... '

..

o

VIAA, AVENTl!RELE,

DE.COPERIRILE sr SUFhRTNTEtE TJ 1 , o

TRADUCERE LIBERA

Ill , ' .

P. M. GEORGESCU

o-

.. ' .

H lJC( It{ lSCI

189!.!

1 Leu

'.

www.dacoromanica.ro

DESCOPERIREA AMERICEI

www.dacoromanica.ro

CRISTOFOR COLOMB

VIATA, AVENTURELE,

DESCOPERIRILE 1 SUFERINTFLE LEI

TRAPUCERE LIBERA

DE

P M. GEORGESCU

BUCURESCI1892

www.dacoromanica.ro

TIPOGR AVIA GUTENBERG wjosEpti G Ex.

23, STRAr)A DOANNEL 23BUCURESCI

www.dacoromanica.ro

CATE-YA VORRE IIE PREFACIA

Publiceindd ac&td tradUcciune,.. ama treduta a katisfaceith doril0 a antatorilork de leetura, procurdndu-le,acelapit timpa, ua, pldccre deserierea an4nuqiCcitutulora peripecielora si; nEajunsurilora ce a suferitA neat-tatula fi Cara0Osta es eritor a niZu. continentit.

Santa sciule, din desbierita prin rna Ile ciarete, akitastrdine ccUi i romdnesd, preparativale ce e facie pentrd-serbarea tentenarulid altt deednd marele neo6osi,tura navigatora, Cristofor Colomb, z cleseoperita naula con,tinenta, cdrula, prin fraudd precum constata14 fnurmd, , s a data numirea dB America, pe namek lacAmeric-Vespuciai contintorana i Amapa a lz Orktofor&tomb.

La 3 August viitorli 1892, se bnplinesca patru sute andeand .Cr. Golonth, in anula 1492, aceeasl di 3 August,pentsa prima oraprecum Se va vedca la paginele.to'res'a, intharcata. la portalli de la Palos din Andalusia(Spania), pentra Outarea depcoperirca liond no,,ce, ce .astddi p6rta numele cler.America.

A3estA ci; m urn-cei,e1 v't ser4a fa =44 de

in0 ptin a

4:lea, st

,s'a

anna-

fi

sa ara,

www.dacoromanica.ro

7.1

compatriotii se)", eu iota' pompa eurcnitil acestvi mare evenimentil prin care, deosebitit de descoperirile sale, Cr. Colomb a filevtei mare progresi fi -in navigatiune.

Cu acstii ocasiune se ofertt deci acesta, crticica, amaforulvi de Mire publica renuini?, fi mai cu osaire fragede"tinerimi studidse si, doritdre de lecturi nu numai interesantedar fi fblositdre totic uildatil, folosulii fiinat adairatuhEscopii a yeti crci, scricri.

Traducetorula.

www.dacoromanica.ro

CRISTOFOR COLOMB

Wata i descoperirile lui

Din toti exploratoril marl, ale carora lucrari a marcatitpin legi nuol basele sciintei geografice, Cristofor Colombeste acela a carula celebritate este cu mai multa dreptatepopulara, de 0 elil n'avu fericirea de a-y da numeledescoperirilor ce a facutii, i p6te cbiar pentru acsta ; cad,dad lumea admiri tot-d'a-una, cehl puOng dup. m6rte 11),pe barbatula care y-a devotata tOta viata pentru acom-plinirea unel fapte grandiose, urmarindii ma idee gener6sasari folosit6re, este imposibihl d'a nu-I inalta una monumentiide recunoscinta publica, cand ehl a fosta victima devota-mentului s

acesta este casula lui Colo mb, a carula existenta,gall de ua cji de glorie, n'a fosta decata un ira de luptecontra indiferintel, a relel vointe 0 a ingratitudinel con-

EeRtriclinne forte adev6rat.1, vat ! dar care nu descuragfaza mc"c m pe cei tai I n omtele lora. Nota a to ul tn.)

--,.........

I

slid

i

1

Ale

www.dacoromanica.ro

8

timporanior eel, cari '1-art merita ant loct de onre iamartirologiulti sciii4el, daca istoriaale clreia judeclti facitlege pentru posteritatenu 'i-ard fi reservattl alta, de si numai gloridsa, cici nimic nu pdte fi mai glorios decdt asuferipentru ud idee mare celti mind mai demna de invi-die, nimicinda in apoteosa triumfalui finald, vicisitadinileniiserulle intreprinderii.

Aceste dificultati neincetatt renbande, acesti obstacolimend marindu-se, acesti pericoli din tat momentul fortepucint cunoscute i mai cu sOmg, rii ctmoscute ne vomdincerca sI le raconttmd, urmarind pasui cu past pe ilustrulnavigatord, dupa jurnalul stu de pe bora in cele patraculototil ce a trebuit sd fact pentru descoperirea Americei.

Omit, care ava gloria de a deschide u lume noun ci-europene, s'a ntscutt pa la 1436 in Statal Ge-

nuesii, in adevtrii, dar nimeni nu scie exacta in care orast ;aci Savona, Fiesala, Oneglia, Cogoreo, Nervi, Boggiasco

Genua insi, Genua mai cu osebire, revendica on6reade a-i fi data nascerea. Ceea ce este mai sigard, este atatald set, Domenic Colomb, care se tragea dia ad vechiefamilie din Plesautia, era ant midi fabricantil de lanar; darindestal de avatl spre a da copilor sti al educatiune maide tad complecta. De aceea i trimise pe Cristofor, celdmai mare, la universitatea din Pavia uncle, la etatea depatru-spre-Oce ani, ela in 6-tase atata geografie, cosmo-grafie, geometric i astronomie catl au sciatt sa-'ld iaveteprofesoril

Atunci ela pardsi bncile salei pentru a intra la marinI,i a flcatti mai multe marl culetoril pe coiabii de comer-cm pe earl le trimitea preste tOte Mri1e, oraul Genua.Ca modal acesta, Cristofor visita Oriental, Occidental, Nor-dal, de mai multe ori Anglia, Portugalia i insulele Afri-cane: ela dobandi chiar ul ala mare reputatiane ca navi-

i

vilisatiunii

i

lui.

www.dacoromanica.ro

9

sgatorii, incilta orapl Genua 115 alese pentru comanda gale-relor in timpul resb6ielor sale contra republicel Venetiane,i. mai tar4iii. regele Rene de Anjou il incredinta comanda

mid expeditiuni pe -termuril barbaresci.Aceste alegeri succesive, cad se pot"' esplica and i prin

.instructiunea superi6rA acelei a tutulor marinarior de peAtunci, instructiune pe care Cristofor o dobndise singuriiprin studiele speciale ce facea in t6te clilele, prin teorie ipracticg, '1-aii data notorietatea, nu hist; i. noroca.

In intervalul caletorielor sale Cristofor desina harte, peearl le vindea marinarilor, nu numal pentru a'i intempinatrebuintele ecsistentei, dar i pentru a satisface adeverata

_pasiune ce avea pentra geografie, sciinta forte necomplectape atunci i pentru care mini 6meni eraii pasionatl.

Se vede dar a prin desvoltarea sa la aceste lucrari ilveni ideea careia avea WO consacre Ma viata sa ; isbitade nemarginita intindere ce ocupdi larile pe fa9a pamn-tului pentru ca atunci nn cunosceaii mai mina decalEuropa, Asia i Africa Cristofor nu putu crede la minigolii atatii de mare, i ajunse a se convinge ca trebula sa,mai fie pamnturi in acele ape necunoscute.

Nu &oil ca elti a crelat ca exista ua lume Bonaclefa mural fgrg a sci mgcar cg, o descoperise ci WI so-totea en Asia trebuia sa alba. Minded cu multti mai con-siderabile. Aristotele, care presupunea, in adeverii, globalpamentescil milt mai midi decata cum nu era in realitate,II spunea ca termuril Asiel nu eraii mai mult de 2000leghl departe de 0 Europei ; lose elii prefera sa dea maimulta crecjementa Id Seneca i Strabon, cari pretindean caprea puine c,lile trebuiau spre a merge cine-va din Spa-ilia pine in Indil, fiina venial favorabil mei corabil.

Atunel mal era, catre aasta, i momentul and marelecomercia europeadi lauda nemesurata trecerea Itlanticei

www.dacoromanica.ro

10

ea u1 cale mult-I mai scurth pentru avutiele Indiel 0 aleChinel: savantil, fiind consultati in t6te 4ilele, discutail,

comentati asupra rama0telor aruncate negresitilcele indiene pe earl le gasiserii de mai multe ori peapele promontoriului Saint-Vincent, apr6pe de Madera, ininsulele Afore; 0 fiind-ca atunci nu cunosceaii 'Ana acestilgiganticd curentil ce-i ic G-ulf-Strearn, con chideati dinacsta el Asia nu putea sl fie prea departat1 de cea-l'alta.parte a Atlanticel.

Cr16toria nu se /Area imposibilI. Insulele Acore ere'deja cunoscute ca unit puntii de repaos i admitea exis-tenta insulelor Atile intre Europa si Asia.

Acestil curentti de idel, care coincida asa de bine cu preo-cupatiunea sa actuala, cu ceea ce se putea numi dejaconvictiunea sa, escita, si mai mult pe Cristofor Colomb ;dl s'a pusii s cit6sc a. t6te relatiunele de ca16torii, intrebape betranil marinari, se indestuth de t6te informatiunelece putu adune, i intra, in corespondenth directI cu Mar-tin Behazm um"' savautti care aflase mijloculii d'a aplicaastrolabult.1) la necesitatile navigatiunei si cu celebrullastronomu florentint. Toscanellb.

In scurtil, prolectula hi era mai ca i formatI, cand, in-tr'ul expeditiune ce facuse pe tarmuril Portugaliel, nava,in care se afla, fu incendiath, perpndu-se i totti ce avea,ci elI fu prea fericitI c putu sa, scape in not*.

AjungndI la Lisabona reincepu sa desineze harte geo-grafice, planuri nautice (de plutire), si a fabrica globuriterestre cari se vndurl, de f6rte bine si-lii facuth

ca,stige cunoschta unui gentilomil italian, Bartolomeoralestrello, navigatorl iscusitI i, totil ca dnsul, Ode hain-

Unil instrumenth pentru a m8sura tn1imea stelelor i a eunsce.lantudmea loculul uncle se AI eine-va.

scriail,

altd-felg,sg,

I

at

www.dacoromanica.ro

11

tall in curentula geografica, care fondase ua, colonie in insulaPorto-Santo, atunci de curnd descoperita.

Acesta compatriota ila facu sa 'lea in casatorie pe fiica-sa,Dona Felipa, pe la 1470, si, murinda dupa cati-va aul inurmA, 11 lasa drepta mostenire haitiele, instrumentele, ob-servatiunile sale, si mica sa colonie.

Este aprdpe certa ca, Cristofor Colomb a staruita cat-vatimpa la Porto-Santo, si ca rAmasitele de nisce vegetale-necunoscute, pe call le observa pe langa fermi, maiira, simai multi seri6sa NI preocupatiune.

Fiind-ca insii trebuia sa traiasca, ela lila parte la Ore-cari expeclitiuni pe Vermuril Guineel; dup a. aceea, in 1477,vnpndil tall ce avea la Porto-Santo, echipa ua nav a. cu care-facu ua calgtorie in Mama Nordulia 0 in Islanda, in sco-pulil de a se informa ela insusi despre descopeiirile pe earltraditiunea le atribuia navigatorilor Scandinavl; cad prolec-tulit Int era bine hotarita: ela vo:Q, cu ori-ce preta, sa incerce marea sa intrepiindere.

Nu se scie care a fostil resultatula acestel calgtoril ;cu tOte astea este probabila ca n'a fostil multamitora, dedre-ce Cristofor s'a intorsa la Lisabona, unde reincepu afabrica haiti si sfere spre a'sl inttmpina trebuintele per-sonale si ale familiei sale.

In acelasil timpa, elf' avu 0 mail sperante: astronomulitToscanelli, care devenise amicula lui prin corespondenta,fiinda consultata de regele Portugaliei, Alfonso V, asupraposibilitatei de a ajunge la mail prin Ocdanul Atlantica,a respunsa prin una memoria afirmativii, recomandanda peColomb ca pe una navigator ii experimentatil si capabila dea duce intreprindelea la sfersita burnt

Columb fu chlemata la curte, dar acesta inceputa n'avamid una resultata ; nu dtha ca regele nu credea la ul isbanda,dar fu Intorsa de la -acOsta intreprindere, din causa res

www.dacoromanica.ro

12

holului ce avu sn sustine contra Spaniel, si mini inaintede a se fi pututfi gandi in repaosn la acsta.

Succesorulti 861 Ioan II, prin un viclenie, pentru care fu,,,ori cam, pedepsitri prin neisbanda expeditiunei sale, se pre-fIca ci prilmeace planurile lui Cristofor Colomb, si candcredo en 'l le-a explicatti indestulii, incatA sn TWO intre-prinde altulA acsti aventurn, le trimese in cercetarea unacomisiuni sciintifice, carea in doug rinduri le-a declaratfi dehimerice si impil (nelegluite), pecand eln insusl echipa ncornbiOra, rotunda care si plea spre a ajunge in China,traversand.ti Atlanticul, dar care peste puinti se reint6rse inportulfi Lisabonel, gonitn, de un furtunn si descuragiatn prininexperienta pilotului si. spaima matrozilorii.

Cu dreptn cuvntti., atinsti de acstn nedelicatetn, CristoforColomb pricepu cli nu, mai avea ce an astepte de la regele

Portugaliel si, vgdendii inte8nsuln unti rivalti capabiln d'a,organisa un noun expeditiune, se decise WO dna, catti maiin grabl, propunerea patriel sale. Republica din Genua siaceea a -Venetia, la care se adresi mai in urmn, priimirnforte re proiectele hi de navigatinne trans-oaanicn, si.ast-felii s'a reintorsfi la Lisabona, toeing' la timpn, spre ainclude ochil nevestei sale, care murea de mahnire si p6techiar si de miserie, lasanda-i mil Matti de dece anl (1485).

Atunci, respinsil din t6te pal-tile, tratatti ca visionarn de-entre savantil oficiall, hartuitfi de creditori, umilitil in dem-nitatea sa, turburatti in libertatea sa, sirmanuln mare omtise strecurn inteun n6pte din Lisabona si. trecu in Spaniacu filu-seil Diego; cllOtorindii pe josti, mai ca mil cersetorti,purtandil pe fiiu-sOil mai mita in card, fail nia un resursl,dar avndl in spirit'l sperm* care-I sustineal puterile si.curagiulti, &I mergea sn ofere noua lume pe care du secredea acum sigurn d'a o descoperi lui Ferdinand s'i Isa-bela, cad domneati atunci in Spania.

www.dacoromanica.ro

13

Inteni 4i, biruitii de ostenll, i pte chlar si de f6me,,merse de bAtu, apr6pe de Palos, la p6rta unel modstiftde Franciscan! a Santa Maria de Rabida, cerndit ospitali-tatea pentrn n6ptea aceea. Acesti buni pArintl nit tinurlaprdpe trei luni acolo, cAcl staretuld, don Juan Perez de,Machena, isbitd de obosla lul cum si de nobletea trAsu-rilord, Ili intrebi de causa mahnirilord sale, silindu-se do-a-lI console, de neisbindele sale, din simpla. compatimirapitul ce imp ArtAsi, in cele de pe urnIA, i sperantele lui.

Acolo, in fine, Cristofor Colomb, gAsi adeviirati savantlearl se interesarA de proiectele liii i cari creclurA in ge-niuld sgd, Eld le explicA planurile sale ; ei le studied cucunoscintA de c ausA, nelAsandil nimicti necercetata spre a seinforma de pe la navigatori renumitl, i ast-feld id incura-earl de a's1 urmAri intreprinderea, oferindu-se chiard.e a-i da ajutord. Escelentuld stare0 Juan Perez, care fu-sese confesord (duhovnicii) ald reginel Spaniel i care malconservase 6re-care influenta la curte, 1-a datit scrisorl derecomandatiune f6rta staruitOre i, spre a-1 lAsa maT multilibertate de actiune, se insArcing i cu edacatiunea fiiu-

Columb pled apr6pe veseld la Cordova, unde residad atanclSuveranil. Dar, cu tOte scrisorile 1111 Perez, 1-a trebuitd BAatepte dual ani, pIn sA. pOt fi presintatd inaintea regi-nel; i and, ate demersurl n'a mai trebuitd. sA. fad ! catesuplicatiuni a cAtatil sa adreseze ! Acasta II WA totil tim-puld de 4i.; n6ptea lucra la meseria sa de imagistil,care ii clistiga hrana vigei ; eld insO tot null perdea ca-rag-lulu; chi sinitea cA. avea sA isbutsd.

Cu t6te acestea, elA tail nu era aprOpe de sfersituld tri-bulatiunilord sale. Adusti in fara lui Ferdinand i a Isabeleide cAtre arhiepiscopuld de Toledo, ilustruld cardinald Gon-zales de Mendoza, eld le elplicA prolectele sale en uA luci-

liii sett

prin

si

www.dacoromanica.ro

14

ditate qi u caldurl prin care il convinse mai de to EU. Er-hug mi voirl sl se hotArasci in favdrea intreprinderil, de-catd ia urma cercetAril unui concilid (sinodti) de prelati-de savantl religioT ce aveah sA conv6ce inteadinsd la mo-nastirea Dominicanilorti din Salamanca.

Cristofor Colomb se infA9i1 inaintea judecAtorilord s'61in 1487 ; cAci el se ridicati ca judecAtori sciinpfici, ace01cAlugArl earl nici uAdatl nu s'ati ocu.patA decAtA de ches-tiuni de eresie i de controverse, i naturalmente cA tofffurl contra lui, sub pretextA cA ideile sale ara cam mirosia eresie !

In epoca aceea, and chestiile religi6se pasionaii claseleconduatOre i clomneati in modti despoticA asupra celor-alteclase, sciinta oficialg nu avea dreptulti de a fi in contra-diqie cu sAntele scripturi, i Cristofor Colomb nu putu.nici macar sA-si apere opiniunea sa asupra sfericitAtii (ro-tundimei) pAmntului; prelatii 'l-o strivirl cu texturile :cpancentula nu po'te sa fie rotunda, cand uadata citirda inPsalmi c cerula este intinsa de-asupra lui ca ua piele, qi cAndSt. Petra, in epistola sa cltre Hebrei, comparA cerulA cuunit tabernacolfi saii cu unz corta destins asupra pfintntului .

Dupg, tOth necesitatea sciintificA, trebuia dar ca Omen-sl fie lath, netedii, de vreme ce Lactanc i St. Augus-

tin, al probatA in modA victoriosfi neexistenta antipodilorfi.afar1 de acsta obiectati cel mai revolutionari din

acqti savantl mai admitAndti cele done' emisfere-daca cine-va parvenea a se cobori in emisferulA pe care

cun6sce, cum arA putea sa se reline in acest-altA?Colomb ig perdu ostenelele qi elocinta ; surdii eel mai

ri suntA aceia earl nu vorA sa aude", i colegiuld de Sala-manca nu von, sA audg nimic ; novatorahl fu respinsil cu dis-pretti, consiliulil neintelegndl decatil ca uti nebunie cacstA

exorbitanta pretentiune, pentru unil oma de Andel, de a voi

i

tull

null

www.dacoromanica.ro

15

.gsg, fac u asa mare descoperire, cnd uddatd forma-emantului a fosta obiectuld meditatiunilord atatord filosofi si

16

sa personala. Ell vru sA fie numita amirall all flotel ce avea.sA conduce', 0 vice rep all pAnfentalui ce avea sit desd-pere. Obtinu tau ce cern prin tractata semnatti in 14 Apri-lie 1492, plus sa aibA in deplina sa stApanire 0, proprie-tate, a clecea parte din perle, din pietre scumpe, dinaurii, din argintl, din aromate, din bucate 0 mArfuri det veri-ce nature, dobAndite prin ori-ce chipl s'arl putea, intlimitele juridictiunel sale).

In fine, dupe' opt-spre-cjece ani de aqteptare 0 la allcinci-geci i selea all vietei sale, Ciistofor Colomb &yea-BA adud la indeplinire prolectulii care aN ea sA-I p6rte nu-mele la nemurire.

II

Anttia cfil6torie

Descoperirea insulelor San-Salvador, a Colzeeptiunii, GrandeExuma, Longue, _Meares, Culea si, San-Domingo.

Cristofor Colomb nu ajunsese ana la capetull vicisitu-dinilorl sale; mai Anteiu ell cerd uA ne mai augitA oste-nlA de a gAsi 0 a aduna unit numril de buni raatrozi tre-buinciosi expeditiunil sale ; 0 dupe' ce adunl vre-uA sutAi isbuti de a le risipi spaima ce le inspira nil. aqa mare in-

treprindere in acestti goll all Atlanticel privitl pe atuncica III regitine de intunericii. 0 de mOrtes'a gAsitl de a i-sespune d din lipsA, de banidar in realitate din manoperepe sub maul ale unoril curteni geloli flota, ce 61 avea sacomande cu titlul de amiralii, era compusA din ug, singuracorabiOrg, rotunda ; InsO tll nu se descuragill pentru ui aamicg, dificultate, relativil en acelea pe carl le invinsesedeja ; cAtre acsta ell mai era in re14iuni continue 0 cufratil Pinion nisce bopti navigatori din Palos, cArora le

www.dacoromanica.ro

17

i'mpArtg0 sperantele sale, ast-fehl cl el echipail, cu spe-sele lord, done' corlbi6re rotunde none, numite caravele, incad intrarl 0 ei in01.

Aya dar flotila lui Cristofor Colomb se compunea dintrel vase, anume : din Callega, pe care ii 'lii dlduse regina,0 pe care WI ihi botezase cu numele de Santa-Maria; din.Pinta, pe care ilit comanda Alonzo Pinzon, 0 din Mina,in care hi impart4611 comanda cei duol frati Francesco0 Vincento Pinzon. Flotila hi intinse pInzele in 4ioa de3 August 1492, in miculii portti din Palos 0, in mijlocultiunel imense multimi de curio0, mai multil consternati de-catti simpatici, veniti acolo mai multti pentru a vedea peace01 6meni indrasneti 0 nechibzuiti call plecall pentraul expeditiune frg intrcere decattl pentru a le ura cg-lgtorie bun.

hltrepiinderea era condamnatl mai d'inainte de opiuiu-nea publid. ; 0, adio, ahl spectatorilorti cad salutail peefi 0 pe marinari, ca cum nu aveati s1-1 mai revacp, nu eraf5cutti ca 81 qtre ascunsa grza de care se simtti co-prin0 6menii echipagiului, av'entandu-se en panzele intinsepe acst Mare necunoscuta pe careaunl fell de infricoaretraditionalA, mai mill dean' lipsa de instrumenteo in-ehisese navigatoriord Ind din cea mai profundg, antichitate.Cu Me astea, in cele d'ant8iu 4ile, suillndti neincetatti untiyenta potrivitti i favorabilti, t6te mergeal bine, 0 spiritelese mai inseninarl; dar dud a trebuita sl plece din insu-lele Canaril unde fui a. nevoiti a se opri pentru a reparavasula Pinta, a cal uia carma se cam stricase, fate proba-bila, din reaoa vointl a timonierulalspaima se reinoi. Uniiaccidentii fOrte naturaltidar care, pentru nisce Omeni.deja

') Orau in Spania la guiile riului Pinto care se urea in Ailantica,de unde a plecatu Crist. Colomb.

2

www.dacoromanica.ro

18

influentati de fricg lua and caracterd de ug prevestire ame-nintatreIndoi qi mai mild frica: verfuld muntelui Tene-rif, vuleand situatd in una din insulele C maril, feu ua erup-Vane, care laming Marea, in cursd de cate-va dile, ea niseeluciri sinistre; toti matrozii vedurg in acsta ug prevestirea cerului, qi rugarg, pe amirald de a nu trece poste limitelelumel cunoseute ; inse Cristofor Colomb era neelintit i. lacredinta sa: eld 10 liniqti 6menil prin ad exp1ic4iune a fe-nomenului care 'I splimntamai mull si mai bine p6teprin entusiasmuld ast-feld la 6 Septembre, 1492,eld pleeg din Gomera,1) al cgruia locuitorl 11 eonfirmarg exis-tenta unui pgmentd necunoscutd la Apasd, LIM, a spune im-presionabililord sei tovarg0 cl trel nave poitugeze, armatede gelosia hiT Jean II, ii a0eptail pe Mare spre a le in-chide trecerea. Eld lase IT evitg cu multg iscusintg 0 seindreptg hotgagtd in spre Apusg.

Nu se isprIviserg and, t6te inceregrile. La inceputd, ugcomplectg, liniste, tinendd mai mune dile fiotila in loed, de-moralizase echipagiele. Colomb trecea d'inteug, navg in'alta,ci intrebuinta timpuld acestel poposill silite, intru aspiritele si a escita curiositatea tovargOlor sel, descriin-du-le minunele terilor ce se afiail inaintea lord, si lutru ade0epta lgeomia, voibinda-le de aurulii ce avead sg gl-seascl acolo. In fine se iidicg rind ventd de Estd, care im-pinse corgbiele intend direqiune favorabilg, ; Inse i stgru-irel acestui ventd, neliniti de asemenea pe matrozi, pa-9ind doritori de a merge inainte, rgpindu-le veri-ce midlocdde intOrcQre.

La ug depgrtare do aprOpe done sute leghl de insuleleCanaril, Cristofor Colomb constatg, variatiuni stranil la a-culd buolei; studig fenomenulii, tainuindu-15. inse, cu multg

') Gomera, una din insulele Canard, in forin miii de totu rotunda.

s'e'd qi

liniti

www.dacoromanica.ro

19

grijI, tovargOlorti sa. ; dar matrozil nu intir4iarg, d'a ob-serva ea busolele trigeati spre nord-vest 1), i valndil ceea,ce era pentru d'enqii resturnarea legilorh naturei nefiindiiAnd, eunoscuth pe atuuci variatiunea magnetichill inchi-puira cl se aflail la marginile lumel i ca inaintea lora numai era decilth gold qi pustiti,, prIpastil misteriase undesciinta omulai rgmanea nimicitg.

Acsta fa unh nuoil sublectri de infricopre : Colomb ililini0 dia nuoil amenii explicanda-le fenomenulii dupe' ob-servatiunile ce Muse, dar mai cu samg aratandu-le ug randu-_ilea 0 id altg, pasere cari ocoleail imprejuruld navel Nina.Trill urmare, Iiindh-ch aceste pgseri Mei uadata nu sedepartaza mai multd de 25 leghl de la Mare, elti a conchisildin acsta eh phrantulh trebuia sh fie aprape.

Speran0 mai reinvia deci pentru chth-va timpg... i crescu0 mai multil child, in gioa de 17 Septembre, incepara ase vedea intr'-una eiburi plutindd pe suprafaa apei; ahtonstatatu chiar, pe una din acele gramegi de verdO, 0unit rach viii, simptoma sigma de apropierea Ormuriloiii; cutate astea vasele pluteah mered inainte Lira, ca sa yap,pan-Oath. Incepuil deci a credo ch aceste semne awl ama-gitOre, ca Marea era fira margini, qi ca ei &ail perduti in-&mill deqerth infiaith; 0 fiind-ca provisiunile se imputinaii,toti fail copriu0 0 abatati. da descuragiare. Peste pucindse auiirg, i murmure, 0 era aprOpe sa isbaenesch qi uaxesz611. Amiralul isbuti iusii d'a o 'nabui prin energia sa;dar nu putu sh reinvieze i curagiulii. Omenilorit sa, decathnumal child promisiunile lui Elia confirmate pria alto probeiriol de apropierea pim3utuhil. Inteng sari, uh multime depaserele ocoleati in sboril cantandit imprejuruld caraveleloril,.0 iintre ele recunoscura i min fell de paseii earl Mei uh-

') Trageau spre nordu-NeAu, intre mzI nepte i apusu.

www.dacoromanica.ro

20

data nu se stabilesce dedte imprejurule locuinteloril deemeni.

Cristofor Colomb se servea de aceste indicil precatil elese presintail, i ele furl, in adeveie, destule de frecuente inultimele qile ale lui Septembre, spre a mai inviora mo-ralule abatutil a1 tovara0lore. sel. La 1 Octombre, le spuse-ca, facuse 584 de leghl in spre Apusii de la insula de Ferele IBA scia bine, ca distanta ce strabatuse era mai munede 700 leghl, dar nu von, sperie aratandu-le ca erailaa deprtati de tara lore.

Ca t6te acestea, pluteae meret ; ile1e treceati una dupealta, noptile dupe nopti, i pamentii tote nu se mai ar6ta ;matrozil tri0i i ne1ini0iti, se supuneae, dar cutremufan-du-se, 0 nici mai eia acum trebuinta de vre un nuoil fe-nomene pentru consterna.

Acestti fenoment se produse cu t6te astea : flotila se aflaatuncl sub linia Ecuatoiului ; marinaiii vequia cu gr6zavalurile ridicndu-se fi sa fie agitate de nici ung vente.Acsta tuiburare intfune elemente, pe care ei se credeall

cunesce, ii facu sa se tall a se aflail aruncati innisce ape neapropiabile i ca de acolo mai inainte nu eradecate abisuri unde vasele trebulail sa fie negre0te. inghi-tite ; el se simtira perduti i, apropierea pericolu1u, su-rescitarea fricei, ii facu sa uite respectulii ce purtasera pineatunci pentru amiralule lore ; liptele de nemultumirl deve-nira, amenintatere. Era Cate p'aci s isbucnesca reseal, 0autolitatea geniului 0 a cuventului lui Cristofor Colomb,avea sa fie neputinciesi spre a o iliabuqi, cnd de uadata,.in mijloculii racnetelore de mnie, se amp comandantulePintei scotendii unil strigate dorite de atata vremementt i! Pemba !

Era la 7 Octombre ; tete vocile se unira pentru a re-peta aceste strigate de speranta. Dar pentru c inoptase, a

;

WI

a-'i

a-'111

: pa

www.dacoromanica.ro

21

trebuitil s a$epte dioa urmIt6re spre a se bucura de spec-semnalatil.

Ca -kit/ nerdbdarea a0eptaxii. dioa se luminI prea ea-.rnd pentru toti, caci nu le adase deet u ilusiune. Ceeat e ei creduserl dreptil pamntii era un nuoril care se uneatu orizontull

Optele reincepura 0 insult Columb intra la indoiell, nu41espre resultatula finalil, clef credit:0 lui nu sca4use

ci de direci.iunea ce el urmase, qi pentru a,dupil afirmarea liii Pinzon c ve'duse din Pinta nisce pa-pagali sburanthl in spre sudil-vesta, elii Il modifita calea ci.cate-va puntarl care Sada : fericita inspiratiune, cal con-tinuanda dreptil in spre Apusa, corabiele s'aril fi sfaramata,probabilii, de marea stInca de Batama.

Adsta schimbare de direqiune, on catil de mica a foAii,imu4i neodihna 6menilora. Imiralula se afla la indoiala !prin urmare elil if amagea, sail ca se amagea pe sine in--sug, i revolta se organisa, cand se audi din mil de panava _Nina, strigatulti de : Pamentra

adsta fu totI u ilusiune, i &lid cate-va ore s'a.observata c lar10 au fostil inplati de unit num/.

Atunci nemultumirea isbucni fa/. Did u rezerva. Acestil-pamentil donit cu atata sete, semnalan de dou6 oil in dou4i1e, 0 care se 'Area fe'dendu-se mere inapol, la unif sepau ca ua ironie a cerului, la altl ca IA stratagem /. intre-buintata de amiralii pentru a-'i face a fi mai cu rabdare.navndii nici u putere contra cerului, se legara de Colomb10, adunndu-se pe ponta, lift acusail c 1-ara fi amagitii spre

duce la ua mate sigurl ; eel mai indajitl declarara infile ca trebuia pedepssca.

Flcutu-s'a ul revolt /. pe faa ? Unii din istorieni afirmlda, Ins Cristofor Colomb nu vorbesce despre acsta ia

maratianea caleloriel sale. Este adevOratti c matrozil ce-

tacolulti termului

sa-'111

nimica

a-'1

ni

www.dacoromanica.ro

22

lorf trei cor5biere s'ati intelesti intre daii i ca in gioa de10 Octombre a refusatti de a inainta mai cleparte ; nimentinse nu dovedesce ca el aril fi gisti piloi1or d'a intrceprora i d'a se rein-Wee in Europa ; ca Cristofor Co-lomb na pututti s scape de amenintarile O. de mania loradecatti pun'endu:0 viata in mainile lor, dac . dupe trei /ile-1111 le va artita pamentii. Acesta semena cam a romanf, sprea nu fi putt la indolala ; este, din contra, probabilf, ct ami-ralula a domolital iiitatiunea generala prin atitudinea sa ener-gica. i a redobanditil c'ate-va i1e asupra nerndarii tutu-lord pun entusiasmulti elocuentii i prin certitudinea sa deisbanda finala ; elf mai fu, catre acesta, ajutatal i de eve-nirnente.

In qioa de 11 Octombre s'a observatf in lungulti c6steloritnavel Santa-Maria unit rugii, de totii verde am a, plutiudfde-asupra unorti valuri destulf de umflate. In acelnii mo-mentti, 6menil de pe _Pinta ridicaf pe bordulf el ua bucatade lemnf care se Om a fi fostil lucratir atuncl de curendcu ferulf, i ca cum destinulf, care pine atunci fusese con-traria amiralului, arf fi voitil se imultsca probele apro-pieril do pamentti, matrozil de pe Nina ail prinsil Ira ramura.de -2.11;u1-spinii infioritf, cu unti cuibti de paserl plinti deoupire.

Aceste dove4I necontestabile, aceste semne de n spe-ranta care nu mai putea fi amagit6re, aiti fi fostf de ajunsiipentru a infiena na rescOla, data in adeverf aiti fi fostii res-c611 in sensulti cuventulul; inse nu; murmure af fostildestule, amenintari chiar, p6te, inter/nil momenta de su-reseitare, unil refusti de a lucra; dar inpotrivirea insa,1.nu s'a intrebuintatil inpotriva autorit4ii liii Cristofor Co-lomb, caci orili cum, elf arf fi spusti in jurnalulii sC

I) Partea cea de d'inainte a corabieT.

0

www.dacoromanica.ro

23

de Waffle pe care, amiculd sii Las-Casas, l'a facutd sAtrece la posteritate.

Mai plutila dar anca tt 4ioa aceea fir' a vedea ni-mica; peste apte, nimeni n'a adormita pe bordulti celordtrel vase; cad, osebitd de interesuld generald ce tinea deexpeditiune, top matrozil aveaii si el unti interesti parti-culard de a semnala nould continentd, pentru ca regeleFerdinand a fostii promisii uA recompensa de 10,000 ma-ravedis (apr6pe 8,000 francl) aceluia care avea sa zilrscAmai anteiu pamentuld.

Cristofor Colomb, mai multil decatil toil, veghia absor-bitil in cugetail vaste; in pregioa de a vedea realisandu-sesperanta vietel sale intregl, elii contempla, coprinsii de uAneliniste febtila, fie-care valii ce-'111 spinteca nava sa,Rumera fie-care din nodurile ce-'111 apiopiad de tinta sa.

Pe la meluld-noptil, ii se paili a vedea uA luming indepartare; dar temendu-se de a nu fi inselatil de vre unadin acele lucili fosforescente ce se preumbla une-ori peluciuld marii, chilma pe und tnerd oficierd anume Gut-tierez i ii arata puntuld luminosu care se legana in um-brele orizontului.

Acestd Guttierez, care fusese din eel mai infocati alopositiunil si care acum credea ca nu va pntea avea des-tula admiratiune pentru amirald, afirma ca, in adevenl,ceea ce vedea, era foci]; inse Cristofor Co lomb, liti lug.,de a nu spune nimicti tovarAiloid sel, nevoiudil a avea

reproseze cA le-a causatit ul bucurie fa1s1.Dar pentru asta data, era ul realitate: Pinta, care

mergea inainte, trase und tug], si vocea matrozului Ro-drigo facu sA resune acestil strigatil dotitti cu atata info-care, strigatuld de mantuire: Rinientrc! pitraMit! care gasiund ecod formidabild i veseld in tOte piepturile.

Cristofor Co:o lab, care se dominase pin' atunci, ft]. bi-

pi

Wli

www.dacoromanica.ro

24

mita de multa em4iune! cd4u in genuchi qi mulOmi ce-rialui de realisarea Nisului sea.

Pe la done ore de dimineatd, piimentula care nu eradeparte mai multi de done ore de caravel% fu bine cu-noscuta MA nici ud discutiune, i cele trel echipagiuri,imbratiOmclu-se in entusiasma de bucurie, intonara unit

Salve Regina.A. doua 4i, pe la resdritula srelui, se OA in Lea ee-

1e1 mai mid din insulele grupulni de Batama. Columb onumi San Salvator, i se prepara d'a o lua in posesiunein faea naturalilora despu141 earl alergasera la terma, maimeta surprinil decata spairnantati la vederea corabibre-lora i a Omemlora earl, prin lucirea costumelord, li seplrea lord de ud specie eu multd mai osebita de a loradecata cum nu era in realitate.

4( Doriniii a le inspira arnic4ie pentru nol 4ice insa#4 Cristofor Colomb in naratinnea ealetoriei sale i con-(vinsa, dupe vederea lora, ea el e'ara Mcrae mai bine in4 noT i. el ard fi mai bine dispaqi a imbrAip santa n6otralege, daca vomit intrebuinta blande0 de a-'I convinge,decata daca amd intrebuinta forta, mit lisit a se daunora din el scufe culorate i margele de sticla pe cad el'i-le-aa past' la gatd. Mai addogaiu 0 diferite alte la-cruri de micd prep, i el ardtar d. a, adeverata bucuriei ap multa recunoscintg. Mena noi ama remasti lucre-( meniti.

t Clad ne Alma pe vasele nstre, el aa venni" In rotala noi, ea el, ne aduce papagali, ghlemuri de bumbacd(torsa, zagaie1) i alte multe lucruri ; le-ama data i noi,gin schimbii, mdrgele de sticla, clopotel i. alte obiecte.El ne (Mead totil ce aveati, dar mi se parurd prea el-

I Una fold de lade, sulite nuel, la M.turl.

www.dacoromanica.ro

25

Arad in totti felulii. Barbatii i femeile small goi ca la.4ioa e0rei din sinula mainei 10th. rintre aceia pe earl

v64utti noi, ug. singura fenaeie era indestulti clatigra, qi nici unulii din barbati nu avea mai multil de30 de ani. De altilmintrelea erail bine facutl, framog decorpg i placuti la figura. Prulfi lorg, grosii ca niscefire de c6c1.1 de calg, le cadea pe la ochi; lar la spatede atrna u uviui lunga pe care nu o tandeag nici uadata.

26

secretaruld Descovedo si alti catl-va oficleri. Eli tinea inm'ang, bandiera regalg ; cel duol egpitanI puita bandieraCracei-verde, pe care erafi brodate cifrele lui Ferdinand Itale Isabelei; cu modulii acesta lug elil i posesiune insula innumele regelui si a reginel Spaniel si Mu a se dresa pro-cesulfi-verbala ah acteloril sale, vineri in gioa de 12 Oc-tombre 1402.

Partea cea mai dificilg a scopului era atinsg, i bletuld.marinarii genuesil, respinsil si dispretuitti de atata timpIajungea la vice-regalitatea sa.

Lumea-Noug era descoperitg!

Trebuie sg mai repetgmil Cristofor Colomb nu secredea tug noug; dup6 calculele sale, eli trebuia

afie pe litoraliil Indiei, ceea ce explicg, numele deIndieni datii indigenilorit i pe acela de In,dii-oecidentale-ce tara lord. Aceastg, erke ins nu Impucineazgnici de cum giolia sa, carea ani fi fostfi totii asa de r6allnumal pentru c eli a acutii intreprinderea, chiar i dacaea nu aril fi fostil consacratg prin unit succesii pe care

speit chi insusl qi ale drill imense resultate nicivre ugdarg.

Vizitandii noua insulg San-Salvador, de unde a culesiispecimene din florl i chiar din animale, i, adevkultigrgindil, de unde eld a smulsii, prin singuluhl dreptii alifortei., nisce paclnici locuitori pe cari von, sg-I arate inSpania ca ug probg a descoperiril sale, Colomb aflg, prinsemnele indigenilori, el de va pluti in spre Sad eli vaajunge la ug Ora airt cgrela rege posecl g. marl vase deaunl, i prin armare mari avut11.

Chiar de a doua qi, eld ii intinse panzele In direc-tiunea indicatg, cu atatti mai convinsil cg, avea sg abor-

ins!:inteta

sP

Pad luatd

inthipuitd

al

nu-'11nu '11-le-a

www.dacoromanica.ro

27

deze in Japonia pe care o cunoscea dupe Marco-Polo, subnumele de Cipango, precdtd indigenii ii desemnad acestgtig uncle aural se gdsea in abundentd cu numele deCibao.

Eld a mai descoperitd and ug insulg; aceea, pe careeld o recunoscuse in sera de 15 Octombre, si carea nuet.,te departe decatti nnmal la 5 leghl de San-Salvador,

o botezd, cii numele de cConcep(aune. A. doua 4i, o lugin posesinne; eld fu priirnitl inteensa cu aceeasiyoin i aceeasi mirare ca si la San-Salvador ; dar pentru-cl eld cauta contineutuld, nu se opri multd acolo,

urmg drumula in directhinea cdtre Apusd.Nod leghl mai departo, ug a treea imuld se ardta ye-

deril sale, aceea pe care geografia o aratg sub numele de(rare-Exunia) , i pe care eld o mimi atunci gFernan-dinaD. Era pe la apunerea serelui; tOt neptea din 16 spre17 Octombre, col gbiele sttur In locd. A doua qi in re-versatulti 4i1eT, ele se velurg ocolite de marl pirogi, 1) ;lase indigemi call se aflad inteensele, nu aveaii de lochintentiuni ostile. Atrasl de curiositate, el nu ardtard niclug dificultate de a chimba obiectele de prothictiune a in-saki lord, fructe si bumbacii, pe nisce sticldril, tobe micisa daierde 2), pe ace si mai cu seamg pe siroph, pentrucare mama ug prea mare plAcere.

A ce$ti naturali, de alt-feld mai civilisati dechtd aceldin insulele precedente de 6re-ce el Ionlaii in case fatecurate si provelute cii cdminurl eraii dug si mai im-bracati decatu vecinil lor ; insd tara lor nu eia continen-tuld visatii de Cristofor Colomb. lndigenii din San-Salva-

3) LuntriOre a kici facute din trunchTulu unui aibme scobituMici tube tuicescl, cam in felulii Realm ce se Nddu purtindei

arsard noltrif, la joculu ursulul".

sibine--

2)

www.dacoromanica.ro

28

dor, imbarcatl in fiotiig, vorbead neincetatii de ul insulafOrte mare situata la Sad, i pe carea o numead Sa-mocto, unde avead sa gaseasca preciosulii metald. afarin aceeasl sra, amiraluld reintinse panzele, qi la 19 aruncaancora in bala acestel insule, carela II a datd numele deIsabela , pe care nume ns lid perdu de atunci, spre alua pe acela de: Insuld-Lungib).

Acolo astepta cate-va gile venirea regelul, despre care11 s'a fostd. vorbitil ; dar v4nd ca. WI nu se arata, ilurma calea catre un pamentil pe care elil credea c tie-buia O. fie continentulift atattl de doritil i pe care il-'litindicati 'la Alma

Acdsta era Cuba, unde a qi ajunsd in 4ioa de 26 Oc-tombre, dupg ce lua cunoscinta de alte sOpte opt d. insuleinqiruite pe ua singura linie, cari suntd negresitti insuleleIncaras. Corabiele se oprira la imbucatura until rid carefu botezatil cu numele de Seintit/a .21Eintuitorio), la ada-,postuld until promontorid, pe care Cristofor Columb l'a

umit capuld Palinierilorti, din causa arborilord mi-nunaci cart '111 acoperead, qi ale card frunze erad aa delate, incattl una singura putea sa fie de ajunsil ca saacopere ua casa a naturalilord.

La Inceputul el cerca destula dificultate de a vorbi eanaturalil loculul, carl fug6ti la apropierea ; dar in cele-de pe urma furl induplecatl prin mi416cele ordinare deseductiune i facura numerOse schimburi cu Spaniolil.

El spusera amiralulul ald caral j arnald ni-11 arataforte entusiasmatd de splend6rea peisaglulal qi a positiu-nilord, i a minunelord acestel naturi vergine ca de cearata parte a promontorialui era und rid care era depar-tatd numal de ua cale de patru gile de Cubanacam.

Caventuld acesta fa ua scinteie de lumina pentru Cri-.stofor Columb, care, crepadd ca intelege Kublai-Kan,

lui

www.dacoromanica.ro

29

nume de suverami tartaril, pe care-11 citise in relatiunilelui Marco-Polo, fu convinst mai multii ca oil cand, caselt se ea pe pgmentil uscatt, la extremitatea Asielprin urmare, la ul distantl relatif scurtg, de imperiultManyuilorrc 0 a Cathay (Chinel), tintt supreml a cArd-toniel sale ; elil nu scia et Fin cuventult Cubanacamnaturalii desemnat centrult insulei Cuba, del nacam inlimba bolt intelege mi41octo, centru.

Dreptt acesta elt se pregIti a trimit, daruri printuluicare trebula sA slomnescI asupra acestel Veri, si alese pen-tru acesta, misiune pe unti gentilomt de pe bordult set,insarcinatt ca st vorbscl. Una ovreiu convertitii, anumeLudovic de Tones, cunoscndil limba hebraid, cea chal-daid si puinti din cea arabl, putea 6re-si-cum sI 'I ser-vsca de tAlmaciu. Plecart, deci in cjioa de 2 Noembre,inso9iti de duol indieni purtItori de coliete, de sticlAriidin fabricele Cordova' si alte maruntisuri a dirora capa-tare era Mite multil dorita de ecel naturall.

( E st e sigurt scrila atunci in jurnaluld set amira-lult, care se credea la imbucttura riului eltio-Marelp,este sigur, et acesta este ptmentuld uscatt, si ca ed mgaflu pe drumult lui Zayto 0 Quinsay, cu 100 leghi maiapr6pe sail mai departe de una si de altap.

Inse ambasadoril lui, earl nu gAsira de felt ceea ce elautat, se reintOrserg, in gioa de 5 sera, dupe cum o con-stat jurnalul lui Cristofor Colomb, la data de 6 Noem-brie, cjicndil : Ted n6ptea, cel duol 6meni pe cari il tri-mise amiralulii spre a recunace interiorult plinnturilorti,sosirg si-i spuseig cum ei, dupe ce at umblatt 12 leghl,at glsitt unit sattl cu 50 de case, care putea sI coprincjI1000 de locuitori, pentru-cI mai multi din el locuiesciiimpreung in fie-care cas6,.

gAceste case suntt %cute ea nisce marl cortun. El ail"

si,

www.dacoromanica.ro

30

4is5 ca locuitoril '1-att prilmitU, dupe ohicelulti lor, eacea mai mare solemuitate, i ch toti, barbati i femei,veniserl sh-1 yap, si pusii in casele loru cele maibune; c Indienii le atingti si le shrutati picI6relemalnele, minunandu-se si credendu-1 eh el veneau din ceriu,dupe cum le-ail fostil datil sh intelge prin semne. Apolle-au data si de mhucare din ceea ce aveal

gCei duel Spanioll povestiih di la sosirea lorii, cel maiSruntasi aT loculul, I-ail luatii la brat dusii la ceamai frum6sh cash de acolo, si datil seaune de seclutl ;si a attinci s'aii aeat i totl locuitoril loculai inpre-giurul lor, josii pe pamentii, in semicercii. Indianulii care

insoise le am cunoscutii felulii traluluiincredintfindu-1 ch el suntii nisce Omeni haul% Dupe aceea,scullada-se brbaii, intrarl femeile, i toti se grAmAr-deei impregiarulti Spaniolilorti shrutanda-le miuele ipicidrele, i piphindu-'1 spre a se incredinta dach qi el eraiide came si de 6se ca si dnii. Cel duol Spanioll le-ailarltatil scoitdsoaia, piperuld si cele-l'alte aiomate ce ledadese amiralulil, i Inclienil le-aii datti s intelgh pringesturl ch erail multe de acelea nu departe de acolo sprepartea sud-vestalui, i ch acolo undo se aflari el, erati preapuine.

Dupe ce se inciedintara ch acesti Indieni nu avealde feld orase, eel duel Spanioll se intOrserh la urma lort ;dar dad el aril fi voitlt sh consimth, unI nu:aril de maimulta de cinci sate de persOne, atatil bhrhati cum si fe-mei, '1-arii fi insocitd hucurost, cie4endil top' eh aveaush se reintOrce in cella. El nu It1nir in calea loll Bielunit satii compusd de mai multit de cinci case, si pretu--tindeni fui priimitl in acelasti chipii. El au vedutil si almultime de arboii si de flout mirmt6re; ati observatil mai_mune varietr.ti de paseri difelite do acelea ale SpaniiI,

'I-ail

i I-ahle-ah

II

si

creAtinilord,

www.dacoromanica.ro

31

farl de poternichl si de priveglatori CantIt6re, i degasce, care erail forte multe.

Patrupede nu erail de locii, decatii mimai chini earlnu latrail; PArnntala este forte fertila, f6rte cultivatii i-semOnatfi cii mazIre, cii fasole i cu baba, ca total deo--sebite de aIe n6stre i cu plstrnaci. El ail mai velutilnc i multA bumbacii in piciOre i hnuti, tor3il i lu-cratil ; singura casg, ati glsitii mai multi de 500.arobe de Spania (aprOpe 6000 chilogr.), ceea ce face pe-amiralti a crede a acolo s'ard putea aduna, pe fie-care antipine' la 20.000 cntare.

Ceea ce 'MA a surprinsii mai multd pe exploratoril Spa-fa de a vedea in calea lord, la ducere si intOrcere,

mai mulVi din naturalii locuhui, blrbati. si femel earlumblait incOci i incolo p'intre locasuri, cinendll in mninisce suluri mini ticute de unil feld de buruiang uscatA,InNurati Rile din aceeaqi buruian, pe care o a-piindfi la anti capatil si pundit apoi pe ce1A-altil in gull,

trAgndil in pieptd furnul ifil &dart iar41 inapol.Acestil sulii el ilti numeail tabacco.

De atuncl numele acesta a trecuth la ins60 planta. CAAastil-feld este origina tigAritorii nOstre, sari cell pnin u. acigarilord de Havana, cu cad Spaniolii se obieinuira mimai&alit; i dovadl cg istoriogiafulii contimporami, Las-Casas, care vorbesce fOite pe largri despre acestfi obiceiti,adaogI :

Ed amti cunoscuth in acOstrt insulA spanioll pe Spa-call: se obkinuiserg, a intrebuinta planta, i fiinda-ci

41i se ficai repropri, cliandu-le c acdsta era antiei respunLii cit le era peste putintg, de a'ltinu potil i4e1ege ce plAcere sad ce folosti gIsead el in acOsta!

Intrebarea despre plAcere rOmane 'dna- de fa,,fittl, de0

intend

intend

ci

niolii

viola,pisi. El

-Moll,

www.dacoromanica.ro

32

astql tt lumea fumzg ; CAA despre folosti, athtil gu-vernulti francesti cltti i alg altorti natiunI, ele sciti ceva LDar sg revenimU la Ciistofor Colomb. Eld a plutittl inde-alungulti totil termulii insulel Cuba, cu flotila sa, carea ridicatii ancora la 12 Noembre, a cunoscutii cel duolmuntl, Moa i Cristalii, a botezatil ling porta cu numelede Puerto del Principe qi un archipelagti cu acela deMer de _Notre-Dame; apol aflandil cg aurulti se ggsea cuimbelogare inteug 6re-care insulg Babeca pe care '1-oindicaserg ca forte apropiatg hotgra s abordeze acolo ;dar Alonzo Pinzon, a cgrusi caravell Pinta, era cea maibung plutit6re a flotilel, apucg inainte fga a prevesti peamiralulti qi dispgru cu totulti la 21 Noembre.

Colomb fu f6rte superatti de acOstg plecare, darintrerupse de locti exploratiunile sale. Pe marginile Cube!,descoperi pe randfi: promontoriulti sail bala Moa, muchlaMangle, muchia Vacz, portulti Baracoa, Ault' Barma,piscull clas AzulesD pe care 'lii trecu; dar, merel con-vinsti cg Cuba era unU continentil, elil nu se IncercI nicicum de a-'i pluti i marginile despre partea oriental. Sedeplrtg deci in spre Est, cgutIndil negreOtti acea insulgBabeca carea atlta pofta tovaie01oril sel i p6te chIarpe a sa.

A stti-felii, in lioa de 5 Decembre, elI ajunse in fallunel insule pe care Indienil o num6ii Bohio i pe care-Geografia o cun6sce astql sub numele de San-Domingosal Haiti (pgmntil ridicatti) din causa ingltgrei ternau-lui sett

Cristofor Colomb o numi cinsula Spaniolii 0 dupe ceIi aruncl ancora in portulU St. Nicolae, pe care 'l bo-tea, cu numele de port-Marie, o pluti de-alungu Ormu-nilortI pine la bah Mosquito, dupe ce cunoscu unii insemnatilnumeril de promontoril i ung ostrovelU, cginia s'a dattl

nu-yi

www.dacoromanica.ro

33

numele de insula Testdsoi (de la Tortue) si in care ami-raluld observa unii mind de apa navigabild i ua vale asade frum6sa incatd a botezat'o cu numele de Yalca-Italului !

Cu tOte acestea, indigenil era ]. neapropiabill; el fugal inpirogele lord indata ce vedti caravelele, dar isbutinddcati-va matrozi s. prinda ul femeie tenela si frumusica,ea fa asa de generosd tratata de amiralil (care o trimiseinapol in WI libertatea, cu inele, cu margele i cu ulbucata de halna, cal e nu era vre-und oblectti de luxdpentru densa,din causa goliclunel sale) incatd naturaliise domesticira cu incetuld i adusera productiunile pamen-tului lord pe borduld caravelelord.

A. venitli la cinqii chiar i und cacic.. (printil indiand dinAmerica) gold ca i supusil i supusele liii, cari Ild inso-9ead. Colomb facu sa i se dea onorile cuvenite unui su-verani, i afla de la densuld c provinciele de la Itesalitilerad Incarcate cu aurd. Acesta prilmire mai induplecape unui and cacia de a veni sa pine la clispositiunea al-bilord t6te bog4ie1e Ord sale. Era tocmal in dioa deS-ta Maria, pe care amiraluhl facu sa se celebreze ci t6tapompa pe borduld navel sale. Cacicula a asistatii la ceremo-nie, a mancatii la masa cu 6spele s, i a plecatii deacolo incantatd, uimit, in sgomotuld artileriel, care 'lasaluta ca pe uml rege, lasandd amiralului cate-va fol sub-till de audi in sehimbuld bucatilor de moneta cu efigialui Ferdinand si a Isabelei.

Colomb, asiguratii din dioa aceea ca va gasi sa-'s1 im-prospateze provisiunile, facaudii schimburi cii incligenii, con-tinua sa exploreze insula Spaniola. Descoperi mai muneporturi, Nomontoril, bale si riuri, apol la muchia Limb,ua mica insula 'pe care a numit-'o St. Toma.

Eld debarca adese-orl pe Wind i punea de infigea cruel,dreptii semnd de hare in posesiune, qi pretutindeni indi-

3

si

www.dacoromanica.ro

34

genilcarora le dadea de altilmintrelea cu imbilsugare inelede alama, margele de sticl i maI:cu sma elopoteI peearl el le apreiail f6rte priImeati ca pe unti

cerIulul 0-11 incarcati cu provisiuni. Cacieultidin provincia Marten, numita Guacanagari, 'I-a trimisilchlar i ua cingelore impodobita cu figura unuia cardi limM i nasul erati de aura Muhl Preiosultimetalii era dara cu imbilsugare in insula, 0, indata ceamiralulii le-a datti sa intelg ca elti data aurul, na--turalil iii adusera ua cantitate indestulii de insemnata spu-nndu-'1 ca. la Est era ua tara carea producea f6rte

Colomb ar fi continuatii negresitil de a data aasta in-sula fericita, daca nu s'arii fi intmplatti nal accidentilnereparabilil caravelei sale.

In 4ioa de Craclunti, asupra unel excursiunI afara dingolfuli'l St. Toma, Santa-Maria s'a atins de stand i s a'namolitil. Amiralulfi. 10 slei tOte puterile spre satenava; elti fu nevoitil sa o parasesca i sa transp6rte echi-paglul el pe bordulfi. Ninei.

Povara fu de asemenea scapata tOt, multumita devo-tamentulul ml Guacanagari, care a alergatil cu unil In-semnatil numkii de Indienl 0 a datti ajutorti la descarca-rea bastimentului, facndii a se depune tOte provisiunileSub paza de 6menI sigurl, ca flu s'a perdutit niciuml

A doua 4i, Cacieulti merse pe bordulti Nine, unde seafla acum amiralulfi, 0-'0 puse tOte avutiele sale la dis-positiunea lui. Cristofor Colomb nu uza de acesta ofrandagener6sa, dar se decise sa fondeze mill stabilimentti osta-

esc i colonialti in insula Spaniola.Spre acestii sfrsitil, facu de se incepu in qioa de 26

Decembre, ua fortareta ale card lucrarl furl cu asa mareactivitate inaintate incfttil se termina la 2 Ianuarie ; in

multii niltrimisii alti

animalti,

multil.

a-'i

astil-felgobIectil.

www.dacoromanica.ro

35

cursulti acestui timpi, prilmi noutAii de la Pinta; uniidin indigeni o vecjurl ancoratl inteund rill la extremitateainsulei, i Guacanagari trimise u luntriOrl spre a se in-eredinta, dar ea s'a insorsd fr ca sA o pdte descoperi.Amiralulti se decise atunci d'a o data ell insu1 : pen-

redusti la III singura caravell, nu-'i mai puteacontinua exploratiunile sale.

Prin urmare, 41 alese d'intre echipagiull sed 39 de45menI destinati la paza fortului, in timpuld absentel sale;10 dete de efil pe Rodrigo de Escovedo, le lAsA WA in-cArcAtura din Santa-Maria, care le putea ajunge pe timptide und anti, i pe de-asupra i alupa acestel nave, iastil-feld pled. din insula SpaniolA, in dioa de 3 Ianuarie, re-comandandti mai cu osebire nuoilord sT coloni de a con-serva bane re14iuni cu indigenii, a cerceta minele de auril

positiune favorabilA pentru fondatiunea unui oragi.Dup uA plutire de doug cple pe lingA tgrmurile insu-

lei, a data de Pinta, carea nu Muse nimica din 4ioa de21 Noembre, qioa disparitiunei sale. Alonzo Pinson, mersepe borduld caravelei amirale i se incera a se scuza deconduita sa ; Cristofor Colomb binevoi a se muThimi derelele lui justificAri, pentru-cA avea trebuintl de densuld,

urma calea inainte.La 7, a trebuitil M. se opresce ca sA astupe uA intrare

de apa ce se declarase la scafa (albia) Nina; amiralulitprofita de acestil repaosti spre a face recun6scerea unuifluid mare, in depArtare de IA leghe de Monte-Cristi,pe care ilul numi tiula de Aurtc, pentru-cA apele lui ros-togoled mteensele numer6se fdrAmiturl din metalull cellmulti doritii.

Acolo p6te se afla norocull ; ins5 Omenii emu ostenitisub indemuuld fratilord Pinzon, el ceread in gura mare

d'a se reint6rce.

tru-d, fiindil

i. ug

qi.

vi,

www.dacoromanica.ro

36

ReInt6rcerea incepu a se face in cjioa de 16 Ianuariesi era si timpti d'a o efectua, cad din ac6sta parte a in-sulei, indigemi carl fusesera probabilmente fOrte r tra-tatl de 6meniI Pintei se aratall cu totulti ostill ; s'a datiichiar i u lupta, ati cursii sange, i prisonieril luati ma-rir numerulti ostaticiloril pe carl II inea Cristofor Colombspre a-'1 arata in Spania ca n dovada a descoperiiilorti sale..

Caletoria fii urmata fra nicl unti accidentil pine la 12Februarie ; dar in gioa aceea si in cele done urmatOre, ca-ravelele furl sguduite de ul tempesta asa de violenta, in-CAM amiraluhl, temndu-se de ua, catastrofit finala, scrisein prescurtare pe null pergamentii pe care ilti arunc .cu mita grija inchisu inteunti butolasil resultatuhl des-coperirilorti sale cu rugaciune, catre acela care-11 va gasi,de a-11 face sa ajunge in mainile regelul Spaniel.

Lesne IT p6te cineva inchipui disperarea acestuf bietmare barbatti, care, dupe ce IT consacra intrOga viatapentru u idee mare, avea s cerce null naufragiu (ua vas-frangere) tocmai aprOpe de limanti; dar fiitorubl ii pastra.

alte necazuil. Futuna se potoli, navele putura sa ajung6la insulele Arore, pentru a's1 repara stricachmile.

La 23, ea tote vnturile furiOse cari peste pininii de-venira de totri. contraril Cristofor Colomb 41 relua calea,

fu prea fericitii ca se putu refugi, in lioa de 4 Marte,la imbucatura Tagului, pecand Pinta, despartita de ca-ravela el, prin tempesta, fu impinsa pine in bah de Biseala.

gasi ua Mina prilmire in Portugalia; elii fachiar chlamattl de catre rege care binevoi complimen-teze de indrasnOta sa caletorie: toe elii avea mare graba dea revedea Spania i, indata ce 'I permise timpulti, 41 re-intinse panzele. In fine, in din de 15 Marte, pe la pranztiancora in portuhl de Palos, de unde plecase cu spte hint

jumOtate in urnag.

qi

Amiralulll

i

si

www.dacoromanica.ro

37

Acesta fu eelti d'antau, uniculti sd triumfti, gi iu cur-sulii cll'OtorieI ce flea inpreunA cu echipagiulti s'ai, eabogItiele sale, 0 cu cei 4ece Indieni pe earl ii aduceadin Noua-Lume spre a merge sI glsOsca curtea regala,care se afia atuncl la Barcelona populatiunile alergail dint6te pArtile in calea sa 0 '1 fgcur1 onorurl regale.

Intrarea lui in Barcelona fa strAlueita ; Ferdinand 0Isabela desNurarg la acOstl ocasiune t6t6, pompa secolului.alti 15-a.

In fruntea corteglului sgii mergeati. aceti Omeni de alalta, rag, ImbrIcati en vestiminte 0 ca podoabe necuno-scute in Europa. DapO aceia urmaii purtate de matrozi,in colivil stralucinde de decoruri animalele i pAsOrilestranii de prin acele plmenturi depArtate; apol, veneaiifructele, &rile, esentele Lumei-Noue, elegantti ap4ate inmarl copri de aurti ; in fine, marele navigatorti, revestitil.eu insigniile sale de amiralii alii Oceanului Indian, 0 pecare, regele 0 regina, ihl priimirg in piclOre, ca pe umlegall

Ehl raconta, inaintea acestel strIlueite multimI, primej-iliile eglOtoriel sale, noroculti descopeririloril sale, mina-nile thiloril ce c4tigase Spaniel, sperantele Ce mai formkpentru fiitorl Entusiasmuhl fa ap de mare, Inc5111 Wt .adanarea alu in genuchi, inton'andil anti Te-Deum.

AcOsta fu, negre0til, cea mai frum6s1 4.i a vieteI WICristofor Colomb. Visulii lui nu mai era uml visil, i nu-mele lui avea sg. fie aclamatll pentru -WI Europa; insOonorile ce '1 fIcurl, furl bine 0 ca prisosti platite printarmentele 0 nedre2tatile ee trebula sA. ceree de aei inainte.

www.dacoromanica.ro

38

III

A doua cill6torieDescoperirea insulelora Dominica, Maric-Galanle, Gua-

cicloapa, Montscrat, Santa-Maria, St. Martin, S-ta Cruce,.Porto-Rico i Jamaica.

Succesul celei d'anteIn dletoril a lui Cristofor Colomb,a surescitan spiritele; din tOte pIrtile Spaniel alergara vo-luntari spre a face parte din a doua expeditiune, pe care aveanegreit s u intreprin46 i pe care, opiniunea public&

set6s1 de auril 0 de avutii intreveclute in perspectivlo cerea In gura mare. Uml 6re-care numer ii. de marl se-niori solicitarl on6rea d'a Insoi pe amiralul ii. carele, nu.mai era atunci pentru (161101 scIpatatulli marinartl genuesiiatatil de dispretuitil odiniOrl ; pentru c, inopatil prindocumente formale i purtandli pe armAriile sale acOstlmandr1 devis, pe care 'I-o &Anse regele insu0 : colom&a Castilla si Leonulul nil lame nuoeiz, el nil gasOri demmide titlald de vice-rege al Oceanului Indian, care il seconfirmase i pentiu densuld i pentru urma0I lui.

Amiralula, druia Ferdinand. 0 Isabela il incredintaapentru ast-dat u devOrata escath a. compud din 3 co-bil 0 din 14 caravele, putea sa, '0 alOge pe favoritil set,

El plea de la Cadiz in 4ioa de 25 Septembre, ducendii,en densula 1,200 6menI de diverse aptitudini, cal, viteinstrumente pentru a culege 0 a purifica anrul, granediferite i t6te obiectele necesaril la stabilima unei coloniconsiderabile. La 1 Octombre, elil poposi in insulele Ca-naril, la insula de Fer unde femase ping la 9, spre areinoi aprovisiongrile 0 a a0epta unit ventil favorabill,.

V.

www.dacoromanica.ro

39

care sa mane in dou6-4eci i trel de 4ile la fatamntului-Nuol

Dumineca, in 3 Noembre, pilotuld vasului amiralti Marie-Galante, arata pamntull. ; acsta era ua insula Imbr-eat g. ap de desii cu arbori, Inct1 Cristofor Colomb, soco-tind'o nelocuit, nu se opri la dnsa 0 se multami de a-'ida numele cle Donanic, pe care RA p6rta, alma i pin6astagi.

Ll a mai osebitil hca i alte insule mid, i ajunsein fine in dreptulil unei a doua insule pe care o boteza.cu numele de Marie-Galante, numele ce purta nava sa.Finda ins grabitii de a regasi simburuhl de colonie pecare o lame in insula Spaniola, ela nu se opri niel laacsta a dona insula.

A doua gi, a treea insul. Acsta, mai mare, era locuita.de acei caniball sail Caraibi, despre earl amiraluld augisenumai vorbindu-se in prima sa cal:61one. Elil trimise deciunii detapmentil bine armatii pentru a o explora ; insSpaniolii nu se putura apropia de indigeni, cacl ei fugirala vederea lora. Numal inteunti catunti compusil din vr'otrel-tjec1 de case de lemnii, de forma rotunda 0 acoperitecu fru* de palmieri, puse mama pe cati-va prisonieri,

cari apaqinil unul trib t. invecinatil pe cari se pre-gatii sa-'1 jertfsca Canibalii spre a le servi la oribilalord masa. Ose de maini 0 de picire, i capete de curndMate pe cari le gsir id colo parasite prin colibelelord nu mai lasail lid ul indolala despre moravil iiobiceiult1 Caraibilorl

Acsta insula, din care Cristofor Colomb explora ulparte 0 '1 recunoscu riurile cele mai principale priimide la dnsulil numele de Guadeloupa, din causa asemnariitopografice cu ua provincie a Estramadurei (din Spania).

qioa de 8, reintinsera panzele. Amiralulti ar fi voitti

iii Pa-

i

In

www.dacoromanica.ro

40

bucurosh a se apropia de ua, insull mare, pe care o vuseplutindl in susii la North, i despre care, prisonieril luatIla Gaadeloupa, ii spunri ca. se numea Madanino, qi cl eraIocuit numai de femel, ultima indicatiune care liii maiintarea din nuoil in prima sa idea, c el plutea pemuril Asiei, de 6re-ce Marco-Polo cita, in relatiunea sa,ul Ora asiatica unde populatiunea masculina era necuno-mita ; dar vnturile contraril liii poprira d'a se aplopiade dnsa.

pece leghi mai departe, urmandu-V calea in directiuneainsulei Spaniole, ell mai descoperi ua insula pe carea onumi .Illontserat, pentru ca era incongiurata de munti inalti;mai departe anca alte insnle cea d'antau fu numita S-taMaria-Botonda, i cele-l'alte doug St. Martin 0 S-ta Cruce.

In acesta din urma insula, amiralul voinda a be apro-visiona cu apa, fu nevoitti a "Is l. pentru prima 6rI,in acceptiunea marginal a cuvntulul de dreptull decucPrire, care in toti timpil n'a fostti a1tal dect drep-tulti celui mai tare ; scena fu raportata in ace01 termedde Petru Martyr, descriitoruld acestei expeditiuni:

Amiraluld a comandatil a se coborl pe uscatti 30 de6meni din nava sa, spre a exploata insula ; i thnenii, co-borandu-se la te'rmii, glsira patru &ini qi atlti 6meni tmeri

femel pe mall veuindii la d*I i intin4endu-0 mi-nele ca rugatoii i cerndl ajntoril i mantuiie de Omenicrunti. Cauibalii, ve'Ondil acsta, totil ca si in insula Gua-deloupa, s'at" retrasil toti fugind. prin paduri. Si (SmeniInoOrii se opril a dou (Jae in insula spre a o visita.

((In timpull acesta, aceia earl re'masesera in corabie,vq.ura veninda de departe ua luntre cu optil (Smeniopt"' femei inteensa ; Omenii noOril le facurl semni"; inseel, apropiindu-se, incepura a patrunde pe aimothsl fOrte crudti, cu sagetile lorii, inainte d'a apnea

ter-

i

notrii, internal

si

si

www.dacoromanica.ro

41

2,cetia d'a se acoperi cu pavezele lora, astil-fela c unixSpaniola fu ucisii de sagta unel femel, i totil adstafemeie mai patrunse i pe unil altu, cu u alta sagta.

Ace 0i sglbateci purtail sageti inveninate, avenda ve-ninulii in fera ; p'intre el era IA femeie carela se supunatot): 0 se plecati inaintea el. i, precum lesneIl p6te cineva imagina, aasta era IA regina, care aveaun fiiu cu cautatura crunta, robusta, cu figura de lea, 0care o insoslea.

A1 no0rii dar, socotinda ca era mai bine d'a se luptapleptil la plepta decata a .a0epta mai marl rele hartuin-du-se aja, de departe, 10 inaintara nava aa de tare inputerea Ns1e1oril, faand-o sa alerge cu ap mare rope-4:pciune, incata c6da acestela, de lute ce mergea, scufundaluntrea acelora in fundula apel.

Dar Indienii, ca buni inothtorl, WI a se mica nielmai inceta nici mai tare, nu incetara d'a asvrli mulcimede sageti contra a lora notrii, atata barbatil cata qi femeile.

facura, astii-fela incata ajunsera inotanda la uastand acoperita de apa, de-asupra carela, suindu-se, con-tinuala a se mai bate cu barbatie. Dar in cele de peurma fura prin0, i unula din el fu ucisa ') i filula re-ginel strapunsil in doug locuri ; apol fura du0 pe corabiaamiralului unde i acole se aiatara nu cu mai pu9inaferocitate i atrocitate, intocmal ca nisce lel de Libyacand se simta prin0 in laturi. i erail asta-fela incatanimeni nu s'aril fi pututa ulta bine la den01 fara ca sanu '1 fi tresarita inima i intestinele de oi6re ; ap de hi-dosa, teribila i infernala era cautatura lora 2).)

') Acestu cuvntu este in textu intocmai reprodusu prin clicerea .,fut occis".

Textubi d'intre ghilmele fiind n citatiune din vechiulu istorio-,raftl Pierre Martyr, s'a facutu t traductiunea rell-cum inteunutiIu mal analoit.

cei-l'alii

i

2)

www.dacoromanica.ro

42

Cribtofor Colomb n'a cantata sa reinolasca ua asemenealupta ; elil 10 continua calea inainte in spre Nord,trecendii prin miloculi unei aglomeratiuni de ostrovele

pe cari le-a botezat cu numele de arhipelagulii celoricun-spre-dece ma de Virgins spre a ajunge in faa in-sulei Porto-Rico, pe care o numise la incepute. insulaS-t. Botegatorit, i care era atunci locuit de Caraibipluti d'alungu termului meridionale, ca la cinci-4eci deleghi, lIsIndii pentru alta data ua exploratiune seri6sa,

relua plutirea in directiunea insulei Spaniole.Acolo ajunse Vineri in 12 noembre, i mare fu surprin-

derea i mfilnirea lui dud nu gasi nici urma din fortaretace InAltase 0 nu vela inainte nici unulti din ceipatru-leci de 6meni pe cari 11 lasase acolo spre a legarelatiuni bune cu locuitoni indigeni; desbarca prin urmare,presimtindil vre-unii evenimentii sinistru eia pu-

totuld trist i tacutti, indigenil fugisera la apro-pierea lui.

Caciculti Guacanagari se presinta pentru a '1 da expli-catiuni, de caii nici mai avea elil trebuinta, din momen-tuld ce '0 velu fortareta redusa in pulbere... i descar-catura intregel sale baterii, ca apelti supiemil, remase faranici un respunsii.

Guacanagaii ii relata ca 6menil lasati spre paza fortului,abusasera, de puterea lorti qi total uadata 0 de inocentalocuitorilorti, spre a le jafai proprietatile, a viola dreptu-rile umanitatii, i ca in scurte. resculara WO, insula asu-pra lorti, afara de WI, Guacanagari, carele a fostii chiar0 Amitil aparndu-i pe den01.

Colomb nu crelu nimicil din acesta pretinsa intervenirea Cacicului. Durer6sa veiitate pentru elti era ca tovar5,01lui d'anteiu, atacati in fortareta lore, s'ati apaiatii marmult timpil inteensa, dupe care apoi ati fostti al* in

Ith

esindu-i

: maluleetit'',

www.dacoromanica.ro

43

adapobtulii lora, care acesta il facea sarcina cu atata maidificill precata ela trebula acum se, lin4tesca pe locuitori0 sa le inspire indestula incredere sail frica, spre a numal avea a se teme de asemeni evenimenta.

i1 intrebuinta deci teta, dibacia sa intru acsta si isbutiindestula incata s On' intreprinde fondarea unul ora4care sa fie capitala posesinnilora sale 0 caruia 'I-a datanumele de Isabela.

Pecand se saverea aceste lucrari, amiralulti, obligati'de a sta la pata in urma ostenelelora unel lungi plutill cale '1 nascu 'ma accesa de artriti11) trimise trel sute6meni, comandati de Alonzo de Ojeta qi Corbalan, spre arecuneste interiorula insulei 0 mai cu osebire partea nu-mita Ctbao unde, dupe ipsa naturalilora, se &et' bogatemine de aura.

Aceti duel gentiloml, descoperha, in adeverii, patriiriuri, alti carora nisipa era indestula de aurifera incalliputura sa scete din elii ua pepita2) de III gieutate ca deDoe Inca' ; el s'au intorsii de acolo cu ua mare cantitatede emu, pe care le-o dadusera indigenil in schimbii pen-tm nite sticlasil 0 alte obiecte de preturi mid.

La vederea acestorii bogatil ap, lesne de dobandita,Cristofor Colomb, care '0 inaugurase deja capitala sa princonsacrarea unel biserici ce se facuse in gioa Epifaniel(de Boboteze), in presinta unel numerese adunari de naturall, pe call 'I surprindea cu deosebire ceremoniile reli-giOse, celebrate de altmintrelea, in tOta pompa acelei epoce,cu trel-spre-clece preoti spanioll, Cristofor Colomb, (lid,cugeta sa trimita regelui 0 reginel Spaniel nuvele desprecolonie. Incerca deci tail aurula culesu in insuld i in.

') Durere la Ineheleturi, reumatismu.2) Bulgaraft de auru brutn, infermu.

www.dacoromanica.ro

44

alte felarite prodactiuni ale pamentului, in doue-spre-cjecea-corabil, earl plecara in gioa de 2 Februare 1494, sub co-manda capitanului de Torres.

Dupe acesta eli a voitii s recun6sce insusi taxa aurului,-dar in momentuld de a pleca fa nevoita sg, nabusesca ug.renal ce isbucnise intre Spanioll ; acesta revolta ill Licasa mai peril() and unit vasa din ale sale, in care, subpretextuhl de ua misiune in Spania, imbarcg, pe cel maidaiji si mai incapatinati din tovarasil sel, sub ordinele lo-cotenentului Bernard de Pisa, despre care avea fOrte multe-motive de nemultumire.

Dupe restabilirea ordinel, MA. in Isabela pe fratele seadon Diego, cu titlula de guvernatora, si ela pleca cu cincisate 6meni pentru Ctbao, care nu era numal tara aurului,dar alma qi tara aromatelonl i alte ; pamentulil era acoloasa de manosil i productive., Incftt legumele se coatinumal in cinci-spre-4ece ile i graulil, seme latil in Fe-bruarie, putea sg, fie recoltatii in Main.

Pe c6sta unel movile, nu departe de maluldamiralulii fan a se construi ug. fortareta solidg, pe careo numi S-t. Tom, ca ua gluma pentru unil din oficierilsel earl se aiataii and, necrecjetori in privinta aurului ga-sitti, de si in tOte Jilele indigenil veneati spre a da inschimba cantitati indestula de marl, pentru nisce margelede sticla si mai cu osebire pentru clopotei, ahl carorasuneta argintia Ii desfata fOrte mult. Pentru paza acestui

ocolitti de urra qaap larga, lasa 56 de 6meni bineaprovisionati, sub ordinil unui oficierii anume Pedro deMargarita, qi ehl s'a intorei, pe la inceputuhl lui Apnlie,la Isabela, unde presinta lui mai potoli ua seditiune,pricinuita de altcum, din lipsa de fling, si din refusuhlnobililora hidalgos') cari se inpotriveil la lucrarile de

Nobilil de rash pura spaniolh, 1 titlu al unoril nobiii Sparuoll.

Auld,

forta,

'.)

www.dacoromanica.ro

45

constructiuni de morl. Colomb fu silitri a intrebuinta me-suri severe, qi pentru cl 0 preotil atitail discordia elil leinchise bisericele.

In Ilioa de 24 iiprilie, reintrl pe Mare cu trel din cele-patru corabii ce I mai remaneati, spre a 'si complectadescopeiirile, dupe ce mai 'Antall institui, pentru gayer-narea coloniei, um'i consiliti compusti din trel gentilomi 0din superiorula misionarilor, sub prepdinta fratelui WIDiego.

Coboranclu-se in spre Sud, Colomb se afll peste mint'.in Lip, unel iusule pe care naturalii o numed Jamaica qicare 41 tinu de altfelti numele pine astAili; locuitoril elindustria0, dati chiar la lucrarea artelorA mecanice, erailde unU caracterti nu de tot pacidcii; el se impotriviracu armele la debarcarea Spaniolilorii, dar fiindil indatIrespin0, inchelara cu den01 unii tractata de aliantl.

*

De la Jamaica, Cristof Columb, creciendu-se ajunsil lapuntulti uncle vechil geografi purled Chersonesula, se in-dreptl la Vest spre a aborda la acea regiune de auntDar nisce curenti forte tarl nil aruncarl pe termuril Cu-bel, pe cari il urml la ul intindere de done sute leghl,plutindil intr'una prin trectori inguste, formate de ul aqamare multime de mail 0 midi insule, inchtii elil boteg,mai multil de qpte sute din ele.

In lima Main, insulele devenira mai marl, mai erbar6se,qi mai ou Being mai desti populate. Relatiuuea de ca-ltorie a amiralului, (lice el atunci a intratil inteunti riiiale canal ape erati ap de calde incatil cine-va nu-'0: pu-tea tine niba in ele; dar ceea ce relatiunea mull, ca maicuriosil 0 cu deosebire mai adeveratti pentru-ca acestiifaptu este intiparitti de exageratiunea spaniola este mo-dulil de pescuitti alti locuitorilorti acestora termuri prin

www.dacoromanica.ro

46

ajutorula unui pesce numita Remora, care juca la (16411rolulg cainelui de vengtOre.

SA lasaing a vorbi relatiunea insgqi:cicestii pesce era de ul forma necunoscuta, avendii

corpulg asemenea unul verlang (tiparti) mare, si indaratulgcapului ug, piele forte tare, in fell"' de Fogg pentru prin-derea pescilorg. El ting pescele legat il. cu ua fringhie lamarginea corgbiei totg in apg, pentru ca nu sufera vederealuminel. i cand el vedil vre-ung pesce sag vre-ug, test6sade Mare cari &Intl acolo mai marl decatil ug, pavgzamare atunci deslta pescele mai slabinda fringhia.Cand pescele se simte deslegatil, de uadata, cu iutlaunel sageti, se aventa asupra pescelui sail a test6sei, aruncaasupra-le pielea ia felg de punga, qi yi tine prada aatare (fie pesce sag test6s1), de partea aparenta afarg, deOA incatg nu i se p6te rapi nici Inteung chipil, dacanu-'1A va sate la marginea apel, trggndg 0 strangendiifringhia cu incetulg; caci, indata ce elii da cu ochil delumina 0 de aerii, numal decatg tg lasa prada. Atuncipescaril se cobord call trebuie spre a lua prada, qi, pu-nend'o in corabia lord, loga din mg pescele vnetorg caatata fringhie catg este de ajunsu pentru a-Ti pune dinnue" la postulii sell, Tara cu alta fringhie il dad dreptilrecompensa ug. bucatica din carnea pra4e1.

In cele d'anteiu 411e din Ianie, Co lamb fa obligati' d'ase mai repausa spre a-V repara vasele seriosg vatamatepe la fandii ; dupe acsta Msg. insula Cuba, in care fgcusefrecuente Mari in posesiune, spre a se reintOrce la Jamaica,all"' carela tern:a de Sad ill urma tail, piue la extremi-tatea lui orientalit, cu intentiune de a merge mai nainteca sa atace insulele Caraibe si sg distruge rasa de Cani-ball, cari le infectail acele insule cu sanger6se1e lorajertfe umane. Dar, sdrobitil de steneli i mai alesil de

www.dacoromanica.ro

47

grijile unel plutiri pericul6se, a careia responsabilitatecadea tOt asupra lui, c4u greti malacla si a trebuitil ase reint6rce la insula Spaniola spre caata acolo de*an6tate.

Nu 'si gasi ins6 acolo odihna; colonia era framntatade disensiuni funeste i apr6pe de isbucnirea unui grozavriresboiu

Disensiunile venti din causa ca guvernatorala foituluiBt. Tozna, adusese la disperare pe locuitoril indigeni princele mai neomen6se i nedrepte napastuiri. Don Diego, IIfacuse mustrari, cari furl asa de puchni ascultate, incattlguvernatorulil se imbarca pentru Spania, impreuna cuacela cari luasera partea lui intr'ua nava care dusesepe don Bartelemi, ala duoilea frate a lui Colomb.

Resboiulti era iminentil cu naturalii indigenT, pentru-caAlfonso de Ojeda, insarcinatil de a pedepsi pe CaciculCaonabo care se revoltase contra guvernatorului fortuluiSt. Tonza, intrebuintase un miglocti care, prin perfidiasa, atatase indignatiunea tutulorti locuitorilorl

Colomb, merse sa gasesca pe acehl Cacicti in mi41oculita lora s'61, sub pretexta de impacaciune, ducndu-'1 si maimulte daruri, intre cari erail si catuse de maini. Cacicultinesciindu la ce se intrebuinta ii. acele bratare de ferapile civzlisate, se indupleca a credo ca erail un felti deornamentti al regilorti Spaniel si cousin* a se impodobicu ele; dar nici n'apuca sa-'i le asecle bine la mainiindata fa legata pe caluhl lui Ojeda, care fugi in galopticu tovarasii s51.

Acst rapire era odiosa, ; ea 41 avea p6te ua scuzadin puntulli de tedere a1 cuceririi, in nevoia ce aveaCristofor Colomb de a nu lasa sa-'i se contesteze autori-tatea ce el delegase represintantilorti seT, ins6 ea avaurmarl rele. Caeicul prisonierti fa imbarcata pentru Spania

civiln.

'in

qi

a-'si

www.dacoromanica.ro

48

pe una vasa care facu naufragiu si nu se mai audi nimictidespre d'ensulti.

Supusii lui se aratara pentru cata-va timpa rabdatori,obicinuitl a fi tratati de catre amiral cu bland*se asteptaa d'inteua i intr'alta, de a-'si revedea pe Ca-ciculd lora Ward i sanatosa intre densii. Dar and va-dug sosinda patru nave de inamici nuol care acestenave, comandate de Antonio de Tores, aduca lui Colombcomplimente din partea Yegelui si a reginel, incredintan-du-11 ca Ferdinand stabilise una servicia mensualii detransportii intre Spania i Colonia i cand aflara marcu grad ca el n'avda sa-'si mai revada nici uadata peCaonabop, mortil inteuna naufragiu, atunci indignatiunealora nu mai avu margini, si, condusl sub ordinil fratiloramortului, ei i cu toti locuitoril insulei se adunaia in nu-mera de una suta mil, dice jurnalula amiralului (dar tre-bale sa facema parte exageratiunil spaniole) ca sa atacepe Europeni.

Cristofor Colomb, abia restabilita, inso9itil de fratelesal Bartelemi si de cacicula Guacanagari credinciosaamicilora si Spanioli, merse contra revoltatilora, decari scapa la inceputa eftina cu done' sute de fantasia"bine armati, doua-deci i cinci de calareti si doua-decicinci de caini; numerdsa armata indigena fu luata 1 gong,la care luara parte si Cacicii. Indienil din vecinatatea mi-neloril ail trebuitii sa p1at6sca la fie-care tiel lull, cu titlade tributil, ua mica masura de aura; cel mai departatide metalulti preiosa, furl tar* la plata de 25 livre debumbaca.

Acesta victotie restabili numal in aparenta, autoritateaamiralului: revolta nu era de totii stinsa; ea s'a reaprinsiisi mai teribila, la vocea vaduvel lui Caonabo ; caci, in-versunarea nu mai disputa biruinta in batalie regulata ;

si

si

www.dacoromanica.ro

49

ea intinse ruina inpregiurulii inamicilorl, pgrjolindl hol-dele de porumbl, distrugendll t6te semengturile i planta-

retrggendu-se la munti.Spaniolii, redusl atunci la tete ororile lipsel, se deterg

la asa grozave represalii, incgta se aflrmg a a treiaparte a populatiunei a peritl attil prin f6mete i maladilcum i prin armele Europenilorii.

De aid se incepe pentru Cristofor Colomb perieda re-stristelorl ; pecnd clii pe de IA parte se lupta cu teteputerile de call dispunea, i mai adesea prin diplomatigdecatil prin puscg spre a 's1 restabili autoritatea sa ininsula Spaniolg, pe de alta era calomniatt, intend:1 modtiferte odiosl, la curtea lui Ferdinand. Ofiierii, pe earl IIexpediase din causa nesubordingril loril, Ili acusal susiisi tare de injustitie si de cruq.ime. Margareta, care nuavea 6re-cum a se prange decatii contra lul don Diego,

unti calugeril anume Roil, care nu avea a se plangecontra nimenui, Ingrduiar i mai mult acusgrile pe earl,cu tete astea, Ferdinand nu le prea luase asa multa Insmg ; base el, fgcuig s. intelge cg Cristofor Colomb ura-bla sa, se face independentil. Atunci regele credu cg tre-bula sg lucreze : e1ii numi deci pe Ioan d'Aguado comisarl,insgrcinat ii. de a merge in Indiile occidentale ca s apre-cieze faptele

Ciistofor Colomb era, cum mil dice, ea i condamnatilmai de'nainte, cdel clan Aguado nu era inamicu1 ti. lal per-sonall, ell era cel pucinti man spiritil partiall i preve-nitti ; cgtre acsta, cand elti a ajunsl la colonie, in lunalui Octombrie, amira1u1, flip dii ocupatii ea exploratiunise afla absent-5, si Aguado tratg pe don Diego cu atataarogantg mnctii acesta, in virtutea titlului seii de guyer-natorl generall, refusg de a se supune ordinilorn lui.

Acesta fu de ajunsii ca informatiune pentru Aguado4

tiunile i

pi

inaiminate.

www.dacoromanica.ro

50

care se preggtea deja a se reimbarca, cnd de uldatgun uragaml ingrozitoni inghiti chiar in portti navele cuearl venise.

Intfacestea, Colomb s'a reintorsfi la Tsabela i avngenerositatea pecnd elil nu avea decgtil numal dougcaravele in stare de plutire de a pune una din ele ladispositia comisarului regescti, oprindilOpe cea Pang sprea merge sg se justifies inaintea regelui.

Aguado prilmi acgstg invoiall, indestulti contra vointelsale, si grgbi plecarea; dar descoperiudu-se atunci minenone in colonie, nu se mai pripi de a'0' face raportulti ;lacomia tIA indatg pofta de veri-ce discutiune ; nu maifa vorba de regele Spaniel nici de ancheta ce ehl ordo-nase, qi tojl in genere alergarg la nuolle tgrmuri aurifere.Acolo gsirg bulggraqi de auni de IA greutate ping la20 de unii, i unti trunchla de chehlibarti greti ca de300 livre. Amiralul g. puse minele in exploatare, i fgcua se constrai, pentru ap'grarea lucrgtorilorti, ug forteretgpe hotarulli Orel de Cibao, i alta pe malurile rIalul Haina ;in urmg, grgbindu-se de a merge in Spania spre a curmgacusatiunile cu carl ii pta caracteraI i numele, fleasl i se preggtscg de cale caravelele, cari qira, din por-tulti S-tel Isabele in dioa de 10 Martie 1496.

La 12 Iunie, ele intra cu pgnzele intinse in portuhiCadixului, uncle Cristofor Colomb nu -mai fu prilmitl cala prima sa intOrcere. Nu numal a nu aclamatiipopulatiunile cart nu voiaii sg iee vie ug parte inainted'a se fi pronuncatti curtea, dar chiar tovargfil lui, a-rnrIi d'a nu aduce boggtia pentru carea trecusera prinatav pericoll, se argtarg nedreptl cgtre clnsuld eiacusati, ce e clreptuhl, pe fa9I, dar atitadineacondamna.

Cu t6te acestea, marele navigatora fu prilmitii la curte

'I-al

: nu-'111

lord ill

www.dacoromanica.ro

51

cu ul fav6re Indestuhl de insemnata, carea schimbitcurentulii opiniunel publice; apoi expunerea caliitoriefsale de alii duollea carea fu numal decatti cunoscutain Ma Spania era departe de a fi descuraglat6re, 0afara de inamici 0 de acei carill invidiati II recaqtigit6te spiritele.

IV

A trela Cfil6torieTrinitatea. Continentulii American. Insulele labago,

Grenada, Margarita 0 Cubago.

Marele navigatoril nu se lgsa in descuraglare de ingra-titudinea compatriotilonl sl : daca partea cea mare, parteageniala a misiunel sale era Orql-cum acomplinita, il mgrembea acum de a satisface 0 partea cea mica, parteaumana. Cristofor Colomb, cata sa o spunemii far'a neteme de a-ri slabi datoria de recunwinta ce posteritateaa contractatil catre dnsultiera unti ()mil alil epocel sale;elti visase bogatia pentru sine 0 pentru al sel, 0, ua-data terminata opera sa cea mare, ehl se preocupa nu-mai de cautarea 0 afiarea aurului, care putea sa-'111 face'..egahl 0 chiar superionl in putere tuturorti acelorii Ro-bin' hidalgos, cari Il denigrati acum intreprinderea, tocmaipentru ca nu ail gasitil acolo bogatiile ce el nadejdulail.

Pentru acOsta '10 puse 0 elii t6te silintele de a organisaua a trela expeditiune sub auspiciele guvernulal spaniohl ;0 nu cu pu9ine lupte 0 ostenell isbuti sa tuumfe deTha vointa a inamiciloril sOl. Dar nicl ostenelele ce-'Ipregatea pentru fiitorii, nicI calomniele pe cari avea sa le.amutOsca atunci nu-'hi putura abate de la scopti 0 astfehl,la 30 Mali 1498, putu sa scape de t6te supOrarile pe.carI le cercase din ()Ica intOrceril sale... Prin urmare, de

www.dacoromanica.ro

52

suferinda de artritd, intl./ in plutire cu optti coilbilin cari imbarcase sese-geci de matrozi, una suth, de fan-tasini, patru-deci de algreti, cinci-cleci de laboratori, doug-deci de minerl, doue-deci de lucrItori de diferite profesiuni,trei-deci de femel, medici i chiar si musicanti, inteug,vorbg t6te elementele unei colonisgri seri6se, alti cgreiafiitortl prepara elii, obtinendil de la rege ca, Ljte pe-depsele criminale, in usii in Spania, sg fig schimbatetea, deportatiune la insule, si inventIndii acstl rea'bilitarea condamnatilora prin muncl, ale clfeia onorl istoria le-aatribuitii Engliterel.

Fanditit in apele promontoriului St. Vincent de IA flot/francesg, care volI impedice expeditiunea, CristoferColomb se indreptg in spre Madera, de unde expedig lainsula Spaniolg cinci din vasele sale sub ordinil capita-nilorii Pedro de Arana, Sanchez de Cabarajal 0 a unuidin rudele sale, Jean Antonie Co lomb, netinndti pe sOmasa decgtfi u singuig navg, si doug caravele, en care Mspromontoriulii la mdg-li spre a thia Ecuatoruld si a,cluta pgmkturi mai bogate in productiuni de totil felulg.

DupO ce se apropig de insulele Sciril (du Sel) i Santiagoin arhipelagulA capului (promontoriului) Verde, pled dinnut]. la 4 Iu lie, fgou ug sutg doug-cleci de leghl in spreSud-vest; apol, spre a nu remgnea in nemiscare sub zonatoridg, din causa unel marl linisti, carea ii prelungeadurata, se indrepth de totil la Vest(' si descoperi in 31Iu lie, uI insula pe care o numi Trinitate.

Ackth insulg era f6rte apropiath de Orm, insO Cris-tofor Colomb, care nu eguta pannntii uscata in acOstIparte, se Mdoi cu atItI mai pucing prechtfi. matrozilpe cad 'I trimisese a doua 4i pe uscatil, dupe' oprirea sala muchia Alcataraz 11 raportarg ca teritoriulii era ne-

s1-1

ocuitti.

',LI-

www.dacoromanica.ro

53

Ca tdte acestea ug mare pirogg (luntre) en vre-ug doue-4eei si patru de naturali imbrgcatl cu ug mieg jupg debumbaca in culori deschise i incolfati cu un fela deturbang de aceiasi stag se ivi impregiurula fiotilei, darpe earl nu '1 puturg atrage la borda prin momeala oglin-gilota 0 a sticlgriilora ; i acestg recun6scere a Indienilorase terming rain ug demonstratie ostilg, cgcl ei nu dispg-rurg de acolo decatg dupe ce repegirg ug plOie de sagetiasupra cam\ elei celei mai apropiate.

A doua 4i amiralul cglca pe ascata pe termurile Ve-tezuelei care forma delta Orenoeului; dar numer6sele bratesag ramure ale acestui rI, ili fgcurg sg crge cg andse afla inteug insulg cgreia '1-a data numele de Graria.

Acesta era toe in adeverg continentula pe care 'figcgutase eTa ugdiniorg si pe care creluse ca l'a ggsitala Cuba ; dar Colomb n'avii timpa de cun6sce per-fecta de aprOpe. Surprinsa in golfulg situatilnitre Vilna i Trindate de ug tempestg in carea fitexpusti la cei mai mari pericoli, el se grgbi sa lesg, deacolo, nu inse qi fgra a nu fi apucatii sg, recunesce i sgboteze capulii de Pena-Blanca pe insula Trinitatil, capulaLapa pe continentU, 0 mai mune porturi, mai cn osebirepe acela alil cMaimutelorg>> la imbucgtura Orenocului, nielchiar farg a nu fi debarcatil la Arestula de muchia Cuniana,unde a gasitil ug minunatg prilmire din partea locuitoriloril,earl Ih incredintarg ca. dincolo de muchia Aleataraz, pg-mentula era f6rte bogata in aura 0 in perle (marggritare).

Amiralulil arg fi dorita f6rte sg inainteze pin'acolo,dar nu vedea pe aceste termurI nici una adgposta pentru.navele sale ; cgtre acesta sanetatea II se alterase intr'unathipa f6rte seriosa, i elu se grgbea sa ajunge la Isabela,pe care 6menii sel o cerea cu mare sgomota. Pluti dee]:de alungu termilora Venezuelei, intretinendil catil mai cu. pu-

allParia

i

www.dacoromanica.ro

54

tintA relatiuni cu indigeni, earl era' de III complexiuneminunath, Cu ul fisionomie plcut i multa mai; co-plii tog aceia pe cad Ii vgduse ping la 23 Au-gust, epoca cand elil, lAsanda golfed de .Paria prin adstA,tredtOre ingusth ce se numesce And Gura Dragonuluiajunse in largula

Acolo nu intarziA a clescoperi insula Tabago, situatAla Nord-a-estulii Trinip 0, in urmA, mai in spre Nord,Coneeptiunea astA-41 numith Grenada; de acolo, re-veninda la Sud-vesta, pluti de alungu thmului americanain intindere de aprOpe 40 leghl, recunoscu insula Mar-garita 0 pe cea cu numele Cubago, apropiatA de continentiiAvu male dorinth de a-'0 prelungi edelea in adsta dinurml, pentru-cl indigenii stabiliseth acolo uA pescuire depeile, si 'I fu lesne de a-'0 procurA cu mlesnire uA in-semnath ciiantitate din ele i frte frumOse in schimba pe-nisce rgmAsite de poi 9elane si de clopotei; dar 6menil luierati cAduti, num'eiula bolnaviloiii se nalrea pe bordilela II urml calea tintinda dreptal la insula Spanioth.

In momentele acelea, discordia domnea in coloMe careamai era, pe lingA adsta, i amenintath de indigenii revol-tag, 0 era limy' ca sl sosscA amiralula spre a stabiliordina inteansa. In timpula absentel sale, fiatele seaBartelemi fondase, dup.() indicatiunile sale, la ug, depAr-tale de 50 leghl de Isabelaling1 luau0 la gurile unui frumosa riaorasula St. Domingo, caredeveni mai thadia capitala insulei; du era naturalmenteguvernatorula ei, pecAnd fratele seu, don Diego, avea sAcontinue d'a administra Isabela.

AcstA acaparare a puterii de cAtre familia lui Colomb,iritase cu atala mai multa pe Europeni, precata togaceia cail veniseth de la descopeiirea minelora de auril,ere' nisce aventurieA i Omni thrA cAp6Teirt canT, atra01

aerate

Mrii.

ci

prate admirabilii

www.dacoromanica.ro

55

umal de cupiditate, erai ]. deja f6rte nemultumitl d'a nuse putea imboggti indath fr g. muncg.

;\,i nici a era, Wanda bine, trebuintg de intervenirea loraspre a indispune populatia indigeng si a intretine desor-dina pe sub mang ; aci, pe de altrt parte Spaniolii, ince-pnda a pune in lucrare sistemulti de impilare si de =climecare shngerg mai tailia si despopulg Nona-Lumeres-culaserl pe top. locuitoril prin exigentele, vicleniile sisilniciil4 lora.

Cristofor Colomb avea dar in acelasa timpti sq. infrnezepe Spani411 si totii de ugdatg 0, lupte si contra Indie-nilorti. In privinta indigenilora, ela desfasurg ug dibIcieprin care a evitatti verl-ce conflictii, lar contra Spaniolilorase argtg cu autoritate. Justificgndil, naturalmente, pe fratilsel, publicg ug proclamatiune, spre a rechigma la datoriepe totl Spaniolii revolt* contra autorithtil lora, lar petoti aceia carl nu s'ail supusti indatg, ii imbarcg in 4ioa de18 Octombre in cinci nave si 11 trimise in Spania, subordinil unui oficieril insgrcinata cu unit raporta desprenotiele descoperiri si despre starea coloniel.

Acesti nuol nemultumitl sositl in Spania tocmai inmomentulti cand regele Ferdinand, ascultand tOte calom-nielecari nu incetaserg d'a se gigmgdi contra lig Colombsi a fratilorti sel din dioa plecgrel sale era f6rte pre-venita contra lui si incepea a regreta cg a investita cuasa marl puteri si asa strglucite privilegii pe unti omade ug nascere obscurg, si tota ugdatg si strginti. El maimgrirg, prin acusatiunile lora, gelosia regelul, care numai ggsea unti contraponda nici chiar in bungtatea re-ginei Isabelel; cgci protect6rea declaratg a marinaruluigenuesa, supgratg de a vedea debarchnda unil convoiu de300 Indieni, smulsi din tara lora si tratatl ca sclavi, isipgrgsise pe protegiatulil sea.

www.dacoromanica.ro

56

Inamicil lui catigarl atunci mai multi" creditti, si pestkpu9ind se fIcu unit sgomotd publicd eI Cristofor Colomb,nemultumindu-se d'a exercita u/ putere tiranicl -pe =leao impIrtgjea inpreunl cu fratil seise imbogAea in Pa-guba tesaurului regescd, qi se pregatea a se face cu eri-toruld 0 regele "mord teri pe earl le descoperise p ntracomptuld Spaniel. Deci curtea oidonI, pentru doua45r1, uI anchetI asupra purtgrei 0 gestiunii amiralu ui, cucare insIrcinl pe und comanclord de Calatrava Ercoicisa deBovadzla, carele plea pentru insula Spaniola '11 lunaIunie din anuld 1500, cu titluri de intendentd 4 justitie0 de guvernatord generald.

AcstI orbduire era destituirea amiralului; ra si maimulti" 'And, pentru a Bovadila era investitd u uI pa-fere nelimitat/ prin regsca scris6re ce urna6z6:

Don Cristotor Coloinb, anizralula nostru in Occanii.

Nol amil ordonatil comandorului don Francisc Bova-dila de a v.e explica intentmnile n6stre. Ve ordonamil sl

1 dati cregemntii si sI esecutati ceea ce ye va spune(din partea n6str. Ei regele

57

pectu6sa recunorinta care-11 facea sa uite ingratitudinalui Ferdina