creativitate maculator

8/18/2019 creativitate maculator

1/37

Schimbarea paradigmei educaţionale, renovarea curriculumului şcolar au creatcondiţii favorabile pentru

evoluarea educaţiei artistice plastice şi coloristice la toate treptele şi niveleleinvăţămantului, inclusiv şi in

invăţămantul superior.

prestigiul disciplinei „Educaţia plastică” (inclusiv „Studiul culorilor”, „Educaţiecoloristică”) in şcoala şi

societatea contemporană este destul de modest (cu ecepţia claselor de profil laeducaţia plastică, lecţiilor de

artă plastică in şcoala generală li se acordă numai o oră pe săptămană)!

"onform acestor opinii, produsele crea iei sunt proiectări ale lumii interioare ațmicilor colari# un desen $n care predomină culorile reci, corespunde stării lor deș

triste e, de de%amăgire, o povestire av&nd ca subiect predominant o luptă, unțră%boi, cu persona'e cu puteri supranaturale corespunde unei stări de descărcarea agresivită ii i re%olvare a unui conflict, etc. ceasta $l eliberea%ă pe miculț școlar de o anumită anietate.ș În cel de-al doilea tip, produsul reali%at nu este $n

legătură cu copilul creator. cesta operea%ă asupra unor aspecte ale mediului,adăug&nd foarte pu in la re%ultat din stilul său ca persoană. e eemplu,țlucrările din cadrul abilită ilor practice cu subiect impus (origami * bărcu a,ț țsolni a, cămă u a etc.) la care copilul mai adaugă anumite elemente creativeț ș ț

obiectului $n sine pentru a+l particulari%a sau pentru a+l integra $ntr+un anumitcontet. În cel de-al treilea tip, produsul reali%at este at&t o epresie acreatorului, c&t i o $nt&lnire personală a cerin elor unei probleme eterne i suntș ț șincluse# scenariul unui dialog dintre persona'e, aran'amentul unui decor pentru oscenetă, aran'amentul mu%ical pentru un dans etc.

n opinia autorului, paralel cu dezvoltarea opera iilor mintale i a capacită iiț ș ț logice, elevul în elege realitatea obiectivă i naivitatea fanteziei înregistrează oț ș

scădere bruscă -bidem, p./01.


2/37

e altfel, insisten a unor cercetători $n favoarea predeterminismului genetic ațcedat. n altă ordine de idei, unii cercetător cred $ntr+o minune pedagogicăincorigibilă, eager&nd $n direc ia opusă# prin educa ie se poate face totul -1.ț ț

n accep iunea autoarei 2. 3oco -45, p. 651, atitudinile po%itive permit oț

valorificare optimă a aptitudinilor i a cuno tin elor $n sens creativ, pe c&nd celeș ș țnegative blochea%ă de%voltarea creativită ii. t&t atitudini po%itive, c&t iț șaptitudinile creative se manifestă foarte bine la colarii mici $n timpul lucrului $nșgrup.

7rin statutul său, obiectul de studiu educa ia plastică promovează cultivareaț sensibilită ii, a disponibilită ilor creative individuale în scopul comunicării cu iț ț ș prin artă i creează premisele unui transfer către celelalte discipline i în via aș ș ț socială.

n accep iuneaț autorului -1, testele de inteligen ă nu s+au dovedit a fi deț

a'uns, de aceea au reapărut $n aten ie strategiile de măsurări subiective.ț

"ercetările recente au demonstrat că folosirea combina iilor de teste oferăț

re%ultate mai sigure, iar dacă se lucrea%ă cu un lot mai restr&ns, metodele

obiective $mpreună cu cele subiective sunt mai eficace. 7e de altă parte, părereaspeciali tilor este că selec ia trebuie să fie un proces continuu, care $mpreună cuș ț

evaluarea activită ilor pe ba%a observa iei ar duce la re%ultate valide.ț ț

e asemenea, autorii au a'uns la conclu%ia că motiva iei creatoare a copiilor ț

$i sunt specifice#

a. intensitatea i stabilitatea mobili%ării pentru anumite tipuri de activită iș ț

(scris, citit, socotit, desenat, c&ntat etc.)! b. preferin a pentru compleitate, dificultate, diversitate i multiplicitate aț ș

problemelor abordate!c. modul $n care este apreciat copilul i re%ultatele sale etc.ș


3/37

n continuare, vom anali%a modelul procesului creator aat pe procesul

crea iei, concept care apar ine lui 8andau. 2odel delimitea%ă patru etape sauț ț

stadii ale procesului creator# 0) pregătirea! 9) incuba ia! 4)ț

inspira ia:iluminarea!4) verificarea.ț

1. Pregătirea * $n fa%a de preparare, copilul sesi%ea%ă problema, anali%ea%ă

datele problemei, enun ă i testea%ă diferite ipote%e re%olutive. El recurge laț ș

tentative repetate de re%olvare a problemei, utili%&nd deprinderi i cuno tin eș ș ț

achi%i ionate. n această etapă se acceptă toate răspunsurile ob inute prinț ț

$ncercări i erori. "opiii con tienti%ea%ă deficien ele ce trebuie remediate,ș ș ț

imperfec iunile ce se pot $nlătura, lacunele $n cunoa tere i disfunc iile, $ntreț ș ș țfapte i teorie i sesi%ea%ă că problema constă $n găsirea unei metode mai rapideș ș

i eficiente. "opiii diferen ia%ă esen ialul de neesen ial, au o stare de optimăș ț ț ț

receptivitate la stimulii eterni, i o atitudine fleibilă fa ă de bogă ia iș ț ț ș

compleitatea mediului. in sub control un c&mp larg de date i manipulea%ă unȚ ș

bogat material informa ional, discu iile purt&ndu+se liber $n grupul de lucru.ț ț

;ormulare corectă a problemei creative asigură un avans chiar din start i deș

aceea se acordă o aten ie deosebită recunoa terii problemei reale i tehnicilor deț ș ș

eprimare i reeprimare $n diferite feluri a aceleia i chestiuni.ș ș

2. Incuba ia – ț etapa $n care copilul antrenat $n procesul de crea ie răm&neț

$ntr+o stare de confu%ie cognitivă i cu un ad&nc sentiment de frustrare, de aceeaș

etapa incuba iei a mai fost denumită i etapa frustra iei. Situată $ntre momenteleț ș ț

elaborării ultimei ipote%e i ale solu iei definite, durata ei este variabilă.ș ț"aracteristica perioadei incuba iei este permanentă revenire spontană asupraț

problemei i tensiunea ca stare de cercetare. ncuba ia este prin ecelen ă etapaș ț ț

activită ii incon tiente, fără efort i preocupare con tientă.ț ș ș ș

. Iluminarea * se mai nume te inspira ie sau intui ie i desemnea%ăș ț ț ș

momentul $n care solu ia problemei apare brusc $n c&mpul con tiin ei sauț ș ț

problema este privită dintr+un unghi de vedere total diferit. „nspira ia esteț

momentul străfulgerării ideii, pe care adeseori $l $nso im de eclama ia „aha


4/37

sau „am găsit, asta era


5/37

d) %ormalizarea rezolvării reale * constă $n eprimarea logico+matematică a

solu iei ob inute i a procedurii re%olutive corespun%ătoare.ț ț ș

utorul 7onomariov accentuea%ă că succesiunea acestor fa%e nu este

identică la to i subiec ii i $n toate situa iile. ?nele fa%e pot fi eludate, alteleț ț ș țcomprimate etc. Se remarcă importante suprapuneri $ntre schema lui @allas iș

etapele identificate de 7onomariov. incolo de denumirile diferite, ambele

eviden ia%ă aproimativ aceea i gamă de fenomene psihice care intervin $nț ș

procesul crea iei. Ele pot deveni eronate $n măsura $n care se eri'ea%ă $n schemeț

universale, identificabile $n orice proces de crea ie.ț

>raiectoria desfă urării actului imaginativ nu are un caracter linear, ciș

unul sinusoidal. magina ia creatoare este pilonul central al activită ii de crea ie,ț ț ț

finali%&ndu+se prin elaborare sistematică, $n timp sugestiile, intui iile i ideileț ș

ini iale au un rol de declan are i de%voltare.ț ș ș

n determinarea nivelului de de%voltare a imagina iei creatoare, pondereaț

principală revine factorilor interni. "u toate acestea, nu poate fi desconsiderată

nici importan a factorilor eterni, $ndeosebi a sistemului educa ional. 7unereaț ț

frecventă a elevului $n situa ii noi i solicitarea lui sistematică de a+ i schimbaț ș ș

strategia de re%olvare a unor probleme i de a găsi altele dec&t cele de'a tiute,ș ș

de a elabora proiecte noi, de a emite ipote%e i idei nonconformiste, c&t maiș

diferite, contribuie $ntr+o măsură considerabilă la fleibili%area structurilor

intelectuale, la de%voltarea func iei constructive i combinatorice a imagina iei.ț ș ț

impotrivă, rigiditatea activită ii mentale ac ionea%ă ca factor reticent, bloc&ndț ț

de%voltarea imagina iei creatoare. n acest contet, este important rolulț

$nvă ătorului. 7rin modul de concepere i reali%are a procesului de $nvă are iț ș ț ș

prin comportamentul didactic al $nvă ătorului, de%voltarea imagina iei creatoareț ț

a elevilor poate fi at&t de%voltată, c&t i blocată. ccentuarea $n cadrulș

procesului educativ asupra aspectului informativ*reproductiv este interpretată ca

av&nd un efect frenator! dimpotrivă, punerea $n prim plan a aspectului formativ+


6/37

activ oferă condi ii superioare pentru stimularea i de%voltarea imagina ieiț ș ț

creatoare.

3olul principal $n imagina ia elevului $l are nu at&t mecanismul de operareț

(combinare, transformare), c&t mai ales cel de generare, care oferă materialul delucru, care el $nsu i este neobi nuit, inedit.ș ș

. ?lterior, imagina ia se va de%volta, form&ndu+se diferen ele calitative,ț ț

care au la ba%ă faptul că „$nvă ătura”, ca activitate specifică (de ba%ă) a copiluluiț

colar mic este o activitate cu caracteristici noi, care vor impune restructurări $nș

planul tuturor proceselor de cunoa tere. e%voltarea cognitivă a colarului mic,ș ș

caracterul organi%at i relativ sistematic al cuno tin elor, antrenarea permanentăș ș ț

i activă a spiritului de observa ie, a g&ndirii $n cadrul lec iilor condi ionea%ăș ț ț ț

de%voltarea imagina iei, $n raport cu „completarea” i „organi%area semnifica ieiț ș ț

percep iei” i a imagina iei reproductive.ț ș ț

Evident, pentru de%voltarea capacită ilor i activită ii creatoare nu esteț ș ț

suficientă cre terea permanentă a spiritului de observa ie, ci orientarea colaruluiș ț ș

mic pe dimensiunile coordonate ale reflectării. e%voltarea activită ii creatoareț

echivalea%ă cu de%voltarea treptată a modalită ilor de a $nvinge greută i ce apar ț ț

din cau%a contradic iilor dintre de%voltarea proceselor de cunoa tere (observa ie,ț ș ț

repre%entări, imagina ie, g&ndire), a momentului gnoseologic al activită iiț ț

creatoare, secundată de de%voltarea lentă a capacită ilor observate, repre%entate,ț

imaginate i g&ndite.ș

"li eul repre%intă solu ionarea problemei $n ceea ce prive te forma iș ț ș ș

conturul obiectului. Se caracteri%ea%ă prin faptul că repre%intă pentru elev un

element compo%i ional deschis, care poate fi plasat $n oricare parte a desenului iț ș

poate fi colorat, ha urat sau nu etc. Aperarea cu „cli ee” se de%voltă caș ș

solu ionare provi%orie a contradic iilor dintre percepere i capacitatea de redare aț ț ș

formelor obiectelor


7/37

. n acest sens, produsul activită ii creatoare reflectă un con inut mult maiț ț

bogat i mai prelucrat $n referiri la realitatea concretă dec&t produsele activită iiș ț

creatoare a colarului mic.ș

7rin această caracteristică a activită ii creatoare a micului colar ț șrecunoa tem particularită ile generale ale dimensiunii care generea%ă idei noi.ș ț

in aceste perspective, micul colar $n elege faptul că fenomenul particular esteș ț

purtător de semnifica ii ample.ț

Elevul mic folose te un repertoriu mai larg de culori i nuan e la desene,ș ș ț

mai multe ad'ective $n povestire, mai multe elemente descriptive $n compo%i ie!ț

folosirea ad'ectivului este selectivă i constituie un mi'loc de tipi%are. A altăș

caracteristică a colarului mic constă $n apari ia numeroaselor elemente originaleș ț

care au la ba%ă prelucrarea compleă a unor impresii personale. 8a colarii mici,ș

cunoa terea generală a lumii este consistentă. cest aspect devine evident $nș

varia ia subiectelor alese de colarul mic atunci c&nd i se cere să desene%e sau săț ș

reali%e%e o compunere.

7otrivit autorului -1,copilul de v&rsta colară este caracteri%at ca fiind unș

observator perspicace al realită ii, dar care amestecă realul cu crea ia fante%ieiț ț

sale, aspect remarcat i $n cadrul activită ilor practice, efectuate deș ț -1.

ctivită ile practiceț sunt atractive pentru copil, putem spune chiar fascinante,

pentru că $l pun $n situa ia de a domina $nsu irile particulare ale materialelor, deț ș

a+ i eercita imagina ia i func iile creatoare. 3elativ repede, copilul $ i $nsu e teș ț ș ț ș ș ș

tehnicile de lucru $ntr+o activitate practică, după care o poate desfă ura liber.ș

acă se creea%ă condi ii favorabile desfă urării activită ilor, adică, locuri deț ș ț

lucru, materiale variate, activită i practice, acestea constituie oca%ii generoaseț

pentru manifestarea creativită ii copilului. upă ce colarii mici sunt ini ia i cuț ș ț ț

tehnica de lucru i $ i formea%ă anumite deprinderi practice pe care $nvă ătoriiș ș ț

trebuie să o forme%e ($n irare, $nnodare, bobinare, $ndoire, tăiere, tratareaș

suprafe elor, $mbinare, festonare, $mpletire, cusături, esături) copilului esteț ț

capabil să reali%e%e produse originale, inedite.


8/37

7e plan interna ional, creativitatea a fost anali%ată ca# produs i proces, caț ș

dimensiune sintetică $n profilul personalită ii i ca poten ialitate, fiind abordată,ț ș ț

pe larg, de către# @. Bohler, 7.E. >orrance, . Asborn, E. 8andau, >. mabile, C.

Dardner , . Sternberg etc. 7otrivit 2. 3oco -pud, p.491, cercetările $n

domeniul creativită ii au devenit mai insistente la $nceputul anilor 0FG, dată laț

care H. 7. Duilford, pre edintele de atunci al socia iei mericane de 7sihologie,ș ț

a inut o celebră conferin ă, unde i+a $ndemnat pe to i cercetătorii $n domeniu săț ț ț

studie%e temeinic i $n mod direct creativitatea $n vederea valorificării iș ș

stimulării acesteia. n anii 0FG+06G creativitatea a fost oarecum negli'ată $n

cadrul cercetărilor, situa ie consemnată $n mod concret de autorii 2aI $n 0/G iț ș

Sternberg $n 06.

0. "onstantinescu Stoleru 7. "reativitatea.*cunoa terea i stimulareaș ș

poten ialului creativ (implica ii practice, psihologice iț ț ș

psihoeduca ionale). Jucure ti# >ipografia ?niversită ii, 9GG5.ț ș ț

in aceste perspective, $n 3om&nia, cercetările eperimentale au luat

amploare după 0KG, av&nd drept obiective finale evaluarea i de%voltareaș

creativită ii $n următoarele domenii#ț

• psi&ologia colară educa ională i a dezvoltăriiș ț ș * 7aula "onstantinescu

(0KG), 3elI 2ihalevici (0KK), Dr. Licola (0/0), 7. Dolu (0/F), 7avel

7opescu (00), 2argareta inică (04), 2ariana "aluschi (05) etc.• psi&ologia crea iei tiin ifice i te&nice, psi&ologia organiza ionalăț ș ț ș ț *

7.7opescu+Leveanu (0KK), l. 3o ca (0/0), 2ihaela 3oco (0K, 0/F), M.ș

Jelous (00), 2. Dolu (04), S. "helcea (0G, 05), . Leculau (00,

0), 2. Nlate (0, 9GGG)!


9/37


10/37

Q se distinge o fa%ă de autonomie eterioară, superficială, c&nd elevul

continuă să lucre%e acasă ceea ce a $nceput la şcoală direcţionat de

$nvăţător! iar a doua fa%ă este de autonomie internă c&nd elevul este

direcţionat, ghidat de $nvăţător, dar lucrea%ă după cum doreşte, dupăcum simte.p.096

(imba rom)nă din clasa a patra oferă un teren propice e*ersării +i stimulării

poten'ialului cognitiv +i creativ al elevului.

Q conţinuturile acestuia vi%ea%ă trei categorii de procese mentale#

mne%ice, verbalo + logice şi imaginative, configur&nd o prelucrare de

sub mai multe unghiuri de vedere a materialului lecturat!Q elevul din clasa a patra este caracteri%at de un plus de maturitate, este

foarte sensibil la faptul literar şi lingvistic, la eventualele oscilaţii şi

inconsecvenţe ale modului cum este $nvăţat să se raporte%e la ele.p09

alături de obiectele limba rom&nă, matematică, istorie, geografie,

ştiinţe, un rol important $n formarea elevilor $l au deterităţile#

abilităţile practice, educaţia plastică, educaţia mu%icală, educaţiafi%ică, educaţia civică. >oate aceste obiecte, cărora unii nu le dau

foarte mare importanţă, sunt importante pentru de%voltarea

creativităţii, $ndem&nării, sensibilităţii la frumos at&t pentru priviri c&t

şi pentru au%!p04G

deprinderea lecturii creative (a sesi%a, a re%olva, a inventa

situaţii+problemă!

%inalită'i ale sistemului educa'ional #. Peretti

Q %inalitate centrală * de comunicare interpersonală $ntre generaţiile

unei societăţi * asigur&nd continuitatea unei societăţi cu ea $nsăşi, cu

trecutul şi pre%entul său şi cu posibilităţile de evoluţie care permit

reali%area aspiraţiilor!

Q %inalitate de referin'ă * $i asigură individului capacitatea de a unifica,

printr+un act de g&ndire şi de a sensibili%a diferite fapte de cultură şi


11/37

civili%aţie!

Q %inalitate a securită'ii +i creativită'ii * presupune ca actul educaţiei

să ofere celor educaţi un mediu cultural securi%at.p.4G6

O pedagogie pentru învăţământul primar / nton lica,orin Cerlo, Miorel Jinchiciu,R+rad# Editura

?niversităţii urel Mlaicu, 9GGF p.4K6)

„?na din principalele cerinţe ale invăţămantului modern este aceea a formării laelevi a deprinderilor de studiu individual, care să fructifice capacitatea de a

gandi şi acţiona liber şi creativ.lbulescu p.6)

(Amul contemporan, trebuie $nvăţat, $n primul r&nd, să $nveţe, să g&ndească liber şi deschis, să fie creativ şi inventiv şi să+şi pună $n valoare potenţialul de careeste capabil pentru a deveni, astfel, un adevărat profesionist al domeniului săude activitate.p996 Elemente de pedagogie generală, teoria curriculum – uluişi teoria instruirii : 2arian . lie. * >imişoara# 2irton, 9GGFp 955)

0. Higău 2. "opiii supradota i. Jucure ti# Societatea tiin ă >ehnică,ț ș Ș ț

05, 4/5 p.0F. Hude . 7sihologie colară i optim educa ional. Jucure ti# Ed. idactică iș ș ț ș ș7edagogică, 9GG9,465p.

0. Masiliev 2. ?n studiu teoretico * practic al calită ilor profesoruluițsolicitat. n# 7rofesorul i $nvă ăm&ntul modern. "ulegere de articole.ș ț"hi inău# . . E. 9GGG.ș Ș

Stoica, ., /reativitatea elevilor - posibilită'i de cunoa+tere +i educare,

E7, Jucureşti, 0/4.

onescu, 2iron, 0emersuri creative în predare +i învă'are, Editura 7resa?niversitară "lu'eană, "lu' *Lapoca, 9GGG.

3obinson, B., 0. /ultură, creativitate +i tineret dezvoltarea politicilor publice. epartamentul de cercetare şi de%voltare de politici culturale Lota de politici nr.9. Strasbourg# "onsiliul Europei.


12/37

Sharp, ". 8e 2Ttais, H., 9GGG. #rtele, creativitatea +i educa'ia culturală o perspectivă interna'ională (3ecen%ia internaţională a curriculum+ului şi proiectul cadrelor de evaluare). 8ondra# utoritatea pentru calificări şicurriculum.

Valoarea formativă a ariilor curriculare Arte şi Tenologii în planulstimulării creativităţii şcolarului mic

rta este principala modalitate prin care se $nfăptuieşte relaţia estetică dintre omşi realitate. Apera de artă $nglobea%ă cunoştinţe nespecifice (material istoric,social, biografic, geografic etc.) care stau la ba%a operei şi cunoştinţe specificedob&ndite şi transmise pe căi proprii cunoaşterii artistice. Abiectele şifenomenele realităţii $i declanşea%ă artistului trăiri şi reacţii care sunt transpuse

$n opera de artă prin procesul creaţiei. "eea ce transpune artistul repre%intăredarea prin forme epresive a propriei lumi interioare.

Malenţele formative ale artei re%ultă din multiplele posibilităţi pe care le includemesa'ul artistic, de a descoperi şi pune $n evidenţă cele mai intime şi profundelaturi ale sensibilităţii umane. rta ,,răspunde unor nevoi reale pe care le simteorice persoană de a+şi lămuri unele idei, de a+şi motiva unele comportamente şide a+şi fundamenta unele atitudini, suger&nd, eplic&nd, valorific&nd sau

problemati%&nd. 7rin caracterul ei stimulativ, tonic, optimist etc. arta $mpinge la

iubirea adevărului, a binelui, a ştiinţei şi a vieţii.”( . Salade, 0K4, p.0K)-01rta este un mi'loc important pentru stimularea creativităţii generale şi $nspecial a

creativităţii artistico+plastice. rta reflectă nevoia omului de a+şi $nfrumuseţaviaţa, apoi de a crea lucruri frumoase pentru sine şi pentru cei din 'ur. Ea poate fi$nţeleasă prin cultură şi meditaţie. 7ersonalitatea creativă se caracteri%ea%ă prinanumite trăsături comune, iar procesul creativ este acelaşi $n artă, $n ştiinţă sau$n alte domenii. 2ihai 3alea consideră că psihologia artistului conţine anumite

trăsături, abilităţi şi atitudini pe care le posedă orice om, dar se manifestă $ntr+ungrad mai $nalt şi are forme proprii pentru fiecare individ. t&t $n creaţiaştiinţifică dar şi $n cea artistică, au fost identificaţi aceeaşi factori ai creativităţii,de natură intelectuală, aceeaşi g&ndire divergentă, aptitudinea de a abstracti%a,de a anali%a, de a sinteti%a. n şcoala primară se $nvaţă elementele cele maisimple ale limba'ului artistic, se educă şi se formea%ă o serie de procese psihiceintelectuale, afective şi motivaţionale, foarte importante $n actul creator.

ptitudinile artistice se de%voltă prin eersare. Eistenţa unei predispo%iţii,

indispensabilă formării aptitudinii, urmea%ă să fie actuali%ată şi de%voltată $n procesul activităţii, fiind antrenată $ntreaga personalitate. stfel, formarea

https://innerspacejournal.wordpress.com/2011/07/07/valoarea-formativa-a-ariilor-curriculare-arte-si-tehnologii-in-planul-stimularii-creativitatii-scolarului-mic/https://innerspacejournal.wordpress.com/2011/07/07/valoarea-formativa-a-ariilor-curriculare-arte-si-tehnologii-in-planul-stimularii-creativitatii-scolarului-mic/https://innerspacejournal.wordpress.com/Lili/LUCRARE%20GRD.I%20DAVID%20LILIANA/Lucrare%20grd.%20I%20Lili.doc#_ftn1https://innerspacejournal.wordpress.com/Lili/LUCRARE%20GRD.I%20DAVID%20LILIANA/Lucrare%20grd.%20I%20Lili.doc#_ftn1https://innerspacejournal.wordpress.com/2011/07/07/valoarea-formativa-a-ariilor-curriculare-arte-si-tehnologii-in-planul-stimularii-creativitatii-scolarului-mic/https://innerspacejournal.wordpress.com/2011/07/07/valoarea-formativa-a-ariilor-curriculare-arte-si-tehnologii-in-planul-stimularii-creativitatii-scolarului-mic/


13/37

aptitudinilor nu se poate face independent de celelalte componente ale personalităţii.

Lu poate fi acceptată divi%area copiilor $n două categorii# cei cu aptitudini şi ceifără aptitudini. n general, toţi copiii sunt capabili să asculte mu%ică, să

desene%e, să recite sau să danse%e. Lu $n acelaşi grad, bine$nţeles. e aceea, profesorii trebuie să depiste%e aptitudinile artistice ale elevilor, apoi să+iantrene%e prin organi%area eerciţiilor de creaţie.

nfluenţa artei asupra proceselor de cunoaştere constă $n de%voltarea, $n primulr&nd, a capacită'ilor senzorio-perceptive. "u a'utorul imaginilor artistice şicompo%iţiilor mu%icale, contribuie la lărgirea ori%ontului de cunoaştere, la

perceperea mai compleă şi mai cuprin%ătoare a realităţii. "opilul dob&ndeşte oserie de cunoştinţe despre culorile şi formele obiectelor, despre relaţiile dintreele. cum se formea%ă principalul fond de spri'in pe care se de%voltă talentul.Aperele de artă accesibile v&rstei, pot duce la de%voltarea aptitudinilor artistice,a imagina'iei creatoare, a g)ndirii şi posibilită'ilor creatoare ale copiilor.

7rimele $ncercări ale copiilor sunt combinaţii de imagini din basme, povestiri,ilustraţii cunoscute mai $nainte. >oate formele artei duc şi la influenţarea buneidispozi'ii, stare care constituie un stimulent al activităţii $ntregului organism.

;ormarea sentimentelor estetice $ncepe de timpuriu, prin plăcerea pentru adesena, a modela, a colora, a construi. o'iunile estetice apar prin aprecierea

propriei lucrări $n comparaţie cu lucrările altor copii. 7rin educaţie este perceput, observat şi apreciat frumosul din lumea$ncon'urătoare, care va fi apoi redat $n lucrările proprii.

#ten'ia se de%voltă datorită modului $n care sunt organi%ate şi se desfăşoarăactivităţile artistico+plastice. "opiii trebuie să+şi concentre%e atenţia asupramodelului, asupra eplicaţiilor şi demonstraţiilor de reali%are a unui desen.

esenul, pictura, modela'ul, cola'ul etc. constituie oca%ii de a utili%a opera'iile

g)ndirii (anali%area modelului, sinte%a din timpul eecutării activităţii,comparaţia cu modelul iniţial).

Se de%voltă spiritul de observa'ie, se formea%ă reprezentări tot mai fidele alemediului $ncon'urător, se oglindesc $n desene caracteristici esenţiale ale unorcategorii de obiecte, fiinţe şi fenomene, duc&nd la generalizare. Se conturea%ăelemente ale g)ndirii logico-abstracte care vor duce la $nţelegerea, $n

perspectivă, a unor concepte.

Imagina'ia creatoare se eprimă prin imagini plastice, pline de fante%ie.


14/37

ctivităţile artistico+plastice sunt mi'loace eficiente de educare a dragostei fa'ăde muncă, a spiritului de ec&ipă, de dezvoltare a perseveren'ei +i calită'ilorvoin'ei. stfel se conturea%ă profilul moral al şcolarului mic.

"&nd reali%ea%ă un desen, o pictură, un cola' sau un alt material, elevul $şi

repre%intă un scop, $şi canali%ea%ă toate eforturile pentru finali%area acestuilucru. n acest timp el depune şi un efort intelectual $ndelungat, de%volt&ndu+şirăbdarea +i perseveren'a.

Abserv&nd lucrările proprii şi ale celor din 'ur, elevii $nvaţă să 'udece, săstabilească valoarea pe care o au acestea, $n mod obiectiv.

n ceea ce priveşte educaţia mu%icală, argumentele necesităţii ei suntdemonstrate de mult timp. 2u%ica are efecte benefice asupra circulaţieisanguine, tensiunii arteriale, respiraţiei, digestiei, metabolismului. Ea

influenţea%ă $ntregul sistem psihic uman prin# declanşarea unor dispo%iţii, emoţii, sentimente, pasiuni!

* stimularea g&ndirii, memoriei, atenţiei, imaginaţiei, creativităţii!

* susţinerea şi mobili%area voinţei, perseverenţei, tenacităţii!

* cultivarea unor trăsături morale şi de caracter.

2u%ica răspunde nevoilor copiilor de eprimare, comunicare, afectivitate,

frumos,integrare socială, definire a propriei identităţi.

n literatura pedagogică, .C. Bristen arată că influenţa educaţiei artistico+ plastice şi a educaţiei tehnologice are o mare importanţă asupra dezvoltării personalită'ii copilului.-91

"opilul se de%voltă emoţional prin#

* apariţia oca%iilor de comunicare, de eprimare fără cuvinte!

* eistenţa unor căi de eprimare a sentimentelor!

* posibilitatea eliminării tensiunilor emoţionale!

* crearea unui sentiment de forţă, de putere!

* de%voltarea autoaprecierii $n crearea unei capodopere proprii.

e%voltarea fi%ică are loc prin#

* de%voltarea controlului activităţii motrice fine!

stimularea simţului pipăitului!

https://innerspacejournal.wordpress.com/Lili/LUCRARE%20GRD.I%20DAVID%20LILIANA/Lucrare%20grd.%20I%20Lili.doc#_ftn2https://innerspacejournal.wordpress.com/Lili/LUCRARE%20GRD.I%20DAVID%20LILIANA/Lucrare%20grd.%20I%20Lili.doc#_ftn2


15/37

* stimularea acuităţii vi%uale şi auditive!

* $ncura'area gesturilor corporale!

* $mbogăţirea eperienţei practice pentru coordonarea ochi+m&nă.

ptitudinile de factură socială se de%voltă prin#

* $ncura'area copiilor la luarea deci%iilor şi re%olvarea problemelor!

* posibilitatea de a fi independenţi şi de a+şi face singuri planuri!

* crearea unor oca%ii de lucru $n grup!

* asumarea responsabilităţii pentru utili%area corectă a materialului!

* stimularea respectului faţă de ideile celorlalţi.

e%voltarea intelectuală se produce prin#

* $mbogăţirea vocabularului elevilor cu elemente de limba' plastic şitehnologic!

* de%voltarea imaginaţiei reproductive şi a imaginaţiei anticipative!

* $nsuşirea unor cunoştinţe fundamentale şi a unor norme privind esteticul!


16/37

* formarea şi de%voltarea unor deprinderi de lucru pentru reali%area unordesene, picturi, modela'e, cola'e etc.!

* $mbogăţirea eperienţei de cuno de%voltarea proceselor sen%oriale şi

cognitive.

"reativitatea se de%voltă prin#

* stimularea g&ndirii divergente şi găsirea unor soluţii variate!

* de%voltarea simţului de apreciere a moştenirii culturale şi artistice.

Educaţia plastică are un rol important $n de%voltarea armonioasă a şcolaruluimic, de aceea schimbările actuale din sistemul de $nvăţăm&nt au avut $n vedereşi această disciplină.

2odificarea debutului şcolarităţii implică schimbări $n ceea ce priveşteobiectivele cadru şi de referinţă, precum şi conţinuturile, schimbări care sereflectă la nivelul strategiilor didactice.

erularea activităţilor $n clasă va solicita echipamente minime specifice şi ominimă ba%ă de documentare (steaua culorilor, reproduceri de artă, planşedidactice etc.). >otodată, obiectivele sunt astfel elaborate $nc&t elevii să nu $şi$nsuşească noţiunile abstracte din domeniu, ci să opere%e cu tehnici de lucru, să

$şi cultive gustul pentru frumosul artistic, să $şi eprime liber, prin compo%iţii plastice, propriile g&nduri şi sentimente $n legătură cu spaţiul perceput sau cu celimaginar. e asemenea, prin conceperea conţinuturilor, a obiectivelor şi aactivităţilor de $nvăţare se facilitea%ă de%voltarea legăturilor interdisciplinare,relaţiile dintre Educaţia plastică şi celelalte discipline pe care le studia%ă elevii.

Educaţia plastică urmăreşte prin obiectivele cadru#

cunoaşterea şi utili%area materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnicispecifice artelor plastice!

* anali%a formelor, a culorilor şi a amestecurilor acestora $n mediul$ncon'urător şi pe imagini!

* cunoaşterea şi utili%area elementelor de limba' plastic!

* eprimarea prin şi despre compo%iţii plastice.

Educaţia mu%icală are ca obiective cadru#

* valorificarea $n practica mu%icală a elementelor de limba' mu%ical

receptate! * eprimarea prin mu%ică.


17/37

Educaţia tehnologică urmăreşte prin obiectivele sale generale#

* utili%area unor tehnici de lucru cu diferite materiale şi ustensile!

* proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple!

* de%voltarea capacităţii de cooperare a copiilor, $n scopul reali%ării unui produs!

* de%voltarea simţului practic, a celui estetic şi a responsabilităţii pentrumodificarea mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor.

"onţinuturile educaţiei plastice la clasele +M se referă la#

* Spaţiul natural şi spaţiul imaginar * repre%entarea lor plastică!

* 2aterialele de lucru şi folosirea lor!

* Drupele de culori şi nonculorile!

* ;orma spontană, forma elaborată, forma spaţială!

* "ompunerea spaţiului plastic!

* 7rocedee pentru reali%area unor compo%iţii plastice# dactilo+pictura,haşurarea, fu%ionarea, diri'area culorii prin suflare sau stropire, amprentarea,cola'ul etc.!

* mestecurile culorilor (nuanţe şi tonuri)! * mestecurile cromatice şi acromatice. ominanta cromatică!

* Elemente de limba' plastic# punctul, linia, pata cromatică şi acromatică, plată şi

vibrată,forma!

* ;orme naturale şi forme elaborate $n compo%iţia plastică!

* 7otenţialul epresiv al elementelor de limba' plastic, $n comunicareavi%uală.

"onţinuturile curriculumului de educaţie tehnologică vi%ea%ă#

ctivităţi cu materiale din natură#

* $mpletituri!

* obiecte de lemn!

* tehnici de prelucrare a argilei!

ctivităţi cu materiale sintetice#


18/37

construcţii din mase plastice!

* h&rtia!

* fire şi materiale tetile!

3eali%area unor compo%iţii combinate# * confecţionarea unor 'ucării!

* construirea unor mecanisme simple!

Dospodărie#

* igiena locuinţei!

* $ngri'irea plantelor!

* reţete simple.!onţinuturile educaţiei mu"icale sunt organi%ate $ntr+un set modular de unităţide $nvăţare care vi%ea%ă domeniile specifice predării+$nvăţării disciplinei#

* practica mu%icală cuprinde conţinuturi cu caracter procedural sauacţional, vi%&nd

utili%area diferitelor mi'loace de producere a discursului mu%ical (c&ntareavocală şi instrumentală)!

elementele de limba' mu%ical formea%ă un domeniu alcătuit at&t din conţinuturide tip procedural (c&ntare, eecutare) c&t şi conceptual (definiţii, date, noţiuni)!

elementele de cultură mu%icală repre%intă procesul receptării mu%icii şi auaspect

conceptual şi atitudinal.

#tili"area elementelor de lim$a% plastic

&unctul plastic este o formă plană sau spaţială, ale cărei dimensiuni sunt reduse$n raport cu suprafaţa sau spaţiul $n care se află. ceste dimensiuni trebuie să fieaproimativ egale.

ntr+o primă etapă, punctul se poate folosi $n eerciţii pe probleme cromatice(contraste, tonuri, nuanţe etc.).

3olul constructiv al punctului se poate reali%a prin structurarea interioară a unorforme şi suprafeţe (portrete, flori, fructe, pomi, 'ucării, vase etc.).

7unctul epresiv, cu rol $n sine, poate repre%enta elemente plastice legate de

efectul de distanţă, cum ar fi# căsuţe $ndepărtate, eplo%ii de artificii, stoluri de păsări, cer $nstelat.


19/37

3olul decorativ al punctului se va aplica $n lucrări de decorare a unor semne decarte, obiecte de vestimentaţie, ouă $ncondeiate, covoare şi vase populare ş. a.

'inia, $n artele plastice, este o suprafaţă care are una din dimensiuni (lungimea)mult mai mare dec&t cealaltă (lăţimea).

Epresivitatea liniei se obţine $n funcţie de traiectorie, structură, lungime,grosime, po%iţie, culoare, valoare, amplasare şi natura instrumentului de lucru.stfel, linia ori%ontală sugerea%ă linişte, calm, static! linia verticală dăsentimentul de $nălţare, monumentalitate, fermitate! linia oblică creea%ă sen%aţiade mişcare, instabilitate şi agitaţie! linia curbă sugerea%ă armonie, mişcare,dinamism! linia fr&ntă redă neliniştea, duritatea, tensiunea.

"u a'utorul liniei, elevii vor reali%a#

* eerciţii de 'utapunere a unor linii de grosimi şi forme diferite!

* eerciţii de reali%are a liniei $n duct continuu $n tehnici diferite (desenulcu ceară, cu tuşuri, decolorare cu pic, linogravură etc.)!

* eerciţii de obţinere a unor forme cu a'utorul liniilor modulate!

* eerciţii de suprapunere pe o pată de culoare uscată a unor linii saugrupări de linii!

* obţinerea unor semnificaţii ale liniilor prin aşe%area lor $n po%iţii diferite

(valurile mării, pomi desfrun%iţi, labirintul).(orma repre%intă aspectul eterior al unei figuri, determinată de limitele fi%iceale acesteia.

;orma spontană se poate obţine accidental sau diri'at prin diferite procedeetehnice# monotipia, diri'area culorii cu un 'et de aer prin suflarea liberă sau

printr+un tub $n diferite sensuri a unor pete de culoare fluidi%ată, prin stropire cu pensula pe foaia umedă sau uscată, prin imprimarea cu a'utorul unor materialetetile $mbibate cu una sau mai multe culori.

;orma elaborată este creată de om pe ba%a sugestiilor din natură. 7oate lua$nfăţişări de ornament sau de semn plastic comunic&nd idei, cunoştinţe sau

provoc&nd sentimente şi trăiri. ;orma plastică elaborată se reali%ea%ă $n modconştient pe ba%a transfigurării unor forme naturale (frun%e, flori, fructe, 'ucării,

păsări, animale, forme geometrice etc.).

!uloarea este realitatea subiectivă generată de interacţiunea a trei factori#ochiul, lumina şi suprafaţa obiectului. "uloarea se percepe numai $n pre%enţaluminii naturale sau artificiale. n afară de culoarea formelor şi fenomenelor dinnatură, eistă culori lumină (spectrale) şi culori pigment (vopsele).

n cadrul orelor de educaţie plastică se vor reali%a#


20/37

* eerciţii de amestecuri fi%ice $ntre două culori primare pentru obţinereaculorilor binare!

* eerciţii de amestec fi%ic pentru $nchiderea sau deschiderea unei culori pure cu alb sau negru!

* eerciţii de obţinere a

unor griuri neutre şi griuri colorate!

* eerciţii de obţinere a unor combinaţii ale culorilor calde cu cele reci!

* eerciţii de reali%are a gamelor calde şi reci, precum şi a nuanţelor!

* compo%iţii cu contrastele cromatice (contrastul culorilor $n sine, deschis+$nchis, de calitate, de cantitate, complementar şi cald+rece) pe subiecte adecvate.

Subiecte orientative# baloane colorate, acvariul, curcubeul, familia, portreteepresive (vesele, triste), scene din basme, peisa'e, anotimpuri, circul, $nserareetc.

!ompo"iţia plastică constă $n modalitatea organi%ării elementelor de limba' plastic $ntr+un ansamblu omogen, echilibrat, indestructibil, capabil să transmităemoţii şi mesa'e.

8a clasele primare se va pune accent pe efectele epresive de static şi dinamic prin#

* eerciţii de organi%are a principalelor elemente de limba' plastic pediferite scheme compo%iţionale (ori%ontal, vertical, oblic) pentru obţinerea unorcompo%iţii statice sau dinamice!

* organi%area unor compo%iţii figurative sau nefigurative cu aplicarea unor probleme de culoare (dominante, game, contraste, tonuri, nuanţe, griuri) av&ndla ba%ă armonie, ritm şi echilibru compo%iţional!

* reali%area de compo%iţii decorative pe ba%ă de reţele, $n care să se

ordonone%e elementele sau motivele alese! * reali%area unor fri%e decorative, chenare sau 'ocuri de fond pe ba%ă demotive decorative, ordonate după legile artei decorative.

#tili"area elementelor de lim$a% mu"ical

Tim$rul repre%intă calitatea sunetelor mu%icale de a se deosebi după sursa carele produce. ceastă calitate se datorea%ă fenomenului re%onanţei naturale acorpurilor sonore, conform căruia un corp sonor pus $n mişcare produce alături

de sunetul fundamental o serie de armonice, care se suprapun peste acesta ca$ntr+un spectru al culorilor. ;orma compleă pe care o ia corpul sonor $n timpulvibrării se percepe auditiv ca timbru.


21/37

Elevii iau cunoştinţă mai $nt&i cu lumea sonoră $n care trăiesc, apoi $şi lărgescsfera cunoştinţelor şi deprinderilor cu elemente tot mai diversificate aleuniversului sonor. ceasta se face prin#

* distingerea sunetelor din mediul ambiant!

* identificarea surselor de producere a sunetelor!

* diferenţierea sunetelor mu%icale de %gomote!

* diferenţierea timbrului vocal de cel instrumental!

* recunoaşterea timbrului caracteristic unei categorii de voci sauinstrumente mu%icale!

* anali%area rolului epresiv al timbrului $n cadrul creaţiilor mu%icaleaudiate.

)itmul mu"ical este generat de succesiunea organi%ată a duratelor sunetelor.3itmul propriu+%is este dat de combinarea diferitelor durate mu%icale! metrulrepre%intă alternarea periodică a timpilor accentuaţi şi neaccentuaţi ai măsurii!tempoul repre%intă vite%a cu care se desfăşoară ritmul propriu+%is.

n etapa prenotaţiei sunt specifice activităţile ludice, cu caracter oral+intuitiv."&ntecele şi 'ocurile mu%icale sunt mi'loacele predominante $n această etapă.;iecare dintre ele posedă un ritm propriu care se $nsuşeşte $n acelaşi timp cu

linia melodică.ctivităţile de consolidare a c&ntecelor şi 'ocurilor $nvăţate se pot completa şi$mbogăţi cu următoarele activităţi ritmice#

* recitarea ritmică a tetului c&ntecelor!

* asocierea unor mişcări sugerate de conţinutul c&ntecelor!

* marcarea ritmului c&ntecelor prin bătăi din palme, bătăi uşoare cudegetele $n bancă, folosirea unor instrumente de percuţie sau a unor obiecte

sonore, mers ritmic! * marcarea metrului prin mişcări de tactare !

* acompaniamentul ritmic!

* asocierea unor mişcări de dans adecvate c&ntecelor!

* 'ocuri ritmice!

* improvi%aţii ritmice!

* eerciţii de audiţie ritmică interioară!

* recunoaşterea c&ntecelor după ritmul caracteristic.


22/37

*elodia este cel mai important mi'loc de epresie al artei mu%icale. Earepre%intă succesiuni de sunete de diferite $nălţimi, cu un ritm propriu.

ctivităţile specifice sunt#

* eerciţii de diferenţiere a $nălţimii sunetelor!

eerciţii de percepere a mersului melodic $nsoţit de repre%entări gestuale saugrafice convenţionale!

* eerciţii orale de intonaţie a sunetelor redate grafic!

* eerciţii orale de recunoaştere a sunetelor intonate.

#tili"area elementelor constitutive ale educaţiei tenologice

7rintre activităţile specifice educaţiei tehnologice se numără#

* reali%area unor albume, cola'e pe diverse teme, postere, machete etc.!

* reali%area unor colecţii de roci, soluri, plante etc.!

* observarea de schimbări:transformări $n mediile de viaţă!

* folosirea tehnicilor de modelare, $ndoire, pliere, decupare, lipire, rupere,aran'are, $mpletire, cusut, $ngri'ire a plantelor şi animalelor etc.!

* repre%entarea prin construcţii a unor fenomene observate!

* utili%area unor instrumente de de măsurare! * eerciţii+'oc folosind tehnica >LD32!

* activităţi de $nfrumuseţare a clasei!

* obţinerea unor obiecte prin tehnica Arigami!

* elaborarea unor proiecte simple de amena'are a spaţiului $ncon'urător, dedesign vestimentar ş.a.!

* construirea unor obiecte necesare $n diferite situaţii! * aplicarea ideilor proprii $n reali%area de produse!

* repararea unor obiecte.

"a subiecte orientative la activităţile cu materiale din natură ar putea fi# buchetede flori, coşuri cu fructe, va%e cu flori (petale, frun%e, seminţe)! insecte (seminţe,co'i de seminţe, petale, frun%e)! ornamente de sărbători (conuri, crenguţe)!felinarul (dovleac)! lănţişorul (tulpini de păpădie).

"u plastilină se pot lucra# bile şi combinaţii de bile, şiraguri de mărgele, bastonaşe, cercuri, fructe şi legume, scări, soldăţei, săniuţe, covrigi etc.


23/37

in h&rtie se pot face# barca simplă, coiful, racheta, avionul, evantaiul,armonica, batista, paharul, solniţa, vaporaşul! peisa'e+tablou, coperta de carte,

plicul, cordonul! milieul din figuri geometrice, floricica din şerveţele, frun%e!

invitaţii, felicitări, tablouri, figurine.

-01 . Salade, "iurea 3odica, duca'ia prin artă +i literatură, E7, Jucureşti,0K4, p. 0K

-91 E. ănescu, 3timularea creativită'ii la v)rsta pre+colară, Ed. 7aralela 5F,7iteşti, 9GG, p.//

7rin urmare, $n "hi inău au fost organi%are centre de de%voltare a creativită ii cuș țimplicarea pedagogilor i psihologilor, scopul acestora fiind formarea iș șde%voltarea creativită ii.ț

A latură importantă a deprinderilor i priceperilor constă $n transformarea lor $nșobi nuin e sociale, prin intermediul cărora copilul se raportea%ă tot mai corect laș țcomportamentul civili%at, devine mai sensibil i mai controlat $n rela iile cu ceiș țdin 'ur, devine capabil să adopte conduite $n elese i previ%ibile.ț ș

. 7rin urmare, $n contactul cu diferite discipline colare i cu diverseleș șcuno tin ele, micul colar manifestă preferin e i $nclina ii pentru unele domeniiș ț ș ț ș ți treptat $ i formea%ă aptitudini pentru activită ile respective. stfel, dinș ș ț

aptitudinea generală pentru $nvă are se constituie aptitudini speciali%ate pentruțliteratură, matematică, mu%ică, desen etc. Ele se concreti%ea%ă $n ob inerea unorțre%ultate mai deosebite, uneori chiar performan e ce aduc copilului bucurii iț șsatisfac ii. n acest, 2. Je'at a căutat să surprindă actul creator al copiilor $nț

procesualitatea sa, iar apoi să+l surprindă $n modele opera ionale i func ionaleț ș ț-1.

https://innerspacejournal.wordpress.com/Lili/LUCRARE%20GRD.I%20DAVID%20LILIANA/Lucrare%20grd.%20I%20Lili.doc#_ftnref1https://innerspacejournal.wordpress.com/Lili/LUCRARE%20GRD.I%20DAVID%20LILIANA/Lucrare%20grd.%20I%20Lili.doc#_ftnref2https://innerspacejournal.wordpress.com/Lili/LUCRARE%20GRD.I%20DAVID%20LILIANA/Lucrare%20grd.%20I%20Lili.doc#_ftnref1https://innerspacejournal.wordpress.com/Lili/LUCRARE%20GRD.I%20DAVID%20LILIANA/Lucrare%20grd.%20I%20Lili.doc#_ftnref2


24/37

e eemplu, colarul mic poate considera că orice om gras este lene , căș șoamenii răi sunt ur& i, că animalele duc o via ă organi%ată i asemănătoareț ț șomului -bidem 05, p./01.


25/37

++ &rogram de de"voltare a creativită ii la vârsta colară micăț ș

upă cum am constatat la etapa ini ială a eperimentului de constatare,ț

colarii mici investiga i $nt&lnesc diverse dificultă i creativitatea nali%&ndș ț ț

literatura de specialitate i dificultă ile identificate $n eperimentul de constatare,ș ț$n continuare, ne+am propus să elaborăm un Program de dezvoltare a

creativită iiț propun&nd un set de activită iț a*at pe combinarea metodelor

e*perien ialiste i activ participativeț ș , considerate eficiente $n de%voltarea

creativită ii la v&rsta colarului micț ș prin combinarea diverselor metode.

7rogramul repre%intă un sistem de antrenamente, organi%ate sub formă de

activită i orientate spre de%voltarea creativită ii la v&rsta colară mică. 7entruț ț șreali%area cu succes a obiectivelor propuse privind proiectarea programului ne+

am condus de anumite principii de formare i dezvoltareș , care au repre%entat

condi ii specifice de ba%ă, particularită i de orientare i reguli de elaborare aț ț ș

Programului de dezvoltare a creativită iiț #

0. principiul activismului * presupune un nivel maim de accesibilitate $n

activită i a fiecărui participant.ț ctivită ile trebuie să fie selectate $n a aț ș

mod, $nc&t să asigure participarea activă a tuturor membrilor la eecutarea

lor!9. principiul antrenării creativită ii prin învă are i rezolvarea de problemeț ț ș

* presupune de%voltarea aten ie $n raport cu $nvă areaț ț prin stimularea

poten ialului creativț i de%voltarea interesului i a curio%ită ii.ș ș ț

ntrenamentele de crea ie pot fi organi%ateț $n grupuri mici de c&te F+K persoane, grupuri mai mari /+0G persoane, grupuri mari + 9G+4G persoane sau

individual . ntrenamentele se desfă oară $ntr+un mediu creat special pentruș

copii, un spa iu $n care se vor sim i $n siguran ă i $n care se pot eprima liber!ț ț ț ș

ceste antrenamente sunt conduse de către un animator (psiholog, un actor,

educator, $nvă ător, profesor, medic, asistent social etc.), o persoană care areț

abilită i de lucru cu copiii i care este capabil să+i asculte, să+i $n eleagă, să leț ș țidentifice nevoile i să caute o cale de a răspunde acestor nevoi, să aibăș


26/37

cuno tin e legate de principalele etape de de%voltare a copilului, să aibă abilită iș ț ț

de a empati%a cu beneficiarii i de a+i consilia la nevoie! urata unuiș

antrenament este de 6G+0GG de minute $n func ie de scopul, obiectivele,ț

activită ile propuse i $n special de mărimea grupului i gradul de implicare alț ș ș

beneficiarilor! ceste tehnici satisfac nevoile participan ilor de apartenen ă iț ț ș

identificare cu un grup, $i a'ută pe copii să se autodescopere, de aceea activită ileț

se $ntind pe o perioadă destul de lungă de timp, uneori chiar un an sau doi.

8a $ntocmirea programului ne+am condus de indica iile propuse de olandaț

2itrofan cu referire la antrenarea aten iei prin $nvă area creativă consideratăț ț

normă de $nvă are prin care elevul devine sen%itiv sau con tient de probleme, deț șdeficien ele eistente, de di%armonii, de discontinuită ile dintre cuno tin e, emiteț ț ș ț

ipote%e, caută solu ii, combină informa ii, testea%ă, retestea%ă, modifică,ț ț

perfec ionea%ă, fiind $ncura'at de $nvă ător care $i $ntăre te răspunsurileț ț ș

originale, elegante, $i respectă trebuin a de activism independent, $i $ncura'ea%ăț

interesele.

2itrofan . Arientarea eperien ială $n psihoterapie. e%voltareț

personală, interpersonală, transpersonală, Jucure ti# Sper, 9GGG, p.0GKș

n conformitate cu obiectivele 7rogramuluiU materialul informativ a fost

structurat $n ase antrenamente de de%voltare a creativită ii#ș ț

#ntrenamentul I. Abiectiv# de%voltarea capacită ii de creare.ț

#ntrenamentul II . Abiectiv# de%voltarea concentrării i stabilită ii procesuluiș ț

creativ.

#ntrenamentul III . Abiectiv# de%voltarea spiritului de observa ie.ț

#ntrenamentul I" . Abiectiv# de%voltarea aten iei auditive i vi%uale, capacitateaț ș

de a respecta instruc iuneaț

#ntrenamentul " . Abiectiv# e%voltarea capacită ilor cognitive (memorie,ț

aten ie, limba', g&ndire etc.) i a creativită ii!ț ș ț

#ntrenamentul "I . Abiectiv# de%voltarea capacită ii de integrare $n grupuri.ț


27/37

7entru fiecare antrenament au fost selectate două activită i i structurate $nț ș

conformitate cu următorul plan#

I etapă. 7reliminară# salutul, care include eerci ii de pre%entare, de creare aț

atmosferei de colaborare, cu caracter de diagnostic a stării curente a participan ilor, efectuate $n conformitate cu necesitatea de a crea un climat deț

lucru $n grup!

II etapă. >ema propriu+%isă# pre%entarea i esplicarea activită iiș ț

III etapă. 3eflec ia# consolidarea cuno tin elor i informa iei, reflectareaț ș ț ș ț

sentimentelor i eperien ei acumulate!ș ț

I" etapă. 3itualul de adio.

n continuare, pre%entăm descrierea programului de de%voltarea a aten ieiț

la v&rsta colară mică#ș

ntrenamentul 0. Abiectiv# de%voltarea capacită ii de creareț

#ctivitatea 1. 4ăse te deosebirile.ș

Elevului i se propune o imagine cu două desene diferite (neele F+00 ). Elevul

trebuie să găsească această diferen e. n ca%ul c&nd reac ia de răspuns e de 0Gț ț

secunde i mai mică atunci este vorba de o $naltă impulsivitate. acă copilul aș

propus un răspuns corect aceasta dovede te pre%en a aten iei voluntare i aș ț ț ș

g&ndirii operative. Dradul $nalt de operativitate a răspunsului incorect dovede teș

faptul că elevul ac ionea%ă fără a se g&ndi, subordon&ndu+se impulsurilor ț

emotive. n astfel de situa ii trebuie de continuat activitatea, propun&nd copiluluiț

alte probe identice după con inut i diferite după imaginea reper.ț ș

#ctivitatea 2. /uvinte cu aceea i litera.ș Singurul lucru de care este nevoie este o

minge. Elevii se a a%ă $ntr+un cerc $n 'urul unui elev ales de ei, acesta aruncăș

mingea unuia dintre colegi i le spune să dea mingea de la unul la celălalt, $nș

cerc. 8a un moment dat, se va bate din palme o data i se va spune o litera. poi,ș


28/37

c&nd se bate din palme de doua ori, elevul la care se afla mingea $n acel moment

trebuie să spună trei sau mai multe cuvinte care $ncep cu această literă p&nă c&nd

mingea face un cerc. Lumărul de cuvinte care trebuie spuse poate fi ma'orat, in

func ie de preferin ele copiilor. Elevul care nu reu e te să spună cuvintele $nț ț ș ș

timp util trece $n mi'loc i este r&ndul lui să stabilească o literă i un număr deș ș

cuvinte.

ntrenamentul . Abiectiv# de%voltarea concentrării i stabilită ii a procesuluiș ț

creativ.

#ctivitatea 1. /ite te i descoperăș ș

7e o foaie de h&rtie s&nt dactilografiate la $nt&mplare cinci iruri de litere deș

tipar. Elevului i se propune să privească atent fiecare ir i să descopere printreș ș

literele scrise la $nt&mplare unele cuvinte. ndiciul succesului# descoperirea a cit

mai multe cuvinte i operativitatea $ndepliniriiș

#ctivitatea 2./oncentrarea aten iei prin desen i povestire.ț ș 8e propunem

elevilor să reali%e%e un desen $n timp ce ascultă povestea „;ră iorul i surioara”.ț ș8e cerem apoi să povestească pre%entarea pe care au ascultat+o $n corela ie cuț

desenul său. 2ecanismul psihologic este cel al proiec iei i nu vom daț ș

calificative desenelor i povestirii. 8e vom aprecia pe toate ca reu ite.ș ș

ntrenamentul . Abiectiv# de%voltarea spiritului de observa ie.ț

#ctivitatea 1. "ine i ce măn&ncă. Scopul acestei activită i este de a de%voltaș ț

spiritul de observa ie. ;iecare prime te c&te o fi ă cu desenul respectiv. esenulț ș ș

constă din două p&r i# $n striga sunt desenate patru animale (c&ine, vacă, arici,ț

iepure). e la fiecare din aceste animale sunt duse linii * VVdrumuriVV $ncruci ateș

spre VVferestreleVV libere de sus. n partea dreaptă e desenată hrana fiecărui

animal. esfă urarea activită ii# elevilor li se propune să privească desenele i săș ț ș

răspundă la $ntrebarea# „"e măn&ncă fiecare animal=VV. Ei trebuie să urmărească

linia, „drumulVV ce porne te de la fiecare animal, cu a'utorul creionului, dupăș


29/37

aceea să urmărească acela i drum cu ochii (de 9+4 ori) i mai apoi să suprapunăș ș

fi a cu hrana respectivă pe ferestre. Se va monitori%a corectitudine i timpulș ș

#ctivitatea 2. Eersarea aten iei prin descoperirea gre elilor sau contradic iilor ț ș ț

dintr+o propo%i ie. upă ce copiii s+au a e%at $n cerc, se eplică regulile. 8eț ș propunem elevilor diferite enun uri $n care sunt strecurate gre eli. e eemplu#ț ș

• Drădinarul seamănă $n grădina lui vorbe.• "&nd $l vede pe lup, ariciul o ia la fugă.• n pre%en a lupului, iepura ul $ i scoate epii.ț ș ș ț

n continuare, elevii sunt pu i să formule%e ei $n i i propo%i ii care să ascundăș ș ș ț

un neadevăr. Se de%voltă aten ia, g&ndirea logică i nonconformismul.ț ș

ntrenamentul M. Abiectiv# de%voltarea aten iei auditive i vi%uale, capacitateaț ș

de a respecta instruc iunea.ț

#ctivitatea 1. Se propune elevului imagini cu un labirint (nee F+00 ) de o

compleitate $n ascensiune. Sarcina constă $n a ie i din labirint cit mai repede.ș

7entru aceasta elevul trebuie să respecte următoarele condi ii#ț

• Să nu desprindă creionul de pe foaie, p&nă nu va a'unge la punctul final.• Să nu atingă liniile labirintului, să nu le intersecte%e (se va considera

gre eală).ș• Se inter%ice $ntoarcerea $napoi (se consideră gre eală).ș

>impul de ie ire din fiecare labirint * nu mai mult de un minut. ni ial se propunș ț

elevului un labirint simplu, ce sunt pre%entate din patru * cinci linii, apoi treptat

se complică re eaua de mi cări, ma'or&ndu+se numărul de linii ramificatoare.ț ș

#ctivitatea 2. #sculta cu aten ie5ț Se cite te un tet scurt, elevul ascultă cuș

aten ie i trebuie să numere de cate ori se repeta un anumit cuv&nt (de eemplu,ț ș

cuv&ntul „bine”). Se pot alege cuvinte foarte frecvente, precum adverbele sau

prepo%i iile, sau cuvinte mai rar $nt&lnite. >rebuie să eplicăm din timp care esteț

cuv&ntul pe care elevul trebuie sa+l „ v&ne%e”


30/37

ntrenamentul M. Abiectiv# e%voltarea capacită ilor cognitive (memorie,ț

aten ie, limba', g&ndire etc.) i a creativită ii!ț ș ț

#ctivitatea 1. „Dhici ce poveste este=” Se cere elevilor să recunoască titlul iș

autorul unei pove ti după con inut sau persona'e. stfel, am selectat din diferiteș ț povestiri unele fragmente semnificative, care le+am alcătuit $n a a fel, $nc&tș

elevii să+ i dea seama că s+a trecut de la o poveste la alta. Hocul a fost interesantș

i atractiv i a favori%at o participare activă a elevilor. m anun at elevii că leș ș ț

voi spune o poveste mai lungă, făcută din bucă ele de povestiri, care le suntț

cunoscute, iar ei trebuie să fie foarte aten i, deoarece pe măsură ce vom povesti,ț

vor trebui să recunoască titlul i autorul fiecărui fragment nou introdus. 7re%intșmai 'os c&teva fragmente repre%entative#

„ fost odată o babă i un mo neag. Jaba avea o găină, iar mo ul avea un coco .ș ș ș ș

Dăina babei oua $n fiecare %i două ouă i baba m&nca o mul ime de ouă, iar ș ț

mo neagului nu+i dădea nici unul.”ș

„ Ja mai pune+ti pofta+n cui, cumetre. acă i+i a a de foame, du+te la baltă,ț ș

bagă+ i coada+n apă i+i avea pe te c& i $ i trebuie.”ț ș ș ț ț

„ i cum intră feti ă $ntr+o poieni ă, numai că+i ie i lupul $n cale#Ș ț ț ș

Jună %iua, feti ă< i spuse el.ț

2ul umesc frumos, lupele.ț

a, $ncotro a a de diminea ă=ș ț

a, mă duc i eu p&nă la bunica să+i duc ni te vin i co%onac.ș ș ș

a unde ade bunica ta=ș

n căsu a aceea din pădure, $i răspunse feti ă.”ț ț

„ * Jună vreme, cumătră. a ce v&nt te aduce pe aici=


31/37

poi nevoia, cumetre. Lu tiu cine a fost pe la mine pe acasă $n lipsa mea, căș

mare nenorocire mi+a adus.

"e fel cumătră=

găsit ie%ii singuri i i+a ucis. S+acum am făcut i eu un pra%nic după putereaș ș

mea i am venit să te poftesc, răspunse capra amăr&tă.”ș

. #ctivitatea 2. e%voltarea aten ie prin formarea propo%i iilor. Se eplicăț ț

organi%area 'ocului. "uvintele iarba oaia măn)ncă $n ordine această sunt

amestecate i nu formea%ă o propo%i ie, $nsă ele ar forma una dacă ar fi puse $nș ț

ordinea o vacă măn)ncă iarbă, aceasta propo%i ie este adevărată. 8a felț

cuvintele to i caii au peneț vor forma o propo%i ie dacă sunt puse $n ordineaț to iț

caii au pene, $nsă aceasta propo%i ie este gre ită. Sunt 95 de propo%i iiț ș ț

amestecate * unele sunt adevărate, altele gre ite, trebuie să lua i fiecareș ț

propo%i ie la r&nd i să vă g&ndi i la ceea ce vrea sa spună, daca cuvintele suntț ș ț

puse la locul lor i prepo%i ia este adevărată,ș ț sublinia i cuv)ntul ț adevărat ! daca

ceea ce vor sa spună este gre it,ș sublinia i cuv)ntul – gre it ț ș . acă nu sunte iț

sigur, trece i $nainte. 3e%ultatele se calculea%ă după formula 3W H ('ust) * Dț

(gre it)ș

>abelul 4.6 Eerci iu de de%voltare a creativită iiț ț

0. "ase $n oameni trăiesc adevărat *gre itș9. Sunt săptăm&na $ntr+o %ile opt adevărat *gre itș4. 7icior musca singur un are adevărat *gre itș5. "re te păm&nt din gr&ulș adevărat *gre itșF. 3eci sunt cele mai luni vara $n adevărat *gre itș6. ulce apa este mare de adevărat *gre itșK. 7entru făcut griul este p&ine bun . adevărat *gre itș/. re ochii cinci omul . adevărat *gre itș. 2&ncat i de aurul bune argintul metale sunt .ș adevărat *gre itș0G. "aietul este m&ncat nu bun de. adevărat *gre itș00. 7ădure $n cresc fragi %meura iș adevărat *gre itș09. 3&u $n pe tii apa trăiesc deș adevărat *gre itș04. 2oldovei domnul fost a 2ihai Mitea%ul adevărat *gre itș05. n ele toata poate lumea se saș adevărat *gre itș


32/37

0F. Juna pentru este scris lingura adevărat *gre itș06. "&mpie la cre te bradulș adevărat *gre itș0K. 2un ilor pe cre te v&rful porumbulț ș adevărat *gre itș0/. 3ă%boi tunul arma este o de adevărat *gre itș0. tac este o baioneta de arma . adevărat *gre itș

9G. ;lori de pe albinele miere recoltea%ă adevărat *gre itș90. 8aturi fiecare triunghi patru are adevărat *gre itș99. ?nele moartea aduc boli. adevărat *gre itș94. pa din i unt face bron%a se .ș adevărat *gre itș95. ;ier este oglinda din făcută adevărat *gre itș

ntrenamentul M. 6biectiv de%voltarea capacită ii de integrare $n grupuri.ț

#ctivitatea 1. Se alege mai multe obiecte i lucruri mărunte, pe care le pune peș

masă fără să aibă o anumită ordine, le acoperim cu ceva ca să nu fie vă%ute de

elevi, apoi $i invităm pe to i $n cerc, le demonstrăm cel mult două minuteț

obiectele alese (trebuie să fie aproimativ 0F+9G de obiecte), i le propunem săș

spună fiecare ce a vă%ut. n ca%ul c&nd nu au fost memori%ate o bună parte din

obiecte, se admite demonstrarea repetată a acelora i obiecte, ca elevii săș

reu ească să le denumească pe toate. upă aceea, le propune elevilor, pe r&nd, săș$nchidă ochii p&nă c&nd vor $nlătura sau vor adăuga un oarecare obiect. 7rivind

din nou obiectele rămase, elevul trebuie să determine eact care din ele a fost

$nlăturat sau adăugate. Hocul continuă p&nă c&nd to i elevii reu esc să numeascăț ș

toate obiectele.

#ctivitatea 2. ;ormularea unor propo%i ii $n care toate cuvintele să $nceapă cuț

acela i sunet. Sunt de%voltate aten ia, fleibilitatea i originalitatea. cestș ț ș

eerci iul are mai multe variante# propo%i ia este elaborată de un singur elev, laț ț

$nceput se formulea%ă propo%i ii simple dar $n timp elevii a'ung i la de%voltate.ț ș

ntrenamentul M ESEL?8 7">?3Ș

78 de fapt copilul în desenul său 7poveste te9 grafic, fără ca aceasta săș

includă în mod necesar i cuvinte.ș

0esenul copilului este un veritabil limba:9 $oseline 0avido.


33/37

7rimul studiu despre desenele copiilor datea%ă de acum 6G de ani i $i esteș

asociat numele de 8uXuet. e atunci interesul pentru desenele copiilor este din

ce $n ce mai mare. Scopul $n lucrul cu desenul este de a a'uta copilul să devină

con tient de sine i de eisten a sa $n lume. esenele i picturile pot fi utili%ateș ș ț ș

$n multiple moduri i cu multiple obiective. 7rin desen i pictură copilulș ș

$ i eprimă sentimentele, trăirile, nevoile, se eprimă pe sine $nsă i i $ iș ș ș ș

descoperă astfel identitatea. 7ictura, ca i desenul, este un 'oc, un dialog $ntreș

copil i adult, este un mi'loc de comunicare. esenul răm&ne $ntotdeauna unș

mod de a descrie povestea care nu poate fi spusă $n cuvinte. "ulorile, h&rtia,

creta $l pot stimula pe copil să povestească cele $nt&mplate, să scoată la ivealăscene din via a sa, pe care nu le poate eprima $n cuvinte. 7ovestea desenată deț

copil relevă foarte clar trăirile, sentimentele copilului.

esenul poate fi utili%at $n diferite scopuri#

Y ca test al nivelului mental, evaluarea inteligen ei cu a'utorul desenelor!ț

Y ca mi'loc de comunicare, test&ndu+se astfel nivelul de de%voltare al limba'uluii al comunicării $n general!ș

ntrenamentul M 2AE8H?8

;3ufletul con ine toată tiin a umană. oi putem doar să-l a:utăm să scoatăț ș ț

această cunoa tere la lumină; ș


34/37

punte $ntre sim uri i sentimente. ;igurinele tridimensionale create pot deblocaț ș

i facilita comunicarea verbal a copilului despre cele petrecute i despre trăirileș ș

lui.

e eemplu, $n prima fa%ă a modela'ului, lutul poate deveni un pretet i unșsuport al comunicării. 8a $nceput, copilul ar putea refu%a să pună m&na pe lut,

deoarece acesta seamănă cu noroiul sau cu nămolul. Le va privi la $nceput cum

ne place să ne murdărim, iar la invita ia de a participa i el, e posibil să primimț ș

un refu% deoarece nu are voie sau nu vrea să se murdărească. 7sihologii

consideră că $n aceste situa ii eistă o legătură $ntre compulsia copilului de a seț

murdări i problemele lui emo ionale. Este bine să nu+i obligăm i să utili%ămș ț șalte materiale $naintea lutului, lutul fiind introdus treptat $n 'oc. n timp,

curio%itatea $l va $mpinge să $ncerce i el sen%a iile date de atingereaș ț

materialului maleabil. bia atunci, vom putea $ncepe să lucrăm $mpreună la

transformarea materialului amorf.

ntrenamentul Z "A8H?8

;#devărata cunoa tere nu poate fi comunicată altfel dec)t prin simboluri7ș

4urdieff.

Se reali%ea%ă prin ata area mai multor materiale# h&rtie, materiale tetile, piele,ș

plastic, imagini din reviste, orice material u or i cu o suprafa ă c&t de c&t plată.ș ș ț

ceste $mbinări se reali%ea%ă cu un anumit scop, crearea unei imagini, a unui

tablou etc. Este o metodă prin care se stimulea%ă creativitatea copilului,

deteritatea manuală, orientarea spa ială, aten ia i nu $n ultimul r&ndț ț ș

comunicarea.

ntrenamentul Z >E>3?8


35/37

7# fi tu însu i înseamnă a trece prin celălalt pentru a înt)lni ceea ce posedaiț

de:a9 >. /a?n.

Este o tehnică de eliberare a tensiunilor, dar i de clarificare a propriei stări deș

confu%ie i durere a copilului care 'oacă, dă via ă unui anumit persona', $ntr+oș țanumită situa ie. "opilul $ i 'oacă de fapt propria eperien ă cu $n elesurile iț ș ț ț ș

trăirile ei.

"uvintele, limba'ul verbal dau de multe ori oca%ia unor ne$n elegeri, au oț

valoare superficială, $n timp ce simbolul este $n eles i asimilat $n esen a sa. Aț ș ț

simboli%are are un efect mult mai mare asupra psihicului, iar $n lucrul cu copilul

impactul i re%ultatele ce decurg din simboli%are sunt considerabile. 7utemș

observa un fenomen foarte interesant# $n ca%ul b&lb&ielii, atunci c&nd copilul

vorbe te prin păpu ă sau marionetă, păpu a vorbe te adesea fără nici un fel deș ș ș ș

bloca'.

7sihanalista france%ă, nne "a[n, descrie $n cartea sa \7sihodrama * Jalint”,

eperien ele acumulate de+a lungul anilor de ea i al i mari terapeu i $nț ș ț ț

psihodrama de grup. \Aricine poveste te o $nt&mplare, petrecută cu adevărat sauș

imaginară, face de'a schi a unei puneri $n scenă. n orice poveste eistă o schi ăț ț

a ac iunii, un decor, o listă a persona'elor, o intrigă cu diferite peripe ii, unț ț

de%nodăm&nt i, adesea o \morală”. nainte de a fi scrisă i 'ucată pe scenă, oriceș ș

piesă de teatru eistă $n capul dramaturgului, av&nd de'a atribute dramatice.”

7unerea $n scenă a unui rol atrage aten ia at&t asupra limba'ului verbal c&t iț șasupra tuturor gesturilor i comportamentelor care sugerau o inten ie sau oș ț

mi care internă. "eea ce nu se poate verbali%a se poate transmite prin gesturi,ș

mimică.

ceastă tehnică presupune re'ucarea unor scene din via a participan ilor la 'ocț ț

sau alte scenarii inventate, piese de teatru sau povestiri. ?nele evenimente din

via a copilului pot fi traumati%ante, i retrăirea lor să implice mobili%area unor ț ș


36/37

afecte pe cale de atenuare. Este bine ca $n aceste situa ii 'ocul să fie condus deț

un terapeut.

ntrenamentul Z0 JS2E8E 7AMES>38E >E37E?>"EȘ

7Îl înva ă pe pacient să se autoîn eleagă, să se aprecieze pozitiv, să- i descopereț ț ș

propria putere de a se 7autovindeca9 3empronia %ilipoi.

Jasmele fac parte din via a noastră. Sunt repre%entări ale vie ii $n formeț ț

fantastice, unde, de obicei, binele $nvinge răul. Jasmele sunt deseori utili%ate $n

terapia copilului i nu numai. Ele sunt unice ca formă artistică i literară iș ș ș

perfect $n elese de copil. ;iecare copil va etrage $n elesuri diferite din basm, $nț ț

func ie de nevoile lui, de interesele, dorin ele, a teptările din acel moment.ț ț ș

Jasmul este o istorisire $n care fiin e sau obiecte $n%estrate cu for eț ț

supranaturale, repre%ent&nd binele i răul, luptă pentru sau $mpotriva fericiriiș

unor persona'e.

-n conclu"ie, la $ntocmirea programului ne+am condus de indica iileț

propuse de olanda 2itrofan cu referire la antrenarea creativită ii prin $nvă areț ț

considerată normă de de%voltare prin care elevul devine atent sau con tient deș

probleme, de deficien ele eistente, de di%armonii, de discontinuită i i totodatăț ț ș

inspirat. 7entru asigurarea succesului antrenamentelor, este necesar ca

terapeutul să fie ata at de copil, să+l respecte, să de%volte o atitudine empatică,ș

onestă i deschisă $n rela ie cu copilul. Să fie direct, fară a fi deran'ant, amabil iș ț ș

permisiv! trebuie să dea dovadă de fleibilitate. e asemenea, terapeutul trebuie

să cunoască modul cum se de%voltă i $nva ă copiii, i să $n eleagă momenteleș ț ș ț

importante care corespund fiecărui nivel particular de v&rstă i nevoile copilului.ș

stabili o comunicare este obiectivul fundamental al edin elor de consiliere iș ț ș

terapie. Eistă o multitudine de stări $n interiorul grupului, acestea depind de

stadiul $n care se află acesta, dar de al i factori, interni sau eterni.ș ț

Entu%iasmul, consensul, solidaritatea pot alterna cu furia, de%binarea,


37/37

desolidari%area, destrămarea. >ehnicile creative sunt utile at&t pentru copiii mai

mici c&t i pentru cei mari, inclusiv adolescen i. Ele constituie un terenș ț

privilegiat al cunoa terii umane. ;ormele de terapie creative constituie una dinș

căile principale de interac iune cu copilul.ț

creativitate maculator

Documents