convorbiri literare 1 iunie 1868

17
ANUL II (1 Marne 1868 1 Martie 1869). Redactoru: Jacob Negruzsi. IASSI 1869. TIPOGRAFIA SOCIETATII JUNIMEA. t 4 on?\..,) 4 _ 7,0 0.---(a4Cacz

Upload: ioana-serban

Post on 08-Nov-2015

350 views

Category:

Documents


20 download

DESCRIPTION

literatura

TRANSCRIPT

  • ANUL II(1 Marne 1868 1 Martie 1869).

    Redactoru: Jacob Negruzsi.

    IASSI 1869.TIPOGRAFIA SOCIETATII JUNIMEA.

    t4

    on?\..,)

    4

    _

    7,0

    0.---(a4Cacz

  • No. 7. Anul II. Iassi, 1 Iun le 1868.

    CONITORBIRI LITERARE.

    Apare la 1 tiri 15 a fleelrei luni.Abonamentul pe unu anu in Romiinia libel% unu galbenu; in Austria 4 fl. Abonamentele se facu in Iassi la Tipografia

    Societittii Junimea; in Bucuresci la librgria Soccec & Comp.

    SUMARIII.Limba Romita in jurnalele din Austria, de D. Titu

    Maioreseu. I.Primbliiri, de D. 1 .Negritzzi.0 raciii de amoru,.poesie de D. L Negruzzi.

    LUBA ROMINAJURNALELE DIN AUSTRIA.

    Stilul jurnalitilor romani din Transilvania,Bucovina i Banat a ajunsu intr'o stare, cenu mai permite tacer'ea, cu care a fostu primituprina acu. Prin formarea nouelor espresiunii prin constructiunea lor sintactica compa-triotii nostri de peste Carpati introducu petoate slilele in limba romana o denaturare aspiritului propriu nationalu, care in iutinde-rea ei de astacli a devenitu periculoasA, cu a-tat mai mult cu cat cei ce au causat'o icei ce o continua nu paru a aye consciintareului, ci respandescu increderea. de .a fi ceimai buni stiliti ai literatnrei romane.

    _Lug" 4ece ani de O asemene convingerepublica, Inca o generatiune e tineri cu a-celai sistemu de espresiunii limbs, roma-

    na poate deveni o mina, nu reparata, ci stri-cata cu constructiuni straine fara nici o a-daptare de stiln, i incapabile de a-i manife-st propria idee in mojul ei originariu.

    Scopul acestor r6nduri este de a arab), a-cea directinue falsa a autorilor romani dinAustria i de a descepth in spiritele, care, inmijlocul contagiului generalu voru fi mai pa-tutu pgsta jaecata lor sanate'asa, o tendintade reactiune.

    Sustinemu dar i ne vomu incerch a (lo-ved, ca jurnalistii romani de peste Carpatinu rare ori, pe ici pe colo, din scapare devedere, ci sistematicesce, dupa deprinderea ge-nerala, in fiecare nume'ru publicatu de de'niicomitu erori neiertate in contra limbei ro-mane, introdudndu constructiuni false de cu-vinte, stilu greoliu anti-romanu . i mai antaide toate o monstruoasa germanizare in es-

    .

    presiuni. i and vorbimu de jurnalistii ro-inani de peste Carpati, nu intelegemu pe ceiobscuri, ci intelegemu pe cei de frunte i ceimai recunoscuti, in prima linie pe cei de laGazeta Transilvaniei, Telegraful ro-meinu, Federafiunea, Foaia Societatii din Cer-Ilauti, Transilvania, pe langa cari vomu citb.numai in treacau pe Concordia i Familia.

    ore

    Albinos,

  • 95 LIMBA ROMANI IN JURNALELE DIN AUSTRIA.

    Recunoscinta ce se datoresce acestor foi pen-tru seryiciele aduse causei politice a Ronal-nilor austriaci, nu ne poate scuti de datoriaunei opositiuni energice in contra formei subcare se presintl ; exci uor s'ar pute intem-pl, ca in resultatul finalu cltigul dobendituin politica, A fie cumpinitu prin perderea su-feritl in limb.

    I.

    In chaosul erorilor, de care avemu a neocupi, vomu introduce mai MAE o ordine apertracarii. Din antologia copioasI, ce neau oferit'o numerii ide jurnale apgrute inaceste patru. cinci luni a le anului 1868(cici nu amu avutu trebuint,a, a ne intindepeste unu timpu mai indelungatu), vomu ap-1 citatiunile in trei grupe distinse: vomu a-

    riitit Antgi germanisarea limbei, vomu cith a-poi ingreuiarea stilului paralel cu ecsagera-rea lui i vomu vorbi in fine despre falsa o-riginalitate in formarea i intrebuintarea cu-vintelor.

    Probele de . germanisme in foile romlneaustriace sunt aa de numeroase, inct (cusingura esceptiune a A rchivului" filologicualu D-lui Cipariu, care este scrisu in limblcurat1) nu amu aflatu nici o singurg, coloan'aa vre unui numeru, care A' fi fostu lipsita,de ele. CitIruu din foile ce le avemu inat.inte-ne, ateva esemple.

    Gazeta Transilvaniei din 7 Fevruarie 1868lice :

    Dupl una telegramu generalui Neipperg s'arfi strIpusu la Brtinn. 0 musicl de pisici i sepregXtea in Posoniu.

    Cc va sg, lid, unu generalu strdpusu laBritnn? Lectorii din Romlnia libeil vorucrede la prima lecturl, a este o eroare deliparu i a ar trebui sg, fie strapunsu. Dareine cunoasce sistemul jurnalistilor transil-vani, de cute ori nu intelege unu cuventu,ilu traduce in nemtesce i apoi ilu reira-duce in romInesce. Strtipusu tradusu in.nem-tesce ne dg, verlegt i versetzt, i. aceasta insem-neazg in romInesce strtimutatu. Astfel afilmu,0, generalul nostru a fostu* strImutatu laBrunn.

    Anse a1t6, dificultate! Ce intemplare nein-te1eas1 este aceea cu pisicile, care ei pregl-teau generalului o musicti? .Musici de piaciva sA licg, nemtesce Katzenmusik, ceea ce vasI lica in romlnesce cu unu terminu admisala noi ca in toatl Europa (veli i vocabu-larill franceso-romUnescu de Poenaru, Aaroni Hill) charivari, adeca, o musia flcutI inbItae de jocu."

    Dar nici acum n'ati intelesu Una acea no-till din jurnalu. Generalul Neipperg s'ar fistrapusu la Brann, are pentru noi cei dinIassi i Bucuresci intelesul, c6, in faptu nu s'astrtipusu, ci a a avutu numai dorinta, cIs'ar fi strtimutatu, dacd nu se oppunea etc.Anse intentiunea jurnalistului este alta. SItraducemu!

    _Einem Telegramnt zufolge wareG. N. nach Briinn versezt. Aceasta vrea s6lid romlnesce : unu telegramu ne aduce sci-rea, a G. N. s'a strAmutatu la Brnn. Aceluware alu Nemtilor .arat A. intre altele i. poten-tialul ; dar conjugatiunea romIna cu cq, ai,ar este numai conditiona1 1 i optativl, i dareste o eroare de germanismu de a o face po-tentiall.

  • LIMBA ROMANA IN JURNALELE DIN AUSTRIA. 99

    In Albina din 28 Aprilie 1868 eetimu :Pesti Naplo, organul corporalu alu partitei gu-vernului.

    Traduandu acestu organu corporalu, damude Leiborgan, i Leiborgan insemneaza organufavoritu, organu de predilectiune, i astfqlPesti Naplo" devine jurnalu favoritu alupartidei guvernamentale.

    Telegraful romanu din 25 Aprilie 1868 nespune ea :

    Succesul acesta nu poate fi dittatoru de me-surit.

    Datatoru de msura" este traducere lite-rala din nemtescul massgebend si insemneaza:decisivu, adeca aa de botaritoriu, incat dupaUnsul s poti preved6 sau calcula sau m6-sura, fapte. Ce ar clice Francesii, andle-ar vorbl unu jurnalistu d'un succes donateurde mesure!

    In acelai numeru se vorbesce dePeatra de scandal.

    Peatra de scanaela Stein des Anstosses,adeca dific altatea.

    Albinci din 19 Aprilie 1868 (pee :Motiviindu-si deputatiunea rogarea sa, D. Mi-nistru aduse una ai alta in contra.

    Pe nemtesee : der Herr Minister brachteeins und das andere dagegen vor, ear pe ro-rnanesce : D. Ministru fa& mai multe ob-jectiuni.

    In Gazeta Transilvaniei din 7 Fevr. 1868 :Introducerea unei tacse uniforme de 40 cr. s'apropusa in Senatu a se pune in viatl.

    Die Einfarung einer Taxe soll ins Lebentreten, adeca introducerea unei taxe se vapune in practica, sau mai bine: o taxa un--forma de 40 cr. se va introduce.

    In Albina din 2 Eevruarie 1868.Monitorul francesu trebuia sii bage in socotinti.

    adeca : sa ia in sama, sa, Ong sama de; nem-tesce : in .Rechnung, in Anschlag bringen.

    In Gazeta Transilvaniei din 24 Apr. 1868.In consunetul Statutelor se convocarg membriireuniunii.

    In consunetul statutelor ? In consunetultrombitelor, dar nu a statutelor ! Nemtesce :im Einklange mit den Statuten, romanesce :in conformitate cu statutele.

    Tot Gazeta qize in No. din 17 Apr. 1868.Dupit sunetul invoelei ratificate.

    Unu sunetu de invoiala!Nemtesce : lautratificirten Abkommens, romanesce : dupa cu-prinsul invoielei, sau cum se clicea in stiluvechiu de Tribunale : dupg glsuirea togmelei.

    0 alta analogie falsa o vedemu in 7el.e-gruful din 25 Apr. 1868:

    Se sung, a in personalul acestui oficiu se vorface schimbIri.

    adeca : se aude ca.; nemtesce : es verlautet.

    Asemene in Albina din 12 Main 1868.

    Intre alte afaceri de restantX intonimu cestin-nea nationalitAtilor.

    Intonamu" unu canteen, dar nu intonamu

    i alte

    :

  • 100 LIMBA ROMANA IN JURNALELE DIN AUSTRIA.

    o cestiune de nationalitate. Ans6Nemtii Vicu:,

    eine Frage betonen, adecl a relevh, a accentuk.

    Telegraful din 28 Aprilie 1868.Vice:.Keglevich mai vine odatg asupra interpelatiu-nei de alaltg ieri. La aceasta respunde Minis-trul, cit elou nu poate aye in vedere numai sin-guratecii, ci tesaurul intregu alu Statului.

    Keglevich mai vine odatg asupra" vreas6. Via: mai revine, nemtesce : Kommt noch-mats auf; singuraticii," pe care nu-i poateave in vedere Ministrul, sunt indiviclii, nem-tegce : die Einzelnen.

    In acelai num6ru ailImu :Lgsgmntul moQtenitu,

    ceea ce insemneazI succesiunea motenitg,nemtesce : Nachlass.

    In Federafiunea din 22 Apr. 1868:CI Franta se preggtesce, nu mai sufere indoialg.

    ItomInesce: nu mai incape indoiall. Nem-tesce : erleidet keinen Zweifel.

    Unu publicu alesu consatlitoriu din baroni,conti, principi.

    Roma'nesce : compusu din . temtesce :bestehend aus.

    Potu spune din funtgna credibilg.

    Romanesce : de la o persoana demi% de cre-Vutu, sau din isvoru destul c1,0 siguru. Nem-tesce: aus glaubwrdiger Quelle. Inchipuiti-vg unu Yrancesu, care ar Vice: Je peux affir-mer d'une fontaine croyable.

    Tot Federatiunea din 9 Maiu 1868 spline:D. Radich fu incredintatu cu presintarea lor lacasa magnatilor.

    RomInesce : D-lui Radich se incredinti pre-sintarea. Nemtesce : H. R. wurde betraut mit.

    Se cetesce referatul in causa urcgrii de platiia domesticilor casei.

    Romanesce .se Vice sporire sau mgrire deplata,. Numai Nemtii Vicu mai bine Erhhungdes Gehalts in locu de Vergrosserung. Suntforme de vorbire consacrate prin usu, ie carenu-i este permisu unui autoru a le pre-face fIri nici o causg binecuvntatl. Ce amuVice noi . de unii Neamtu, care ar traduce cu-v6ntu1 nostru nepomenitu" cu unerwahnt ?Nu e vorbg, : i unerwiant vrea sa. Via nepo-menitu; dar terminul germanu admisu esteunerhrt, i. prin urmare nu se poate inlOcui.cu unerwahnt.

    Domesticii casei" este traducere. literalgi nechibzuit a germanului Hausdiener. Do-mestici cuprinde deja in sine cg sunt servi-tori ai casei (domus); aa, dar domesticii caseisau casnicii domului nu merge.

    In .Albina din 25 Aprilie 1868 :0 foae nemtascg, cafe stg aproape de Ministeriu

    RomInesce : care este inspiratl de Minis-.

    teriu, nemfesce: dem Ministerium nahe steht.

    In Federafiunea din 15 Apr. 1868:

    Ele se nisuiau asi aduce la valoare drepturilelor.

    Ceea ce ar vre s'a; slica, romInesce : alipreface in bani; 4ns6 intelesul e zur Geltungbringen.

    Lupta va fi cu atgt mai canceng, de oare ceastg4i

  • LIKBA ROMXNA IN JURNALELE DIN AUSTRIA.

    Romaneice : cu gat mai crIncenl, cu catasta4i. Dar nen4esce: der Kamd wird um sohartneickiger sein, indem cu observatiune,a si acestu indent se gasesce numai in sti-lul celu negrijitu alu Germanilor din Auls.-tria, a caroru jurnale sunt tot asa de r6uscrise in comparare cu cele prusiene, ca jur-nalele iomane austriace in comparare en celedin Romania libera.

    Propunerea D-lui R., :clasitu motivata intr'ocuv'entare mai lung.

    ,Clasicu motivata" classisch motivirt nem-dar romanesce nu se poate. ice. Mai

    Anteiu noi cuvOitul' clasicu nu-lu avemunici nu trebue sa-lu avemu in acestu sensu,apoi toata constructiunea adverbiala clasicumotivata" are aeru strainu pentru noi.

    Transilvania ii incepe No. 1 din 1 Ianua-rie 1868 cu urmatorul anunO:

    Inceperau acestu Nr. alu Transilvaniei" cu lu-crarile adunarei generale din a. 1867 nu nu-mai pentruca aceleasi trebue se se publice csi pana acum, ei si pentruca acea adunare .a.datu viatia acestei foi periodice, pentru carefapta si-a si castigatu dreptu la recunoscinti'apublica. Red

    Aceasta citatiune ne arata mai Inteiu abu-sul ee se face, nu numm in Transilvania, ciin mai toate foile de peste Carpati, cu pro-numele acelai. Acelafi nu este identicu cuacela sau acesta, ci cuprinde o accentuarespeeiala, o ctmstatare a identitatii, care nu seafla in simplul pronume demonstrativu. Cnd4icu : In acea scrisoare 6 descriamu calato-toria si in acee9i scrisoare 'i am cerutuetc.", cuv6ntul aceea0 accenteaza identitateaintre scrisoarea cu descrierea calatoriei si cucererea. Apue'o pe aceeasi cale" fliflSCfflr

    101

    neaza in genere: apuc'o pe aceasta cale, ciinsemneaza. apuca pe o cale, pe care a maiapucatu cutare, si nu pe alta," va sa 4ica esteo accentuare a acelei cai in oppositiune cuori care alta.

    Prin urmare, dud 4ice Transilvania: In-cepemu acestu No. cu:lucrarile adunarii ge-nerale din a.. 1867, pentru ca aceleqi :tre-bue sa se publice," aceasta ar presupune, caa fostu vorba, sa se publice alte lucrari,ca in Transilvania au sa se publice numaiaceleasi in opositiune cu celelalte. Ans6 esteevidentu, ea intentiunea autorului a fostu nu-mai de a clice simplu : aceste sau ele, i caaceleqi al D-sale este o eroare de germa-nismu. Germinii ar put qice : wir begin-nen diese Nr. .mit den Arbeiten der allg. Yer-sammlung, weil dieselbn etc., cu observatiune,ca i acestu dieselben este mai mult stilu reuaustriacu, decat stilu bunu germanu, i caromanescul acelasi" chiar in traducere nuvrea sI ()id derseMe, ci eben derselbe.

    SI ne fie permisu a releva, in treaatu fi-nea pasagiului citatu, cu care incepe nouafoae:

    Adunarea a data viatI acestei foi periodice,pentru care faptl si-a ci astigatu dreptul larecunoscinta publicit.

    Foaia nu a aparutu !Inca bine, este pri-mul num6ru ce'lu cetimu, n'amu v64utu Inca,daca va fi bunu san reu, i deja:recunoscincapublica s'a castigatu adunlrii pentru infiinta-rea cif

    Noi am dorl a mu 81Abi intru nimica ii-

    tesce,

  • 102 LIMBA ROMANL IN JURNALELE DIN AUSTRIA.

    crederea redactiunii in meritul foaei sale, ans6trebue sa marturisimu, ca dad, Transilvaniava continua ca pang, acum, si mai ales cuaceeasi limba, cu care sunt scrise primele 11numere, dreptul la .recunoscinta, publica"merita a fi micsoratu in modu considerabilu.

    Pentru a reveni la germanisme, gasimu inNo. 1 al Transgvaniei:

    In legittnrii cu acestu raportu si am'esuratu pa-ragrafului.

    A1n6suratu" este nemtescul gemds, carela noi s'a tradusu in romanesce cu conform.Pentru ce conform, i nu amesurat? Pentruca conform este unu cuv6ntu nou acloptatu dela, Francesi, pe and amgsurat 'este unu cu-v6ntu nou tradusu de la Germani, si a numai incape indoiala and este conflictu intreaceste done popoare, de la care tfebue 0,primimu mai anteiu cuvintele.

    In No. 2 al aceleiasi Transilvania aflamu:

    La cetirea lor membrii prorupserg in cele maientusiastice striglri de A trIfiascii", ce pl...reau a nu mai vora WE incete.

    Frasa ce pareau ca nu mai voru sa, ince-te" este deacireptul luata din nemtesce: wel-che nicht enden zu wollen schienen," are gms6nefericirea de a insemnh, in diferinta, desensul conventionalu alu frasei germane, citdomnii aceia de la adunare aveau cu totudimdinsul vointa hotarita, de a nu mai ince-ti cu strigarile.

    Tot acolo cetimu:

    Care propunere rididndu-se la valoarea deconclusu.

    Ce este o propunere ridicata, la valoareade cunclusu"? SI traducemu : welcher Vor-schlag zu /in gfiltigen Beschluss erhoben wird, peromanesce : care propunere se aproaba sanse . confirma.

    In Transilvania No. 10 din 1 Maiu 1868 :D. B. se dechiarl a primi redigerea foaei, dad,acea foae se va tiplri id Brasovu, ca in localdomiciliului seu.

    Nemtesce : in Kronstadt als in seinemWohn-orte. Dar romanescul ca" nu vrea sa qicaals, ci se confunda cu wie, i o foae impri-mata in Brasovu ca in locul domiciliului seu"insemneaza, ca Brasovul si domiciliul D-luiB. sunt doue locuri diferite si ca se cere, cala Brasovu sa se tipareasca foaea tot asa debine precum s'ar tipari la loud domiciliuluiseu (wenn das Blatt in Kronstadt gedruCktwiirde wie an seinem Wohnorte).

    Familia scrie (la pag. 327 a nu sciu ayrui anu, fiindca lipsesce inceputul coalii)

    In tragedia Galilei" a nemuritorului Ponsardvinu inainte mai multe observatiuni etc.

    Vinu inainte" este o traducere literala sifoarte interesanta a nemtescului kommen vorsi insemneaza pe romanesce: se MIL

    In ace1a0 No. (pag. 328).Sultanul va fi incortelatu la Scht5nbrunn.

    Nemtesce einquartirt, dar si cemtesce es-te reu.

    Aceeasi Familie ag. 328.Barbatul a fostu judecatu la inchisoare.

    Ceea ce vrea sa did pe romanesce,. ci4

  • LIMBA ROMANA. IN JURNALELE DIN AUSTRIA. 103

    Tribunalul dusu la temnitg si a judecatupe acusatul aco1 i poate in sentinta sa l'aeliberatu. Dar intentiunea autorului este dea dice, a l'a condamnatu a inchisoare. Ger-manii icu zur Kerkerstrafe verurtheilt,i fiindcgurtheilen se chiam g. a judech, P. collabora-toru 1 Familiei a credutu c i verurtheilenva fi tot a judech. Geurtheat sau verurtheilt,tot urtheilt este. Foarte bine !

    In aceeasi paging* se gig tituIa unei ru-brice in parentesg

    o glumit).

    o glumg ! Nemtesce auch ein Scherz.Intr'o pag. 322 a aceleiasi foi cetimu : .

    Eruditul Eliade impreung cu mai vre-o cittivabArbati

    Acestu . mai" este nemtescul noch : mitnoch einigen .21Innern.

    Intr'o pag. 144 ni se se spune de ot'O'n'gr4 eng1ez1 avutI fArl me'surif.

    FrI m6surg unde ? In lungime? ori mora-licesce in purtare ? Autorul vrea sg ding :foarte avutg, riespusu de avutg, nemtesce :unermesslich reich.

    Albina din 1.7 Aprilie 1868 dice:Conchiclendu de la tonul ce'lu poartI foilerusesci.

    o foae poartg unu tonu Nemtesce Tonsau mai bine Sprache fiihren.

    In acelasi numeru :

    Onorata D-na Gabriela lonescu, nepoata D-htiA. Gavra, a p/situ in Barbierul de Sevilla"representAndu pe Rozina.

    A pgsitu" .vrea s ic romanesce : a fl-cutu pasi; autorul Ins6 vrea sg dicg : s'a pro-dusu pe sceng. Nemtesce : ist aufgetreten.

    Albina din 28 Aprilie 1868 :

    Am srt scriu unu ce asemene caracteristicu.

    Nemtesce: etwas ebenso characteristisches.

    Gazeta Transilvaniei din 17 .Aprilie 1868:In puterea datorintei noastre purcedetoare dindereglforia archip4storalA, imbiIeratl cu res-ponsabilitate.

    Dorintg, purced6toare din dereggtorie, im-Wrath' cu responsabilitate !! Nemtesce her-vorgegangen, verkniipft.

    Transilvania ii incepe No. 10 din 1. Maincu urnaltoarea traducere:

    Disce ab hoste. InvatI de la dusmanul.

    Invatg de la dusmanul" nu e romanesce,ci : invap de la dusmanu, fara articolu, fi-indcg in limba noastrg substantivele dupgprepositiuni (afarg de cu) nu' se articuleazgand Stau singure. : lerne VontFeinde, precum dicu : setze auf den Tisch,unde not dicemu : pune pe masa', si nu : punepe masa.

    Aceeasi eroare de articulare intr'unu exemplu,mai tare, este in Albina din 17 Aprilie 1868.

    Diecesa Dalmatiei numerit 80,000 sufiete si dinbudgetul statalui primesce la anul 60,000 ....

    La anu/ 60,000 ? Dupg articularea sub-stantivului s'ar crede, cg este vorba de anul60,000 dupg sau inainte. de Christosu. Darnu! Autorul vrea sg ding: pe anu 60,000 fio-rini.

    (ich

    ba

    ($i

    cli

  • 104 LBIBA ROMANA. IN JURNALELE DIN AUSTRIA.

    Telegraful Romanu din 25 Aprilie vorbes-ce de unu

    atacu de rapire.

    Romnesce; o incerare de prdaciune. Nem-tesce : Raubanfall.

    Tot Telegraful Romanu din 21 Aprilie 1868(lice, relatanda o faptg, trecuth:

    Spre norocire.

    Noi Ocemu in acestu casu cu o distingerefina din norocire", %sand spre norocire"pentru tendihta in ariitoru; Ans6 Nemtii qicdndzum Gluck in amdndoue casurile, sd intelegeca trebue sa' ne stricamu i lioi limba dupg ei.

    Acelasu Telegrafu Bomanu; care in generepare a nu se impach cu modul, cum se intre-buinteaza prepositiunile in limba Romdnl,spune intr'unu anuntu, ce are buntitatea a fa-ce Convorbirilor literare" (No. din 14 Mar-tie 1868):

    Convorbirile literare, foae din lassi, aparu dedoue ori la hula.

    Putemu asigur pe D. Redactoru al Tele-grafului, a foaea in cestiune ce e dreptuapare in intervale de cAte 15 4ile., Ans6 nula lunA, ci la soare, piiblicndu-se dimineata.

    In Albina din 5 Maiu 1868, intr'o cores-pondinth din Braovu, care vorbesce de suc-cesul teatrului D-lui Pascali, se lice :

    Publicul romanu l'a imbratisatu cu caldura,ocupandu toate locurile de seclutu, incat acumnumai locurile de statu mai aunt libere.

    Nemtesce : Sitzpleitze i. Stehpleitze. AnS6locuri de statu" in romanesce sunt places

    de l'tat, Staatspleitze, nu Stehpkitze; ear lo-cnrile de elutu ne ceremu voie a nu spune,ce Bunt.

    Corespondinta se terminl cu frasa :

    Numhi mane este panit poimane, si eaca 3maiu, memorabila oi de la 1848.

    Albina din 12 Maiu 1868:

    Aceasta odihnit este foarte batatoare la ochiu.

    BIttoare la ()chi = in die Augen fallend,auffallend.

    Adjedtivele in toru, toare se fabriade confratii nostri de peste Carpati din osum g. de cuvinte, dar mai la toate sunt ne-potrivite. Forma toru la noi este in genereo foiml de subsfantivu sau de adjeztivu sub-stantivatu i nu de adjectivu propriu cu sub-stantivul calificatu alnurea, de aceea asemeneincercari au ceva fortatu, siluescu limba.

    Unu publicu constatdoru nu se gice ro-mInesce ; precum asemene nu se qice ceeace cetimu intr'unu faimosu articolu literarudin foiletonul Concordiei (1866 critica unuialmanacu) :

    Objectu legatoru de atentiune.

    Nemtesce die Aufnzerksamkeit fesseind. Noi4icemu : legAtoru de dill (subst.), dar nu le-gatoru de itentiune (adject.).

    Albina din 17 .t prilie 1868 vorbesce de o

    Constelatiune politica liniscitoare deplin.

    Nemtesce : ganz beruhigend.

  • LIMA ROMINX IN JURNALELE DIN AUSTRIA. PRIMBLXRI. 105

    In Transilvania (No. 4 din fevr. 1868) ce-timu de o precuventare

    inliltItoare de inimX.

    Nemtesce: herzerhebend.etc. etc.

    (Va urma.)T. Maiorescu.

    PRIIBLARI.VII.

    M'am hascutu in castelul parintescu, ase-4atu in partea cea mai pitoresca a Scotiei.N'am cunoscutu ca altele placerea de-a aye omural cati nu eram 6,130, de unu anti andmaica-mea marl. Pentru aceasta arise potu4ice c, am avutu doi prini, pe tatal

    pe unchiul meu, pe care ilu cunoascqi.Eram singurul copilu si amendoi me iubeauasa de mult inatt se invidiau unul pe al-tul de dragostea mea. Unchiul meu a fostuneinsuratu i a traitu totdeauna cu tatal meuimpreun6 in anticul castelu de pe proprieta-tile bor. A cold mi-am petrecutu anii copila-riei cu o guvernanta, careia ei era incredintatacrescei ea mea i cu William. Elu era cucativa ani mai mare cleat mine si mosiilerintilor sei erau vecine cu ale noastre. P-rinii i ai mei hotarise ca elu sa, fie so-tul meu i aceasta idee intra asa de adancin *mintea noastra de and eramu Inca copii,incat nici ne puteamu inchipul ca imprejurii-rile aru pute veni altfeliu. William avea, unucaracteru melancolicu; elu fugia de jocurilepetrecerile vesele ale altor copii de virsta lui

    ratitcia singuru prin padure i prin gradinaCony. lit. No. 7.

    ades st oare intregi perdutu in contempla-rea apusului soarelui sau se ase4a pe malulmarii i privi miscarea mareata a valurilor.. Inochii sei man i albastri se reflecta o pro-funda tristeta. Cnd ilu priviam, me sim-tiamu cuprinsa de induiosare i nopti intregiimi parea c vedu serioasa i trista lui ochireatintitl asupra mea. Cu cat inaintamu invirsta, cu atata simpatia mea pentru Williamdevenia mai mare. Amendoi cetiamu imprzunIin Shakspeare si Goethe autorii sei favorit,i;cantamu impreuna arii germane : Williamavek unu glasu asa 'de frumosu! Ades esecu-tamu duete i eu acompaniam pe claviru so-nurile jalnice ale vioarei sale. William meinveta s mergu calare si de multe ori go-niamu unul langa altul oare intregi peste dea-mn i peste cmpii. Eu nu aveam nici oaspiratiune pe care elu s nu o cunoasca, gan-duffle mele erau numai la densul i andveodata era impiedecatu sa, vie la noi, imiWeb., ca am perdutu o 4i din viata mea.Eram de septespre4ece ani i elu de done-cleci and tatal sen marl. Interesuri de fa-milie ilu silire atunci s mearga la Londra.Era o sara trista cam! ne-amu despartitu:firmamentul era acoperitu cu nouri intunecosi

    o Were grozava domnia in toata naturao tacere grozava domuia in sufletul meu. Inacea sara am preschimbatu inelele i ne-amupromisu unul altuia eternu amoru Si eternacredinta. Elu m'a rugatu sa-i cantu acelucantecu de adio ce ai augitu 'apoi mi-a datucea antei sarutare i pleca. Fara de Williamimi parea ca sunt singura pe lume. Me prim-blam prin locurile pe unde adesa retacisemuimpreuna, Ord ca audu glasul seu vor-bindu-mi; and me puneam la claviru, pare

    i

    pA-

    i

    i

    i

    i i

    i-mi

    lui

  • 10 6 PRIMBLARL

    c'audu vioara sa i neincetatu receteamu scrie-rile pe care le cetisemu impreuna. Ah! Toateaceste ilu api opiau de mine i toate imi aratauca este departe.

    In scrisorile sale elu se PlAngeh ca aface-rile ilu oprescu mai multu cleat gandise; imispuneh despre dorul ce simtia de a reveni ide a m6 reved6 i ca, departe de mine viatagi este o lunga durere. Gaud sperh ca se vaput reintoarce, :unu unchiu alu seu care ocuphunu postu inaltu ilu trimise intr'o misiunediplomatica pe langa o Curte din Germania.William cu toata insistenta sa nu puth sa re-fuse i plec. Scrisoarea ce-mi scrise atunceaerh foarte trista. Presimtiri negre torturaumintea, elu vorbi .cu jale de frumosul tre.-cutu i. cu ingrijire de viitoru. 0 voace in-terioara i spunel ca anAndoi vomu fi nefe-riciti; elu imi reamintl anca odata toate sce-nele amorului nostru i me" ruga s nu-lu uitu.Eu sa-lupitu! Sa-lu uitu pe densul, care erhvisul i scopul vietei mele !

    Cateva luni dupa pornirea lui William,tatal meu ca4h. bolnavu i incur6ndu muri.Pe patul seu de moarte imi vorbi de Williami-mi ise c moare multamitu, sciindu csoartea mea va fi fericita in bratele lui Wil-liam. Nu se trech mult dupa aceasta lovirei. o alta mult mai cruda veni s me' sdro-biasca. Cateva randuri de la William imivestiau ca este foarte bolnavu i m rugh sviuu indata sa-lu v6du, caci numai presentamea l'ar puth indrepth. De'ndata pornii cuunchiul meu. Fiecare de calatorie imi Ordunu anu. Insfiritu ajunsere'mu. Ah! Cumti-au puth descrie ce s'a petrecutu in ,,nfie-tul meu in momentele revederei ! Williamarath palidu i suferitoru, da r ochii sei scan-

    teiau de amoru i de bucurie. De 6'.nd eram16110 d6nsul viata incept' a-i reveni. Deislabu, elu vol numai cleat sa ne intoarcemuinapoi i insotirea noastra sa se serbeze inlocul, unde petrecusemu anii dulci ai copilrllnoastre. Drumul Ans6 ilu obosl i abie intori,puterile lui William incepur6 a-lu lash. Ca-teva 4i.le dupa intoarcere, preotul impreunamanele noastre. Momentul la care atdta vi-sasem sosise insfiritu, 'dar ah ! ce deo'sebireintre visurile mele i realitate ! In ace-iai. 4i William se simtli deodata mai slabudecat ori cand. Era sara i ne gasiamu incamera, unde de atatea ori fcusemu musicaimpreung. Elu era culcatu pe canape i as-culth cu tristeta cum 6i vorbiam despre vii-tom. Atunci m6 ruga sa-i cantu amca odata.acelu cantecu de adio. Oand sfirindu m'amapropietu de patul seu, fata sa era foarte pa-lida. Abie avui puterea sn-mi iee.mAnd: ochiisei privir6 Inca odata lung la mine s'apoi seinchiser6. De atunci nu i-a mai deschisu.

    A doua-4i, inainte de a pled, m'am dususa facu tinerei Engleze visita mea de conge-diu. Raranul singuru m'6 primi: Clara erabolnava si pre slaba pentru a parasi. patul.Belranul imi arata multa afectiune i amicie.Despartindu-ne, amu preschimbatu adreselenoastre i amu luatu indatorirea sa ne scrimudin cand in and.

    Pentru a m6 indrepth spre sudul Sviterei,trebueh sa trecu de-a-lungul peste lacul colorpatru cantoane. 1116 'saturasem acum de va-poru, de .Engleji i de cortelurile lor i ampreferitu sa na6 ducu singuru intr'o luntre,intpvaraitu numai de unu vis1au. Astfeliu

    di

  • EPRIMBLAR1. 107

    creclui cA voiu pute gusta mai bine privalafrumoash a lacului si a marginilor sale. Inluntrisoara mea ni depArtam lin de Lucer-na, care multa, vreme se mai vedeh Ana do-minAndu lacul cu edificiurile i turnurile sale.Cu incetul Anse aceste devinu mai micitot mai mici, Our], ce se perdu inaintea ochi-lor nostri. Lacul celor patru cantoane esteverde ca smarandul : elu este indesatu intremunti inalti care se coboara drept in jos inundele sale si apa sa e atAt de limpede, in-cat pare unu basinu de cristalu. In locurileuncle muntii se coboarA mai lin, sunt ase-4ate orasele, saturi incunjurate de livegide vile, in care particulari avuti vinu de.petrecu cAteva luni ale anului i uitg sbu-ciumArile lumei in mijlocul liniscei naturei.Eat i /?fitli, unu micu platou verdeincunjuratu de pomi roditori. AceastA cAmpieo veclusem adena pe teatru in tyagedia luiSchiller Wilhelm Tell." Dar cAt deosebireintre decoru i naturA! Acolo se adunase cusese sute de ani in urmA, cei trei Sviterise legase printeunu jurAmentu in fata soare-lui ce resAria, cg. voru mAntui patria lor degubernatorii Habsburgilor. 0 legendA aratIcit in locul unde acesti trei au fricutu jurA-mentul, au resAritu trei isvoare cari suntastacli si se aratI cAlAtorului. In apropierede Ruth pe malul dreptu alu lacului estePeqtra lui Schiller i pe malul opusu Capelalui Tell. Precum in antica G-recie, eroii aveautemplurile lor, in care poporul le arata, duptimoarte o eterna recunoscinta, tot astfeliueroul Sviterei ii are capela in care memoria luise imortalizeazI. Peatra lui Schiller este ostAncI uriesA i lucioasA pe care sunt inscriseCU litere aurite colosale cuvintele : .Poetultri

    Frederic Schiller care a cantatu pe Tell." Estefrumos a vede poetul i eroul fat1 in fatA :Unul se inspirA de faptele mgrete ale erou-lui, altul este imortalizatu prin cAntecul in-spiratu al poetului. Amendoi mergu mAnAin maul spre templul nemuririi i impartu deo potriva corona de lauri ce le ofere poste-ritatea.

    Era sara trircliu and ajunsei la Fluelen,orAselu aseclaIu in capAtul celu mai septentrio-nalu alu lacului. De acolo te infuncli in can-tonul Uri urcAndu-te in sus pc malurile riu-lui Reuss. Altorf, capitala acestui mica can-tonu, este unu orAselu plIcutu. In mijloculpietei principale este .o statua foarte mare re-presentAndu pe Tell cum tine o sAgeatri inmAnA. Dedesubt sunt inscrise cuvintele dintragedia lui Schiller ce adreseazA Tell cltrAGessler, dupl ce restoarnA merul de pe capulcopilului seu :

    Ei bineFiind c'a mea viatit tu mi-ai asigarat'o,Voescu totu adevrul verde a ti-lu spune :Cu aceast' a mea sAgeata te-asu fi strapunsu pc tine,De atingeamu cumva iubitul meu copilu,Si juru, c tu de ansa de sigur nu scapai."

    Tot in acestu orap se aratA si locul nudea fostu copacul, de care s'a rIzematu copilulcAnd tineh. merul pe capu. Aminini despretimpurile luptei pentru independintA se gA-sescu Anse nu numai in Altorf si in oraselulBuerglen, in care s'ar fi nriscutu WilhelmTell, ci In intregul cantonu Uri. Acestu can-tonu a conservatu toate traditiunile vechi cuo scrupulositate rant. Dar din nenorocire dela Tell incoace nu a mai pre avutu ce con-serva, afarA de constitutiunea sa cea vechiedemocraticA cum nu mai este alta. In cea

    si

    si

    Anse

    si

    i

    si

  • 108 PRIMBLAIU.

    Antei duminia din luna Maiu a fiecarui anu,se adund totu poporul pe o ampie de WagAltorf pentru a desbate in'teresele cantonuluisub presedinta Landamanului, care la urmasama despre administratiunea sa si depunefunctiunea in manele pop orului suveranu. Odi-nioarA, cu cinci secule in urma, aceste adunriale poporului voru fi fostu foarte interesante,and Ana poporul din Uri se lupth pentrupatrie i neat6rnare, dar acum ! acum esteinteresant a ceti cpnstitutiunea lor pe hartie.3,16'nsa1u, chiar acum este interesant a asista,la o asemine intrunire generald, dar dintr'unualtu punct de vedere. Inchipuiti-ve", iubiti ce-titori, totu poporul, ateva mii de oameni, pa-sindu cu pasu gravu spre ca'mpia aduna.rii, pre-cum odinioaa poporul Romanu spre. forum.Deosebirea ans6 este ca poporul Romanu des-batea, interesele lumei intregi si a de la vo-tul ei ate'rna esistenta unui imperiu, resboaiecrunte i indelungate, linisce sau groazapang in terele cele mai departate; de la vo-tul poporului din Uri atana Ans: infiintareaunei fontani, dregerea unei scoli, infiintareaunui postu de pa'zitoru de noapte si alte in-stitutiuni mance de aceasta natura. Lauda-manul de pe tribuna propune i poporul ri-dia mama and aprobeaza si n'o ridia anddesaprobeaz'a. Aceasta gimnastia a maneloreste foarte imp ortanta pentru strainii calatori,caci ea are de urmare concesiunea pentru in-fiintarea unui hanu in cutare locu, facereaunui podetu pentru cutaro cascada, tacsalauoului sau a arutei sau a catarului!

    Oat de mandru trebue s se simta cinevaa fi cetatanul republicei Uri. Eu unul de-aufi, asu pl cu multa, mandrie in lume,vada toti cti sunt dintr'o uncle si eu ;tin

    o particia de suveranitate si and m'asu aflin societatea altor muritori arora nici pringandu nu le trece a fi suverani, precum odi-nioarA fiii 'Romei inaltau fruntea cu mandrieand rosteau cuvintele : Sum civis _Romanies,i eu asu rosti. pe acelan tonu si cu aceiasisatisfacere interiOara: Sunt cettitanu din Uri!

    VIII.

    Cu traista in spate i bastonul in mandalatoream pe jos spre pasul St. Gottardo.Era o i foarte calda, soarele inferbintase dam-cele muntilor si m simtiam obositu dupdunu marsu indelungatu. Inainte de a urmadrumul spre Podul dracului, voiam sa m6oprescu ateva oare intr'o osp6tarie. Ajunseila unu locu unde erau doue ospadrii una infata cu alta. Cea din stanga avea, o infato-sare mai mare si mai placuta, cealalta Web,foarte simp1, due' la usa era ospaarita, ofemee te'ne'ra, si vesela care zimbia, tuturortredtorilor invita s. intre la dOnsa. Ve-clendu-m imi idcit unu complimentu, imi spusec trebue s fiu foarte ostenitu i c o oardsau doue de repaosu mi-ar priI. Ce ospkarieai fi alesu in locul meu, iubite cetitoru? Ceamare si frumoasa, sau cea mica cu veseja os-p6tarita? Eu unul, fard multa precugetaream intratu in cea mica. Care a fostu ans6mirarea mea, and intandu v64ui pemeu Edgar sed'Ondu la masa si luptandu-secu o taa enorma de cafe cu lapte, cu oue,untu si miere ? Indaa Edgar imi sari in capu

    na6 imbratosi ca pe unu vechiu amicu.Nu e proverbu mai adev6ratu, imi dise

    elu, decal celu care spune c'atunci and On-desci la lupu, lupul e la usa. Tocmai imi in-chipuiam ce platen asu awe, daa ai fi ou

    da

    ca sa

    tari

    arnica

    si

    ...

    a-

    M-i

  • FRIMBL.A.B.1. IO

    mine sa impartesci dejunul istu copiosu cemi-a servitu amabila noastra gazda.

    Bucurosu, i-am respunsu, sa impartimu!Vesela gazda imi puse i mie inainte o tasade cele enorme care, impreunA cu zimbetulseu, facuse reputatiunea ospnariei sale.

    Ai mai multu apetitu cleat mai daunadiand am avutu placerea sa brandescu cu D-taimpreuna, sus pe Rigi. Atunci mancai putinvorbeai mult cu vecina D-tale, scii, cu blondacea frumoas i melancolica. Credi ca n'amluatti sama ca toatA vremea ati soptitu im-preund, ? Astadi mAnAnci mai mult i vorbescimai putin, dar e drept : eu nu sunt nici blondu,nici melancolicu i ce e mai ru, nici femee.

    S . .lasamu frumoasa blonda la o parte,Edgar. Sermana! Dac'amu vorbi de ansa, incurendu ne-ar parasi veselia.

    Asa? Ei bine, s'o lasamu i s pastramuveselia. Apropos.- Credu cA deacum remanemutovarasi de calatorie?

    D-ta unde te duci ?? Tot dinaintea mea. Dar D-ta?

    eu.

    .Bravo ! Ce inteluplare fericita sa, aver uacelasu planu de calatorie. Nu degeaba m'amnAscutu in ajunul anului nou : Norocul nu me'parAsesce. SA vedi cum o sa petrecemu' debine impreunA! Niciodata nu s'au potrivitudoi oameni cum ne potrivimu.noi! De amufi traitu in antichitate, poetii ar fi cAntatusimpatia noastra. Eu asu fi unu OrestuD-ta unu . . . . cum ilu chihaa pe celaltu?

    Piladu.i D-ta unu Piladu. Dar ce ai mai fa-

    cutu de and nu ne-amu ve'clutu ? A! sciu,sciu! Blonda cea melan dar bine dicivoiamu sa nu mai vorbimu de Unsa. Dar

    bunu apetitu ai ! Au credu cA ptitemu urmape jos drumul mai departe. Cuni gandesci ?Amu pun si nAimi o carucioara ? Dar pe jose mai frumos. Avemu s'ajungemu incurendula podul dracului. Se spune cal foarte inte-resantu. Cat despre St. Gottardo nu m6 preintereseaza. t vrei sa sell pentru ce ? PentrucA am cetitu odatA in Goethe cA St. Got-tardo nu-i unu singuru munte ci unu lantuintregu. Lanturi intregi sunt Anse multe inSvitera; daca vrei toata Svitera este numaiunu lanta. Am mai cetitu Inca, dar nu maisciu unde, ca s'intempla ades ca sA trecifara ca sA scii cA acela e St. Gottardo.foarte natural, cAci dacA St. Gottardo e unulantu, apoi intelegi pre bine

    . . . Vv.% sa dicamergemu pe jos ? Te-ai mai odihnitu de pi-cioare ? Dar ce-i drept bung, cafe si maialesu minunata, miere ! Cum socotesci? DarD-ta nu mai respunli ? M Iai s'A te totintrebu.

    Imi lai vremea ? SingurU intrebi, singuru.respundi.

    E adevrat. Dar vedi toata dioa amfostu singuru i n'am mai vorbitu cu nime.Nu poti sa-ti inchipuesci ce dorinta aveamsa mai potu spune unui muritoru cAteva cu-vinte i ce bucurie am simtitu, and te-amv6dutu pe D-ta. FA-mi o favoare! LasA-m6sA spunu cAte imi trecu prin minte, pAn cem'oiu mai potoll. AltA, data te-oiu asculta euoare intregi. Dar astAdi sunt asa de veselu,asa de dispusu

    . . . . and te vOdu, totdeaunasimtu o placere!

    Bine. Iti acordezu favoarea. spune !Atata 6i trebui lui Edgar, peUtru ca sA

    nu mai tad,. Toata vremea cAt am fostu inospetarie, si tot drumul pan la Podul dracu-

    si

    ,

    Si-i

  • 110 PRIMBLARI.

    lui a tot vorbitu singuru. De si mie in ge-nere nu-mi place sI tot ascultu, acuni imiflea multAmire, fiindcI Edge erh de oveselie nemarginitl. Astfeliu drumul mi-aplrutu foarte scurtu pIn ce am ajunsu lavestitul podu. Acesta este unu podu, sau maibine sunt doue poduri unul peste- altul, arun-cate peste Reuss. Riul cade aici in forma:de cascadA, de la o insemnatI inIltime cu unuvuetu ingrozitoru intr'o pr/pastie adana.PrIpastia samn cu o caldare uriesI in carefierbe apa i din care apoi sI asvirle in susca o ploae ce udI toate stIncele de prin-prejuru. De mai mull*/ vreme ne oprisemupe podu de priveamu acestu straniu si gran-diosu spectaculu, cInd Edgar desceptiindu-secelu Inteiu, imi arata, in apropiere unute'n6ru care sedeh pe o peata, tiindu o'Artie in ranI; la picioarele lui erh sacul dedrumu i bastonul. Elu era palidu la fall iochii sei se uitau and pe Mrtie, c/nd insus, and spre cascada; din vreme in vremeii trecii cu maim peste frunte; apoi scotehunu plumbu din busunaru i scrieh ear cI-teva cuvinte pe

    Daa acesta nu-i unu poetu, m6 span-zuru, imi Vise Edgar.

    Si mie-mi pare. Dar nu veli cum aratIde palidu i ochii sei cum steclescu ?

    SI-i adresImu cuv6ntu1 ! Trebue sI fieunu persona giu interesantu.

    Ne apropiesemu de de'nsul i elu nu nevedeh. A trebuitu ca Edgar sI-i pue. manape umeru, pentru ca atragI luarea aminteasupra noastr/.

    De nu m inMu acestu maretu spec-tacolu te-a inspiratu, 6i Vis Edgar. Este in-

    discret de a te rugh sI ne cetesci i noueversurile ce ai scrisu pe hartie ?

    Nici de cum. Vi le-oiu ceti, dar imi lip-sesce nca o rim/. Asceptati.!

    Dupg, ateva minute, poetul ne ceti urm-toarele versuri franceze !pe care le-am tra-dusu:

    LA PARAII.

    De ce, copila dulce, cufundi a ta privireIn limpedele unde'a cestui linu parAu ;Te uii fdr' incetare perduta in gAndireCum apa cristalinA oglinda chipul teu ?La mine ah ! te uitd, in ochiul 'nett privesee,Citesce'n al meu sufletu ce arde de amoru,

    vedi adAnc intr'3nsu11 cum lin elu oglindesceImaginea ta dulce de mu i mii de ori.PArAul curge, curge i unda-i nu s'opresceIn care diuioarea tu chipul ti-ai vgdutu,

    apa treatoare in tainA te amagesce,Dintr'insa chipu-ti duke in grabA s'a perdutu.Dar sufletu-mi statornicu etern nu va mai 0ergeImaginea frumoasA ce'ntrnsul s'a opritu,

    anii ce se schimbA i timpul ce tot mergeDin elu nu potu s'alunge unu chipu aa iubitu.

    Ideea e frumoas5,, Vise Edgar. De unulucru numai ra6 miru : cum de o cascada atItde furioasI incunjuratI de munti atIt d sel-batici, ti-a produsu aceast/ inspiratiune. Aicinu v6du nici plaul care curge, nici copilacare privesce perdutA, in oglinda ling a apeL

    Se vede a nu esti poetu replica, t6ne'ru1Mid privesci o natua mIreatI, Visei eur

    niciodatI nu credu sa poti fi inspiratu a ocInth. Toate simiri1e sunt atIt de absorbitede tabloul ce ai inaintea ochilor, inat min-tea nu are libertate destula. pentru a o pre-face int'o ideP poeticI. Mai tIrcliu abi, cIndacelu spectaculu ie o alta, forma, in inchipuiresi in jurul seu se grupeazI i alte idei, esti instare a o preface intr'o materie pOeticI.

    hartie.--

    sa-i

    i

    i.

  • PR1MBLARI. 111

    Foarte arept, currna. poetul. In acestumomentu and m6 uitu la ast5, ap5, infuriatk,m'apuc5, unu fioru i crierii mei sunt para-lizati prin vuetul i aspectul ce p6trundu in-tr'nii.

    Dad, este aa, respunse Edgar, cum deai avutu destulk linisce in fantasie pentru a-tiinchipui tabloul frumosu a unui liuu pIrkula care ede o copilk ce ii acufundk privi-rea in ap5. i cum de ti-ai gInditulnga (Musape amorezul ei care invidiaa parkul pentruprivirile dulci ale iubitei lui ?

    Singur nu sciu cum. Dup5, ce privisematva timpu acestu riu impetuosu, m'am aye-4atu pe aceastk peatr intr'o stare sufleteasckpe care nu-ti o potu descrie. Atunci prin-tr'unu jocu bizaru alu fantasiei mi se infl-00, in gndu unu spectacul cu totul con-traru: in fack cu aceastk furie, imi aduseiaminte de unu micu pkrau ce curgek langmoara din satul unde m'am nkscutu; undeam petrecutu copilkria mea i pe malul ck-ruia m'intalniam adesa cu o copilk frumoaskca unu Angeru. Cknd tiindu-ne de mhnk, neuitamu amundoi in undele praului i as-cultamu micarea monotonk a rotilor morei,oarele mele se strecurau1 asa de grabnic icram aa, de fericitu cum n'oiu mai fi. Dea-ceea am ckntatu 153)0 podul dracului o co-pill la parau i. voiu anta poate langa unuOran vo balad, in care voiu descrie o a-dere de apk ingrozitoare.

    Imi pare, am clisu eu, cb, inspiratiunilepoetice nu atOrna nici o data. de la priveliesterioare. Ele sunt urmarea.unei stkri anor-male a sufietului i natura nu servesce dec5I a impodobi ideea ce s'a nkscutu in fan-tasia poetului. Deaceea credu c. cele mai

    multe poesii, chiar acele unde se descriu fru-musete ale naturei, se compunu mai mult inliniscea cabinetului.

    Aveti dreptate ! clise poetul, scullndu-sei lovindu-se cu mkna peste frunte. Aici! Aici!este ascunsu tesaurul tuturor inspiratiunilor.

    E nostimu poetul, imi lise incet Ed-gar. Dad, l'amu invith s5, vie cu noi ?

    Uncle v6 duceti, ilu intrebal eu atunci.In Italia imi respunse elu, in tara unde

    inflorescu portocalele. Voiu s trecu pesteSimplon . . . .

    Bravo ! striga Edgar i noi tot intr'a-colo ne indreptImu. Voiti sk calktorimu im-preun5,?

    Bucurosu! respunse elu.Tustrei ne purceser6mu in sus spre St.

    Gottardo.Pe drumu, noul nostru tovarku ne spuse

    eh', se numesce Alexandre de V. a vine dinParis unde locuesce acum, de and pkrintiisei au muritu si c avendu o positiune ma-terialk destul de indemanatia, voesce s c5,-lktoriasca; cI simte unu mare doru s meargIin Italia unde gndesce sk, se asede cati-vaani. Alexandre era unu omu curiosu, de andin and s'intrecea in veselie cu Edgar, 'apoidupg ateva momente adek in tacere i me-lancolie. Gaud 6i vena furia declamaIiunii,ne recita oare intregi poesii, gesticullndu dinmkni ca unu desperatu, ear and poesia eratristk, glasul seu devenia' duiosu i ochii seise indreptau spre unu punctu de care nu semai deslipeau i luau o espresiune plink dedurere. Trecusemu St. Gottardo i ne apro-piesemu de orkplul Hospenthal, and soareleincepea a se cobori. Aici ne hotkrisemu skmknemu peste noapte. Dup5," masa' ne duse-

    .

  • 112 PRIMBLARI. POESII.

    ramu in gradina otelului si seciandu la o masaveni ear vorba intre noi despre poesie.

    Esplicaci-mi si mie unu lucru, ne ViseEdgar. Pentru ce din sin4iri1e ominesci, amo-nil este celu ce se canta mai mult de poeti ?

    Cum ? striga Alexandre, sarindu dreptin sus. D-ta, pui o asemine intrebare! 0! A! 0!

    Ce feliu 0! A ! 0 !? Ei dar, eu punucceasta intrebare, cad imi pare curios . . . .

    Fost'ai vre o data inamoratu? l'am intre-batu eu.

    Nu! Adica dar; O. v6 spumidrept, singuru nu Rill.

    Daca nu scii n'ai fostu.Se poate, du D-ta, Alexandre, Vise

    Edgar, D-ta care ai cantatu amorul asa dedes, iubit'ai vre o data.?

    Odata? Vise Alexandre privindu cu dis-pretu la Edgar 0 data ? Am fostu de noueori inamoratu . . . .

    Edgar si cu mine bufnir6mu de risu.Voi rideti, find ca nu sci0 call sim-

    tire 'este ascuns a. in sufletul meu. Dar ! Amiubitu de noue ori si de noue ori am fostutradatu. Cu toate aceste simtu destul focu inmine pentru alte noue amoruri.

    Bravo ! strigar6mu noi bathdu in palme.De noue ori ai fostu tradatu? Vise acum

    Edgar zimbindu. Ai avutu mare nenorocire!Femeile nu sciu iubi ca noi, respunse

    Alexandre ; Ele sunt egoiste si schimbacioase;ele se joaca cu cea mai purl si mai pro-funda din toate simcirile si noi suntemu tot-deauna victimele lor.

    Asculta, qise Edgar. Pare-mi-se a nicinoi nu suntemu mult mai buni cleat an-sele, si a tot atat de des ne jucamu si noi

    cu dbsele. Sunt siguru ca fie caruia din noii s'a int6mp1atu vo aventura, in care con-sciinla sa nu-i este cu totul curata.

    Mie nu I respunse Alexandre. Cel p4in,pan in sfirsitu, vina: tot nu a fostu a mea.

    Propunu sa, ne spunemu fie care o istorieamoroasa din viata noastra, am Visu eu. A-vemu s ne confesamu greseli. Primiti pro-pun erea ?

    Primimu, respunsere' amndoi.Alexandre, incepe D-ta!

    Alexandre tacil unu momentu pentin a-siculege amintirile, apoi ne povesti urmlitoa-rea inte-mplare din viaca sa: (Va urma).

    Iacob Negruzzi.

    1: C.) E S I I.o nApA DE AMORU.

    Precum pe balta intunecatAUnu momentu singuru luna s'aratA

    'apoi dispare earsi in noru,Daca in ochiu-ti mandru si receUnu momentu singuru tainic-ar treceNumai o racla dulce de-amoru:

    Acea privire asa de drag%Asu duce-o'n gandu-mi o viata'ntreaga,Impinsu ori unde de-alu men destinuMi-ar parb lumea verde grading

    cerul negru far' de luminaEtern albastru, etern seninu!

    Atuncea singuru cu-a mea gandireIn mii de visuri de fericire

    cli si noapte m'asu adanciah! din peptu-mi cu inspirare

    Ar esi dulce asa cantare,Cum n'a fostu anca si n'a mai fi.

    Iamb Negruzzi.404

    Redactoru r6spunOtoru Icteob Negruzzi. Tipografia Societatii Jttnimea.