convorbiri literare 1 ian 1877 ion creanga

41
at Z1.1. 400- 1 I LITERARE. ANUL X. 1 Aprilie 1876 1 Martie 1877. Redactor: Tacob b 11 lali, 1877. NATIONALA. TIPOGRAFIA STRADA S. ILI& f www.dacoromanica.ro

Upload: ioana-serban

Post on 15-Sep-2015

335 views

Category:

Documents


9 download

DESCRIPTION

poezie

TRANSCRIPT

  • atZ1.1.400- 1 I LITERARE.

    ANUL X.1 Aprilie 1876 1 Martie 1877.

    Redactor: Tacob b 11

    lali, 1877.NATIONALA.TIPOGRAFIA STRADA S. ILI&

    f

    www.dacoromanica.ro

  • Anul X.No. 10. 1 lanalarie 1877.

    CONITORBIRI LITERARE.

    Apare la 1 a fie carei luni.

    SATIRA VII.

    Se zice cA nimica mai mult nu-i de doritDec At sit ai prieteni de care elti iubit,CAci ei in zile negre durerea cea mai vieDin suflet, cu dulce simpatie$i cAnd momente bane in viatA se ivesePlAcerea, bucuria le 'nalvi i mArese.Deaceea odatfi, poetii cei anticiPe Phyntias 9i Damon, vestitii doi amici,Pe-Orest i pe Pylade i altli ca i eiIn cAnturi ridicare la rang de semi-zei;Deaceea Aristote despre amici a opusCA au un. singur suflet in doue trupuri pus,Ear Ciceron de-aceastA simtire incAntatA scris despre-amicie un prea frumos tractat.

    Cetind, cAnd cram tear', prin vechii scriitori(Cum fac cu multAmire i azi adese ori)Mi s'au aprins dorinia sit pot 0 eu aveaUn bun amio cu care BA 'mpart inima mea.Fiteui malt timp ineoace !'ineolo incercAriLeg Ari pe cAt de multe, pe-atAtea dislegAriZadarnice cu toate; cAnd insA impliniiArd douezeci i patru pe Sandu ii gAsfi:De-o verstA cam cu mine, mai mare la staturADar gingait, blond Ili palid cu zimbetul pe gurA,Cu ochiu vioiu, albastru, adAnc petrunzetor,Avea o 'nfAtilare plAcuta tuturor.Caracterul lui Sandu pArea cum e mai bine:NejudecAnd prea as.pru pe alii, nici pe sineN'avea maniol patimi eau urA nempacath

    Ci-o vole chibzuitA id bine cumpetatA.In scrieri literare Idea sA osebeasedDe seaca umpluturl, pornirea cea &easel,$i, cand lasasem pana in vole sA alergeDes imi curma cetirea, zicenda-mi : Iterge, terge,Mai scoate ici din mijloc, scurteazA sus ti josIncAt simteam in spate un tremur fioros.Dar and gAndeam pe urmA la cele indreptateVedeam cA eu grefisem i el ayes dreptate.In sir de ani de zile noi nu am fast certatiTrAincl in armonie intoemai ca doi frati.Aveam o puegA numai, ce 'n drept era a meaDar Sandu ca i mine dinteensa culegea.CAci dacI n'a vrut soarta ca sA me nasc bogatNici pofte de-altA parte prea multe nu mi-a dat,ATa incAt din suta ce munca mea a scosDAnd nouezeci i noue, pun unul la prises.Multi imi ziceau, ce-i dreptul, c'amicul Sandu tineL'acest prisos din pungAl mai mult decAt la mineC'a lui prietenie ar fi din interesCA'n lipsA-mi cetrit alii m'ar ponegrl ades,Dar eu zimbeatn l'aceste cuvinte de venin

    imi um= eararea eu sufletul

    OdatA, cetAtenii din nou fiind chematiLa camerA s'aleagA alt Tir de cleputati,Multi, pintro care Sandu, s'au pus pe capul menIn iuteresul caned sA me aleg i eu.

    dreapta-mi jadecatA ametitAInce; jertfincl deodatA odihna mea iubitACu 'nfierbintatA minte me rApezii orbi9Pe-a patimilor zilei grozavul povirnif:Intram in lungi discatii cu ori ce-alegetoriCeteam foi veninoase, cu-ai plebei oratori

    48

    aline

    fi

    senin.

    $i afa-mi fa

    ti-o

    www.dacoromanica.ro

  • 364 BATIRA.

    Luptam de pe tribal* in scurt i eu cAzenclIn jalnica orbire a lumei cei de rind,Luam drept lucru mare a patimei ciocnire

    'La care ineleptul priveste cu zimbire.In zioa cAnd muymea se duce ca sA scrieUn nume oare care pe-o ftlit de hArtiePo care-o pane 'n urnA, in salA discuttmdEu stam cu partisanii, and eatA ved intrAndPe Sandu: el da brattil unui cinovnic mareCu care impreunA venise la votare.DendatA inspre densul me si rAped. pripit

    zic stringendu-i mAna: Me bucur c'ai venitGrAbeste, biletul i du-te de voteazACAci stint mai multi de-ai nostri ce'ntainA deserteasA;Mergi iute, eu aunt sigur cA pilda ce vei daLa unii din cei timizi curaj va rensufla,Dar du-te astAzil..." Sandu stalnd iapAn ca un par

    apAsAndu-si bratal pe nal tul funcii on ar(Dillman al meu politic) privea'n sus la pwlelePArend cA nici n'ande indemnurile mele.Dup' o tAcere lungA, ea glasul linistit:Tu stArui sA te-aleagA?" imi zise insflrsit.

    Ce fel de vorbA I asta, am esclamat aprinsUitat-ai cA tu singur spre-aceasta mai impins?Ear Sandu cu blAndeth atuneea : Drept sAli spunTu pentru trebi politici, iubite, nu esti bun;Nu esti fAcut cn alii sA te interesesiLa lupte de partidA, tu trebui sA luereziLa scrieri literare de-o parte, linistitAcesta e momentul, strigai tot mai pornitSA.-mi dai aceste sfaturi? de-acei prieteni esti?Acuma la nevoie vrai sa me pAraselti?$i dacA-0 sunt prieten crezi tu cA datorese

    greiu i eu sA 'mpArtAsesc?"Tradare, viclenie sub vorbali se aseundel"Strigai cu 'nfuriare,dar el fAr a respundeIntoars' a sale spate, se duse la biurou

    serise pe hArtie pe aclversarul men.Apoi pe langa mine ce stain incremenitTrecend cu nepasare, din salA a esit.Nu stiu cAt timp, in creeri cuprins de amecealAVedeam cum tote 'n juru-ini se invertese in salA,$tiu numai cA o mAnA strAinA m'a eondusAfarA la trAsurA s'a casA m'a depus.Abie peste trei zile din visu-mi desteptatAflai eal meu protivnie esise deputat$i oft amioul Sandu drept plata dobAndise

    0 functie pe care de mult timp o rivnise.Asa 's fAcut eu insA la oameni ce iubescS tAlmAcese in bine chiar real ce-mi vroesc.Deaceea dup'o vreme tot cugetam in mineDe nu urmase Sandu. astfel spre al men bine.Do astA indoeali muncit fArA ragasMergeam mai des atuncea sA uit al melt nacazLa ging9a-mi fetyi ce sta in mahalaLector, plin de pudoare, nu te scandaliza:Aceasta in junecA cl se pArea flreseDeli tim azi taci molcom, si eu mArturisesc.Mergeam deci la draguia, ca in a ei inbireSA aflu pentru chinu-mi o contracumpenire.Din intamplare-odata mergend tArziu de noapte

    vrend sA intru 'n casA, mi sA pint cA oapteAud in oclaip; deli mm 'nielegeamCe se vorbea 'nliuntru, adesa auzeamRostindu-se-al men nume, teatuncea la un lee*i ea teal ei tovar9 rideau i1i bAteau joe.Ascult, cunose pe Sandu, cu patinae, turbatAVoind dau indati pedeapsa meritatiMe vi rApeddar eata, cum nu pot WinedSimiese ca prin minune ci lini tea-mi yen);Pe-a mele base trece uu zitnbet amiritSi me intore a casi cu pasul

    Deatuncea un prieten pe vialA Ca. 'n trecutN'am mai dorit BA capet i nici am mai avut.Scapat din impotrivi de-aceasti nAlueirePrivii in jurti-tni liber 9i farA pArtinire.Dar ce-am vezut? E oare de ris, sau e de plAns ?Din doi amici pe care un lint ei tine stains0 mie contra una te prinde nengrijatCA 'nselitor e until i altul inselat:Ici vezi un oni puternie, cu WA, cu mindrieCare-a'neheet e'un altul o atrium, ainioie,C'un om bun, blind fi ginga, cu-atita devotareIneAt pe lame seamen ea densul nu mai are.In veci fAr de vointi i fail de gAndirePe-al seu amie il are ca pe-o Dumnezeire:Acesta-i porunceste mit trebue si faciDe trebui sA vorbeasea, ori trebue sA acit;De trebue sA creadi aceea ce-a vezutOri daci e mai bine contrarul de erezut;El face, drege-aleargi, asudi zi au ziPe scumpul eau prieten si poati 'ndatorl:Pentril Mite jertfe primind drept resplitire

    $iiia-ti

    $i

    $i

    sa-i

    www.dacoromanica.ro

  • SATIRAAFORISME, BGA

    RecealA, nepasare, dispr4 i umilire.Colo e unul sold femeei frumuleleCu care-al s6u prieten s'a dat in drAgAnele.Barbatul fArA grijA in easA ii priratIte$i dintre toli pe lume pe dnsulNevasta, cAnd de a1ii voeitte a-i da pazAAraicului pe saral o dA i 'neredinleazA.$i cAnd secretul, lumea ii tie i ii vedeCAnd toll chiar i l'ar spune, barbatul tot nu erede;0 ride de proverbe din ori ce timp i sarA$i comedii ce vede pe teatru 'n ori ce sarAVorbese de &maul numai, pe dAnsul il aratfti el in sine ride de luraea i9elatA.De vezi doi allii earA5ii legaii de amideSA 9tii eft ici e stare colo calicie.CAnd eel ee-i tufA'n pungA cu minte nAscutDendatA pe avere stApAn s'a i fAcut.El cheea de la sipet o line 'n, mAna sa,(DAnd poate cAte-odatA (Kiva.)El face, el disface, el dA poranci in casAPe mAni la bat pofte,te, pe poimftne la masAAzi cai sau venAtoare, apoi cAletorieJoe de noroc, amoruri, petroceri de beliePAn ce pe-al s611 prieten ii laza ce96tor$'atunei fAr de mustrare 6i di% i un picior.CAnd insA dimpotrivA acel sarae lipitMai este gi de minte in capul seu lipsitAtunci amar de dAnsul I CAt rabd'acest BermanPAn ce al seu prieten 6i dA un biet ciolan,In cAtA injosire el trebue sA se iieCea mai ghibace panA nu poate BA descrie:CAA vai pe astft lume e nimic mai r6u,DecAt a fi deodatA sarae nAtArAu IPres pesimist eu insA nu vreu sA fiu erezut:La regulele-aceste escepVi s'au vezut.Dar, poate cAte-odatA prieteni se gAsescCe unul pentru altul in adever simiesc.Dar astA amicie pAn' unde se intinde,0 jertf adev6ratA inteensa ea cuprinde?DA unul libertatea, dA poate a lui stareSau cbiar o particicA, dintr'o nevoie marePe-al seu araic sA scape? Chiar obiceiuri miciLe turburA vr'odatA s'ajute pe amici?Mai mult, aceitti prieteni vezutu-s'au dAnd pieptCAnd d9raanii in lipsA ne 'nvinuesc nedrept?01 Ei intemeiazA a lumei calommeLuAndu-ne-aptirarea cii vorbe d'ironie

    cei mai buni o jertfl-socot ett au fleutCAnd nu ne-au rupt ei inii, ci numai un dent.Deaceea de-ar vrea lnmea pe mine sA m'asculteCopiilor din itcoalit n'ar da exemple multeDe oameni mari l nobili, eroici, gener9iCi tot de r6i i miravi vicleni i venino5tiCa t6n6rul in zioa and intrA 'n lunlea mareIncrederea in oameni sA ftie s'o m6soare.$i nu in mintea-i crudA de fantasii orbit,Creand ca este lutnea aa cum a ectitSA dea din amAgire, in altA amAgirePAn 6i deschide ochii tArzia ispitire.Eu unul a da vednic de-ar fi copii sA creseDrept miximft in viar, un vechiu proverb tureen.:Allah! pe-ai mei prieteni, o iei de pe-al meu cap,CAci de dumani eu singur voiu isbuti sft scap!

    Iamb Negruni.

    AFORISMEPENTRIT INTE1iEPC1IINEA IN VIATA.

    de Arthur Schopenhauer.

    (I7rmare).

    11) Clad 4i propui ceva, gAndeste-te matur1 de mai multe ori, inainte de a lucra, ichiar dupa toatA cugetarea amanunta, maiIasi o parte tit't pentra neajunsul mintii orne-neti indeobste, in urma ea/Ilia tot se maipot intampla Inert/A ce era peste putinta dea le afla salt a le prevecl i care pot za-darnici intregul plan. Aceasta nesiguranta vaapAsa cumpana totdeauna spre partea cea reai ne va da sfatul la 1nel-1:wile cele marl, sa nupunem nimic in mipare fArA nevoie ; quieta nonrnovere. Ear dacA odatl ai luat hotartrea 1ai pus mAna la luau, asa incat miscarea einceputa i nu mai maw) decit a-i Wept&

    ii iubeste.

    i

    s'a

    iyamicului

    i

    $i

    www.dacoromanica.ro

  • 866 A FORISME,

    sfirsitul, atunci nu te mai turbura prin re-petarea cugetarilor asupra celor facute si atemerilor de primejdille putincioase ; ci acumscoate-ti lucrul din ininte, tine saltarul cugauclirea lui inchis i linisteste-te in incre-derea, c te-ai gAndit la timpnl tau precatai pntut. Aeest sfat ni-1 da si proverbul ita-lian legala brne, e poi lascia la andare,leag-o bine si apoi drumul.Daca totusnu isbutesti, e de vina intamplarea

    carora stint supuse toate luerarile ome-nesti. Si Socrates, eel mai intelept dintre oa-meni, avea trebnintl de povatuirea nnni dae-monion in imprejurArile sale private 0 per-sonale, pentrn a niinerl calea cea dreaptl saucel putin pentrn a se ferl de greseIio do-vada mai mult despre neajnnsul mintii ome-nesti. Asa dar vorba, atribuitI unui Papa,a la od ce nefericire ce ne se intampll sun-tern noi de vina, fie macar in parte, nu esteabsolat i totdeanna adevaratI, desi se potri-veste in cele mai =Re casuri. Aceasta para o simtl oamenii, cAncl calla a-si ascundenefericirea, pe cAt pot, si da aerul cAaunt nniltumiti. Le e team& sl nu creazI la-mea, cA suferinta e acolo nude e i vina.

    12) La o nefericire, ce s'a i intamplat siprin urmare nu se mai poate schimba, niciel si ne gAndim, cum s'ar fi putnt inlAtura

    ce bine ar fi fost, dac/ faceam altfel : cadtocmai asemenea gAnduri manse durerea6 fac nesuferitk asa inat ne si prefac inceea ce nnmesc Grecii heavtontimorumeni cM-nuitori de noi insine. SI ne lulm dimpotrivadup/ regele David, care, pe cat timp ai zAceafinl ski bolnav, sal.= din toate puterile laJehova en plunged si rugAciuni ; dar dupace i-a murit, a dat din uined i na s'a mai

    gilndit la el. Cine ind nu se simte destul densor pentru aceasta, acela sa-si gaseascit ada-post in fatalism si s. inteleagi marele ade-

    eg. tot ce se intampla, trebue sl se in-tAmple i prin nrmare nu se poate incunjura.

    Ca toate aceste regnla de mai sus e bung,numai in parte ; e bunt', adica, pentru a neusura si a ne linisti deocamdatl in momentulnefericirii Iasi atanci and nefericirea, pre-cum mai adese oH se intampla, este in tot,sau in parte vina noastrk fie din lipsl deingrijire, fie din prea mare indrazneall : estede mare folos, pentru a ne invata mintea ne indrepta in viitor, sI ne pedepsim penoi insine i sa. nu ne crutlm durerea de acugeta de repetite ori, cum am fi putut facemai bine. Ear mai ales greselile ce fArl in-doeall sunt din vina noastrk sI nu ne le as-cundem, precam avem obiceini, nici sA no leinfrumnsetam san sl le micsorlm, ci sl ne lemIrturisim i sl ne le pnnem lImarit in toatlmlrimea kr inaintea ochilor, pentru a pateIna cu tarie hotArirea de a nu mai cada inele pe viitor. Ce e drept, fdeand asa, simtimdurerea cea mare de a fi nemultImiti en noiinsine ; insl vorba grecease/ 6 irt) Bxpet; iv-aponso;, ou rAt8eu, cresterea omnlui nu se facefArA luptl.

    13) La tot ce ne priveste pe noi, in binesi in ran, trebue sI ne tinem fantasia in frau:mai intli dar sl nu ne facem ilusii strIluci-toare, fiindcft stint prea scumpe si suntem preacurand sing a le perde ear/7, en malte ofturidin parte-nel Mai malt insI sI ne pazim dea nu ne turbura cumpatul prin inchipuireaunor nefericiri numai posibile. CAci dac/ a-ceste ar fi cu totul lipsite de adevar sau celpntin !nate prea de departe, atunci, destep- _

    adica:

    i gree-lite,

    ii

    ver,

    i

    da-i

    www.dacoromanica.ro

  • BFORISME, 887

    tamdu-ne din acel vis, am sti indati, cA anfost numai inchipuiri, gi ne-am bucura cu atiltmai mult de o realitate mai fericits, luAn-du-le poate numai drept o povatA de a neplizi mai din vreme de neferkiri foarte in-departate, dar posibile. Ins& cu asemene ne-fericiri nu se joacti fantasia usor i degeabade voie buns ea ii tese 'numai nAluciri ye-sele. Materia visurilor ei celor triste suntniste intamplari nenorocite, care intructit-vane amenints in adev6r, desi din depArtare :pe aceste le mAreste, face sft ne pars multmai posibile si mai apropiate, deat sunt, sile zugraveste in chiparile eele mai grozave.De asemenea visuri, dupft ce ne desteptlin,nu putem scapa cu aceeasi uurintA ca de celevesele: aci pe aceste din urmS se insArcineazginsasi realitatea a le imprAstia si ne lasS de-abia o slab sperantS in viitorul lor posibilDar daa ne laslm in voia gAndurilor negro(in ceea ce numeste Englezii blue devils), a-tnnci ne umplem capul cu inchipuiri mai trai-nice ; aci putinta lor, in generek nu se poateOgAdul, ear noi nu ne afiAm totdeauna instare de a m6snra cu dreptate gradul acesteiputinte, asa inat se preface eurdnd in pro-babilitate, si deodatS ne vedem inima cu-prinsit de neliniste gi de groazl. Este dar maibine s privim lucrurile, care se tin de sta-rea noastra bung, sau rea, numai en ochiulratiunii si al judeatii, si operAm prin nr-mare, in reflectie rece i necolorattl, cu simplenotiuni si in abstracto. Fantasia n'are ce cAutaaici, aci sb, judece ea nu e in stare, ci aducenumai imagini inaintea ochilor, care misainima degeaba i adese o chinues .. Mai alessara ar trebul sa plzim regula aceasta. CAAprecum intunericul ne face fricosi i ne aratA

    pretutindenea figuri inspaimAntAtoare, tot asalucreazi asupra noastrA nelSmurirea gAndiri-lor ; i oH ce nedumerire nagte nesigurantl.Astfel obiectele meditatiunii, dacb, se tin deimprejurArile noastre personale, ian sara, andoboseala a inT61it mintea si judecata inteointunecime subiectivA, and intelectul e oste-nit si nu poate pAtrunde in m6dtwa lueruri-lor, in acest timp, zie., obiectele meaitatiuniinoastre iau usor nit aer primejdios gi se pre-fac in gogorite. Indeosebi ni se intAmpla a-ceasta la vreme de noapte, in pat, and min-tea .este cu totnl obositg gi judecata nu-simai poate indeplinl chiemarea ei fireasa, peand fantasia rem/the Ina desteaptA atuncinoaptea acopere toate luerurile, vdzute gi ne- -v6zute, cu coloarea ei cea neagrA. Astfel gAn-durile noastre inaintea adormirii sau mai aleseAnd ne trezim in mijlocal noptii, schimo-nosesc mai totdeauna lucrurile si le intorcpe dos, tocmai ca si visul, i Ana, dad,este vorba de interesele personale, le fac ne-gre si groaznice ca urgia. Dimineata dispartoate aceste stafii inspAimInatoare, precum dis-pare visul, asa ne spune proverbul spaniol :noche Mita, blanco el dia (noaptea e mAn-jitJ, albA e zioa.) Dar chiar i sara, indatAce s'au aprins luminArile, mintea si ochiul numai vd asa de bine ca zioa ; deaceea nicinu se potriveste sara pentru meditarea kern-rilor serioase, necum neplacute. Adev6ratu1timp al meditArilor este dimineata, care side altmintrelea este timpul lucrArii de ori cefel, fie intelectuall, fie trupeascil Mei dimi-neata este tinereta zilei ; toate atunci stintvisele, proaspete i usoare, omul se simte inputere si are toate calitAtile lui in deplinAdispositie. Deaceea V. flu gi-o scurteze scu

    ;

    www.dacoromanica.ro

  • 868 AFORISME ,

    lAndu-se prea tarzin, nici sa 0-o piarda inocupatii sail conversari nevrednice, ci sa opriveasca ea o quintesentA a vietei 0 oare-cum 0, o alba d.e dada. Sara dimpotriva estebiStraneta vietei: atunci suntem slabl, vorba-reti si cam usori. Ori ce zi este o mica via(d:ori ce deteptare 0 scnlare o mica natere,ori ce nona dimineata o mica tinereta, orice culcare 0 adormire o mica moarte.

    Dar indeobte starea sanatatii, somnul, hra-na, temperatura, vremea, imprejurimea 0 multealte lucruri din afara an o mare inriurireasnpra dispositlei noastre, ear aceasta asupragandirilor. Deaceea atat parerile noastre des-pre un luau, cat 0 destoinicia noastrd pen-tra o lucrare, sunt Ma de snpuse timpalui ichiar loculni, si bine a zis Goethe :

    Vezi sA nu vie 'n zadarBuna disposilie,CAci ii-i vine rar.

    i nu numai la conceptiuni objective si lagandiri originale trebue sit le astepti pe ele,daca i and au bnnavointa de a veni, ei chiar0 chibzuirea matura asupra unni interes per-sonal nu se poate face tobleauna la un timpde mai nainte hotarit 0 pentru care ne-ampregatit, el 10 alege singura vremea ei, andatunci irul ideilor potrivite se desteapta 0se misca de la sine 0 noi il urratim en toed,luarea aminte.

    Tot de aceastd regula a infrOndrii fanta-siei se tine 0 sfatnl, ca A nu o lasam A neimprospeteze i sa ne zugriveasca din nonsuferintele noastre de mai nainte, nedreptatiri, .pagube, pierderi, ofense, vatamari c 1., ciciprin aceasta ni se trezeilte earif mAnia ador-

    mita, indignarea 0 toate patimile urite 0ne mAnjete cugetul. Precum, dupa framoasa,comparare a neoplatonicului Proclos, in orice ora pe langa oamenii de bine locnesc 0aduniturile societatii, tot aa se afla in orice om, 0 in eel mai eminent, dispositia pen-tru partea cea injosita 0 chiar bestiala a na-turei omeneti. Acest nomoi nu trebue scor-monit 0 plebea n'are ce canta pe la ferestre,cici aspectul ei este hidos ; acea fantasie ne-infrenata bad joael rolul demagogilor. Si apoi,ori ce neplacere din partea oamenilor san alucrurilor, fie cat de micA, data ne tot gan-dim la ea 0 ne-o zugravim cu colori vii iin proportii mai mari, se poate umfia ca anmonstru, de care ne inspaimantam; dimpotrivasa ne deprindem a privi neplacerile cu sangerece i fara nipi o ineircare, pentrn a le putepurta mai 'arr.

    Precum obiectele mid, dacit le tinem preaaproape de ochi, ne marginese horizontal 0ne impedeca vederea, tot aa persoanele 0lucrurile din apropierea noastra zilnica, fiechiar cele mai neinsemnate 0 mai de rand,ne vor atrage luarea aminte 0 And intennmod neplacnt, departand ideile 0 obiectelemai WI*. SI ne ferim dar de masa dis-proportinne 0 sit o indreptim.

    14) La privirea lucrurilor, ce nu le avem,ne vine uor gandn1 : dar dad, ar fi alemele?" si ne face sit simtim lipsa. Lisaar fi mai bine FA ne intrebam uneori: dardaca nu ar fi ale mele ?", adicit sit ne lacer-cam a privi lucrurile, ce le avem in adev6r,cam ne-ar pare, data le-am fi pierdut ; sianume toate lucrarile: avere, sInAtate, prie-teni, iubire, nevasta, copii, cal 0 cani : cdcide obiceiu numai perderea ne invata a en-

    www.dacoromanica.ro

  • A FOR1BME. 869

    noate pretul lor. In urma acestni mod de ale privl vom simtl mai intii cu mai multimultimire, a le avem Ana, i al done vomIna toate m6surile incontra perderii lor, aadar nu_ ne vom risca averea, nu vom suOrape prietenii notri, nu vom dace in ispiticredinta sotiei noastre, vom pizI sanitateacopiilor, . c. 1.Adeseori, ciutam a inveselltristeta actualitatii prin speculari asupra pu-tintei unui viitor mai favorabil i nascocimfelurite sperante chimerice, care mai de careincircate cu desamhgiri, care se simt indatace se lovesc qi se sparg de realitatea ceaasprit. Mai bine ar fi si ne indeletnicim inspeculirile noastre cu relele putincioase -i sine pregatim astfel mijloace de aparare impotriva lor, sau surprinderi placate, daci nuse intimpli. Ci ar fi mai bine, se vede dinveselia ce o simtim d.e cate ori am scapatdintr'o frici. Din and in and este chiar defolos si ne inchipuim ca uefericirile cele mari,ce ne pot ajunge s au i intimplat, pentru aput purta cu atat mai uor pe cele mici, cene ajung in adev6r, adica manoindu-ne cuprivirea la mai marile rele neintamplate Lisapentra aceasta regula sit nu uitim De cea demai sus.

    15) Fiindci toate lucrurile i intamplarilece ne privesc, se petrec i se incrucipaziWit nici o randaeala, fara relatie intreolalta,in eel mai viu contrast i fara vre o antilegitura, cleat numai aceea, ca sunt intim-pliri privitoare la persoana noastra : deaceeai gindirea i ingrijirea noastra pentru eletrebue si fie tot aa de abrupta, ca sit sepotriveasci. Dad dar ne apucim de nna,trebue el abstragem de celelalto i sit ni lescoatem din mintoo pentru a ne putb ingriji satt

    buctira de toate san a le suferl la timpul lor,cu nepisare de ce-ar mai fi aliturea : si avemdar oare cum ca nite saltare san cntii inminte i si putem deschide una, lisind petoate celelalte inchise. Folosul te-1 tragematunci, este, el impiedicim grijele apisitarede a ne strica ori ce plAcere a momentnluii de a ne 11131 intreaga linite, a o chib-zuire nu hid* pe anal el nu grija pentruvre un lucru insemnat aduce cu sine negri-jirea manor altora mai mid, i asa mai de-parte. Indeosebi insi cine e in stare a ayegandiri inalte i alese, et nu-i nmple i sinu-i catrupeasci mintea cu lucruri personalei cu griji prea de rind, aa incit BA opreasciintrarea ideilor : cid aceasta ar insemna, cumzic latinii, propter vitam viv, ndi perdere cau-sas, a perde, din causa vietei, tocmai causelepentra care vietuim.Ce e drept, pentru oasemenea conducere i schimbare a directieiomnlui se cere, precum pentra atite alte impre-jurari, stapanire de sine , intim aceasta insisi ne intireasci observarea, ci omul trebne89, sufere foarte multi sili i stapinire dinDian, de care nimeni nu scapi in cursul vieteisale, dar el o mica infrnare ce ne-o aplicimnoi inine la timpul i local nemerit, ne fe-rete mai pe urmi de multi silt', ce ne-o im-pane altii, precum o mica parte a cerculuiin chiar apropierea centrulul respunde uneiparti de- o suti de ori mai marl la perlferie,Prin nimic nu scipim mai bine de stapinireaaltora deal stiipsminda-ne pe noi inqinea-cost inteles ii are =WO lai Seneca (ep.37): si tibi vis omnia subjicer?, te subjice ra-tioni. (dacit rrei si ti supui toate, supune-tepe tine insui ratianii). Pe lAngi acestea stli-'glares do no! inino o avezn totdeauna in

    www.dacoromanica.ro

  • 870 AFORISME.

    mana noastra si o mai putem imblanz1 laestremitate san unde ne atinge partea prea

    .

    simptoare : pe and stapanirea altora asupranoastra, este fara mila si fail crutare. Dea-ceea e lucru cu minte, de a impedeca pe ceadin urma prin cea d'intai.

    16) A pune o stavill dorintelor noastre,a ne infr6na poftelele, a ne stapanl mania,aduc6ndu-ne totdeauna aminte, a nimeni dinnoi nu poate dobandi decat o foarte micaparte din lucrurile dorite, si pe cad trebuedin contra 0, se astepte la multe rele, cu uncuvtnt dar a ne abtin qi a ne susling. aceastaeste o regula, fail a card paza, ne vom simtlneaparat foarte nefericiti, oH cat de bogatii de puternici am fi. Aici tinteste Horatiucand zice (Epist., II 18):

    Mai ales insa ceteste si invaVi de la ceiinleleMi in ce chip vei put fi in stare aliduce viata ta in liniste, fAr a 11 miscat si

    ;chinuit da pofte viol'ente, nici de frica, darnici de sperania unor lucruri, ce nu preaaunt de folos.

    17) Viata consista, in miscare (6 pm; ev rt)=Int ic-tc), zice Aristoteles cu drept si inve-derat cuvnt ; i precum viata noastra fisicanu este alta si nu se poate sustine altfel cle-at prin 0 miscare neincetata, asemenea siviata noastra intelectuala cere tot mereu ocu-patie, fie prin fapte, fie prin gandiri. 0 do-vadA ne da nn mai departe decat baterea to-bei cti degetele pe fereastra sau pe masa, decare se apnea oamenii lipsiti de alte idei sauocupatii, si nici nu poate 6 altfel : esistentanoastra este din Bre nelin4titil, si fart repaos;deaceea nici nu putem suferl 0 incetare cora-

    plecta a activitatii, fiindca ne aduce in cur6nduritul cel mai chinuitor. Aceasta dispositiefireasca trebue sli ne- o regulam, pentru a oindestula metodic si dar cu atat mai bine.Asa dar, a lucra, a se ocupa de ceva, san celputin a inv4a, este o conditie neaparata afericirii omului : puterile lui cer intrebuinta-rea si el se bucura oare cum a le yea spo-rul. Cea mai mare multaraire intre aceste oavem, dacti facem ceva, daca lueram la unlucru, fie un cos, fie o carte ; si suntem dea-dreptul fericiti, cand vedem lucrarea din zice merge cresdnd sub manele noastre si a-jung6ed la bunul ei sfirsit. Aceasta fericirene-o da un op de arta, o scriere, ba si nu-mai tin lucru de mana ; dar ce e drept, fe-ricirea este cu atat mai Malta, cu cat lucra-

    .

    rea este mai alma. Cei mai fericiti sunt ceiinzestrati mai presus de altii i care isi shutputerea de a produce opere inserunate, maretesi impreunate in una si aceeasi directie aideilor. Caci atunci un interes mai inalt seintinde peste toata existenta lor si 6 da caun fel de ingredienta picanta, care, lipsindvietei celorlalti, o face foarte sarb6da in com-paratie. Caci p ntru cei d'intai viata si In-mea, pe langli interesul material ce I are inochii tuturora deopotriva, are nn al doile in-teres mai limit, un interes formal, ca una cecnprinde elementele operilor lor, intru a cArorculegero staruese en silinta toata viata, in-data ce grija si miseria zilnica, 6 lag BA re-cline. Chiar si intelectul lor este oare cumimpartit in done : unul pentru relatiile obici-nuite ca la toti ceilalti (dorinte si intentiunipersonale), altul pentru perceperea carat o-biectiva a lucrarilor. Astfel dar ei traesc donevietl) aunt si actori pe scenA si spectatori in

    www.dacoromanica.ro

  • AFORISME s 871

    parter, pe and ceilalti Bunt numai actori.Insk fie eine, gi cel mai de rand, sl faca cevadupa puterile sale; did pana inteatitt ne vinede r6n, lipsa de lucrare regulata, incAt o simtimchiar in cAltorii mai lungi intreprinse deplacere, unde din cand in cAnd suntem foartenefericiti, fiindea, fAra a ave vre o ocupatie,ne vedem oarecum scogi din elementul nostrnfirese. A se trudi gi a se lupta en lucrurilegi en oamenii, este menirea omulni, precumeste a sobolulni de a sapa. Lini0ea ce ne arda-o deplina multAmire a unei plAceri tienite

    neintrernpte, ne-ar fi nesuferita. Biruireagrenthtilor este adev6rata plAcere a vietei,fie grentAtile materiale, ca la mund gi lanegot, fie spirituale, ca la invgtaturit gi lainventiuni : lupta eu ele l isbanda sunt fe-ricirea omului. lipsegte prilejul, atuncigi-1 face el cum poate : dupa felul individua-litatii sale, se apnea de vnAtoare san joacabilboquet*) sau, impins de indemnul aseunsal natnrei sale, canta materie de ceartA, Banse pune pe intrigi, san iscodegte vre o inge-111.eiune gi tot felul de alto lucruri rele, nu-mai pentrn ca sa scape de starea nesuferitaa nelncrarii. .Difficilis in otio quies, adicd:grea este liniftea, cand n'ai ce face.

    18) Tinta aspirarilor noastre sit nu fie chi-purl ale fantasiei, ei notiuni pdtrunse eu mintearece, dar indeobte facem tocmai dimpotrivi,ci daca ne intreblim mai deaproape, gasimla toate hotaririle noastre suntem in cea dinurma insta* induplecati nu prin notinnisau judecAti, ci prin vre o imagine a fanta-siei, cu care este imbracatit una din alterna-tivele, dintre care era vorba s alegem. Innu mai ctiu ce roman al lui Voltaire sau

    *) Un fel de Soo on bile nilci. T.

    Diderot, eroul, fiind On& i avend a lua ohotarire ca Hercules in respintii, vedea vir-tutea totdeauna sub figura unui pedagog b6-trail al An, tiindu-1 lectii de moralA cu ta-bacherea in mlna sting 1 cu prisa in mandreapta, pe elnd vitiul avea figura frumugicia fetei de la iatacul mumei sale.Mai alesin tinerete ni se fixeaza tinta fericirii subforma unor imagini, care se infAtigeaza inainteaochilor inchipuirii i ne remlne uneori sta-tornice in toata viata. Dar ele in realitatenu sunt dead nigte naluciri ademenitoare,gi (Tacit le ajungem, se prefac in aer, gi atunciintelegem, ca nu an tinut nimic din ceea cepromiteau. De acest fel snnt scenele inchi-puite din viata casnica, patriarcala, socialkteraneasei, imagini ale locnintei, imprejurimii,decoratiunilor, semnelor de respect, gi altele.Chaque fou a sa tnarotte: i imaginea iubiteinu este une ori altceva. Cum de ni se intamplaaga, este ugor de inteles : o imagine intuitivAfiind oare cum mai de pipit, lucreaza, maideadreptul asupra dorintelor noastre, decAtnotiunea, care, ca o &dire abstracta, nenumai generalitAti, frft acele amAnnnte indi-viduale, ce fac tocmai realitatea, gi prin ur-mare nu luereaza decAt indirect asupra vointeinoastre. i cu toate aceste numai notiunea setine de cuvilat ; a se increde numai in ea,este o dovada de bunti cretere intelectuala,ceea ce nu impiedeca de a chiema une ori inajutor, pentru esplicare i parafrasl, i uneleimagini, insft cum grano

    19) Regula de mai nainte se poate subsumasub regula mai generalit, di este bine sit fintotdeauna stapani peste impresia momentuluii a simturilor indeobete. Oki ea are preamulth putere in comparatie eu simplele gftn

    49

    si

    DacA-i

    (IA

    salis.

    cft

    www.dacoromanica.ro

  • 372 AFORISME.

    diH i cu tiinta abstracti, nu din causa cu-prinsului i valoarei ei, care adese ori estefoarte mica, ci din causa formei, prin carepoate fi primita intuitiv i se introduce inminte, turbnrand inima san slabindu-iririle. Cad ceea ce se petrece in acest mo-ment IA se poate ved, isi are concentratit to-talitatea puterii sale inteo singura clipit ilucreaz aa asupra noastra ; pe and reilec-siunile i ratiunile cer timp i 1inite pentrua fi meditate una elite una, din care causinu se pot infatia toate intr'un singnr mo-ment. Deaceea tin object placnt, de care inurma reflecsinnii am hotirit a ne abtine, neatrage earai and ii vedem din non ; ase-menea ne vatamit o opinie, dei i cunoatemincompetenta, ne supri o ofensk dei inte-legem, cat trebne despretnita ; tot aa zeceratinni incontra existei until pericol se covir-esc prin falsa aparenta a intimplarii lid reale,. c. 1. In toate acestea se ivete slabicinneaprimitiva a firii noastre intelectuale. Deaceeafemeile cad adeseori sub lovitnra nnei im-presii momentane, pe and nici barbati nuprea an destulft cump6nire a ratiunii, pentrua nu suferl i ei de aceleai efecte. Uncle darnu putem stapanl o asemenea impresie entotul, prin simplele reflectii, acolo e mai ni-merit sit o nentralizam prin cea contra* d.e. impresia nnei ofense prin visitarea celorce ne stimeaza, impresia unni pericol ame-nintator prin vederea mijloacelor de apararesan de impotrivire. i acel Italian, de carepovestete Leibnitz (Nouveaux essais, I, 2, 11),a putnt sit resiste chiar durerilor tortnrei,aducenduli in timpul ei en intentie i farAmid o intrernpere aminte de imagine& &r-enal la care l'ar fi adus marturisirea ;

    din aceasta causa 1 striga in tot timpul tor-turei din and in and io ti vedo, cuvinte pecare le-a txplicat mai pe urma in acel in-teles. Asemenea intelegem, cum atunci, candtoate persoanele dimprejurul nostru, stint dealta opinie cleat noi i se poarta dupit d6nsa,ne vine foarte gren de a nu ne induplecadupl. ele, chiar dna =tern incredintati degreala Ion. Unui rege fugar i nrmarit, carecal6torete in cel mai serios incognito, trebnesi-i fie o adev6rati intArire a inimei de aveci ceremonialal de snpunere, ce in patrn

    i-1 pazeste tovarasul lni credincios i Witde care ar ajunge mai la urma a se indolchiar de sine insugi.

    20) Dnpa ce am haat and in capitolulal doilea pretul eel mare al sin/tat% ca nnace este cea d'intai i cea mai mare conditiea fericirii noastre, vrean sa mai adaog aicicateva regule mai generale pentru intarirea

    pastrarea ei.IntSrirea trebue s o facem impnind tru-

    pnlni nostru, pe ctft vreme suntem sanitoi,atat in intregul Jul cat i in fie care parte,multe sarcini i osteneli i deprinAndu-1 aresista influentelor de tot felul. Dar indatace ne simtim in stare bolnavicioask peste totsan numai in parte, trebne s apueltm indaticalea contrark i s crutam .1 slt ingrijimen tot dinadinsnl trnpul cel bolnav san partea

    : caci eel ce stifere i este shibit, nu estedestoinie pentru incercitri de invtirtoare. Mug-chii se intaresc prin multa intrebnintare, darnervii se slabese. SI deprindem dar muchiien ori ce mund potriviti, dar s ferim nerviide asemenea incereari; BA ferim ochii de preamultft lumina, mai ales reflectata, de or ceostenire in vremea amurgului, preoum fi de

    beta-

    ()chi

    lui

    pi

    www.dacoromanica.ro

  • AFORISME, $78

    o privire tintitl asupra obiectelor prea mici;asemenea urechile de prea mult vuet, dar maiales creerii de o ostenire silit, prea lungAsan la vreme nepotrivita, ; aga dar sl-i %Amin pace in timpul mistuirii, fiindel atunciaceeagi putere, care in creeri face Ondirile,lnereazA in stomach gi in intestine pentrn apregAti chimul i chilul ; asemenea in timpulgi in urma nnei mari incordAri musculare.Oftei nervii motorii Bunt ea gi cei sensi-bili ; i precum durerea ce o simtim in mit-dularele vAtImate, ii are adev6ratul ei locagin creeri tot aga, vorbind exact, nu umbllnu luereazi picioarelo gi mlnele, ci ereerii,adiel acea parte a lor, care prin mi,jlocul ma-duvei oblongate 0. a spinArii degteapta nerviiacelor mAdulare gi produce migcarea. Deaceea

    obosirea ce o sinatim in mani sau in pi-cioare, ii are locagul ei adev6rat in creeri,din care causl numai acei mugehi se obosesc,a eiror migcare este voluntarA, adiel purcededin creeri, ear nu aceia, cari lucreazA frAvoia noastrA, precum este inima. Este darvederat, el se slab esc creerii, cAnd in acelagtimp sau in prea mici intervalari aunt silitigi la o incordare intelectuall. Cu aceasta nueste in contrazicere experienta, c adese orila inceputul nnei primblari Ban a unni mersmai scurt simpm un spor al migclrii noastreintelectuale, clei atunci nu Bunt Inca obositeacele pArti ale creerilor, pe cAnd o asemeneawar/ lucrare muscular/ i, in nrma ei orespiracinne sporitl ajutl eircalarea sangeluiarterial gi mai bine oxidat spre creeri.Maiales insA trebue sA dim creerilor tot somnul,cAt ii core pentrn intremarea lor : did somnuleste omului ceea ce este intoarcerea ceasor-niculni. Acea cAtime de somn va fi en atAt

    mai mai mare, cu cAt stint creerii mai des-voltati gi mai activi. A dorm ). insl peste mg-Burl, ar fi o perdere a vremii, cAd atuncisomnul este mai slab in intensitate cu ceeace elgtigA, in extensinne. *)

    In genere trebue sl intelegem, cA gAndireanoastrA nu este altceva (leen fanctiunea or-ganic/ a creerilor i Ca prin nrmare seamAnAin privinta incordlrii gi a repaostani Cu orice altl activitate organiel. Precum prea multAincordare vatAml ochii, tot aga vatAmlcreerii. Cu drept env6nt s'a zis : ereeriidesc, precum mistue stomachul. InchipuireagregitA despre un Buffet immaterial, simpin,esential gi totfleauna eugetAtor, prin urmareneobosit, care ar ged6 numai aga en chirie increeri gi nu ar aye trebnintl de nimic pelnme, a indemnat de sigur pe multi oamenila o viata gregita gi pagubitoare pentrn in-teliginta lor, cum a fost d. e. Frederic CelMare, care s'a incercat odatA de a se desv6taen total de somn. Profesorii de filosofie arface bine sA nn mai int/masa, asemenea gre-sell strielcioase in urmArile lor practice, prino filosofie Weasel ce vrea sA umble numaidupA catichism. Trebue GA ne deprindem odatAa privl puterile noastre intelectuale numai eafuncpuni fisiologice, pentru a le trata, a lecruta gi a le incorda potrivit en aceastA na-turA a lor, gi a nu uita, cA that& snferinta,grentatea sau neregula fisiel ori din ce partea trupului, afecteazA spiritul. Cea mai bunA

    &mini este o inmate: de moarte, ce o imprnmatlimantioipando, i cu care sustinem qi prenmm vidiaslettit intr'o zi. Le sown& est un emprunt a lamort. bau Cu alte cuvinte: somnul este dubinda prea-labia: a morpi, care insaqi este plata capttaiului. A-ceasta se execut4 en Mit mai drzin, cu cit dobindaeste mai mare qi se pliteqte mai regulat. (V eziltunea ca voin i representare, II, cap. 19, No. 4qi 12).

    si

    Val-

    *)

    si

    www.dacoromanica.ro

  • 874 AFORISMEmoq NICHIFOR COTOARIUL,

    invgcAturl o putem lua aid din Caknis, Desrapports du physique et du moratae l'horame.

    NepAzirea acestui sfat este causa, din carenu pupne spirite mai inalte, precum ei invg .0,0 maxi, an ajuns a fi la biltrAnete tgnipili,copilAroei ei au cAzut chiar in nebunie. Aead. e. renumitii poeti englezi din seculul nos-tril, ca Walter Scott, Wordsworth, Southey. a. eran la Mein*, ei And numai la vgrstade 60 de ani, cu mintea slabitk ei incapabilkba chiar clizuci in imbecillitate ; elci, atraeide onorarii din ce in ce mai mari, incepu-serg a cultiva literatura ca o meserie ei astfel,scriind pentru bani, s'an nimicit in incordAripeste fire. Cine insti iei plow Pegasal in jigi iei miinft Musa en bicinl, se va yen pe-depsit intocmai ca cel ce se oboseete preamult in serviciul Venerei. Mi-e teaml, cA fiKant, in anii sgi mai inaintati, dupg, ce ajun-sese in sfireit a aye un mare rename, i-aostenit mintea prea mult ei astfel ei-a causata doua copilArie a celor din urmA patru ania viet,ei sale.

    (va arma)

    M4 Nichifor Cotcariul,

    Moe Nichifor nu-i o inchipuire din poveeti,ci e un om, ca toti oamenii ; el a fost odatA,cAnd a fost, traitor in mahalaoa Tquenii dinTgrgul NeamOlui, dinspre satul VgnAtoriiNeamtului.Cam pe vremea aceea trAea MoeNichifor in Tutueni, pe cAnd bunicul-bunicu-cului-meu fusese cimpoiae la cumgtria lui

    moe Dediu din VgnAtori, find cumgtru mareCiublr Vodit, cAruia moe Dediu i-a Unlitpatruzeci ei noug de mioare oacheee nnmaide elite un ochiu ; earA popit, unchiul un-chiului mamei mele, ChM:to Clopotarul de lamonAstirea Neamtului, care fAcuse un clopotmare la aces monIstire, cu cheltueala lui, eiavea dragoste sa-1 tragg, singur la serbittorimari ; pentrn aceea gi ei ziceau clopotarul.Tocmai pe acea vreme trlea ei Moe Nichifordin Tutueni.

    Moe Nichifor era harabagin. CAruta lui, deeiera ferecatA eu tee, cu curmee, butt era odirutA bunA, incApgtoare iii indemlnaticA.Ern poclit de rogojini oprea li soarele eiploaea de a resbate in car* lui toe Ni-chifor. De inima cArutel atgrnau plcornip, cufeleetiocul ei posteuca, care se isbeau una dealta, and mergea cliruta ei fAceau : tronca,tranca ! trdnca tranca ! EarA in belciugul dela carAmbul dedesupt din stinga era aninatAo bArditA, pentru felurite intAmplAri. Dougepe albe ea zApada ei inti ca focul se spri-jineau mai totdeauna de oietea cArutei ; maitotdeauna dar nu totdeuna, did moe Nichiforera ei giambae de cal ei cAnd t4i venea lasocoteall fAcea schimb ori vindea cAte o eapAchiar in mijlocul drumului ei atund remAneaoietea goalk pe de-o parte. ti plAcea moe-neagului sA aibl tot epe tinere ei curAtele ;asta era slAbAciunea lui. Mg yeti intrebapoate, de ce epe ei totdeauna albe ?V8 voiuspume 91 aceasta : epe, pentru ckmoLNichiforpea sA aibit prAsill , albe, pentracA albeataepelorzicea elgi slujea de fanar noapteala drum.

    Moe Nichifor na era dintre-raceia, care sAnu etie cli, nu-i bine sa te pui viziteu la

    www.dacoromanica.ro

  • 6104 NICHIFOR COTCAIUUL. 876

    cai albi i slugli la femei"; el tiea 1 aceasta,dar epele eran ale lui 9i eand le grijea, gri-jite erau, ear cand nu n'avea cine sn-i bit-nueasca.

    Mo Nichifor fugea de carau9ie, deli scoteaochii ; el se ferea de ridicaturi, pentruca setemea de surpatura.

    Ilarabagiazieea ele mai bung : ea aia face tot cu marfit vie, care la deal se(la pe jos, la vale pe jos, ear la popasin carutit.Mo Nichifor avea o biciuca decele de canepa, impletita de maim lui 9i. enfichiul de matasa, en care pocnea de-ii luaauznl. Si cu inearcat 9i cu d escarcat, la dealmo Nichifor se da pe jos 9i tragea deavalmacu epele. La vale ear se da pe jos, ca stt nuse speteasca epele. Chirieii vrnd-nevr6nd,trebueau sit se dee i ei ; eaci li era leha-mite de morocaneala lui mo9 Nichifor, careindata troncanea cate una, cam de aceste :

    Ia mai dati-vd i pe jos, cad calul nu-iea dobitocul sa. poata vorbl." Dad tiea-isit potriveti din gat pc mo Nichifor, apoiera cat se poate de agalnic. De intalneavr'un om Ware, pe drum, intreba : departeai lasat pe Voda, voinice ? i apoi indatitda biciu epelor ziOnd :

    Alba 'nainte, alba la roate0i7tea goalA pe de-o parte.

    Mil opt-un cal, cA nu-s departe Galalii, hii 1

    De intalnea pe drum neveste i fete marl,data cantece agalnice, de-al de aceste :

    CAnd cu baba m'am luatOpt ibovnice-au oft at :

    Trei Ileveste on barbati cinci fete dintr'un sat. y. a.

    El, ei I Apoi zi ca nu-ti venea stt pornetila dram, mai ales in luna hi Main, en ase-menea om vrednic 9i. deapururea vesel. Meodata numai, eltnd prin dreptul erltmei te fa-ced niznai i nu tiea-i BA potriveti din gatpe Mo9 Nichifor, nu-1 prea vedeai in chejibune, dar 9i atunci tot mama rapede de la oerama pana la alta.

    Mai ales intr'un rand i please mai rao9Nichifor cloud epuoare, care mergean de mi-nune la drum, Dar la crama mort-eopt, tre-bueau sit stee, cad le cumpitase de la unpopa, nefiind pe vremea aceea pojarnicii, deunde sa cumpere altele, care stt tie fuga totinteuna !

    Spunea tata, ca i-au spus i lui b6tranii,care auzistrA din gura lui mo Nichifor, cApe vremea aceea era bine sa fii harabagiu inTdrgul NeamOlui; cA te-apncau pe-amAnele.Oum epai din Varatic intrai in Agapia ;iii cum epai din Agapia intrai in Varatic,apoi in R6zboeni, apoi pe la mitoace 0 aveaimuterei de ntt erai bucuros ; ba sl-i duci laPeatrA, ba la Folticeni, ba pe la iarmaroace,ba la monastirea Neamtulni, ba in toate Or-ile pe la hramuri.

    Tot tata mai spunea, cA ar fi auzit de labunicul-buniculni-men, cA protopopul de laNeamt, de pe vremea aceea, ar fi zis unorcalugarite, care pribegeau in siiptZimana mareprin Org :

    Maicelor !Blagoslovete, cinstite parinte !

    De ce nu vd astdmpArati in monas-www.dacoromanica.ro

  • 876 MO ruornroR OOTOAR11:714,,

    tire gi al vti clutati de Buffet, macar in sap-ttimlina patimilor ?

    Apoi clii, cinstite pkrinte, ci-ca ar firespuns ele, lana asta ne Tan/Lack pgeatelenoastre ! Dar n'am mai venl nol, del cum gtiiSfintia ta, mai malt et geiacul ne hrlinim giapoi de nu cage, macar pleura gi eine migd,tot pipit.

    Protopopul atunci ci-elt ar it oftat EA ar fidat vina tot pe mog Nichifor, ziegnd :

    De-ar crApa odatI sit crape gi hare,-bagiul care v'au adus, atunci gtin cit n'aravea eine sti vd mai cArAbAneascA aga de despe la tnrg.

    Si ci-cA auzind mog Nichifor de aceasta,tare s'ar fi mahnit in sufletul On gi s'ar it ju-rat enjurAmbt, ca sii nu mai aibl a face cuparte dohovniceaseft, cat a till el ; did dinOcate, era gi evlavios mog Nichifor gi tarese mai temea sit nu cadA sub b1itst6mul pre-otesc I Deaceea en fuga au alergat la schitulVovidenia, la pusnicul Chiriac din dant& Agtt-rA, care-gi cAnea ptrul g1 barba cu cirege ne-gre gi in Vinerea seaca cocea oul la luminareea sA mai ugureze din cele pcate. Si apois'a hottirit el ca deacum inainte sit aibA aface mai mult cu parte negustoreascA.

    Numai negastorul, zicea mog Nichifor, tri-eete din gni sdu gi pe sama lui. CAnd in-trebai, pentrn ce ? mog Nichifor respandeatot glumet : Jentructi n'are Dumnezeu sta-pin. "

    De glumet, glnmet, era mog Nichifor, nu-ivorbA, dar de mune ce diduse peste d6nsu1se flcuse cam hursuz.

    BAbAtia lui, de la o vreme ineoace, nu gtince avea, di incepuse a sartil ; IA c'n doareceea, ba c'o doare ceea, ba i-e fAcut de nAjit,

    ba cA 1-0 fAcut pe ursitl, ba el i-e flout deplinsori gi tot umbla din babl in babl endescantece gi cu oblojele, incAt lui mog Ni-chifor acestea nu-i prea venean la socoteall,gi deaceea nn-i erau acum mai niciodata boilacas1; ba chiar se fAcuse buclucac, hArtAgosgi de tot hapsin, cAnd sta cAte dou, trei zilepe lAngA casii ; belt biata bAbucca lui brabucuroasli al-1 vada cum l'a yea urnit de-acasA.

    Se vede eft gi mot Nichifor era &cut pedrumuri, WI cum egea afarA, la drum, par'ciera altul ; nu mai sta din pocnit cu biciul,de guguit cu top drnmetii pe cati tii intAlneagi de povestit despre toate locurile insemnate,pe unde trecea.

    Inteo dimineatl, Mercuri inainte de Du-minica Mare, mog Nichifor deciocilase cArutagi-o ungea ; and numai eaca se trezegte laspatele mai en japAn Strul din Trgul Neam-tului, negustor de blcan, iruri, ghilealA, su-limineall, boea de Or, chiclazuri, peatrA vd-nAtit, peatra sulimanului sau peatrA bung pen-tru &cut alifie de obraz, salcie, fumuri li alteotriLynri.

    Pe vremea aceea nu era spiterie ill.ThrgalNeamt.alui gi jupAnal Strul aducea pentruhatirul chlugitrilor gi a eklugAritalor tot celi trebuea.Mai fAcea el, nu-i vorbl, gi altenegustorii. . . Insfirgit, nu etin cum al v spun,era mai malt decAt dohovnicul, cit az% de&instil nu puteau monlatirile.

    Muni diminea4A, mog Nichifor !Bunft sAii fie inima, japane Strul. Da cu

    ce treabit ai venit pe la noi ?Ia norit-mea vrea sit meargit la PeatrA.

    CAt a-0 dan ca sA, mi-o duci ?D'apoi a fi avnd chilotit maltA, cum e

    www.dacoromanica.ro

  • MO ITIPHIFOR COTCAAIIIL. 377

    treaba d-voastra, jupane, zIse mog Nichifor,scarpinandu-se in cap ; nnmai, nn-i vorba, capoate sit aiba, eaci gi carnta mea e larga ;poate si incapa btr'ensa cat de mutt. Apoikilt- sit ne sbatem, jupane Strnl, mi-i da gese-sprezece lei, un irmilic de aur, gi ti- oiu du-ce-o, gtii cole, ca pe palma ; ca, dupit cum vezi,car* acum am adns-o de la incaltat gi i-ammai tras gi. o nnsoare dc cele a dracnlni, deare sit mearga cum e Sucala.

    Ai sit lagi en none lei, mog Nichifor,IA te-a mai cinstI gi feciorn-men la Peatra.

    Apoi dar, de 1 cu bine sit dea Dumnezen,jupine Strnl. Mti bucur gi eu ca-i tocmai indried iarmarocului gi poate mi-a pica cevagi and yolu vent inapoi. Numai ag vre sitgtin, and avem sit pornim ?

    Si acuma, mog Nichifor, dactt egti gata.Gata, jupitne Strul r numai s'aditp epu-

    goarele aceste. Du-te gi d-ta de-ti pune norala cale, el acug te-ajung gi eu din urmit.

    Si cum era mog Nichifor stritdalnic gi lutela trebile lui, rapede sverle nigte cogolina incarntit, Wane deasnpra o pitreche de pocIazi,inhamit epngoarele, igi ia cojocul intre umeregi bicinl in mama gi, tiva bitete 1 N'apucasejupanul Still a ajunge bine a mitt, gi mogNichifor gi trasese carnta dinaintea ngei.

    Malca-8411 era numele nnrorei lui jupanStrul a egit dial sit-gt vada harabaginl.S'apoi povestea cantecului : las' ca era de laPiatrit de local ei, dar era gi imbojorataMalea : .. din pricina plansului, di se despar-tegte de socri; pentru a intitiagi data veniseea la Neamt de cale primal% la socri, cumse zice la noi. Caci nu erau mai mult decittcloud stIptemani, de Wind se maritase ea dupiItic feclorul hii juptin Strul, Ban mai bine

    ar fi sa, zic, eit se maritase Itic dupit Malca ;caci el lame casa parinteasca, dupit cnra li-iobiceiul ; gi la done septemani Itic an mins peMalca la Neamt, a incredintat-o in mana pa-rintilor Ini gi s'a intors rapede la Piga Ase gandeasca pe negustorie.

    Da te-ai tinut de cuvent, mog Nichifor.Apoi de, jupane Strul, vorba-i vorba ; eu

    nu me ciogmolese atata ; cit la drum e bineA pornegti cat de dimineata, ear sara sit po-posegti devreme.

    Oare-1 ajnnge pang desara la Piatr itmog Nichifor ?

    A... . ral da ce stai de vorbegti, jupitneStrut ? Eu gandese de mi-a ajuta Dumnezeupe ilupit ameazi sit-ti pun nora in Matra.

    D-ta, mog Nichifor, egti om pnrtat, gtiimai bine cleat mine; dar tot te rog, sa maien *are de samit, ea sit nu-mi prifsali nora.

    Dad doar nu-s harabagiu de eri de-alalta-eH, jupane Strul. Am mai nmblat eu en en-coane, en maice boeroaice gi en alte fete ein-stite gi slava lui Domnulni 1 nu s'a plans demine ... Ia numai cu maica Evlampia desit-OHO din Varatic, am avut gi en odatitdead. de elencin : ett ori uncle mergea, aveaobicein sit-gi lege vaca dinapoia carntei pen-tru schivirnisall, ca sit aibit laptigor la drum;iii cu asta-mi aducea mare superare : pentrncit vaca, ea vaca; imi irosea ogrinjii din eit-ruta, ba cate-odatit rnpea Inca, ba la dealse smuncea, de era intenn rand eit pe cesi-mi gatueasel epugoarele. Si en, cum ti 0-mul la necaz, indrazneam sit zic : Malcuti,de ce egti scumpit la Mita gi eftinit la Nina ?"Ea atunci se nita galig la mine gi-mi ziceacu glas (lutes; HIa tad 0 d-ta, mol Nichifor,

    www.dacoromanica.ro

  • 878 M Ofil NICHIFOR COTCARIIIL.

    nu mai striga atAta pe biata vAcugoara; pen-tructi ea mititica nu-i vinovatI cu nimic.PArinlii pnsnici din sfAnta Agurk mi-andat canon A mAnAnc lapte numai de la ovack ea sA nu imbAtrAnese degrabit; gi a, cesl fac ? trebue st-i ascultAm, a sfiqiile lorOin mai multe decAt noi, pAeltoasele.DacAam anzit aga, am zis gi eu in gAndul men,ea are intrn eltva dreptate maica desAgAritagi am lAsat-o in plata lui Dumnezen ; pentrncA am vzut-o cA este pidosnicA gi voegte enori ce chip sA se adApe de la un isvor.D-tajupine Strul, cred cit nu mi-i face necaz ladrum 9i en vaci. i apoi giupknesjica Malca,unde-a fi vale mare oH deal mare s'a maida i pe jos cAte-oleacA; mai ales el acum eo frumusetA dell la cAmp, de turbA haita.Da ia sA nu ne trecem vremea en vor-bele.Hai, sus ginpinegicA Meek sl te duela bArbAtel acasti ; gtin en cum 6i treaba ne-vestelor celor tinere, cAnd nu-s barbatii cudAnsele : fac zimbre gi trag acasA, cum tragecalnl la traista cu orz.

    - Eaca m6 sniu, mog Nichifor.i odatAincep en tqii a cArAbAn1 la saltele cn puf,perini moi, o legitnrA en demAncare gi altemaruntupri. Apoi Malca ii ia zioa bunkde la socri i. se sue deasupra saltelelor infandul drutei. Earl mo Nichifor se asvrlepe caprk dit biciu epelor f}i lad pe giupInulStrul gi cu al eel ea lacrimile pe obraz.

    Prin trg, aa mAna de tare mo Nichifor,de ti se 'Area el aboarl epele, nu altA ceva.

    Prundul, satul gi dealul Humulegtilor le-atreent intr'o clipl.De la Ocea, pAnA aproapede GrumAzegti a tinut numai o fagl.

    Dar de pe la GrumAzegti incolo mog Ni-chifor a tras o dulcA de rachiu din plosca

    lui cea de Bracov, ci au aprins luleaoa i ainceput a lAsa epele mai la voe.

    Doamne, ginp6negick Doamne ! Vezi satulista mare gi frumos ? se chiaml G-rumitzegtii.De-ag aye eu atitpa gonitori in ocol gi d-taWO, cAti cAzaci, cApelni gi alte litfe spur-cate an cAzut morti aici, din vreme in vreme,bine-ar mai fi de noi.

    sa te-andA Dumnezeu, sit am WO, mogNichifor I

    Asemene gi en, gonitori, ginpAnegiel ...eit de WO nu mai trag nAdejde : pentruckbaba mea e o- sterpAturA; n'a fost harnicAsit-mi fad nici unnl ; nu i-ar murl multi ina-into, sA-1 moara! De oin pnne eu mAnele pepept, are sA remite ants asta de haimanagi epugoarele do izbelicte !

    Nu te supAra mog Nichifor zise Malca,el poate aga a fost sl fie de la Damnezen ;pentrucA aga serie gi la noi in carti, despreunii, cI tocmai la bAtrInete au flent copil.

    Ia lasii-mg, ginpAneask en eitlile eele a_

    d-voastre ; el en gtin, ce gtin en : degeabamai bati apa 'n chinA sit s'aleagl Tint, cA nus'a alege niciodatA. Am auzit ci en spunkndin bisericA la noi : el pomul care nu faceroadA, se tae 9i in foc se annul." Apoi ce-titrebue mai bung vorbl, declt asta ? Ba zen,And m mir c'am avut rftbdare BA tin caskea baba On' acum. In privinta asta di maibuntt legea d-voastrA de-o mie de ori. Nu-tiface una copii, iei alta. Nu face nici aceea,alta. i de la o vreme, trebue sA nimereetiuna blagoslovitit de Damnezeu ; da nu ea lanoi, sl fii nevoit sti trlecti cu una beteagkpinl la sfireitul vietei i copii, tuft. CA doarDamnezeu cel Mare i pUternie nu a'a rtis-

    www.dacoromanica.ro

  • MO NICH1FOR COTCARIIIL. 879

    tignit numai pentru un om pe lumea asta.Nn-i aa giupgneicA ?--Mai zi, clacA ai ce !

    Poate sI fie ffaa, mo Nichifor.Ba chiar aa-i ginpgneica dragli, cum iti

    spun en.Ptrul crif ... ! Da buna bucata ammers. Doamne ! cum sI ie omul la drum cuvorba FA cand se trezete, eine tie uncle auajnns ; bun lucrn a mai lAsat Dumnezeu sfantuli tovArlia asta Hi zmeoaicele tatei,indemnati inainte 1: Eaca i codrul Grnma-zetilor, grija negnstorilor i spaima ciocoilor.Hei ginpgneicA, cAnd ar avg codrtil ista gurAsk spne ckte a vgzut, cumplitA pltAranie ne-armai and urechile tiu cit am aye ce asculta.

    Da ce-a fost pe-aici, mol Nichifor ?Of, giupgneicA, of! Ce-a fost BA nu dea

    Dumnezeu sA mai fie 1 Dar avea cineva cap sAtreacA pe aid, fArA sA fie jAfuit, bfttnt, oriomorit ? vorbA cA acestea se intamplamai mult noaptea, decAt zioa. lug pe mine,de n'a grAl intr'un ceas rgu, pang actim m'aferit Dumnezen. Lupi i alte dihInii mi-aneit inainte 'cAte-odatI, dar nu le-am facntnimica ; li- am dat bunit pace, ream fault ca.nici nu-i vgd i ei s'au dus in treaba bor.- A .. ra ! mo Nichifor, nu mai spnne de

    cA tare mg temV'am spns cA era agalnic mo Nichifor,

    i clad spunea cAte una, ori te tineai enmAna de inimA Hand, oH te fAcea et- ti sariinima din loc de fricA.

    Eaca un lup vine spre noi, giupgneicAVai de mine, mo Nichifor, unde sit

    mg ascnnd en ?Despre mine, ascunde-te unde tii, cA eu

    uatil ti-am spus ca nu mg tem nici de-o po-tae intreagit.

    Atunci biata Malck de flick s'a incletat

    de gatul lui mo Nichifor i s'a lipit de Mt-sul, ca lipitoarea. A eznt ea aa, cat a e-zut i a zis tremurand:

    Unde-i lupul, mo Nichifor ?Uncle sA fie ? ia a trecnt drurnul pe dina-

    intea noastrA 1 a intrat ear in padure. Darcat pe ce erai sA mg gAtui, giupgneica, Vapoidna scapam epele tiu ca. era frumos.

    N'apuck a sfirI bine mo Nichifor i Malcazice cAtinel:

    SA nn mai zici cit vine lupnl, moNichifor, ca mg yeti in toate boalele.

    Nu el zic en, da chiar vine, eack-tit-l'ei 1Valeu Ce spui ?ear se ascunde lAnga mo Nichifor.

    Ce-i Mier, tot teller ; iti vine a te juca,ginpeneica, aa-i ? i dupa, cum vgd, ai no-roc, cA eu itni tin fires, nu me prea tem delup ; dar sa, fie altnl in locul men ...

    Nu mai vine lupul, mo Nichifor ?Apoi, na ; eti de tot poznaA i d-ta

    prea des vrei sk vie, a doar nu-i de tot co-pacul an lap. Ia pe la sfAntul Andrei,umbla i ei mai cate multi la nn loc. 'apoivengtorii ce pazesc ? La goank mare, crezid-ta ck pntini lupi clan cinstea pe ruine,lAsAndu-i peile zalog ?SA mai resnflam epeleoleacA.Eaca i dealul BAlauralni, giupene-icA. Ia aid a cAzut odatA un Maur grozavde mare, care versa jaratic pe gurft i cAnduera, clocotea codrul, gemeau vane, flambetremuran tji se bateau cap in cap de spaimA,i tipenie de OM nu cuteza sA mai treacA peaici.

    Valeu! i unde-i balanrul, mo Nichifor?D'apoi mai tiu eu, gittpeneicA ? PAdu-

    rea-i mare, el tie uncle s'a fi infundat. Uniispun, cl dupA ce a mAncat foarte multi oa.

    5 0

    1

    ;

    -

    Nn-i

    lup,

    1

    Si

    cite

    I

    www.dacoromanica.ro

  • 380 IO NICHIFOR COTCARIIIL.

    meni i a ros toatd coaja copacilor din codru,ar fi crdpat chiar aici in locul acesta. De launii am auzit spuind c i-ar fi dat lapte devacit neagrd i cu acesta l'ar fi &cut sit seridice ear la cer, de unde a cAzut. Maitiu eu pe ciue sd cred ? c oamenii vorbescvrute i nevrute. Noroc a en unul tiu so-lomonii i nu me prea tem nici de balauri.Put sl priml erpele din culcal, cum ai prinded- ta un puiu de glind din pltul.

    Da ce-s acele Solomonii, mo Nichifor ?Ei, giupeneicA, dragl ; asta nu se poate

    spune. Eu, babel melecd merge pe douezecipatra de ani, de and trAesc cii densai

    ce n'a flcut ea? i cdt flu m'a cihdit de cap,sit-1 spun, i tot nu i am spus. Si ea dinpricina asta are stt moard, dud a murl ; denu i-ar marl multi inainte, ed atunci mi-aIna 1 eu nna tinericd i macar trei zile sAtriesc cu dem cum tin en, 0 apoi BA mon!M'am sitturat pAnd '11 gAt de mucegalul debabi, cd hojma m morocduete i-mi scoateochii en cele tinere. CAnd gAndese ed amsd me intore ear la densa a casA, imi vinestt turbez, sd ieu cAmpii, nu altd ceva.

    Ia lasA, Iasi mo Nicvifor, ed aa sun-teti d-voastrd barbatii.

    Ei, el ginpeneicti, eatd-ne i aproapede verful codrului. Ia mai dit-te i d-ta oleacitpe jos, pan vom sul dealul ; cd nu mi-i dealta, dar me tern cit-i intepenl in croutd.Uite, floHle cele frumoase de prin margineaWail, cum umplu vezduhul de miroznd.d-ta sit qezi ghemuittt acolo, nu-i pecat deDumnezen?

    M tem de lup, mo Nichifor, ziseMalca tremurAnd.

    Ia mai sfirete oclatd en lupul cela; and-ceva n'ai de vorbit?

    StAi dard sA me dau jos !Ptru! ci ! sai binior pe ici, pe crucea

    eltrutei. Ho .. pa! Ia acum te ved i eu citeti voinica, ; aa mi-e drag sA fie omul : feat,nu ouat.

    pe cAnd Malca culegea nite dumbravnicsa. duel lui Iic, mo Nichifor stAtuse in loci nu tiu ce bichirea i cisluea prim prejnrulcdrutei. Apoi rApede strigA:

    ,Gata eti, giupeneica ? Hai, sui i al por-nim cu ajutorul lui Dumnezett, el deacume tot vale mai rault.

    Malca dupd ce se sue, intreabit:Oare nu-i tArziu, mo Nichifor ?

    D'apoi de acum Bunt= scapati deasupranevoei : acn te pun in PeatrA.---S'odatA dlbicin epelor, zicend :

    Alba 'nainte, alba la roateOiltea goalA pe deoparte.

    Hii! opt-un cal, cd, nu's departe Ga1aii, hil

    N'apuci a merge nici donezeci de prAjiniprrr se rupse an capet!,Na; asta Ancl-i una !

    Val de mine, mo Nichifor, avem slinoptAm in pldure 1

    Ia nu mai meni a rev, giupeneicd, cAdoar n'am Opt en numai odatd asta in viatamea. PAnd-i imbuca d-ta ceva i epele estea'or terge gura c'oleactt de coolind, eu am1 pus capetul.

    CAnd se uitd mo Nichifor la belciug, bdr-dita niediri I

    Apoi toate-au fost cum au fost, zise moNichifor, incretind din sprincene i oterindu-

    i

    ..

    Si

    i

    www.dacoromanica.ro

  • MO NICHIFOR COTCARIIIL. 881

    se, dar asta pica de coapta. Bat-o Dumnezeude baba, s'o WA ! Baca cum ingrijete ea demine ; aa-i di nu-i securea ?

    Malca cAnd mai Rude 0 asta incepe a sus-pina 0 a zice :

    Mo Nichifor, ce facem noi ?Ia las giupaneica, nu te imputina cu ini-

    ma, di tot mai am o lead, de nadejde. Via -data scoate bulicherul din teack il da pe amanar i incepe a ciocArti un garnet, de ste-jar din anal trecut. L'a taiat, cum l'a Mat,apoi a inceput a cotrobal prin chilna caruteisa gaseasca nite franghie ; dar de uncle c ieidad n'ai pus ?

    Dad vede 1 vede, tae bacrile do la traistA,mai capetala din capul unei epe 0 face cumpoate, de leaga garnetul undo trebuea ; paneroata la loc, v6r1 leuca, sucete lamba 'ostringe la scark, apoi ii aprincle cioanca 0zice :

    Eaca giupaneica dragii, cum invata ne-voea pe om, ce BA facA , .. cu mo Nichifortutneanul nu piere nimene la drum. Deacumnumai BA te VI bine de carambi i de spe-teze, el am 0, man epele estea, de an sti sea-pare fugind. Da al tii d-ta, ca babei melen'are a/ i fie moale, dud m'olu intoarce acasa. Am s'o ieu de canepa dracului 0 ams'o invat en cum trebue- sit caute alta datade barbat ; el femeea nebAtutti, e ca moaraneferecatl. Tine-te, giugneicA ! Hi, ha!!

    'odata incep epele a fugl, de 'Mama roa-tele 0 area colbul in naltul ceriului.La vr'ocate-va obraturi, garnetul s'a inferlAntat, s'amuiat i Joflenchiu! ear sare roata !

    Bre ! c'anapoda lucru ; se vede ea azi di-mineata mi-a eit inainte vr'un popA saudracul tie ce.

    Mos Nichifor, ce facem noi ?Om face noi ce-om face, giupaneica. Dar

    acum deodatA linitete-te acolo 0 tact mol-com. Bine el nu s'a intamplat asta in mijloculcampului, undeva. Lemne, slava Domnului,sant deajuns 0 d'intrecut in padure. PoateA ne ajungA cineva din tirma 0 sit mi ira-prumute vr'o secure. i cum vorbea, numaieaca eft vede viind un om din urma, cu traistain bat.

    Bun ajuns, om bun. AA-i clE s'a stri-cat drumul in mijlocul carutei ?

    Ia las saga la o parte, mai omule ; i maibine yin' de-mi ajuta A pun capatul ista, cAvezi ca-mi crapA inima de necaz.

    D'apoi en ma graben s4 ajung la 0-lobeni. D-ta poll sa mai Lista noapte i inpidure ; nu cred ca-i murl de urit.

    MA mir cA nu ti- e oare cum sh-ti fie,zise Nichifor posomorit; eti un cheag sbarcit,mai ca i mine 0 eaca ce-ti unlit prin cap.

    Da nu-ti fie cu band, om bun, ca amuguit 0 en. Bun remas ! Te-a invata Dum-nezeu ce A fad, ... 0 s'a tot dna inainte.

    Vezi ginpangicl, cAtu-1 de-a dracula ln-rnea asta ? Numai dupA plecuit umblA. Ia etfie un antal cu vin ori en rachiu 0 sit veziatunci ar ed6 carul stricat atAta timp inmijlocul drumulni ? Cum vad eu, tot mo Ni-chifor are A faci ce a face. Ia sa mai fac oincercare.

    ear incepe a tft alt garnet. Mocoeteel cat mocoete, nana il pane i pe acela.Apoi &I, biciu epelor 0 ear mai trage unropot ; and. numai eaca ce ajunge roata de-oteitura i ear se rupe capatul.

    Acuma, giupaneicA, mai ca-mi vine BA

    Bi

    www.dacoromanica.ro

  • 352 kw N1CRINOR COTOARIUL.

    zic ci en ca omul cela, a are sa ne fie masnlin Ohre.

    Vai de mine ci de mine, moc Nichifor,ce spni ?

    Ia spun ci. en ce ved en ochii. Uitl-te !nu vezi ci d-ta cA da soarele dupa deal cinoi tot pe loc dam. Da nn-i nimica giupd-necia, sii n'ai nici o grip.; ca ctiu en o po-cad, in padure, chiar aid pe aproape; sittragem acolo ci suntem ca ci. in casa la noi.Locul e ferit ci epele au ce pacte. D-ta te-iculca in carqa ci en te-oiu strajul toga, noap-tea. Helbet, o noapte nn-i legal de gard, atrece ea, cum a trece ; dar a pomeni ea babamea cite zilicoare a aye, de necazul acesta ;a numai din pricina ei mi se trage.

    Apoi dar fa cum ctii, moc Nichifor, nu-mai sa fie bine.

    ,Las giup6necia, nu-ti face voe rea, aare sa fie at se poate de bine

    'odata, niq Nichifor apna epele de dar-log, carnecte druta c'o tarecte cum poate,Oa in poeana.

    Eaca giupnecia, ce rain a hi Damnezene aici ; sa tot triecti, g nu mai mori! Nn-mai d-voastre nu sunteti deprin0 cu ce-i fru-mos pe lame. Ia mai da-te oleaca pe jos,plait se mai vele : ca si stringem nicte tar-curl ci g facein toata noaptea foc, a fug/tintarii ci toate ganganiile pe lume.

    Biata Mala vede ci ea, a tot de una die acum Se da jos ci incepe a stringe la Circuit

    Doamne ! bine-ti mai cede, giupenecia ;1

    par'cl qti una de-a noastre. Nu cumva a tinntvre oclata tatul cl-tale orenda in sat undeva ?

    Ba a Old malt timp ratocul de la Bo-dqti.

    Apoi ma miram en, de ce vorbecti aca de

    bine moldovenete 91 aduci la mers en de-anoastre. Deacum n'am el te mai cred cit tetemi de lup. Ei, ei 1 cum V. se pare aid inpoeana, ? Ag-i a eral sit mori, ci. sa nu ctiice-i frumos pe lame ? Ia anzi privighitorile cehaz fac? 1a nazi turturelele cum se ingana 1

    Moc Nichifor, oare n'om patl ceva innoaptea asta ? Ce-a zice Itic ?

    Itic? Lui Itic i s'a pare c'a prins peDumnezeu de-un picior, and te-a vede acag.

    Da ce crezi d-ta, a Itic ctie ce-i pelame ? cum sant intamplArile la drum?

    /Ica nurnai g se mute de pe vatg, pecuptior, ctie ci hleabul de baba mea, de-acasA.Giupbecicl, ia g te vedem, ctii cum sk fadfocal ?

    Malca aceaza gatejele; moc Nichifor sea-pail ci inclatn, amundoi atita focal. Apoi mocNichifor zice :

    Vezi giupanecia cum pArAe de frumos gft-tejele ?

    Vett moe Nichifor, dar imi tremurg, ini-ma in mine de Mal

    A... ra ! da ce Doamne earta-md, par'aecti din neamul lni Itic. Da fil mai en inimaoleaca! Ori dna (Id aca de fricoask apoi suiin cAruta ci. te-acterne pe somn, a noaptea-inuma un ceas ; Rene se face ziuA.

    Malca, imbarbatatA de moc Nichifor se suein (Anita ci se cula. Ears moc Nichifor iciaprinde luleaoa, acterne cojocul c1 se paneintr'o rill jos Mg foc ; ci plc; pad plc,pAc! din lulea, at pe ce era sA-1 prindA som-nul, and numai eaca cA-i Bare o scAntee pema!

    Ptiu, drace ! asta trebue sa fie santee dingatejele culeselde Malca,'a tare m'a fript.Dormi giupenecica MalcA ?7,

    www.dacoromanica.ro

  • MOS NIOMFOR COTOAR1UL. 888

    Par'cit era s mg prindit somnul oleacit,moe Nichifor, dar mi-au venit o multime deniacin prin cap ei m'am trezit.

    eu mai tot aeit am Mit ; mi-a sitrito scintee pe nas l mi s'a splriet somnul,de par' cl am dormit o noapte intreagli.Poate sit mai doarmit cineva, de rgul ne-bunelor istor de privighitori ? par'el-ei faede cap, nu alt ceva. Da scum li-e i lorvremea sl se dagosteasa.Dormi ginpgne-

    ?

    Par'cit ear era sit mg prindI somnul,moe Nichifor ?

    Stii una, giupgneeicit ? Mie mi vine sisting focul, cft acum mi-am adus aminte citdihaniea de lup adulmecit ei vine dupit

    Stinge-1, mo Nichifor, dacl-i aea.Atunci moe Nichifor odath incepe a turna

    la Igrnit peste foc ei-1Deacum giupgneeicl, dormi fllrft grijl, aft

    acue se face ziult. Na c'am stins focul,am uitat aprind luleana. Dar las' a amscIpIatori.Batl-vg pustiea privighitori sit

    batit, oft tin oft v drgostili bine IMai eede moe Nichifor aea pa gInduri,

    glteete de bgut lnleana, apoi se scoalitbinieor ei se duce in vilrful degetelor lftngftcitrutl. Malca incepuse a horn pqin. MoeNichifor o elating incetieor i zice :

    Ginpgneeicit, giupgneeia!

    And, moe Nichifor, respunse Malestremurand.

    tii ce-am gandit en, cat am stat langftfoc ?

    Cc, moe Nichifor ?

    Ia dupI ce-i adormi d-ta sA incalec pe oeapit ei sit mg aped a cad la mine, sa-mi

    adnc un capgt i seenrea ei and s'a ail dezinit, aunt aici.

    Vai de mine, moe Nichifor, ce vorbeeti?Vrei sl m gitseeti moartl de fricl, and givenl?

    Ba aft te fereaseit Dumnezen, de una eaasta, giupgneeia. Ia las' nn te aplimInta, aftam zis ei en o vorbit in vgnt.

    Ba, nu, moe Nichifor ! Deacum nicinu vren FA mai dorm mg due jos ei am acad toatit noaptea langit d-ta.

    nBa p/zeete-ti treaba, giupneeicl, ; eezi bi-nieor unde eezi, a bine cezi.

    Ba eaca yin ; e'odatit se dit jos ei sepuns pe earbit lftngft moe Nichifor. St baunul-una, ba altul alta, de la o vreme, i- afurat somnnl pe amundoi ei-an adormit duei.Si and. s'au trezit ei, era ziulica albl.

    Eaca, ginpgneeici i sfanta ziuft. Scoall-teei hai sft vedem, ce-i de flcut ? Vezi a nute-a mancat nimica numai frica #-a fost maimare.

    Males in vorbele acestea ear au adormit.Ear moe Nichifor, ca cel cu grija, s'a suitin citrutit ei a inceput a scormoll in toatepartile, pe supt coeolina i numai eaca el ditde secure, de-o funk ei de nn sfredeleac, pepomoetina arutei.Eaca, pgcltele male ! Ci-ne-i cu pagubl, i an pgeat ; mg miram ensit nu se ingrijeasa biata babit de mine, pan/inteatitta.Pentru c'ani naplstuit-o chiar peBanta dreptate, am sl i due un tulpan roe eiun fes nndelemniu, ca aft- ei mai adua amintedin tinerete. En, se vede, cft m'am luat erien luleana. Dar biata baba mea, bunit, reacum este, tot a OM ce-mi trebue la drum ;numai nu le a pus la locul bor. Dar ai

    film.

    inaduel.

    sh-mi

    ye

    gh-

    lice

    si

    pa-nt-si

    www.dacoromanica.ro

  • 884 MO NICHIFOR COTCARIM.

    sit sit tie femeea trebile barbatului.Giupd-neicit, giaptineica

    Ce-i, mo9 Nichifor ?Da nu tii una? Scoala-te el am gasit i

    secure, i franghie, i sfredel i tot ce-mi tre-bue.

    Unde, mo Nichifor ?Ia pe supt buclucurile d-tale. Numai n'au

    avut gurA g respundli. Am Mit 1 noi, cacel care edea pe comoara i cerea milostenie.Da bine cA s'au gasit i acum ; tot biata babase vede c le-a pus.

    Vezi, mo Nichifor, cum ii incarci su-fletul de pEcate ?

    Apoi d6, giupgneicit, vd i en a amgreit, de-am ponegrit-o aa de tare, akad-ta. Da de-acum am cant i en tin can-tec de impacare:

    Sermana babura mealFie bunt, fie realAm sit in cash cu ea.

    S'odatti sufleca mo Nichifor manecele, taeun stnhariu de fag i face un cap6t minunat.Apoi 11 aaza cam trebue, pnne roata la loc,inhaml epele, ese incet, beet la drum i zice:

    Sui ginpgneicA, ci haidem g mergem de-&CUM

    Epele fiind hanite i odihnite bine, pd lapranzul cel mare i-au pus in Piatra.

    Eaca te-ai v6zut 'acasa, giup6neicA.Slava lui Dumnezeu, mo Nichifor, cl

    i 'n Ware nu mi-a fost r6u.

    Aa este giup6neica, nu-i vorba, dar cala casa omului, nu-1 nicitinrea.

    din vorbit in vorbtt, au i ajuns la poartalui ginpan Itic Itic tocmai atunci veneade la coalit i cand a vdzut pe Males numai ctiea ce sui facA de bucurie. Dar dud amai auzit i despre intamplarea ce au avut,i cum i-a scapat Dumnezeu din primejdie,nu tiea cum sa multameascA lui mo Nichi-for. Cu ce nu l'au &fruit ei? CA se mira1 el singur, ce daduse peste Unsul. A douazi, mo Nichifor a pornit inapoi cu alci mug-terii. Si and an ajuns a cask era foarte vesel,incat nu tiea baba lui ce l'a gasit, de-i aacu chef, cum nu mai fasese de multit vremepupa aceasta tot la doue-trei sdptdmiini gin-peneica Malca venea in Netti4 la socri ise intorcea acasa numai pu mo Nichifor, Witsi se mai teami de lup.

    Dupl un an, salt dupa mai multi, mo Ni-chifor s'au resuflat, la un pahar cu vin, CA-tit un prieten al On, despre intimplarea dincodrul Grumazetilor i frica ce a tras gin-pneasa Males. Prietenul lui mo Nichifor,s'a resuflat 1 el cAtrA al# prieteni ai sei ; ideatunci oamenii, cum Bunt oamenii, an in-cepnt a porecli pe mo Nichifor i a-i zice :Nichifor Colcarinl, Nichifor Cotcarial ; 1poate acum a fi oale i nlcioare i tot Ni-chifor Cotcariul i-a remas bietului om nu-mele i pAnit in zinlica de astazi.

    I. Creangd.

    s't-i

    SiI

    www.dacoromanica.ro

  • POESII. 885

    POESII.

    STELUTIA.

    Spune-mi stelur, dragA, spune-mi de unde vii?..Ce trepte luminoase, ce lumi de armonii,Lasat-ai tu in urmA pe calea ta cereascACa aft privelti pe lume durerea omeneascA?

    Aice suferinla, e trista moltenireCe vecinic nu se pierde 1 Sermana omenireDin veacurile stinse la cele viitoare,Necontenit ingroapit spera4 invelAtoare 1

    Aseunde-te, stelur, pAmentul din vecieA fost un loc de jale, il'un cuib de tirAnie!PlanetA urgisitA... blAstem dumnezeeseCe vecTnic ee adapft in sangele frArsc I

    Aioe pe climpie, o floare dacA crefte,A orivtlului suflu, ou moarte o love?te,$i raza de lumine, pe orizon frumos0 'ntuneoe eu groaze un nor intunecos I

    Ascunde-te, steluitt in ceruri celetoare,Nu vezi cum arde 'n aer segeata arzetoare?Ea holdele menoase acum le-a cotropit,Privighitoarea'n ortinguri clintend, o a lovit I

    Aid de-atinge-o lirA, a poetului mAnAZeir crud' a nopiii o culcA in rrinA!'un prune de are-o mama la sin duios sA-1 poarte,I-I smulge ar il. milA nemilostiva moarte!

    Ascunde-te, steluO, nu vezi cum zac aiceIn pulbere uitate crediniele antice ?De la un pol la altul profq, sibile, regiTicsiii stau prin morminte,cu-a lor p opoare'ntregi 1

    0 tainft drAgAlap, prietergul sant? ...ScAntei 1 iluziune ! ... pe jaloicul pAment l

    Ascunde-te, stelur, gingar ta privireMe umple de durere, me umple de mahnire ;Mai bine peste nouri ce-ascund durerea noastrA,Ina4A-te, stellar, sub bolta cea albastrA ...

    qi colo... sus... departe... pe trepte luminoase,Pe cAi impodobite, prin lumi armonioaseColo ... uncle aperania zimbefte ferioite,Me ia ou tine '11 grabli) eteluia mea babitel

    A. Nautn.

    www.dacoromanica.ro

  • 386 TEORIA. ONDULATIUNII UNIVERSALE.

    Teoria Ondulatiunii Universale.

    (urmare).

    II. Emigratiunea.

    Toate schimbArile periodice ale mediului incare trlese fiintele organice, contribuesc laprelungirea ci favorizarea vietei organice. Ast-fel sunt schhnbArile care provin din alterna-rea zilelor ci noptilor, din succesiunea ano-timpurilor, din variatiunea in calitatea ci can-titatea recoltelor anuale, din perturbatinnileatmosferice, etc. etc. Ind, tate aceste schim-Uzi, fiind in genera periodice, fac parte dinelementele stabile ale mediulni consiclerat in-tr'un lung spatin de timp. Deaceea, o viatAorganicl care se urmeazA prea mult timp totin acelac mediu, se familiarizeazA de la ovreme eu toate elementele acestuia ; ci apoi,trebue sl inceapA a decAde, din causA cit inequilibrul ci. lupta vietei nu mai intervinenici o fortA nouit. Aceasta este causa pentrucare, dupA cum vom ved, ori ce rad, orice specie de fiinti organice care a trait multeveacuri in aceeaci localitate, a trebuit BA pearlde la o vreme ; afarl numai dad nu si-aschimbat habitatul prin emigratiune. Esteadevdritt el mediul corespungtor la un ha-bitat dat se modificl pia nesimtite in intregnlOn la fie care moment prin aceea el pitmlntalimbltrAnecte necontenit, ci-ci schimbA consti-tutinnea generals la fie-ce moment; dar separ CA aceste schimbAri constitutionale alepAnAntului Bunt prea incete si prea mici incomparatiune cu rapezeciunea evolufinnii Sin-

    telor organice propriu zise. Deaceea acestedin urmA sunt nevoite a emigra pentru a-ciprocura ele incile variatinni destul de marici de rlpezi spre a put sit progreseze.

    Din principiul general al adaptatiunii re-sultA, cA ori ce rasa de fiinti organice careemigread ci se stabilecte intr'un habitat putindeosebit de cel pe care il pArAsecte,7incepe oviatA noul ; cA din momentul emigratiunii eaincepe a percurge 6 curbA suitoare, urmatAde o turbl coboritoare ; ci el ea sfircecte prina se stinge chiar cn totnl dacl nu mai id-rasecte pe urmit niciodatl noul slu habitat.SA vedem acnm dad aceste resultate stintconfirmate de fapte positive :

    1) DacA cercetAm trecutul fihitelor orga-nice din regnul vegetal vedem cA toate acelefiinti achrora istorie o cunoactem cu sigurantlBunt originare din altl localitate decAt dinaceea in care le gAsim astAzi. De altA partevedem cA toate aceste fiinti fac actual maimult progres in noua lor patrie decAt incea vechie; afarl numai dacA deosebirea demediu intre vechiul ci nonl habitat nu va fiprea mare. Astfel, vedem cl, usturoiul, spa-ranga, spanacul, alunul, nucul, gutlinl, eire-cul en vicinul, agudul, persicul, mgrul, pgrul,prunul en perjul, smochinul, maslinul, pla-tannl, castanul, Intern'', grAul, hricca, sacara,lintea, bostanul, zAmosul en harbuzul, lAmAiul,etc., aunt venite in Europa din Asia occi-dental. Canipa, fasolele, castannl selbatic,portocalul, etc., stint originare din India. Ca-feaoa originarA din Arabia crecte en mai multAvigoare in Java, in Brazilia ci in Martinica.PApucoinl originar din Mexico rodecte maibine in Europa meridionall ci in Statele-Unitedin America. Tutunul originar din Brazilia

    www.dacoromanica.ro

  • TEORIA ONDLITLATIIINII "UNWERSALE. 357

    merge mai bine cleat in State le-rnite din A-merica i. .in Europa. Via produce mai buuecalitAti de yin 1 are mai multa vitalitate inEuropa cleat in Asia, locul seu de origi-ne. Ardeiul, patlagelele, originare din A-merica meridionall, cresc mult mai bine decat-va timp in Europa meridionalA. Se zicecA, burueaua numitA holerk a fost introdusIin Romknia abia pe la 1830 de cltrA inva-siunea Ruilor, care aduceau pe cozile cailorTor cornuti (fructele holerei) tocmai de laDon. AstAzi iceastk burueank acopere toateimprejurimile drnmurilor 1 locuintelor dinRomknia, i are mai multA vitalitate cleatoH ce alta burueank cunoscutl pe la noi. 0multime de planto europeneti, i. mai cu samlbaghina (cinara cardunculus) i cAte-va speciidin genul ardonul (carduus) sunt astAzi, ziced. Ch. Darwin (origin of species) plantele celemai cotnune pe cmpiiIe republicei La Plata,unde acop6r aproape exclusiv intinderi de legheintregi in lung i in larg. Asemene sunt inIndia, zice tot d. Darwin (lor. cit.), plantecare an fost importate din America, i careastAzi cresc cu mult1 vigoare de la capul Co-morin pinA la muntil Himalaya. Se observg,apoi c, pintre vegetalele cultivate in Ame-rica i Oceania, tocmai acele stint mai vigu-roise, care sunt originare din lime& veche.

    2) Dad cercetitm trecutul fiintelor dinregnul animal, gitsim acelal resultat ca maisus. Eatit cateva exemple : Oile, 'caprele, boil,caii i in genere toate animalele noastre do-mestice stint originare din Asia; 1 dupg, cean tritit mii de ani in Europa, au fost insfiritintroduce in America 1 Australia. Este deobservat insA, cA in Asia aceste animals auntrelativ rare, i apoi aunt foarte supuse la tot

    felul de boale care le stArpesc ; ceea co do-vedete ck ele sunt acolo foarte inaintate pecurba scoboritoare a undei bor.

    In Europa aceste animale stint mult maiviguroase i mai fecunde in reproductiuuealor ; dar i aid epizotiile devin din ce in cemai dese i. mai indArAtnice ; ceea ce dove-dete cA, puterea de vitalitate a animalelornoastre domestice se allit in decadentt. Totaceste animale insA Be bucurA in Australia iAmerica de o vitalitate extraordinara, atAtin privinta puterei de a se fecunda prin in-trucicare, citt i in privinta puterei de a re-sista la boale.Gusganii, cari se alflit astaziin Europa, stint veniti din Asia nordicl. Eiau cucerit Europa alungiud i distrugnd pegusganii, caH stApIneau odatl aceste locuri.Gusganii i oarecii care infloresc aa de multin lumen noul, sunt descendintii a cAtor-vastrAmoi, care au plecat din Europa i au tra-versat oceanurile ascuni fiind in calele co-rAbiilor de comerciu. In anticitate zice d.Iiiichner (Force et Illatiere), nu erau cai deloc in Arabia, uncle existA astAzi cea mai fru.-moask rask de aceste animale ; i in Africanu existau de loc cAmile. Vra sit zicA acesteanimale au venit acolo de aiure.Cu cat orag este mai bAtrAni, cu atlit ea resistA maiputin la inriuririle vAtamittoare din dal ila boale aceasta este causa, cif, in Asia is-bucnesc mai toate boalele epidemics ale ani-malelor superioare, i cit de acolo sunt adusein Europa, dupft cum se zice, prin contagiunesau prin miasme ; insit aceste boale astfel co-municate devin din ce in Ce mai putin nci-zAtoare cu cat inainteazg spre apus ; din cans&cit ele an a face cu rase din ce in ce mai vi-guroasee

    51

    www.dacoromanica.ro

  • 988 TEORIA ONDULATIIINII IINIVERSALE.

    3) Dad, insfirit cercetAm trecutnl rase-lor omenesti si al natiunilor, vedem c fiecare din ele a trebuit s ia nastere in urmaunei emigratinni. Astfel, Egiptenii vechi erauoriginari din Etiopia; statele antice din Asianiic erau formate din popoare, venite de largsArit san de la nerd ; Evreii vechi, inaintede a fonda statul lor, fuseserg, in Egipt ; Greciivechi erau veniti din Asia mica ; Cartaginejiise trggeau din coloniti fenicieni ; Romaniivechi emu compui din o multime de popoare,venite toate de la nord sau de la orient ;Galli vechi erau veniti de pe valea Dungrei ;Germanii vechi, inainte de a sosi in valeaDunirei, locueau pe lAngA Vistula i pe lAngg,Baltica ; califaturile arabe din evul mediu anfost formate de emigratii din. Arabia ; Tnrciade astAzi a fest fondatO de Tnrcomanii venitidin Tartaria ; Frantia a Ind natere in urmainvasinnii Francilor ; Anglia datoreste exis-tents, sa emigratiunilor, &cute in insulele bri-tanice de etttrA Saxoni, Angli, Danezi i Nor-manzi ; toate celelalte state din Europa auhat nastere in urma unei emigratiunii, nt6m-

    , plate in evnl mediu; toate natinnile si sta-tele none din America, din sudul Africei si-din Australia sunt fundate de colonisti Eu-ropei, cari au emigrat in timpurile moderne ;ci aft mai departs.

    Este de observat cA, in toate casurile sus-citate si in altele de asemene, poporul carea vietuit foarte multA vreme in aceeasi tarl,a ajuns totdeauna la aa decAclere i slAbi-dune, inelt n'a putut niciodatA resista emi-grantilor, care veneau peste dAnsul. Astfel,chiar Romanii, poporul de fer al anticitgii,a trebuit s ajungg, la aa disolutinne, incgt

    cadA sub loviturele unor horde tediscipli-

    nate.De altA parte este de observat, el orice popor care a emigrat a capatat totdeaunamai mult1 vigoare, cleat aceea pe care o aveain patria sa originarl; si cg, totdeattna a datnastere la o viati nouO, av6nd o nonA curbAsuitoare si o noug curbA scoboritoare. AstfelArabii, care in tara lor originarA sunt demune mii de ani in decade* si in neputintOde-a aye i a manifestO oare-care cohesiune

    energie nationall, au fost en toate acestein stare, indata ce au trecut in alte regiuni,sO formeze acele califaturi puternice din evulmediu, care a dat nastere la o viatit nationalli la o civilisatiune cu totnl noul. In adev6reste foarte interesant i instructiv faptul el,pe and Arabii -co emigraserft constitueau ovia sociall nouft, acttria Buffet era, se oice,religiunea lui Mohamed ; tot in acel timpArabii, care nu se departaserA de locurile sfinteale Mahomedanismulni de la care primeau,prin nrmare, mai direct inspiratinnile religi-oase, an remas cu toate aceste tot aa cumerau de mii de ani fArA a primi cleat o schim-bare nominall, ear nicidecnm o schimbareefectivA. Aceasta dovedeste cA inrinrirea re-ligiunii asupra nuui popor este foartA micAin comparatiune en inrinrirea emigratinniiFenomenul ce am artat in istoria Arabilor,se poate observa mai mult sau mai putin binein istoria tuturor popoarelor.

    Observatiunile ce am fAcut aid in privintaemigratiunii natiunilor, se aplica i la emi-gratiunea tuturor animalelor 1 plantelor.

    PAnA aici am citat nnmai exemple de rasespecii, adtrora trecut ni este cunoscut cii

    sigurantA. Despre celelalte alp organice nuavem dovezi istorice, -cA ar fl venit in habi-taturile actuale dintr'o alti patrie originarl.BA

    ei

    si

    www.dacoromanica.ro

  • TEORIA ONDULATIIINII UN1VERSALE. 889

    Ind dovezile istorice, care ne lipsese Bunt in-locuite, mai luta prin dovezi ce resnla dinpaleontologie, qi apoi prin probabilitatea coresultA din faptul, cA migratiunea se observAactual i sub diferite forme la toate fiinteleorganice. Eata expunerea acestor done feluride dovezi.

    1) In fie care localitate de pe pftnAnt segitsegte tot felnl de fiinti organice astAzi existente in tot felul de zone ale pAmntului.Astfel, 'de exemplu, in pitturile geologice dinzona friguroasA i din cea st6mpAratit gAsimfosile de elefanti i de alte fiinti organice,ale chora specii nu mai pot trAl astAzi instare salbatica decAt iu zona toridA. A cestefapte dovedesc, cA prin tie care localitate antrait, in intervale mai mult sau mai putinindepArtate, tot felul de specii de fiinti or-ganice ; i ck fie care din aceste specii s'aretras dn la o vreme incet-incet de pe locu-rile, care le ocupa odinioarft.

    Din faptul cA s'a gAsit, de exemplu, ele-fanti fosili in Europa, unii au conchis indatit:el pe vreme pe cAnd trAeau acei elefantiantediluviani, a trebuit BA fie cald in zonastAmpAratA i in cea friguroasa intocmai cain zona toridA de astkzi. Voin face insa ob-servatiunea cA, odata ce s'a admis ca bunk,teorie evolutiunii pentru formarea speciilororganice, atunci nimic nu se mai opnne lapresupunerea, cA elefantii erau deprinsd odatAa trAl in climele reci, i cA ei aveau poatepe atunci chiar blanA. Be altA parte, nimicnu ne impeded de a presupune, cA elefantiis'au retras incet-incet cktrA ecuator ; intocmaiprecum in timpurile noastre istorice leul, careodati se gAsea pAng ci in peninsula balcanicl,s'a retras din ce in ce spre ecuator ; ci in-

    tocmai precum zimbrul s'a retras 91 se retragenecontenit cAtra nord. De aici se vede cl nueste cu neputinti de a admite altA explica-tinne decAt aceea cft fiintele organice ante-diluviane ar fi fost necontenit alungate dinhabitatnrile lor originale prin schimbarea me-diulai. Ba din contra, vom fi nevoiti sA ad-mitem altA explicatiune, indatl ce ne vomaduce aminte ck, dupl cum, s'a dovedit intimpurile din urmA, schimbarea mediului s'a&cut in totdeauna pe nesimtite in mu i mi-lioane de ani ; aca incAt fiintele organice anavut mai mult dead timpul trebuincios, sprea se adapta la schimbArile de mediu prove-nite din evolutiunea geologicA a pinAntului.

    apoi toate faptele dovedesc cA fiintele or-ganice au nevoe de schimbArile geologice ;tocmai deaceea ele emigreazA necontenit. Ast-fel inetit, nu mediurile ce variazI alungft pefiintele organice ; ci tocmai fiintele organicesunt acele care, pentru trebuinta de a varia,pArAsese mediurile ce intArzie prea mult dea se schimba, ci se due sA se aeze i sa seaclimatiseze in habitaturi deosebite de acele,pe care le pArAsesc.

    Dar insfircit, ori care ar fi causele, carein timpurile antediluviane au &cut pa fiin-tele organice sA pArAseasck necontenit habi-taturile lor, destul este pentru moment slconstatim faptnl acestei prAsiri de habitat.Nn se poate zice, el speciile de fiinti organiceantediluviane an perit en totul pe locurileacele uncle gAsim astAzi fosilele lor ; i cA flusuntem nevoiti a presupune emigrarea bor.

    afarA numai dacI nu vom presupune, ckfie care specie de fiinti a fost creatk aparteci de-a intregul, trebue sk admitem cA spe-

    actuale de fiinti se scoboarl din speciile

    i

    Caci,

    ciile

    si

    www.dacoromanica.ro

  • 390 TEORIA ONDur, muNII IINIVERSALE.

    antediluviane. Prin urmare fiintele antedilu-viane n'au putnt g pearl cu totul ; ci antrebuit sk dee nastere la mstenitori din cein ce mai transformati, ptind ce au ajuns gproducd pe fiintele organice din zilele noastre.

    dud din examinarea fosilelor si dincompargiunea lor cu fiintele actuale, gtsimcd o specie de fiinti, care trlesc astAzi laecuator, se scoboard dinteo specie antedilu-viand a cArei rem/00H se gdsesc aproape depol, trebue desigur s admitem, cd acesti sta.-mosi antedilnviani, nu numai cl au pftrisithabitatal lor friguros, dar c an trebuit sdemigreze succesiv in mu i mii de habitaturinone in timp de milioane de ani, pand ce anajuns astAzi la ecuator. Asa dar paleontolo-gia ne dovedeste, cd in toate timpurile fiin-tele organice an emigrat necontenit.

    2) Migratinnile se observA in zilele noes-tre, sub ochii nostri, si sub diferite forme,la toate fiintele organice fard distinctiune.Ele se impart, in privinta mijloacelor de trans-port, in active si pasive. Migratinnile activejoacd cel mai mare rol la animalele care potmerge, sbura san inota, precnm sunt mami-ferele, paserile, petii, insectele, etc. Acestfel de migratiuni se observd cAteodatd chiarla vegetale : multe plante acuatice bloat/ injuncta lor intocmai ca animalele inferioareinainte de a se fixa ; multe plante terestre,din acele care se tAresc pe ptim6nt, ii fixeazAcAte o rddlcind noul la fie care pas, si ast-fel se tot depArteazd de locul primitiv.Cumult mai importante cleat acest fel de mi-grat. uni stint migratiunile pasive. Aceste dinurmA se fac mai cu samA prin ajutorul apei

    aerulni. Arbori, butuci si buruene, suntadese smulse din munti de cittrA fluvii si con-

    duse pAnd la ocean. Ina., adese intro rAdd-cinele l ramurile plantelor astfel thrite depohoae, se afid 'miner* locuitori care Ian partela aceastA emigratitme pasivA : scoartd arbo-rilor este acoperitd de muschi, de bureti (li-cheni) si de insecte parazite; in bortele scoarteise ascund insecte, arachnide, si chiar midreptile si mici mamifere : in terna care setine de rAddcini, in colbul grAmadit in crd-pdturele scoartei se &este mnitimea de ger-meni de mici animale si de mici plante. Dacdacum arborele, care pluteste pe apA, se oprestela un mal strain, sau la o insuld indepArtatd,atunci oaspetii cad fArA yoca lor au luatparte la lunga cAlgtorie, pArAsesc vehiculullor, si se stabilesc in noua lor patrie. Apoivdntnl tidied pretutindene i necontenit inaer organismuri usoare, mici animale, miciplante, dar mai cu samd germinii lor, ouele

    semintele lor, i apoi le imprAstie departepe uscat sau pe mare ori pe fluvii. Colbulde pe drumuri si de pe acoperemintele ca-selor, pAturile cele mai suptiri de plim6nt depe cimpuri si de pe albiele uscate ale rin-rilor, contin milioane de germini si de miciorganismuri. Multe din aceste mici plante sanmici animal() pot a se mance fa a muri, siapoi a se trezeascd din non la viatd Indatdco sant muiete. Acest fel de fiinti organicepot sit fie transportate la distante foarte marlmai en Bard% cu ajutorul v6ntulni. Stoluri depaseri Ban de insecte sunt cdteodata, rdpite Ietempesta din Europa si duse tocmai in Ame-rica ; san sant rdpite din America si dusetocmai in China. Dar odati cu aceste paserisau insecte care tree de la un continent laaltul, mai cAltoresc si o altd suml de altofiinti organice, precum : paraziti ce trdese pe

    Lisa,

    gi

    www.dacoromanica.ro

  • TEORIA ONDULATIUNII UNIVERSALE. 801

    fceste animale, 1 micele organismuri eau ger-minii care se gAsesc in glodul uscat ce ade-reazh la picioarele sau la pAntecele paserilorcAl6toare.

    Consider And acute, c migratiunea este unfenomen, care se observi in zilele noastre latoate fiintele organice, mit exceptiune ; cbtoate fiintele organice din zilele noastre, Rea-rora trecut ne este eunoscut cu. sigurantA