criza presei 1 m i i m · şi cărţi temelia unei biblio teci de \ împrumutat cărţii care să...
TRANSCRIPT
Anul »1 LXXXIX-lea n-l 4 NUMĂRUL 2 Lei B » şot Mieîcuîi 13 Ianuarie 1926.
Ridacţla şi Adm',n:straţiaPIAŢA uBERTAŢEl BRAŞOV
Telefon 226Abonament ansa! 360 lei Pentru streinltaîe 800 lei Anunţuri, reclame, d«pft tarif.
"onciatâ » 1111 e® Seorge lariţmA p a r e d ® i r » u r i p e s ă p t ă m â n ămmmmmmemamm LmmîsasimmM mrimwmmmmmimmriSiirrirM~immmsmsssam
Prin fine însuţi, cetSţene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste.
A In fino, după oarecari ăgănări, s’a ales Daaii-
necA noul .comiiek al dex- pflrţământuiui Braşov al „Âstrei“, chemat pe baza statutelor şi regulamentului votate în adunarea dela Reghin, să dea o nouă viaţă vechiului nostru aşezământ eultural în acest colt de ţară.
Csi vre-o 60 intelectuali întruniţi Duminecă in aula isterică a liceului „Andrei Şaguna“ — deşi puteau fi mai mulţi—au dat o frumoasă dovadă de interes şi dragoste faţă de scopurile „litrei*. Yom reţine aici câteva momente dela aceasta adunare.
S’a remarcat cu deose- #bire prezenţa unui mare paumăr de medici, cari prin
înscrierea lor în şirul mem- brilor Âsociaţiunei, aduc, fără îndoială, u i valoros a- port moral şi cultural Â- aoeiaţiuuei noastre. Constituiţi in secţie medicală cei 26 medici români din ţinutul Braşovului vor putea desfăşurata cadrele „A/, trei* cea mai binecuvântată activitate prin conferenţe publica şi descinderi în casele oamenilor, mai cu seamă In zilele postbelica de astâz>, când atâtea flagele rod trupul şi moralul ţărănime! noastre, obiectivul principal al preocupărilor «Âstrei*.
De noul preşedinte d-1
t profesor A xente Banctu se leagă deasemenea cele mai frumoase nădejdi. Ve- chiu şi distins profesor, om de inimă şi cu multă dragoste pentru ţărănime, d-sa întruneşte toate calităţile ea să poată prezida cu succes acţiuna de reorganizare a «Âstrei*, dacă cei grupaţi In jurul său li vor şti da tot concursul lor.
Âvând o bogată experienţă îq [ce priveşte viaţa noastră de toate zilele — care In deosebi aici iu Braşov a fost expusă multor fluctuaţiuni şi decepţiuni,
99
• ii
d sa în cuvântarea pe care a rostit-o după efectuarea alegerii noului comitet n-a făcut promisiuni spunând cu toată francheţa că promisiunile s-au cam „deo- chiat*. Ia schimb însă a lansat două apeluri, cari dovedesc concepţia sănătoasă pa care o are d-sa faţă de scopurile urmărite de „Asooiaţiune*.
Condus de principiul, că numai o societate bine închegaţi şi cu numeroşi membrii poate via, a formulat propunerea practică, ca fie-care din membrii prezenţi la adunare să mai câştige câte 5 membrii activi sau ajutători din cercul familiei lor sau al cunoscuţilor lor, iar dintre a- ceştia iarăşi iie-care câte j ua membru nou. Urmând j acest apel, care atât de 1 uşor s’ar putea duce la îndeplinire, fiind vorba de nişte taxe anuale de 10 — 50 lei, cei 60 intelectuali întruniţi, câştigând fie-care încă câte 10 membri noui, s’ar vedea deodată în iaţa
unui număr de 6 0 0 membri.
Al doilea apel formulat de d-1 profesor A. Bancin a culminat în dorinţa de a pune în circulaţie cartea românească, devenită astăzi în urma crizei hârtiei şi a tiparului «îât de scumpă; iar pentru soluţionarea a- cestei importante chestiuni a propus sâ se pună prin contribuţii benevole în bani şi cărţi temelia unei biblioteci de \ îm prum utat cărţii care să fie pusă la dispo- ziţ a celor mulţi setoşi de carte, dar săraci.
Iată două propuneri, cari coestiiueao un salutar început de reorganizare şi refacere culturală.
Mai adâugâad că tinărul când. de profesor L Colan , noul secretar al secţiei Braşov al „Astrei*, s’a distins ca preşedinte al Cercului studenţilor din Ţara Bârsei prin activitatea sa culturală şi socială la sate şi oraşe, legăm cele mai frumoase nădejdi do reorganizarea despărţământului Braşov al „Astrei*.
Adunarea de Duminecă fia intr’un ceas bun!
S trist./ntrtan număr trecut „Viitorul*
— cu intenţ a ca sâ lovească unde nu poate ajunge — îş! fă-
titlu de glorie din faptul că parlamentul actualului guvern !> barai a votat suma necesară pentru ţinerea conferinţelor d lul lorga în streinătaîe.
Cât au dst însă d n pungile lor stăpânii capitalului săracei noastre ţări bogate pentru scopul patnotic, pe care-l urmăreşte d.nul larga?! Nimic mal mult decit flecare nevoiaş contribuabil supus la impozite!
Dar alta :Atât în numărul oficiosului gu
vernamental In care se afişa „titlul de merit vizat* cât şi în numeri! consecutivi ai acelui ziar, d l lorga este arătat ca un „nebun" demn de «cămaşa de forţă".
E trist, când „flustrităţiie liberale", «epocalii bărbaţi ai ome* nimel* (şi găsesc un merit In f i piui, c i trimit un «astfel de o;n* să facă propagande ţării In streinătate, Iar ei se pierd acasă în inîîfgl şi acte cari subminează temelia statului.,,
Cine*l nebunul ? Cel atacat, sau cei cari a tstă?!
9 declaraţie aprinţului Caroi
Principele Cerci s dat ziarului «Times* dlo Losdr», următoarea decltrtţiene s rleă ea propria ea mână şi pe c&rc o traducem fltcralmcnt«:
«Na p :t răipsâds cererii pe care mî-o faceţi.
«Tot celace se publici, la *• fără de eomaolcitele oficiale sânt fantezii, saot minciuni.
„Mă miră că ziar« seric«*« publică pe seama mea notiţe extrtvsgaote, cari ssnt rodai nod propagând? subversive care se f«ce împotriva familiei melc şi împotriva mea.
«Această propagandă vine âin> trio sorginte bine cunoscută, pe ci re ziarele ar trebui sâ şi facă o onoare de a o ignore.
„Astt-i tot c« pot sS spân". fsemneO € arol.
0 expediţie sevletlei Ia polii19fd Instituţiile ştiinţifice din Le« ningrad au Înaintat sovietutui co* mlsarllor poporului dfn Moscova un elaborat conţinând planul unei expediţiunt soviete« ia polul nord. Rusja proecteazi arborarea unui steag ro$u în ţările de ghta!ă.
CRIZA PRESEI 1 M I I MUn articol at tf-lui prof. univ. dr. I L»paşExcelenta revistă clujeni *So
eieistea de mâne" pub ică în numărul său de Anul Nou ca titlul de mai sus, următorul «r» tlcol, datorit istoricului nostru, profc «arului universitar Dr. \l Lupaş, din care se desprinde iostS tragedia presei româneşti din Ardeal :
„Almanahul presei române* (1926) publicat ta Cluj sub îngrijirea sindicatului ziariştilor ardeleni şi bănăţeni, aduce câteva contribuitorii de valoare, deşi cam fregmtj-hre, pentru cunoaşterea trecutului şi prezen* tulul ziaristicei româneşti din Transilvania. Din contribu ie relaiîve la trecutul apropiat e de interes deosebit capitolul despre serviciile pe care le-a adus cauzei neţioatta presa ardelea nă In pribegie (1915—1919) prin înfiinţarea unui număr considerabil de ziare şl reviste conduse în spiritul hotărât ai iuptd&r şi revendioaţiuniior politice-cui- turale.
După Isbucnirea războiului o seamă dintre cei mai bu&l ziarişti ai Ardealului r^fugimdu-se In capitala României, eu ştiut face să fie auzit cuvântul lor, prin care îşi găsea r xpresiuee credincioasă durerea şl speranţa beţilor subjugaţi. Iar mai târziu, dupiee Rusia a între t în fsza dtsoiubunii, aceiaşi ziarişti români din Ardeal tu alergat cu însufleţire în ejutoru! Sraţlîo/ ba- sEr&beni, colaborând la opera de n&ţfOnelizdre culturală şi politică a provin‘.iii înstrăinate, dintre Prut şi Nistru.
Prin exodul atâtor coadve viguroase, câte au pirărlt Ardealul In finii 1914—16, evident că presa românească de aci a pierdut câteva din cele mai bane forţe. Astfel criza presei arde» lene o putem dictare sa deschisă chiar din vera anului 1914, deodată cu izbucnirea rlsboiu* lui. Loviturile justiţiei maghiare, întemniţările şi deportările, de care au avat parte aproape iuţi eefee îndrăsniseră să mai spună câte un cuvânt sincer şi hotărât in coloanele vre-unui ziar românesc, urmau să dea acestei prese lovitura de grafie, în preej ma intrării României în risbolu sau imedbt după retragerea a r matei române din Transilvania. Ziarele româneşti, caii au reuşit să-şi continue apariţia şi in ani! de g rea încercare 1916— 1918, au tânjii în mutism chinuitor sau într’o renunţare dureroasă ia demnitatea care formase mai inainte prestigiul presei naţionaliste din Ardeal. Doar singur „Drapelul* din Lugoj, dacă mai putea să strecoare printre rânduri sau în cadrele vre-uaei anecdota şi ghicitori inofensive câte o ai^zle înviorătoare sau câte un cuvâtit de încur. j.îre pentru cetitorii săi. Atitudine aeessia av#ü sâ o pi^kescă rrsti târziu aşa de scump directorul „Drapelului”; prin kufcnfcţ-He tamniţei uggu» reşti âi& Stghedip, de unde au»
l mal revo’ufla izbucnită îa Oct- tomviie 1918 l*a putut libera.
Ici preajma adunării dela Alba- Iul ia e t i ,€paî să reapară „Ro- icâsui" dîn Arad, a !uîî osre« care avâat „Gazeta Poporului* din Sibiu şt s*au ivit în mai multe centre culturale dta Ardeal inlţialive de ordin ziaristis românesc. Dar taecrcirile de a readuce presa ardeleană la ini!* ţloiea şl înflorirea, pe care o e- tinsese ta ultimele decenii ale secolului al XIX Ua şi la Ince- putiil celui următor, până ta 1914, nu au putut d rezu.latui dorit, nic! dupiee s’eu îstors acasă ziarfftii pîibegi.
Crîzs presei ardsiene a conţinuşi, fiindcă o msre parte dintre etice codiribuiserd, în deceniile amintit^,, fie eu munca tar, fie cu spiritul tar de organizare @1 de sacr fiefu, ta progresul şl prestigiul ei aşa d>: accentuat, er»u ihemap să-şi dea acum o» bolul la opera grea de organizare politici şi culturală a iran- silvanlei sub regim ro rănesc. Când a începui să a^ură la Sibiu în 1919 «Patrii", mulţi credeau că va fi posibilă o concentrări a tuturor forţelor şi talentelor ziaristice, măcar în mă-
I sura in cere $e realizase a*| ceasta prin gruparea ta jurul
«Tribunei* şl mai fă*zîu, îfs ju- j iul „Româiului* din Arad. Dar
stau înşelat ia aşteptările lor. Abia ia zile mar, dacă mai a- veau cititorii acestui ziar bucuria de a ie întâlni cu numele sstiikriior poiiiîci pe ceri îi Ic- drigiseri din timpul luptelor cosiră guvernelor ungareştf. imbrâ« filată ia începui cu fo ta încrederea din partea publicului ardelean „Pohta* — după ee sta mutr-t la Cluj, — a ajuas în sl- tafcfu nepl&cuiă de a vedea mic* şorându-i-se numărul abonşţitar şl cetitorilor. Va fi contribuit 1a aceasta şi rivalitatea, destui de primejdioasă pentru ee, a cotidianului «Voinţa* cere începu să apară la Cluj, cu sprijinul bănesc a! unu! consorţiu financiar şi uu colaborarea plină de promisiuni a unui grup de scriitori dintre cei mult apreciaţi. E regretabil insă, că din fuziunea «^ftdaţd* cu „Pctria* n’a putut isvorâ un nou avânt pentru o- ceasta din urmă...
Ce s i mai spunem despre eekidîta cotidiene româneşti ale Clujului? Partidul poporului a fâcut modeste încercări prin cotidiene de se ut ta durată „România* şi „Oazeta Ardealului*, tar partidul liberal prin „lufră- ţirea*, fără a putea trezi însă îa masele cetitorilor vre-ua interes mii viu pettru aceste întreprinderi zîâ.isiîîe. E deosebit de semnificativ şi tot aşa de concludent faptul eă acest din urmă cotidian a trebuit să apună tocmai în timpul guvernării partidului politic, care l-a dat ii- ia|â.
Pâ vS când presa erdeleană româneasci sa sfarmă astfel sub povara unei «:?!ze care ameninţă q deveni permanentă, presa roi-
Pagina 2. »GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 4—1926
noritară înregistrează succese a- preciabile Fe prin organele co* tldiene săseşti d n Sibiu şi Braşov, f!e prin cele ungureşti din Cluj O ’edva, Arad şi Timişoara. N^tnirui muncitorilor pregătit! şi bine înarmaţi sporeşte în o- gorul presei minoritare, ier în el celei nsfionaie-româiieşti a scăzut, din cauza împrejurărilor sc hi t i mai sus, şi continuă să scadă«
Ia fata acestei sitaMiuni taţi factorii cu simţ da răspundere pentru direcf’a, în «rare se f i : s educatiunea ecfăfes^ască cxirs- şcolsră, îşi vor înţelege oare datoria de a lua liră întârziere rolsuriie necesare pentru înfiinţarea unui cotidian românesc, cere să nu fie în serviciul partidelor, ci dc=ssupra lor, spre a îndeplini îs spiritul g'orîossei tradi|îi ziaristice erdelese, cu seninătate şl d*vsî^-icnf misiunea de a împărtăşi edu ©t?e naţională* patriotică şi moralS- creştinească ou num i noilor, c-î şi vechilor cetăţeni ai României Intrtgiie ? Statui însuşi nu va puteo consimţi, ca dsforls iui de a sprijici, îndruma g! controla educe-tia cetăţenilor sa fie linii- tată numai iu şcoală, in biserici, Ia casermă şi k câteva socie- tifî culturale, ci va trebui să o extind \ flră întârziere şi asupra ziarişti ’-ei care e şcoala tuturor,
FîS&d presa ca un veritabil \ dyaamometru &I vieţii naţionale şi de stat, evident că orice cri’ ză a c-i t f trebui să pună ps j gânduri pe toţi cei datori a îngriji de buna îndrumar« a trăirilor obşteşti, îndgmaându-i să ia măsuri potrivite pentru îndreptarea răului şi pentru evitarea consecinţelor lunsste, cari pot Izvora din perpetuarea iul.
Ar fi cazul să încheiem cu i tred:}!onniu) avertisment: vide- ent consoies, dacă în zilele noastre consulii tr mei avea u» rechi de nuzii şi pentru elteeva decât centru stridenţi muzică da p&itid,
Pâoâ la 1 Februarie a, c. ioscrieţi-TăîQ listele electorale comunale şi judeţene, cu drept de contestaţie pâoâ la 10 Februarie, In baza art. 158, din legea pentru uaifbarea administrativă, urmând ca la această dată să se încheie listele permanente.
Plecarea d-loi
După â \ prof. N. Iorgv a luat cuvântul d l Iutii I lU ll rostindurmătoarea cuvântare:
Deolâraţills d. I. ManluAiânc mişcat de cuvintele
d* v. via d le profesor şl prezident sa vl urez călătorie buni. Ştiu folosul ce va rezulta prin lumina ce o veţi răspândi pentru cultura românească şl prestigiul ştiinţei româneşti. Ca foste acestea regret îndepărtarea d’V, şi doresc să vă reântosr- ceţi cu bine dar cât de îtigrabâ.
0 perfectă armonie Io sânul partldalai
Mângăere ? noastră e că lipsa va fi de scurtă* durată şi sufletul şi gm iu d-v, va fi cu noi precum şî ol «nostru v© fi cu dv. Vă mulţumesc pentru cuvintele emfebile ce mi-ef* ®dre sat, prin cerc' se va confirma din bou îsalniea opiniei publice reface noi atât dă bine ştim că în conlucrarea noastră de Ia norocoasa fuziune ce*am făcut, n'a întunecat-o nici cei mai mic nour, ci a foit îacăiz tă de razele calde ele unei desăvârşite înţelegeri.
Întronarea ideal nationaleSunt mulţumit de momentul
când am flaut fuziunea cu d*v. şl cu partidul d-v. pentru că prin ea ml a*e realizat pe de- plia dorinţa şi speranţa de a putea î»ch?gu arma puternică politică în scopul înlăturări sls* lemului polfllc corupt de azi şl întronarea ideel nationale şl de- mo creţi je .
Dacă îa serviciul acestei Idei am ştiut să ne înţelegem când ne despărţiau hotarele şi am ştiut fcă luptăm umăr ia umlr, câad ne puteam vedea atât de rar, cu atât msi mult vom putea azi închegaţi frlţeşie îa cadrele aceluiaşi partid mare şi puternic cum nu a mai avut viaţa politică românească. Lupţ i ao.oiă astăzi aste mai dureroasă pentru câ trebus s'o ducem în contra propriilor noştri fraţi întunecaţi îs minte sau rai ia inimă. Dar cete şi mei înălţătoare pentru că ne dă nădejdea zdrobire! jegului de corup*{ une şi reactiune care m apasă şl aducerii pe cale bună a celor de un sânge cu noi.Vinovata! Ia cfaestlanea saceesl
nnel ia tronin i ţa situsţiunil triate ia ca-
N. lorga în streinătate
J re se găseşte viaţa publică a j tării noastre şi în fafa tragicelor i întâmplări In legătură cu suc
cesiunea la îro«, a! căror martor am fast zUele aceastea, a- vem o stoguri datorie, de o a* răta opiniei publica că marele vinovat ai acestor triste întâmplări este guvernul liberal în frunte cu d, I. I. O, Brăttenu.
BăipnadeiiloNu-î p?rmis să admitem nici
un fel da diversiune care ar putea distrage atenţiunea opi* ni :i publice dela chestiunea râs pnederii guvernului aciuai şi dela îndatorirea noastră a tuturora de a produce înlăturarea lui liră întârziere.
Schimbarea succesiunii l^tron este un f?pt Împlinit d*r asupra căruia nu trebue să Insistăm; rămâne problema stabilirii
| răspunderilor şi a îalSterărli guvernului vinovat care trebae s i o pretindem cu tostS CB«r* gla dek Suvzran îa fsterecu! Slu, al Ţâiii şl al Dinastiei.Apropierea ca partida! târâsess
Nu întetegem s8 facem lucru- rile Jumătate; vrem o politica întreagă şi noua de guvernare cinstii#, n^fionaiă şi democratici. Vrem să evsm noi toverîş! ia această luptă; dacă nu I vom găsi o vom duca şi singuri.
Am întins roâaâ fră|e«şeă îa i acest scop psrttdului ţărănesc
şl nu cred că ea va fi rgfazi!#. Am îttfss*o loial, cu inimă deschisă şi es!â uşor să f e primit! fiindcă avem acelaş ideal rîsţ-o.a-'l, aceleaşi năzuinţe da* mocratlce, mai mult, acelaşi program politic.
N’em lupiat nici odată, nici d v.f nici noi până @m fuzlonsi şi aie! după a îf ţl important e* veistmeot, pentru scopuri vre* mţ b i :e şl pentru mici Interese izolate. Nu vom ii nici de astă difă conduşi de mici co rid e- raţiuni ci de aceleaşi flote mari.
îndată ce suntem înţeleşi a- supra programului politic greutatea mare este înlăturetâ şi cine ne-ar putea împiedeca sâ f »cern o înţelegere durabilă pentru care punem tostă năzuinţa.
Aîlt idlnea şi j nta noastră sunt clare. tulburaţi şl nerefinuti de evenimentele ultimelor zile care tiu aparţin preocupărilor noastre politice şi vieţii noastre de partid vom lupta pentru î »• lăturarea guv^rnuid d& astăzi
si b sistemului său politie înţepenit In formulele bizantine; m* re cu reflnut ţara aceasta veacuri dearândut, şi pentru întronarea ucu! nou sistem da gu* vernare sub regimul evrula s i se poată îatări şi s i induce roadele lor arborii şi vân{oşi, dar totuşi mentaţi ai unei noi vieţi t> ce.
0 arare d la i prol. îirgaDorînda vă déplia sucees îa
munca culturală d n străiu taie, vă urăm întoarcere gmbaî â şf norocoasă.
îmi reammtesc proverb; ! românesc: »să mSture fiecare k - ■ întea casei sale şî va fi cu^fŞ strada“. Veţi contribui i . &trl- iaeiîto Ia curăţenia morală « îaireguiui neam omenea?, dsr trebue să facem să dispară Imoralitatea îa primai rând îa ţară. Veniţi de ;! curând a ;a*ă ca, cu mintea d-v. vânjos să lucrft* la curăţirea vis fît morde şi politice a ţâr i noastre. Veţi găsi aici tovarăşi d tabără însufleţită şi gaia de hipîè.
Noul tarif poştal internDirecţia genere fă n poşfdor
ne roegă eă publicăm fir-ful tdegrafo-poştd intern, care a fost sporit pe 1 lănustîe,
Scrisorile 3 lei prim île 20 grame şi un leu fie ct ra 20 gr, în olud
Cartea peştală 1 ku,C©riea poştală imsirdă 2 ieî.Jsrnaleie, ptibilcaţille perio
dice, cărţile didactice, iitsrare si ştitn$ifisc 10 bani de fie*care 50 g m e . Celelalte imprimate 50 bani de fie-ca re 50 g\
Probele de mărfuri pftză îa 100 grame 2 lei şi de becsre 50 gr. î i plus câte 50 bani.
Hârtiile de afaceri pâtîâ la 250 gr. 3 iei şi de fe*care 50 gr. în plus câte 50 basi.
Fran sarea peoiru scrisori, cărţi poştale, jura aie, im priante, probe de mărfuri şi hlrlli da afaceri este obligatorie la p?« z.-.atare; cr.îe nef an^ te «ad In rebut. Cele nesomplei francate se îocsrcă ia destinaţie m du biu taxei lipsă şi cu un minimum de 2 iei.
Taxa d@ recomandare 6 kf.Tcxo adeverinţei de primire
şi a torn i de reshimsN«*i ă Seî supra taxa de ramburs 1 leu până io 500 ici, 2 lei pâuâ iu 100 lei şi 5 pentru rauiburâurlie mat mari dâ 1000 lef.
Aceleaşi supr&tasxe se aplUă şl rambursărilor ia messg^if.
Taxa cartonului mandat 3 iii, far resiul isxeiof ia mandate pentru valoare rimâa n e s Jk u bate.
T*xv pe greutate îa mesa- gprJf • î-î de kilogram ; pentru cokiele «u ®lrţl didv^iite, literare şî ştiinţifice, 4 le! de kl!o- gr
Tsxîle pe vaiosre dvskrală »mii neschimbate. Fa»lfjul4 iei du «k- iîit; 5 kjjr. sau fra#t u»e.
T xa Bvizuiuf de sosire 3 lei.T Xi teî gr*iiîă ps sufftnt 1
Ü€u, is r pv'niru telegramele de pî~ 50 b ?vf.
Tax ■* d. k sk M fe « unul postteIt*M> îk p !pi;i 3000 lef.
T«x?:îc aa sboaamtnt ne* ê h n bit
Ca? f^iefonise îs raza; i i 4 iei, în ir krforul Ja-
d;.ţu;-. I HI :f; cu j ideţel« ve* i îs*; 20 ; cu jid e k ie neli*U.Ü c: . 40 k l, Ur o convorbire urjifetî triplu! tsxsior de mal sus.
Taxa de noapte pentru telegraf şi ces de t^ b ltaare pentru poştă, telegrai şi telefon 5 k f.
Direcţia grnvrală e psjteîora tr bais o cirauiiiră tatotor ofi- caior poşt?ie din ţară că începând di ia 15 ianuarie, echlva* lentul francuiui aur a fo&t sporit delà 40 lei, la 45 iei.
Iiïcepâsd delà acea dată, se vor c A ui ut tâx-i telcgrefi ;â extern.;, cor»vorbirile teii foniceexterne, şi mesageriile externe pe cursul d : 45 ici francul aur.
Patriotismul Românilor din America
Laâsd cxey.p*53 delà popnliţla itausna din Amîrsct, RomtaM gfBP<i|i îa jirul feiaffiin! mRo nâ» nui*, dm A oerca, an spatïÀ popüUdà roinâal sfiâtoare azoiû, ca feztrst; bau româa aă ssb i-ne o sam i o are :*« , du.ii patin^, piuuu achitsr^n datoriilor de résbDi, aie României la Amsricv.
îü ieaa De eaavtiî a. tf., e dek^iţle româ iâ, ia fen ta c i d. T taleicu, mini-Urai aostru iâ Liu jr». a arâujii ca aseita ds- u ra sâ î.2 â.hustf la tlmo de 62 as?, cu o pobâsdft di 11/**/*-
Apüal «Româ«aiâ.* prav^d« coisctrrea «aei ssms de cel puţi a ua miiioa doîari, spre a so putea a,b ta datorit !• pa premii Cin oi ast.
P;ia esb8 2risr#a os vor face româaii dia A â»ri:a ta prruat riad vor i»r/i iatiraisle jărici* msl a n Rojitaia, cir« fu roiul ac.*$u va f i.at.is da impaueri l:Jipovărâto«râ d$ cătfd aut.
i â G a z a i «X r a & â a v & o îê i s a p o t i a ^ a o r i şi o i i i i iiaoijp mm i a - d a i u a g ^ t m ré u a t r a -
Onorată adunare generală,Cr:d, c i st&m în pragai unei
none epoce în viaţa veciiti noastre «sethcţii, a Asoclaţiunei pentru cult. şl Uter. pop. rom. din Transilvanii, a ep j;e l, s? poate zice, de renştere cerute de înaltele probleme ce ni se Im pan, ce deosiblre nonă Românilor din Transilvania în arma vremurilor, pe cari ne a învred< dlcit D zeu i l le ajungem.
Se vede, câ am ajuns deja în deivoltarea vieţii noastre naţio* nale, sociale şi csiturate îa stadial de limpezire, trecâ&d pesta cel de frământare şi de agitare de alte multe probleme şi preocupări ce s’au ridicat în urma unirii noastre naţionale şi etnice.
In urma aceasta cred, că cu toţii simţ'm momentul norocos şi pentru despărţământul nostru având să se reorgan’zeze pe U3 non râstmp de 5 ani, pe baza normelor noului Regulament vo tst anul trecut la adunarea d:ia R'ghin şl cu deosebire în o ncuâ atmosferă de avânt şi de interes
de Dr. I. Blaga.pentru prablemeie Aso^iaţiunii noastre.
la perioada expirată s’au în tâmpinat multe greatăţ', cari au împedeoat puterea de desfăta rare a activităţii dorite a des- pârtământilui nostru.
însuşi felul orgtnlzlrii cerut de vechiul Reguiament, cu un comitet compas din toţi membrii fundatori şl pe viaţă ai Aso* olaţ'umi din cercai Dsspirţă* mântulsi. — pentru noi nnmâv rând aproape 50 de inşi, pe cari nu*i puteai întruni ia şedinţe; lipsa generală de interes produs de Împrejurările vieţii in* telectaaiiior noştri, preocupaţi ş$ apăsaţi de atâtea alte datorii şi năcazuri, lipsirea apoi toUiâ da ajutorul acelei persoane, care trebuia să fie sufletul activităţii despărţământului, a secretsriniui, toate îndatoririle râmâuând in s&rciua directorului, care, noroc, a mai foit ajatat de d. inspector Orghidsn, cooptat ca vlce* presdcut.
la urma împrejurărilor aces
tora sc tk jitk a Dtâpârţâmâatnisi j propria *1 Brişovu a! — cel«- iţite plăşl ele jujeţului zvâni dipă Regulamentul in v goire pâuâ acum, iâ-şi orginizeze de înseşi despârţămlnteis lor, cern sa şi îuiâmp al, — a trebuit sl s ; m lg aească ia ce a mai impur* tinte dintre probiemds dictat3 de trebamitls vieţii Brapvuiul, Iatrs acestea an fost cu drosi- bre eoaferiaţeie şi arsejănie, mislftstaţiunlie cultura e şi ni* ţ ooaie dela sărbătorile noastre naţionale.
Conferinţele ţinâ2da*se în tot decursul iernii şl primăverii, in flecare Duminecă, aranjarea lor, ca şi îndatoririle», cari armau in mod firts: în legătură ca ace lea, an dat nu puţin de lacra acelor vre-o 2 —3 persoane, cari sau ocupat de dîsiegsrea lor. Dar nici nu mal prea rămânea timp pentru s ie îndruma asii- vibte», In decu sal rjstimpsiai conferinţelor, şl in alte direcţiuni cu ajutorai şi munca ateioraţi persoane. Conferinţele ţinute Iu Braşov şi au avut importanţa lor vrednică de apreciat* Ele au răspuns unei probleme, care se impunea îa mod imperativ pentru Braşov, unda s’a adunat un foarte uumeros şi valoros
eh mînt Iot ale?ta»i româiesc ven t d n to&te părţile ţâri:, că* rai: trebaia să i sadele priegis de coacsntrare şi dî cimsutars suf^tssscâ de pr^jcapâii perio&re. Cobfertnţ<£Î0 di acum do ani cu sub ecte asapra raportorilor no«sUae ca naţloissii' tâ;ds ţării, urmărit un ssop epscai, r.â cat de Inie,! problem*!* sa* perioare ele statului nostru. Ş: în vede ea vhtoarslor coa feriaţe am luat dej t coutad a d. preşedinte ai Exteua nuli uni vsiSîtftţU din Cuaj. A b rugat pa d. p reşed iu tca întrucât e pu sbd, să fixez* o a dă zi sâptă- m fustă lâiăudu-ne Dumlnisiie pentra aranjările avute la vedere pe sama poporului. A n mii propus ca siria conferiaţs* lor anului acestea sâ sa înceapă numai după sârbatinie Crăciunului, având pentru postul Crăci ao km conferlaţeie d*lui loii.l Şteîănescu.
Pentru anul acesta am pus în cura, organizând un comitet de acţiune special, şi măsurile de aranjare de şezători pentra desvoltareă morală şl cultirali a poporului din Ş:helu. Comitatul se organizase deja din primăvară, după încheierea ciclului de coaferinţ* al Etteasianü aut-
j versiUr*, *• sUbiUs Si programa puniru oiai m^ite serbări şl se fi:sas* şi terminal îa- cijic-ii, dar urinlad Damiaecă da Dam ^«*â s ru de maiaturi &>c diferiţilor orgaulzaţii poporala J, a autor socletâţ!, peotru cari pocorui nostru d;a Şcbeia ars o d oă.o ti patera ds aprs- ■ ' c:sfe, i s am vizat puşi îa im- posibd.tit* de a sxscuta pro-
$; is*im fiiSâllt.Acesta şezători fără iaictivato
iu postai Crâciasuisi, cu dustai ds maiţămitoire şa iz i Ceia ţi- auts dsji ne ludreptlţess la buni spsraiţk S> Înţelege de iuteiectuiu u'au fost aici acestea deloc incurijite, de,i se făcuse apei #i le spr j nai lor moral.Ele vor contmaa pâaâ ia sezonul mdâiihior.
— Sfârâitul în arul viitor. —
Intrând în noul an, rugăm pe abonaţii noştri să-şi achite restanţele şi să*şi reînoiască cât mai îngrabâ abonamentul, ca să nu fim siliţi a le sista trimiterea ziarului*
Cu toată urcarea preţului hârtiei şi a timbrării ziarului, abonamentul rămâne neuchim- »«k b a t; anual 350 lei, iar 7« e .180 lei. * *
N*-. 3 t 926 € AZÉT A ÎRÂNSiLVANîBf Pagi”* 5
It iţ» ÎB F f i l t l
Din viata evreilor— ÀNECOOTE SPIRITUALE. —
Ânecdo!«!?, îo viaţa omului eivilîzti, au irnportaah lor. Nu« ma! ce! cari sâni „pitruaşl* de gravitata situafiuneS lor, aceia pe sari un inteligent compatriot, Jurist eminent, Ştefan Aatim, H numi a, (lotr'o reuniune unde foţi eram lege|i «uf! deşte prin« tr’o comuniune de spirit), .de« personnages à ia bêtise grave*, acefa trec prin viajă f ir i ca vreodată surâsul s i le fi încre» |!t obr.'jü. Mentalitatea ior este contrarie spiritului tătici De a- cela fmf voiu permite să presar corespendenţa m?a şi cu lusruri mai amuzante.
' Foadil de adevăr neilptind £ din ceia- ce voiu spune, evi
dent c$ ifôkUggnfii cetitori ai #0az?îeîa vor aproba felul meu da-a ie vorbi.
S i ie spun, aia dar, câteva anecdote din viata evreiască, atât de pre|utte pretuifndaitl şl cari, dip rte de a dauna spjri- fulul şi rc puistici minorităţilor Israélite, dau o dovadă d i fi net ea intelectului lor.
iatr’o gţră, trenul ern pe pune* tul de*a'pleca. Uaom grăbit a- ierga d^alungui trenului strigând : Slbrrmaan, Sdbsrmann ! Dia lob călătorii, unul singur, un Evreu, a &20» espui pa fe teaetră. Cei de pe peron vă z)ndu i, l a aplicat două palme puternice. După aceia a plecat liniştit şt trenul s’a pas m mîş eare. Călătorii dia compartl- meatul csîui pălmuit se uitsu mtrett vizând pe tovarăşul ior de dram că râdea :.u hahate. Mi rog, dî «a rAdefî ? — l a iu frebat ucmi dia ei. — Cu a, nu pricepeţi ?—a replicat mirat pălmuitul. Râd pentru c i eu nu sflot Sllbermann şt mă gladese ce «ap a trebuit s i facă per
care m’a pălmuit crezând c i pllmula pe SilbarmsaB şi fu realitate mă pălmuia pe mia«.
A» apărut vre-o trei v o u is de H '«foires juives, cad au ua enorm sucses, poporul francez pavloaându'se pentru glumele spirituale.
Altădată, ia o întrunire de oameni bogs|i fuseseră invit *11 fi doi evrei eomereianţi, a eîror cinste era «em bănuită. Cum după reuniune, avea să aibă loc o gustare, evreii noştri s'au învoit sâ şterpelească fie-care câte seva din argintăria amfitrionului şt apoi s i imparti Irlteşte. Iavoid - a fost fâsuti. Este vorba Inşi dacă a fost tlnuiă până I« sfârşit. Ori, ee s'a i&Mrapiat ? Uaul din cei doi tovarăşi şterpelise trei taiAmuri de argint şi le băgase in bu> zunarui dinăuntru ai «eeouluL Celait observând, o frezat nimerit să-l eminti&scă ang ja- mentu!. Văzând câ i răspunde băţos, ba Ii şi spune «sâ fiecare lucrează pentru sine, şi-a pus Io găad să se războue,
E Răzbunarea a Io st genială.Pe cănd convers sfiiie pier
duse seriozitatea şl fie-«are căuta să distreze pe ceilalţi, e- vreul păcălit se a e d l şl spuse : No am aiul un latent artistic, aşa că nu vă #pot amuza, dar ştiu unele miol trucuri stama* toreşti destul de frumoase. Dacă ml da|i voie, am s i vA arăt ceva care nu se vede a* desea. Daţi ml, insă, trei tacâmuri de argint. Tacâmurile s’au •adus. Atunci evreul, adresân* du-ae comesenilor, ie-a spus : Vedeţi aceste tacâmuri? Le pun ia buzunarul dinăuntru oi sa- eoulut meu. Uode voiţi să 1@ găsiţi ? Voiţi să treacă imediat in buzunarul domnului dla fată ? Trebuie sâ adaug că in fa|â era tocmai tovarăşul care-1 păcălise* Şi, numai decât, Ia baza a arul Indicat s ’au glsit cele trei ta
câm uri. — Dar evreul nostru a ’ păstrat — pe celelalte, fiind că ecamatorla nu avusese nevoie
s l 1 le ssoată şi din buzunarul său.
O altă anetdolă este povestită de blfrâaul Clemeneeau. Erau trei evrei, sărora tatăl lor, pe patul de moirte, ie spusese sa-i pună, fie care câte o mie de franci Sn aotefug. Copii promisese şi lntr'adevlr s'au flaut de cuvânt. Destul s l vedem cum. Cel dintâiu s'a aplecai, a sărutat mâaa Mâlul său şi a pus un bil&t d* o mie de franci; cei de ui doilea a făcut de-ssemenea acelaşi ge*i pios şl a pus şi el o mie de f f t n î , Cel de al treilea, iasă mal ta curent cu progresele a danie «sie vieţd sociale, dupS ce a sărutat mâna mortului, o luat cele două bilete (le câte o mie de frsnc! şi a pus In lo3 un chec de trei mii de frânei.
Paris, 1 Ianuarie 1926lloky*
Evacuarea nnal director şcolar 0 sinucidere tragică învârteli
paste Învârteli.M iffia din Sîghit a înregis
trat un nou sucses, operând de deda aceasta o cutezătoare lovitură : In 19 Decembfie a evacuat cu ordinul peesoasi a! prefectului M-hályl Gábor pa d l M Inii Ş?rbsu» directorul liceului „Dragaş Vodă* din övartíru! său din Str. Profesorilor. Pe un ger de 25 grade poliţia a spart uşile şi a cv-icuat ta stradă mobile, iar victima în lipsi de cvarlir a fost gUită s i se însvar- tirlcze !a «ala profesor«!! dele iiteu cu 5 membrii ai Lm;;i*s ssle.
iiegalüstea era MAI de mare, !ncâi nisi poliţaiul C. Rsp.n instrumental orb al preiecturei nu a «uU'sat sâ opereze ta persoană evasuarea efepluită in favorul dluf dr. Ion Redate prlmm^disui jude (aiul, care cum plrase imobilul io «uit de d l Şerban în Mâi enul 1925. M evacuare sunt iatereenţi efsr! de jldovitul J á i o s bâ îst* sub- prefeatui Dan George şi trădătorul de neam Mihá y! Péter. Dan George lotuia la easa Iul Pászter&ák Adolf din Str. V. Aieesandfl şi trebuia sfi iasă din cvssilr, Pé er avea preş mie evartir pentru tnvArteiile sale, iar d i dr. I. Rednis loiuia în St*, dr- Ion Mihail un evartir eu 7 camere rechiziţionate.
Pentru 200.000 lel »kapás* renunţă ia evartir Sn favorul iui M háyi PeUr şi ta un - svartir ea 2 camere prin rech’z ţie in afară de oraş Sub Grădini; ta evertirul lui Péter intră Dan Gaorge şl Im îocai lui Dan PasztersAk, eare plătise »ha« plsui*.
Dr. fon Redate eumplrâ Imobilul locuit de d l Şerban tu M«i 1925 şi «ere nu dela Tribuna , el dele eoTdsis ds fa* evartirare evacuarea d la; Ş irb d i f i r i &«i pune la dispoziţie un evertlr potrivit. Comisiunea a- probâ cererea cu un schimb potrivit de evartire. Cum d l Rednls nu putea oferi evartirul potrivit ea schimb o Intervenit ta Bucureşti ea d i Şerban să fie mutat din Sighet. Intervenţia a rămas Insă fără susoes. Pre* iestul e intervenit la d«l € ră s maru, oare i*a reaomaadat o tranşare pacînicâ insă prefer tai având o ură personală contra d iui Ş árban i’a evasual sa- mavointa la stradă.
Învârteala şi sâlniaia a scandalizat lumea cu simţ bun şi pe Românii puşi ia cheremul »Pasziera&ciiöf” p ia s i taiais- tfaţia renegaţilor jtdovlţi« Făptui e nemai pomenii, căci un tune*
lionar român cvaeuazl pe sit fâneţfoaar român în favorul usut evreu. D-i Şerb in & d.U în judesati maffia infrastosre.
•
Calea ferată a Salinelor Si- ghrt—Coşiîa şt Otaaşugătag intri «oafornn estului de eon. cetina?, eu 1 Aprilie 1926 gratuit In posesiunea Statului. D 1 dr. Fiorent Mihâ’yi avosatul societăţii a intervenit prin fratele său prefeeiul Gábor penim so cktâtea dia Şr ţeri sS l se pre lungească concesiunea. De nota! să în 1925 trădătorul Mshâ yî Péter a încercat s i î i je ie S tata! cu 26 milioane protejând preluarea şi statlfiearea linkî. Süniem curioşi de oa su ccede învârteala de acum ?m
Tâalrul Vatile Anderio fana* ţionar de b?ncă ia Sighet s’a sinucis în 17 Dec. 1925, Numita! era martirul cauzei române. In anul 1920 a fost bănuit In Budapesta c :-; şpfon, închis şi maltratat la mod barbar, încât după achitare boala di nervi numai prin g'o&ţil «sfgilor şi- 3 putut o sura,. De sotet e, că denueţbtoiul mlz?rablî a putu! petrece luni iu Sighet, flră s l fl fost-arestat de adminisiralta iui M háyi cu ţoale interven- ftiie oa.oenilor de bine. A :est fapt a contfibait ia msrtî măsură iâ S'jfderca moraiului tânărului sluticig®ş, care va trebui tr - cat îs ctrîea suférinfíi r* Cipónak*.
•
U Borşn na s« p:?t clădi §co&* Ielr, pentra câ frstela prefeetn- Iîi! dr. Fiorent Mib»iy:, ca avocat şti evrei.or împiedeca ex- pio^rlerct terenariior virane Iar fă ja r e i oferîffe ds comună pea- ir a gpeie Ba ^ poate v;ade în Brmâ Iavâd?H o .
D<n mfliiteîe Ş iolil a oferit comaus 47000 m3 mol f . ca 100 s' m®, tO>pa?$tlvei s Ivice să preiasr# şi exjiatttzs Isa* noaseis lu rrgls pro irl». C00 per«tlvâ «a se p is d« învoi Bl şi la prssionea prsfecta!«: vinde lemnele in picioare lei I k f i s t hââdor ŞmleNs ea 1 i4 Ici, cSsÚ prin iicitsţis o»bl că se pot a- ; jiEge 160 —'80 lei de nt1 mo i.ft „esenţă*. Msoabru coa-álljeiai corainsl reva:á ofertai şi cer liciţi ţie psb icâ, ea s l loiprelece tnvârtiala ^pâgabitoare. Coope* faţifi, scot!?, ciid-rfls psbi.ee — t-Jâle s ia i a iâ ;*n isb ş mal «oispetiajtior re:u^sti> i-berule.
CoresiJ
No. 3/926.
PubiicaţiunaIn ziua de 29 Ianuarie 1926
la ora 10 a. m. se va vinde in a 11 licitape. publică cu cfsrte scrise şi închise la ocolul Silvic orăşenesc Oraş Tim ş o cânii tate de 388 65 metri cub lemne de brad fasonai din pădurea Valea cu a jă, precum 51 2 i/.74 metri cub lemne, de brad faso nat din Padina p elr-:\a«â.
Preţui de strigare pentru un metru cub 300 Lei.
Garanţia pentru Vaîe-a cu a* pă 15OJ0 Le?, pentru Psdma pietroasă 15.000 Lei.
Ofertele timbrate cu 1 Leu şi 50 bani trebue să conţină afară de preţul oferit în cifre §i litere, garanţia şi declaraţia, că ofe- rentul cunoaşte condiţiunile şi se supune lor necondiţionat
Condiţiunile detailate se pot afla între orele de serviciu la subsemnatul birou.
Braşov la 12 ianuarie 1926.Ocolul silvio orăşen esc
22 1— 1 O raş l i niş,
d lă V ii 1 1 7 * 4 teren sduât în Uf? f a i l â f i i Ci apropierea gării Baitolomeu—Braşov şi lângă canalul industrial Timiş, bun pentru construcţiuni industriale şi locuinţe- Oferte se primesc până la 15 Februarie 1926 la economaiul b,sericei evangh. Braşov Cetate, Curtea Honterus No. 2, unde se dau şi informa- ţiuni. 18 1—0
Daruri de Crăciun— Malffimită publici —
Ia ziua de 22 Dec. 1925, ora le 10 ». m. s’au împărţit uaele daruri de Crăciun elevilor să raei şi sîlfior! dda şcoala prl msră de stat No. U de băeţi din Braşov Schsî
Aseste darud s’au coledst prin membrii corp», dichctie dela oamenii de bine cu «imţemlate nobile, cari su înţeles câtă bu curie pot aduce celor lipslţl.nlşte dsrarld î sărblia l!e Crăciunului.
Elevilor s ’au distribuit: ghete, clame, un costum haine, fisneie, pâ îi zi şl ciorapi.
La colecta întreprins! au răs pnan urmSîorii d jmikîI marini
* moşi: Rsdu Orghidsa comer- I eant 2 perechi cisme. N. N. O.| Weskmef n comerssnt 1 coturn 1 haine. Lacet P. Nkoiescu 5 m.
pânză.Au inel donat: Barna Ro nâ-
nească 100 lei. Banca Niţîon. Rom. 100 iei. B-mca Geosf, a Ţârii Rom suc. Braşov 100 lei. Albina 100 lei Basca Cet tea 100 iei. Bologa 100 lel. C Pas- trea 100 !eî. Dumitru Orghldan 100 iei. Hâtm sn 200 iei. Câpît. P Nicolau 80 iri. petru Papp 50 le?. Angéla Papp 50 lei. G Roîiru 40 iei. Capii’ Imesou Coniîâattu 40 lei. E «. Chim- kscu 40 Irf. Câp t. Comiantin H. CâUitescu 20 Írj.
Direcţiun e împreună eu corpul did-î tic de!* această şcoală, In numele elevilor caii eu primit daruri dc CfSdu«, exprimi şl pe cale« aceasta multâmite siacere şl călduroase, tuturor insiituţiumior şi psrsoia^lor nobile, rk cu atâta dregoste împărlă^teC bîaiT.«cerile io.- pentru ekvd şco ik î noadre.
Dirficţiunea.
Eforia ocoalelor oestrale ort. rom din Bfa$ao.
Nr. 149/9.6
FuiiiigaţitisaEfo- a scoaîelor central« o i
rx rn. din B ajov, în baza o-di nuiuî Vener. Co-^sfon < aihi* diecezan Nr. 7 8 d?n 31Ianuarie a- e, t» oi;că i;cita|iune pentru vânza;. « următoarelor parcele de ; : inânt, potrivite pentru locuri constmct s :
1. Nr. top. 6712 in e nsiune rie 6862 m. ?>• 7 an aieî 3 parcele spre Str. - aaâaei, pentru cari preţui vn n mal se fixează: pentru d ; .d d e No. 1 şi 2 cu Lei 360 şî pentiu No. 3 cu Lei 400 per metru patra*; 3 parcele spre Str. Fabrice?, ol căror preţ minimal se f;X;a z ă : pentru par cetele No. 5 şi 6 cu Lei 260 şi pentru parcela No. 7 cu Lei 200 per metru patrai; şi 1 parcelă sp e Str. proedaîâ a se face pe lângă edificiul Corp- V Armată, preţul minimal Lei 200 per metru pătrat.
2- Nr. top. 8810 (Fabrica de cherestea L Gross) Str* Gării, îs exkndune de 1131 m. p , preţui minimal Lei 125 per m. p.
3 Nr. top. 6732 (Magazia Fa bricei de cherestea L. Gioss) Str. Fântânei, în extensiune de 3591 m. p., preţul minimal Lei | 125 per m. p.
4. Nr. top. 8820 (lângă Tur* I nătoria de fier Jut. Teutsch Str. I Gării) in estens une de 4526 m p., preţul minimal de Lei 70 per m p.
Vânzarea se face pe bază de liciiaţiune verbală şi cu oferte închise, cari se vor depune în biroul Eforiei şcolare (Liceul Andrei Şagutia) până în 20 Ianuarie 1926. la 3 ore p* m. împreună cu vadlu de 5% dela suma oferită. Licitaţiunea ver bală are loc în 20 Ianuarie 1926 la 4 ore p. m.
Eforia şcolară îşi rezervă dreptul să aprobe oricare dintre o* ferte, fără considerare la suma oferită, eventual să nu aprobe nici una dintre ele.
Braşov, din şedinţa Eforiei, ţinută la 29 Decemvrie 1925.
E foria şocatelor centrale 3 —3 orU rom , Braşov .
Câştig 100 lei zilniccu acv'sifii de asigurări. Oferte scrise la „Căsuţa puşiule 7 Braşov . Ocup -«punea pri nc» oală rămâne neinfluenţetă. 938 27—0
Se aug1;*) «azâimediat vânzăîofl<e. având c u 5 noştinlă în sne -in] !« mezv.liri. A se adresa Magazinul Du.-a-tru Topa Cak-a Moşdor No. S29 fost 411 Bucura iti. 19 1—1
C a să «le v a u z a redin straia Cast Îu 'jî No. 53. |nform?î,î:ni «.e c-bţT-e p:in Eugen S > nay,8 a, între 23 1 - 3
■Videi: Poştei l'Yz—«i1/* p- m.
Hala de carne No. 15Carnea da vită prima calitate lei 24. Da viţel I- cal. lei 34. De porc i- cal. lei 44. Slănina lei 50. 24 1—3
Lemne de fagcal. 1. uscate, crepate şi aduse acasă se pot comanda la Societatea generală comercială pe acţi, Shada Neagră 62. Telefon 385, la Banca poporală Braşo- veană S. A. Strada Porţii 59 Telefon. 195 şi la R. Gonser & Comp. Sirada Neagră 23 Tale fon 617. îl 2—2
OCAZIESe vinde la staţiunea balne*
ară Techirghio'i Judeţul Constanţa, Vilele „Vasiiiehia“ cu două corpuri case 450.CC 0 lei şi Vila „Dâscăiescu“ cu 4 camere 200.0 0 J lei construcţie nouă, plata in rate.
Adresa; Jean Dăscălescu, Str. Valea Aibă No. 7. Constanţa. 10 2 3
CINEMA MODERNAzi Marţi, mai rulează celebrai
film
Părăsită pentru adulterprecedat de o burlescă de pri
mul rang, în două acte.in pregătire:
Drumul glorieicea mai puternică dramă socială a acestui en, în 10 acte.
Vine ! Vine lGrandiosul film :
Cu aeroplanul în ju rul pământului
: T i FEBIţl DEi P A G U B A H A R E
£ E
TRATÂND L i TIHP
GălbeazaO ilo r şi V ifo lo i* ca
Dl STOLII De vânzare la Farm acii i| BEPtZIT PENTRU ARDEAL! Suci- lut FRAU 0ER&ELYii CLUJ Pltjt Unire! 12. sl 1066 «—fl"ÂmmiuHimuiHHiiwttmiiiiHmiiiKifiniitmmtii
CINEMA APOLLOFilmul monumental
„RIMATA PARISULUI"a avut un efect neaşteptat. Pu* blicul a rămas încântat de gran*
diozitatea acestui film.Filmul următor:
Sânge de artist Dragoste de artist
în rolurile principele cu iTâtll* las Petrovich şi Golii.
*
Pagţna A GAZETA TRA^SILVANUBI Nr. 4 Î926
Bucuria lor...Qficlcicl guvernatei vorbeşte
»dt-a călare". Şi fiindcă îs arti- colel estetei ztir, articol pe care-1 vizita, este vorbi de cbeetille fieanciare ele ţârii, s c ite « i»dreptăţfţi s i credeai că el porogş'e din cercării® vin* bHete. Cete ş scris de altfel îa tem eai! grandomanie, pe cere 4«fal finanţelor obiclcseşte să o dovedească de câte ori e vorba da resortul d*ta'e.
Ni se spsaa sacra i că « tea- ti* financiară a tării se prezintă irai mult decât splendidă, c i:
»Roasă?fa şi-a echUibrat bugetele crri se soldează regulat co excedente, dnpâ ce ş i'* consolidat diti rliîe fioUrte externe, şt* a p’ătit cea mai mire parte din ditotiP 'nternâ, *i a regalat datoriile de r&zbol ţi pariicalare, atabilizânda-şî moneda, dnpâ ce Statal a fx d condiţianile în ciri iyl va plăti Împrumutările la Banca Naţlanilt?...*
Aşa vorbeşte oflclosnl gaver* naiul,
E de prisos să mai devadria că toate 'aceste râidnri citate do »Viitorul", — în ioc să ce prindă un singur sâmbure de adevăr, — sânt expres'a fidelă a sentimentelor zarHaiai pas In fruntea finanţelor Ţâr i româneşti. Rececti disecţie ia buget a cesvelit de al fel adevărata si* teaţe financiară a ţări.
Na exrstă cetăţean, care trăind in această ţiră şi gustând din »fericirea*, pe care caută să o arate lâodurre de mii sas, s l na se revolte de cinismul cras, iov or ât din această afirmaţiecare na ţine seima de fapta! că acte şi fipte pelrecote trag mai malt la baUasă decât vor« ba ce!§i «rara nn se ifie jts să se îa la harţă ca m adevăr real.
Bugete — echilibrate?A crede acest lacra ieşea-
neaeâ a fi mat desechiîibrat ds cât cel ce tfirmă aşa ceva.. Datoriile flotante externe — con- aolteate?
Asta să i o spână »Viitornl- cetei ce na ştie câte mizerii ns ne face «trinitatea tocmai din cauză că afirmaţia de mai sos e an necdevXr.
Excedente badgetare?L i ce atonei urcarea la fiecare
sfert sau jumătate de an a articolelor Regiei Stituioi şl a tarifelor C. F. R şl P. T. T.
Datorii intern« — plătit«?Se poşte. Dar nu o credem
până când mari întreprinderi Industriale suferă din cauză că statal mi'ŞÎ schiţă datoriile, pe cari li-le detoreezi. '
Să mai vorbim apoi de achitarea »datoriilor din război“ — ne-am face direct ridicoli.
Iar »excedente budgstare" na însemnează decât o afirmaţie a eceior îngufti, car! nu şti» că chiar şl budgetul Angli el — căreia noi şi aproape toată Europa îi datoreşse etât de nrnlt — arată deficite uriaşe.
Dar î i Ioc de atâtea răspunsuri ia efâieo întrebări, pe car! Ie provoacă oficiosul guverna- In), ft punem no! o singură întreb? re:
Sâ ne spună o singură clasă socială din ţara aceasta, care a simţit sau simte câtuşi de cât din fericirea, care thtirdă dar rândurile ziarului vizaţi....
In Ioc de ccest râvpuns »Viitorul* pe spune insâ eitaeva. O i: rezulta tui încercărilor presei opoziţionista da a spune edevterui aşa cum €$ie, de a arăta nevoile In cari se . zbate tara, este noi.
O f i Ştim că pentru actualul guvern nevoile ţârii anat nut. Ştim că prin, »excedente* şi »supra*xce«uit& 'bugetare* se acopwa miz-sita urni ţari întregi, mizeria pe care Băncile liberale, o exploHe&ză făcând din u ta* ae tagrâşti ai ca- pitamluî liberei.
Di-r ce ni tel a-« ced^f
nici odată şi bm eadreszi cu aevolte (firii.
Iar, până când liberali! pf'îîsd foc de artificii şi d efterig în Jurul intereselor capitelului !or, in zador ne vorbesc de »normalizări şi excedente bugetare*.
Credem, că excedente fxîsiS, Ele suni. Şi sunt mat meri chiar de cum er trebui să fie.
Dar aceste excedente, strânse dtn sărăcia şi paguba ţării, eu menirea de a întări pungile câ- torva stăpâni ei acelei finanţa, cere e fost şi este cea mei mare duşmană a ţării româneşti.
Şi aceasta esfe finenţa liberală.
De sici, bucuria „excedente* lor" şi „fericirea* din articolul »Viitorul*.
DIFOaăâTIDSID nai prof N targa c i d na
au fost salutaţi tu drumul <?âu spre Paris în gara din Timişoara de o delegaţie a Partidului Naţional din jud. Timii’Toronîa 1, din care făceau parte d*nll dr. Llvlu C găreanu, advocat, decanul baroului ad votaţilor din Timişoara şi vicepreşedinte al or» ganizaţiei judeţene, dr. Corioîan Bărm, advocat, secretarul org. jud , Ool. Amos P o prof. Ni.hsii Popescu ş! O tavim Dávid, directorul ziarului „Voinţa Bánatu k “, membri In comitet. D nul lorga ib’a întreţinut călduros cu delegaţii crg^nizajiei noastre, Insistând îndiosebi asupra ultimelor evenimente de!a ordinea z iei.
*
»Crucea raşta" pentru sinistrat).in urma p ag u b ew cauzate de inundaţiile d;n Ardea1 şt 8 f co» vma, »Crucea RpşU * a luat ho târârea să vie In ajutorul «irr's. fraţilor cu efecte ţî ban?. A de* sfs să întrebuinţeze în acest scop o sumă de circa 500,000 iei, cari* se va putea măn înte.
*Restabilirea circulaţie! pe c I r
Tennu:ându-Si dâci re 1 codului de lemn în lungime de 4® metri între Câmpia Tur zii şi C lip e şti, circulaţia ste restabilit fără tran >• bordare. De asemenea %\ circu. laţfa între Turda şl Abrud, In judeţul Coj xna s? lucrează cu zor ia reparaţia Zîciror de poduri distruse de r-pă.•
Bslil Gneil Roşii Braşov ^avea loc in z ua ue [fitercurl 20 ianuarie 1926, în toate »Iliié Redutei orăşeneşti. Comitetul ajutorat de autorităţi« miliare d civile face pregăt ri frumoase pentru aceasta serbare de bin«fa* cere, ia care întreaga societate din - Braşov se Invită pe această cale.
Se Ştie că aceasta societate în* semnată are scopurile cete mai nobil»?. Crucea Roşie Braşov susţine o eantinâ-dispenzarlu pen» t u elevi debili ff săraci din şcoaleie primare, care sunt prj- m ţi fără d’îoseb re de naţionali t te. La fiecare ocaziune a stat şi fíá în ajutorul c lor nenorociţi, assfel o patté din venitul acestui bai este de&tinat Dintru ajutorarea celor sinitraţi. F.ecare cetăţean este dator a part cioa cu ajutorul său ia această serbare. — Comitetul.
♦Dr- U u Negrea advocat în
Mercurea Cine caută steg ar spre imediată angajare. Preferiţi cei ce posed limba româna şi maghiară. A se adresa direct. 20 1-2 *
Vizitaţi fi* zer ia modernă românească Matei Tont »a, Strada Port iNo. 36. 2—6*
Dr. Sprlage? medic dentist, susc akst în bodle u.' gute (operator de gura) o iinaftini Sír, For?ti 66 , ( h c-im zi-rulu? „Brassói Leock! 13 2 —<0
# 1 din Brajo?Eri In 11 cor. s ’a lacugaraf.
Curtea de Apel lat oraşul aosiruSote malt* tea s’a îaaeput au
tilnţirca apei celebraţi de Protopop Dr I Btega şi preoţii l. Pfişaii, Dr. P. Debu şi Dr. N. Stirghe, asistând şl protopopii f. Homzea dela Ziraeştl, N. Borzea dela Făgăraş şi proto pop gr. cat. Hodâradu din Braşov presum şi reprezeutântli tuturor confesiunilor dia oraş, reprezentam ţii autorităţilor militare şi civile şi ua numeros public coastâtător din magistraţi, ad voî'ţi. mediei, profesori ei?.
Din partea guvernului au par ticipat Ht». Chirculescu şi Al. Coait aiiaeacu.
După serviciul divin prin. preş. Curţii Dl. Pop deschide şedinţa de aonsiituir« şi dâ cuvânt procurorului generai, oare comunici decretul de numire ai nouiior cousiiteri.
Aceştia aduşi in sală de câte 2 consideri vechi depun juri- mântui îa ordiaea numlrei înaintea primului preşedinte.
Declarând conatituita Curtea de Apei, primul preşedinte arată importanţa înfiinţării uscatei Curţi îa istoricul nostru oraş şi declari, «ă giou înfiinţaţi Carte va căuta a l ' fie la înălţimea chemi rit 3sle pentru infiorlrea Pe ide*.
ia numele br roislui adr. din Braşov, decenal Br. E. Meţimu, iar îa numeie Uniunei advossţiior Di. ădv. Oittanu, având delegaţia deis deaanut Oobreasu. a* du« muiţumld ceţor cari au contribui! la fnfăp«uî?ea dorinţei româneşti ds a !af a-csiisti Curie de Apel la Braşov, expiimâniu ii coav’ngsrea să a> ilfitetea acestei Curţi va mulţumi «ftepiirite.
Au vorb t tp^l DL Mie. C hip cif/e.vc», tnfii)m*i» M’n. fustiţiel Dl. Mâ.Zssou. abseut din K«ază de bosiS, precum ş! Dl. Min. Al. Com tanilnescu, reliefând importanţa jaat ţte.i îa vicţs statelor şi «xprlmârdu-şî speranţele, că noua Curte de Apei tnţeiagâadu şl menirea sfânt», v. confirma marele adrvăr că #jn?tîţia este temelia statelor*.
După această solemnitate, primăria oraşului a oferit o a- @spă prletlae^sca de sărbătorire «ă acestui «vfrîmeBi atât de împortautîa viaţa oraşului noairn.
Roorganitarea secţiei I to p a „M e iAlegerea noului comitet.
Duminecă d. a. s*a ţinut în asia festivă a liceului „Andrei Şaguna“ adunarea despărţământului Braşov al »Asociaţiu* nei pentru literatura şi cultura popoiului român*, în care s’a făcut darea de seamă a vechiului comitet şi s’a ales noul co- nvtet chemat să reorganizeze şi prezideze noua activitate a »Astrei* în acest colţ de ţară.
Adunarea, la care au participat vre-o 60 intelectuali braşoveni ; preoţi medici, profesori, institutor», funcţionari, corner- sânţi şi meseriaşi, a fost presi- datâ de directorul dr. /. B lzg i, având ca notar ai şedinţei pe dl dr. Nsguş.
Preşedintele deschizând adunarea a făcut o scurtă reprivire asupra activităţii despărţământului Braşov al Astrei, arătând rosturile nuoi ale acestei importante societăţi culturale.
A urmat cetirea râpos tulul corn tetului, pe căre i publicăm la alt loc al ziarului şi cetire« raportului de cassă, ambele fiind primite de adunare.
S’a ales apoi o comisiune compusă d'n dnii dr. Tib. Bre- diceanu, protopoo M. Hodâmău, dr. Căîiman şi G. Cuteanu pentru a formula propuneri în ce priveşte alegerea unui secretar salariat şi a noului comitet rom pus din 15 persoane.
Suspendându-se şedinţa în acest scop, s’au făcut înscrierile nouiior membri S’au înscris 12 membrii oe viaţă cu taxa de lei 503 9 membrii activi cu taxa de lei 50 şi un membru a* jutător cu taxa de lei 10 anual, vărsându se în total suma de lei 6450.
După redeschiderea şedinţei s’a ales cu unanimitate 1a propunerea comisiunii noi, noul comitet precum urmează:
Preşedinte : profesorul Axents Banoiu,
Secretar t /. Golan, când. deprofesor.
Membrii în comitet: Proio- oop dr. I. Blaga, protopop M. Hodâmău, preot dr. Petru Debu, director I. Piicu, E. Socaciu, N. O ghidan, dr. C. Moga, Gh. Cu- tean, dr. Câliman. prof. {• Cris tea, prof. Sânj ian, prof. G. Popa, inspector P. Muntean şiV. Branisce,
incendiul din BraşsvDuminecă 9?%r%, cifre 6 ore
a iabucirii îa strsdi Coaste! b. 1 dîa S htf, os fneeodfu sere din cm z i clâdfrîior zidite una intr- elfi ameninţa să ia proporţii uriaşe. Narocui Insă a volt ca acoperitele de şindilâ ale ca- se cr din jur sâ fie Imbrăcele îatr-un strat dat tal de gros de zipada, cer? e oprit sscâasidie purt'fe da vânt să dea proporţii mai insri oesororlrei.
Fo:ui «-a Iscat îa atelierul mâserutei Klees din strada a* miotitâ, de uade s-a esflna apoi asupra depozitului de scânduri şi a locutnţ I, cen in câteva momente au fost cuprinse de fiâcărî. Tojte «forţările pompierilor a şi srmate?, care & sărit la eJu:or s tu mărginit numai * ia loaailzsrfa incendiului, şi ia a* pârsreu o**'lor din jur. de o a rece de stingerea oasei inosn* d; tc nu mei putta 6 vorba. O pk dic# în iuorărlte de sa ifa re & conâtltuff-0 şi faptul că din csuza sftu&ttei prea în ai te a locului, presiuftea apei era prea mică, â fs a pGm jhrii eu fost nevoiţi cu ejutorm puropei cu motor să pro cute apa de ia mad depârteri.
pasă sr.fr\ câîre opt oie fo*cal a ,:!?trus f.o;&-p!aet aUHcral şi ziţ-ii d? ie-ms« ?rapre&r.â ca ta -'•••?, n i toc ace&i loccu o -ie dâiâ?uâtBft de
z!d şi jeratic, care ou ra»! pre zesta îssă r*lc!«Q pericol, aşa câ vecinii i so patat întoarce U-aiştiţi la loca»nţele lor.
Noaptea pe îâ ora 1 pompierii aa iest din no a steri &$ iasă la faţa localii, alarmai! fiind câ focul & izbo-unt dia noi. A?s împiedicat Insă îa cărând pi l c- iul r^a câ dspâ vre.o oră s an pătat retrage.
Caaze inccndialai na sa cu* BO?şte. Aiapra a&rstsi fapt cir- cală mferite v&rsiuuL Se apsce că iu endiui ar fi fost provoc* de tu circuit electric, isr dapa o altă versiune vina &r ivea o «.o ucenic, tesro din ntgHgasţâ ar U aprins atrsjcia In «teiiar. Na se ştie inel nimic v gar ţi ».ercf tăriie contiaaă inactat seez.
Cât pnvaţts pagabeta crasate de tacendiU, as craca te .re> psste an Milion.
Ua lacra ds neînţeles este dispari ţie misîruiai K ees, oare la Început ar fi fost »văzut aja* iând ia stingerea ro ute', iar dnpâ aceea ua sa mal §te nb mic de soarta iul, Pire probă* bilă părerea .onora, cari susţin să iu e eactas ca să fi fost mistalt ae itecâri.
Ls faţa Io î î Ib , nade fumegă tacă morraanaî rsmis pe urma mceud aii?, ţine fi âcam p*zâ un post as pompieri.
i i 'U u R aF.a a. h u r e ia îş u : b r a n iş t e & c u h p . j h ^ ch-
* Noul preşedinte dl prof. A> xtnte Banaîu, luând cuvântul rosteşte o impresionantă cuvântare cerând concursul tuturor pentru a putea duce la bun sfârşit opera culturală. Cere în deosebi cHor de faţă să-şi ia obligam?ntul de*a câştiga cât mai mulţi membrii penriu »Astm* şi pledează pentru punerea temeliei unei biblioteci d e îm* prumutal cârji. pentru ca cu deosebire în zilele acestea grele, când cartea a devenit pentru cei mulţi atât de scumpă» ea să öj.jngá mai cu uşurinţă în mâmie celor setoşi după lumină şi hrană sufletească.
Cuvântarea noului preşedinte, un veeh u şi conştienfios dascăl a! neamulu», a fost sublimată ru vii aplauze.
Adunarea a luat apoi sfârşit» d! directordr. Í. Blaga mulţumind celor de faţă pentru inie» resul arătat. G*
Cerem o anchetăIa ziarul aotíru sfa afirmat»
îa îfgitară tu ialoeulrea şi e- vatutsrea directorului Aurei Po*> povîsi dete şsoaia primarS de aîiit Nr. 4, «I îa oraş se vorbeşte e l însuşi revizorul şaoiar d 1 PompHlu Dsn şi-s tn hiriat iocuiPţft, a deci a slvârşft a*m e e ţ i fapîă pentru «cf-í Uree» tarul A. Popovi oi a fo*i ru numai evaguat d-a losotetl ei şi îalofuii dte postai de diresior, dapâ o a®tivtAi de 3S Sül în ««rvîcîul şoosieî române jU.
Aflrmrţia noatiri s * j fost desmínflté deşi cerusem d-iul revizor să răspundă : daefl aeeaf svon corespunde, asu nu, ndc» vâruiui,
L« aâfeva zile fiul d iui dl* reeto? A*j ?«î Popovlei, d l Fia* viu Popovici ş e a frimîs spre publicare două deelar&ţu % doi »umsarl-mljiodtori penriu înthl* riereo de camere peilicuîcre» declaraţii «errmate fsţîs de i ji ii- torî, din cari rezulta că de fa p t d i revizor şcoier e îîk hirtei tu anii 1924 şi 1925 na numai o parte dtn locuinţa sa din edi~ fiaiul rev zoratalui Şiolar (Sir.Sf. loan 25) ci chtar şl blronirş* ftaoraiaifli, transte^mând os tosidnţa şl biroul skh lui in ştel,
Nici exeste d^sLsraiu extrem de grfeve st uu fo.?1 desmiuiife de d*l revizor şcolar, ded am fs dorii fel* putem pubHta o d; s* reinţirc categoricâ dfa p arten d-aate.
Prlu urmare tăcerea d iui revizor confirmi nu numai sromul înregistrat da noi ei şl decia«* riţia misiţilor cari S tiu adun d-mi revizor şcolar maşterii 2»
■verile n tl’or 1924 şl 1921 pe câtă 5, 10, 25 zile, Inca&âtid d-i revizor ziiiite câte 120, 150 şl 250 iei.
Exprimând» ne mrsrea, că până ac^m ua *'a sesizat aici an for mal saperior şcolsr al d-loi ravizor da a pora) o an- chata ia e m u * d*»«i@, pentrn .■ Mpestâire* iocaia^i şl biroa’ul revizorai, c* i s au dat din par» te* sîâittiUi, ne aimţ ta dator* in iotaresnî moralei p&biise şt a preetiglutai aciiritâţlcr şcolare sâ cansru de argaaţâ o auchstă» pe care de altfel am fi aşteptat fc’o cetră însuşi d l revizor şcolar iu arma gravilor acuze ce-f t ’aa adaa îa public.
in dorinţa de & icheie o lată ú r n ő ié penibiiâ atasere, aştsp- tâm cioiT^fsante a câror e?:ou ns-am iâ<;ut.
Colecta pentru sin tra ţlTr§S88pQ: i asii L-iUi
trecui k i 12,731’S®I!te Savu, romer, k i 1000.— Protopop I Hosiotă » 100 —C. M ta«a u » 100.—iofm Chrtop pi nz. » 100.—_____________Total k i 14 03150 ,
1ÜAN BRUiEA. ÍReaactor rcsponzaBii: