cristina filos, alexandrina rotar, c.d.popescu clinica ... de medicina... · oboseala de...
TRANSCRIPT
Cristina Filos, Alexandrina Rotar, C.D.PopescuClinica Neurologie, Spitalul Clinic de Recuperare Iasi
In general, oboseala - un efect direct proportional cu o anumita cauza (ex. efortsustinut, lipsa de somn)
Constientizarea unei capacitati reduse pentruactivitati fizice si/sau mentale datorita unuidezechilibru in cadrul disponibilitatii, utilizariisi/sau restaurarii resurselor necesare pentru a efectua respectivele activitati (Aaronson et al., 1999)
Unul dintre cele mai frecvente simptome
Uneori poate aparea ca prim simptom in SM
Definita ca o lipsa generalizata, anormala de energie
ce limiteaza semnificativ abilitatile fizice si/saumentale ale pacientului indiferent de gradul de efort
fizic sau de nivelul de deficit neurologic (NU estedirect proportionala cu o anumita cauza)
Fara legatura cu puseurile
Nu determina agravarea bolii/accentuarea invaliditatii
75 - 80% din pacientii cu SM
½ din pacienti - una din cele mai invalidante simptome ale bolii
neconcordanta cu varsta
afecteaza calitatea vietii
afecteaza activitatile zilnice
afecteaza capacitatea de adaptare in fata bolii
afectarea activitatea la locul de munca
Fenomen multifactorial, in legatura directa cu proceselepatogenice ale SM
Patogeneza – necunoscuta inca Mecanisme posibile:
- leziunea inflamatorie -> modificareaneurotransmiterii
- leziunea degenerativa axonala -> modificareaactivitatii neuronale
- efectele secundare depresiei- tulburari de somn -> somnolenta diurna
Oboseala este independenta de -> durata bolii-> sexul pacientului-> handicapul fizic
PET + SPECT – evidentiaza in SM zone de hipometabolism in cortexul cerebral, substanta cenusiesubcorticala, substanta alba periventriculara
Roelcke et al. – au studiat oboseala la pacienti cu SM -> zone de hipometabolism in cortexul prefrontal
bilateral si ganglionii bazali Fillipi et al. – studiu SM+ oboseala vs. SM fara oboseala
- fMRI in timpul efectuarii unui act motor ⇒pacienti cu SM si oboseala – activarea semnificativa a
ariei motorii cingulate controlaterala
Studiile nu coreleaza oboseala din SM cu gradul de atrofie cerebrala
Oboseala normala – apare indiferent de prezentaSM
Oboseala neuromusculara - tratata prin odihna sihipotermie
Oboseala de deconditionare fizica – ameliorata de exercitii fizice
Oboseala depresiva – dificil de apreciat, insotita de tulburari de somn, inapetenta, elemente depresive
Fatigabilitate / Moleseala – oboseala coplesitoarecare apare fara un motiv intemeiat; caracteristicaSM
Primara – cauzata de factori in legatura directa cu procesul bolii
Secundara – cauzata de consecinte patologice ale bolii (ex. tulburari de somn, depresie)
Cognitiva – oboseala mentala, nerelationata cu activitatile mentale
Fizica – oboseala musculara, nerelationata cu activitatile fizice
Incetinirea functiei mentale pe parcursul efectuarii unei sarcini repetitive, dificultati in mentinerea concentrarii, tulburari ale memoriei vizuale si auditive
Exacerbata de exercitiu fizic, temperatura ridicata a corpului sau a atmosferei
Respecta un tipar zilnic, diferit de cel al oboselii din depresie
Fara legatura cu deficitul neurologic (multi pacienti se plang de oboseala cognitiva la un deficit neurologic e minim)
Diagnostic pozitiv = oboseala > 50% din zile pe o perioada de mai mult de 6 sapt zilnica, cu instalare brusca prezenta dimineata, fara tulburari de somn anterioare se agraveaza pe parcursul zilei accentuata de caldura si umiditate influenteaza negativ activitatile zilnice mai mult decat
oboseala obisnuita atinge intensitate maxima la eforturi minime intr-un
timp scurt anamneza tintita – rareori declarata voluntar
tulburari de somn sindromul picioarelor nelinistite tulburari urinare senzatie de picioare si brate grele agravarea tulburari de echilibru agravarea tulburarilor de vedere agravarea tulburarilor de limbaj dificultati in concentrare vertij ameteala cefalee simptomatologie pseudogripala depresie
40 de itemi selectati ce analizeaza efectul oboseliiasupra activitatii zilnice (Fatigue Impact Scale FIS -Fisk, Ritvo, Ross, Haase, Murray, & Schlech, 1994)
FIS – 3 subscale: - fizica- cognitiva- psihosociala
Raspunsurile = 0 - 4 Scor total = 0-160 ->maxim=oboseala afecteaza
major viata pacientului Dezavantaje - durata lunga de aplicare a metodei
(aprox. 30-40 de min) Cotata ca cea mai buna scala (Multiple Sclerosis Council for
Clinical Practice Guidelines, 2003)
In cursul saptamanii trecute, am constatat ca: Scorul1. Motivatia mea este mai mica atunci cand sunt oboist. 1 2 3 4 5 6 7
2. Exercitiul fizic imi provoaca oboseala. 1 2 3 4 5 6 7
3. Obosesc usor. 1 2 3 4 5 6 7
4. Oboseala interfera cu activitatea mea fizica. 1 2 3 4 5 6 7
5. Oboseala imi cauzeaza frecvent probleme. 1 2 3 4 5 6 7
6. Oboseala previne activitatea fizica sustinuta. 1 2 3 4 5 6 7
7. Oboseala interfera cu indeplinirea sarcinilor si anumitorresponsabilitati.
1 2 3 4 5 6 7
8. Oboseala este printre primele trei simptome ce ma dizabiliteaza.
1 2 3 4 5 6 7
9. Oboseala interfera cu responsabilitatile mele profesionale, familiale si sociale.
1 2 3 4 5 6 7
Scorul final se obtine prin calcularea mediei
-> 1= dezacord complet
-> 7= deacord complet
Scor < 4 => oboseala prin depresie
Scor > 4 => oboseala asociata cu SM
Patologii neurologice - Boli cerebrovasculare- Meningoencefalite- Boli de neuron motor - Boli musculare- Atrofie multisistemica- Boala Parkinson- Disautonomii
Depresie Sindrom anemic Tulburari tiroidiene Efecte secundare ale medicatiei – antispastice, imunosupresoare Patologie infectioasa virala
Terapie ocupationala - schimbarea stilului de viata (renuntarea la fumat, reducerea consumului de cofeina, exercitiu fizic, etc)
Terapie fizica - pentru a invata metode eficiente de pastra energia in timpul mersului si pentru a dezvolta un program adaptat de exercitii fizice
Terapia somnului - tratamentul simptomatologiei care interfera cu somnul (spasticitate, tulburari urinare, depresie)
Psihoterapie - managementul stresului, tehnici de relaxare, eventual tratament psihiatric
Evitarea hiper sau hipotermiei ambientale
Evitarea bailor fierbinti, temperaturilor ridicate, exercitiilor fizice excesive, meselor copioase si a fumatului
Planificarea activitatilor zilnice casnice, profesionale si sociale cu introducerea unor pauze de relaxare
Respectarea unui program constant de somn de minim 8 ore Respectarea unui regim alimentar echilibrat, rational, fara
excese alimentare Scadere ponderala in caz de obezitate Exercitii de respiratie, de yoga, meditatie Includerea unui program de exercitii
fizice zilnice adaptat pacientului Evitarea stressului cotidian Eventual consiliere psihologica
Amantadina Doza = 100 mg x 2/zi 5 studii pe populatii reduse, randomizate, placebo controlate RA: vertij, cefalee, iritabilitate, eruptii cutanate, greata,
varsaturi, uscaciunea mucoasei bucaleModafinil (Provigil®) Doza = 100 mg/zi -> 200 – 400 mg/zi in doza unica, dimineata Tratamentul narcolepsiei Neaprobat de FDA pentru tratamentul simptomatic in SM Studii - efect benefic asupra oboselii in SM (Cephalon, 2000)
- fara semnificatie statistica intre pacientii cu tratament vs.placebo (French Modafinil Study Group, 2005)
RA: anxietate, cefalee, greata, insomnie, inapetenta, reactii incrucisate cu multiple medicamente
Fluoxetina (Prozac®) Doza = 20 mg/zi, doza unica Terapia depresiei4-aminopiridina Blocant al canalelor de potasiu ->prelungirea potentialelor de
actiune ->imbunatatirea transmiterii nervoase la nivelul axonilordemielinizati
Fampridine SR (Dalfampridina, Ampyra®) = 10 mg x 2/zi Aprobata de FDA din ianuarie 2010 pentru tulburarile de mers din SM
(forma secundar progresiva) Amelioreaza oboseala ->nu exista studii randomizate RA: crize comitiale, tulburari gastrice, parestezii faciale, vertij
Methylphenidate Terapia narcolepsiei, ADHD Fara studii randomizate Pentru oboseala rezistenta la alte terapii
Prokarin - amestec de histamina si cofeina- studiu controversat?
AINS – aspirina (neconfirmata prin studii controlate)
Oboseala este un simptom frecvent la pacientii cu SM si, din pacate, neglijat atat de medicul curant, cat si de pacient.
Devine un simptom subiectivat de pacient doar atunci candintensitatea ei este majora, de lunga durata si afecteazasemnificativ calitatea vietii.
Uneori este mai invalidanta decat deficitele fizice secundareleziunilor neurologice.
Greu de cuantificat clinic; practic doua scale sunt folosite (FIS, FSS).
Posibilitatile terapeutice sunt limitate; terapia nonfarmacologicadominand.
Nici o optiune de terapie farmacologica nu este consideratastandard.
Sunt necesare studii sustinute, extensive cu privire la tratamentul si managementul oboselii in SM.
Va multumesc!