cu presa/revista presei 3... · web viewdezvoltarea economica, mai presus de conservare: „trebuie...

03.02.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI3 februarie 2011

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

03.02.2011

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ.....................................................................................................6

"Mareţele" realizări ale Gărzii de Mediu în 2010.........................................................6Astazi este Ziua Mondiala a Zonelor Umede................................................................7Teme de mediu.............................................................................................................82011, anul international al padurilor. 4 gesturi simple prin care le putem proteja......8Garda de Mediu promite 60.000 de controale anul acesta..........................................950.000 de hectare din Delta Dunarii au nevoie de reconstructie ecologica...............10Proiectul de dezvoltare de la Sulina, printre cele mai mici probleme ale Deltei Dunării................................................................................................................................... 11

PRESA LOCALĂ........................................................................................................13

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI..........................................................13În prezent ABA Crişuri are în drerulare mai multe protocoale şi proiecte de colaborare..................................................................................................................13Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, la ora bilanţului.............................................14De Ziua Zonelor Umede, ABA „Crişuri” anunță că va monitoriza Parcul Natural Cefa................................................................................................................................... 152 februarie – Ziua Mondiala a Zonelor Umede..........................................................16Inca o zona de plimbare.............................................................................................17Pasztor Şandor, şeful Administraţiei Bazinale Crişuri: La revedere, plopilor!.............17Șeful ABA „Crişuri” vrea să tundă o parte a malului stâng al Crişului Repede............18

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT...........................................................19Lacul Surduc – 4,6 milioane de euro pentru transformarea zonei intr-una dedicata turismului de masa.....................................................................................................19

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL.....................................20Masă rotundă de Ziua Zonelor Umede......................................................................20ABADL a sărbătorit Ziua Mondială a Zonelor Umede.................................................21

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

03.02.2011

Ziua Zonelor Umede la ABADL...................................................................................21Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral a Sarbatorit Ziua Mondiala a Zonelor Umede....................................................................................................................... 21Ziua Zonelor Umede, sarbatorita si la Constanta.......................................................22Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral a Sarbatorit Ziua Mondiala a Zonelor Umede....................................................................................................................... 23

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU................................................................23Aproape şapte lei pentru un metru cub de apă.........................................................23Teme similare.............................................................................................................25Ziua Mondială a Zonelor Umede, sărbătorită pe 2 februarie.....................................2574 milioane de euro pentru extinderea reţelei de apă şi canalizare..........................25Lucrările la staţia de epurare sunt pe ultima sută de metri.......................................27De ce nu se face podul către Băseşti?........................................................................28

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.............................................................30Gheţuri pe Bistriţa......................................................................................................30Zăporul se întinde pe 7,5 kilometri lungime...............................................................31Dezbatere privind situatia Amurco............................................................................31Teme de mediu...........................................................................................................32Semnaturi pentru inchiderea Amurco........................................................................32Peste 5.000 de băcăuani protestează pentru închiderea Amurco.............................32Lupta pentru sanatatea bacauanilor..........................................................................33Institutiile, obligate sa sorteze gunoaiele angajatilor.................................................34

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ...........................................................35Teme similare.............................................................................................................352 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede............................................................35Ger, la "foc continuu"!...............................................................................................36Investiţie de peste 45.000 de euro, pentru apa potabilă din zona Reghin.................36Teme de mediu...........................................................................................................37Un somn de aproape 18 kilograme i-a adus un dosar penal unui bărbat din Milova.37

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

03.02.2011

Demararea execuţiei proiectului sistemului integrat de gestionare a deşeurilor din Mureş a fost amânată de mai multe ori, din cauza contestaţiilor..............................37Zeci de joburi, tehnologie şi 50 de milioane de euro pierdute pe votul unor consilieri locali...........................................................................................................................38Podul de peste Râul Târnava Mare şi cel de pe Arieş vor intra în reparaţii................40Aria naturală protejată „Frumoasa” va deveni destinaţie turistică............................41Opriţi circul "Roşia Montană"!...................................................................................42

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA...................................................43Monitorizare ape – gheata risca sa blocheze numeroase rauri din Maramures........43Elena Udrea sustine realizarea podului de la Ulmeni.................................................44Masa rotunda de Ziua Mondiala a Zonelor Umede....................................................44Masa rotunda pe tema Zilei Mondiale a Zonelor Umede...........................................442 februarie - Ziua Mondiala a zonelor umede...........................................................45Trafic rutier in conditii de iarna pe drumurile din judet.............................................47Trafic rutier in conditii de iarna..................................................................................48Teme de mediu...........................................................................................................50Uzina mortii prinde viata – Societatea Romaltyn isi pregateste ilegal debutul cianuros, realizand investitii fara autorizatii de construire........................................50Politia locala, pe urmele celor de la Romaltyn dupa sesizarea facuta de ziarmm.ro – Societatea risca amenzi de pana la 100 mii lei...........................................................51Jumatate de milion de euro pentru Mlastina Iaz. Mlaştina de la Iaz va fi conservată cu bani europeni........................................................................................................52Licitatia pentru deseuri, adjudecata pina in 18 februarie..........................................52Alte stiri......................................................................................................................53Crucea Rosie Cluj organizeaza cel de-al treilea transport cu ajutoare umanitare pentru persoanele afectate de inundatiile din Moldova............................................53

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA................................................54Teme de mediu...........................................................................................................54Se sărbatoreşte Ziua Mondială a Zonelor Umede......................................................54Un pelican creţ pe Lacul Golesti.................................................................................54

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

03.02.2011

Ruine periculoase la Ştefăneşti..................................................................................55 ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD................................................56

Teme similare.............................................................................................................57Apă de 102 milioane euro în oraşul Săveni................................................................57Vasluiul se duce la vale..............................................................................................57Apă bună pentru Săveni din acumularea Stânca – Costeşti.......................................58

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

03.02.2011

"Mareţele" realizări ale Gărzii de Mediu în 2010Intr-o tara sufocata de gunoaie, braconieri, depozite ilegale de balast si fier, murdara si poluata fonic, Garda de Mediu, institutie care ar trebui sa fie extrem de ocupata si activa si sa aduca bugetului statului miliarde de euro din amezi aplicate, si-a prezentat in acesta saptamana modestul bilant. Din gura sefului institutiei, fostul securist autodeclarat Silvian Ionescu, am aflat ca si poluarea fonica si gunoaiele sunt cele mai grave probleme de mediu semnalate de romani in 2010. Institutia condusa de Ionescu a primit anul trecut peste 12.000 de sesizari de la cetateni, iar din actiunile intreprinse au rezultate 5.500 de amenzi, insumand peste 77 de milioane de lei. "Anul trecut, institutia noastra a realizat peste 60.000 de verificari, dar a raspuns si problemelor semnalate de romani. Cele mai multe probleme reclamate de cetateni se refera la depozitarea necorespunzatoare a deseurilor si la poluarea fonica. Pe autostrada Bucuresti-Constanta au fost instalate deja perdele de protectie impotriva poluarii fonice si urmeaza ca si la Podul Otopeni sa se intample acelasi lucru”, a spus Ionescu. Comisarii de mediu au suspendat anul trecut 51 de autorizatii de mediu si au sistat activitatea a 118 agenti economici care nu au respectat legea. Alaturi de alte institutii, politie, jandarmerie, primarii, GNM a desfasurat activitati de control, in urma carora au fost aplicate de asemenea amenzi. Doar in cazul operatiunii “Balastiera”, actiune indreptata impotriva depozitelor ilegale de balast, au fost date amenzi de 903.000 lei, in vreme ce in operatiunea “Fier vechi”, indreptata impotriva depozitelor ilegale de colectare a fierului vechi, comisarii au aplicat amenzi de 548.500 de lei. Vajnicii agenti de la GNM s-au "ocupat" si de braconierii de sturioni din judetul Tulcea. Vreo 50 de tulceni, din cele cateva mii care braconeaza zilnic in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si pe cursul fluviului Dunarea au fost amendati in 2010. "GNM a colaborat in operatiunea denumita generic “Balastiera” cu Curtea de Conturi a Romaniei, fiind astfel verificati 816 agenti economici care au in proprietate balastiere, avand in vedere faptul ca in anii trecuti 65% din balastierele din Romania se aflau in afara legii. In urma acestei actiuni, Administratia Nationala “Apele Romane” a incasat anul trecut 6.000.000 de lei, bani ce au reprezentat contravaloarea cantitatii de 1.400.000 de metri cubi de agregate minerale cate au fost

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

03.02.2011

extrase ilegal din albia raurilor de unii agenti economici", a mai spus comisarul-sef al GNM. /Jurnalul naţional,http://www.jurnalul.ro/stiri/mediul-inconjurator/maretele-realizari-ale-garzii-de-mediu-in-2010-566922.html

Astazi este Ziua Mondiala a Zonelor UmedeIn fiecare an, la 2 februarie, se sarbatoreste Ziua Mondiala a Zonelor Umede, eveniment ce marcheaza semnarea Conventiei asupra Zonelor Umede, ce a avut loc in urma cu 40 de ani, la Ramsar, Iran. Tratatul interguvernamental de la Ramsar stabileste cadrul actiunilor nationale si cooperarii internationale pentru conservarea si utilizarea rationala a zonelor umede si a resurselor pe care acestea le ofera. Potrivit Administratiei Nationale ”Apele Romane” (ANAR), in prezent, exista 150 de parti contractante care au inscris pe lista Ramsar peste 1.600 zone umede de importanta internationala, avand o suprafata totala de 145 milione de hectare. Romania are 5 situri Ramsar: De la aderarea Romaniei (1991) si pana in prezent, cinci regiuni din tara au fost desemnate situri Ramsar: Rezervatia Biosferei “Delta Dunarii” (in 1991) si Balta Mica a Brailei (in 2001), Lunca Muresului (jud. Arad si Timis), Complexul Piscicol Dumbravita (jud. Brasov) si Lacul Techirghiol (jud. Constanta) (1996). Desemnarea unei zone umede ca site Ramsar este o recunoastere a importantei acestor zone ca resurse de mare valoare economica, naturala, stiintifica si a rolului lor multiplu in mentinerea calitatii mediului prin controlul inundatiilor, aprovizionarea stratului subteran de apa, stabilizarea tarmurilor si protectia impotriva furtunilor, retentia nutrientilor si sedimentelor, atenuarea schimbarilor climatice, purificarea apei, mentinerea biodiversitatii. Zonele umede reprezinta intinderile de balți, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce sau sarata, inclusiv intinderi de apa marina. Romania va gazdui in prima parte a anului 2012 cea de-a unsprezecea reuniune a Conferintei Partilor la Conventia de la Ramsar asupra zonelor umede de importanta internationala. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/astazi-este-ziua-mondiala-zonelor-umede

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

http://www.green-report.ro/stiri/astazi-este-ziua-mondiala-zonelor-umede

http://www.green-report.ro/stiri/astazi-este-ziua-mondiala-zonelor-umede

http://www.jurnalul.ro/stiri/mediul-inconjurator/maretele-realizari-ale-garzii-de-mediu-in-2010-566922.html

http://www.jurnalul.ro/stiri/mediul-inconjurator/maretele-realizari-ale-garzii-de-mediu-in-2010-566922.html

03.02.2011

Teme de mediu

2011, anul international al padurilor. 4 gesturi simple prin care le putem protejaAdunarea Generala a ONU a declarat 2011 “Anul international al padurilor”, iar astazi, la New York, va avea loc ceremonia internationala de lansare a acestui eveniment, care se desfasoara simultan cu deschiderea celei de-a 9-a sesiune a Forumului Padurilor, scrie site-ul suite101.com. Ceremonia va fi prezidata de Joseph Deiss, presedintele celei de 65-a sesiuni a Adunarii Generale a ONU. Vorbitori de seama vor fi prezenti la lansarea oficiala a „Anului international al padurilor” si vor participa la mese rotunde ale caror teme vor fi legate de protejarea padurilor. ”Anul International al Padurilor” a fost lansat ca sa atraga atentia inca o data asupra faptului ca padurile joaca un rol esential in viata a 1,6 miliarde de oameni de pe Terra si constituie habitatul a milioane de specii de animale. Acest semnal este tras mai ales in contextul in care, anual, sunt despadurite peste 50.000 de hectare. Gesturi care nu costa nimic, dar pot prelungi viata padurii: Padurile sunt indispensabile vietii, adapostesc ecosisteme care odata disparute nu mai pot fi refacute si joaca un rol primordial in stablitatea climei. Fiecare dintre noi poate sa participe la salvarea padurii in diverse feluri, deseori foarte simple. Am putea, de exemplu, atunci cand ne gandim sa schimbam mobilierul sa cumparam doar mobila din lemn autohton, deoarece in fiecare zona geografica exista un anumit soi de copaci care se adapteaza in anumite conditii specifice. Obiectele exotice pe care le cumparam pentru a da o nota de romantism casei in care locuim trebuie sa aiba neaparat un certificat care sa garanteze ca lemnul din care sunt confectionate a fost taiat legal. Verificarea acestui certificat ar fi un alt gest prin care am putea preveni despaduririle ilegale, deoarece eticheta garanteaza ca lemnul a fost exploatat si prelucrat legal. Multi dintre noi suntem mari consumatori de hartie sau de carton. Or, fabricarea hartiei presupune consumarea a importante cantitati de lemn si are impact negativ asupra mediului. Pe langa lemn, in fabricile de hartie se mai consuma multa apa, energie electrica si numeroase produse chimice. Pentru a limita toate aceste resurse nu este nevoie decat sa reducem consumul inutil de hartie. Uleiul de palmier, catastrofa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

03.02.2011

ecologica: Iar acest lucru se poate face foarte simplu, folosind colile de hartie pe amble fete si colectand selectiv. Uleiul de palmier este socotit o adevarata catastrofa ecologica, sociala si sanitara. Dar cu toate acestea este utilizat in compozitia a tot felul de alimente, pe care le gasim in magazine, dintre care amintim doar ciocolata, biscuitii, cerealele sau supele la plic. Acest ulei se obtine in majoritatea cazurilor din palmierii care cresc in Asia de Sud-Est, iar plantarea acestora a facut sa dispara hectare intregi de padure. Refuzand produsele pe eticheta carora scrie „ulei de palmier” putem contribui la salvarea padurilor si a biodiversitatii mai ales in sud-estul Asiei. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/nbsp2011-anul-international-al-padurilor-4-gesturi-simple-prin-care-le-putem-proteja

Garda de Mediu promite 60.000 de controale anul acestaDaca in 2010 inspectiile pe care comisarii de mediu le-au facut la nivel national s-au ridicat la 59.614, in acest an si-au propus ca numarul controalelor sa depaseasca 60.000. In vizorul Garzii de Mediu se afla institutiile publice care nu respecta Legea 132, care face referire la colectarea deseurilor in institutiile publice, societatile care gestioneaza deseurile din echipamente electrice si electrocasnice sau cei care sunt obligati sa respecte legislatia privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili. “Avand in vedere ca 2011 a fost declarat de ONU <Anul international al chimiei>, printre alte controale planificate si neplanificate pe care urmeaza sa le efectuam sunt si cele menite sa identifice nerespectarea Regulamentului Comunitatii Europene privind substantele care diminueaza subtierea stratului de ozon, cat si gazele cu efect de sera”, a declarat Silvian Ionescu, comisarul-sef al Garzii de Mediu. Nu vor scapa de vigilenta Garzii de Mediu, in acest an, nici societatile care se ocupa cu dezmembrarea vehiculelor scoase din uz si nici benzinariile care trebuie sa respecte legislatia cu privire la compusii volatili. “Si controlul uleiurilor uzate se afla pe agenda GNM, deoarece gestionarea acestora este reglementată prin lege. Agenții economici producatori sau importatori de uleiuri au obligatia de a organiza recuperarea uleiurilor uzate în limita cantitatilor introduse pe piata”, a explicat Silvian Ionescu./Green Report

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

http://www.green-report.ro/stiri/nbsp2011-anul-international-al-padurilor-4-gesturi-simple-prin-care-le-putem-proteja

http://www.green-report.ro/stiri/nbsp2011-anul-international-al-padurilor-4-gesturi-simple-prin-care-le-putem-proteja

03.02.2011

50.000 de hectare din Delta Dunarii au nevoie de reconstructie ecologicaZiua Internationala a Zonelor Umede aduce din nou in atentia publicului Delta Dunarii, cea mai mare zona umeda naturala a Europei si, totodata, cea mai bogata in biodiversitate. In ultimii 20 de ani, greselile din vremea comunismului (lucrari de desecare si indiguire, pentru practicarea agriculturii intensive, care au scos din circuitul natural 20% din zonele umede) nu au fost reparate, lucru care a afectat nu doar natura, ci si comunitatile locale, afirma reprezentantii Asociatiei Salvati Dunarea si Delta. In prezent, mai bine de 50 000 de hectare – foste lacuri si canale desecate ce au fost date in concesiune anumitor companii si investitori din exteriorul Deltei, care nu aduc niciun beneficiu pentru oamenii din zona sau pentru natura- pot fi redate Deltei prin lucrari de reconstructie ecologica. Dezvoltarea economica, mai presus de conservare: „Trebuie sa intelegem ca Delta Dunarii ne pune la dispozitie o serie de beneficii - surse de hrana si de apa dulce, cai navigabile, potential pentru turism. Or toate acestea nu pot fi furnizate pe termen lung, daca Delta nu este gestionata integrat, daca nu-i oferim nimic in schimb, daca nu vom fi capabili sa controlam braconajul si dezvoltarea haotica a turismului si daca nu avem o viziune despre cum ar trebui sa arate aceasta zona in 10 ani de zile: o adevarata rezervatie a biosferei si nu un spatiu dedicat vanatorii si pescuitului, acoperit de ciment si de gunoaie. Pentru ca acesta este viitorul Deltei care se contureaza in prezent”, a declarat Cristian Tetelea, Manager de Programe- Bazinul Dunarii in cadrul WWF. In perspectiva Asociatiei Salvati Dunarea si Delta si a WWF, provocarea majora in gestionarea Deltei Dunarii este concilierea intereselor de conservare cu cele de dezvoltare economica. In Rezervatia Biosferei Delta Dunarii exista o structura complicata a responsabilitatilor pe diferite domenii de activitate, fapt care ingreuneaza insasi colaborarea autoritatilor locale responsabile de gestionarea Deltei. O viziune comuna pentru concilierea intereselor de conservare cu cele economice, acceptata si sustinuta de toti factorii de interes, ar putea fi o solutie pentru problemele cu care inca se confrunta astazi Delta Dunarii. Starea actuala a Deltei este reflectata de expozitia de fotografie ”Delta Dunarii, paradisul in pericol”, ce se desfasoara intre 1 si 3 februarie, la Parlamentul European. Expozitia este o initiativa a europarlementarului Daciana Sarbu, impreuna cu Asociatia Salvati Dunarea si Delta si WWF. Cele 30 de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

03.02.2011

imagini expuse la Parlamentul European invita publicul sa descopere frumusetea si unicitatea Deltei, prin ochii a 4 fotografi romani pasionati de natura : Dan Dinu, Iliuta Goean, Helmut Ignat si Daniel Petrescu, fara a permite, insa, crearea unei imagini idilice a acestei regiuni, asa cum este, in general, prezentata si promovata Delta. Organizatorii expozitiei si-au propus sa redea o imagine reala a Deltei Dunarii din zilele noastre, ce pune in antiteza natura salbatica si satele traditionale de pescari cu dezvoltarea haotica a turismului, vanatoarea ilegala si alte presiuni aduse astfel in atentia opiniei publice./Green Report

Proiectul de dezvoltare de la Sulina, printre cele mai mici probleme ale Deltei DunăriiAsociația Salvați Dunărea şi Delta avertizează că proiectul de dezvoltare a plajei din Sulina, care a declanşat procedura de infringement în cazul României nu este singular, la nivelul Deltei Dunării existând zeci de alte proiecte de construcție care nu întrunesc condițiile prevăzute de Regulamentul de urbanism pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării. Asociația Salvați Dunărea şi Delta (SDD) consideră că iminența trecerii la etapa contencioasă a procedurii de infringement declanşată de Comisia Europeană nu reprezintă o surpriză, având în vedere haosul în construcțiile din Delta Dunării. SDD semnalează într-un comunicat de presă o situație extrem de îngrijorătoare care poate avea efecte deosebit de grave asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării, sit al patrimoniului mondial UNESCO. Este vorba despre netranspunerea în legislația locală a HG nr. 1516/2008 privind aprobarea Regulamentului-Cadru de urbanism pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării. Documentul instituie reguli clare privind regimul construcțiilor pe teritoriul rezervației, urmârind dezvoltarea durabilă a zonei şi protejarea tradițiilor şi a patrimoniului local. “Puterea politică a administrat Deltei Dunării un binecunoscut cocktail mortal: a pus taxe şi a repartizat resursele clienților săi politici de comision! Nimic din ce s-a promis la începutul de mandat sau în fața instituțiilor europene nu s-a obiectualizat în Delta Dunării! Reconstrucție ecologică în Lunca Dunării şi în Delta Dunării NU; sistem integrat de management al gunoiului NU (gunoaiele se ard sau se aruncă direct în apă); Regulamentul Cadru de Urbanism pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

03.02.2011

Rezervația Delta Dunării NU; peştele se braconează în proporție de 70% şi nici un braconier NU este condamnat; turismul NU este sustenabil; NU există hartă cadastrală a Deltei Dunării; Noua Lege a Rezervației NU este avizată de doi ani; Grupul de lucru pe fonduri europene practic NU funcționează, vânătoarea NU este interzisă (se practică în aproape două treimi din suprafața Deltei Dunării), conducerea Rezervației NU este independentă (guvernatorul este subordonat politic preşedintelui CJ Tulcea şi avizează la ordin concesionari către clienți ai CJ) şi lista ar putea continua pe o pagină de ziar…Bunăoară, faptul că România e la un pas de a fi dată în judecată de către Comisia Europeană pentru nişte construcții de lemn de pe plaja de la Sulina care amenință volbura de nisip mi se pare cel mai mic rau care i s-a putut întâmpla Deltei Dunării! Cred însă că mai există un DA de care ne putem agăța! Cum Delta este patrimoniu mondial sub egida UNESCO, sunt sigur că o guvernare UNESCO militarizată pentru acest Ateneu verde al Europei ar fi singura soluție a prezervării acestei minuni verzi" afirmă Liviu Mihaiu, preşedintele Asociației Salvați Dunărea şi Delta. Potrivit prevederilor Regulamentului, administrațiile locale erau obligate să modifice planurile de urbanism, conform noilor prevederi, până în luna iunie 2010. Până în momentul de față, nicio localitate de pe teritoriul Rezervației nu s-a conformat în acest sens. Responsabilitatea pentru această situație revine atât consiliilor locale, cât şi Consiliului Județean (CJ), care are datoria de a controla aplicarea documentațiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, precum şi armonizarea proiectelor de dezvoltare cu prevederile legislative. Argumentul invocat de consiliile locale din Deltă şi de CJ Tulcea pentru netranspunerea Regulamentului este lipsa fondurilor necesare actualizării planurilor de urbanism. SDD reaminteşte administrațiilor locale şi județene că responsabilitatea financiară pentru transpunerea regulamentului revine, potrivit legii, deopotrivă, autorităților publice centrale, dar şi județene şi locale. SDD constată lipsa de inițiativă şi de voință politică a autorităților din Delta Dunării pentru găsirea de soluții financiare, în conformitate cu prevederile legii. Transferarea responsabilității exclusiv către Ministerul Dezvoltării este ilegitimă. SDD avertizează că această situație are repercusiuni atât asupra peisajului cultural, cât şi asupra valorii naturale a Deltei Dunării. Reamintind că statutul construcțiilor de orice natură, de pe teritoriul Rezervației este în momentul de față

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

03.02.2011

nerespectat şi deci supus legilor bunului plac, SDD solicită autorităților cu responsabilități în această zonă (Consiliile locale, Consiliul Județean Tulcea, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Mediului şi Inspectoratului de Stat în Construcții) să ia, în cel mai scurt timp, toate măsurile care se impun pentru transpunerea legislației şi modificarea corespunzătoare a planurilor de urbanism. Asociația precizează că va trimite o scrisoare oficială pentru semnalarea situației trimisă către Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților şi Senatului pentru relația cu UNESCO. http://www.realitatea.net/proiectul-de-dezvoltare-de-la-sulina-printre-cele-mai-mici-probleme-ale-deltei-dunarii_798483.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

În prezent ABA Crişuri are în drerulare mai multe protocoale şi proiecte de colaborare În cursul acestui an Administrația Bazinală de Ape Crişuri şi-a propus să înceapă lucrările la două acumulări nepermanente. Una la Topa şi una în zona Criştior. „O altă lucrare pe care ne propunem să o finalizăm anul acesta este acumularea neperanentă de la Ginta. În două trei săptămâni dorim să începem şi amenajarea malului Crişului din zona Colegiului Național Gojdu”, a precizat Pastor Sandor, directorul ABA Crişuri. De asemenea, acesta şi-a exprimat dorința de a crea o zonă verde de la Priza de apă până la Sântandrei. Conform statisticilot ABA în cursul anului trecut s-au realizat 32 de investiții în bazinul hidrografic Crişuri în valoare de 92.236.000 lei. Dintre acestea 19 lucrări de investiții în valoare de 73.148.000 lei au fost realizate în județul Bihor. Bilanț 2010: În urma monitorizărilor apelor pe clase de calitate după indicatorii fizico - chimici efectuate de ABA în 2010 reiese că 26% din râuri sunt de clasa I. 1.295 km, ceea ce reprezintă 68.05 %, sunt râuri de clasa a II-a iar 62 de kg se situează în clasa a III-a.„Referitor la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.realitatea.net/proiectul-de-dezvoltare-de-la-sulina-printre-cele-mai-mici-probleme-ale-deltei-dunarii_798483.html

http://www.realitatea.net/proiectul-de-dezvoltare-de-la-sulina-printre-cele-mai-mici-probleme-ale-deltei-dunarii_798483.html

03.02.2011

aportul de ape uzate, repartizat pe activități din economia națională, se constată că cel mai mare volum de apă a fost evacuat în 2010 de unitățile de gospodărie comunală, urmat de unități industriale, piscicultură, gospodărie comunală pentru industrie, comerț şi servicii”, a precizat Pastor Sandor, directorul executiv al ABA Crisuri.Pe baza rezultatelor analizelor fizico-chimice au fost aplicate un număr de 31 de penalități pentru depăşirea limitelor admise la indicatorii de calitate prevăzuți în actele de reglementare. Valoarea penalităților aplicate în anul 2010 a fost de 357184.03 lei care s-au încasat în procent de 86,3 %. În domeniul managementul riscului la inundații, anul 2010 a debutat cu finalizarea şi aprobarea planurilor de apărare pentru cele 100 de localități din județul Bihor. În 2010 au fost trasate benzile de inundabilitate pentru râurile Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede şi Barcău. În ceea ce priveşte inundațiile, în anul 2010 în bazinul Crişuri au fost înregistrate depăşiri ale cotelor de pricol, dar fără ca acestea să creeze pagube semnificative. /Jurnal Bihorean

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, la ora bilanţuluiAdministrația Bazinală de Apă Crişuri şi-a prezentat ieri, în cadrul unei conferințe de presă, bilanțul pe anul 2010. Printre planurile pe acest an, directorul instituției a enumerat începerea lucrărilor la două lacuri de acumulare, finalizarea lucrărilor în localitatea Ginta, precum şi continuare amenajării malurilor Crişului Repede din Oradea.Potrivit statisticilor Administrației Bazinale de Apă Crişuri în cursul anului trecut s-au realizat 32 de investiții în bazinul hidrografic Crişuri, în valoare de 92.236.000 lei. Dintre acestea, 19 au fost realizate în județul Bihor, valoarea lor fiind de 73.148.000 lei. În 2010, în urma monitorizărilor apelor pe clase de calitate după indicatorii fizico-chimici efectuate de Administrația Bazinală de Apă Crişuri, a rezultat că 26% din râuri sunt de clasa I, 68% sunt râuri de clasa a II-a, 3,26% râuri de clasa a III-a, în timp ce 2,37% sunt râuri de clasa a IV-a. Cel mai mare volum de apă evacuat în 2010 a fost din unitățile de gospodărire comunală, urmat de unități industriale, piscicultură, gospodărire comunală pentru industrie, comerț şi servicii. Pe baza rezultatelor analizelor fizico-chimice, în 2010 au fost aplicate 31 de penalități pentru depăşirea limitelor admise la indicatorii de calitate prevăzuți în actele de reglementare. Valoarea penalităților aplicate anul trecut a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

03.02.2011

fost de 357.184.030 lei, din care s-au încasat 86,3 %, adică 308.205.840 lei. În 2010 au fost trasate benzile de inundabilitate pentru râurile Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede şi Barcău. În ceea ce priveşte inundațiile, în anul 2010 în bazinul Crişuri au fost înregistrate depăşiri ale cotelor de pericol, dar fără ca acestea să creeze pagube semnificative. Și pentru acest an ABA are mai multe planuri. Astfel, graficul prevede începerea lucrărilor la două acumulări nepermanente, este vorba despre Topa şi zona Criştior. De asemenea, în planul din acest an se încadrează şi finalizarea acumulării nepermanente de la Ginta. "Ne propunem să finalizăm lucrarea de la Ginta, care o este acumularea nepermanentă. În câteva săptămâni, în funcție de condițiile meteorologice, dorim să începem şi amenajarea malului Crişului din zona Colegiului Național "E. Gojdu"", a precizat Pastor Sandor, directorul ABA Crişuri./Crisana

De Ziua Zonelor Umede, ABA „Crișuri” anunţă că va monitoriza Parcul Natural CefaMiercuri, 2 februarie, Administrația Bazinală de Ape (ABA) „Crişuri” a sărbătorit 20 de ani de când România a ratificat documentul privind aderarea la Convenția asupra zonelor umede. În cadrul unei conferințe de presă în care a fost prezentat şi bilanțul pe 2010, conducerea ABA a detaliat problematica Zonelor Umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. Potrivit datelor prezentate, în lume, există peste 1.600 de asemenea zone, iar România are 5 astfel de suprafețe: Rezervația Biosferei Delta Dunării, Balta Mică a Brăilei, Lunca Mureşului (Arad şi Timis), Complexul Piscicol Dumbravița (Braşov) şi Lacul Techirghiol (Constanța). Chiar dacă pe teritoriul aflat sub jurisdicția ABA „Crişuri” nu sunt înregistrate zone umede, există totuşi nouă zone destinate protecției habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important. După cum apare în datele furnizate de conducerea ABA, începând cu anul 2007, din aceste zone se recoltează periodic probe în vederea monitorizării şi protejării mediului acvatic. Este vorba despre Parcul Național Munții Apuseni, Pârâul Peța, Complexul Hidrografic Valea Rece - Comuna Sălacea, Lacul Cicos - Comuna Săcuieni, Colonia de păsări de la Rădvani - Comuna Cefa, Izvoarele Mezotermale Răbăgani, Defileul Crişului Repede - Vadul Crişului, Defileul Crişului Negru - Șoimi şi Molhaşurile din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

03.02.2011

Valea Izbucelor – Valea de Sus. De asemenea, în cadrul întrevederii cu presa orădeană, conducerea ABA „Crişuri” menționează că, în urma unei decizii a Guvernului, din 2 decembrie 2010 există şi Parcul Natural Cefa (hartă în foto). Astfel, colonia de păsări de la Rădvani a fost inclusă în parc. De asemenea, din 2011, noul Parc Natural va intra şi sub monitorizare ABA, fiind şi arie protejată integrată în culoarul româno-maghiar pentru conservarea biodiversității./Bihor Stiri

2 februarie – Ziua Mondiala a Zonelor UmedeMiercuri, 2 februarie, se implinesc 20 de ani de cand Romania a ratificat documentul privind aderarea la Conventia asupra zonelor umede. Convenția asupra Zonelor Umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, a stabilit data de 2 februarie ca Zi Mondială a Zonelor Umede.În lume, exista în prezent peste 1600 zone umede de importanță internațională, având o suprafață totală de 145 milioane de hectare, în România fiind desemnate 5 site-uri:Rezervația Biosferei ”Delta Dunării’,Balta Mică a Brăilei, iar din anul 2006 au fost declarate şi Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timis), Complexul Piscicol Dumbravița (din Brasov) şi Lacul Techirghiol (din Constanța).Desi la nivelul bazinului hidrografic Crişuri nu sunt inregistrate zone umede. exista 9 zone destinate protecției habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important. Începând cu anul 2007, din aceste zone se recolteaza periodic probe în vederea monitorizării şi protejării mediului acvatic: Parcul Național Munții Apuseni, Pârâul Peța,Complexul Hidrografic Valea Rece-Comuna Sălacea, Lacul Cicos- Comuna Săcuieni,Colonia de păsări de la Rădvani-Comuna Cefa, Izvoarele Mezotermale Răbăgani, Defileul Crişului Repede- Vadul Crişului, Defileul Crişului Negru- Șoimi, Molhaşurile din Valea Izbucelor – Valea de Sus.Prin HG 1217 din 2 decembrie 2010 s-a instituit Parcul Natural Cefa, iar Colonia de păsări de la Rădvani din Comuna Cefa a fost inclusa in parc. Incepand cu acest an Parcul Natural Cefa va intra si sub monitorizare ABA Crisuri. Parcul este arie protejată integrată în culoarul româno-maghiar./Cris Tv

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

03.02.2011

Inca o zona de plimbareTaierea catorva copaci este pretul pe care oradenii trebuie sa-l plateasca pentru amenajarea in acest an a unei noi zone de promenada. Aceasta va avea o lungime de cateva sute de metri, intre podul Dacia si pasarela de langa Directia de Sanatate Publica. "Sa nu se taie copacii", cer oradenii, dar autoritatile ii linistesc: "Vom planta altii in locul lor!" Potrivit Administratiei Bazinale Ape Crisuri lucrarile vor incepe imediat dupa incalzirea vremii.www.tvs.ro/administratie/5449-inca-o-zona-de-plimbare.html

Pasztor Şandor, șeful Administraţiei Bazinale Crișuri: La revedere, plopilor!Directorul Administației Bazinale de Apă "Crişuri" Bihor, Pasztor Șandor a declarat miercuri în cadrul unei conferințe de presă că va propune Primăriei tăierea plopilor de pe malul stâng a Crişului Repede pe porțiunea cuprinsă între Podul Dacia şi Podul Intelectualilor. "Dacă Primăria va dori acolo taluz verde, atunci absolut tot ce e acolo, plopi şi tufişuri, trebuie tăiat. Părerea mea este că zona va arăta mult mai bine prin amenajarea unui taluz cu pantă blândă, cu un fel de amfiteatru pentru tineri şi zonă de recreere, decât arată în prezent", a spus Pasztor Șandor. Directorul ABA "Crişuri" Bihor a precizat că este vorba deocamdată doar de o propunere, dar înclină să creadă că va avea câştig de cauză. "Oricum peste patru sau cinci ani plopii aceia vor trebui tăiați. Au deja peste 40 de ani, sunt mari cât clădirea Colegiului Gojdu, aşa că "La revedere!"", a spus directorul. Pasztor a precizat că decizia finală cu privire la felul în care va trebui să arate zona va aparține municipalității. "Noi trebuie să ştim dacă Primăria vrea taluz înierbat sau vrea ca zona să arate tot aşa. Dacă vrea taluz cu o pantă blândă va trebui să aducem aici mult pământ. Asta va ridica cu ceva costul lucrărilor, dar nu va fi o problemă pentru că acum avem banii. Nu ştiu însă dacă peste câțiva ani, când plopii bătrâni vor trebui tăiați, vom mai avea...", a spus Pasztor. Lucrările la porțiunea de râu din zona centrală a municipiului au fost estimate la circa 4 milioane de lei şi vor demara în primăvară, imediat ce vremea va permite. Pe ambele maluri vor fi amenajate pasarele pietonale la nivelul luciului de apă, prin lucrări care se vor face direct în râu şi nu vor afecta zona de luncă a Crişului Repede./Bihoreanul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

03.02.2011

Şeful ABA „Crișuri” vrea să tundă o parte a malului stâng al Crișului RepedeÎn timp ce malul înalt din dreptul turnului Primăriei Oradea stă să cadă de ani de zile, conducerea Administrației Bazinale de Apă (ABA) „Crişuri” (în gestiunea căreia se află acea porțiune) visează la avioane. În cadrul unei conferințe de presă, miercuri (2 februarie), directorul executiv Pasztor Sandor (foto) a declarat că are în plan tăierea plopilor care merg în paralel cu clădirea Colegiului Național „Emanuil Gojdu”. Motivația ar fi că arborii sunt bătrâni, au crescut deja peste clădirea menționată şi că, peste câțiva ani, oricum vor trebui tăiați. În locul perdelei naturale de pe acel tronson (controversat) al cursului urban al Crişului Repede, directorul Pasztor vede deja o zonă de taluz (ceva de genul zonei de lângă fostul Centru de Calcul), cu iarbă şi cu un amfiteatru, un loc în care, vezi Doamne, tinerii ar putea să se relaxeze. Directorul udemerist crede şi că are şanse de reuşită în materie de promovare a acestei idei pe lângă conducerea Municipiului Oradea şi aici nu putem decât să îi dăm dreptate: Pasztor Sandor este şi consilier local, unul dintre viceprimari este tot de la UDMR, iar administrația Bolojan este în relații extrem de bune cu ABA „Crişuri”. În mod ciudat, deşi bate la ochi de o bună bucată de vreme, nimeni dintre cei cu putere de a rezolva problema nu s-a axat încă pe consolidarea malului stâng, în aval de Podul Ferdinand, chiar aproape de geamul biroului primarului urbei, care este un real pericol. Nici cei care trec pe trotuarul respectiv nu sunt în deplină siguranță (cum de fapt sunt şi avertizați de un panou), dar nici pescarii sau plimbăreții care coboară lângă cursul de apă, unde se pot trezi oricând cu o bordură ornamentală în cap (vezi foto alăturat). În schimb, se nasc tot felul de idei reformiste şi, culmea, din nou pe porțiunea de mal care, în urmă cu 4 ani, a fost scenă de război între Direcția Apelor Crişuri (numele precedent al ABA) şi orădenii care s-au opus betonării malului. Potrivit directorului actual, Pasztor Sandor, ar urma ca deja în primăvara acestui an să demareze lucrările de înfrumusețare pe malul stâng din zona centrală a Oradiei. Costurile: aproximativ un milion euro./Bihor Stiri

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

03.02.2011

Lacul Surduc – 4,6 milioane de euro pentru transformarea zonei intr-una dedicata turismului de masaDe peste 4,6 milioane euro are nevoie Administratia Bazinala a Apelor Banat (ABAB) pentru revitalizarea zonei Lacului Surduc, din Timis. Vestea buna este ca lucrarile vor incepe in aceasta primavara. Vestea proasta: unii cetateni vor ramane fara terenuri si casele de vacanta construite fara autorizatie. Directorul Administratiei Bazinale din Banat, Titu Bojin, a declarat pentru www.opiniatimisoarei.ro ca s-au obtinut fonduri pentru anul in curs, pentru a se inchide coada lacului si pentru a se ridica si cota de apa. Bojin a precizat ca proprietarii terenurilor care vor fi afectate de aceste lucrari vor fi despagubiti. “Am reusit sa obtinem bani pentru anul 2011 si probabil si 2012 pentru Lacul Surduc si vom incerca sa finalizam proiectul. Este laudabil faptul ca pentru terenurile care vor fi disponibilizate in continuare sunt posibile recuperari de sume in functie de valoarea stabilita de comisia de la nivel national peentru aceste suprafete. Se pune in discutie ca oamenii sa nu ramana nemultumiti in totalitate vizavi de terenurile pe care le vor pierde prin aceasta masura. Am promisiunea de la nivelul Administratiei Nationale a Apelor, de la minister, de la Prefectura si Consiliul Judetean Timis, unde s-a discutat acest proiect si speram ca intr-adevar el sa poata sa fie inclus in ceea ce ne doream noi, sa fie un proiect turistic international in asa fel incat sa putem avea si noi o zona, mai ales ca este singura din Timis, care ne poate duce spre acest turism civilizat si cu conditii cat mai aproape de cele europene“, a precizat Titu Bojin. Suma despre care Bojin spune ca s-a primit este de 200 de miliarde de lei vechi, adica circa 4,6 milioane de euro. “Sunt bani ceruti si aprobati ca si total, urmeaza sa vedem cati vom primi in acest an. Proiectul este propus pentru 2 ani si sper ca in acesti doi ani sa primim acesti bani si sa putem inchide lucrarea“, a mai spus directorul ABAB.Lucrarile vor presupune si inlocuirea utilajelor existente in zona lacului, vechi de zeci de ani, refacerea digurilor si cresterea volumului de apa. Aceasta din urma masura va asigura, pe viitor, cresterea debitului pe raul Bega, pentru ca acesta sa poata deveni navigabil.Majorarea volumului de apa va duce si la inundarea caselor construite pe marginea lacului. “Cei care au construit case sub cota de 196 m vor fi inundati. Terenurile vor intra sub apa. Posibil sa existe despagubiri si pentru ei. Unii au construit

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

03.02.2011

fara a avea autorizatie“, a precizat Bojin.In urma cu trei ani, finantarea de peste patru milioane de euro din fonduri Phare a fost pierduta de catre Consiliul Judetean Timis, motivul fiind faptul ca proprietarii de terenuri de la marginea lacului si-au ridicat constructii tocmai fara a avea autorizație. Cum aceste documente nu s-au obtinut in timp util, finantarea a picat. Ulterior, discutiile s-au axat pe “spargerea” proiectului in altele mai mici, pentru asfaltare, canalizare, protectia mediului. (www.opiniatimisoarei.ro)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL

Masă rotundă de Ziua Zonelor UmedeZiua Mondială a Zonelor Umede a fost sărbătorită, ieri, la sediul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, prin organizarea unei mese rotunde având ca temă cunoaşterea şi protejarea zonelor umede, la care au participat elevi din cadrul Colegiului Economic Carol I din Constanța, studenți ai Universității Maritime Civile şi voluntari de la Corpul Voluntarilor Gărzii Naționale de Mediu. Tinerii de la Colegiul Carol I au făcut o prezentare a celor cinci situri Ramsar, existente în România, şi anume, Rezervația Biosferei “Delta Dunării”, Balta Mică a Brăilei, Lunca Mureşului, Complexul Piscicol Dumbrăvița şi Lacul Techirghiol. Discuțiile purtate în cadrul mesei rotunde au reliefat faptul că sunt necesare acțiuni de informare ale populației privind importanța acestor zone şi avantajele pe care le aduc comunităților umane. Cei prezenți au precizat faptul că acțiunile trebuie derulate cu preponderență în mediul rural, în special în comunitățile care beneficiază de aceste zone umede. Telegraf

ABADL a sărbătorit Ziua Mondială a Zonelor UmedeZiua Mondială a Zonelor Umede a fost sărbătorită astăzi, la sediul ABADL Constanța, unde a fost organizată o masă rotundă având ca temă cunoaşterea şi protejarea zonelor umede, la care au participat elevi din cadrul Colegiului Economic Carol I din Constanța, studenți ai Universității Maritime Civile şi voluntari de la Corpul Voluntarilor Gărzii Naționale de Mediu. Tinerii de la Colegiul Carol I au facut o prezentare a celor cinci

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

03.02.2011

situri Ramsar, existente în România, Rezervația Biosferei "Delta Dunării", Balta Mică a Brăilei, Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăvița (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanța).Zonele umede reprezintă întinderile de bălți, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină. Ziua de Constanta

Ziua Zonelor Umede la ABADLZiua Mondială a Zonelor Umede a fost sărbătorită miercuri, 2 februarie, la sediul ABADL Constanța. Elevi din cadrul Colegiului Economic „Carol I“, studenți ai Universității Maritime Civile şi voluntari de la Corpul Voluntarilor Gărzii Naționale de Mediu au participat la o masă rotundă având ca temă cunoaşterea şi protejarea zonelor umede.Tinerii de la Colegiul „Carol I“ au făcut o prezentare a celor cinci situri Ramsar existente în România – Rezervația Biosferei Delta Dunării, Balta Mică a Brăilei, Lunca Mureşului (județele Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăvița (județul Braşov) şi Lacul Techirghiol (județul Constanța). Jurnal de Constanta

Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral a Sarbatorit Ziua Mondiala a Zonelor Umede Ziua Mondiala a Zonelor Umede a fost sarbatorita astazi, la sediul ABADL Constanta. Astfel, a fost organizata o masa rotunda avand ca tema cunoasterea si protejarea zonelor umede, la care au participat elevi din cadrul Colegiului Economic Carol I din Constanta, studenti ai Universitatii Maritime Civile si voluntari de la Corpul Voluntarilor Garzii Nationale de Mediu. Tinerii de la Colegiul Carol I au facut o prezentare a celor cinci situri Ramsar, existente in Romania, si anume, Rezervația Biosferei “Delta Dunării”, Balta Mică a Brăilei, Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăvița (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanța).Discutiile purtate in cadrul mesei rotunde au reliefat faptul ca sunt necesare actiuni de informare ale populatiei privind importanta acestor zone si avantajele pe care le aduc comunitatilor umane.Cei prezenti au precizat faptul ca actiunile trebuie derulate cu preponderenta in mediul rural, si in

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

03.02.2011

special in comunitatile care beneficiaza de aceste zone umede. Informatii suplimentare:Zonele umede reprezinta intinderile de balti, mlastini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce sau sarata, inclusiv intinderi de apa marina. Ceea ce isi propune Conventia Ramsar este de a conserva zonele umede, fauna si flora care servesc ca habitat al pasarilor acvatice, iar, pe de alta parte, constituie cele mai importante resurse de valoare economica, naturala, stiintifica si recreativa. Gazeta de Navodari

Ziua Zonelor Umede, sarbatorita si la ConstantaZiua Mondiala a Zonelor Umede a fost sarbatorita astazi, la sediul ABADL Constanta.Astfel, a fost organizata o masa rotunda avand ca tema cunoasterea si protejarea zonelor umede, la care au participat elevi din cadrul Colegiului Economic Carol I din Constanta, studenti ai Universitatii Maritime Civile si voluntari de la Corpul Voluntarilor Garzii Nationale de Mediu. Tinerii de la Colegiul Carol I au facut o prezentare a celor cinci situri Ramsar, existente in Romania, si anume, Rezervația Biosferei “Delta Dunării”, Balta Mică a Brăilei, Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăvița (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanța). Discutiile purtate in cadrul mesei rotunde au reliefat faptul ca sunt necesare actiuni de informare ale populatiei privind importanta acestor zone si avantajele pe care le aduc comunitatilor umane. Cei prezenti au precizat faptul ca actiunile trebuie derulate cu preponderenta in mediul rural, si in special in comunitatile care beneficiaza de aceste zone umede. Informatii suplimentare: Zonele umede reprezinta intinderile de balti, mlastini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce sau sarata, inclusiv intinderi de apa marina. Ceea ce isi propune Conventia Ramsar este de a conserva zonele umede, fauna si flora care servesc ca habitat al pasarilor acvatice, iar, pe de alta parte, constituie cele mai importante resurse de valoare economica, naturala, stiintifica si recreativa. Observator

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

03.02.2011

Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral a Sarbatorit Ziua Mondiala a Zonelor UmedeZiua Mondiala a Zonelor Umede a fost sarbatorita astazi, la sediul ABADL Constanta. Astfel, a fost organizata o masa rotunda avand ca tema cunoasterea si protejarea zonelor umede, la care au participat elevi din cadrul Colegiului Economic Carol I din Constanta, studenti ai Universitatii Maritime Civile si voluntari de la Corpul Voluntarilor Garzii Nationale de Mediu. Tinerii de la Colegiul Carol I au facut o prezentare a celor cinci situri Ramsar, existente in Romania, si anume, Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, Balta Mică a Brăilei, Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăvița (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanța). Discutiile purtate in cadrul mesei rotunde au reliefat faptul ca sunt necesare actiuni de informare ale populatiei privind importanta acestor zone si avantajele pe care le aduc comunitatilor umane. Cei prezenti au precizat faptul ca actiunile trebuie derulate cu preponderenta in mediul rural, si in special in comunitatile care beneficiaza de aceste zone umede. Informatii suplimentare: Zonele umede reprezinta intinderile de balti, mlastini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce sau sarata, inclusiv intinderi de apa marina. Ceea ce isi propune Conventia Ramsar este de a conserva zonele umede, fauna si flora care servesc ca habitat al pasarilor acvatice, iar, pe de alta parte, constituie cele mai importante resurse de valoare economica, naturala, stiintifica si recreativa. Replica

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Aproape șapte lei pentru un metru cub de apăApă mai scumpă în Valea Jiului. Începând de miercuri, prețul unui metru cub de apă a fost majorat cu câțiva bani față de prețul de anul trecut. Astfel, dacă până acum câteva zile prețul unui metru cub de apă era 2,52 de lei, începând din luna februarie acesta a ajuns la 6,80 lei, valoare în care sunt incluse apa potabilă şi canalizarea. Trei variante pentru “legenda” majorării prețului la apa potabilă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

03.02.2011

Varianta 1: Modernizarea rețelelor de canalizare aduce scumpiri semnificative la prețul apei potabile. Potrivit unor reprezentanți ai ApaServ Petroşani, prețul unui metru cub de apă a fost majorat în urma lucrărilor de modernizare la sistemele de canalizare ce se execută în Valea Jiului. Astfel, prețul apei potabile a fost majorat pentru a acoperi costul lucrărilor executate la sistemul de canalizare din Valea Jiului, deşi aceste finanțări provin din fonduri structurale.Varianta 2: Apele Române au impus majorarea prețului la apăO altă variantă vehiculată la ApaServ este aceea că cei de la Apele Române au cerut majorarea prețului la apa potabilă printr-un ordin al ANRSC. Cei de la ApaServ plătesc apa brută la Apele Române care aparțin de filiala Direcției Apelor Jiul Craiova (DAJ).Varianta 3: Apele Române nu cer majorarea prețuluiReprezentanții Apelor Române Petroşani dezmint informațiile conform cărora majorarea ar porni de la DAJ Craiova. Aceştia afirmă că cei de la ApaServ au majorat prețul apei potabile pentru a nu intra în insolvență şi pentru a-şi putea achita datoriile către Apele Române. Potrivit coordonatorului de la ANRSC Deva, Sergiu Tenț, prețul apei potabile a fost majorat în urma unei note de fundamentare elaborate de cei de la ApaServ.“Dacă nota de fundamentare e justificată nu ne putem opune ca să nu aprobăm creşterea prețului la apă”, declară pentru Gazeta Văii Jiului, coordonatorul ANRSC Deva. Totodată, coordonatorul afirmă că unul dintre motivele pentru care a fost majorat prețul apei este majorarea prețului la combustibil, dar acesta nu este singurul motiv. Coordonatorul nu a putut oferi mai multe informații cu privire la majorările la prețul unui metru cub de apă. Directorul de la ApaServ Petroşani, Cristian Ionică nu a putut fi contactat până la închiderea ediției. (Gazeta Văii Jiului)

Teme similare

Ziua Mondială a Zonelor Umede, sărbătorită pe 2 februariePe 2 februarie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Zonelor Umede. În urmă cu 40 de ani, se semna la Ramsar, în Iran, Convenția asupra Zonelor Umede, tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acțiunilor naționale şi cooperării internaționale pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

03.02.2011

conservarea şi utilizarea rațională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă.În prezent, există 150 de părți contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1.600 zone umede de importanță internațională, având o suprafață totală de 145 milione de hectare.De la aderarea României (1991) şi până în prezent, cinci regiuni din țară au fost desemnate situri Ramsar: Rezervația Biosferei “Delta Dunării” (în 1991) şi Balta Mică a Brăilei (în 2001), Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăvița (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanța) (1996). Desemnarea unei zone umede ca site Ramsar este o recunoaştere a importanței acestor zone ca resurse de mare valoare economică, naturală, ştiințifică şi a rolului lor multiplu în menținerea calității mediului prin controlul inundațiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, stabilizarea țărmurilor şi protecția împotriva furtunilor, retenția nutrienților şi sedimentelor, atenuarea schimbărilor climatice, purificarea apei, menținerea biodiversității. Zonele umede reprezintă întinderile de bălți, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină. România va găzdui în prima parte a anului 2012 cea de-a unsprezecea reuniune a Conferinței Părților la Convenția de la Ramsar asupra zonelor umede de importanță internațională. (Lupa)

74 milioane de euro pentru extinderea reţelei de apă şi canalizareJudețul Mehedinți trebuie să se alinieze la standardele impuse de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte alimentarea localităților cu apă şi canalizare. În prezent, din totalul localităților rurale ale Mehedințiului, doar 50% beneficiază de alimentare cu apă. În această pondere este inclus şi municipiul Drobeta-Turnu-Severin. În ceea ce priveşte canalizarea, situația este cu mult mai delicată, întrucât doar 50 la sută din totalul numărului de locuitori ai județului nostru se bucură de astfel de servicii. La nivelul județului Mehedinți au fost depuse mai multe proiecte de finanțare privind extinderea rețelei de apă şi canalizare. Astfel de investiții sunt în derulare în localitățile Eşelnița, Dubova şi Șvinița, iar, după finalizare, numărul populației județului Mehedinți care beneficiază de servicii de canalizare şi alimentare cu apă va creşte.Proiect pentru zonele urbane aglomerate: Pentru a veni în sprijinul populației din zonele cu o aglomerație

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

03.02.2011

urbană mai mare de 10.000 de locuitori, preşedintele Consiliului Județean Mehedinți, Marius Bălu, a convocat ieri, o şedință cu membrii comisiei de evaluare, pentru a discuta despre punerea în aplicare a unui proiect de reabilitare, modernizare şi construcție de noi si s-teme de alimentare cu apă, ce urmează a fi depus la Ministerul Mediului. Finanțarea depăşeşte 74 de milioane de euro, iar jumătate din sumă îi va reveni municipalității. „Am avut o ultimă şedință pentru a pune la punct anumite solicitări ale municipalității legate de extinderea alimentării cu apă pentru zonele ANL, Aeroport şi Apolodor din Drobeta-Turnu-Severin, dar şi ultimele modificări aduse proiectului, pentru că săptămâna viitoare intenționăm să-l depunem la Ministerul Mediului. Concret, este vorba de un proiect destul de amplu, care vizează, în general, localitățile cu o aglomerație urbană mai mare de 10.000 de locuitori, iar aici ne referim la oraşe precum Strehaia, Vînju Mare, Baia de Aramă sau localități precum Cujmir sau zonele Gura Văii, Cerneți, Breznița şi Magheru, plus o parte din rețeaua municipiului care încă nu a fost reabilitată până acum”, a precizat preşedintele Consiliului Județean Mehedinți, Marius Bălu. Preşedintele forului mehedințean a adăugat că proiectul va fi depus spre aprobare săptămâna viitoare şi speră că acesta va trece fără probleme.Lucrările vor demara la sfârşitul lunii octombrie: Ședința de ieri a avut drept scop şi realizarea unei corelări între proiectul de reabilitare, modernizare şi construcție de noi sis¬teme de alimentare cu apă în zonele municipiului Drobeta-Turnu-Severin, a căror rețea de alimentare cu apă nu a fost modificată, şi proiectul de asfaltare al străzilor municipale, care va demara în această primăvară. „Întâlnirea de ieri a presupus punerea la punct a ultimelor detalii privind studiul de fezabilitate ce va trebui trimis săptămâna viitoare la Ministerul Mediului pentru corecție, după care proiectul va fi depus la Bruxelles pentru aprobarea finanțării. Dacă acesta va fi aprobat la sfârşitul lunii august, în septembrie intenționăm să ți¬nem licitațiile, pentru că în momentul de față, în paralel cu studiul de fezabilitate, s-a lucrat şi la caietele de sarcini şi, astfel, la sfârşitul lui octombrie vom fi pregătiți pentru începerea lucrărilor”, a subliniat directorul societății de apă-canal din Drobeta-Turnu-Severin, Ilie Pisoi (foto). Potrivit sursei citate, durata de implementare a proiectului este până în anul 2015, însă aceasta poate suferi modificări în funcție de începutul lucrărilor şi de contestațiile apărute ulterior. Hotărâre de Consiliu Județean

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

03.02.2011

pentru aprobarea proiectului: Pentru punerea în aplicare a proiectului este nevoie de semnarea unui contract între Primăria municipiului Drobeta-Turnu-Severin şi Consiliul Județean Mehedinți. Proiectul de hotărâre privind cofinanțarea investiției pentru reabilitarea, modernizarea şi construcția noilor sisteme de alimentare cu apă trebuie aprobată în şedința de Consiliu Județean. „După şedința de ieri, aşteptăm semnarea acordului de parteneriat cu Primăria municipiului Drobeta-Turnu-Severin, ca moment extrem de important, din punct de vedere juridic, în scrierea aplicației, iar la sfârşitul lunii februarie va trebui să pronunțăm o hotărâre de Consiliu Județean prin care să aprobăm, de principiu, cofinanțarea pentru proiectul despre care s-a vorbit şi celelalte condiții”, a declarat Andi Nodiț (foto), vicepreşedintele Consiliului Județean Mehedinți. (Informatia de Severin)

Lucrările la staţia de epurare sunt pe ultima sută de metriLucrările la stația de epurare a municipiului Drobeta-Turnu-Severin sunt efectuate în momentul de față în procent de peste 70 la sută. Până la data de 23 mai 2011, constructorul mai are de efectuat câteva lucrări de montaj echipament şi instalații. Inițial, conform proiectului, stația de epurare ar fi trebuit să fie dată în folosință la sfârşitul anului 2010. Lucrările au fost însă întârziate din cauza firmelor care au constestat licitația prin care a fost desemnat constructorul. „Termenul de finalizare al proiectului ISPA, în conformitate cu prevederile memorandumului de finanțare, era pentru stația de epurare, 31 decembrie 2010. Având în vedere că licitația a fost reluată de mai multe ori şi că au fost contestații chiar şi în instanță, a mai rămas ca termen de execuție doar un an de zile. Acest termen a fost cam artificial şi câştigătorul licitației nu a putut să se încadreze. Atunci, am fost nevoiți să cerem extinderea termenului pentru finalizarea stației de epurare, fiind aprobată data de 23 mai 2011. Eu am speranța că vor respecta termenul de execuție, fiindcă peste 70 la sută din realizarea fizică a construcțiilor este finalizată”, ne-a declarat directorul SC SECOM SA, Ilie Pisoi. Imediat cum temperaturile vor permite, constructorul va începe montarea echipamentelor.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

03.02.2011

Peste 40 de milioane de euro, valoarea proiectului: Construcția stației de epurare face parte, alături de reabilitarea rețelei de apă-canal şi a uzinei de apă, dintr-un amplu proiect ISPA pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă în municipiul Drobeta-Turnu-Severin. Valoarea proiectului este de circa 41 de milioane de euro, din care numai pentru construcția stației de epurare au fost alocate 4,5 milioane de euro. Din această sumă, 75 la sută reprezintă fonduri ISPA nerambursabile, patru milioane de euro sunt fonduri guvernamentale, iar şase milioane de euro au fost asigurate de către beneficiarul final, Secom SA. Reabilitarea uzinei de apă a fost finalizată la data de 11 noiembrie 2009, iar reabilitarea sistemului de rețele de apă şi canalizare a fost finalizată la data de 30 noiembrie 2010. 6.288.000 de euro a reprezentat suma cheltuită pentru reabilitarea stației de tratare a apei potabile. Prin realizarea acestui obiectiv, apa care ajunge acum la robinetul severinenilor este de o calitate superioară, prin scăderea cantității de aluminiu rezidual şi a substanțelor organice din conținut. Practic, cu bani europeni, a fost schimbat vechiul proces tehnologic cu un nou proces de flotație-filtrare, a fost reabilitată clădirea administrativă şi clădirea filtrelor, a fost reabilitată partea electrică şi de instrumentare a stației. În celelalte două etape ale proiectului, a urmat reabilitarea a circa 30 de kilometri de rețea de apă şi canal şi construcția unei stații de epurare a apei. (Informatia de Severin)

De ce nu se face podul către Băsești?Primarii Anghel Gâdea şi Andronie Grigore pot face viața mai uşoară unor săteni care au nevoie de un pod pentru a nu rămâne izolați de restul lumii, dincolo de râul Coşuştița. Însă, în loc să găsească o soluție concretă şi rapidă, cei doi aleşi se contrează pe acest subiect, din care perdanți rămân, în continuare, sătenii. Construirea unui pod peste râul Coşuştița către satele Budăneşti şi Băseşti se lasă în continuare aşteptată. Cei care se încumetă să treacă cu maşinile prin apa care pe alocuri trece de genunchi, riscă să fie luați la vale, ori să rămână blocați şi să fie traşi cu carul cu boi. Iar cei fără maşini pot trece râul doar peste o pun¬te putredă din lemn, care se poate rupe oricând. Cum satele cu pricina aparțin de comune diferite, disperarea acestor oameni nu pare să-i sensibilizeze pe primarul din comuna Bîlvăneşti, Anghel Gâdea şi pe primarul din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

03.02.2011

comuna Ilovăț, Andronie Grigorie. De precizat, că primul sat de dincolo de râu este Budăneştiul, ce aparține de comuna Ilovăț, cătun în care nu trăiesc mai mult de zece famili. Iar dincolo de Budăneşti este satul Băseşti, ce aparține de comuna Bâlvăneşti, unde trăiesc în jur de 100 de familii.Satul datează din anul 1400: În monografia satului Băseşti se arată, printre altele, că aici a trăit un boier pe nume Băsescu. „Satul datează din jurul anului 1400, când Mihnea Vodă a dat pământurile ce formează hotarul satului la doi oameni ai lui Badea, care s-au numit mai târziu Băsescu şi lui Dobromir. În anul 1464, Vlad Ţepeş a întărit această danie prin acte scri-se pe piele de ciută, ce au fost ridicate de la comună de Academia Română, prin anul 1924”. Dincolo de râul Coşuştița, la câțiva metri, locuieşte Ion Ciuşdic, de 69 de ani, un bătrân gospodar, care se mândreşte cu o pereche de boi. „Eu şi alte opt familii de aici facem parte din satul Budăneşti, ce aparține de Ilovăț. Ceva mai sus este Băseştiul. Prin apă se poate trece doar cu carele trase de boi sau cu căruțele. Eu cu boii mei am tras pe mulți din apă. E păcat că primăriile nu se unesc să facă un pod”, ne-a povestit Ion Ciuşdic. La nici doi kilometri depărtare se află satul Băseşti, unde trăiesc în jur de 100 de fa¬milii. „Maşinile de pompieri, salvările şi alte autoturisme nu trec prin apă. Dacă se îmbolnăveşte unul, îl trece cu căruța peste apă la Salvare. Mai grav ar fi dacă ia o casă foc. Eu aici m-am născut şi am crescut şi aici vreau să mor. Am plecat doar cât am fost cu serviciul la Se¬verin, în cons¬trucții”, povesteşte Teodor Filip, în vârstă de de 65 de ani.Gâdea dă vina pe AndroniePrimarul din Bîlvăneşti, Anghel Gâdea (foto) susține că nu poate construi podul din vina primarului din Ilovăț, Grigore Adronie, întrucât acesta din urmă nu este de acord să-i cedeze în administrarea comunei sale zo¬na respectivă deoarece e ilegal: „Eu nu pot să contruiesc un pod pe raza altei comune pen¬tru că nu ne permite legea. Zona res¬pec¬tivă care duce către satul Băseşti, face parte din comuna Ilovăț şi nu din comuna Bîlvăneşti. De fapt, sunt acolo doar cinci sau şase ca¬se, plus zona pe care trebuie construit podul. I-am propus primarului din Ilovăț să-mi cedeze mie acel teren cu câteva case. A refuzat! În aceste condiții, ar trebui ca dumnealui să facă podul. Dar nu-l face din mai multe motive. E vorba de foarte puțini locuitori ai comunei sale şi poate nu are nici bani. Eu aş face podul dacă mi-ar ceda-o” ne-a declarat primarul Anghel Gâdea.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

03.02.2011

Andronie dă vina pe GâdeaLa rândul său primarul din Ilovăț, Grigore Andronie (foto) dă vina pe primarul din Bîlvăneşti, Anghel Gâdea: „Nu sătenii mei din Budăneşti au nevoie de pod, pentru că sunt puțini, ci să¬tenii lui Gâdea din satul Băseşti au cea mai mare nevoie de un pod. El pune problema că nu-i cedez din teritoriul comunei mele. Păi suntem la Yalta să împărțim pământ cum vrem? El nu ştie legea, domnule! Ca să cedezi un teren în administrarea altei comune, trebuie să faci referendum în acest sens, să le explici oamenilor de ce-l faci şi apoi să vezi dacă sunt de acord cu asta prin vot! Este adevărat că primarul Gâdea n-are obligația legală să facă podul, pentru că nu-i pe terenul comunei lui. Dar are obligație morală! În condițiile în care eu nu am bani de aşa ceva, cred că cel mai bine ar fi să ne punem împreună la masa discuțiilor, să găsim o soluție!” ne-a declarat primarul Andronie Grigore. (Informatia de Severin)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Gheţuri pe BistriţaRâul Bistrița este blocat pe o distanță de 12 kilometri de zăpor, în zona comunei Poiana Teiului, potrivit ultimei situații întocmite de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Neamț şi remisă, ieri, grosimea stratului de gheață fiind de până la 5 metri. În satul Topoliceni au fost semnalate infiltrații în trei beciuri, apa fiind de circa jumătate de metru. Temperatura era, miercuri la prânz, minus 2 grade Celsius, la postul hidrometric din localitate. Fenomenul este monitorizat în permanență de subofițeri ai ISU Neamț şi de membrii comitetului local pentru situații de urgență. Evenimentul (Neamt)

Zăporul se întinde pe 7,5 kilometri lungimeGheața formată pe râul Bistrița ocupa, la începutul acestei săptămâni, un tronson de 7,5 kilometri. Extinderea fenomenului de zăpor a fost favorizată de menținerea pentru o perioadă îndelungată a temperaturii sub -10 grade Celsius. Din fericire, aceste schimbări nu au produs şi inundații, aşa cum s-a întâmplat la sfârşitul anului trecut, când apele râului s-au revărsat în mai multe gospodării din comuna Poiana Teiului. În consecință,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

03.02.2011

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Neamț respectă şi acum măsura de monitorizare a cursului râului pentru a preîntâmpina eventuale calamități naturale. Din datele întocmite de autorități, zăporul este localizat pe sectorul cuprins între aval de viaductul Poiana Largului şi podul Ruseni, din comuna Poiana Teiului, pe o lungime de 7,5 kilometri. Pe toată această lungime râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,2 şi trei metri şi gheață la maluri cu grosimi de la unu la şase metri. În amonte de pod Ruseni, râul prezintă canal dezghețat cu lățimi de la 10 metri până la curs liber, iar grosimea gheții la mal este de până la doi metri. În aval de canalul fugă din zona Pârâul Pântei, se găsesc aglomerări de ghețuri pe lungime de circa 30 de metri, cu grosimi între de 0,2 şi 0,5 metri. Din amonte curge zai pe circa 60 - 70 % din suprafața apei. Modificările sunt urmărite din oră în oră de către o echipă de pompieri de la Garda II Poiana Teiului dar şi de personal specializat din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamț şi din cadrul primăriilor Borca, Farcaşa şi Poiana Teiului. Realitatea Media (Neamt)

Dezbatere privind situatia AmurcoEliberarea unei noi autorizatii de mediu in vederea functionarii in conditii legale a societatii Amurco a incins spiritele. Mai multi bacauani, reprezentanti ai societatii civile, au cerut lamuriri directorului Agentiei pentru Protectia Mediului Bacau. Poluarile repetate din ultima perioada care au culminat cu accidentul din data de 4 ianuarie, când poluarea a depasit de 15 ori limitele admise de lege au fost principalele subiecte ale discutiei. Drept pentru care, reprezentantii societatii civile au cerut reprezentantilor Agentiei pentru Protectia Mediului mai multe explicatii. Nelamuririle au vizat eliberarea unei noi autorizatii de mediu, sanatatea bacauanilor si soarta haldei de fosfogips. “De zeci de ani nu s-a facut absolut nimic cu aceasta halda. Pentru noi este greu de crezut ca se va face ceva in acest sens de acum inainte”, a declarat Aurelian Chiscop. “Ce se intâmpla acum? Halda trebuie neutralizata”. Situatia producatorului de ingrasaminte chimice este de notorietate si a fost analizata si intr-o dezbatere publica organizata in vara anului trecut. Nu este insa singura societate de acest gen din tara care se confrunta cu astfel de probleme. “Aceleasi neplaceri le mai intâlnim in trei locatii din tara. Se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

03.02.2011

incearca neutralizarea acestor deseuri cu bani europeni”, a afirmat directorul APM Bacau, Paul Toderica. Societatea Amurco este in plin proces de reautorizare, dupa ce vechea autorizatie de mediu a expirat la data de 31 decembrie 2010. Autorizatia de mediu nu poate fi obtinuta fara ca Administratia Bazinala a Apelor Siret sa elibereze avizele necesare. Desteptarea (Bacau)

Teme de mediu

Semnaturi pentru inchiderea AmurcoUn grup de bacauani a inceput stringerea de semnaturi pentru a sensibiliza autoritatile de mediu in privinta societatii Amurco SRL Bacau, firma care se face vinovata de poluarea cu amoniac a orasului. In prima zi de colectare, 400 de bacauani au semnat pentru ca Agentia de Protectie a Mediului sa nu mai inoiasca autorizatia combinatului chimic. Autorizatia de mediu a societatii Amurco SRL a expirat la finele anului trecut iar in aceasta perioada are loc procedura de evaluare pentru eliberarea uneia noi. Ziarul de Bacau

Peste 5.000 de băcăuani protestează pentru închiderea AmurcoPeste 1.000 de locuitori ai municipiului Bacău, împreună cu 660 de utilizatori de Facebook la care se adaugă 4.000 de săteni ai comunei Nicolae Bălcescu şi-au dat semnătura pentru închiderea combinatului de îngrăşăminte chimice Amurco.Petițiile au fost depuse la Ministerul Mediului, la toate instituțiile regionale şi naționale de protecție a mediului şi la Prefectură. Inițiativa aparține unui grup de 18 locuitori ai Bacăului format din oameni de afaceri, avocați, funcționari publici, elevi, studenți, jurnalişti şi actori iar sloganul care stă la baza protestului este "Închideți Amurco, opriți poluarea!". La scurt timp, alături de aceştia s-au adăugat alte mii de persoane. Răbdarea băcăuanilor a luat sfârşit la începutul lunii ianuarie când Amurco a poluat municipiul şi comunele din zonă de 16 ori mai mult decât nivelul maxim admis. "Vreau să se închidă Amuroco, deoarece e principalul pericol pentru oamenii care trăiesc în Bacău. De peste 15 ani ni se promite că se vor face modernizări şi practic nu se întâmplă nimic. Fie că acest combinat s-a chemat CIC, Sofert sau Amurco, nimeni nu a catadicsit să facă vreo

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

03.02.2011

modernizare a instalațiilor", a spus Aurelian Chiscop, unul dintre cei 18 inițiatori ai protestului."În Olanda Amurco era închis de multă vreme!"Cetățeanul olandez Andre Muit, stabilit de 16 ani în Bacău şi preşedintele Asociației Betania, afirmă că a semnat această petiție deoarece este sătul de amoniacul pe care îl respiră zilnic."Provin dintr-o țară unde se pune accentul pe aerul curat. De când am ajuns în Bacău, acest combinat mă tot poluează. Dacă era în Olanda, Amurco era închis de multă vreme! Ce nu înțeleg eu este faptul că pe hârtie totul este ok, însă de fapt populația se sufocă", a afirmat Andre Muit. Directorul Agenției pentru Protecția Mediului Bacău, Paul Toderică, recunoaşte că în acest moment Amurco funcționează fără autorizație de mediu şi ea trebuie să fie eliberată luna aceasta. Decizia aparține însă unei comisii de analiză şi se va da în următoarea perioadă de timp."Se va ține seama şi de petițiile băcăuanilor, dar trebuie să ascultăm şi punctul de vedre al conducerii Amurco. Nu ştiu dacă se va elibera sau nu autorizație de mediu şi nici dacă Amurco se va închide sau nu. Indiferent de decizia care se va lua, ea trebuie să fie în conformitate cu prevederile legale", a declarat directorul Toderică. Adevarul de Seara (Bacau)

Lupta pentru sanatatea bacauanilorUn grup de initiativa civica printre care ma numar si eu, ne-am reunit la masa "negocierilor", pentru a gasi solutii in cazul Amurco. Probabil ca este cea mai puternica initiativa impotriva poluarii din Bacau.Toata populatia Bacalui si din imprejurimi cunoaste vechea problema a eliminarilor de amonic in atmosfera, de catre societatea Amurco, si problemele cauzate de catre factorii poluanti, precum alergii, astm, malformatii si alte probleme respiratorii.Sa nu uitam ca pe 4 ianuarie 2011, concentratia amoniacului in aer a fost de 16 ori mai mare fata de limita maxima admisa. Au urmat alte doua poluari. De trei ori, in trei saptamani! In prezent, Agentia pentru Protectia Mediului Bacau se pregateste sa emita autorizatia de mediu pentru Amurco care trebuie oprit pana isi rezolva problemele tehnice. APM NU trebuie sa reautorizeze AMURCO! Daca autoritatilor nu le pasa de viata noastra si a copiilor nostri, noua trebuie sa ne pese! Doar protestul nostru comun poate opri ca Amurco sa primeasca autorizatie de mediu! Haideti sa stangem semnaturi pentru asta!Din discutii ni s-a confirmat neputinta,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

03.02.2011

precum ca poluatorul are dreptul de a contesta analizele si amenzile. Urmatoarea intalnire este la Prefectura si la DSP.Intre timp cu totii strangem semnaturi impotriva autorizarii societatii. Inchideți Amurco are şi o pagină de Facebook, administrată de jurnalista Nicoleta Bichescu. Pana una alta respiram cum putem.... Inima Bacaului

Institutiile, obligate sa sorteze gunoaiele angajatilorGarda de Mediu pregateste carnetul de amenzi pentru unitatile de stat care nu fac colectare selectiva Institutiile publice care nu colecteaza selectiv deseurile vor fi amendate in perioada urmatoare.Comisarii Garzii Judetene de Mediu Vrancea vor desfasura in aceasta saptamina un control tematic in baza Legii 132/2010 privind colectarea selectiva a deseurilor in institutiile publice. Angajatii de la institutia de mediu vor merge la toate autoritatile publice din judet pentru a vedea in ce masura s-au pus la punct cu ceea ce prevede legea mai sus mentionata. “Toate institutiile publice sint obligate sa colecteze selectiv deseurile. In perioada urmatoare vom merge in control, unde vom aplica amenzile ce se impun daca nu vor fi respectate prevederile legii”, a declarat Aurel Cristian, seful Garzii de Mediu. Potrivit legislatiei in vigoare, institutiile trebuie sa aiba pubele distincte pentru deseuri de hirtie si carton, deseuri de metal si plastic si deseuri de sticla. Un articol din actul legislativ specifica faptul ca fiecare institutie publica are obligatia de a stabili responsabilitatea implementarii colectarii selective a deseurilor in cadrul autoritatii in sarcina unui angajat din departamentul administrativ. Recipientele de colectare selectiva vor trebui sa se afle nu doar in fata institutiilor ci si in interiorul acestora, pe fiecare nivel. Mai mult, toate institutiile vor trebui sa tina evideta deseurilor colectate selectiv si sa o transmita catre Agentia pentru Protectia Mediului. Conform legii, sefii institutiilor care nu asigura implementarea programului vor fi amendati cu sume cuprinse între 500 de lei si 1.000 de lei, iar cei care nu încheie contracte cu operatori de salubritate vor primi sanctiuni cuprinse între 500 de lei si 3.000 de lei. Initiativa are ca obiectiv cresterea gradului de reciclare si de valorificare a deseurilor si reglementeaza colectarea selectiva a deseurilor de hirtie, carton, metal, plastic si sticla în institutiile publice, prin stabilirea modului de organizare si operationalizare a colectarii selective.Campania de implementare a Legii privind

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

03.02.2011

colectarea selectiva a deseurilor a fost lansata pe data de 8 septembrie 2010 în sase institutii ale statului. Sorin TUDOSE – Ziarul de Vrancea

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme similare

2 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede În urmă cu 40 de ani, se semna la Ramsar, în Iran, Convenția asupra Zonelor Umede, tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acțiunilor naționale şi cooperării internaționale pentru conservarea şi utilizarea rațională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În prezent, există 150 de părți contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1.600 zone umede de importanță internațională, având o suprafață totală de 145 milione de hectare. De la aderarea României (1991) şi până în prezent, cinci regiuni din țară au fost desemnate situri Ramsar: Rezervația Biosferei “Delta Dunării” (în 1991) şi Balta Mică a Brăilei (în 2001), Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăvița (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanța) (1996).Cele mai importante astfel de zone ale județului Cluj sunt Stufărişurile de la Sic, Lacul Știucilor, Valea Legiilor, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Pârâul Dumbrava, Fânațele Clujului- Copârşaie şi Munții Apuseni – Vlădeasa, zone umede bogate în specii de plante şi de păsări care se găsesc doar aici. Dispariția zonelor umede ar fi ireparabilă datorită rolului pentru menținerea calității mediului pe care o îndeplinesc. TurdaNews CJ

Ger, la "foc continuu"!Anul acesta am elogiat virtuțile iernii 2010-2011, şi mai ales modul plăcut în care ea s-a manifestat, oferindu-ne, cu măsură, de toate, din darurile ei. Mureşenii au avut o decadă de iarnă autentică înainte de Crăciun, o altă decadă similară de la Anul Nou până la Bobotează, finalizată cu gerul acesteia, din 6 ianuarie, ca apoi, dupaă două săptămâni de desprimăvărare, gerul să se instaleze din nou, dar şi mai puternic, începând cu 25 ianuarie 2011. De atunci, de o săptămână bună, o ține aşa, continuu, cu valori cuprinse între minus 9 grade C şi minus 14 grade C. Din opt zile, doar în două dimineți mercurul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

03.02.2011

termometrului a urcat la minus 10 grade C. Toate acestea, pe fondul unui covor de zăpadă de circa 7 cm. N-a fost zăpadă mare, dar frigul a instalat chiciura şi ceața, ceea ce a dat peisajului aspect de mister.Meteorologii noştri locali sunt de părere că aspectul vremii se va menține şi în zilele ce urmează, chiar toata săptămâna, ceea ce, să recunoaştem, nu e aşa de rău. Iarna, la vremea ei! Oricum, conform principiului alternanței, săptămâna viitoare se anunță ceva mai cald, deşi să nu uităm că suntem în februarie! Cuvântul Liber MS – Ioan Cismaș –

Investiţie de peste 45.000 de euro, pentru apa potabilă din zona Reghin Consilierii județeni au aprobat propunerea Aquaserv de înlocuire a conductei de transport apă potabilă, pe tronsonul Reghin - Breaza, aflat în patrimoniul Consiliului Județean, care are o vechime de peste 30 de ani. Până acum, conducta respectivă a fost exploatată RAGCL Reghin, iar un tronson, cu defecțiuni repetate, de pe strada Molidului, în lungime de 155 m, a fost înlocuit cu o conductă care a provocat o strangulare, reducându-se, astfel, foarte mult debitul de apă spre comunele Breaza, Fărăgău, Lunca şi Batoş şi cauzând probleme tehnice şi economice la Stația de pompare Apalina. Această situație a determinat operatorul regional, S.C. Compania Aquaserv S.A., să solicite înlocuirea conductei de polipropilenă pe o lungime de 155 m, iar Consiliul Județean a considerat că investiția nu este doar necesaraă, ci şi că trebuie executată în regim de urgență. Investiția se va realiza prin responsabilitatea Aquaserv, parte în contractul de delegare a gestiunii serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, iar valoarea acesteia este de 196.118 mii lei, echivalentul a 45,682 mii euro.Premergător realizării investiției şi în perioada execuției lucrărilor, Aquaserv are mai multe obligații față de Consiliul Județean, şi anume: să prezinte spre avizare documentația de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări; să solicite şi să numească, în calitate de membru al comisiei de evaluare a ofertelor si al comisiei de recepție la terminarea lucrărilor, un reprezentant al Consiliului Județean Mureş; să depună lunar (sau ori de cate ori i se solicită) informări asupra stadiului execuției lucrărilor.Mijloacele fixe rezultate se vor înscrie în domeniul public al județului Mureş şi vor completa inventarul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

03.02.2011

la contractul de delegare a gestiunii serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare Aquaserv şi Aquainvest Mureş, prin act adițional. Cuvântul Liber MS

Teme de mediu

Un somn de aproape 18 kilograme i-a adus un dosar penal unui bărbat din MilovaUn bărbat în vârstă de 44 de ani din localitatea Milova s-a ales cu un dosar penal după ce a fost prins pescuind pe Mureş, cu toate că nu ne aflăm în perioada legală de aruncat cu undița.Polițiştii care l-au prins în flagrant spun că pescarul avea asupra lui un peşte somn de aproape 18 kilograme, care a fost pescuit prin metoda greblare cu câlrig tip triplă. Oamenii legii din Conop i-au întocmit imediat bărbatului din Milova un dosar de cercetare penală pentru braconaj piscicol. Cercetările continuă. Adevărul de Seară AR

Demararea execuţiei proiectului sistemului integrat de gestionare a deșeurilor din Mureș a fost amânată de mai multe ori, din cauza contestaţiilorManagerul de proiect, Radu Spinei, a arătat că mâine se va judeca, la Curtea de Apel Tg.Mureş, una din multele contestații depuse înainte de etapa ofertelor pentru licitarea lucrărilor. Directorul executiv al CJ Mureş, Valer Bățagă, a adăugat că nu se ştie ce anume s-a contestat din oferta postată pe internet de CJ Mureş şi nici nu e sigur că cel care a contestat va şi participa la licitații. Reprezentanții autorității contractante, CJ Mureş, au spus că proiectul de manegement al deşeurilor din Mureş are o durată de implementare de 30 de luni, de la semnarea contractelor. Proiectul, în valoare de 45 de milioane de euro, prevede înființarea unui depozit regional la Sânpaul şi a unor stații de sortare şi transfer. Prin acest program vor fi închise şi depozitele neconforme de la Tîrgu-Mureş, Reghin, Iernut, Luduş şi Sovata. Radio Mureș MS - Valeriu Russu –

Zeci de joburi, tehnologie și 50 de milioane de euro pierdute pe votul unor consilieri locali Sistemul integrat de gestiune a deşeurilor. Avem proiectul făcut, avem finanțarea asigurată, suntem pe cale să primim 50 de milioane de euro, cu 15 milioane de euro

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

03.02.2011

peste media acceptată de UE pentru astfel de investiții şi ar trebui să ne pregătim de implementare. Exista însă o piedică. Ca să fie implementat Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor în județul Hunedoara nu mai lipseşte decât un singur lucru.Locațiile în care se vor construi cele două deponeuri ecologice prevăzute de proiect. În ultimul an, aceste locații s-au mutat ca bilele la ruletă, făraă a se ajunge la un rezultat final. Proiectul a fost conceput inițial pe varianta locațiilor Bârcea Mare şi Petrila. Au căzut amândouă, prima la opoziția locuitorilor şi a doua la votul consilierilor locali. S-a încercat cumpărarea unui teren la Teliuc, dar prețul cerut de proprietari a şocat autoritaățile publice locale şi târgul a picat. Ultima variantă rămasă este un spațiu cert pentru un singur deponeu mai mare la Vețel. Cum în consiliul local Petrila nu se poate coagula o majoritate care să voteze în favoarea deponeului, autoritățile județene au mers pe ideea implementării Sistemului integrat de gestiune a deşeurilor cu un singur deponeu. Asta până la finele săptămânii trecute. Fără Petrila nu există proiect. “Cu un singur deponeu la Vețel proiectul devine neeligibil şi cade”. Declarația a venit din partea lui Alexei Atudorei, şeful colectivului de implementare a proiectului. Expertul explică de ce. Uniunea Europeană nu investeşte dacă costul salubrității pentru populație depăşeşte 1,8 la sută din valoarea venitului minim pe economie. Adică, şapte lei lunar. Existența unui singur deponeu la Vețel încalcă această impunere a finanțatorului. “Am făcut un calcul şi a reieşit că existența unui singur deponeu ecologic la Vețel, datorită distanței, îi va obliga pe locuitorii din Valea Jiului să plătească între 12 şi 13 lei pe gospodărie pe lună pentru gestionarea gunoiului. Prin urmare, proiectul devine neeligibil şi UE nu îl mai finanțează”, explică Alexei Atudorei. Întreg masterplanul se impiedică de un vot. Prin urmare, singura şansă ca județul Hunedoara să îşi modernizeze modul de gestionare a deşeurilor este construirea celui de-al doilea deponeu în Valea Jiului, la Petrila. Ilie Păducel, primarul din Petrila, îşi declară pe față neputința de a schimba lucrurile. “Nu mai depinde de mine. Consilierii care au votat împotriva deponeului nu au ascultat nici de ordinul superiorilor lor din partid şi şi-au menținut de două ori până acum votul negativ”, spune edilul. Și se pare că aşa este. Consilierului local Dumitru Răscolean, confirmă cu prisosință starea de fapt. “Nu voi vota niciodată pentru construirea deponeului la Petrila. Nici eu, nici colegii mei de partid (PSD - n.r.). Motivul principal este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

03.02.2011

poluarea pe care acesta îl va aduce în zonă”, a spus consilierul. Acesta este de părere că gestionarea deşeurilor în zonă se poate face prin construirea unei stații de sortare. Din vânzarea gunoiului se vor putea obține bani pentru plata transportului deşeurilor rămase după sortare. Ce ne facem după 2014? Fără votul consilierilor locali din Petrila, nu avem masterplan pe deşeuri. Ce înseamnă asta nimeni nu ştie exact, deşi sunt câteva scenarii. Unul dintre ele se referă la dispariția actualelor gropi de gunoi, insalubre. Toate gropile de gunoi actuale trebuiesc închise până în anul 2014. După această dată nu vom avea soluție pentru depozitarea gunoiului, ce să mai vorbim de gestionarea lui profesionistă. Dacă pierdem proiectul, următoarea şansă de a primi o finanțare va fi cel mai devreme în 2016. Un alt scenariu vorbeşte de prețuri prohibitive la salubritate pentru hunedoreni. Problema este dacă vor plăti hunedorenii suta de lei pe lună ca să arunce gunoiul la sute de kilometri de județ, acolo unde vor exista deponeuri ecologice? Autoritățile hunedorene mai au exact 40 de zile ca să găsească o soluție. Ce pierd hunedorenii? Prin blocarea acestei investiții, locuitorii hunedoarei pierd şansa de a beneficia de un sistem ultramodern de gestiune a deşeurilor, care este ecologic, permite valorificare materialelor reciclabile şi în cinci ani va putea furniza biogaz. Potrivit expertului, Sistemul Integrat de Gestiune a Deşeurilor ar fi urmat să creeze aproximativ 200 de locuri de muncă. Un alt aspect este legat de costul salubrității în județul Hunedoara, care ar sări de la cinci lei pe lună per gospodărie, cât este prevăzut în masterplan, la circa 50-100 de lei, în funcție de distanță până la deponeul care ne va accepta gunoiul.Replica HD

Podul de peste Râul Târnava Mare şi cel de pe Arieş vor intra în reparaţiiÎn acest an, Consiliul Județean Alba alocă suma de 5.857.224 lei în vederea reparațiilor capitale la două poduri rutiere importante din județ. În ultima şedință, consilierii județeni au votat proiectele de hotărâre privind aprobarea documentației tehnico-economice, faza „Documentație de avizare a lucrărilor de investiții”, pentru obiectivele: „Consolidare pod pe DJ 750C, peste Râul Arieş, localitatea Sălciua” şi „Consolidare pod pe DJ141C, peste Râul Târnava Mare, localitatea Lunca”. Podul peste Arieş asigură legătura între satele componente ale comunelor Sălciua şi Ponor cu drumul național DN

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

03.02.2011

75. Podul are trei deschideri de 18 m, ce realizează o suprastructură cu lungimea de 54 m. Lungimea totală a podului este de 54,70 m, inclusiv zidurile de gardă. Momentan, accesul din DN75 spre pod se desfăşoară în condiții grele, ca urmare a lipsei de gabarit a drumului județean în intravilanul localității Sălciua de Sus. Perspectivele de modernizare a întregului drum la o lățime de drum județean cu două benzi de 3 m sunt reduse, deoarece implică lucrări de exproprieri şi schimbare traseu. Asigurarea printr-o reabilitare la un gabarit de 5 m ar satisface condițiile de trafic actuale. Reparațiile vor dura maxim cinci luni de la începerea lucrărilor, acestea urmând să fie efectuate de o firmă din Cluj-Napoca. Valoarea totală a investiției este estimată la suma de 1.537.224 lei. Celălat pod, peste Râul Târnava Mare, asigură legătura rutieră între satul Lunca şi satele aparținătoare comunei Cenade. Acest pod este de o importanță vitală pentru locuitorii din Cenade, Gorogan, Capu Dealului, fiind unica soluție de traversare a Râului Târnava Mare. Asupra structurii de rezistență a podului nu au fost executate lucrări de reparații sau consolidare, iar lucrările de întreținere au constat în refacerea căii pe pod, vopsirea parapetului şi acoperirea cu dale de beton a canalului tehnic, pe zonele unde lipseau.Serviciile de proiectare au fost contractate de o firmă din Timişoara, câştigătoarea licitației pentru elaborarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție. Lucrările au o durată de execuție de opt luni calendaristice. Valoarea totală a investiției este de 4.320.000 lei. Informaţia de Alba AB

Aria naturală protejată „Frumoasa” va deveni destinaţie turisticăLa Poarta Raiului, Consiliul Județean Alba construieşte un centru de vizitare a zonei din Munții Sebeşului. În județele Alba, Hunedoara, Sibiu şi Vâlcea, pe o suprafață de 137.000 de hectare de teren, se află specii de animale şi plante protejate de lege.Consiliul Județean Alba a inițiat demersurile pentru transformarea ariei naturale protejate „Frumoasa“ din Munții Sebeşului într-o destinație turistică. Instituția a devenit administratorul ariei naturale, cuprinzând peste 137.000 de hectare de pe raza a 20 de comune şi patru oraşe din județele Vâlcea, Alba, Hunedoara şi Sibiu, în urmă cu un an. Prin acest contract sunt stabilite drepturile şi obligațiile de natură să contribuie la aplicarea unor măsuri minime de conservare pentru specii şi habitate de interes

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

03.02.2011

comunitar stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi arii specifice de conservare desemnate de Comisia Europeană şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice precum şi sprijinirea dezvoltării durabile a întregii zone prin măsuri ce contribuie la conservarea patrimoniului natural încredințat. Localitățile din județ sunt comunele Șugag şi Pianu, precum şi oraşul Cugir. În această zonă se ajunge pe DN 67C, din Sebeş, pe valea râului Sebeş, prin comuna Șugag. A fost aprobată componența consiliului ştiințific, regulamentul de organizare şi funcționare a acestui consiliu, precum şi contractul de administrare a sitului de importanță comunitară. Administrația județeană vizează realizarea unor investiții care să permită dezvoltarea turistică a zonei. Un prim pas este construcția unui centru de vizitare pe teritoriul comunei Șugag, în zona Poarta Raiului, lângă Masivul Șureanu. Valoarea investiției este de 771.130 lei (180.000 de euro) şi va fi realizată în perioada 2011 – 2012. „Noi ne dorim să asigurăm condiții optime de desfăşurare a unor activități specifice în această zonă. Vor putea fi făcute expoziții şi conferințe într-un spațiu adecvat, dotat cu cea mai modernă tehnologie. Construcția se va întinde pe o suprafață de 334 metri pătrați şi va fi realizată din piatră şi lemn“, a declarat în şedința de consiliu Dan Popescu, directorul tehnic al CJ Alba. Clădirea va avea şi un punct de plecare pentru turiştii care vor dori să viziteze zona. Reprezentanții Consiliului Județean Alba speră să obțină bani europeni şi pentru acoperirea unei părți din costurile de administrare a ariei protejate, inclusă pe lista siturilor Natura 2000, o rețea ecologică constituită la nivel internațional. La momentul semnării contractului de administrare a zonei protejate, CJ Alba s-a angajat să asigure un buget care să permită buna administrare a ariei. Este nevoie de dotarea personalului cu uniforme şi echipament specific activității de teren precum şi instruirea necesară a personalului. Vor fi angajați specialişti dotați cu echipamentul necesar deplasării în teren. Situl de importanță comunitară „Frumoasa” a fost desemnat arie naturală protejată prin ordinul MMP nr. 1964/2007 privind instruirea regimului ariei naturale protejate ca parte integrantă a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000 în România. Informaţia de Alba AB

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

03.02.2011

Opriţi circul "Roşia Montană"!"«Epoca de aur» nu s-a terminat. Acum începe!" "Napoca - Alburnus Major, oraşe înfrățite...""Hai să salvăm Roşia Montană!""Nu lăsați Roşia Montană să moară! Oamenii sunt mai importanți ca aurul!""Dacă taci, se vor distruge 5 munți, un patrimoniu unic în lume, 10 biserici, 9 cimitire, 958 de gospodării cu circa 2.150 de oameni..."Biserica şi Academia Română se împotrivesc proiectului de exploatare minieră intensivă, cu cianură, la Roşia Montană! Proiectul "Roşia Montană" este unul făcut de amatori: "Jos labele de pe Roşia Montană!" Corupție totală: cu 3.000.000 de dolari, Frank Timiş a amanetat aurul României! Societatea Cultural-Patriotică "Avram Iancu" pregăteşte "Cartea Neagră", cu toate instituțiile care n-au oprit dezastrul pe care vrea să-l aduca în Ţara Moților firma canadiană "Gabriel"! Apel către Direcția Națională Anticorupție: cine şi în ce condiții a fost negociată această "afacere" dezastruoasă pentru România?! Cercetați-i pe Dan Ioan Popescu, Vasile Frank Timiş, Dumitraşcu (care a semnat primele aprobări pentru firma "Euro Gold", asigurându-şi apoi scaunul bine plătit, de director cu dezvoltarea al Companiei!) şi ceilalți care au favorizat infracțiunile de aici. La Roşia Montană vor rămâne 1.600 de hectare de peisaj selenar: 40 la sută din suprafața comunei! "Boşii" se rotesc mereu: când puşcăriaşul Vasile Frank Timiş era presat de opinia publică, a "aterizat" în Apuseni... Mike Steyn. I-a luat apoi locul alt specialist, tot cu nume exotic: Alan R. Hill. Când va fi nevoie de încă o "infuzie" de credibilitate, va ateriza la Roşia Montană, cu elicopterul, aşteptat de super... "jeep"-urile Companiei, alt Preşedinte-Director-general. Bimilenara Roşia Montană trăieşte de un deceniu cea mai dezastruoasă perioadă din existența ei. Etapa amenințării cu 200.000 de tone de cianură! Compania "Gabriel Resources Ltd." este înregistrată într-o zonă a paradisului fiscal: Chanel Islands Oak Walk! Cuvântul Liber MS

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Monitorizare ape – gheata risca sa blocheze numeroase rauri din MaramuresAutoritatile maramuresene sunt cu ochii in patru, dupa ce in ultimele zile a fost sesizata aparitia a numeroase poduri de gheata pe raurile care traverseaza judetul. Primul curs

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

03.02.2011

de apa pe care au fost semnalate probleme a fost Iza. La Vadu Izei, valea a fost blocata de un ghetar, insa reprezentantii primariei spun ca raul si-a facut loc de curgere pe sub podul din gheata si ca deocamdata riscul unei inundatii este evitat. Din evidentele Institutiei Prefectului Maramures, mai sunt poduri de gheata la Cavnic, unde situatia este monitorizata atent chiar daca si acolo apa nu e inca blocata, dar si pe raul Botiza, la Sieu, unde bucata de gheata este intrerupta. “Temperaturile scazute, dar si debitul redus au contribuit la formarea ghetii de fund se inregistreaza pe raurile Iza si Firiza. Pe raurile Tisa, Viseu, Vaser, Ruscova, Firiza, Iza, Mara si Suciu exista gheata la mal. Pe raurile Mara, Somes si Lapus curge zapada inghetata”, a mentionat purtatorul de cuvant al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures, Dan Buca. Tot el a subliniat ca hidrologii prevad pentru perioada urmatoare debite variabile pe toate raurile din judet si ca vremea va fi pe mai departe geroasa noaptea si dimineata. Se va semnala ceata in aproape toate zonele, precum si chiciura iar temperaturile vor oscila intre +2 grade Celsius si -12 grade. Izolat e posibil insa ca mercurul din termometre sa coboare ceva mai mult chiar daca in ultimele 24 de ore vremea s-a mai inmuiat in Maramures. Asta noapte cel mai frig a fost la Petrova, unde s-au inregistrat -14 grade. Emaramures

Elena Udrea sustine realizarea podului de la UlmeniSPRIJIN. O investiție de importanță majoră atât pentru Ulmeni, cât şi pentru județul Maramureş, este pe cale de a se concretiza începând din acest an. „Podul de la Ulmeni peste râul Someş se va realiza şi, când spun că se va realiza, am în vedere scrisoarea pe care doamna ministru Elena Udrea ne-a transmis-o prin parlamentarul Nicu Bud, în care spunea că realizarea acestui pod şi modernizarea unui tronson de drum județean, la limita cu Sălajul, prin Ulmeni, cu pod peste Someş, Remeți pe Someş, Mireş, Dăneşti, Pribileşti până la Hideaga intră în lista de priorități a Ministerului Dezvoltării. Mai mult decât atât şi Consiliul Județean şi-a asumat această investiție ca una din prioritățile județului. Deci dacă multă vreme am discutat despre realizarea acestui pod doar pe hârtie, de această dată pot să vă spun că am încredere că vom ajunge să şi vedem cu ochii noştri podul de la Ulmeni”, a declarat Lucian Morar, primarul din Ulmeni. /Infomm

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

03.02.2011

Masa rotunda de Ziua Mondiala a Zonelor UmedeÎNTÂLNIRE. Astăzi, 2 februarie, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Zonelor Umede, care se desfăşoară sub deviza „Păduri pentru apă şi zone umede”. În cadrul acțiunilor de conştientizare publică asupra valorilor zonelor umede şi beneficiilor care rezultă din protecția şi utilizarea lor durabilă, Agenția pentru Protecția Mediului Maramureş organizează o masă rotundă, iar întâlnirea care punctează evenimentul se desfăşoară la sediul instituției, de la ora 10.00. /Infomm

Masa rotunda pe tema Zilei Mondiale a Zonelor UmedeIn Maramures exista 52 de arii naturale protejate.Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Maramures a organizat o masa rotunda pe tema Zilei Mondiale a Zonelor Umede, marcata in fiecare an la data de 2 februarie. Au participat specialisti ai APM, Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures, reprezentanti ai organizatiilor neguvernametale, profesori, elevi. Gheorghe Voinescu, sef Birou Deseuri si Arii Protejate in cadrul APM Maramures a subliniat ca se implinesc 40 de ani de la semnarea Conventiei de la Ramsar, Iran, cand s-a decis ca data de 2 februarie sa fie declarata Ziua Mondiala a Zonelor Umede. El a mai precizat ca in acest an Natiunile Unite au declarat anul 2011 ca Anul International al Padurilor si de aceea intalnirea are ca slogan “Paduri pentru apa si zone umede”. Au vorbit despre semnificatia evenimentului Bianca Pasca si Irina Smical, consilieri APM Maramures. “Nu ne putem descurca fara paduri, fie ca este vorba de paduri propriu-zise fie de zone umede impadurite, avand in vedere rolurile pe care le au in viata noastra. perderea si degradarea padurilor inseamna peirderea si degradarea zonelor umede. Zonele umede reprezinta habitate unde apa are rol primordial. In acelasi timp, apa dulce, vitala pentru intreaga viata a omului, depinde de existenta padurilor. Astfel, o crestere a suprafetei padurilor ar asigura o imbunatatire a calitati apei dulci”, a subliniat Binaca Pasca.La discutii au participat si elevi: Alexandra Jurje, presedintele Cosiliului Judetean al Elevilor, a vorbit despre proiectele ecologice. Elevele Scolii nr. 1 Baia Sprie, Cristina Fat si Alina Dacher, indrumate de profesor Marcela Muntean, au prezentat lucrarea “Intoarcere in natura”. Un material despre Depresiunea Maramuresului au sustinut elevii Viorel Filip si Adrian Hidegcuti, avandu-i ca si

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

03.02.2011

coordonatori pe profesorii Mihaela Chis, Valeria Mic si Gabriale Kato. Ultima lucrare a fost expusa de Vladiana Hotea de la Colegiul National Gheorghe Sincai. De subliniat ca in Maramures exista 52 de arii naturale protejate, dintre care 36 de interes national, 10 de interes comunitar (situri Natura 2000) si sase de interes local. Pe langa acestea, in anul 2010 s-au mai facut inca alte sapte propuneri de situri Natura 2000. Majoritatea ariilor naturale protejate detin in interiorul lor zone umede, sub diferite forme (ochiuri de apa, balti, mlastini, turbarii, lacuri glaciare, iezere) printre care amintim Parcul National Muntii Rodnei, Lacul Albasrtu, Lacul Morarenilor, Mlastina Poiana Brazilor, Turbaria Vlaschinescu, Turbaria Taul Negru, etc. /Informatia zilei

2 februarie - Ziua Mondiala a zonelor umedeZiua Mondială a Zonelor Umede marchează semnarea Convenției asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971. Convenția Ramsar, la care România a aderat prin Legea 5/1991, este un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acțiunilor naționale şi a cooperării internaționale pentru conservarea şi utilizarea rațională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. Zonele umede au fost definite ca fiind întinderile de bălți, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderile de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri. Obiectivul declarat al Convenției a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care serveşte ca habitat al păsărilor acvatice, pentru că acestea constituie importante resurse cu valoare economică, naturală, ştiințifică şi recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă. Administratia Parcului Natural Muntii Maramuresului isi propune sa traga un semnal de alarma asupra importantei protejarii acestor zone si in egala masura de a informa despre zonele umede cu o inalta valoare peisagistica si stiintifica de pe teritoriul parcului. O astfel de zonă umedă este reprezentată de Lacul Vinderel care face parte din aria a protejată " Vf. Farcău - Lacul Vindrel - Vf. Mihailecu" Lac cu nume de şoim, Vinderelul este situat în şaua dintre vârfurile Farcău şi Mihailecu, la altitudinea de 1645m, într-o cuvetă nivală, luciul de apă având suprafața de 0,71 ha. Este cel mai mare lac din Parcul Natural Munții

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

03.02.2011

Maramureşului. Lacul este marginit de o întinsă pajişte montană cu părul porcului (Nardus stricta) ca specie dominantă alături de care întâlnim brânduşa de primavara (Crocus vernus), rotujoare (Homogine alpine) sau degetăruț (Soldanella hungarica). În zonele mlaştinoase găsim muşchi din genul Sphagnum sp., bumbăcariță (Eriophorum angustifolium), specii de rogoz (Carex sp.), trifoi de baltă (Menyanthes trifoliata) sau vulturică (Hieracium alpinum). Vinderelul este interesant şi din punct de vedere al faunei acvatice, reperezentând habitat pentru specii aflate pe lista roşie a vertebratelor din România cum sunt tritonii (Triturus alpestris şi Triturus montandoni) care se găsesc aici în număr mare. Lacul Vinderel are în egală măsură valoare turistică şi culturală fiind unul din punctele cele mai atractive pentru turiştii care vizitează parcul cât şi pentru localnici care se adună aici cu ocazia Sf. Ivandil (Naşterea Sf. Ioan Botezătorul - Sânzienele - după calendarul vechi) în ziua de 7 iulie. O alta zonă de un real interes ştiințific dar şi cu valoare peisagistică deosebită, însă mult mai puțin cunoscută este Tăul Băița, mlaştină oligotrofă (săracă în substanțe nutritive) situată sub Vf. Băița la o altitudine de 1450 m., având suprafața de 2.0 ha. Se găseşte pe teritoriul administrativ al comunei Poienile de Sub Munte şi este cea mai reprezentativă mlaştină. Tăul Roşu este situat în bazinul hidrografic al văii Vaserului la obarşia văii Botizu sub Vf Pietrosu Bardăului. Culoarea roşie se datorează sedimentelor de pe fundul lacului. Este un lac de origine periglaciară înconjurat de jneapăn (Pinus mugo) şi molidiş. Tăul Obcioarei este o mlaştină oligotrofă cu un mic ochi de apă, aflată pe culmea Moiseiului pe teritoriul administrativ al comunei Moisei. Alte zone umede de pe teritoriul Parcului Natural Munții Maramureşului sunt Jneapănul Hânchi, tăurile din caldarea Gropşoara de sub Vf. Mihailecu şi din bazinul Vinderelului, mlaştinile din zona Fântâna Stanchi, Piciorul Vulpii şi Gura Obcinii, Mlaştina Mejghi, zonele umede de sub vf. Bucovinca, tăurile Lutoasa, Budescu, Barsanescu, Jupania, Mlaştina Berescu şi altele. În custodia Administrației Parcului Natural Munții Maramureşului se afla şi zone umede precum: Tăul lui Dumitru, Tăul Negru şi Cheile Tătarului. CĂTĂLINA BOGDAN/GRAIUL MARAMURESULUI

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

03.02.2011

Trafic rutier in conditii de iarna pe drumurile din judetINFO. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență anunță că temperaturile scăzute care s-au menținut, în continuare, atât pe parcursul zilei de ieri şi nopții trecute au favorizat uscarea carosabilului pe drumurile naționale şi județene. A nins slab pe arii restrânse. Traficul rutier se desfăşoară în condiții de iarnă. Pe DJ 183 Baia Mare - Firiza este depus (de la ninsoarea şi zăpada căzută de pe copaci) un strat de zăpadă frământată care măsoară sub un centimetru. Dam Bucă, purtătorul de cuvânt al CJSU Maramureş anunță că angajații societății care asigură şi întreține pe perioada de iarnă drumurile județene acționează la această oră pentru îndepărtarea zăpezii de pe carosabil. Toate sectoarele de drumuri județene din partea de sud a județului sunt curate, dar parțial umede, iar cele din partea de nord sunt curate şi uscate. Este parțial umed un tronson al DN 18, în Pasul Gutâi, datorită zăpezii căzute de pe copaci şi apei provenite de pe versantul muntelui. Celelalte sectoare de drumuri naționale (DN 1C; DN 19; DN 18; E58; DN 17C; DN 18 B) sunt curate şi uscate. Ninge slab acum în partea de sud a județului. Rămân închise, pe perioada de iarnă, drumul județean 109 F, pe relația Cavnic-Strâmbu Băiuț şi tronsonul drumului județean 183, pe relația Izvoare-legătura cu DN18, în Pasul Gutâi. Meteo Vremea a fost rece, geroasă noaptea şi dimineața. Temperaturi înregistrate -14 grade Celsius la Petrova; - 13 grade Celsius, la Borşa, Vişeu de Sus şi Ocna Șugatag; - 11 grade Celsius la Târgu Lăpuş şi Copalnic; -10 grade Celsius la Sighetu Marmației şi -9 grade Celsius în Pasul Gutin şi -8 grade Celsius în Baia Mare. Prognoza meteorologică prevede, pentru astăzi ,în continuare vreme rece, local geroasă noaptea şi dimineața. Noaptea şi dimineața se va semnala, izolat ceață care va fi asociată cu depunere de chiciură Cerul va fi variabil, cu înnorări în zonele joase. Temperaturile vor avea valoarea cuprinsă între 2 grade Celsius şi -12 grade Celsius, izolat mai coborâte. Serviciile medicale de urgență (ambulanța) au transportat, noaptea trecută, de la Unitatea Primiri de Urgență a Spitalului Județean "Constantin Opriş" din Baia Mare două persoane fără adăpost la azilul de noapte, situat pe strada Vasile Alecsandri. Aici au beneficiat de hrană caldă (mâncare şi ceai) şi de adăpostire pe timpul nopții. Hidro Debitele cursurilor de apă din județ au fost în uşoară scădere, iar nivelurile în uşoară creştere, influențate de fenomenele de iarnă. Nu au fost înregistrate probleme

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

03.02.2011

deosebite. Se menține podul de gheață format pe râul Iza, la Vadu Izei, însă apa râului curge acum pe sub podul de gheață. De asemenea, s-a mai format un pod de gheață pe râul Cavnic. Și aici apa curge pe sub podul de gheață. Mai există un pod de gheață întrerupt pe râul Botiza, la Șieu. Temperaturile scăzute, dar şi debitul redus au contribuit la formarea gheții de fund se înregistrează pe râurile Iza şi Firiza. Pe râurile Tisa, Vişeu, Vaser, Ruscova, Firiza, Iza, Mara şi Suciu există gheață la mal. Pe râurile Mara, Someş şi Lăpuş curge zăpadă înghețată. Hidrologii prevăd pentru perioada următoare debite şi niveluri variabile pe toate râurile din județ, influențate în continuare de fenomenele de iarnă prezente pe toate râurile. Cursa aeriană de pasageri spre Bucureşti a decolat fără întârziere, în această dimineață, de pe Aeroportul Internațional Baia Mare. Ninge slab în zona aeroportului, iar temperatura înregistrează valoarea de -9 grade Celsius /Infomm

Trafic rutier in conditii de iarnaTemperaturile scăzute care s-au menținut, în continuare, atât pe parcursul zilei de ieri şi nopții trecute au favorizat uscarea carosabilului pe drumurile naționale şi județene. A nins slab pe arii restrânse. Traficul rutier se desfăşoară în condiții de iarnă. Pe DJ 183 Baia Mare-Firiza este depus (de la ninsoarea şi zăpada căzută de pe copaci) un strat de zăpadă frământată care măsoară între 0-1 cm. Angajații societății care asigură şi întreține pe perioada de iarnă drumurile județene acționează la această oră pentru îndepărtarea zăpezii de pe carosabil. Toate sectoarele de drumuri județene din partea de sud a județului sunt curate, dar parțial umede, iar cele din partea de nord sunt curate şi uscate. Este parțial umed un tronson al DN 18, în Pasul Gutâi, datorită zăpezii căzute de pe copaci şi apei provenite de pe versantul muntelui. Celelalte sectoare de drumuri naționale (DN 1C; DN 19; DN 18; E58; DN 17C; DN 18 B) sunt curate şi uscate. Ninge slab acum în partea de sud a județului. Temperaturi înregistrate -14 grade Celsius la Petrova; - 13 grade Celsius, la Borşa, Vişeu de Sus şi Ocna Șugatag; - 11 grade Celsius la Târgu Lăpuş şi Copalnic; -10 grade Celsius la Sighetu Marmației şi -9 grade Celsius în Pasul Gutin şi -8 grade Celsius în Baia Mare. Serviciile medicale de urgență (ambulanța) au transportat, noaptea trecută, de la Unitatea Primiri de Urgență a Spitalului Județean

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

03.02.2011

"Constantin Opriş" din Baia Mare două persoane fără adăpost la azilul de noapte, situat pe strada Vasile Alecsandri. Aici au beneficiat de hrană caldă (mâncare şi ceai) şi de adăpostire pe timpul nopții. Rămân închise, pe perioada de iarnă, drumul județean 109 F, pe relația Cavnic-Strâmbu Băiuț şi tronsonul drumului județean 183, pe relația Izvoare-legătura cu DN18, în Pasul Gutâi. Vremea a fost rece, geroasă noaptea şi dimineața. Prognoza meteorologică prevede, pentru astăzi ,în continuare vreme rece, local geroasă noaptea şi dimineața. Noaptea şi dimineața se va semnala, izolat ceață care va fi asociată cu depunere de chiciură Cerul va fi variabil, cu înnorări în zonele joase. Temperaturile vor avea valoarea cuprinsă între 2 grade Celsius şi -12 grade Celsius, izolat mai coborâte.Hidro Debitele cursurilor de apă din județ au fost în uşoară scădere, iar nivelurile în uşoară creştere, influențate de fenomenele de iarnă. Nu au fost înregistrate probleme deosebite. Se menține podul de gheață format pe râul Iza, la Vadu Izei, însă apa râului curge acum pe sub podul de gheață. De asemenea, s-a mai format un pod de gheață pe râul Cavnic. Și aici apa curge pe sub podul de gheață. Mai există un pod de gheață întrerupt pe râul Botiza, la Șieu. Temperaturile scăzute, dar şi debitul redus au contribuit la formarea gheții de fund se înregistrează pe râurile Iza şi Firiza. Pe râurile Tisa, Vişeu, Vaser, Ruscova, Firiza, Iza, Mara şi Suciu există gheață la mal. Pe râurile Mara, Someş şi Lăpuş curge zăpadă înghețată. Hidrologii prevăd pentru perioada următoare debite şi niveluri variabile pe toate râurile din județ, influențate în continuare de fenomenele de iarnă prezente pe toate râurile. Cursa aeriană de pasageri spre Bucureşti a decolat fără întârziere, în această dimineață, de pe Aeroportul Internațional Baia Mare. Ninge slab în zona aeroportului, iar temperatura înregistrează valoarea de -9 grade Celsius.Dan Buca /ne-cenzurat

Teme de mediu

Uzina mortii prinde viata – Societatea Romaltyn isi pregateste ilegal debutul cianuros, realizand investitii fara autorizatii de construireIncet, dar sigur, societatea Romaltyn Mining isi pune in practica planul conceput acum cativa ani, acela de a prelucra aur, pe baza de cianura, in apropierea Municipiului Baia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

03.02.2011

Mare. In acest sens, conducerea Romaltyn se arata dispusa a incalca pana si legea, pentru a finaliza investitia inceputa. Conform reprezentantilor companiei, pornirea activitatii ar urma sa aiba loc in vara acestui an. Declaratiile acestora sunt mai mult decat ciudate, in contextul in care Agentia Regionala de Protectia Mediului Cluj nu a emis autorizatia integrata de mediu pentru Romaltyn Mining. De asemenea, mai multe investitii nu au fost realizate, autorizatiile de construire sunt expirate, iar acestea nu au fost reinnoite. Rodica Pandi, directorul de Urbanism al Primariei Baia Mare, a afirmat ca in afara de cele trei autorizatii de construire emise (in 2007 si 2009), Primaria nu a mai eliberat alte autorizatii pentru Romaltyn. Ne punem intrebarea cum se vor realiza investitiile societatii, daca nu exista autorizatii de construire. Si cum va incepe activitatea de obtinere a aurului pe baza de cianura, din moment ce nu sunt realizate instalatiile respective? Benoniu Muntean, directorul tehnic al societatii, a incercat sa ne ofere o explicatie. Una absolut halucinanta. Daca nu au fost bune autorizatiile Primariei, atunci a emis Consiliul Judetean cateva, pentru lucrari ce au loc pe raza administrativ teritoriala a Municipiului Baia Mare. “Instalatia de preparare a laptelui de var si cea de modernizare a procesului de detoxifiere a tulburelilor sunt in curs de realizare. Avem autorizatie de constructie emisa de catre Consiliul Judetean Maramures”, a spus initial Benoniu Muntean. Adica, sa ne intelegem. Romaltyn lucreaza pentru realizarea instalatiilor, in conditiile in care autorizatiile de construire sunt expirate. Pentru a se acoperi, oficialii societatii spun ca li s-au emis autorizatii din partea Consiliului Judetean. Realizand, probabil, absurdul situatiei, Benoniu Muntean a renuntat la varianta cu Consiliul Judetean, admitand ca pentru anumite investitii, la care se lucreaza de zor, nu exista autorizatii de construire. “Instalatia pentru producerea laptelui de var inseamna, de fapt, doua instalatii. Una aflata in incinta uzinei si o instalatie, in incinta societatii centrale, care a fost finalizata, si se afla pe teritoriul orasului Baia Sprie. Devierea traseului de conducta este pe teritoriul orasului Baia Mare, pentru care avem autorizatie de constructie (expirata, cumva? n. red.), iar pentru detoxifiere nu avem la ora actuala autorizatie”, a recunoscut Muntean. Punand cap la cap cele doua declaratii avem tabloul final. Instalatia de detoxifiere este in curs de realizare, insa Romaltyn executa ilegal lucrarile, pentru ca nu exista autorizatie de construire. Legat de aceasta situatie, Corpul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

03.02.2011

de Control al Primariei Baia Mare, condus de Mihai Miclaus, nu a luat nicio masura. Ultimul control, si singurul, de altfel, a avut loc in primavara anului trecut, in urma scandalului inceput legat de intentia Romaltyn de a prelucra aur pe baza de cianura. Pana in prezent, societatea a primit trei autorizatii de construire din partea Primariei Baia Mare. Doua dintre acestea dateaza din 2007, iar una, din 2009. Este vorba de autorizatii referitoare la statia de preparare a laptelui de var, o deviere de conducte la Iazul Meda si o modernizare a procesului de detoxifiere a tulburelilor. /Ziarmm

Politia locala, pe urmele celor de la Romaltyn dupa sesizarea facuta de ziarmm.ro – Societatea risca amenzi de pana la 100 mii leiDupa ce directorul tehnic al societatii Romaltyn Mining a anuntat ca lucrarile la instalatia de modernizare a procesului de detoxifiere a tulburelilor sunt in curs de realizare, insa fara a avea vreo autorizatie in acest sens, seful Politiei Locala Baia Mare, Gheorghe Popan, a spus ca se vor face controale pentru a vedea despre ce e vorba. “O sa trimit colegul din zona sa vada despre ce este vorba. Eu n-am fost informat de catre nimeni si nu stiam ca se lucreaza acolo”,spune Gheorghe Popan. Daca se vor constata nereguli, Romaltyn ar putea fi amendata cu pana la 100.000 de lei. “Daca se executa lucrari fara autorizatie de construire, sanctiunile sunt de 1.000 lei pana la 100.000 lei”, a adaugat seful Politiei Locale.Vlad HERMAN/Ziarmm

Jumatate de milion de euro pentru Mlastina Iaz. Mlaştina de la Iaz va fi conservată cu bani europeniÎn comuna Plopiş s-a desfăşurat astăzi un seminar de informare referitor la Mlaştina Iaz. Conservarea mlaştinii beneficiază de o finanțare europeană de peste o jumătate de milion de euro, deoarece este o rezervație naturală unică în care există specii de muşchi şi de plante protejate de lege, printre care planta carnivoră „roua cerului”. Evenimentul este prilejuit de Ziua Internațională a Zonelor Umede, 2 februarie. Mlaştina de la Iaz este o rezervație naturală de tip floristic, faunistic şi peisagistic, cu suprafața de zece hectare şi o adâncime maximă de cinci metri, situată în comuna Plopiş. Importanța ştiințifică a mlaştinii este una deosebită, constituind un habitat de zonă umedă pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

03.02.2011

turbărie activă care adăposteşte o specie de plante (muşchi de trubă) de interes comunitar, vulnerabilă. Pe lângă alte specii deosebite, există şi o plantă carnivoră, „roua cerului”. /Adevarul /Adevarul de seara

Licitatia pentru deseuri, adjudecata pina in 18 februarieComisia de evaluare a Consiliului Judetean trebuie sa stabileasca, pina in data de 18 februarie, cistigatorul licitatiei privind realizarea Centrului Integrat pentru Managementul Deseurilor. Ofertele au fost deschise în data de 18 noiembrie a anului trecut, însa comisia de evaluare nu a reusit deocamdata sa formuleze o hotarîre finala. În total, au fost depuse sase oferte, însa una dintre ele a fost descalificata pentru ca a fost adusa cu o jumatate de ora mai tîrziu decît termenul solicitat de autoritatea contractanta. Cele cinci oferte ramase în competitie au fost depuse de firme din România, Grecia, Spania, Italia si Germania. Ofertele acceptate de comisia de licitatie au venit din partea urmatoarele firme si asociatii: Copisa Constructora Pirenaica, Marcor Ebro si Unio SA Satu Mare, asociatia Confort SA, Atzwanger SPA, Ladurner Impianti SRL si Vel Service SA, Hidroconstructia, Iridex Group si Argif Proiect, Strabag AG si ACI Cluj (societatea care se afla în fruntea consortiului care construieste “Cluj Arena”, noua arena sportiva a judetului) si Mesogeos SA Atena. Oferta întîrziata, care nu a mai fost deschisa de comisie, a fost depusa de Alpine SA si Egis. Cea mai buna oferta financiara a venit din partea consortiului format din societatile Hidroconstructia, Iridex Group si Argif Proiect, care au oferit o suma de 103,01 milioane de lei fara TVA pentru constructia centrului de deseuri. La polul opus s-a situat oferta grecilor de la Mesogeos Atena, care au venit cu un pret de 130,2 milioane de lei fara TVA. M.O./Monitorul de Cj

Alte stiri

Crucea Rosie Cluj organizeaza cel de-al treilea transport cu ajutoare umanitare pentru persoanele afectate de inundatiile din MoldovaSocietatea Națională de Cruce Roşie din România Filiala Cluj, a demarat in luna iulie 2010 o campanie de ajutorare a persoanelor afectate de inundatiile din Moldova. Astfel Crucea Rosie Cluj, cu sprijinul autoritatilor, a firmelor clujene, dar si a persoanelor cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

03.02.2011

suflet mare, a reusit sa ajunga in zonele afectate de inundatii cu doua transporturi de ajutoare umanitare: primul in luna iulie, iar cel de-al doilea in luna octombrie 2010. Ajutoarele umanitare colectate, transportate si distribuite persoanelor afectate de inundatii din judetul Botosani, au constat in: pachete individuale cu alimente de baza, faina de grau, mobilier, haine noi, electrocasnice si materiale de constructii. Avand in vedere situatia in care se afla si in acest moment acele persoane care au ramsa fara case, locuind inca din luna iulie in containere, Crucea Rosie Cluj a continuat campania „Clujul ajuta victimele inundatiilor din judetul Botosani”. In data 4 februarie 2011, Crucea Rosie Cluj va pleca spre judetul Botosani, cu cel de-al trilea transport de ajutoare umanitare. Se vor transporta urmatoarele ajutoare: mobilier, elctrocasnice, alimente de baza, faina de grau, imbracaminte si detergent. Convoiul umanitar va fi instotit de 14 voluntari ai Crucii Rosii Filiala Cluj. Acestia, impreuna cu colegii lor de la Filiala Botosani a Crucii Rosii, vor distribui in zilele de vineri 04.02 si sambata 05.02 ajutoarele transportate, persoanelor afecatea de inundatii. Incarcarea ajutoarelor se va face joi, 3 februarie intre orele 12:30 -17:00, la sediul filialei si in depozitul de langa unitatea militara din Someseni. Plecarea se va face vineri dimineata la ora 5:00 de la sediul filialei, cu un microbuz apartinan Inspectoratului de Politie al Judetului Cluj – pentru voluntari, iar la ora 5:30 din statia de benzina Lok Oil de la iesirea din Cluj-Napoca spre Apahiada, vor pleca camioanele incarcate cu ajutoare, apartinand Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Avram Iancu” a judetului Cluj, SC. Arabesque SRL, Inspectoratului de Judetanean de Janadarmi Cluj si a Consiliului Judetean Cluj. /Clon.ro

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Teme de mediu

Se sărbatoreşte Ziua Mondială a Zonelor UmedeCentrul Cultural Pitesti în parteneriat cu Agentia Regionalã pentru Protectia Mediului Arges organizeazã colocviul cu tema Pãduri si Zone Umede, prilejuit de Ziua Mondialã a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

03.02.2011

Zonelor Umede. Dezbaterea va avea loc marti, 8 februarie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova a Centrului Cultural Pitesti.( http://www.ziartop.ro)

Un pelican creţ pe Lacul GolestiIanuarie a fost luna recensământului păsărilor de apă. Trei specialişti, membri ai Societății Ornitologice Române, Radu Gava, Denisa Conete şi Adrian Mestecăneanu au monitorizat, cu binoclul la ochi, efectivele de păsări de pe cele cinci lacuri de acumulare din Piteşti şi din jurul (lacul Goleşti, Lacul Budeasa, Lacul Bascov, Lacul Vâlcele şi Lacul Piteşti) , într-o acțiune desfăşurată simultan în toată toate țările europene. “Recensământul păsărilor de apă se desfăşoară anual şi simultan în Europa, între 10 şi 20 ianuarie în ideea obținerii unei situații de ansamblu. Au fost completate nişte fişe care sunt trimise coordonatorilor naționali care, la rândul lor, după centralizare, le transmit mai departe în Olanda unde se alcătuieşte un raport anual şi se estimează mărimile populațiilor şi tendințele multianuale.”, explică prof. univ. dr. Radu Gava. Peste 15.000 de rațe sălbatice. Schimbările nu sunt semnificative față de situația de anul trecut, când pe lacurile din Argeş au fost identificarte în jur de 20.000 de păsări. Și anul acesta, în top conduc detaşat rețele sălbatice. Ornitolologii au numărat 15.133 de exemplare, urmate de pescăruşi, peste 3700 de la număr (pescăruşul râzător - 1.902 exemplare, pescăruşul sur – peste 1000 de exemplare şi ceva mai puțini pescăruşi argintii). Dintre păsările de apă considerate rare, specialiştii au numărat, pe cele cinci lacuri, două exemplare de stârc cenuşiu, patru din specia ferăstraşul mic, cinci exemplare de califari albi, dar şi 12 gârlițe mari şi 27 de egrete mari. Un singur pelican. Dacă anul trecut a fost un record în ceea ce priveşte numărul pelicanilor, la rensământul din ianuarie, ornitiologii n-au găsit în Argeş decât unul stingher: pelicanul creț. Situația nu poate fi caracterizată ca fiind anormală pentru că pelicanul nu este specific zonei Argeşului. “Pelicanii sunt destul de rari la noi. În general găsim doi-trei. Anul trecut am numărat şapte, anul acesta numai unul, ajuns, cel mai probabil întâmplăptor, de pe Dunăre, pe lacul Goleşti. Va mai mai rămâne aici până când vremea se va mai încălzi, până primăvară, ca dealtfel toate sopeciile. Spre vară, aici vor mai rămâne doar exemplarele bolnave sau cele rătăcite” explică prof. Radu Gava.10 păsări

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

03.02.2011

răpitoare. Anul acesta, la recensământul păsărilor de apă , ornitologii au numărat şi nouă exemplare de şorecari comuni şi un uliu păsărar. (http://www.adevarul.ro/)

Ruine periculoase la ŞtefăneștiCetățeni din Ștefăneşti ne-au sesizat că pe raza localității, mai exact pe strada Cavalerului, în apropiere de Râul Doamnei, ruinele unor construcții prezintă un real pericol pentru cei care se aventurează printre ele. Cei mai expuşi sunt căutătorii de fier vechi şi materiale de construcție - „procurate” gratis - care pot fi refolosite. Goana după materiale poate fi fatală. Deplasându-ne la fața locului, am constatat că este vorba despre corpuri de construcții care i-au aparținut firmei „Ciprom” S.A. Ploieşti, punct de lucru Ștefăneşti. De câtva timp, firma se află în lichidare, iar dosarul este administrat de un lichidator căruia i s-a încredințat cazul. După ce reprezentanții societății şi-au luat „jucăriile” şi au plecat, în urma lor au rămas câteva utilaje de balastieră şi clădiri dezafectate. Ei bine, în lipsa pazei, obiectivul a intrat în atenția căutătorilor de fier vechi şi materiale de construcție. Din zidurile clădirii au fost scoase cărămizi, apărând goluri de dimensiuni apreciabile. Urmarea este că structura de rezistență a fost şubrezită, iar dacă situația va continua, există riscul ca acoperişul, confecționat din ferme metalice, să se prăbuşească. Într-o asemenea situație, cei care se aventurează prin acest loc îşi pun în pericol nu doar integritatea corporală, ci chiar viața. Proprietarul are obligația să asigure paza. Stând de vorbă despre acest caz cu primarul Mihail-Dorin Bărbuceanu, am aflat că o parte din teren şi din construcții a fost cumpărată de un om de afaceri din Piteşti, iar pentru restul s-a format un dosar, care se află pe rolul instanței de judecată. Din documentele puse la dispoziție de edilul Ștefăneştiului am reținut că acolo noul proprietar urmează să construiască o bază de agrement cu terenuri de tenis, handbal, baschet, minifotbal etc. Prin urmare, fiind vorba despre o proprietate privată, Primăria Ștefăneşti nu are competență să intervină, iar actualul deținător are obligația legală să securizeze zona şi să asigure paza clădirilor şi a terenurilor. Cumpărătorul susține că este o confuzie. Cumpătorul susține că deține doar o suprafață de teren, care nu ar avea nicio legătură cu construcțiile la care ne referim. În plus, el spune că întâmplarea a făcut

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

03.02.2011

ca terenul achiziționat de el să se învecineze cu ceea ce i-a aparținut firmei respective, iar din aceast motiv apar confuzii cu privire la cele două proprietăți. Deocamdată, situația clădirilor care cândva au fost ale „Ciprom” este destul de neclară. Cert este însă că aceste ruine sunt extrem de periculoase şi pentru cei care caută fier vechi şi materiale de construcții, şi pentru copiii care, uneori, se joacă printre ele. De asemenea, o altă certitudine este că, în ziua documentării, în zona precizată am găsit la lucru utilaje şi echipe de muncitori care dezafectau terenul de rădăcini, bolovani şi resturi de platformă betonată până la limita cu malul Râului Doamnei şi, respectiv, ruinele în discuție. Credem că autoritățile abilitate trebuie să intervină urgent pentru limpezirea lucrurilor, înainte să se producă o tragedie. (http://ziarulargesul.ro/)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

Teme similare

Apă de 102 milioane euro în oraşul Săveni (ASIS)– Oraşul Săveni şi localitățile învecinate au şanse maxime să schimbe sursa de alimentare cu apă. Aceasta nu va mai fi lacul Negreni, ci acumularea de la Stânca-Costeşti, conform proiectului de “Extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Botoşani”, în valoare de 102 milioane de euro. O delegație condusă de Mihai Ţâbuleac, preşedintele Consiliului Județean Botoşani, a discutat săptămâna trecută cu reprezentanți ai Comisiei Europene la Bucureşti, reuşind să aducă argumentele necesare pentru păstrarea investiției din zona Săveni în documentația ce urmează a fi finanțată din Fondul de Coeziune. Rezultatul întâlnirii a fost un câştig pentru botoşăneni, dat fiind faptul că UE pune accent, în această fază de finanțare a proiectelor din domeniul alimentării cu apă, pe execuția de noi branşamente şi nu pe reabilitarea sistemelor deja existente. Printre alte lucrări, pentru municipiul Botoşani, sunt prevăzute 560 de branşamente noi şi o extindere a rețelei de apă potabilă cu 13 kilometri, precum şi 1.250 de racorduri la cea de canalizare, cu o completare de 33 de kilometri.Evenimentul de Iasi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

http://ziarulargesul.ro/

03.02.2011

Vasluiul se duce la vale Potrivit datelor furnizate de Consiliul Județean (CJ) Vaslui, peste 200 de locuințe din județ şi peste 30.000 de hectare de teren sunt afectate de alunecările de teren. „Dacă vom avea ghinionul ca anul 2011 să fie unul cu precipitații bogate, ne vom confrunta cu probleme serioase. Practic, în fiecare sat al județului există suprafețe afectate de alunecările de teren”, ne-a declarat Vasile Mihalachi, preşedintele CJ Vaslui. Singura soluție pentru evitarea fenomenului alunecărilor de teren o reprezintă stabilizarea suprafețelor afectate prin împăduriri masive. Cea mai gravă situație se înregistrează în comuna Duda Epureni, unde mai multe locuințe şi un drum județean sunt în pericol de a se prăbuşi. Altfel spus, la patru dintre cele zece case situate pe marginea unei râpe pereții au început să se crape. Pentru a stopa alunecările de teren, autoritățile locale au nevoie de aproximativ 500.000 de lei, dar bugetul local nu dispune în prezent de această sumă. Evenimentul de Iasi

Apă bună pentru Săveni din acumularea Stânca – Costeşti Oraşul Săveni şi localitățile învecinate au şanse maxime să schimbe sursa de alimentare cu apă. Aceasta nu va mai fi lacul Negreni ci acumularea de la Stânca-Costeşti, conform proiectului de ”Extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Botoşani”. O delegație condusă de Mihai Ţâbuleac, preşedintele Consiliului Județean Botoşani, a discutat săptămâna trecută cu reprezentanți ai Comisiei Europene la Bucureşti, reuşind să aducă argumentele necesare pentru păstrarea investiției din zona Săveni în documentația ce urmează a fi finanțată din Fondul de Coeziune. Rezultatul întâlnirii a fost un câştig pentru botoşăneni dat fiind faptul că UE pune accent, în această fază de finanțare a proiectelor din domeniul alimentării cu apă, pe execuția de noi branşamente şi nu pe reabilitarea sistemelor deja existente. În valoare de 102 milioane de euro, proiectul include extinderi, branşamente şi racorduri noi, precum şi stații de tratare şi epurare, aglomerările avute în vedere fiind Botoşani, Dorohoi, Flămânzi-Frumuşica, Vorona-Tudora şi Ștefăneşti-Săveni. Lista de investiții îşi propune ca stațiile de tratare Bucecea şi Cătămărăşti să fie dotate cu instalații de deshidratare a nămolului şi, totodată, conductele magistrale ce alimentează municipiul Botoşani, să fie deviate în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

03.02.2011

afara zonei de alunecări Leorda. Astfel, printre alte lucrări, pentru municipiul Botoşani, sunt prevăzute 560 de branşamente noi şi o extindere a rețelei de apă potabilă cu 13 km, precum şi 1.250 de racorduri la cea de canalizare, cu o completare de 33 de kilometri. În Dorohoi au fost proiectate 7.900 de branşamente noi la o rețea de apă potabilă extinsă cu peste 37 de kilometri. În ceea ce priveşte canalizarea, noile racorduri sunt peste 5.200, rețeaua completându-se cu încă 55 de kilometri. În aglomerarea Flămânzi sunt prevăzute peste 8.000 de conexiuni apă-canal şi extinderi de aproape 130 de kilometri la cele două rețele, iar pentru Tudora-Vorona lista de investiții include cca 5.200 de noi racorduri şi peste 100 de kilometri de rețea de canalizare. Jurnalul de Botosani

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

cu presa/revista presei 3... · web viewdezvoltarea economica, mai presus de conservare: „trebuie...

Documents