, Timisoara , 1938, nr. 1 p.15-22, nr.2 p.35-59, nr.3 p.79-84, nr.4 p.112-126, nr.6 p. 161-163. Antonius Vamosi, Religia vindicata, Viena, 1720, p. 23-29 si 93-102, Banat 1716. Ludovic Vajda, Inceputurile dezvoltării mineritului de cărbune în Transilvania, în AMN, I, Cluj, 1964, p. 397 sqq. Fritz Valjavec, Der deutsche Kultureinfluss im nahen Südsoten, I, München, 1940, XV + 456 p. Fritz Valjavec, Der Josephinismus, München, 1945. Fritz Valjavec, Der Josephinismus als poltische und weltauschauliche Strömung. Stafen und Wandlungen der deutschen Einheit, Stuttgart, 1943, 114 + 132 p. Fritz Valjavec, Geschichte der deutschen Kulturbeziehungen zu Südosteuropa, I –V, München, 1958 – 1970. Fritz Valjavec, Beim Lagerfeuer. Skizze aus der Zeit der Pfälzer Auswanderungen in der Banat, în Die Westmark, an 8, Neustadt a.d.Hdt.,1941, caiet 6, p. 375 - 488. Anton Valentin, Der Marktflecken Neu-Arad, în Neuland, an 5, Salzburg, 1952, nr. 10/09.03., p. 4. Anton Valentin, Der “ schwarze Tod” in Banat 1738 – 1739, în BdZ, Timişoara, 16.05.1939, p. 2. X X X Valori de artă sârbă din România, catalog expoziţie, Belgrad- Novisad, 1991.

99

Fr.Vani ček, Specialgeschichte der Militärgrenze. Aus original Quellen und Quellenwerken geschöpft, I-IV, Viena, 1875. Attila Varga, Catolicismul din Banat în sec. XI-XVIII. Învăţământul teologic romano-catolic al episcopiei Cenadului, în SUBB, S.H,nr.1,Cluj Napoca, 2004.p.3-16. Attila Varga, Politica şcolară a curţii de la Viena la finele secolului al XVIII-lea şi începutul secolului a XIX-lea, în SUBB, s-.H,nr.2,Cluj-Napoca, 2004 p.43-52. György Varga, A jobbágyi földbirtók tipusár és problemái 1767 – 1849, Budapesta, 1967. A.Vasilescu, Oltenia sub austrieci 1716 – 1739, Bucureşti, 1928. L.Vasiliu, Intre real şi virtual în spaţiu picturii murale din secolul al XVIII-lea, în Arta românească în secolul luminilor, Bucureşti, 1984, p. 66 – 68. Vasile Vărădean, Monumente bisericesti şi culturale din zona Oraviţei, Timi şoara, 1981. Rajko L.Veselinović, Gradja za esnafe u Juznom Banatu iz XVIII i XIX veku, în RVM, 5, Novisad, 1956, p. 184 - 189. Rajko L. Veselinović, Prilog istorija esnafa XVIIIveka.Pravila za Pančevačke majstore, în GIDNS, 1951, p. 41 – 146. Rajko L.Veselinović, Srpska istoriografija XVIII veka, în Srpska stamparna Knijga veka, Novisad – Belgrad, 1963, p. 33 - 35. Vera Vinover, Pero Segedinac, Belgrad, 1955, 46 p. Virgil Vintilescu, Consemnări literare – repere literare bănăţene ( de la începuturi până la 1880 ) Timişoara, 1995. Virgil Vintilescu, Dimitrie Ţichindeal, Timi şoara, 1965. Gheorghe Vinulescu, Contribuţii la colonizările din Banat ( 1786 ), Cluj, 1936. Rodica Medeleţ Vârtaciu, Centre de pictură românrească în Banat în sec. al XVIII- lea, Bucureşti, 1990. Rodica Vârtaciu – Adriana Buzilă, Barocul în Banat, catalog expoziţie, Timi şoara, 1992. Rodica Vârtaciu, Lucrări de sculptorul Johann Joseph Reslers ( 1702-1772 ) în domul din Timişoara, în ABSNA, II, Timi şoara, 1997, p. 133 – 142. Rodica Vârtaciu, Lucrările pictorului Johann Nepomuk Schöpf ( 1733 – 1798 ) din domul timişorean, în ABSNA, IV,Timi şoara, 1999-2002, p. 171- 187. Şerban Vlad, Elemente europene în arhitectura satului bănăţean, în Interculturalitate în Europa central ă şi de Sud-Est, Arad, 2002. Petar Vlasić, Hrvati u Rumunskoj, Belgrad, 1928, 48 p. Vasile Vlăduceanu, Mănăstiri bănăţene. Mănăstirea Bodrog, Timişoara, 1959. Mihaela Vlăsceanu, Aspecte ale barocului din sudul Banatului – sculptura de alter a bisericilor din Bocşa Montană şi Sasca ( judeţul Caraş-Severin ), în AT, XII, Cluj-Napoca, 2004. Mihaela Vlăsceanu, Aspects concerning the themes of the baroque monumental sculpture from Timişoara, în SIB, 26/27, Timişoara, 2002/2003,

p. 111 - 124. Mihaela Vlăsceanu, Aspecte din reprezentarea “Sfintei treimi” în plastica figurativă barocă din Banat, în SIB, 21-22,Timişoara, 1997/1998, p. 279 - 292.

100

Mihaela Vlăsceanu, Istoriografia artei baroce bănăţene, în SIB, XXI - XXII, Timi şoara, 2000, p.103 – 111. Mihaela Vlăsceanu, Lucrări de artă figurativă barocă din colecţia episcopiei romano- catolice din Timişoara, în Artă, istorie, cultură, Cluj-Napoca, 2003, p. 257 – 269. Mihaela Vlăsceanu, Reprezentări ale Sfântului Ioan Nepomuk în sculptura barocă bănăţeană, în AT, 8 - 9, Cluj-Napoca, 1998-1999, p. 228 - 243. Mihaela Vlăsceanu, Scupltura barocă monumentală din Banat, în ABSNA, IV,

Timi şoara, 1999-2002, p. 185 - 220. Mihaela Vlăsceanu, Sculpturi baroce din jud. Timiş, în SIB, XVII - XVIII, Timi şoara, 1993-1994, p. 109- 130. Mihaela Vlăsceanu, Un monument baroc: Obieliscul Sf.Ecaterina, în Banatica, 16/2, Reşiţa, 2003, p. 69 - 74. X X X Vojtek ( Woiteck ) lakosai 1737 ben, în TRET, S.N., XCX, Timişoara, 1904, p. 82. X X X Vojvoidina. II od velike seobe do Temişvarskog sabora, Nivisad, 1939. Elfriede Volkmann, Das Banat als Glied der Osterreichischen Militärgrenze im 18.Jahrhundert bis zum Tod Maria Theresia, Viena, 1940, 150 p.+40 p. Disertaţie, manuscris. Swantje Volkmann, Die Architektur des 18.Jahrhundert im Temescher Banat, Diss.univ.Heidelberg, 2001. Swantje Volkmann,Der planmässige Aufbau einer Kulturlandschaft am Beispiel der Besiedlung des Temescher Banats. Disertaţie, Heidelberg, 1996. Franz Volkmer, Johann Ignaz von Felbiger und seine Schulreform,

Haberschwendt, 1890. Hans von Voltelini, Die natursichtliche leben und die reformen des 18.Jahrhundert, în Historische Zeitschrift, vol. 105, München-Berlin, 1910. X X X Von deutschen Süd-westen in des Banat und Siebenbürgen,f.l.f.a. X X X Von Ulm auf der Schachtel die Donau hinunter, Ulm, f. a. 80 p. Iuliu Vuia, Şcolile româneşti bănăţene în secolul al XVIII-lea, Orăştie, 1896. Romulus Vuia, Chronologie des types de village dans le Banat et la Transylvanie, în Revue de Transylvanie, an 3, Cluj, 1936/1937, p. 33- 67, cu 9 fig.şi 4 planuri. Romulus Vuia,Dovezi etnografice pentru vechimea şi continitatea românilor în Transilvania, în Studiile etnogafice, I, Bucureşti, 1975, p. 81-84. Romulus Vuia, Satul românesc din Transilvania şi Banat, în Studii de etnografie şi folclor, Bucureşti, 1982. Smaranda Vultur, Germanii din Banat – prin povestirile lor, Bucureşti, 2000, 396 p.

W Ernst Wagner, Auswanderung as Hessen, in Auslandsdeutschtum und evangelische Kirche, Jahrbuch 1938, f. l. P.3-83. Walter Wagner, Die österreichische Militärgrenze 1535 – 1871, Catalog de expozitie, Viena, 1971.

101

Barbara Weibel, Auswanderung von Heuberg 1750-19oo,Untersuchungen zur Wanderungsstruktur und Wanderungsmotivationen, Tuttlingen, f. a. Karl Waldner, Die deutschen Siedlungen an der mittleren Donau, f.l.,1965. Karl Waldner, Wanderungen aus dem Raum des heutiges Saarlandes in das Banat im 18,.Jahrhundert, Mettlach, 1972, 143 p. Karl Waldner, Von der Saar zur Donau. Abwanderungen aus den Saarraum an die Mittlere Donau und nach Galizien, Homburg, 1968. Karl Waldner-Hans Dipplich, Die Donauschwaben an der Saar.Auszug und Heimlehe eines Kolonistenvolkes, Homburg, 1062, 160 p. Lumini ţa Bărbulescu Wallner, Consideraţii asupra evreilor din Districtul Lugoj în secolul al XVIII-lea, în Tibiscum, X, Caransebeş, 2000, p. 357 – 362. Friedrich Walter , Die Geschichte der ästerreichischen Zentralverwaltung in der Zeit Maria Theresia, in DieÖsterreichische Zentralverwaltung, II.Abteilung /Einrichtung der österreichischen und böhmischen Hofkanzlei bis zur Einrichtung der Ministerialverfasung 1749 – 1848), vol.I, Viena, 1938. Friedrich Walter , Die Wiener Südostpolitik im Spiegel der Geschichte der Zentralverwaltung, în Ostdeutsche Wissenschaft, 3, München, 1958, p. 212 –233. Friedrich Walter, Maria Theresia – Briefe und Aktenstücke im Auswahl, Darmstadt, 1968. Friedrich Walter, Die theresianische Staatsreform, München, 1958. Fritz Walter, Der letzte grosse Versuch einer Verwaltungsreform unter Maria Theresia 1764/1765, în Ebda, XLVII, f.l. 1937, p. 1 - 16. Fritz Walter, Die Geschichte der österreichischen Zentralverwaltung in der Zeit Mari Theresia, în Osterreichische Zentral.Verwaltung, secţiunea II,

vol.I/1, Viena, 1938. Fritz Walter, Die ideellen grundlegen der östrerreichischen Staatsreform von 1749, în Zeitschrift für öffentliche Recht, XVII, Viena , 1937, p. 195 - 205. Fritz Walter, Die Theresianische Staatsreform von 1749, Viena, 1958. H.F.Wamser, Die Herkunft der Ansiedler des Banater Dorfes Guttenbrunn, în Ahnen und Enkel, 3, Viena, 1936, p. 70-73. Johann Wanderer, Temeswarer Thalia im 18 Jahrhundert, în NW, Bucureşti, 06.09.1957, p. 3. Ernst Wangerman, From Joseph II to the Jacobin Trials Governement, Policy and Public Opinion on the Habsburg Dominions in the Period of the French Revolution, Londra, 1959. Johann Weidlein, Auf Ulmer Schachtel ging es die Donau hinunter, în Rieser Nachrichten, Rieser, 26.08.1953, p. 9. Johann Weidler, Entwicklung der Dorfanlagen in donauschwäbischen Bereich, Stuttgart, 1965. Ladislaus Weifert, Beiträge zur Mercyschen Besiedlung des Banates, în Volk und Heimat, I, Novisad, 1938, caiet 2/3, p. 41 – 52. Ladislau Michael Weifert, Beiträge zur Mercyschen Besiedlung des Banates, în Gedenkschrift für Harald Steinacker ( 1875-1965), Munchen, 1966, p. 133-145.

102

Ladislaus Weifert, Die Entwicklung der Banater Hauptstadt Temeschburg, München, 1987, Matthias Wolfgang Weiland, 200 Jahre Donauschwaben. Errinerungsbuch an den verlorene Heimat, Augsburg, 195-, 177 p. Johann Wessely, Der Banater Bergbau von 1717 bis 1780 und seine Bevolkerungspolitische Bedeutung, Viena, Dis.mss,,1937, VIII+143 p.+17 tab. Karl Wesely, Die Organisierung des Südostens nach der Vertreibung der Osmanen, în SdR, 2, Budapesta, 1943, f.11, p. 828 - 833. Franz Wettel, Biographische Skizzen.Beiträge zur Geschichte des Temescher Banats, Timi şoara, 1908, 183 p.; ed.III-a, Timişoara, 1932, 224 p. Franz Wettel, Das Beutschtum der Banater Schwaben, în Gross-Kikindaer Zeitung, 26, Kikinda, 1900, nr.52/29.12. p. 2 - 3. Franz Wettel, Das Hauensteiner Land und der Hauensteiner im Banat, în Schwäbische Volkskalender, 11, Timişoara, 1931, p. 95 - 99. Franz Wettel, Der letzte Türkenkrieg im Banat. Der Feldzug des Jahres 1788, în SVk, 14, Timişoara, 1934, p. 131 - 146. Franz Wettel, Die Türkennoth in Banat, în Deutsche Tagblat für Ungarn, 2, Timi şoara, 1901, nr. 261/14.11. p. 1 - 3. Franz Wettel, Einleitung zur Ansiledlungsgeschichte der Deutschen in Banat, în SVk, 16, Timişoara, 1936, p. 135 – 148. Franz Wettel, Ereignisse im Banat im Winter 1716-1717, în BdZ, 7, Timişoara, 1925, nr. 84/12.04. p. 10 - 11. Franz Wettel, Franz Leopold Freiherr von Engelshofen, în BdZ, 12, Timişoara,1930, nr. 261/16.11. p. 11; nr.267/23.11. p. 11; nr.273/30.11. p. 11; nr.290/21.12. p. 11. Franz Wettel, Franz Paul Graf Wallis.Biographisch-historische Skizze, în SVk,15, Timişoara, 1935, p. 121 - 126. Franz Wettel, Gedenkblätter. Biographische Skizzen, Timişoara, 1918, 107 p. Franz Wettel, Historische Bilder und Skizzen aus dem Banat, în SVk, 17, Timişoara, 1937, p. 130 – 135. Franz Wettel, Johann Graf Soro. Ein Beitrag zur Geschichte der Stadt Lugosch, în Lugoscher Zeitung, 34. Lugoj, 1926, nr.98/07.10. p. 23; nr.99/ 10.10. p. 2 - 3. Franz Wettel, K.F..Mercy, în Deutsch-Ungarische Voklsfeund, 7, Timişoara, 1906, nr.11/17.03. p. 1 - 2, nr.12/24.03. p.1-3. Franz Wettel, Peter Freiherr von Duka, în Deutsch-Ungarische Volksfreund,

2,Timişoara, 1901, nr.44/03.11. p. 1 - 3. Franz Wettel, Spanier im Banat, în TZ, an 87, Timişoara, 1938, nr.75/03.04. p. 6. Franz Wettel, Temesvár. ( Historisch-onomatologische Skizze ), în Deutsches Volkskalender, 3, Periam, 1906, p. 68 - 72. Frenz Wettel, Uber die Banater Schwaben, în Südungarische Bürger Zeitung, 3, Periam, 1899, nr.2.p.1. L.H.Wetzer, Feldzüge des Prinzen Eugen von Savoyen, I/1-8, Viena, 1875-1883. Siegfried Weyr, Der Grosse Wasserschub. Bericht über eine besondere Art von

103

Impopulation derBanats durch der sogennanten “Temeswarer Wasserschub”, în Wiener Kurier am Sonntag, 09.04.1955, p. 3. Franz Wilhelm, Personennamen-Verzeichnis der Quellen zur deutschen Siedlungsgeschichte in Südosteuropa, München, 1936, 69 p. Franz Wilhelm – Josef Kallbrunner, Quellen zur deutsche Siedlungsgeschichte in Südosteuropa, München, 1936, 416 p. Josef Windhagen, Gründung und Gestaltung Reschitzas, în Reschitzaer Zeitung, 1940, nr.1-18, 72 p. Edmont Winter, Barock,Absolutismus und Aufklarung in der Donau-Monarchie, Viena, 1971. X X X Wie das Piaristenordenshaus entstanden ist. Ein Rückblick anlässlich den 150 jährigen Jubiläum des Ordenshauses, în TZ, an 87, Timişoara, 1938, nr.61/16.03. p. 8. A.Wolf – H.von Zwiedineck Südenhorst, Osterreich unter Maria Theresia,Joseph II.und Leopold II, în Allgemeine Geschichte in Enzeldarstellungen , în III.Hausblätt, 9 teil, Berlin, 1884. G.Wolf, Das Unterrichtwesen in Osterreich unter Joseph II, Viena, 1880. Hans Wolf, Prinz Eugen und Graf Mercy zum 225.Jahresfeier der Rückeroberung von Stadt und Festung Temeschburg, în Volk im Osten, 2, Bucureşti, 1931, caiet 13/14, p. 26 - 29. Hans Wolf, Das Schulwesen des Temeswarer Banats im 18. Jahrhunderts. Gründung und Ausbau im Geiste des aufgeklärten Absolutismus, Baden bei Wien, 1955, 195 p. Hans Wolf, Maria Theresia.Ihre Siedlungswerk im Südosten, în Südostdeutschen Landpost, I, Sibiu nr.48/30.11.1941. Hans Wolf, Zur Geschichte der Juden im Banat 1716 – 1867, Timi şoara,1940, 23 p. Johannes Wolf, Das Banater Schulwesen unter dem Einfluss der Schulreformen des aufgeklärten Absolutismus, Disertaţie, Viena, 1934, 248 p . manuscris. Johann Wolf,Das Schicksal der hauensteinische Kämpfer gegen Leibeigenschaft und Fürstenwilkür. Die Verbauung der Salpeter im Banat…ein Geschäftsbild aus den 18. Jh., în NW, 6, Bucureşti, 1954, nr.1536 p. 2 – 3; nr.1537 p. 2 – 3; nr.1538, p. 2 - 3. Johann Wolf, Das Schulwesen des temeswarer Banats in 18.Jahrhundert. Gründung und Ausbau im Geiste des aufgeklärte Absolutismus, Baden bei Wien, 1935, 195 p.+1 h. Johann Wolf, Deutsche in Banat von 11 bis 16.Jahrhundert, în DFS, 1, Sibiu, 1942,

p. 43 – 52. Johann Wolf, Die Anfänge des Muttersprachlichen Unterrichts. Gründuns einer Lehrerbildungsstätte im Temesvar vor 200 Jahren.Ein Markstein der Banater Schulgeschichte, în NBZ, Timişoara, 02.12.1976. Johann Wolf, Organizarea şcolilor bănăţene în anii 1770-1800, în Din istoria pedagogiei româneşti, I, Bucureşti, 1957, p. 72,sqq. Johann Wolf, Siedlungsgeschichte der Banater Schwaben 1718-1778, în Geschichte der Deutschen auf dem Gebiete Rumänien, I, Bucureşti, 1979, p. 277 – 307, 422-425.

104

Johann Wolf, Sprachroboter und Sprechmaschine. Ein Banter Siedlungskommissar und seine Automaten ,Wolfgang von Kempelen, 1734 – 1804, în NBZ, Timişoara, 1961, nr. din 23-26.12. Johann Wolf, Ursachen der deutschen Kolonisten in Banat, în Karpaten Rundschau, 7, Braşov, 1974, nr.1/04.01.p.11;nr.2/17.01.p.11;

nr.3/18.01.p.11. Johann Wolf, Wie kamen in 18.Jahrhundert deutsche Kolonisten ins Banat, în NBZ Timi şoara, 6 episoade între 11-16 12.1973. Johann Wolf, Zur Geschichte der Besiedlung des Banates mit deutschen Bauern in 18 Jahrhundert, în NW, Bucureşti, 1954, nr. din 10.12.p.3, nr.din 17.12.p.4, nr. din 24.12.p.4,nr.din 31.12.p.4 şi nr.din 07.01.1955, p. 3,nr. din 21.01.1955,p.3. Josef Wolf, Das Banatbild in der ersten Österreichischen Nazionalenzyklopädie, in Banatica, III, Freiburg, 1991, p. 66 – 74. Josef Wolf, Das historisch-statistische Ortsnamenbuch der donauschswabiscen Siedlungsgebiete, în Materialien, I, Tubingen, 1992, p. 73-85. Josef Wolf, Die Banater Landwirtschaft von 1779 bis 1867.Agrar und Besitzstrukturverein Wandel, în Banatica, München, an 9, 1992, nr. 2 p. 11 - 25. Josef Wolf, Die Banater Militärgrenze, ihre Auflösung. Einwerleibung in das Königreich Ungarn, Innsbruck, 1947, 273 p.+2 h. Dis.Mss. Josef Wolf, Etnische Konflikte im Zuge der Besiedlung des Banats in 18.Jahrhundert, în Migration nach Ost-und Südosteuropa vom 18.bis zum Beginn des 19.Jahrhunderts, Stuttgart, 1992, p. 337 – 366. Josef Wolf, Quellen zur Wirtschafts-, Sozial- und Verwaltungsgeschichte des Banats im 18.Jahrhundert, în Materialien, 5, Tübingen, 1995,521 p. Josef Wolf, Raumbewertung. Verkehr und Verkherspolitik im Banat des 18.Jahrhunnderts im Lichte der Landesbeschreibungen, in SdA, 38-39, 1995-1996, p. 41-70. Josef Wolf, Zu einigen Fragen der Geschichte des Banats im 18.Jahrhundert. Im Anschluss Buch über die Besiedlung des Banats, în Banatica, an 4, München, 1995. Josef Wolf, Zur Genese der historischen Kulturlandschaft Banat. Ansiedlung. Siedlungsgestallung und Landschaftswandel im Banat von frühen

18.bis Anfang des 20. Jahrhudnert, in Kulturraum Banat, Essen, 2007, p. 13 – 70.

Marionela Wolf, Alte und neue Heimat. Briefe südwestdeutscher Banat-Auswanderer des 18. Jahrhunderts, in Kulturraum Banat, Essen, 2007, p.85 – 140. Marionela Wolf, Aus dem Würtembergischen Haberschlacht nach Königsgnad im Banat. Briefe südwestdeutscher Auswanderer in ihre alte Heimat, in Österriechisch-Siebenbürgische Kulturbeiträge, Cluj – Napoca, 2005, p. 47 - Marionela Wolf,Südostdeutsche, Rückwanderen aus Ungarn ( Sathmarer Komitat) den Temeswarer Banat und Siebenbürgen in 18.und Beginn den 19.Jahrhundert, în Vom deutschen Südwesten in das Banat und Siebenbürgen, Baden/Würtemberg, f.a., p. 124 - 140.

105

Marionela Wolf, Temeswarer Testamente aus dem frühen 18. Jahrhundert.Zum dokumentarisch Wert einer Quellengattung, in Österreich und die Banater Schwaben, Viena, 2006, p. 57 – 73. Volker Wollmann, Dezvoltarea tehnicii miniere din Munţii Cărăşeni in a doua jumătate a sec, al XVIII-lea, în Banatica, I, Reşiţa, 1971, p. 197 – 216. Volker Wollmann, Hărţi privind exploatările miniere de la Dognecea în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Banatica, 2, Reşiţa, 1973, p. 187 – 198. Volker Wollmann,Hărţi privind exploatările miniere de la Dognecea din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în Banatica, 3 Reşiţa, 1974,

p. 175 – 190. Volker Wollmann, Mineritul din Banat la mijlocul veacului al XVIII-l ea oglindit într-un album fotografic, în Banatica, 5, Reşiţa, 1978, p. 297 – 314. X X X Worthley Montague lady Nádasdy LászlórOl, a csanádi püspökröl, în TRET, S.N, XVIII,Timi şoara, 1902, p. 112. Bernd Wunder, Das kaiserliche Emigrationsedikt von 1768.Ein Beispiel der Reichsgesetzgebung durch Kaiser und Kreise am Ende des Alten Reichs, în Wolfgang Wüst, Reichskreis und Territorium, publicat în vol. 7 din Augsburger Beiträge zur Landesgeschichte Bayerisch- Schwaben, Stuttgart, 2000,p.111-127. Josef Wüst, Die Anfänge des Buchdrukerei und Pressewesen in Banat. Ein Abschnitt österreichischer Kulturarbeit in Südosten, Disertaţie, Viena, 1954, 132 p.

Z Krista Zach, Orthodoxe Kirche und rumänisches Volksbewisstsheim in 15.bis.18 Jahrhundert, Wiesbaden, 1979, 223 p.+2 h. X X X Zádorlak lakosai 1769 ben, în TRET, S.N.,XVIII, Timi şoara, 1902, p. 114. Alexandru Zănescu – Anton Büchl, Din istoria cultivării orezului în Banat în sec.XVIII şi XIX, în Tibiscus, IV, Timi şoara, 1975,p…………… Mikla Zdraveva, Trgovci i zanaetćii od Makedonija vo Iuzen Srem i Juzem Banat vo XVIII.-i prvata polovina na XIX vek, Skopje, 1996, 193 p. Nikola Zega, O suvačama u Banatu, în Glasnik Etnografskog Muzeija u Beogradu, an 10, Belgrad, 1947, p. 116 - 118. János Zentai, A magyarországi németség angol müveltsége (1830 ig), Debreţin, 1942, 68 p. Hermann Zerzawy, Die Besiedlung des Banates mit Deutschen unter Kaiser Karl VI, Disertaţie, Viena, 1931, 204 p. Ilarion Zeremski, Srpski manastiri u Banatu, Sremski Karlovci, 1907. K.Zielenziger, Die alten deutschem Merkantilismus, Jena, 1914.

106

K.Zielenziger, Die alte deutschen Kameralisten, Jena, 1914. Olivera Zivkovi ć, Ribolovi i ribarske sprave iz Tamiša, în RVM, an 5, Novisad, 1956, p. 194 – 203. Zöllner Erich-Karl Gutkas, Prinz Eugen und seine Zeit, Viena, 1988. X X X 200 gudini u banata 1738-1938, Zivota i običaja na banatskite balgare, Timişoara, 1938, 169 p.+1 h+2 pl.