PROIECT CARNE

TEMA:Sa se proiecteze o sectie de fabricare a preparatelor din carne tip

cremvusti dietetici cu o capacitate de 8 t/zi.

Elemente initiale de proiectare

Unitatea pentru care se realizeaza proiectarea este amplasata in localitatea Suceava. Caracteristicile materiei prime si produselor finite sunt cele corespunzatoare standardelor in vigoare. Sectia de fabricare trebuie sa asigure desfasurarea procesului tehnologic si depozitarea produselor finite in conditii optime.

Documentare:1. Documentare privind fabricarea preparatelor din carne

1.1. Clasificare1.2. Materii prime1.3. Materii auxiliare

2. Reteta de fabricatie.3. Intocmirea schemei tehnologice de fabricare a sortimentului.4. Descrierea amanuntita a operatiilor proceselor tehnologice. 5. Bilant de materii prime si auxiliare.6. Alegerea utilajelor in sectia de fabricatie.7. Amplasarea utilajelor in sectia de fabricatie.8. Bilant caloric pentru utilajul conducator.

1

Cuprins

1.Documentare privind fabricarea prerparatelor din carne……………31.1.Generalităţi………………………………………………………31.2.Clasificare………………………………………………………..31.3.Materii prime……………………………………………………41.4.Materii auxiliare…………………………………………...........61.5.Alte materii auxiliare…………………………………………..10

1.6.Adaosuri folosite la fabricarea preparatelor din carne……...101.7.Depozitarea materiilor prime şi auxiliare…………………….11

2.Reţeta de fabricaţie……………………………………………………...123.Întocmirea schemei tehnologice a cremvuştilor ……………..134.Procesul tehnologic de fabricare a cremvuştilor ………….14

4.1.Descrierea amănunţită a operaţiilor din procesul tehnologic..15 4.2.Cremvuşti. Condiţii de adsimibilitate………………..185.Plan HACCP pentru linia de fabricatie a

cremvurstilor……………………………19

2

1.1. Generalitati

Preparatele din carne sunt produse alimentare la care se folosesc materii prime: carnea, slanina, organele si subprodusele comestibile de abator de la diverse specii (bovine, porcine, ovine, caprine), in diferite proportii, supuse unor prelucrari tehnologice care sa le asigure marirea valorii nutritive si organoleptice, precum si salubrizarea si stabilitatea produselor.

La fabricarea preparatelor din carne participa diferite materii auxiliare pentru conservare, amortizare, imbunatatirea culorii, fragezire, etc, adaosuri de origine animala, vegetala sau sintetice, necesare pentru realizarea unei personalitati a produsului, cat si materii secundare care contribuie la realizarea procesului de productie.

1.2. Clasificare

Preparatele din carne se pot clasifica dupa doua criterii de baza:

a. Tratamentul termicPreparate din carne

crude: carnati cruzi, pasta de carne pentru mici, carne tocata; pasteurizate: tobe, cartabosi, sangerate, lebervursti, slanina fiarta cu boia, cos de carne; afumate: carnati afumati, slanina afumata, costita afumata, rasol afumat, oase garf

afumate; afumate la cald si pasteurizate:

fara structura (prospaturi) : cremvusti, parizer polonez, francfurteri; cu structura eterogena : salamuri si carnati;

afumate la cald, pasteurizate si afumate la rece: salam de vara, rusesc, italian, etc.Specialitati pasteurizate: sunca, rulada, muschi picant; afumate: muschi file afumat, ceafa afumata, piept condimentat, cotlet haiducesc; afumate la cald si pasteurizate: piept fiert si afumat, rulada cu limba; pasteurizate si afumate: muschi tiganesc; afumate si uscate: pastrama de porc, vita, oaie.

b. Gradul de maruntire al complementelor care formeaza compozitiaPreparate din carne:

netocate: toate specialitatile; tocate: restul preparatelor.

In general, preparatele din carne in membrane, care se consuma fara o prealabila pregatire culinara se numesc mezeluri.

1.3. Materii prime

Materiile prime utilizate la fabricarea semipreparatelor din carne sunt: carnea de bovine, carnea de porcine, carnea de ovine si caprine, carnea de vanat, carnea de pasare, organele si subprodusele comestibile de abator. Materiile prime folosite la fabricarea preparatelor din carne trebuie sa corespunda documentelor tehnice normative de produs in vigoare, precum si normele sanitare si sanitar-veterinare.

Receptia materiilor prime se face conform STAS-urilor, standardelor tehnice de ramura existente in vigoare. La receptia calitativa trebuie sa se verifice conditiile tehnice de calitate, starea

3

termica, modul de prelucrare functie de particularitatile fiecarui sortiment, certificatele insotitoare elaborate de furnizori si serviciul sanitar-veterinar.

Carnea de bovine este un component al diferitelor preparate, dar are si rol de material de legatura.

In functie de varsta animalelor, carnea care se utilizeaza la fabricarea preparatelor din carne este:

- carnea de manzat - intre 6 luni si 3 ani;- carnea de vita adulta - peste 3 ani.

Functie de starea termica, la livrare, carnea de bovine poate fi: calda, zvantata, refrigerata si congelata.

Carnea calda este carnea care nu si-a pierdut decat foarte putin din caldura organismului animal si care nu a intrat in starea de rigiditate musculara: se livreaza de la abator in cel mult o ora de la sacrificare si se intrebuinteaza la fabricarea bradtului.

Carnea zvantata se livreaza de la abator dupa 6 ore de la sacrificarea animalului si prezinta la suprafata o pelicula protectoare.

Carnea refrigerata se livreaza de la abator la temperatura de 4oC in centrul termic (la os). Carnea congelata se livreaza de la abator la temperatura minima de 12oC la os. Carnea de porcine este carnea provenita de la porcine de 90 kg in stare vie, taiate normal.

Nu se recomanda folosirea carnii de vier sau masculi castrati mai devreme de 6 luni inainte de sacrificare, sau carnea provenita de la femele cu gestatie avansata.

Carnea de porc se receptioneaza in jumatati fara cap, osanza, picioare si organe. Jumatatile de porc pot fi cu sorici jupuiti sau fara slanina. Starea termica a carnii de porc poate fi: zvantata, refrigerata sau congelata.

Carnea de ovine si caprine se livreaza sub forma de carcase intregi, fara cap, picioare si organe.

La fabricarea preparatelor din carne nu se foloseste carnea provenita de la miei sau iezi. Starea termica de livrare a carnii de ovine si caprine poate fi: zvantata, refrigerata sau congelata.

Carnea de ovine si caprine se prelucreaza pentru a se obtine ”carne de oaie integrala”, adica nu se mai alege pe calitati, sau, cand este necesar se pot alege si alte sorturi in vederea realizarii diferitelor sortimente de preparate.

Slanina reprezinta tesutul gras subcutanat de la porcine. Pentru industrializare se recolteaza slanina de pe spinare si partile laterale, exteriorul pulpei si spetei, rezultand slanina cu sau fara sorici. Aceasta slanina constituie ”slanina tare”. Slanina rezultata din zona burtii si din fasonarea pieselor anatomice si a carcaselor de porc se numeste ”slanina moale” si se prezinta sub forma de bucati mici, fara sorici.

Functie de starea termica, slanina poate fi proaspata, refrigerata sau congelata. Slanina proaspata trebuie sa aiba in centrul termic temperatura maxima de +8oC, cea refrigerata o temperatura de +4oC, iar cea congelata de maxim -12oC.

Organele si subprodusele de abator utilizate la fabricarea preparatelor din carne sunt: limba, ficatul, rinichii, splina, plamanii. Acestea se obtin de la animalele sacrificate in abator.

Functie de starea termica, la livrare, organele pot fi: proaspete, refrigerate sau congelate. Subprodusele comestibile de abator care se folosesc la fabricarea preparatelor din carne

sunt: slung, burta, ghemuri, mure de bovina, stomace de porc, uger, carne din fasonari, carne sangerata, carne de pe beregati, capatani de bovina si porcine, buze si urechi de bovina, urechi de porcine, coaste, oase garf, oase mici de porc, seu de bovina, picioare de porc, sorici, sange de porcine sau bovine.

Subprodusele se folosesc la obtinerea preparatelor fierte (sorici, stomace, urechi, burti, ghemuri, mure, beregati), sau crude (plamani, uger, carne din fasonari, carne sangerata), dupa ce au fost maruntite fin (sita de 3 mm).

4

Receptia cantitativa a tuturor materiilor prime se face prin cantarirea intregii cantitati la abator si prin cantarirea in interiorul fabricii de mezeluri. Primirea carnii si a celorlalte materii prime se face pe baza unei note de livrare pe care sunt consemnate: data livrarii, unitatea expeditoare, numarul notei de livrare, felul produsului expediat, cantitatea si starea termica. Nota de livrare va fi insotita de factura si de certificatul sanitar-veterinar care atesta ca produsul este apt pentru consum.

Pierderi in greutate la depozitarea carnurilor (%)Nr. crt

Denumirea produselor Durata maxima de pastrare

24 ore 48 ore 72 ore 96 ore1 Carne bovina - carcasa 0,20 0,35 0,45 0,552 Carne manzat - carcasa 0,30 0,40 0,50 0,603 Carne vitel - carcasa 0,40 0,50 0,60 0,704 Carne porc oparit -carcasa 0,25 0,35 0,45 0,555 Carne porc jupuit - carcasa 0,20 0,35 0,45 0,506 Carne porc dezosat - carcasa 0,35 0,45 0,55 0,657 Carne ovine si caprine - carcasa 0,20 0,40 0,50 0,608 Carne miel si ied - carcasa 0,50 0,70 0,80 0,909 Carne de pasare 0,40 0,60 0,70 0,8010 Slanina, carne de porc, bovina, ovina 0,30 0,35 0,40 0,4511 Organe si subproduse comestibile 0,40 0,60 0,70 0,8012 Carne transata - piese 0,45 0,65 0,75 0,80

1.4. Materii auxiliare si secundare

Materiile auxiliare folosite pentru obtinerea preparatelor din carne sunt: a) substante pentru conservare si gust;b) substante pentru asigurarea culorii;c) substante pentru imbunatatirea calitatilor tehnologice ale materiilor prime, a

legaturii si consistentei produselor;d) substante pentru imbunatatirea gustului si mirosului.

a) Substante pentru conservare si gustSarea comestibila are rol de conservant si ameliorant de gust. Rolul de conservant se

datoreaza efectului de inhibare a dezvoltarii microflorei care ar putea conduce la alterarea carnii. Zaharul contribuie la atenuarea gustului de sarat, la fragezirea carnii si a mentinerii culorii

produsului din carne. Se foloseste in proportie de 0,03-0,5% functie de sortiment. Zaharul poate fi inlocuit si cu dextroza.

b) Substante pentru asigurarea culoriiAzotatul si azotitul de sodiu contribuie la formarea culorii rosii specifice a preparatelor din

carne, avand si rol de conservant. Ascorbatul de sodiu sau erisorbatul se folosesc ca stabilizatori ai culorii produsului finit in

timp, cu rol oxido-reducator.

5

c) Substante pentru imbunatatirea calitatilor tehnologice ale materiilor prime, a legaturii si consistentei produselor

Amestecul de polifosfati (diferite proportii de tripolifosfat, hexametafosfat, pirofosfat de sodiu), se foloseste pentru cresterea capacitatii de retinere a apei si hidratarea carnii, pentru micsorarea pierderilor in timpul operatiei de tratare termica, obtinerea de produse fragede, emulsionarea grasimilor si stabilizarea emulsiilor de carne cat si pentru chelatizarea metalelor din carne impiedicand ca acestea sa devina catalizatori in oxidarea grasimilor.

Plasma de sange se obtine prin separarea centrifugala a sangelui recoltat la injungherea animalelor. Cantitatea de plasma ce poate fi folosita la fabricarea preparatelor din carne, in proportie de 20% in produsul finit, inlocuieste apa folosita la prepararea bradtului. Plasma are rol de stabilizare a emulsiilor de carne datorita proteinelor solubile continute, aducand totodata un aport proteic cu valoare nutritiva superioara in produsul finit.

d) Substante pentru imbunatatirea gustului si mirosuluiCondimentele folosite pentru obtinerea preparatelor din carne pot fi naturale sau de sinteza.

Cele naturale provin din plante aromatizate: fructe, bulbi, frunze, flori, coji, tulpini, radacini. Ele confera produsului gust si miros placut.

Condimentele contin o serie de principii active care definesc caracteristica fiecaruia (uleiuri eterice, aldehide, cetone, rasini, etc).

• Piperul este fructul neajuns la maturitate, dar uscat al plantei ”Piper nigrum”. Gustul piperului negru este iute, arzator, iar mirosul slab condimentat. Piperul alb este piperul matur decorticat si are gust mai fin decat al piperului negru.

• Nucusoara este samanta fructului arborelui tropical ”Myristica fragrans”. Are o aroma fina de muscat data in principal de acidul miristic.

• Ienibaharul este fructul recoltat inainte de coacere al arborelui ”Pimenta officinalis”. Are gust si miros asemanator combinatiei dintre piper, cuisoare, scortisoara, gust astringent datorat continutului ridicat de tanin. Principiul activ condimentar al ienibaharului este eugenolul.

• Cuisoarele contin cantitati mari de substante taninice, ceea ce le da un gust astringent caracteristic. Uleiul eteric al cuisoarelor contine o mare cantitate de eugenol.

• Foile de dafin sunt frunzele uscate ale arborelui vesnic verde ”Laurus nobilis”. Frunzele se recolteaza toamna si se usuca la umbra.

Condimente indigene• Coreandrul se cultiva in tara noastra. Gustul placut aromat confera acestui condiment o

larga intrebuintare si in industria preparatelor din carne.• Chimenul se cultiva in Ardeal. Gustul chimenului, putin iute, si mirosul aromat sunt

date de uleiul eteric al carui principal component este carvona.• Mustarul se cultiva in special in Dobrogea. Are gust si miros iute persistent. • Maghiranul sau maioranul are gust si miros usor mentolat si se foloseste uscat si

macinat. • Cimbrul este o planta aromata de la care se folosesc tulpina, frunzele si semintele in

stare uscata. Principiul condimentar al cimbrului este uleiul eteric a carui principala componenta este carvacrolul care ii confera o aroma specifica.

• Boiaua de ardei se obtine prin macinarea ardeiului rosu, lung, in stare uscata. Dupa varietatea ardeiului folosit se obtine boia dulce sau iute, sub forma unor pulberi de culoare rosie.

• Usturoiul are ca principiu activ condimentat uleiul eteric cu cele doua componente ale sale: disulfura de propil si alil si disulfura de dialil. Se foloseste in preparatele din carne sub forma tocata sau sub forma deshidratata, raportul de hidratare fiind 1:4.

6

• Ceapa are ca principiu activ condimentat uleiul eteric cu componenta sa, disulfura de propil. Se foloseste la condimentarea preparatelor din carne cruda, prajita sau fiarta. Se poate utiliza si sub forma deshidratata, raportul de hidratare fiind de 1:10.

Materii auxiliare care dau specificitate unor produse

• Arpacasul sau orezul dau specificitate pentru produsele din grupa caltabosilor.

Pesmetul din paine se obtine prin uscarea si macinare bucatilor de paine.

Amidonul se obtine prin prelucrarea mecanica si chimica a porumbului, graului sau cartofilor.

Untura de porc alimentara se obtine prin topirea tesuturilor adipoase de porc si poate fi de calitate superioara sau de calitatea I-a.

Uleiul comestibil se obtine din seminte de floarea soarelui, de soia sau dim germeni de porumb.

Pigmentul de sange de culoare rosie de porc sau de vita are rolul de a imbunatati culoarea preparatelor din carne.

Materii auxiliare pentru umplere si ambalare: sfoara, membrane, hartie pergament, ceolofan transparent sau colorat, folie sau pungi din material plastic.

Membranele folosite pentru obtinerea preparatelor din carne pot fi: a) membrane naturale, obtinute din intestine de bovine, porcine, ovine, folosind

tehnologii speciale si conservate prin sarare sau uscare;b) membrane semisintetice sau colagenice, care au la baza produse naturale;c) membrane sintetice pe baza de vascoza sau materiale plastice (poliamide).

Membranele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- permeabilitate la vaporii de apa si gaze, obligatorie mai ales in cazul salamurilor

crude unde este necesara eliminarea apei si a dioxidului de carbon si penetrarea moderata a oxigenului. Permeabilitatea este necesara si la membranele folosite pentru salamurile semiafumate unde trebuie eliminata o anumita cantitate de apa. Permeabilitatea nu este necesara la membranele pentru prospaturi, unde se realizeaza un consum specific subunitar;

- membranele trebuie sa fie retractibile, adica sa urmeze retractia compozitiei, calitatea necesara membranelor folosite la obtinerea salamurilor crude si a celor semiafumate;

- membranele trebuie sa fie aderente la compozitie, dar sa se desprinda usor de aceasta dupa felierea produsului;

- membranele trebuie sa aiba rezistenta la rupere, legare sau clipsare;- membranele trebuie sa aiba diametrul constant pe toata lungimea lor;- sa nu prezinte miros care sa poata fi preluat de compozitie;- sa poata fi colorate si imprimate si sa aiba luciu caracteristic.

Toate proprietatile mentionate nu pot fi indeplinite de acelasi tip de membrana, de aceea, in cazul membranelor semisintetice, s-au realizat tipuri de membrane cu utilizari specifice (pentru anumite preparate).

Membranele naturale pot fi sarate sau uscate, originale sau calibrate. Ele prezinta calitati de rezistenta, elasticitate, permeabilitate, dar nu au diametrul uniform pe toata lungimea lor, calitatea lor fiind dependenta de calitatea prelucrarii lor tehnologice si de conditiile de conservare

7

si depozitare. Principalele tipuri de membrane naturale folosite sunt: beregus (esofag), mate subtiri (intestine subtiri), fund (fecum), rotocoale (colon), bumbare (rectul) si besici (vezica urinara).

Inainte de folorsire, membranele naturale conservate prin sarare, se inmoaie in apa circa 2 ore, se spala in curent de apa si se dezinfecteaza cu o solutie de hipermanganat de potasiu 0,2‰, dupa care se spala din nou. Membranele naturale conservate prin uscare, se inmoaie in apa calduta, dupa care se folosesc pentru umplere.

Membranele semisintetice sau colagenice indeplinesc conditiile aratate mai sus, avand in compozitia lor colagen 60-86%, plastifianti, substante umectante (celuloza), si in unele cazuri coloranti.

Membranele sintetice-celulozice sunt membrane retractibile, cu suprafata rugoasa, putand fi folosite la toate tipurile de preparate din carne, datorita faptului ca indeplinesc conditiile de mai sus. Inainte de utilizare, membranele se leaga sau se clipseaza la unul din capete si se imerseaza in apa la temperatura camerei timp de 10-15 minute. Dupa umplere, aceste membrane isi maresc dimensiunea datorita elasticitatii.

Membranele sintetic-poliamidice sunt impermeabile si nerectractibile, pretandu-se mai bine la fabricarea salamurilor de tip parizer, la tobe, lebervusti, cartabosi, etc. Inainte de utilizare se taie la dimensiune, se leaga la capat si se inmoaie in apa rece unde se mentin 5-30 de minute.

1.5. Alte materiale auxiliare

Pentru obtinerea preparatelor in carne se mai folosesc: apa potabila, gheata sau fulgi de gheata, combustibili tehnologici. Din ultima categorie face parte lemnul de esenta tare: fag, artar, frasin, stejar sub forma de lemne, talaj sau rumegus. Umiditatea materialului lemnos trebuie sa fie de circa 30%.

Adaosuri folosite la fabricarea preparatelor din carne:Adaosuri folosite la fabricarea preparatelor din carne pot fi de origine animala sau vegetala. Adaosuri de origine vegetala:

- izolat proteic de soia;- concentrat proteic de soia;- textura de soia.

Adaosuri de origine animala:- pasta de carne de pe oase; - cazeinat de sodiu;- lapte praf degresat;- emulsie de sorici.

La fabricarea preparatelor din carne se poate folosi un singur adaos de origine vegetala si unul sau mai multe adaosuri de origine animala.

1.6.Adaosuri folosite la fabricarea preparatelor din carne

Adaosurile folosite la fabricarea preparatelor din carne pot fi de origine animala sau vegetala.

Adaosurile de origine vegetala :- izolat proteic de soia ;- concentrat proteic de soia ;- texturat de soia ;Adaosurile de origine animala :- pasta de carne de pe oase ;

8

- cazeinat de sodiu ;- lapte praf degresat ;- emulsie de sorici.La fabricarea preparatelor din carne se poate folosi un singur adaos de origine vegetala si

unul sau mai multe adaosuri de origine animala.

1.7.Depozitarea materiilor prime si auxiliare

Carnea, slanina si subprodusele se depoziteaza pana la intrarea in fabricatie, in conditii adecvate de temperatura si umiditate, cu respectarea normelor de incarcare a camerelor frigorifice.

Materialele auxiliare trebuie sa se depoziteze in incaperi respectand standardele de stat si normele interne :

- sarea se va depozita in stive, pe loturi, in incaperi uscate in care este interzis sa se afle substante toxice sau cu miros strain ;

- azotitul de sodiu este o substanta toxica si se va pastra in cutii metalice incuiate, in incaperi unde va avea acces numai personal instruit cu privire la modul de manipulare si utilizare al acestei substante ;

- zaharul, dextroza, erisorbatul de sodiu, polifosfatii se pastreaza in incaperi uscate, fara miros strain si in ambalaje originale. Ascorbatul de sodiu se va proteja de actiunea luminii.

- Condimentele trebuie pastrate in incaperi curate, racoroase, uscate, bine aerisite, destinate acestiu scop. Se recomanda pastrarea condimentelor intregi si macinarea cantitatii necesare pentru o singura zi, deoarece uleiurile volatile pierdute in timp reduc valoarea lor condimentara.

- Ceapa si usturoiul se pastreaza in incaperi uscate, asezate in strat subtire. Usturoiul se poate pastra si tocat, procedandu-se astfel :se curata de invelis, se spala si se toaca prin sita de 3-5 mm. Se amesteca imediat cu sare in proportie de 10-15% si se introduce imediat in butoaie care se vor inchide cat mai etans. Se introduce in camere frigorifice si se depoziteaza maxim 10 luni la temperatura de 0-3ºC

Tocarea, amestecarea cu sare, introducerea in recipienti si etansarea trebuie sa se faca intr-un timp cat mai scurt pentru a evita pierderea uleiurilor volatile si transformarea nedorita a gustului si mirosului.

9

2. Reteta de fabricatie a cremvustilor

Reteta pentru 100 kg materii prime: carne vita II pentru bradt, kg 82 ulei comestibil, kg 18 condimente: - chimen, kg 0,120

- cimbru, kg 0,150- coriandru, kg 0,050

materiale auxiliare - invelis: mate subtiri de oaie sau de porc cu diametrul de 18-28 mm.

10

11

4. Procesul tehnologic de fabricare a cremvustilor

Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele faze: Prepararea compozitiei: carnea de vita se conserva conform instructiunilor. Carnea de vita

rezultata din taieri normale, se prelucreaza pentru obtinerea tuturor calitatilor de carne care intra in retetele preparatelor din carne.

Cremvustii dietetici sunt preparate din carne destinate bolnavilor cu afectiuni hepatice. La fabricarea bradtului se adauga treptat uleiul, in cantitati mici pentru inglobarea completa a acestuia in masa de bradt si formarea unei emulsii stabilite. La fabricarea bradtului se adauga si condimentele: sare, azotit de sodiu, maghiran si cimbru. Prelucrarea bradtului se considera terminata in momentul cand se obtine o pasta omogena, cu aspect lucios si adeziva in mana.

Umplerea compozitiei in membraneCompozitia se introduce in membranele indicate in reteta. Membranele se rasucesc la o

distanta de 12-15 cm, formand bucati in sirag. Afumarea caldaSiragurile de carnati aranjate pe bete si asezate pe rasete se introduc in afumatorie sau in

celula de fierbere afumata. Cremvustii se aseaza pe bete cu spatii intre siraguri pentru ca afumarea sa se faca cat mai uniform.

Afumarea incepe cu zvantarea membranelor la temperatura de 45-750C, dupa care se face afumarea calda propriu-zisa la temperatura de 75-950C, pana cand membranele produselor capata o culoare roz-pal pana la brun.

Tratament termic in apa sau in aburDupa afumarea calda, cremvustii se introduc in cazane cu apa (legat, sub forma de

ciorchine) sau se continua tratamentul termic in abur, in celule de fierbere-afumare. Tratamentul termic in apa sau in abur se face la temperatura de 72-750C, timp de 10-20

minute, pana cand in centrul geometric al produselor se atinge temperatura de 68-690C. Depozitarea Cremvustii se depoziteaza in camere frigorifice, uscate si bine ventilate la temperatura de

+2-50C. Cremvustii se depoziteaza asezati pe bete si rasete cu spatii intre siraguri pentru a permite

circulatia aerului si zvantarea cat mai uniforma.

4.1. Descrierea amanuntita a operatiilor din procesul tehnologic

Carcasa vitaPrelucrarea carcaselor cuprinde o serie de operatii importante, reprezentate prin lucrari

de eviscerare, examen sanitar veterinar, despicare, toaletare, marcare a carnii.Eviscerarea este operatia prin care se scot viscerele din cavitatea abdominala si toracica.

Aceasta operatie trebuie executata cu siguranta deplina, pastrandu-se intact organul respectiv si carcasa de carne. Eviscerarea efectuata incorect poate provoca perforarea stomacului si intestinelor, al carui continut contamineaza interiorul carcasei. Eviscerarea trebuie efectuata in cel

12

mult 30-40 minute de la taiere, orice intarziere dauneaza calitatii intestinelor, unor glande cu secretie si chiar carcasei de carne.

Eviscerarea in pozitie verticala a carcaselor de bovine se compune din urmatoarele faze:- desprinderea rozetei (anusului);- indepartarea organelor genitale;- deschiderea partiala a cavitatii abdominale;- scoaterea masei gastro-intestinale si a organelor interne in urmatoarea ordine:

intestinele, prestomacul si stomacul glandular;- totodata este scos prapurul si se detaseaza splina si pancreasul;- scoaterea ficatului impreuna cu vezica biliara, cu multa atentie pentru a nu se sparge

sau scurge prin presare;- sectionarea diafragmei si scoaterea organelor din cavitatea toracica (inima, pulmonii si

esofagul). Rinichii nu se recolteaza, ei raman la carcasa. Scoaterea rinichilor se face odata cu seul interior la toaletarea carcasei.

Scoaterea organelor din cavitatea toracica se poate face cu sau fara sectionarea longitudinala a axului sternului.

Examenul sanitar-veterinar se executa atat in diferite faze ale procesului tehnologic cat si in final,pe carne, semicarcase, sferturi.

La sangerare se urmareste modul cum se face sangerarea, eficienta acesteia (abundenta sau insuficienta), caracteristicile sangelui (culoare, viteza de coagulare).

La jupuire se observa starea tesutului conjunctiv subcutanat,raspectiv culoarea, starea de congestie sau infiltratiile. Se observa grosimea (culoarea si consistenta).

La eviscerare se observa eventualele lichide pleurale sau peritoneale, modul cum au fast scoase stomacele, inta\estinele, organele.

Examenul sanitar veterinar incepe cu organele si continua cu cel al carcasei, aceasta din cauza ca in organe apar primele modificari de boala

Examenul sanitar veterinar consta din: inspectie vizuala, palpatie sectionare, aprecierea mirosului, culorii si in cazuri anumite si din analize de laborator pentru confirmare.

Despicarea carcaselor are scopul de a usura manipularea ulterioara a carnii rezultate si de a grabi procesul de racire a carnii. Despicarea carcaselor se executa in doua jumatati simetrice, de-a lungul coloanei vertebrale si usor lateral, pentru a se evita degradarea maduvei spinarii care se comercializeaza ca atare (maduvioare). O carcasa corect despicata prezinta o linie dreapta pe portiunea despicata, aspectul corpurilor vertebrelor este lucios, iar muschiul este neted. In cazul semicarcaselor bovinelor, pentru usurarea manipularii acestea se sfertuiesc prin taiere intre coastele 11 si 12 sau 5 si 6.

Toaletarea carcaselor – despicarea este urmata de operatia de toaletare uscata si umeda. Ordinea uscata si apoi umeda este obligatorie, pentru ca toaletarea umeda termina curatirea carcasei, a carei atingere ulterioara este neindicata din motive sanitare.

Toaletarea uscata a carcasei consta in curatirea exteriorului acesteia de diferite aderente, cheaguri de sange si indepartarea eventualelor murdarii. In continuare se indreapta sectiunile, pentru ca jumatatile sau sferturile sa aiba un aspect merceologic. In final se taie diafragma, se scot glandele care nu au fost recoltate la eviscerare, se colecteaza maduva spinarii, se scot rinichii si seul aderent, respectiv osanza la porcine.

Toaletarea umeda consta in spalarea carcaselor cu jet de apa indreptat de sus in jos, sub un unghi ascutit in raport cu carcasa la 30-32ºC, intre panouri din material inoxidabil pe care sunt plasate conducte cu apa cu duze fixe sau rotative (pentru abatoare cu linie aeriana conveierizata) sau cu ajutorul furtunului.

13

Marcarea carnii – carnurile si organele examinate de serviciul veterinar si care sunt admise pentru consum se marcheaza cu o ştampila rotunda cu diametrul de 3,5 cm, pe care este inscrisa denumirea abatorului. Aplicarea stampilei se face in urmatoarele locuri:

- la bovine : laturile gatului, partea posterioara a antebratului, spate, spinare in regiunea lombara, suprafata interna si externa a pulpelor, muschiul masticator intern, limba, pulmon, inima, ficat. Cerneala folosita trebuie sa adere bine pe carne, sa fie usor vizibila, sa nu fie toxica, sa se usuce repede fara deformari si sa nu se stearga.Transarea, dezosarea si alesul carnii

Transarea este operatia prin care carcasele, jumatatile sau sferturile de carcasa sunt impartite in portiuni mari anatomice.

Dezosarea este operatia prin care carnea se desprinde de pe oase.Alesul carnii este operatia de separare a tesuturilor cu valoare alimentara redusa (tendoane,

aponevroze, fascii de acoperire, cordoane vasculare si nervoase) si sortarea carnii pe calitati.Transarea se realizeaza in incaperi special amenajate in care se face conditionarea aerului.

Temperatura trebuie sa fie de 8-10ºC si φ=80%.Transarea dezosarea si alesul carnii de vita se face pentru industrializare (preparate din

carne, conserve etc.) sau pentru piata.Aceasta operatie prezinta o mare importanta pentru desfasurarea ulterioara a procesului de

fabricatie, ea necesitand cunoasterea indetaliata a structurii anatomice a animalelor, atentie si indemanare. Executarea acestor operatii au un pronuntat caracter manual, datorita formelor diferite ale portiunii anatomice si oaselor, fapt care impune un grad inalt de calificare si specializare. Operatia se executa diferentiat in functie de specie (bovine, porcine, ovine) si de destinatie. Tocare la volf

Volfurile sunt utilaje destinate maruntirii grosiere a carnii, organelor si grasimiilor in stare proaspata, refrigerata sau congelata, in functie de modul de prelucrare a materiei prime din buncarul de alimentare prin intermediul uneia sau a doua spirale (snecuri) de alimentare.

Turatia snecului de lucru (de presare) variaza intre 100-200 rotatii/minut pentru viteze mici si 200-300 rotatii/minut pentru viteze medii si peste 300 rotatii/minut pentru masini rapide. Spiralele;lDe alimentare au turatia de 10-15 rotatii/minut.

Partea principala a volfului este mecanismul de taiere format din cutite si site. Se folosesc cutite sub forma de cruce, cu suprafata de taiere pe o singura parte sau pe ambele parti si cutite cu doua aripi cu suprafata de taiere pe o singura parte sau pe ambele parti.

Diametrul sitelor este cuprins intre 75 si 285 mm. Datorita orificiilor pe care le poseda sitele, se realizeaza gradul de maruntire al produsului. Orificiile sitelor pot fi de : 2, 3, 4, 5, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 20, 25, 30 mm.

Mecanismul de taiere este format din snecul de presare si ansamblul taietor care poate fi simplu sau complex.

SarareaSararea carnii se executa din urmatoarele considerente:- previne alterarea produsului si mareste conservabilitatea acestuia;- imprima unele proprietati gustative suplimentare si amelioreaza capacitatea de

conservare.

14

Sararea are la baza principiul anabiozei, datorita sarii care mareste presiunea osmotica a solutiilor, si principiul cenoanabiozei, de inlocuire cu ajutorul sarii a biocenezei naturale cu o alta bioceneza.

Actiunea conservanta a carnii se explica prin:- cresterea presiunii osmotice a sucurilor celulare, cauza care sta la baza pierderii vitalitatii

bacteriilor de putrefactie;- deshidratarea produsului si micsorarea cantitatii de apa disponibila pentru activitatea

microorganismelor (se modifica indicele aw – water activity – activitatea apei);- fixarea ionilor de Na+ si Cl—inlegaturile peptidice, deci la locul de scindare a proteinelor

sub actiunea enzimelor proteolitice proprii tesutului muscular sau a celor secretate de microorganismele de alterare;

- micsorarea solubilitatii oxigenului in saramura oprind dezvoltarea bacteriilor aerobe.Maturarea – reprezinta faza in care carnea isi inbunatateste calitatile organoleptice. Faza

de reinmuiere treptata a muschiului poarta denumirea de maturare.Maturarea carnii se realizeaza prin doua mecanisme dependente de temperatura si care

actioneaza sinergic:- mecanismul enzimatic (implica participarea enzimelor proteolitice intracelulare)- mecanismul fizico-chimic: acidifierea tesutului muscular post sacrificare este insotita si

de cresterea presiunii osmotice, ca o consecinta a acumularii in sarcoplasma a moleculelor cu masa moleculara mica (ioni, peptide, compusi metabolici cum ar fi acidul lactic, etc.)Aceasta conduce la modificari importante la nivelul structurii contractile si deci faciliteaza actiunea enzimelor proteolitice (proteinazelor). Sub actiunea proteinazelor se slabeste actiunea contractila a fibrei musculare, slabirea interactiunii dintre miozina si actina, avand ca rezultat o imbunatatire a fragezimii carnii.

Cuterele – sunt masini destinate maruntirii fine a carnii in vederea obtinerii bradtului sau obtinerii compozitiei pentru unele preparate din carne (prospaturi). Principiul de functionare al diferitelor cutere este acelasi, deosebirea constand in modul de incarcare al cuvei si in faptul ca unele cutere lucreaza sub vid, sau sunt prevazute cu manta de incalzire sau de racire a cuvei.

4.2. Cremvusti

a. Conditii de admisibilitateForma – bucati cu diametrul de 18-20 mm si 12-15 cm lungime, obtinuti prin rasucire in

siraguri a matelor de oaie sau porc.Aspect exterior – roz-pal.Aspect pe sectiune – pasta fina din carne de vita bine legata, compacta, uniforma; nu se

admit flaxuri mai mari de 3 mm. Gust si miros – specific condimentelor folosite.Consistenta – moale, elastica.b. Proprietati fizico-chimiceApa - 72% maximGrasime - 23% maximProteine totale - 12% maximAzotiti (NO2) – 7 mg/100NaCl - 2% maximc. Conditii de depozitareTemperatura - 2-50C

15

Umiditate relativa a aerului – 75-80% d. Termen de garantie – 3 zileAcest termen se refera la produsele ambalate, depozitate si transportate in conditii

prevazute in prezentul standard de ramura si decurge de la data fabricatiei.

5.Bilant de materii prime si materii auxiliare

1.Depozitare: pierderi de 1,6%

100kg………1,68000kg……..x1

x1 = 8000 + * 8000 = 8128

2.Afumarea calda: pierderi de 4%

100kg……..48128kg……x2

x2 = 8128 + * 8128 = 8453,1

3. Zvantarea membranei: pierderi de 3%

100kg……..38453,1…….x3

x3 = 8453,1 + * 8453,1 = 8706,7

4.Umplerea in membrane: pierderi de 0,2%

100kg……..0,28706,7…….x4

x4 = 8706,7 + * 8706,7 = 8724,1

5.Cuterizare: pierderi de 0,1

100kg……..0,18724,1…….x5

16

x5 = 8724,1 + * 8724,1 = 8732,8

6.Sarare: cresteri de 2,8 %

8732,8 – 8732,8 * = 8488,3

100kg carne…36(apa + ulei)…64kg carne vita II8732,8kg carne……..A……….C

A = = 3143,8

C = = 5589 kg carne vita II

100kg……..2,85589kg…....S

S = = 156,5

C – S = 5589 – 156,5 = 5432,5 kg carne vita II

100kg carcasa……..28,8 kg carne vita II y kg carcasa…….5432,5 kg carne vita II

y = = 18862,8 kg carcasa

7.Transare, dezosare, alegere: pierderi de 0,35%

100kg……..0.351886,8…….x7

x7 = 1886,8 + * 1886,8 = 18928,8

8.Depozitare: pierderi de 0,1%

100kg……..0,118928,8…...x8

17

x8 = 18928,8 + * 18928,8 = 18947,7

Bilanţ de materii prime şi auxiliare:Carcasă vită – 18947,7 kgCarne vită II – 5432,5 kgApă + Ulei – 3143,8Sare – 156,5 kgLa sărare intră – 8732,8 kg carne amestecLa cuterizare – 8724,1 kg carneLa zvântarea membranei – 8453,1 kg carneLa afumare – 8128 kgÎn final la depozitare avem – 8000kg carne

6. Alegerea utilajelor

Volful tehnofrig-160

18

Masina este formata din postamentul 1 confectionat ca si restul corpului, din fonta. Postamentul este prevazut la cele 4 colturi, cu orificii pentru suruburile de fundatie 20, cu care masina va fi fixate la pardoseala. Carcasa 19 cuprinde in interior motorul electric 3, montat pe dispozitivul cu doua sine 2,astfel ca motorul electric se poate aplica sau cobora in vederea reglarii intinderii curelilor trapezidale ale trnsmisiei 4. Dimensiunile curelelor trapezoidale sunt 22 *1500 mm. Accesul la motorul electric se face prin doua capace laterale 17. Sistemul de alimentare este format din palnia 11, cu o capacitate de 200 kg, si spiralele de alimentare 12 avand o turatie de 15 rot/min. Mecanismul de antrenare se compune dintr-un ax inferior si unul superior, orizontal si parallel cu axul inferior. Axul inf. Primestemiscarea de rotatie de la motorul electric, prin intermediul unei transmisii cu curele trapezoidale. Pe acest ax inf. Se gasesc 2 roti cu dinti inclinati care pot antrena 2 roti cu dinti inclinati aflate pe axul sup.Cuplarea rotilor dintate de pe axul sup. Cu cele de pe axul inf. Se face prin intermediul manetei 8. Cand manerul manetei este inclinat spre indicatia “carne cruda” axul sup. se roteste cu 150 rot/min, iar cand maneta este inclinata spre indicatia “carne fiarta” axul sup. se roteste cu 300 rot/min. Axul sup. este cuplat cu transportorul melcat de antrenare a carnii la mecanismul de taiere. Mecanismul de taiere este format din cutite, site si inel de strangere, care se monteaza in carcasa 14, fiind stans cu saiba de strangere 16. Pornirea masinii se face prin apasarea butonului 13. Ungerea masinii se face in punctele 9 si 19.

Cuterul Tehnofrig

19

Cuterul Thnofrig este format din urm. parti componente:carcasa, cuva, sistemul de taiere si capacul.

Carcasa 15 este construita din fonta, in interiorul ei fiind montat motorul electric 3, ce pune in miscare printr-o transmisie cu curele trpezoidale 4 axul cutiteler. Cuva cuterului 13 este construita tot din fonta, cu suprafata int. fin polizata.

Acasta cuva este montata pe un ax central care se pune in miscare de la axl cutitelor, printr-o trnsmisie 12 cu curelele trapezoidale a caror intindere este asgurata printu-un brat oscilant 14. Cuva este antrenata intru-un singur sens prin intermediul angrenajului mec-roata melcata 7. Sistemul de taiere este format din 3-6 cutite secera montate la distante egale pe auxl orizontal.

Capacul de protectie 10 este prevezut cu un dispozitiv de siguranta care nu permite pornirea motorului electric in cazul in care capacul este ridicat. Ridicarea sau coborarea capacului se face prin intermediul manerului 5. Capacul este prevazut cu sicana 9, pentru impingerea materialului sub cutite. Pornirea cuterului se face de la maneta 6 care pune in miscare cuva si cutitele.

Deficienta principala a cuterului este dereglarea palierului principal care sustine axul cuvei, provocand o miscare neregulata, cutitele lovind cuva distrugadu-se si chiar provocand accidente.

Utilaje pentru umplerea in membrane. Spritul hidraulic.

20

Acesta este format din cilindrul pentru umplutura 1 si cilindrul de presare 2, legatura dintre cei doi cilindrii realizandu-se prin pistoanele 3 si 4, unite intre ele prin tija 5. Cilindrul pentru umplutura se inchide cu capacul mobil 6 fixat cu surubul cu manivela 7 care este prins in traversa 8. Traversa 8 este sustinuta de 2 pivoti, dintre care unul serveste ca ax de pivotare a traversei in timpul inchiderii si deschiderii capacului, iar celalalt serveste ca scoaba de fixare a traversei. Lichidul de presiune folosit in cilindrul 2 (uleiul) trece printr-o sita de filtrare 9 si este aspirate in pompa 10, pusa in miscare de electromotorul 11. Pompa refuleaza uleiul in spatiul de sub pistonul 4, prin robinetul de distributie 12 si conducta 13 sau in spatial de deasupra pistonului 4, prin robinetul de distributie 12 si conducta 14.

Reglarea pomparii lichidului deasupra sau de desubtul pistonului cilindrului de presare se face cu ajutorul manivelei 15, prevazuta cu un indicator. Sub indicator, pe corpul spritului, este asezata o placa sub forma de potcoava cu inscriptiile de semnalizare: mers in sus, stop si mers in jos.

La pozitiile corespunzatoare ale robinetului de distributie 12 la ridicarea pistonului 4 se va cupla cu conducta 13, la coborare cu conducta 14 iar la pozitia de stop cu conducta de scurgere 16. In cavitatea robinetului de distributie 12, unita cu conducta 13, sant montate supapa cu arcuri 17 si manometrul 18. Supapa cu arcuri 17 va comanda debitul de ulei pompat sub pistonul 4. La coborarea pistonului si la atingerea pozitiei extreme de jos, supapa de siguranta 19 da drumul uleiului in receptor.

Evacuarea umpluturii se realizeaza cu ajutorul robinetului 20. Evacuarea compozitiei la spriturile cu piston, de regula se face lateral. Masa care se gaseste in cilindrul de umplutura se poate considera ca este repartizata in 3 volume: volumul V sau volumul spatiului mort, care nu ia parte la curgere; volumul V care reprezinta volumul spatiilor separate al caror unghi de alunecare este mai mare decat minim. Acest volum este cel care se scurge; volumul V care reprezinta volumul static, care nu ia parte la curgere, dar care serveste drept masa ce transmite presiunea de la piston la straturile care iau parte la curgere.

Legarea batoanelor.

Dupa ce compozitia a fost introdusa in membrane batonul se intareste prin legare. Legarea se compune din cateva operatii: -legarea capatului deschis al batonului -efectuarea unui ochi pentru atarnarea batonlui

21

-legarea batonului pentru indesarea compozitiei si fixarea membranei Metoda de legare depinde de diametrul membranei si, prin urmare, de greutatea batonului, deoarece cu cat batoanele sunt mai grele cu atat legatura trebuie sa fie mai rezistenta. In cazul batoanelor mai groase, dupa umplere si legare, pentru ca batoanele san u plesneasca din cauza presiunii interioare care ia nastere in baton, mai ales in cazul umplerii fara vid, acestea se stufuiesc (inteapa). Batoanele legate se agata de bete pentru zvantare, avandu-se grija ca sa nu se atinga intre ele, deoarece aceasta duce la formarea petelor albe.

Tunel pentru afumare caldă

Tunelul este afumarii reci a preparatelor din carne prin conditionarea parametrilor tehnologici ai afumarii: temperatura umiditate relative circulatia amestecului aer-fum, densitatea fumului,etc.

In componenta tunelului intra: corpul propriu-zis, instalatie de transport a rastelelor, instalatie de producere a fumului si conditionarea amestecului.

Corpul propriu-zis 6 este de forma paralelipipedica, fiind inchis la cele doua capete cu usi din doua canate, etansate cu garnituri speciale. Cele doua usi servesc la

22

incarcarea si, respectiv, la descarcarea tunelului de afumare. Peretii si tavanul corpului propriu-zis 6 sunt cofectionati din beton armat, avand o grosime de 10 cm.

pe axa acestuia se gaseste montata linia aeriana 7 si conveierul de transport 2. Rastelele cu produse, prevazute la partea superioara cu un sistem cu doua role de alunecare, sunt deplasate pe linia aeriana 7 de catre conveierul 2 avand o viteza de 0,2 m/s. Deplasarea rastelelor se face in lungul tunelului, de la usa de alimentare spre usa de evacuare. Conveierul este pus in miscare de la grupul de actionare 20.

Pe acoperisul tunelului sunt amplasate generatorul de fum 18 si instalatia de conditionare a aerului. Instalatia de conditionare cuprinde canalul 8, in care este montat un ventilator coaxial, conducta 9 pentru evacuarea unei parti din amestecul de aer-fum uzat, conducta 10 pentru admisia aerului proaspat, filtrul de aer 12, bateria de racire 13, separatorul de picaturi 14, bateria de incalzire 15 si un ventilator coaxial 16 cu palete de aluminiu. Conductele 9 si 10 sunt prevazute cu clapete de reglare intre 0-100%. Racirea amestecului de aer proaspat-aer recirculat se realizeaza cu apa rece pulverizata avand temperature de 0,3-3,5 , iar incalzire cu abur la 4 atm. sau apa calda. Observarea produselor in tunel se face prin vizorul 5. Accesul la agrgatul de conditionare se face pe scara 21, iar in camera de amestec prin usa 11.

Instalatia de conditionare functioneaza cu recircularea amestecului aer-fum in proportie de 85-90% si 15-10% admisie de aer proaspat si poate realiza urmatorii parametrii tehnologici: temperatura 12-30 si umiditatea relativa de 60-90%. Intraga comanda a instalatiei de conditionare este automatizata.

In cadrul exploatarii tunelului se efectueaza initial operatia de incarcare a rastelelor cu produse aduse in fata usii, pe o linie aeriana suspendata. Incarcarea se realizeaza prin pornirea conveierului 2. Dupa incarcare completa a tunelului cu rastele, usile acestuia se ichid etans si se pune in functiune instalatia de conditionare ai carei parametri au fost fixate anterior la tabloul de comanda. Fixarea acestor parametri este diferentiata in functie de temperatura si umiditatea relativa a aerului proaspat exterior, dupa anotimp(vara, iarna).

Cazane pentru pasteurizarea preparatelor din carne:

Bazinul de fierbere CFA

23

Bazinul de fierbere CFA este alcătuit dintr-un corp 1, de format paralelipipedic, confecţionat din oţel inoxidabil avînd pereţii dublii (între ei se foloseşte ca izolator aerul), două capace 2 prevăzute cu două contragreutăţi 3. În interiorul bazinului se sudează pe corp suporturi pentru aşezarea beţelor cu preparate din carne. Încălzirea se face printr-o manta inferioară 4 şi patru ţevi paralele 5 care traversează în interior bazinul.

De asemenea, bazinul de fierbere CFA este prevăzut cu ţeavă de alimentare abur, ţeavă de alimentare cu apă, ţeavă de evacuare condens, racord de evacuare apă uzată, manometru, robinete.Exploatarea bazinului este simplă şi constă în următoarele operaţii:

• alimentarea cu apă rece până la un volum de 600 – 700 l;• încălzirea apei la 72…75oC;• încărcarea cu produs;• menţinerea temperaturii apei la 72…75oC până când în centrul termic al

produselor se atinge o temperatură de minimum 68oC;• evacuarea produsului.

Apa se utilizează în mai multe şarje conseccutiv. La sfârţitul schimbului se evacuează apa uzată, se degresează interiorul bazinului şi se clăteşte abundent.

Întreţinerea şi repararea bazinului de fierbere CFA este similară cu cea efectuată la utilaje cu încălzire indirectă prin manta în care circulă abur sub presiune.

Pentru pasteurizarea preparatelor din carne se pot utiliza si cazane paralelipipedice deschise, cu sau fara manta de incalzire. La cazanele cu manta lungimea corpului propriu-zis rezulta din relatia:

[m]

24

In cazanele cu camasa de incalzire si cu izolatie se va avea in vedere urmatoarele:-temperatura medie a corpului cazanului se va lua ca medie aritmetica dintre temperature suprafetei interioare si exterioare:

In practica, temperatura izolatiei se ia egala cu temperatura peretelui mantalei de incalzire in contact cu izolatia. Temperatura medie a izolatiei se poate lua ca medie aritmetica dintre suma temperaturii suprafetei izolatiei la contactul cu peretele incalzit al izolatiei.

8.Bilanţ caloric pentru utilajul conducător

Bazinul de fierbere CFA este destinat secţiilor de preparate din carne pentru executarea operaţiei de fiebere (pasteurizare). El este utilajul conducător în procesul tehnologic de fabricare a cremvuştilor dietetici.

25

Principalele caracteristici tehnice ale acestui bazin sunt:• volum util (m3) 1,2;• capacitatea (kg preparate / şarjă) 300 – 400;• dimensiuni (L x l x h) 1750 x 1690 x 1100;• masa netă (kg) 450;• presiunea maximă admisibilă de manta (bar) 4.

I.Faza de pregătire a cazanului

1.Căldura necesară încălzirii apei (Q1)Q1 = Gw * c * (t2 – t1)

Gw = masa apei din cazan, kg = 700kg;c = căldura specifică a apei = 0,5kj/ kg*grad;t2 = temperatura de încălzire = 75oC;t1 = temperatura iniţială a apei, K = 15oC

Q1 = 700 * 0,5 * (75-15) = 21000kj Q1 = 21000kj.

2.Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea părţii interioare a cazanului (Q2)

Q2 = G1 * c * (t2 – t1)

G1 = 1,1 * F1 * δ * ρ unde: δ = 0,005 mF1 = п * (L2 + h2) + 2пLh ρ = 7850 hg/m3

L = 1750 mh = 1100 m

F1 = 3,14 * (17502 + 11002) + 2 * 3,14 * 1750 * 1100 = 25504650 G1 = 1101163263,75

Q2 = 33034898 * 103kj

3. Cantitatea de căldură necesară pentru acoperirea pierderilor de căldură (Q3)Q3 = Fa * α (tp-ta) * ۲ 1

α = 9,7 + 0.07 * 60 = 13, unde: α- este coeficient de transfer termic prin convecţie şi radiaţie;

۲ - este durata fazei de pregătire, ore;

26

Fa = п (L2 + h2) şi este suprafaţa exterioară a cazanului;Fa = 3,14 *4 * 272500 = 13415650

tp = Dtm = (Dtmax + Dtmin)/ 2 unde: tp – este temperatura medie a peretelui cazanului;

ta – este temperatura medie a aeru-lui înconjurător;

Dtmax = 80-15 = 65oCDtmin = 80- 75 = 5 oC tp = 35 oC

tp-ta = 35-15 = 20 oC; ۲ = 0,16 ore;

Q3 = 13415650 * 13,9 * 20 * 0,16 Q3 = 596728 * 103 kj

Cantitatea totală de căldură:Qt = Q1 + Q2 + Q3 Qt = 33631647 * 103 kj

Cantitatea de abur necesară pentru o şarjă:Ab = Qt / h Ab = 30574,2 * 103 kg/şarjă;

II. Faza de menţinere

1.Căldura necesară încălzirii produsului (Q1)

8000/400 = 20 şarje Q1 = 8453,12 * 71 = 600171,52 kg/şarjă;

pentru 20 şarje Qtotal = 600171,5 * 20 Qtotal = 12003430 kj;

2.Căldura necesară pentru evaporarea apei (Q2)

Q2 = W * runde: W – este cantitatea de apă evaporată, kg;

r – este căldura latentă de evaporare la temperatura respectivă de fierbere sau opărire a materiei prime, kg/kg;

W = Ks * F * (ps – ps’* Ø) * ۲ 1

unde: Ks – este coeficientul de transfer de substanţă de la apă la mediul înconjurător;

Ø – este umiditatea relativă a aerului care se află deasupra suprafeţei libere a apei;

27

Ps – presiunea de vapori la temperatura de fierbere, opărire, N/m2;۲ 1 – timpul de prelucrare, s;F – suprafaţa liberă a apei, m2;

Ø = 70% = 0,7;Ps = 760 mmHg;ps

’ = 633,9 mmHg;۲ 1 = 600 s (10 minute);Ks = 0,0316F = п * L2 = 3,14 * 1,752 = 9,61625;

W = 0,0316 * 9,61 * 316,27 * 600 = 57626,16kg;r = 2258 kj/kg

Q2 = 57626,16 * 2258 = 126940 * 103 kj/şarjă; Qtotal pentru evaporarea apei la 20 şarje este 253880 * 104 kj.

3.Căldura necesară pentru acoperirea pierderilor prin convecţie-radiaţie în mediul înconjurător. (Q3)

Q3 = αo * Fa (t2 – t1) * ۲ 1

αo = 9,7 + 0,57 * 60 = 43,9;Fa = 13415650;۲ 1 = 0,33 ore.

Q3 = 43,9 * 13415650 * 60 * 0,33 Q3 = 11661151 *103 kj

28