copiute examen filosofia dreptului.conspecte.md

7/25/2019 Copiute Examen Filosofia Dreptului.conspecte.md

1/25

TEST1: Obiectul, problematica si metoda fd

1. Definii obiectul de studiu al filozofiei dreptului, aspectele, problemele fundamentale i funciile ei.

Filosofia dreptului, dup cum rezult i din numele su, este disciplina preocupatde studierea dreptului. Dreptul, ns, este studiat i de tiinele juridice speciale, fiecare dintre acestea examinnddreptul din punctul de vedere al nelegerii lor specifice i a procedeelor de studiere aobiectului dat, de pe poziiledeosebite ale obiectului lor de studiu.rin cuvntul obiect se are n vedere ceea ce nc urmeaz a fi studiat i neles, iar prin conceptul de

obiect de studiu al tiinei ! deja o nelegere oarecare teoretic"tiinific# a obiectului, forma sa cognitiv$semanticde exprimare "legea sau principiul#, o anumit concepie a nelegerii i reprezentrii lui. %a tiin teoretic general,filosofia dreptului studiaz dreptul n esena sa universal , spre deosebire de tiinele juridice speciale care studiazdreptul n natura i caracterele lui particulare. &ici o tiin juridicspecial nu poate explica ce este dreptul ngeneral , ce are eluniversal, preciznd doar ce este dreptul la un anumit popor ,ntr$un anumit moment dat .roblematica filosofiei dreptului'(.%are sunt conditii le de justificare a dreptului$calea axiologiei juridice).%are sunt conditiile de valabilitate a categoriilor juridice$calea epistemologiei juridice.*.%are sunt conditiile de adeverire a omului prin dreptul pozitiv$calea ontologiei juridice.

+n ceea ce privete funciile filosofiei dreptului, ele sunt cele caracteristice tuturor tiinelor, i anume' informativ,

cognitiv,educativ etc. +n afar de acestea, filosofia dreptului are ca principaleurmtoarele funcii' funciaconceptual i funcia metodologicFuncia conceptual a filosofiei dreptului const in aceea c eainarmeaz oamenii cu cunotine generale despre drept,despre principiile realitii juridice. eprezentand atitudinea omului fa deexistena juridic, viziunile lui asuprascopului i sensului vieii, asupralegturii dintre interesele i necesitile lui i sistemul de drept generalsocial,filosofia dreptului st la baza orientrii sociale, a activitiioamenilor, a atitudinii lor fa de fenomenele juridice alevieii sociale.-stfel, datorit faptului c filosofia dreptului are un obiect de studiuraportat la intreaga realitate juridic,ea ofer o concepie de ansambluasupra lumii juridice in care ii gsete realizarea dialogul permanentdintre om ilume.

Funcia metodologic a filosofiei dreptului const in aceea c datoritobiectului ei de studiu, ea contribuie laelaborarea unor noi procedee imetode de lmurire, studiere i transformare a realitii juridice.etodele generale de

activitate, scopurile i idealurile elaborate i promovate de filosofia dreptului in msur egal se refer i laactivitateatiinific. Deaceea, filosofia dreptului se manifest ca metodologiegeneral pentru tiinele juridice

speciale, pe care le ajut s$iorganizeze i sistematizeze propriile sisteme de cunotine. +n concluzie, trebuie smenionm c nectand la faptul c filosofiadreptului este o disciplin teoretic i abstract, ea are i o importanta

funcie practic ! propune i pregtete recunoaterea pozitiv a idealului juridic.

2. Elucidai arsenalul metodologic al filozofiei dreptului.%a ramur a filosofiei, Filosofia dreptului se supune exigenelor metodologice aleacesteia. -vnd, ns, un obiect

distinct de cercetare, dreptul, cruia i sunt propriianumite disponibi li t i de cercetare , Filosofia dreptu luieste mai sensibil la un anumitunivers metodologic i mai opac la altele. Filosofia dreptului se serveste deambele perec/i de metode caracteristice si filosofiei si anume'inductia !deductia0 analiza$sinteza. +n cercetarea logica

a dreptului domina deductia, adica se face o analiza rationala, fiindca trebuie sa se cerceteze conditiile care determinaposibilitatea dreptului si a cunoasterii sale.rin analiza logica trebuie sa se gaseasca un criteriu innascut in spiritualnostru astfel ca experienta sa insemne ajutor dar nu baza cercetarii.e cind in cercetarea fenomenologica a dreptuluidomina inductia.+ar in cercetarea idealului dreptului de asemenea deductia.+n a doua cercetare unde este vorba deobservarea evolutiei istorice adica de fenomenologia dreptului prevaleaza inductia.-ici se aduna faptele seexamineaza institutiile juridice positive ale diferitor popoare 'se indeplineste o cercetare empirica.etoda inductivese subimparte in metoda genetic care studiaza originile sic ea comparativa care confrunta diverse sistemeuridice.rima pentru a dobindi o cunoastere integrala a evolutiei dreptului 0 a doua pentru ca dreptul unui anumit

popor prezinta totdeauna caractere unilaterale. 1n perspec tiv istor ic , evolu ia Filosof iei drep tu lui nu ar fifost posibil frinovaiile metodologice ale lui 2ocrate, laton, 3oma d4-5uino, 6ant, 7egel .a. 3oma d4-5uino,mpreun cu ntreagafilosofie medieval descoper esena divin a dreptului, prin metoda transcendental defacturreligioas, n timp ce 6ant folosete aceeai metod, dar de factur laic,cobornd transcendena din cer, n spirituluman i conturnd, astfel, ideea de dreptsubiectiv, n opoziie cu cel obiectiv. 8ogicismul filosofic, precum icurentele ce i$auurmat, ndeosebi -naliza logic a limbajului au fcut posibil dezvluirea valenelor conceptuale alenoiunii dreptului, n timp ce Filosofia vieii, 9xistenialismul i Filosofia post$modern a omului, exacerbnd tema unicitii fiinei umane i a totalitii catrstur a existenei, au desc/is caleaunei adevrate filosofii a :Drepturilor omului;, ceamai ve/iculat tem contemporan de Filosofie politic


2/25

i juridic. 7ermeneutica, dei ometod trzie a filosofiei, operant iniial mai ales n istorie i antropologie, aduce cusine importante avantaje pentru Filosofia dreptului, ndeosebi n cercetarea esenei i cauzalitii unor fenomeneistorice de drept.

.!preciai rolul i "nsemn#tatea filozofiei dreptului, coraportul ei cu alte tiine $uridice.2tudiind dreptul in esena sa universal, filosofia dreptului incepe de unde se sfarete tiina dreptului, creia dealtfel, ii d temeiurile i noiunile fundamentale.Filosofia dreptului este strns legat de alte tiine. urisprudena esteo aplicaie a Filosofiei dreptului. +mportante relaii exist ntre Filosofia dreptului icelelalte tiineenumerate. -stfel, si/ologia, ndeosebi prin componenta ei social oferexplicaii alecomportamentelor de grup utile nelegerii conceptelor derivateale dreptului, Filosofia practic, prin cealaltcomponent a sa, etica, oferexplicaii pertinente asupra relaiilor dintre normativitatea juridic i ceamoral,

sociologia este tiina care ofer cadrul experimental al elaborrilor teoretice din domeniul Filosofiei dreptului,Demografia i 2tatistica oferinformaii despre micarea grupurilor umane, utile n cercetarea originiinormelor i comportamentelor juridice, iar 9conomia politic i ?tiinapolitic ofer Filosofiei politice explicaii asupra cadrului economic i politic, instituional n care se deruleazfenomenul dreptului. Filosofia dreptului este o disciplin filosofic, specie a filosofiei practice. 9a nu se confund cutiina dreptului. Dac Filosofia dreptului esteteoria dreptului natural, obiectiv, aa cum se instituie el pe bazanelegeriiesenei fiinei umane i a colectivitilor sociale, tiina dreptului este teoriadreptului pozitiv, subiectiv, aacum este el conceput de ctre sistemulinstituional al unei organizri statale determinate i pe bazaunei doctrine juridice asumate.

Test 2:Scoala sofistilor1.1. %rezentai principalele idei politico & $uridice ale sofitilor.

2ofistii erau cei ce sutineau ca in plan uman totul este relativ.9i considerau ca legile ca si obiceiurile sunt supusesc/imbarii si deci sunt relative.2ofistii concepeau individul uman ca masura a tuturor lucrurilor.@data cu sofistii seevidentiaza conflictul dintre cetate si individ.9ste pentru prima oara cind individul iese in prim plan.Daca legile suntrelative inseamna ca ele sunt create de oameni, omul fiind si in aceasta situatie masura lor.%ombatind absolutismul siinvestind incredere in individ, individualismul sofistilor presupune democratia, asa cum democratia presupunelibertate individuala.2ofistii au distins ntre dreptul pozitiv"stabilit de cetate#si dreptul natural "ca drept nescris,

conform naturii umane# si au sustinut ca dreptul pozitiv trebuie sa se ntemeieze pe cel natural.

1.2. Determinai semnificaia e'presiei (relati)ismul gnoseologic al sofitilor.*

2ofitii sunt ntemeietorii discursurilor politico$juridice. :1n domeniul gnoseologii"cunoaterii, cercetrii#,

sofitii adoptau o poziie individualist, fapt pentru care se vorbete :relativismul gnoseologic al sofitilor;,

potrivit cruia orice om deine o nelegere proprie a lucrurilor i cunoaterea acestora. -ceast nelegere are un

caracter dinamic, n permanent sc/imbare. Anul i acelai om poate lua, pentru perioade diferite de timp, poziii

diferite"c/iar contrare# cu privire la aceeai problem.-ceast atitudine gnoseologic presupune inexistena unei

adevrate tiine, obiective i universale, pot exista numai preri"poziie cunoscut sub denumirea :scepticismulsofitilor n domeniul cunoaterii;#. %/iar dac sofitii au introdus raionalismul n gnoseologie, pentru ei

cunoaterea nu era dect ceva profitabil. 9i i petreceau timpul cltorind prin orae i oferind serviciile lor pe

un prestabilit. 2erviciile ce le ofereau erau folosirea capacitilor lor de a convinge, de a pune la ndoial orice

lucru, c/iar i un adevr de partea cruia erau ei. 9i organizau dezbateri i asigurau victoria celora care plteau


3/25


4/25

1..!nalizai raportul lege + cet#ean pornind de la ideile politico + $uridice a lui Socrate.8ui 2ocrate ii apartine fraza';o lege nedreapta este tot o lege;.2ocrate ca si urmasii sai promovau ideile conformcarora era necesara o supunere absoluta fata de regulile cetatii. >ustiia, ca criteriu de manifestare a legalitii, esteidentic. %eea ce este just, este i legal, acest raport existent fiind caracteristic att legilor scrise, ct i celor nescrise,de natur divin).rintr$o astfel de manifestare de respect, 2ocrate i afirm credina sa ntr$o justiie superioar, pentru valabilitateacreia nu este nevoie de o sanciune pozitiv. entru a nu nclca aceast justiie ceteanul trebuie s se supun c/iari legilor rele, ca s nu$( ncurajeze pe ceteanul ru s le violeze pe cele bune.-tit dreptul cit si statul sunt bazate peo conventie, iar nerespectarea unei legi ar duce la darimarea atit a dreptului cit si a statului.

TEST : %laton

1.1.%rezentai principalele concepii politico + $uridice ale lui %laton pe baza dialogurilor (Despre stat*

-epublica/ i (Despre legi*

+n conceptia lui laton educarea indivizilor umani are un mare rol in bunul mers al societatii si in organizarea destat.&umai prin educatie poate fi instaurata dreptatea in stat.&umai in felul acesta omul va alege acea forma de

organizare a statului care ii va asigura in cel mai mare grad libertatea.+n conceptia lui laton un filosof trebuie saconduca statul, deoarece doar el poate aduce individul la lumina adevarului.Cazindu$se pe oameni cu caractereputernice statul va fi puternic si va asigura fericirea tuturor, pentru ca statul imprumuta de la oameni caracterulacestora.entru ca un stat sa fie drept si deosebit trebuie ca cetatenii sai sa fie educati in spiritul dreptatii, singurulcare poate inalta cetatea la ideea de Cine.laton distinge urmatoarele forme deguvernamint'3imocratia,@ligar/ia,Democratie,3iranie. laton spune ca cel mai bun stat este staul unde toti sunt egali,si toate bunurile sunt comune.+ndividul trebuie sa se supuna autoritatii statului, legii.

1.2.!nalizai raportul dintre organismul indi)idual i organismul social la %laton.entru a fi mai sigur n posibilitatea edificrii unei ceti ideale, laton a sc/iat cu grij o paralel ntre stat i individ.@rice individ posed trei faculti' raiunea care domin, curajul care acioneaz i sentimentul care se supune. 3ot

aa i n stat se disting trei clase' a nelepilor "destinat s domine#0 a lupttorilor "care trebuie s apere organismulsocial#0 a meteugarilor i agricultorilor "care trebuie s$i ntrein#. Ana dintre ideile centrale ale dialoguluiepublica, prin care laton explic fenomenele politice, este analogia de esen ntre sufletul individual i sufletulcetii, altfel spus ntre :constituia; interioar a sufletului individual i constituia statului, ce apare ca un fel de maresuflet colectiv. Dreptatea interioar produce, aadar, dreptate exterioar0 justiia, dreptatea trebuie s fie inerentinterioritii omului.2ocietatea este inc/ipuita de laton a fi analoga cu un organism, in speta cu organismuluman. laton crede catrasaturile psi/ologice ale individului se regasesc in anumite grupurisociale, ca in fata vietii grupurile socialereactioneaza in mod asemanator cu individul, ca cel cecunoaste psi/ologia individuala poseda implicit cunostintele necesare organizarii politice a societatii.1..E'primai&)# atitudinea fa# de conceptul statului ideal formulat de %laton. !rgumentai.

laton descrie in opera sa epublica forma ideala de stat.laton spune ca rostul de a fi a 2tatului +deal este acela de ainfaptui rincipiile Cinelui si Dreptatii. -cest stat se bazeaz pe cele trei caste numite mai sus' conductorii"filozofii#, militarii i gardienii, agricultorii i meseriaii. Fiecare trebuie s$i ndeplineasc stric funciile sale ndependen de capacitile proprii. %onduc cu ara oamenii detepi, filozofii, militarii asigur ordinea public, iarceilali produc bunurile materiale. ai aproape de statul ideal este republica aristocratic.2tatul ideal se va baza pe oastfle de educatie care sa sesizeze prin gindire dreptatea, frumosul si binele.@ cetate este buna in masura in careindi)idual umanprimeste o educatie corespunzatoare.0n statul ideal nu este ne)oie delegi deoarece legea esteinscrisa in sufletul fiecaruia.

TEST : !ristotel

1.1%rezentai concepiile lui !ristotel referitor la apariia, esena i forma statului.Caza oganizarii statale este %onstitutia care izvoraste din natura sociala a omului.2e sustine ca statul a aparut dincauza insuficientei de sine a individului uman.8a -ristotel statul este anterior individului, aceasta idee sprijinindusepe faptul ca intregul este anterior partii.2tatul fiind asimilat unui organism complet este anterior individului umancare nu este decit o parte a acestui organism.-stfel la inceput dupa -ristotel a fost casatoria si sclavia din care ia


5/25

fiinta casa locul in care locuieste familia.Din comunitatea mai multor case apare satul iar comunitatea formata dinmai multe comune este statul complet.%onstitutia este cea ce determina in stat organizarea sistematica a tuturorputerilor dar mai ales a puterii suverane iar suveranul cetatii in toate locurile este guvernamintul.dupa -ristotel exista* forme de stat'regalitatea, aristocratia si republica.1.2. lasificai $ustiia dup# !ristotel i caracterizai categoriile acesteia.

aportul dintre poliltic i etic -ristotel ni$( dezvluie n abordarea sa cu privire la problema justiiei. >ustiia, nconcepia lui, i are sursa n virtute i este orientat n folosul altuia, al societii ntregi. >ustiia i virtutea sntidentice ca esen, ns, dup manifestrile lor, ele, n parte, se deosebesc' justiia se manifest n raport cu alii, iar

virtutea este o calitate deosebit a sufletului((.rincipiul justiiei este egalitatea aplicat n diferite feluri. -stfel, -ristotel distinge dou specii de justiie'distributiv i corectiv.Justiia distributiv"calitativ# exprim relaiile dintre colectivele de indivizi n baza ideii de proporionalitate. 9aeste distins de -ristotel ca proporie geometric, aplicat la repartizarea onorurilor, bunurilor i are destinaia de aurmri ca fiecare s primeasc dup merit.Justiia corectiv"cantitativ#, spre deosebire de cea distributiv, ordoneaz raporturile de sc/imburi reciproce.rincipiul egalitii, n acest caz, se aplic ntr$o formul deosebit de cea menionat, referindu$se doar la msurarea,n mod impersonal, a daunei i ctigului. -ceast justiie este mijlocul dintre daun i ctig, n baza creia fiecaredin cele dou pri aflate ntr$un raport s se gseasc una fa de alta ntr$o condiie de paritate, n aa fel ca nici unas nu fi dat sau s nu fi primit nici mai mult, nici mai puin. >ustiia corectiv se aplic la orice fel de sc/imburi sau

raporturi, att de natur civil, ct i penal. -ristotel ajunge la concluzia c justiia n politic poate fi numai ntrepersoane libere i egale care aparin unei comuniti, iar prerogativele i dreptul trebuie s fie n mod necesaridentice. 1nsi natura lucrurilor respinge puterea unei singure persoane asupra tuturor cetenilor, deoarece aceasta arda natere bunului plac. %ea mai eficace surs a libertii este suveranitatea legii.1..!preciai corelaia formei de gu)ern#m3nt i regimului politic pornind de la concepia aristotelic# despreforma statului.%onstitutia este cea ce determina in stat organizare sistematica a tuturor puterilor, dar mai ales a puterii suverane iarsuveranul cetatii in toate locurile este guvernamintul.


6/25

etica aristotelianse recuno tea locul pasiunilor n natura uman, urmnd ca acestea s fie reprimate prin ra iune, stoicii cer ani/ilarea pasiunilor, mergnd pn la ascetism "askesis#, pentru c virtutea reprezint unica fericire. - fivirtuos, nseamn a fi indiferent la durere i suferin " apatheia# i, n acela i timp, doritor de cunoa tere. De aici importan a acordat tiin ei, fizicei, logicei, pentru c ele reprezint bazele moralit ii, rdcinile oricrei virtu i. @mul n elept este sinonim cu om bun. &efericirea i rut ile lumii sunt rezultatele ignoran ei. De aici recomandarea practicii filosofiei, examinrii permanente a propriilor judec i i a comportamentului, pentru a putea constata dac ele difer de ra iunea universal a naturii 1.2Stabilii cauzele r#sp3ndirii ideilor colii stoice "n oma !ntic# i e)ideniai particularit#ile ideilorstoicilor romani.

enon a introdus ideea de Hcetean al lumiiH $ o idee cu totul nou i generoas n acele timpuri. - avut de luptatcu prejudecile, ntruct aceast idee necesita depirea barierelor HcetiiH $ unitate de baz a culturii, i c/iarpoliticii eline. +mperiul roman acceptase mai demult aceast idee, ns nu datorit urmrii unor scopuri nobile, ciexpansiunii militare.

%uvntul H+mperiuH vine de la latinescul HimperioHI a triumfa. 1n forma sa nobil, acest cuvnt desemna triumfulspiritului asupra materiei, sau viaa aservit Divinitii. 8a nivel politic, ar fi trebuit s nsemne armonizareacontrariilor.

2tatutul de cetean al lumiinsemna, pentru stoici, o stare de spirit, caracterizat prin dominarea propriului eu. -cest

statut l putea obine orice om civilizat, indiferent de formele culturale sau politice crora le aparinea. . 2toicii iimpuneau o nalt inut moral, i aveau drept modus vivendi aciunea just.1nmperiul oman, stoicismul a gsitun teren favorabil. omanii au acceptat cu uurin ideea de cetean al lumii. Diferena dintre cetate i provinciedisprea treptat. omanii au fost nu att colonizatori"cei care impuneauo cultur#, ct cuceritori" civilizatori "auconstruit ceti, au oferit o baz material teritoriilor cucerite#.2toicismul roman a impus ideea de om liber.

1.!preciai influena colii stoice asupra filosofiei cretine.Filosofia stoic a influenat i pe unii din Bprinii bisericei; cretine ca3oma de -5uino i 2fntul -ugustin.1n

timpulena teriitrzii, s$a dezvoltat un adevrat B&eostoicism;, al crui reprezentant renumit a fost >ustus 8ipsius.+nfluena acestui neostoicism se resimte n scrierile luiic/el de ontaigne, nainte de orientarea luispre scepticism, i n gndirea lui enJ Descartes. i filosofia moral a lui +mmanuel 6anteste impregnat de Stoa

TEST 6: 5coala epicurian#(.(elatai principiile fundamentale ale colii epicuriene.

9picureismul, coal filosofic numit astfel dup numele filosofului9picur"#$%&'()'*, *($ )KL.%/r#, fondat deacesta la -tena n jurul anului *LE.%/r., este axat pe cutarea fericirii i a nelepciunii, avnd ca ultim scopatingerea atara+iei, o stare de linite absolut a spiritului. entru a evita suferina, trebuie evitate sursele acelor

plceri, care nu sunt nici naturale, nici necesare. 9picureii nu preconizeaz cutarea cu orice prea plcerii, cum estede multe ori neles n mod eronat, ei vd n filosofie instrumentele eseniale pentru obinerea fericirii"Tetrapharmakos#'

8iberarea oamenilor de teama de diviniti, demonstrnd c zeii, n splendoarea lor, nu se preocup de ceea cese ntmpl cu oamenii.

8iberarea oamenilor de teama de moarte, demonstrnd c aceasta nu reprezint nimic pentru oameni, dinmoment ce Hcnd noi existm, nu exist moarte, iar cnd e moarte, nu mai existm noiH.

Demonstrarea posibilitii de a obine plcerea.

Demonstratrea limitrii rului, adic a caracterului de scurt durat a durerii.9picur i bazeaz gndirea sa pe trei principii' logicasau canonica, fizica"atomismul# i etica"semi$ateismul#.

rincipiu dup caresenza iaeste singurul criteriu al adevrului ",sensism,# i al binelui "care se identific cuplcerea#.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_de_Aquinohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_de_Aquinohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_de_Aquinohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Augustinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Augustinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Justus_Lipsius&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Michel_de_Montaignehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Michel_de_Montaignehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scepticismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A9_Descarteshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kanthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kanthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epicurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epicurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/341http://ro.wikipedia.org/wiki/270http://ro.wikipedia.org/wiki/306http://ro.wikipedia.org/wiki/306http://ro.wikipedia.org/wiki/Logic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fizic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Atomismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Etic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ateismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Senza%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Senza%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Senza%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Senza%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Senza%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_de_Aquinohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Augustinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Justus_Lipsius&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Michel_de_Montaignehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scepticismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A9_Descarteshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kanthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epicurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/341http://ro.wikipedia.org/wiki/270http://ro.wikipedia.org/wiki/306http://ro.wikipedia.org/wiki/Logic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fizic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Atomismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Etic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ateismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Senza%C8%9Bie


7/25

-tomismul, principiu preluat de la Democrit, prin care se explic formarea i transformarea lucrurilor prinunirea i separarea atomilor. &aterea senzaiilor deriv din aciunea atomilor provenii de la lucruri asupraatomilor spiritului.

rincipiu conform cruia zeii exist ntr$un spaiu ntre universuri "intermundia#, dar nu se preocup demersul lucrurilor terestre, de lumea material, cu att mai puin de viaa oamenilor. 1n consecin, singura fericireeste plcerea, corespunztoare nevoilor naturale necesare, care rezult din absena durerii "aponia# i nelinitii"atara+ia#. 8imitarea calitativ i cantitativ a plcerilor este instrumentul virtuilor morale, caracteristiccondiiei umane.

TEST 7: icero(.(. E'punei principalele idei referitoare la stat i drept ale lui icero.


8/25

cea spirituala, aaa cum se intampla, de pilda, in cazul apei, care se afla in fruntea ambelor puteri. 2F.3omasubliniaza rolul indrumarilor oferite de preoti, atunci cand acestia ii calauzescpe oameni catre scopul lor suprem, contemplarea lui Dumnezeu. olul regilor este unul inferior, anumeacela de a guvena treburile seculare. in virtutea ierar/iei scopurilor vietii umane, nici un guvernamintsecular nu poate fi complet autonom. uterea in regatul lui 7ristos le este rezervata preotilor. De fapt, asa cum spune3oma apoi, ,dupa legea lui 7ristos, regii ar trebui se se supune preotilorH.2f.-ugustin distinge doua categorii de state '%etatea paminteasca si cetatea lui dumnezeu.Ciserica este prezentata cao forma de manifestare a cetatii lui dumnezeu pe pamint.2tatul are scopul de a ajuta biserica in vederea instaurariicetatii lui Dumnezeu.Dupa parerea lui 2f.-ugustin orice interventie a puterii statului in domeniul relatiilor spirituale

si bisericesti sau a bisericii in domeniulputerii de stat este periculoasa. 1n ceea ce privete raportul Cisericii cu 2tatul,2f. -ugustin arat n De civitate Dei existena cetii pmnteti i a cetii cereti, care se opun una alteia prinscopurile i sarcinile pe care le au' 2tatul conduce administrarea bunurilor temporale, Ciserica se ocup de intereselespirituale. 1n acest caz ele nu se opun, pentru c sunt amndou voite de roviden0 cretinul datoreaz ascultareputerii temporale, dar, n acelai timp, trebuie s asculte Ciserica n problemele mntuirii sufletului su. -tt statul,ct i Ciserica sunt supuse >ustiiei. e de alt parte, ele i datoreaz reciproc ajutor, iar statul trebuie s acordeprotecie Cisericii. aporturile dintre Ciseric i 2tat se bazeaz pe urmtoarele principii' Ciserica are dreptul deprotecie de la 2tat, n timp ce ereziile i toate cultele false nu pot reclama aceste favoruri. 9le pot c/iar s fie obiectulunor msuri de rigoare.

1.!preciai influena filosofiei greceti asupra perioadei scolastice a filosofiei cretine.Scolastic#este o noiune derivat dinlatin,scholansemnnd coal, care desemneaz acea tendindinfilosofie i teologiecare, ncepnd din perioada tardiv a 9vului ediu, a ncercat s explice i s fac nelesefenomenele supranaturale ale revelaieicre tinecu ajutorul raiunii umane i, mai ales, al filosofiei lui-ristotel. -cestcurent care, de la mijlocul secolului al N+$leapn n secolul al N=$lea, a fost un element dominant n instituiile denvmnt religios i n universitile9uropei, avea ca scop principal alctuirea unui sistemlogic, n care s sereuneasc filosofiagreac i romancu nvtura cretin. 2colasticii acordau un deosebit respect aa ziselorautoriti filosofice i teologice, n special filosofilor anic/itii greco$romane i prinilor bisericii, i se fereau sadauge ceva nou la vec/ile nvturi.

3923 (L'icolo ;ac


9/25

;acodin.rincipalele trasaturi ale suveranitatii potrivit doctrinei acestui ginditor francez sunt'

(.%aracterul permanent$puterea de stat se instituie pentru o perioada de timp care nu se determina in modanticipat.otrivit doctrinei lui Codin, detinatorul puterii de stat, investit in functie pentru o perioada determinata detimp nu este suveran).%aracterul absolut$suveranul nu poate fi supus legilor create de el.2uveranul este deasupra legilor, comportamentullui nu poate fi supus reglementarilor juridice.=ointa suveranului este mai presus de lege si vointa celorlati subiecti dedrept.*.%aracterul indivizibil si unitar$autorul francez afirma necesitatea detinerii depline a puterii de stat de catre opersoana sau organ de conducere, respingind forma mixta de guvernare..%aracterul neconditionat si continuu'autorul afirma dreptul detinatorului puterii de stat de a solutiona problemelesocial$politice fara a fi obligat sa$si coordoneze propriile decizii cu alte persoane sau institutii.

1..E)aluai tr#s#turile formelor de gu)ern#m3nt "n concepia politico&$uridic# a lui =ean >odin.Formele de organizare a statului sunt determinate in baza criteriului apartenetei puterii de stat. Codin afirma existentaa * forme ale suveranitatii'(.Democratia'puterea intregii sau a majoritatii cetatenilor).-ristocratia'puterea celor alesi*.onar/ia' puterea unei singure persoane.Codin afirma astfel existenta a * forme de guvernare care sunt identice cu formele de organizare a statului'democratia, aristocratia, monar/ia.Dar el opteaz pentru monar/ie, ca form de guvernare n stat n care deintorul puterii este o singur persoan, care

este capabilisu.icients menin suveranitatea unic i indivizibil. Dar se opune categoric monarhiei tiranice i

monarhiei senioriate. 9l propune monarhia le/itim, n cadrul crei supuii ascult de monar/ iar acesta ascult dele/ile naturii.0uterea e+ecutiv, ca atribut esenial al guvernrii, nu are nici una din trsturile puterii suverane darnici atribuii care s tirbeasc natura suveran. Dar fiecare form de guvernmnt poate fi' un/uvernm1nt popular,aristocraticsau mi+"forme de guvernmnt#.

TEST 12: ?ugo @rotius

1.1.Defnii i determinai undamentul, principiile i metodele de cunoatere a dreptuluinatural dup Hugo Grotius.uternic influentat de noua orientare de gindire produsa de enastere, convisn fiind ca dezbinarile teologice nu potduce la principii unitare care sa intemeieze activitatea politico$juridica,


10/25

1.2.Determinai contribuia lui ?.@rotius "n dreptul internaional public.

remergtor tratatului de pace de la Restfalia, juristul olandez 7ugo


11/25

8ocT afirma ca omul este o fiinta sociala,daca omul nu ar fi astfel societatea civila nu ar fi fost posibil sa fieconstituita.3recerea de la starea de natura la societatea civila a fost posibila pentru ca starea de natura are unelecaracteristici care o apropie de societatea civila si face posibila aceasta trecere.8ocT sustien ca trecerea de la stareanaturala la societatea civila a avut loc in urma unui consens general prin care oamenii au dorit un maximum desecuritate si libertate.3recerea de la 2tatul natural la statul civil sa facut in baza unui contract bazat pe consimtamintulcomun.@biectul contractului este garantia drepturilor naturale nu suprimarea lor in favoarea suveranului.2inguruldrept pe care asociatii il pun la dispozitia societatii civile este acela de a pedepsi si a face dreptate.%a in orice contractdaca una dintre parti nu respecta obligatia, contractul poate fi anulat.

1.2.!nalizai principiile obligatorii pentru stabilirea regimului de libertate e)ideniate de =o


12/25


13/25

TEST 16: 0mmanuel Cant

1.1%rezentai ideile lui 0mmanuel Cant referitor la stat i drept.Filosofia sa politic pleac de la filosofia sa moral, care are n centru noiunea de lege universal a raiunii,umanitatea ca scop n sine. 2copul 2tatului, dup 6ant, este numai protec3ia dreptului0 statul trebuie s asigurecet3enilor posibilitatea de a se bucura de drepturile lor, dar nu trebuie s se amestece n activit3ile individuale, nicis ngrijeasc de activit3ile individuale. 9l si$a ndeplinit func3ia sa, cnd a asigurat libertatea tuturor0 n acest sens

trebuie s fie 2tatul de drept.1n mai multe texte politice, el si arat preferin3a clar pentru ordinea ntruc/ipat dedrept' e mai bun un stat puternic care i ofer suveranului puterea de a garanta dreptul, dect un stat slab ce duce la/aos.6ant reia ideile lui ontes5uieu si recunoaste existen3a a trei puteri n stat "legislativ, executiv siudectoreasc#, ns consider c aceast triad trebuie vzut ca o fic3iune' ea aminteste faptul c orice concentrare

excesiv a puterii devine un leagn al despotismului. 1n sc/imb, nu trebuie s pun n discu3ie unitatea dreptului.%ele trei puteri nu sunt, de altfel, Bseparate;, ci complementare.

1.2!nalizai raportul dintre drept i moral# "n concepia lui 0mmanuel Cant.6ant face distinctie intre ceea ce apartine dreptului si ceea ce apartine vointei, adica moralitatii.Dreptul in opinia luiTant nu poarta decit asupra actelor exterioare ale oamenilor, deci acestea fiind inferioare actelor morale care poartaasupra interioritatii umane.8ibertatea nu intemeiaza si nu se intemeiaza decit pe actele morale.%/iar daca dreptul este

intemeiat pe ratiune el nu poate sa$si extinda sfera asupra actelor pur interioare, acestea raminind in afarareglementarilor dreptului.Dreptul in conceptia lui 6ant deriva din moralitate, o moralitate ce functioneaza ca oconstringere, ca un imperativ.entru a actiona in conformitate cu conceptul unei legislatii rationale interioare, omultrebuie sa fie supus constringerilor juridice si morale.+n morala fiecare om se raporteaza la sine insusi conform reguliiautonomiei vointei,in drept fiecare om se raporteaza la fiecare om si la ceilalti conform unui principiu deconstringere.Dreptul se fondeaza pe constiinta pe care o are fiecare de a fi obligat sa se conformeze legii.

1.!daptai ideile lui 0m. Cant din lucrarea (Despre pacea perpetu#* la ideia contemporan# despre integrareeuropean#.

. - gndi pacea nu este o iluzie politic, le amintete 6ant eventualilor si detractori' este un ideal spre careumanitatea trebuie s tind. BDespre pacea perpetu;, tratat tiprit de 6ant n (KMG, prezint principiile filosofice aledreptului internaVional. 6ant susVine c vocaVia umanitVii este de a forma un 2tat unic0 timpul cnd popoarele sevor uni n acest mod este nc departe, dar nu putem tgdui c tendinVa este n acest sens, nici nu ne putem ndoi cscopul va fi atins. Fr ndoial c opera lui +mmanuel 6ant marc/eaz etapa cea mai important n istoria doctrineipacifismului. 8ucrarea um eWige Frieden reprezint concluziile practice ale conceptelor sale sociologice asuprarzboiului si a pcii. 2e pronun3 pentru crearea unui %ongres al 2tatelor, mprtsind ideea c pacea se va statornicidefinitiv pe msur ce libertatea popoarelor va fi cstigat si rzboiul nlturat pentru totdeauna.lanul lui 6ant deorganizare a lumii preconiza o Aniune de state, aceasta fiind, dup el,singurul mijloc de a mpiedeca rzboiul si de anltura violen3a. 6ant credea c rzboaiele pot fi nlocuite cu arbitrajul. De altfel, toate principiile stabilite de ctreel n 2pre pacea etern sunt astzi aproape universal recunoscute. -ceasta ne arat c doctrine de acest fel nu suntnumai exerci3ii dialectice, ci c/iar factori istorici, care nso3esc si reglementeaz progresul real.

3923 (S'tilitarismul englez -=erem >ent


14/25

e baza concepiilor evoluioniste, 2pencer a construit un sistem ntreg de filosofie.otrivit lui 2pencer, viaa este un gigantic proces ritmic, o micare continu de formaie i de descompunere. 2ensulacestei micri este ceea ce constituie evoluia, iar ea consist n mod mai precis dintr$o trecere de la omogen la/eterogen, de la nediferenial la diferenial, de la incoerent la coerent. 2ocietatea uman este asimilat unui organismbiologic. rin efectul seleciei naturale, speciile se transform, adaptndu$se ncetul cu ncetul condiiilor mediului,cele care nu se adapteaz, pier.@ privire interesant asupra relaiei om ! societate o realizeaz 7erbert 2pencer. %ontemporan i admirator al lui %/.DarWin, 2pencer proiecteaz o viziune organicist, considernd societatea ca un cmp al luptei pentru existen. 1ndomeniul dreptului, 2pencer formuleaz un ansamblu de :rincipii de 9tic absolut;, intre care principiul

fundamental este' :Fiecare poate s fac ceea ce voiete, numai s nu lezeze libertatea egal a celorlali;0complementarul acestui principiu se refer la consecine, i el sun astfel' :fiecare trebuie s suporte consecinelepropriei sale naturi i ale propriei sale conduite;.

1n baza acestor principii, 2pencer formuleaz o list a drepturilor naturale ale omului, derivate din ele' dreptul de a semica liber, dreptul de proprietate, dreptul liberului sc/imb, dreptul libertii de credin, libertatea cultului, acuvntului, a presei libere, etc.9sena concepiei lui 2pencer este organizarea vieii sociale, astfel nct individului s ise permit maximum posibil de drepturi i liberti, statul fiind doar un protector al acestora.

1.!preciai contribuia lui =o


15/25

nuanele subtile ale spiritului universal se refer la spiritul$naiune. Fiecare popor are propria sa istorie g/idat de unspirit naional specific, care atinge cea mai nalt form de exprimare n cadrul statului$naiune. Fiecare popor areconstituia pe care o merit. &aiunile au o evoluie proprie i se dezvolt gradual, trecnd prin etapele de cretere,maturitate i declin. Dac spiritul subiectiv aparine entitilor individuale, iarspiritul obiectiv este specific contextelor sociale, spiritul absolut iese n eviden ca stadiu nalt de dezvoltaremetafizic. 8ocul suprem n cadrul acestei evoluii e rezervat de 7egel artitilor i filosofilor, singurele entiticapabile s se simt confortabil n cercul restrns al gndirii pure.

1.E)aluai distincia dintre stat i societatea ci)il# pornind de la ideile politico & $uridice ale lui @eorg ?egel.

7egel i apoi 6arl arx defiena societatea civil ca' B...o stare atins de popoarele avnsate, dar marcate ns deegoism i avariie, lips de coeziune moral, deci se referea n special la ordinea economic i social cu principiiproprii, independent de cerinele etice, juridice sau politice;.+deea de societate civil reprezint treapta de mijloc pe drumul organizrii sociale de la familie la stat.Destinul conceptului de societate civil n opera lui 7egel trebuie judecat de pe un palier teoretic n care statul apareca ntruc/ipare absolut a ideilor universale de libertate, dreptate i moralitate. 3otodat, statul exprim ideea dentreg, de unitate civil deplin i reprezint un factor unic de stabilitate social i politic. la baza constituiriisocietii civile se afl trei moment eseniale' deplina coeren ntre trebuinele individuale i sistemul trebuinelorsociale0 asigurarea libertii individuale0 alturi de ocrotirea proprietii, impunerea unei puteri administrative care saib grij de interese particulare i comune ale societii.eferindu$se la ideea de stat 7egel i$a imaginat o structurpiramidal de organizare politic i administrativ. 1n prefaa Brelegerilor de filosofie a istoriei; a oferit un top

cratologic n cadrul cruia locul suprem revine monar/ului. Armtorul nivel este ocupat de funcionarii de stat iguvernani, iar ultimul loc revine corporaiilor i strilor. elaia individului cu statul este mediat de societateacivil, n sensul c realizarea idealurilor individuale este n strns legtur cu satisfacerea intereselor comune alecetenilor.

TEST 2G: ?ans Celsen

1.1Descriei normati)ismul i premizele teoriei pure a dreptului la ?ans Celsen.+n principala sa lucrare, BDoctrina pura a dreptului;, considerata de exegeti ca fiind expresia desavrsita anormativismului juridic, autorul respinge categoric teoria dreptului natural, teoria sociologica privind justitia si teoriascolii istorice asupra dreptului. %onvingerea lui 6elsen era ca teoria dreptului trebuie sa fie pura, adica sa respingaorice influenta de natura politica, morala, sociologica ori istorica, sa fie o teorie Beliberata de orice ideologie politicasi de toate elementele stiintelor naturii, constienta de legitatea proprie a obiectului ei si in acest fel constienta despecificul ei;6elsen a sintetizat urmtoarele premise ale teoriei pure a dreptului'$scopul teoriei dreptului este s readuc /aosul i multiplicitatea la unitate0$teoria pur a dreptului este tiin. 9a nu vizeaz dorina sau voina n drept, ceea ce trebuie s fie n drept ci ceea ceeste0$tiina dreptului este o tiin normativ, nu o tiin a naturii0$teoria dreptului ca tiin normativ nu are ndatorirea de a cunoate eficacitatea normelor juridice.%onceptul pe care se fundamenteaza normativismul lui 6elsen este cel de validitate, in sensul ca validitatea oricareinorme juridice este asigurata sistemic, in functie de conformitate cu norma juridica superioara. -stfel, crede autorul,teoria dreptului ramane pura, adica este ferita de orice amestec din afara sferei stiintei strict juridice. -ceastainseamna ca validitatea normei juridice nu depinde nici de eficacitatea sa, nici de actul de vointa care i$a dat nastere,ci este legata doar de ansamblul edificiului juridic existent intr$un anume spatiu si intr$un anume timp.1.2Demonstrai identitatea statului i dreptului "n doctrina lui ?ans Celsen.

Dreptul, n concepia lui 6elsen, este o ierar/ie de norme, dar nu o succesiune de cauze i efecte cum este cazullegilor naturale studiate de tiinele naturii "ex. dac este nclzit un metal, acesta se dilat, dilatarea fiind cauzat de

nclzire0 un /o trebuie pedepsit, furtul nu este cauza pedepsei, pedeapsa nu este efectul furtului#. 2tatul se identificcu dreptul pentru c el nu este altceva dect un sistem juridic, un sistem de conduit uman i o ordine de constrngeresocial. 2tatul nu poate fi i aciona dect n virtutea normelor juridice care l calific ca atare. @r, ncercarea de alegitima un stat ca Bstat de drept; este n realitate perfect inadecvat, pentru simplu motiv c orice stat trebuie s fiecu necesitate stat de drept.-stfel in acceptiunea lui 6elsen 2tatul ale carui elemente esentiale sunt poporul ,teritoriulsi puterea se defineste ca o ordine juridical relative centralizata, limitata in domeniul sau de validitate spatial sitemporal supus direct dreptului international si eficace in ansamblu si in general.entru ca statul si dreptul sunt unul


16/25

si acelasi fenomen a vorbi despre un stat de drept devine un pleonasm.2tatul nu este altceva decit personificareaordinii de constringere.

1.!preciai tr#s#turile normei $uridice pornind de la ideile lui ?ans Celsen.Dup 6elsen, norma juridic se caracterizeaz prin cinci trsturi'

$imperativul ipotetic, spre deosebire de imperativul categoric "norma moral# care$i fr condiii, fr de ce, frpentru c, prevederile normei juridice snt subordonate unei condiii, dac nu plteti datoria, confiscarea bunurilor0svrirea unei infraciuni $ pedeapsa etc.0$constrngerea0

$validitatea, norma juridic provine dint$o norm superioar, preexistent, deoarece ea este conceput ca ocomponent a sistemului0$nlnuirea ! dreptul constituie un sistem ordonat, coerent. -ceast ordonare se realizeaz pe niveluri, care constituiepiramida nivelurilor juridice. @r, ordinea juridic este o piramid, o ierar/ie format dintr$un anumit numr deniveluri de norme juridice, ntre care exist o condiionare ce determin fundamentul validitii sale, existnd i normafundamental $


17/25

specifica de asemenea modul de convocare al legislaturilor sau modul de funcionare al %urilor de >udecat.2pecific modul n care noile legi sunt activate, dar i modul n care legile vec/i pot fi modificate. ot exercita oputere coercitiv asupra indivizilor prin impunerea unor penaliti asupra acelora care nu ii ndeplinesc datoriile iobligaiile. %u toate acestea, nu toate legile pot fi considerate nite ordine constrngtoare deoarece unele legi pot sconfere unor indivizi puteri sau privilegii, fr s le impun acestora datorii sau obligaii.

3923 ))'oncepii neoBantiene

1.1%rezentai principiile fundamentale a neoBantismului%urentul neoTantian se structureaza pe multiple inconsecvente ale sistemului filosofic Tantian, el pretinzind prinnumerosii sai reprezentanti ca este mostenitorul Tantianismului si sustinind ca prin reinterpretarea acestuia va ajungela esenta sape care sa o puna in valoare in continuare.&eoTantianismul juridic se constituie ca o reactie la ideilepozitivismului ingust si ale empirismului englez care reducea orice cercetare la nivelul cunostintelor pozitive bazatepe experienta.3eoria lui 6ant era singura care putea servi la fundamentarea unei conceptii idealiste cu privire la etic si

la drept ca o contrapondere la empirismul pozitivist.1.2!nalizai principiul $ustiiei ca fundament al filosofiei dreptului "n concepia lui @iorgio del Hecc


18/25

a locului i rolului ei n dezvoltarea gndirii filosofico$juridice1.E)aluai di)ersitatea doctrinelor neo


19/25

3923 )G'Doctrina sociologic#

1.1%rezentai concepia sociologico + $uridic# a lui ;a' Jeber.%ea mai cunoscut lucrare a sa este eseul4tica protestant 5i spiritul capitalismului, lucrare care a fost piatra de

temelie n studiile sale de sociologie a religiilor. 1n aceast lucrare, Reber a argumentat faptul c religia este unadintre cauzele cele mai importante, care explic diferenele de dezvoltare dintre culturile@ccidentalei cele@rientale, i a subliniat importanaprotestantismuluiascetic care a condus la naterea capitalismului, abirocraieii astatului raional$legal din =est.1ntr$o alt lucrare important,0olitica" ca 5i vocaie, Reber definete statulca o

entitate ce posed monopolul asupra folosirii legitime a forei. 2ociologia Weberian este numit i Bsociologiecompre/ensiv;, deoarece nu vizeaz Bsensul obiectiv al aciunii;, ci Bsensul gndirii;. 3otodat, el a adus ocontribuie valoroas n dezvoltarea metodologiei tiinelor umaniste i, n special, a tiinelor politice.ax Reberface o distinctie categorica intre viata sociala reala si modul nostru de a cunoaste aceste realitati .@ricit deperfectionata si orice metoda ar folosi o stiinta sociala ea nu poate surprinde intreaga bogatie a vietii reale.

1.2Determinai coninutul noiunii (mas# de contiine indi)iduale* "n cadrul teoriei dreptului obiecti) a luiAKon Duguit.6u/uit susine c supremaia unei voine asupra alteia e o noiune metafizic implicnd o ierar/ie a persoanelor i avalorilor ce trebuie exclus dintr $o disciplin pozitiv.=oina general se poate impune, dar cu condiia ca ea s fielegitim, adic conform cu dreptul obiectiv i cu morala politic.2tatul e doar un aparat de gestionare a serviciilor

publice nsrcinat cu realizarea solidaritii sociale. -ntivoluntarismul l va mpinge pe6u/uit s conteste i noiuneade drept subiectiv ce atribuie voineiindividuale o putere a proape mistic ! metafizic.Dar dac dreptul nu este ceea ce doresc guvernanii, atunci ce este[6u/uit cere guvernanilor s respectedreptulobiectiv, adic cere s existe independent de voina lor. 2tabilitatea acestui drept s$ar face princonstatarea sasociologic i ar fi constituit din ceea cemasa spiritelordorete s impun printr $o reaciesocial organizat.@mul este n acelai timp individual i social i aceste dou caracteristici inseparabile ale contiinei i voinei lui sefortificate reciproc. -sociat, omul se simte mai om ! n grupurile corporative individualitatea crete. -stfel, Duguittrage concluzia csolidaritatea oamenilor este un fapt prim i c acestfapt real al solidaritii este fundamentuldreptului. Dreptul devine un fapt social derivat din solidaritate, care este sursa real a regulilor de drept i a

instituiilor juridice.

1.E)aluai raportul dintre stat i indi)id la Emile DurB


20/25

+n timp ce emoiile morale se caracterizeaz prin adeziune liber, emoiile juridice nu snt libere,deoarece o alt persoan poate s insiste i s impun realizarea acestei emoii . Dreptul se divizeaz ndrept autonom i drept pozitiv. Dreptul autonom constituie emoiile generate de ndemnul contiinei.Dreptul pozitiv este edificat pe o autoritate strin, ce$i gsete expresie n actul normativ, stabilind,astfel, prescripii juridice obligatorii pentru toi subiecii de drept. &ormele juridice, fiind o emanaie astatului, reprezint o reflecie a emoiilor.

1.2Stabilii rolul emoiilor "n drept conform teoriei psi


21/25

abordate de ginditor.'$contributia sa la conturarea statului dreptului ca stiinta$aprecierile cu privire la opera de legiferare si autoritatealegii$combaterea teoriilor rasiste privind dreptul$raportul dintre drept subiectiv si drept obiectiv$preocuparea de a descoperi legileobiective ale evolutiei dreptului.2tatul este prin originea sa o dezvoltare,o amplificare a nevoii de justitie.2tatul tinde sa devina un scopinsine.2copul principal si fundamental al statului dupa 9.2. este de a asigura si apara aplicarea consecventa a unui anumit ansamblu deprincipii referitoare la viata sociala,adica realizarea unei justitii conceputa intr$unanumit mod.

1.2@eneralizai i analizai legile obiecti)e ale e)oluiei dreptului dup# Eugeniu Sperania.

-bordand problema legilor evoluiei dreptului, 9ugeniu 2perania stabilete urmtoarele dou legi generale, i

anume' (# Dreptul, ca unul dintre aspectele sociale ale vieii, evolueaz in mod analog cu orice proces vital0 )#Dreptul, ca fapt spiritual, evolueaz prin afirmarea progresiv a spiritualitii omeneti.Dreptul obiectiv'dreptul este unsXstem deductiv de norme sociale destinate ca,printr$un minimum de justitierealizabila sa asigure un maximum de socialitate intr$ungrup social determinat.Dreptul subiectiv'interes garantat printr$o norma sociala.-re * elemente'(.interesul).obiectulinteresului*.garantarea interesului printr$o norma.


22/25

este un organ al constiintei umane, el nu dispune de putere creatoare de drept.2i o ultima teza a acestui curent este calegile nu au o valabilitate si o aplicabilitate universala.

1.2Determinai i argumentai leg#tura dintre istoricismul $uridic -coala istoric# a dreptului/ i istoricismul

filosofic

1.!nalizai raportul drept&obicei "n conte'tul ideilor istoricismului $uridic -colii istorice a dreptului#. &ulegea, ci cutuma reprezint principalul izvor al dreptului i baza acestuia. 1n raport cu cutuma, legea nu are dect oimportan secundar,legea nu formeaz reglui contiente, ea nu poate face altceva dects capteze ceea ce s$a

dezvoltat de la tine n viaa social de$a lungul istoriei unui popor si s$i asigure formularea.3eoria acestei coliafirm c exist o corelaie esenial intre orice manifestare juridic igeniul naional al poporului respectiv. entruaceast coal dreptul nu se nate ca un produs reflectat allegislatorului0 dreptul este un produs organic al societaii ilegea, cand formeaz reguli constiente, nuface decat s prind ceea ce a crescut de la sine n viaa social i istoric,spre a$l pune n formule. 1n aceste condiii dreptul de astzi este produsul lent i foarte complex al unei lungidesfsurri istorice.?coala istoric a dreptului a asociat astfel dreptul cu istoria. Dreptul sustinea 2avignX Bnu e facut,ci seface singur;. Dreptul este un un fenomen natural, comparat de catre 2avignX cu limba pe care o vorbim,care nueste o creaie individual i nici nu se nate din vointa cuiva. 9a este rezultatul culturii,credinelor, educaiei etc aunui popor de$a lungu timpului.%a i limba unui popor tot aa i dreptulreflect instituiile n procedeele, n scopurile

i n amnuntele sale cele mai mici, ntreg trecutulistoric alunui popor.

3923 *('%oziti)ismul "n drept

1.1%rezentai principalele idei a lui !uguste omte ca fondator al curentului poziti)ist.

3ermenul de Bpozitivism; a fost folosit pentru prima oara de 7enri, contele de 2aint$2imon pentru a indica metodastiintifica si legtura ei la filosofie. -doptat n cele din urm de -uguste %omte, acesta devine un puternic curentfilozofic ce a influentat diferite domenii ale stiintei, ncepnd cu secolul al N=+++$lea. %omte a urmrit infiinareaunei filosofii pozitiviste, corespunztoare ultimului stadiu la care omenirea trebuia s tind, dup ce a trecut prinstarea teologic i acea metafizic, ce reprezentau trepte necesare ale omenirii, in mersul ei de la copilrie sprematuritate pe care o reprezint cea de a treia treapta, a spiritului pozitiv. doctrina pozitivist promovat de %omte selimiteaz la instaurarea unui stat totalitar n care puterea este acaparat de un grup de savani, care n numele tiineitransform politica n dogm. 2e resping deci, ideile revoluionare promovate pn la el, numite Bdrepturile omului;,drepturi naturale i morale, inalienabile. +ndividul fiind doar un titular de drepturi pe care i le confer societatea. rinurmare tot punctul de greutate al concepiei lui %omte cade asupra faptelor omeneti, asupra relaiilor dintre oameni,relaii care$i constituie pe oameni ntr$un tot, ntr$o societate n care oamenii sunt legai printr$o interdependen, osolidaritate foarte activ ntre ei.1n aceste condiii nu poate fi vorba de drepturi, exist numai puterea societii de a neconstrnge s facem anumite lucruri. 8egea intervine cu constrngerea efectiv social.

1.2!nalizai raportul stat&drept pe baza concepiilor poziti)ismului etatic.

@ doctrin desprins din coala pozitivist, care ncepe s se afirme n


23/25

fore, provenind din propriile lor instincte de sociabilitate, i de aceea nu trebuie confundate aceste impulsuri naturalecare sunt causa remota a 2tatului, cu actul de creaie efectiv a statului care este causa proxima.

1.Determinai funciile dreptului pornind de la ideile curentului poziti)ist.

Dreptul este un fenomen istoric, sub forma instituiilor, pe care sociologia l studiaz. 9l reprezint ceva pur materiali observabil prin simurile noastre. Dreptul, consider Duguit, nu trebuie s sanc ioneze obligaii, garanii sau saib caracter punitiv. 3oate aceste caractere au fost dobndite o dat %u intervenia statului n viaa societii i, maiales, din momentul m care guvernanii au nceput a$i impune propria voin guvernailor.

3923 *)'Iundamentele ontologiei $uridice

1.1Definii conceptul de realitate $uridic# i e)ideniai formele ei.ealitatea juridica alaturi de altele cum sunt'realitatea morala, realitatea politica, realitatea artistica sunt inalienabilerealitatii socialein conditiile istorice determinate.9a vizeaza in principal raporturile juridice dintre oameni cealcatuies adevaratul fundament ontologic al dreptului.9lementul definitoriu constituitiv , fundamental al realitatiiuridice il reprezinta faptul juridic.Deci formele realitatii juridice sunt faptele juridice, constiinta juridica, fenomenul

dreptului, ordinea de drept.

1.2Determinai particularit#ile spaio&temporalit#ii "n domeniul dreptului%a orice fenomen social legile juridice se raporteaza si el la cele doua elemente de relatie care impun in mod firesc siinevitabil anumite limite puterii lor de actiune si le circumscriu cimpul de aplicare'spatiul si timpul.-ctiunea legii intimp si in spatiu.

1.E)aluai formele de e'isten# a dreptului.2ensul principiului unic al egalitii formale se manifest "i exist# n urmtoareleforme de existen a

dreptului'(# n norma de drept "juridic# ! n form de reguli de conduit a subiecilor de drept0)# n raportul juridic ! n form de relaii reciproce ale subiecilor de drept, formal egali, liberi iindependeni0*# n contiina juridic ! n form de contientizare a sensului i cerinelor principiului de drept"n deosebirea icoraportul su cu legea# de ctre membrii asociaiei juridice date0

# n capacitatea juridic ! n form de recunoatere a indivizilor "a asociailor, uniunilor lor# caformal egali, liberi iindependeni unul de altul, ca subieci ai relaiilor de tipjuridic0G# n proceduri juridice ! n form de ordine egal i corect de dobndire i realizare aDrepturilor i obligaiilor de ctre toi subiecii, de rezolvare a conflictelor despre drept etc.Deaceea, dreptul imanifest existena n toate aceste forme juridice, dar nu numai n unasingur "norm de drept#, sau n trei forme"norma juridic, raportul juridic, contiina juridic#.1ns fiecare dintre aceste forme de existen a dreptuluindeplinete o anumit funcie a sa iocup un loc al su anumit n contextul general al existenei dreptului. ?i ngeneral, dreptulexist peste tot, i n toate acele cazuri i fenomene, unde se respect i se aplic principiulegalitiiformale

TEST : Determinismul ca principiu metodologic "n e'plicarea dreptului

1.1E'plicai esena determinismului i prezentai categoriile acestuia.

Determinismul este o parte componenta a ontologiei in cadrul careia ocupa un loc major.9senta lui consta inrecunoasterea existentei unor relatii de dependenta si conditionare in virtutea carora producerea si existenta tuturorfenomenelor se realizeaza pe un temei propriu.%ategoriile determinismului sunt'cauza, necesitatea,intimplarea,posibilitatea, realitatea, probabilitatea, legea.

1.2!nalizai rolul i funciile raportului de cauzaliate "n drept.

8egatura dintre cauza si efect poarta numele de raport cauzal sau raport de cauzalitate.+n drept relatia cauzala estereprezentata de raportul dintre fapta ilicita si prejudiciul cauzat.8egea cauzalitatii se formeaza astfel'o anumita cauzaproduce cu necesitate intotdeauna si pretutindeni acelasi efect daca sunt prezente aceleasi conditii .%ariatia conditiilordetermina variatia efectelor aceleasi cauze.entru problemele fundamentale ale dreptului raportul de cauzalitateocupa un loc de frunte prezentind nu numai un interes teoretic indiscutabil dar si o uriasa insemnatate pentru


24/25

activitatea organelor de stat.&ecesitatea studierii temeinice a raportului de cauzalitate se impune si fata de interesulcrescind care se manifesta in activitatea organelor de justitie, de procuratura, de politie, de nevoia unei orientariteoretice corecte pe care o resimte practica judiciara.

1.E)aluai legea ca determinare $uridic#.

8egea este categoria filosofica ce desemneaza acel raport obiectiv necesar, general reTativ stabil si repetabil intrediferite obiecte,intre obiecte si proprietati ale lor, precum si intre diferite etape succesive ale evolutiei unuisistem.8egea este un raport obiectiv in sensul ca el se stabileste intre sisteme independent de vointa arbitrara a

omului.8egea are un caracter general !legea caracterizeaza un gen de obiecte neexistind legi ale unor sistemeindividuale.8egea are un caracter relativ stabil deoarece dureaza atit timp cit dureaza conditiile favorabile sirepetabile.Daca se sc/imba conditiile se modifica si actiunea legii.8egea fizica exprima ceea ce este ceea ce seintimpla si corespunde intregii realitati pe cind legea juridica nu$si trage adevarul din fenomene, nu exprima ceea ceeste ci ceea ce trebuie sa fie.8egea obiectiva exista si actioneaza independent de vointa oamenilor ea neputind ficreata sau distrusa dupa dorinta, legile obiective sunt indierente in raport cu interesele oamenilor.Descoperite de omlegile obiective se formuleaza ca legi ale stiintei.

TEST : Elemente de epistemologie $uridic#

1.1E'plicai noiunile de gnoseologie, epistemologie, ade)#r, ade)#r $uridic


25/25

condiionat valoric, iar progresele veritabile realizate de umanitate au fostntotdeauna nnoiri n ordine valoric.tipuride valori'vitale, economice, politice, juridice, morale, estetice, teoretice, religioase=aloarea este acea relaie ntre subiect i obiect n care, prin polaritate i ierar/ie, s e e xpr i m p r e u i r eaac or d at "d e o pe rs oa n sa u co l ec ti vi t at e um an # un or obiecte, nsuiri sau fapte "naturale, socialesau psi/ologice# n virtutea capacitiiacestora de a satisface anumite necesiti, dorine, aspiraii sauidealuri umaneistoricete condiionate.

1.2!naliazai dreptul ca form# de manifestare a libert#ii.

1.E)aluai dreptatea ca )aloare $uridic# suprem#.

copiute examen filosofia dreptului.conspecte.md

Documents