cultivare plante medicinale

8/12/2019 Cultivare Plante Medicinale

1/39

Musetelul

Musetelul este o specie anuala, erbacee.

Radacina este pivotanta, fusiforma, cu putine ramificatii repartizate in stratul superficial al

solului. Tulpina este erecta, rotunda glabra sau fin pubescenta si foarte ramificata, inalta de 30-50 cm la populatiile locale si 50-75 cm la soiurile ameliorate poliploide.

Carti recomandatedespre plante medicinale si nu numai

1.Plante Medicinale

2.Plante Medicinale

3.Cultura plantelor medicinale si aromatice in sistem ecologic

4.Gradina din balcon

Pentru orice comanda mai mare de 69,99 RON pe siteulCartiAgricole.roaveti o reducere de10%. Spor la cumparaturi

Frunzele sunt sesile, inserate altern, leifidat compuse, leisan tri-penat sectate, glalere, frunzele de

la baza tulpinii fiind mai lungi de 12-18 cm. Frunzele sunt dispuse altern, de la subsoara lor

dezvoltandu-se ramuri terminate printr-un capitul.

Florile reprezentate prin inflorescente, sunt grupate in capitule terminale cu diametrul de 1,5-2

cm situate pe un peduncul lung de 5-10 cm. Florile marginale sunt de culoare alba, iar cele

interne sunt galben-aurii.

Capitulul este compus din 12-18 flori ligulate, de culoare alba, lungi de 5-9 mm, cu latimea de 3-

4 mm, prevazute cu nervuri longitudinale si cu 3-4 zimti.

Receptaculul este format din flori tubulare, de culoare galbena-aurie, are o forma plata lainceputul infloririi, devine apoi semisferic iar spre sfarsitul perioadei de inflorire devine conic,

fiind conic in interior.

Infloreste din luna mai pana in iulie.

Fructul este o achena mica putin arcuita, de culoare argintie, lunga de 1-2 mm. O planta poate sa

produca aproximativ 45000 fructe.

I . 2 . RaspandireMusetelul este o specie spontana, raspandita in intreaga Europa mai ales in zona centrala si

meridionala, in Asia Centrala si zona sudica a Siberiei, in Asia Mica, in America de Nord si inAustralia.

In cultura s-a extins intr-o serie de tari ca Germania, Ungaria, Iugoslavia, Rusia, Bulgaria, etc.
http://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87


2/39

La noi in tara musetelul creste in toate zonele tarii fiind o specie cu o mare plasticitate ecologica.

Cele mai favorabile conditii de cultura sunt in Campia Crisurilor si in Campia Timisului. Deasemenea poate fi cultivat cu bune rezultate in sudul si estul tarii, in Campia Burzanului, Campia

Baraganului, Campia Moldovei.

I . 3. Particularitati si cerinte biologiceFactorii de mediu diferiti de la unul la altul influenteaza habitusul plantei si continutul in

principii active. In climat continental continutul in ulei volatil si cel in azulene este mai redus.

Temperatura - musetelul este o specie iubitoare de caldura. Semintele rasar mai bine latemperaturi ridicate, in conditii de laborator la 28

10 August 2008 | CategoriaUncategorized|1 comentariu

Menta. Cultivarea, prelucrarea si utilizarea mentei

Menta

Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Mentha piperita este o planta

anuala, erbacee, considerata insa de multi autori ca fiind perena.


1.Plante Medicinale

2.Plante Medicinale



Pentru orice comanda mai mare de 69,99 RON pe siteulCartiAgricole.roaveti o reducere de

10%. Spor la cumparaturi

Radacina, este formata dintr-un numar foarte mare de radacini adventine fibroase, care ajung in

profunzime pana la 40-60 cm.

Tulpina este anuala, patrunghiulara, compusa din noduri si internoduri, mai mult sau mai putinerecta, puternic ramificata. In functie de conditiile pedoclimatice, poate creste pana la 1 m si

chiar mai mult. Din mugurii situati pe portiunea lignificata a tulpinii de sub nivelul solului seformeaza stolonii. In functie de locul unde cresc, stolonii sunt de 2 feluri: aerieni si subterani.

Acestia sunt, in general, formatiuni tulpinale asemanatoare ramificatiilor. Stolonii aerieni

formeaza la noduri radacini adventine si tulpini. Stolonii subteranii sunt de culoare albicioasa siprezinta la noduri radacini adventine. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a tulpinii
http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/29/musetelui-cultivarea-prelucrarea-utilizarea-musetelului#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/29/musetelui-cultivarea-prelucrarea-utilizarea-musetelului#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/29/musetelui-cultivarea-prelucrarea-utilizarea-musetelului#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/27/menta-cultivarea-prelucrarea-si-utilizarea-menteihttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/27/menta-cultivarea-prelucrarea-si-utilizarea-menteihttp://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/27/menta-cultivarea-prelucrarea-si-utilizarea-menteihttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/29/musetelui-cultivarea-prelucrarea-utilizarea-musetelului#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorized


3/39

centrale, cresc in lungime, traiesc pana in anul urmator cand, dupa ce dau noi tulpini si dupa

acestea se inradacineaza mor.

Datorita faptului ca stolonii subterani se formeaza in fiecare an s-a creat o parere falsa cu privire

la perenitatea mentei. Stolonii subterani nu contin ulei volatil, in timp ce tulpinile si ramificatiile

contin cantitati foarte reduse. Dupa cosire din mugurii situati pe nodurile stolonilor aerieni, pe oparte din stolonii subterani, precum si pe resturile de tulpini netaiate, se formeaza o a doua

recolta (otava).

Frunza este oval-lanceolata si este prinsa printr-un peduncul scurt. Pe partea superioara sunt

netede, iar pe cea inferioara au nervuri proeminente, sunt colorate in verde inchis si sunt

prevazute cu glande oleifere, in numar mult mai mare pe partea inferioara.

Inflorescenta este de forma unui spic, conic, alungit, de 4-10 cm lungime. Floarea este compusa

dintr-un caliciu cilindric, cangranulat cu 5 dinti, violacei, o corola violeta deschis, formata din 4lolei, dintre care unul este de obicei lat, stamine in numar de 4 si un ovar superior cu stigmat

bifurcat.

Fructul este format din 4 micule mici, acoperite cu caliciul persistent. Greutatea a 1000 de

seminte este de 0,065 g. Infloreste in luna iulie.

Mentha cripsa are tulpinile erecte, cu ramificatii grupate, inalte de pana la 120 cm si colorate in

verde cu nuante antocianice.

Frunzele sunt mari, glabere, de culoare verzui inchis, lipsite de petiol, ovale, cu marginea

puternic dintata si suprafata limbului incretita.

Inflorescentele sunt grupate in spice mari, asezate in varful tulpinii si ramificatiilor.

Corola este colorata in roz-violaceu.

I . 2. Raspandire

In general, cultura mentei este mult faramitata, aceasta ocupand, in foarte multe

unitati, suprafete de pana la 10 ha. Totusi, in ultimii ani, se contureaza o concentrare maiaccentuata si in judetele din jurul capitalei (Calarasi, Giurgiu, Ialomita).

Menta crispa ocupa suprafete neinsemnate.

I . 3. Particularitati si cerinte biologice

Sterilitatea - ca rezultat al hibridarii indepartate si al incompatibilitatii cromozomilor in formarea

gametilor, confirmata de o serie de cercetatori, Mentha piperita se caracterizeaza printr-osterilitate considerata practic totala. Sterilitatea mentei se manifesta prin nedezvoltarea organelor

mascule ale florii, staminele se dezvolta anormal, raman scurte, uneori sunt degenerate sau se

usuca chiar din mugure, nu produc polen normal, in timp ce stigmatul este apt pentru polenizare.


4/39

Cu toate acestea, specia Mentha piperita nu este un hibrid absolut steril. Elucidarea partiala a

cauzelor sterilitatii mentei a permis obtinerea prin diferite metode a o serie de linii fertile, care

deschid posibilitati nelimitate de aplicare a metodei hibridarii sexuate in procesul de producere amaterialului initial de menta.

Inmultirea vegetativa - lipsita de posibilitatea de fructificare, menta se inmulteste in practicaagricola exclusiv pe cale vegetativa, prin stoloni. Plantele erbacee perene se caracterizeaza prin

existenta unei parti subterane multianuale si a unei parti aeriene anuale. Stolonii subterani ai

mentei nu cresc continuu decat in anul aparitiei. Acestia apar in a doua jumatate a verii siasemenea tulpinilor aeriene traiesc un singur an. Perioada de vegetatie a stolonilor nu coincide cu

cea a tulpinilor aeriene, iar stolonii nerecoltati dezvolta in anul urmator tulpini aeriene, pe care se

formeaza noi stoloni, fapt care a determinat aparitia unei false pareri

dupa care menta este considerata planta perena.

Multiple cercetari au stabilit ca stolonii nu au o crestere continua si traiesc un singur an.

Dupa ce au dat nastere tulpinilor aeriene si dupa ce acestea si-au format radacini proprii, stoloniibatrani putrezesc, in locul lor formandu-se altii noi. Aceste constatari au permis ca menta sa fie

de fapt planta anuala.

Epoca de formare a stolonilor la menta depinde de adancimea de plantare. Cresterea stolonilorincepe in momentul aparitiei pe tulpina centrala a primului etaj de ramificatii si continua pana lasfarsitul vegetatiei.

Stolonii mentei nu au o perioada de repaus absolut, mai mult, menta niciodata nu opreste

complet procesele de crestere a stolonilor si nici intensitatea schimbului de substante.

Lipsa unei perioade de repaus duce la pornirea in vegetatie a mugurilor de pe stoloni chiar inperioada de iarna, in timpul zilelor mai calduroase, dar la cea mai mica scadere a temperaturii

acestia pier. De asemenea, acest fapt implica greutati deosebite la insilozarea stolonilor, atuncicand ei se depoziteaza pentru a fi plantati primavara. In mod obisnuit, incepand cu prima decada

a lunii octombrie stolonii nu mai cresc. In aceasta perioada se schimba mersul proceselor legate

de sinteza substantelor nutritive, acumulandu-se in special zaharoza, oligozaharide si substanta

uscata, ceea ce contribuie la sporirea rezistentei la ger, ca o adaptare complexa a speciei laconditiile de iernare.

Stolonii mentei sunt amplasati, pe verticala, intr-un strat superficial de sol bine determinat (0-6cm).

S-a stabilit de asemenea ca prin plantarea mai adanca, la 15-20 cm, stolonii cresc vertical pana lastratul de la 3 la 5 cm, unde se amplaseaza orizontal.

In plan orizontal stolonii mentei se amplaseaza in functie de structura solului:

- pe soluri usoare la 43-63 cm in jurul plantei

- pe soluri grele se gasesc la numai 24-38 cm

Amplasarea bipozitionala a stolonilor reprezinta o caracteristica specifica fiecarui soi de menta.


5/39

Temperatura

Menta, incepe sa vegeteze primavara devreme, cand temperatura medie este in jur de 3-5 C.Acoperiti bine cu zapada, stolonii de menta rezista la temperaturi foarte scazute, pana la -26 C si

chiar la -30 C.

Mugurii care au inceput sa vegeteze si care nu au suportat o perioada prealabila de climatizare nu

rezista la scaderea brusca a temperaturii sub - 7 C.

Temperatura optima de crestere a mentei in timpul verii este de 18-20 C, maxim 22-25 C.

Temperatura influenteaza de asemenea si continutul in ulei volatil. Sa stabilit ca menta cultivatain casa de vegetatie la temperatura medie de 17-18 C, a avut un continut de 2,07 % ulei volatil, in

timp ce la acelasi fel de menta cultivata in sera unde temperatura medie a fost cu 4-6 C mai

ridicata, continutul in ulei volatil a fost de 2,85 %.

Intotdeauna in regiunile cu temperaturi mai ridicate se obtine o materie prima cu continutul in

ulei volatil sporit, dar cu un continut in mentol mai scazut.

Apa

Cerintele deosebite ale mentei fata de umiditatea solului se explica prin marimea deosebita a

suprafetei foliare si prin prezenta radacini slab dezvoltate si superficiale.

Este gresita parerea multor cultivatori si cercetatori care considera menta ca planta de balta.

Lipsa umiditatii este foarte daunatoare culturilor de menta, deoarece duce la micsorarea talieiplantelor de 1,5 ori si la o scadere a greutatii de cca 4 ori. Nevoia de apa a mentei se manifesta

cel mai pregnant in prima jumatate a perioadei de vegetatie pana la butonizare. De asemenea,umiditatea solului este factorul care poate decide momentul optim de plantare. Este foarteimportant de stiut ca la o umiditate a solului sub 30%, menta nu trebuie plantata, deoarace cea

mai mare parte a stolonilor se usuca, indiferent de continutul initial de apa al acestora.

In sfarsit, trebuie sa mentionam ca menta irigata, in special prin aspersiune, indiferent de anul de

cultura in care se gaseste, este mai puternic atacata de rugina.

Lumina

Menta este planta de zi lunga, insa da productii satisfacatoare atat in conditiile cetoase si umede

ale Marii Britanii, cat si in conditiile insorite ale multor tari. Pentru cresterea si dezvoltareanormala menta are nevoie de iluminare continua timp de cel putin 12h. Reducerea timpului de

iluminare determina o incetinire a cresterii plantei, o dezvoltare defectuoasa, iar ramificatiileinferioare se transforma in formatiuni asemanatoare stolonilor aerieni, ceea ce contribuie la

scaderea productie de ulei volatil.

Curentii de aer


6/39

Culturile de menta trebuie amplasate pe soluri ferite de curentii de aer, preintampinandu-se prin

aceasta si dezgolirea campului de stratul protector de zapada.

Altitudinea-latitudinea

Menta se poate cultiva pana la altitudinea maxima de 1000 m. S-a constatat o crestere evidenta acontinutului in ulei volatil si descresterea continutului in mentol pe directia N-S.

Solul

Menta creste si se dezvolta cel mai bine pe soluri afanate si permeabile, cu o compozitiemecanica usoara si bine aprovizionate cu materii nutritive. Cele mai potrivite sunt solurile

aluvionale si cele turboase. Rezultate foarte bune se pot obtine si pe toate tipurile de soluri

cernoziomice. Nu sunt propice culturii mentei solurile grele, fara structura, argiloase si

impermeabile. Totusi menta cultivata pe nisipuri dau ulei volatil de calitate superioara. Mentacreste cel mai bine atunci cand Ph-ul are valori intre 5 si 7.

Elementele nutritive

In decursul intregii perioade de vegetatie menta extrage din sol urmatoarele elemente nutritive:N16, P2O510, K2O21, CaO11, MgO 10 kg/ha. Pentru 1 kg substanta uscata revin in medie 2,03

kg de N, 0,73 kg de P2O5 si 2,23 kg K2O. Perioada maxima de absorbtie a N, P, K este la

inceputul fazei de ramificare pana la inceputul infloritului cand plantele acumuleaza intreagacantitate de substante nutritive necesare formarii productiei. Azotul folosit singur sau in

combinatie cu alte elemente contribuie la sporirea masei vegetative, dar si la o reducere a

continutului in ulei volatil. Azotul mareste continutul in mentona si scade continutul in mentol,

iar culturile fertilizate cu azot in exces sunt mult mai

rezistente la atacul de rugina.

Fosforul corecteaza intrucatva efectul nefavorabil al azotului manifestat prin micsorareacontinutului in ulei volatil si sporeste continutul in piene si limonene.

Potasiul actioneaza asemanator cu fosforul.

Excesul de potasiu reduce continutul in ulei volatil si depreciaza calitatea acestuia prin sporireacontinutului in mentona.

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MENTEI

II . 1 . Locul de ansolament

Cele mai bune premergatoare pentru menta sunt acelea care elibereaza terenul timpuriu, il lasacurat de buruieni, bine aprovizionat cu substante nutritive, afanat si cu umiditate suficienta.

Dintre plantele de cultura, cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna si in mod

deosebit leguminoasele timpurii. Porumbul siloz este de asemenea o premergatoare adevarata.


7/39

Celelalte culturi nu sunt potrivite, deoarece elibereaza terenul tarziu si nu mai permit o pregatire

corespunzatoare a solului. Pentru a realiza productii mari si constante in ulei volatil, menta

trebuie sa fie considerata din punct de vedere agronomic cultura anuala (in mod exceptionalbianuala, dar arata) si inclusa in asolamntele corespunzatoare.

Bazandu-se pe o practica agricola indelungata, in lipsa unor studii aprofundate se pot recomandapentru conditiile tarii noastre urmatoarele tipuri de asolament:

1)pentru zona nordica si sud-vestica in conditiile de cultura irigata:

-cereale de toamna (grau, orz)-degetel lanos sau anghinare (numai in anul 1)

-porumb boabe

-mustar sau coriandru

-leguminoase pentru boabe(mazare, fasole)

-menta

2)pentru zone umede si racoroase:

-cereale de toamna-mac in cultura dubla cu chimion

-chimion-secara pentru corn (claviceps purpurea)

-menta

-cartofi, sfecla

Desigur, aceste rotatii pot fi modificate in functie de conditiile si cerintele locale. Oricum,revenirea mentei pe acelasi loc dupa minimum 4 ani contribuie in mare masura la evitarea

atacului de boli (in special de rugina) si daunatori, factorii uneori determinanti ai nivelului si

calitatii productiei.

II . 2 . Fertilizarea

Gunoiul de grajd bine fermentat, ca ingrasamant complex, aplicat sub aratura de baza are un

efect deosebit asupra productiei de masa verde la menta. Utilizarea ingrasamantului organic pe

un sol cu fertilitate scazuta de tip brun de padure, luto- nisipos, a dat insemnate sporuri deproductie care au variat intre 20-40%, in functie de conditiile climatice ale anului. In lipsa

gunoiului de grajd, sporirea productiei si calitatii acesteia la menta se va realiza prin

administrarea ingrasamintelor minerale.

Marirea cantitatilor de ingrasamant sporeste productia continuu, dar economic numai pana la un

anumit nivel, fapt care a determinat sa se ajunga la concluzia ca doza recomandata sa fieN90P120K90 kg/ha substanta activa. Ingrasamintele ar trebui sa se administreze primavara, la

plantare, alaturi de rand.

Pentru conditiile din Romania ar fi de preferat, dat fiind plantatul din toamna, ca fosforul si

potasiul sa se administreze inaintea plantatului si sa se incorporeze o data cu ultima discuire.

Ingrasamintele azotoase trebuie sa se administreze primavara timpuriu, in mustul zapezii. Deregula, atunci cand dozele de ingrasaminte aplicate primavara au fost reduse sau cand menta se

cultiva pe soluri sarace, se executa fertilizarea suplimentara.


8/39

Azotatul de amoniu este ingrasamantul cel mai adecvat pentru ingrasarea suplimentara si se

administreaza in doze de pana la 150 kg/ha.

Epoca de aplicare este in faza de ramificare pana cel mai tarziu la inceputul butonizarii. La

inceputul butonizarii se va aplica numai in culturile irigate. In toate cazurile se va incorpora

printr-o prasila superficiala. Pentru obtinerea otavei, imediat dupa recoltare, se va fertiliza cu150-200 kg azotat de amoniu /ha.

II . 3 . Pregatirea solului

Pregatirea de baza a solului se face in functie de umiditatea acestuia in momentul eliberarii.Atunci cand solul este uscat si nu se poate executa aratura adanca perfect maruntita, dupa cereale

sau leguminoase se va efectua o lucrare de dezmiristire, cu plugul la 8-10 cm adancime, dupa

care atunci cand solul are umiditatea suficienta, se va executa aratura adanca la cca. 30 cm,

lucrarea ce se realizeaza cu plugul urmat obligatoriu de grapa stelata.

Modelul de pregatire a solului nu influenteaza insa continutul in ulei volatil.

Efectul favorabil al lucrarii solului se manifesta cel mai mult prin pastrarea umiditatii si structurii

solului, prin distrugerea sau stagnarea in crestere a buruienilor. De aceea, este bine ca dupa

recoltarea plantei premergatoare, concomitent cu aceasta sa se execute eliberarea de resturivegetale si aratura adanca. Aratura de baza se va efectua cu plugul urmat de grapa stelata, pentru

maruntirea si asezarea solului. Prin toate lucrarile care se vor executa pana la plantare, una-doua

discuiri se vor avea in vedere pentru minerarea solului si distrugerea buruienilor perene.

II . 4 . Modul de inmultire

Menta este un hibrid steril, care in practica agricola se inmulteste exclusiv pe cale vegetala, prinfolosirea stolonilor subterani. Uneori, in scopuri stiintifice, menta se inmulteste prin stoloni

aerieni, prin inradacinarea butasilor tulpinali sau chiar a frunzelor.

II . 5 . Recoltarea stolonilor

Cu toate ca stolonii subterani se formeaza in stratul superficial al solului, recoltarea acestora

constituie cea mai grea lucrare din tehnologia de cultivare a mentei. Scosul stolonilor subteranise poate face manual cu furca, cu plugul fara cormana, cu ajutorul masinii de scos cartofi sau

ceapa.

Se poate realiza o productivitate foarte mare (de peste 5 ori) care se realizeaza prin folosireamasinii de scos cartofii adaptata, precum si consumul de forta de munca de peste 7 ori mai mic

comparativ cu scosul cu furca dupa plug fara cormana.

II . 6. Calitatea materialului pentru plantat

Stolonii subterani folositi ca material din inmultire trebuie sa fie albi, turgescenti si lipsiti de

urmele vreunui atac de boli sau daunatori.


9/39

O importanta deosebita asupra calitatii stoloniilor subterani o au:

-modul de intretinere a culturii

-modul de fertilizare si de exploatare a acesteia-varsta plantatiei

In general, plantatiile de menta intretinute necorespunzator, puternic imburuienate, neingrasate sineirigate produc stolonii subtiri, firavi si cu dimensiuni reduse. De asemenea, plantatiile din anul

II si in mod deosebit cele din anii III si IV de cultura produc stoloni de foarte slaba calitate,

neputand fii utilizati ca material saditor. Stolonii trebuie sa fie din plantatiile din anul I devegetatie, sa aiba o lungime de minim 15 cm, 5 noduri, iar in masa lor sa nu existe mai mult de

10% resturi de tulpini, ramificatii si stoloni aerieni de culoare verde.

Pregatirea materialului saditor pentru plantat se poate efectua direct in camp sub umbrare sau sub

diferite soproane, pentru a se evita evaporarea apei din stoloni. Urmeaza apoi operatia denumita

10 August 2008 | CategoriaUncategorized|79 comentarii

Cultivarea Lavandei

Capitolul I : NOTIUNI INTRODUCTIVE

I . 1 . Descriere

Lavanda este o planta aromatica cunoscuta si utilizata inca din antichitate.

Romanii foloseau lavanda pentru a-si parfuma baile si se considera ca originea cuvantului

lavandula vine de la latinescul lavare= a spala.


1.Plante Medicinale

2.Plante Medicinale




http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/27/menta-cultivarea-prelucrarea-si-utilizarea-mentei#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/27/menta-cultivarea-prelucrarea-si-utilizarea-mentei#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/27/menta-cultivarea-prelucrarea-si-utilizarea-mentei#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/25/cultivarea-lavandeihttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/25/cultivarea-lavandeihttp://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/25/cultivarea-lavandeihttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/27/menta-cultivarea-prelucrarea-si-utilizarea-mentei#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorized


10/39

Cultura lavandei in Romania este relativ recenta. Primele tufe de lavanda si in special de

lavandin se gaseau razlete in jurul capitalei si au fost probabil aduse de gradinarii de origine

bulgara.

Uleiul volatil, obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete de lavanda si lavandin este

produsul principal al acestei plante si are largi utilizari in industria parfumurilor si a produselorcosmetice.

Lavandula este un subarbust cu o inaltime de pana la 50 cm cu tulpini subtiri si lemnoase, frunzemici de un verde-cenusiu, flori liliachii-rosietice si cu radacina lignificata, groasa pana la 2-3 cm.

In primul an dupa plantare, lavanda dezvolta radacina principala mai mult in profunzime,

ajungand in functie de tipul de sol, pana la 1,20 cm, iar dupa 5 ani pana la 2,80 cm la planteleobtinute prin butasi inradacinati si pana la 2,20 m adancime la rasadul produs pe cale generativa,

prin seminte. Profunzimea si bogatia sistemului radicular confera lavandei rezistenta la seceta.

Tulpina ramificata puternic la baza, formeaza o tufa aproape globuloasa, semisferica, inalta de

30-70 cm sau mai inalta. Tulpina batrana este bruna, cu scoarta exfoliata, iar tulpinile(ramificatiile) tinere sunt patrunghiulare, pubescente.

Ramificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de 25-35 cm si prezinta frunze numai in

partea inferioara.

Frunzele opuse, sunt linear-lanceolate, acute, pe margini ciliate, cele inferioare cenusii, de 1-2

cm lungime si 1,5-2 mm latime, pe ambele fete paroase, cu peri ramificati, stelati, de celesuperioare cenusii-verzi, de 2-3,5 cm lungime si 3-6 mm latime, mai putin paroase. Frunzele

lavandei nu cad toamna la sfarsitul vegetatiei.

Florile de tipul bobiatelor, cu miros aromatic datorita glandelor oleifere, sunt grupate intr-oinflorescenta speciforma. Florile prezinta un caliciu lung de 5-6 cm, cilindric, usor latit spre varf,

cu 4 dinti scurti, obtuzi si cu un bobisor lat-oval, de cca 1 mm; caliciul este des paros siglandulos, albastru-cenusiu. Corola este de culoare violeta-albastruie uneori albastra deschis

pana la alba. Infloreste in luna iulie.

Fructele sunt 4 mucule, situate la baza caliciului persistent, cu suprafata bruna sau cenusie,

neteda si lucioasa. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,873 g.

I . 2 . Particularitati si cerinte biologice

Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Este o planta alogoma, entomofila si prininmultire generativa produce numerosi indivizi cu variabilitate morfogenetica chimica si cu

eficienta economica diferentiata.

Semintele lavandei sunt tari, acoperite cu o membrana slab permeabila, fapt pentru care

germineaza si rasar intr-o perioada indelungata. Dupa rasarire plantele de lavanda formeaza tufe,

ca urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata productia de inflorescente.


11/39

Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim, dupa care aceste incep sa se usuce,

ceea ce sa impune ca periodic, o data la 7-10 ani, executarea lucrarilor de intretinere.

Taierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la lungirea vietii

plantatiilor de lavanda pana la 20-30 ani.

Lavanda este o planta permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat, in timpul

perioadei de repaus o parte din frunzele batrane se usuca si cad.

In populatiile de lavanda predomina formele in care infloresc o singura data in an, dar se gasesc

si forme care infloresc esalonat sau de 2 ori in timpul vegetatiei. In decursul perioadei devegetatie lavanda parcurge urmatoarele faza:

- infrunzire

- butonizare

- inflorit- maturarea semintelor

Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda este temperatura.Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii zilnice ale aerului in jurul a 10 C.

Samanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in straturi reci rasare in masa primavara, la

12-15 C, daca are umiditatea necesara.

Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si pornesc in vegetatie mai

tarziu, cand tamperatura aerului ajunge in jur de 14 C. Lavanda rezista foarte bine la temperaturide -15 C, fara a fi acoperita cu un strat de zapada si la temperaturi de -31 C, atunci cand stratul

de zapada are grosime de 40-50 cm.

Cultivatorii au ajuns la concluzia, confirmata astfel si de practica, ca plantatiile realizate in zonecu temperaturi medii zilnice ridicate (peste 20 C) imbatranesc mai timpuriu, din care cauza

continutul in ulei volatil scade. Temperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudiniridicate explica imbatranirea mai lenta a plantatiilor, precum si calitatea superioara a uleiului

volatil obtinut in aceste zone.

Lavandinul este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute.

Lavanda este o planta specifica biotopilor uscati si a climei calde, avand si caracteremorfogenetice adecvate, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta. Cultivata pe locuri cu

exces de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea radacinilor, ceea ce determina imbatranirea si

uscarea rapida a tufelor. Semintele de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in caresunt incorporate are umiditatea suficienta. De asemenea, in cazul producerii de butasiinradacinati, atat pentru lavanda cat si pentru lavandin, umiditatea este un factor hotarator.

Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va face numai in sol

umed. In cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu udate la cuib.


12/39

Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda crescute la soare

infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari, cu de peste 3 ori mai multe

inflorescente. Lumina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara, precum si asimilarea siproducerea uleiului volatil. Pentru a spori cantitatea de lumina se recomanda ca in tara noastra

plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri cu expozitie sudica, sud-vestica sau chiar

estica.

Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona de origine, in mod spontan,

pana la 1700-1800 m inaltime. Atat procentul de ulei volatil cat si continutul in acetat linalil nusunt influentate de altitudine. Cu cat lavanda creste pe locuri mai inalte, cu atat productia de ulei

volatil este mai scazuta, dar de o calitate mai superioara, dat fiind continutul mai mare in acetat

de linalil.

Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pentru plantele colinare sau

muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lavanda se cultiva pe soluri adanci,

bogate in calcar, permeabile si cu apa freatica la adancime de cel putin 2-2,5 m.

Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase, reci si umede nu sunt indicate pentru cultura

lavandei.

Comparativ cu alte specii medicinale sau aromatice, lavanda nu extrage din solcantitati mari de substante nutritive. Numeroase experiente pentru clarificarea influenteidiferitelor substante nutritive asupra productiei si calitatii au stabilit ca pe solurile usoare,

podzolice, cel mai important efect il are azotul, iar pe soluri mai grele, carbonatice, fosforul.

Azotul, are un efect de intinerire a tufelor, deoarece activeaza cresterea , fapt pentru care planteletinere vor fi asigurate cu mai mult fosfor in complexul de ingrasaminte, iar la plantatiile batrane

se va asigura mai mult azot.

Capitolul II : TEHNOLOGIA DE CULTIVARE

II . 1 . Locul in ansolament

Lavanda si lavandinul sunt subarbusti pereni. Acestia se cultiva pe acelasi loc 20-30 de ani, deci

nu pot intra in rotatia culturilor. Pentru a raspunde cerintelor biologice ale acestor specii, se voralege parcele de teren protejate de vanturi, calde si insorite, cu sol profund si permeabil. Nu sunt

recomandate terenurile puternic erodate, cele nepermeabile si supuse vanturilor si curentilor de

aer puternici deoarece in aceste conditii se vor obtine productii slabe.

Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta dar alcaror unghi de inclinare sa nu depaseasca 15. De asemenea se vor alege terenuri absolut curate

de buruieni perene.



13/39

Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunataririi fertilizarii solului, se

realizeaza conditii de viata si de activitate microorganismelor din sol, se asigura o buna crestere

si dezvoltare a plantelor, implicit sporirea productiei.

Este cunoscut faptul ca majoritatea plantelor de cultura au nevoie pentru crestere de o reactie a

solului neutra sau slab acida. Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seriade elemente nutritive, dintre care cele mai importante sunt: azotul, fosforul, zinc, borul,

magneziul.

Dat fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda folosirea de ingrasaminte pe

baza de azot mai greu solubil.

Superfosfatul, precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc aproape de doua ori numarul de

inflorescente pe tufa de lavanda.

Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul

vegetatiei actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. In concluzie, ingrasamintele organicese aplica la infiintarea plantatiei, ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu (pe solurile sarace inaceste elemente) se administreaza atat la infiintarea cat si toamna, o data cu ultima prasila, iar

cele pe baza de azot primavara timpuriu, in mustul zapezii.


Toate lucrarile solului au ca scop afanarea acestuia in profunzime, nivelarea si distrugerea

buruienilor. Numai pe asemenea soluri se pot realiza plantatii cu randuri drepte, ceea ce va

permite efectuarea mecanizata a lucrarilor de intretinere si a recoltarii.

Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru mentinerea umiditatii, dar maiales pentru distrugerea buruienilor anuale.

Este recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioada de vegeratie scurta, ca borceagul

pentru masa verde sau alte culture (cereale) la care se pot alica erbicide pentru distrugerea

buruienilor.

Dupa recoltarea acestora, in iulie-august cel mai tarziu se va executa aratura de desfundare la 50-70 cm in functie de adancimea solului. Imediat dupa aratura de desfundare, terenul se va nivela

perfect, iar apoi se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate.

Toamna, inainte de plantare, terenul se va discui din nou mai adanc, iar in cazul cand nu estesuficient mobilizat se va executa o aratura superficiala la 20 cm, dupa care se va pregati pentru

plantare cu ajutorul discului in agregat cu grapa.

In cazul terenurilor infectate de buruieni perene, dupa desfundare solul se va mentine curat de

buruieni inca un an prin lucrari repetate cu plugul urmat de discuiri. Se recomanda folosireaerbicidelor pentru combaterea buruienilor perene aparute pe ogor.


14/39


Lavanda se poate inmulti atat generativ, prin producerea de rasad din seminte, cat si vegetativ,prin butasi inradacinati sau prin musuroirea si despartirea tufelor batrane.

Producerea rasadului din seminte: Semintele lavandei sunt mici, tari si cu germinatia redusa silenta, fapt pentru care, de regula, nu se seamana direct in camp, ci in straturi reci in vederea

obtinerii rasadului. Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu, octombrie-noiembrie cat si

primavara devreme, februarie- martie, dar numai in straturi special pregatite, care trebuie sa aibao latime de 1-1,2 m si o lungime 8-10 m si chiar mai mult, intre straturi lasandu-se poteci late de

40- 50 cm. Semanatul se executa imediat dupa pregatirea stratului in randuri distantate la 10-15

cm. La 1 mp sunt necesare 3-5 g seminte cu germinatie de minum 50%.

Atat inainte, cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat. Semintele puse in santulete foarte

superficiale, lasate de marcator (0,5-1 cm) vor fi acoperite cu un strat de mranita, curata deburuieni, bine maruntita si cernita, in grosime de 1-1,5 cm.

Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va mentine constant la 14-15C. La semanatul de primavara semintele germineaza incet si rasar greu, ceea ce impune

inmuierea acestora timp de 3-4 zile in apa sau stratificarea lor, operatie care trebuie sa inceapa cu

1,5-2 luni inainte. In acest scop semintele se amesteca cu nisip de rau umed in proportie de 1 : 5-6 si se pastreaza afara pana la semanat, timp in care se amesteca pentru a nu mucegai. Spresfarsitul perioadei de stratificare semintele incoltesc si vor fi semanate imediat in sol cald.

Dupa rasarire, atunci cand plantele au 2-3 perechi de frunze se aplica raritul, lasandu-se intre

plante 3-5 cm. Pana la sfarsitul vegetatiei, in toamna, rasadul trebuie mentinut curat de buruieni,

prin pliviri repetate, udat, ingrasat si prasit. De asemenea, cel putin de 2 ori se vor taia toate tijele

florale aparute pentru a obliga planta sa formeze ramificatii cat mai aproape de sol. Inaltimea detaiere a tulpinilor florifere este de cca. 8-10 cm de la nivelul solului.

Rasadul este gata de transplantare, la loc definitiv, la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii

octombrie, cand se scoate, se sorteaza si se pastreaza stratificat in nisip sau in sol umed, pana la

plantare.

Rasadul din clasa 1 obtinut din seminte are urmatoarele caracteristici:

- lungimea partii aeriene 12 cm

- lungimea radacinii principale 15 cm- diametrul colatului minim 4 mm si 3 ramificatii

Producerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de inmultire a lavandei.

Inmultirea prin butasi inradacinati: Recoltarea butasilor se face toamna, in lunile septembrie-

octombrie sau in primavara in martie-aprilie, in timpul perioadei de repaus vegetativ. Butasii se

recolteaza de la plante sanatoase, bine dezvoltate, in varsta de 3-5 ani. Taierea butasilor se facecu un cutit foarte bine ascutit sau cu lama, sub mugur. Indepartarea frunzelor se va face cu mare

atentie pentru a nu se distruge mugurii vegetativi.


15/39

La baza butasului se face o singura taietura in forma de pana, imediat dupa mugur.

Butasii astfel pregatiti au o lungime de aproximativ 5-6 cm si sunt gata de plantare, ce urmeaza ase efectua in decurs de 1-2 h. In cazul pastrarii mai indelungate, dar nu mai mult de o zi, butasii

se mentin in vase cu apa curata.

Terenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va fi curat de buruieni, situat in

apropierea unei surse de apa, dar fara pericol de baltire. Se va ara la 30 cm adancime, se va

nivela, marunti si apoi se va tasa usor, dupa care se vor aranja tocurile de rasadnita, avandu-segrija sa se lase intre acestea 40-50 cm. In tocuri se aseaza un strat de nisip bine cernut, gros de 8-

10 cm, care dupa nivelare se uda din abundenta. Dupa udare, pentru usurarea plantarii, se vor

marca viitoarele randuri, utilizandu-se marcatoare special pregatite pentru aceasta lucrare.

Plantarea se face manual, asezandu-i la distanta de 10*5 cm. Operatia de presare a butasilor in

nisip se va face cu multa grija, pentru a nu distruge frunzele din varful acestora.

Imediat sau concomitent cu plantarea, butasii vor fi udati din abundenta, iar tocul de rasadnita seva acoperi cu rame ale caror geamuri au fost in prealabil varuite si acoperite cu rogojini pana laaparitia primelor radacini pe butasi.

Odata cu formarea primelor radacini se va incepe calirea butasilor prin deschiderea rasadnitelorla inceput cateva ore, numai in cursul diminetii sau serii.

In momentul aparitiei tijelor florale, acestea se vor reduce la jumatate pentru a provoca

ramificarea butasilor.

II . 5 . Lucrarile de intretinere

-completarea golurilor, care trebuie facuta imediat in toamna anului urmator, orice intarziere nueste buna

-taieri pentru formarea tufei, sunt recomandate numai in primul an de vegetatie, prin aceastalucrare urmandu-se realizarea formei globuloase a tufelor

Lucrarile propriu-zise de intretinere a plantatiilor de lavanda incep primavara timpuriu si constauin prasitul intervaleleor dintre randuri, care se executa cu prasitori cu tractiune animala pe

terenurile in panta si in plantatiile in varsta sau cultivatorul purtat pe tractor.

Lucrarile pe randul de plante se fac manual cu sapa, de 2-3 ori in cursul anului.

Combaterea buruienilor pe cale chimica a constituit obiectul a numeroase experiente efectuate inmulte tari. In Romania pentru lavanda este omologat erbicidul Gesagard 50, in doza de 8-10

kg/ha si se poate aplica toamna tarziu cand plantele sunt in repaus sau primavara timpuriu inainte

de pornirea in vegetatie a plantelor.

II . 6 . Regenerarea plantatiilor

Cand tufele incep sa se usuce si productia incepe sa scada se executa regenerearea plantatiilor.


16/39

Din datele experimentale de la diferiti autori, se poate recomanda ca epoca optima a taierilor de

regenerare perioada de repaus, luna februarie, inaintea inceperii vegetatiei, sau noiembrie, dupa

incetarea vegetatiei, dar numai atunci cand solul are umiditate suficienta si permite maruntireaacestuia pentru acoperirea plantelor taiate.

Cea mai potrivita inaltime de taiere este de 5-10 cm de la suprafata solului.

Imediat dupa taiere plantatiile vor fi ingrasate cu 20-25 t/ha gunoi de grajd foarte bine fermentat

amestecat cu 100-120 kg sulfat de amoniu/ha si 250kg/ha superfosfat. Dupa administrare,ingrasamintele se vor incorpora pe intervalele dintre randuri printr-o prasila adanca la 15-18 cm.

II . 7 . Boli, daunatori, combatere

Boli: Septorizza cu patarea frunzelor produsa de septoria lavandulae. Ataca frunzele, fiind

evidenta pe partea superioara a lor sub forma unor pete rosii-cafenii la inceput, care cu timpuldevin albicioase cu o dunga rosiatica pe margine. In centrul petelor apar puncte negre care

reprezinta picmidiile. Frunzele atacate se usuca si cad.

Se combat prin:- igiena culturala si incorporarea adanc in sol a tuturor resturilor vegetale

- stropiri cu Dithane M-45 0,2%

Daunatori: Isophya tenuicerca, ataca in luna mai cand depune ouale izolat sau in grupe in sol la

cca 1 cm adancime. Pentru combatere plantatiile de lavanda vor fi riguros mentinute curate deburuieni. Un efect deosebit in combaterea daunatorului il au lucrarile de maruntire a solului dupa

recoltare, pentru a distruge o parte din ouale depuse in sol. Combaterea chimica se realizeaza cu

Lindatox 3 PP, Wofatox 30 CE 0, 1%.

Daunatori:Lacusta verde de pasune (Tettigonia viridissima). Se hraneste cu frunzele de

lavanda. O femela depune cca 250 de oua, in iunie si iulie, asezandu-le izolat in portiunile de sol

nelucrat. Masurile de combatere sunt aceleasi ca la Isophya tennicerca.

Daunatori: Viermele radacinilor (Heterodera mariori Schm). Dezvolta 3-4 generatii pe an. Din

ouale depuse in sol apar larvele care intra in radacinile plantei, hranindu-se cu sucul acestora.Combaterea este extrem de greoaie. Se recomanda folosirea unui material saditor absolut

sanatos.

II . 8 . Recoltarea

Pentru suprafetele mici, unde recoltatul se poate executa rapid, epoca cea mai potrivita pentrurecoltare este in faza de inflorire 75%. Acolo insa unde din diferite motive perioada de recoltare

se va prelungi (suprafete mari, capacitati reduse de prelucrare), se recomanda ca recoltatul sa

inceapa in faza de inflorire 50% si sa se tremine cel mai tarziu in faza de inflorire 100%.


17/39

Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu ajutorul masinilor speciale

montate pe tractoare. Inflorescentele recoltate se pun in cosuri si se transporta imediat la unitatile

de distilare.

Capitolul III : PRELUCRAREA MATERIEI PRIME

In cazul lavandei materia prima se prelucreaza imediat dupa recoltare

III . 1 . Distilarea

Inflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in exclusivitate pentru obtinerea uleiului

volatil. Obtinerea uleiului volatil de lavanda se poate realiza prin distilarea inflorescentelor dupa

3 metode diferite:- distilarea in apa - prin aceasta metoda materia prima se introduce in cazan si se acopera cu apa.

Incalzirea apei poate fi facuta la foc direct, sau aburi produsi direct sau indirect.

- distilarea in apa si cu aburi - in cazan sub materia prima se pune apa. Aburi trec mai intai prin

apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil- distilarea cu aburi - materia prima se pune in cazan uscat, fara apa. Aburii sunt produsi in afara

cazanului in instalatii speciale si se introduc direct sub materia prima.

Capitolul IV : RETETE PE BAZA DE LAVANDA

- Tinctura de lavanda

Se obtine prin macinarea partilor aeriene uscate, (poate fi folosita rasnita electrica de cafea

pentru cantitati mici), dupa care pulberea obtinuta se pune in borcane care vor fi umplute pana la

o treime, restul fiind completat cu alcool de 70 de grade. Dupa adaugarea alcoolului pestepulberea de planta, borcanele se inchid ermetic si se lasa la macerat vreme de 14 zile, agitand din

cand in cand continutu pentru o mai buna solubilizare a principiilor active. Dupa trecereaintervalului de timp necesar macerarii, preparatul se filtreaza prin tifon, iar tinctura obtinuta se

pastreaza in sticlute mici si inchise la culoare. Se administreaza pe stomacul gol, de trei-patru ori

pe zi, cate o lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa.

- Otetul aromatic de lavanda

Intr-o sticla cu gatul larg se pun 10 linguri de lavanda maruntita, peste care se adauga jumatate

de litru de otet de mere. Se lasa sa se macereze vreme de 10 zile la temperatura camerei, dupa

care se filtreaza. Se foloseste pentru frictionari si comprese.

- Uleiul gras de lavanda

La jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adauga 5 linguri de lavanda uscata si

maruntita. Se pune intr-un borcan inchis ermetic si se lasa sa se macereze la soare sau inapropierea unei surse de caldura vreme de 5 zile, dupa care se filtreaza. Uleiul usor aromatizat

obtinut se mai pune la macerat cu alte 5 linguri de lavanda vreme de inca 5 zile, dupa care se


18/39

filtreaza s.a.m.d., pana cand capata un miros foarte puternic de lavanda. Se foloseste pentru

masaje si frictionari.

- Bai cu lavanda

Doua maini de lavanda se lasa la macerat in 2 litri de apa, vreme de 8-10 ore (de dimineata panaseara), dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca 2 litri de apa

clocotita, dupa care se acopera, se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se combina cele

doua extracte, preparatul obtinut fiind adaugat in apa din cada de baie.

Capitolul V : UTILIZAREA LAVANDEI

Recomadari majore:in tratarea hiperexcitabilitate, migrene, insomnii.

Alte recomandari pentru tratamente:

Intern:- Dischinezie biliara, balonarea la bolnavii de bila, crizele biliare insotite de dureri de cap. Se ialavanda sub forma de pulbere, administrata pe stomacul gol, cate o lingurita de patru ori pe zi.

Datorita principiilor sale active amare, lavanda mareste secretia de bila si ajuta la evacuarea ei,

calmand durerile abdominale si activand digestia.

- Depresia, anxietatea - in cazurile usoare se ia lavanda sub forma de tinctura - 1 lingurita

dizolvata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi, in cure de lunga durata (3 luni minimum).Uleiul volatil de lavanda se administreaza in depresiile si crizele de anxietate severe: doua

picaturi de ulei volatil amestecate cu putina miere se iau de trei ori pe zi, pe stomacul gol.

Studiile facute pana in prezent au aratat ca exista o anumita selectivitate a pacientilor tratati cu

aceasta planta, unii neavand o reactie speciala la uleiul volatil, in timp ce la altii s-a observat oameliorare clara a starii launtrice, ameliorare tradusa prin reducerea sensibilitatii psihice,

estomparea fricilor si angoaselor, reaparitia dorintei de viata.

- Aritmie cardiaca, adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres. Lavanda este prin

excelenta o planta antistres, motiv pentru care, administrata in cure de lunga durata, amelioreaza

si, gradat, conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. In problemele cardiace s-a observat oactiune deosebit de favorabila a tincturii de lavanda, care actioneaza direct la nivelul sistemului

nervos central. Se administreaza de trei-patru ori pe zi cate o lingurita de tinctura diluata in

jumatate de pahar de apa.

- Viermi intestinali, infectii cu protozoarul Giardia lamblia. Se combina in proportii egaletinctura de lavanda, de pelin si de cimbru (toate tincturile se prepara la fel ca cea de lavanda). Seia din aceasta combinatie de tincturi cate o lingurita diluata in putina apa, de patru ori pe zi,

inainte de masa. O cura dureaza minimum doua saptamani. Acest tratament este eficient atat

singur, cat si in combinatie cu remediile alopate, a caror eficienta o mareste.

- Oboseala, iritabilitatea psihica, insomnia. Cele mai bune rezultate se obtin facand bai cu

lavanda, cu jumatate de ora inainte de culcare. Suplimentar, este bine sa puneti sub perna un mic


19/39

saculet (ceva mai plat) cu lavanda. Somnul va fi mai odihnitor si mai lin, iar peste zi veti remarca

o mult mai buna rezistenta psihica si stapanire de sine. Intern, se ia tinctura de lavanda: o

lingurita de trei ori pe zi.

- Dureri de cap, migrena, ameteala. Ca remediu de urgenta se iau 1-2 picaturi de ulei volatil de

lavanda cu putina miere. Ca tratament pe termen lung se recomanda pulberea de lavanda: olingurita de patru ori pe zi, administrata pe stomacul gol.

- Reumatism. Se face un ceai din o parte flori de soc si doua parti lavanda, o lingurita din acestamestec fiind oparita cu o cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca putin si se filtreaza. Se

beau pe zi 2-3 cani din acest ceai, cat mai cald (pentru ca efectul sudorific si depurativ sa fie mai

intens). Are un gust destul de greu de suportat, dar o cura de 10 zile cu acest ceai are efecteantireumatice exceptionale. Tuse convulsiva, gripa, bronsita - 2 picaturi de ulei volatil se

amesteca cu o lingura de miere si se administreaza cate putin din acest amestec, care nu va fi

inghitit direct, ci va fi lasat sa alunece pe gat pentru a-si exercita din plin efectele antiinfectioase

si calmante. Se iau maximum 6 picaturi de ulei de lavanda pe zi la adulti si doua picaturi pe zi la

copii.

Extern:

- Adjuvant in pneumonie si bronsita cronica. La 4 linguri de lavanda proaspat macinata seadauga apa, amestecand progresiv, pana cand se formeaza o pasta, care se inveleste in tifon si seaplica pe piele. Deasupra cataplasmei se pune o sticla cu apa fierbinte si se acopera cu o patura,

ca sa pastreze caldura. Cataplasma se tine minimum o jumatate de ora.

- Contra paduchilor si a altor insecte parazite. 3-4 picaturi de ulei volatil de lavanda se amesteca

cu o lingurita de otet si se aplica pe par (sau pe zona afectata), dupa care capul se acopera vreme

de cateva ore, pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care vor elimina insectele. Seaplica tratamentul 7-10 zile la rand.

- Pentru cresterea parului. Se face un masaj la radacina parului cu otet de lavanda obtinut prin

macerare dupa metoda de mai sus.

- Intretinerea pielii uscate. Imediat dupa baie se aplica uleiul gras de lavanda (obtinut prin

macerarea plantei in ulei de floarea-soarelui, dupa metoda de mai sus) pe toata pielea, facandu-se

in acelasi timp un masaj usor. Eczeme uscate, tumefactii produse de loviri - Se aplica uleiul gras

de lavanda pe zona afectata de 3-4 ori pe zi.

UTILIZARI CASNICE ALE LAVANDEI:

- Condiment de lavanda - amestecati in cimbrul cu care condimentati mancarurile putina

lavanda (intr-o proportie aproximativa de 1:5). Mancarurile vor capata o aroma deopotrivadelicioasa si rafinata, fiind, in plus, si mai usor digerabile. In zona sudica a Alpilor, cimbrul

amestecat cu lavanda se da mancaciosilor pentru a le regla apetitul si a-i ajuta astfel sa scada

spontan in greutate.


20/39

- Pentru a scapa de molii - se pun in dulap saculeti cu inflorescente de lavanda uscata. Zilnic,

continutul saculetilor se freaca in palme pentru ca astfel sa se degaje cat mai mult ulei volatil,

care alunga insectele.

- Furnicile, puricii si gandacii fug de mirosul de lavanda. Pentru a scapa de musafirii nepoftiti,

stropiti de doua ori pe zi locurile in care acestia se ascund sau traseele pe care vin, cu o solutieformata din 6 linguri de apa si 10 picaturi de ulei volatil de lavanda.

- Pentru a scapa de mirosurile neplacute din casa - puneti intr-o cana de apa 10 picaturi deulei volatil de lavanda si 10 picaturi de ulei volatil de menta. Stergeti cu aceasta solutie peretii,

podelele toate zonele care degaja mirosuri neplacute. Evitati suprafetele lacuite, pentru ca

uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil si strica lacul.


Cultura Galbenelelor

Galbenelele

Galbenelele sunt plante medicinale cunoscute din vechime (sec XII), fiind cultivate si in scopuri

ornamentale.

Acestea contin substante minerale 10%, ulei volatil 0,2%, soponozida triterpenica, acid

glicuronic, glucoza si galactoza.


1.Plante Medicinale

2.Plante Medicinale





Galbenelele sunt plante anuale sau bienale cu radacina pivotanta lunga de cca. 20 cm si grosapana la 1 cm.

Tulpina este erecta, inalta de 40-80 cm, cu 5-25 de ramificatii, foliata pana la inflorectente,

pubescenta.

Frunzele sunt alterne, sesile, intregi, pubescente sau glabere.
http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/25/cultivarea-lavandei#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/25/cultivarea-lavandei#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/25/cultivarea-lavandei#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/23/cultura-galbenelelorhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/23/cultura-galbenelelorhttp://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/23/cultura-galbenelelorhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/25/cultivarea-lavandei#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorized


21/39

Inflorescentele sunt antodii terminale (20-50 pe o tufa) formate din flori lingulae periferice, de

culoare portocalie si din flori centrale sterile, tubuloase, galbene- portocalii.

Fructele sunt achene. Greutatea a 1000 seminte este de 8-15 g, iar intr-un gram intra cca 100-150

seminte. Planta prezinta un miros balsamic puternic.

I . 2 . Raspandire

Originara din regiunile mediteraneene si vestul Asiei, specia s-a raspandit aproape in toata

Europa ca planta ornamentala. In Romania se cultiva in toate zonele agricole.

I . 3 . Particularitati si cerinte biologice

Galbenelele rasar dupa 6-12 zile de la semanat. Dupa 20-25 zile de la rasarire apar butoni florali,dupa 38-50 zile incepe infloritul, iar dupa 60-75 zile incep sa se matureze semintele.

Indepartarea sistematica a inflorescentelor conditioneaza abundenta infloritului, care ia sfarsitodata cu perioada de vegetatie.

TemperaturaGalbenelele au cerinte moderate fata de temperatura. Semintele germineaza foarte bine la

temperatura de 20-30 C dar pot germina si la temperaturi mai scazute. Plantele sunt rezistente la

ingheturi trecatoare de -2 C, -4 C.

ApaGalbenelele nu au pretentii ridicate fata de apa, insa in anii cu precipitatii reduse si pe soluri cutextura usoara slab aprovizionata cu apa, irigarea este necesara.

LuminaPlantele au pretentii moderate fata de lumina.

SolulSe dezvolta bine pe toate tipurile de sol, chiar si pe cele mlastinoase, dar productia de

inflorescente este mai mare pe solurile mai fertile, afanate, cu umiditatea suficienta, care se

incalzescz usor

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A GALBENELELOR

II . 1 . Locul in ansolament

Galbenelele nu sunt pretentioase fata de planta premergatoare. Sunt de preferat insa culturileprasitoare, borceagul sau leguminoasele pentru boabe, care lasa terenul afanat si curat de

buruieni.

Nu se recomanda monocultura pentru a preveni atacul bolilor si daunatorilor.


22/39

Galbenelele nu vor reveni pe acelasi teren mai devreme de 4-5 ani.


S-a constatat ca galbenelele reactioneaza pozitiv la aplicarea ingrasamintelor.

Aplicate separat in cadrul agrofonfului ingrasamintele cu azot si potasiu nu au asigurat sporuri

semnificative de productie. In schimb administrarea in combinatie a 45 kg azot/ha si 45 kgpotasiu/ha a contribuit la obtinerea unui spor de 3 - 4 g/ha inflorescente uscate.

Ingrasamintele cu fosfor in doze progresive de la 0 la 80 kg P2O5 au avut o influenta pozitivaasupra productiei.

Sporul cel mai mare, de 5 - 6 g/ha s-a obtinut la doza maxima de 80 kg P2O5/ha pe agrofondulN45K45. Se recomanda ca administrarea ingrasamintelor minerale sa se faca in urmatoarele

doze: P2O5 60-80 kg/ha, N 45 kg/ha si K2O 45 kg/ha.

Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se aplica tamna, sub aratura iar cele cu azot, primavara

devreme. Administrarea gunoiului de grajd in cantitate de 30-40 t/ha sporeste considerabil

productia de inflorescente.


Dupa recoltarea plantei premergatoare se executa aratura adanca la 22-25 cm, cu plugul in

agregat cu grapa stelata. Pana toamna solul se mentine curat de buruieni prin lucrari repetate cu

discul.

Daca terenul este eliberat mai devreme de catre planta premergatoare si starea de umiditate asolului nu permite efectuarea araturii de baza, se executa mai intai o lucrare superficiala cu grapacu discuri, urmand ca aratura sa se faca in momentul cand solul are umiditate suficienta.

Primavara devreme se pregateste patul germinativ bine afanat, nivelat si maruntit, folosind

combinatorul sau grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili.


Galbenelele se inmultesc prin seminte.

II . 5 . Epoca de semanat

Se seamana primavara devreme in luna martie. Unii autori indica si alte epoci, la intervale de 2

saptamani, pentru recoltarea in mod esalonat, sau in lunile iunie - iulie.

II . 6 . Distanta si adancimea de semanat

Distanta de semanat este de 50 cm intre randuri, iar adancimea de 2-3 cm.


23/39


24/39

Dintre daunatori s-au depistat in materia prima vegetala depozitatat insectele Ptinus fur L. si

Atropus pulsotorium l.

II . 10 . Recoltarea

Recoltarea se executa cand s-au deschis primele 2-3 randuri de flori ligulate, incepand cu lunaiunie si continuand pana in octombrie. Recoltarea se face pe timp insorit, de indata ce s-a ridicat

roua pana seara.

Semintele se recolteaza la maturitatea deplina, cand au un aspect cafeniu si se desprind cu

usurinta din inflorescenta. Florile ligulate si antodiile se culeg manual in cosuri, la inceput laintervale de 2-3 zile apoi mai rar. Cu cat se recolteaza mai regulat, cu atat plantele formeaza mai

multe inflorescente.

De pe un hectar se realizeaza productii medii de 15-30 g flori ligulate in stare proaspata sau 40-90 g inflorescente proaspete.

Din loturile destinate producerii materialului de inmultire, care se recolteaza cu combina saumanual cu secera, se pot obtine productii medii de 6-8 g seminte/ha.

PRELUCRAREA MATERIEI PRIME

III . 1 . Uscarea

Inflorescentele si florile ligulate proaspat recoltate nu se patreaza in gramezi, deoarece se incing

si isi pierd culoarea. Dupa cel mult 3-4 h de la recoltare, florile ligulate si antodiile se usuca la

umbra, in incaperi curate si uscate, pe rame, site, hartie, in straturi subtiri care se intorc des.

Uscarea se poate realiza si in uscatorii cu aer cald, la temperaturi de 40-50 C, dupa ce, in

prealabil, florile au fost uscate la umbra 2-3 zile. Florile ligulate se pot usca si la soare, doareceele nu se decoloreaza in 4-5 h, cat tine timpul de uscare.

Inflorescentele isi pierd insa culoarea portocalie, se albesc in timpul uscarii pentru ca au nevoie

de 1-2 zile pana la uscarea completa. Florile uscate in conditii bune trebuie sa-si mentina

culoarea naturala. Randamentul de uscare este de 8-10 : 1 pentru florile lingulate, 7-8 : 1 pentru

inflorescente si 5 : 1 pentru herba.

Productia medie de flori ligulate uscate este de 2-3 g/ha, iar de antodii intregi de 6-11 g/ha.

III . 2 . Ambalarea, pastrarea

Imediat dupa uscare, florile ligulate uscate si inflorescentele se ambaleaza in lazi, captusite cu

hartie, pentru a se evita decolorarea lor. Pastrarea pana in momentul livrarii are loc in incaperi

intunecoase, curate, uscate si bine aerisite.


25/39


26/39

-Dobrescu D-Farmacoterapia, Ed. Medicala, Bucuresti, 1981.


Cultura Sofranelului

Utilizare

Sofranelul este cultivat in principal pentru uleiul comestibil obtinut din seminte.Acest ulei contine un procent ridicat de acizi grasi nesaturati fata de alte uleiuri vegetale. Uleiul

este de culoare alba-galbuie, este clar, si este utlizat ca atare, pentru prepararea salatelor sau

pentru gatit. Indicele de iod al acestui ulei se situeaza intre 140 si 150. Mai este folosit pentru

fabricarea lumanarilor parfumate, la fabricarea margarinei, in industria chimica ca baza pentrufabricarea unor vopseluri.


1.Plante Medicinale

2.Plante Medicinale




Semintele pot fi consumate ca atare, sau pot fi adaugate unor aluaturi in patiserie.

Uleiul de sofranel reduce nivelul colesterolului, de aceea este utilizat si in scopuri terapeutice.

Planta a fost cultivata si pentru florile sale, utilizate drept colorant si aromatizant. Numele de

sofranel deriva din faptul ca el a fost cultivat ca o alternativa mai ieftina a sofranului. In englezael se mai numeste sugestiv si false saffron, sau bastard saffron. Aceasta datorita continutului de

cartamina al florilor, ca si sofranul. Dupa aparitia produselor mai ieftine obtinute prin sinteza

chimica, planta nu a mai fost cultivata in acest scop.

Din seminte se obtine o faina de calitate, cu ridicat continut proteic. Faina are scop furajer, darpoate fi inclusa si in retete de panificatie pentru hrana omului.

Continutul acestei faini va fi descris la punctul corespunzator.

In Europa, acesta este utilizat pentru flori de taiat, proaspete, dar si pentru florile uscate, folosite

in galanterii. Olanda este unul dintre promotorii acestei noi utilizari.
http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/23/cultura-galbenelelor#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/23/cultura-galbenelelor#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/23/cultura-galbenelelor#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/21/cultura-sofraneluluihttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/21/cultura-sofraneluluihttp://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/21/cultura-sofraneluluihttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/23/cultura-galbenelelor#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorized


27/39


28/39

Floarea de sofranel este mica, tubulara, alcatuita pe tipul 5. Florile sunt grupate in capitule tot

mai mici, cu diametrul de 1,5-3,5 cm. Fiecare formeaza circa 15-20 seminte. Pe o planta se pot

forma 14-60 de capitule iar intr-un capitul se gasesc 25- 60 de flori.

Corola este alcatuita din 5 petale de culoare de la alb-galbui pana la rosu intens.

Corola este inconjurata de 5 sepale caracteristice pentru sofranel, lungi de 6-7 mm. In jurul

capitulului se gasesc frunze dispuse in rozeta. Urmeaza apoi involucrul alcatuit din mai multe

bractei, ce pot avea ghimpi pe margini. Bracteile care invelesc capitulul impiedica scuturareasemintelor.

Staminele in numar de 5 au anterele strans unite formand un manson prin care trece stilul

(androceu sinanter). Ovarul este prevazut cu un stil lung.

Fructul

Fructul este o achena alungita cu marginile putin proeminente, ce se aseamana in mare masura cucel de floarea soarelui, numai ca este mult mai mic. Culoarea fructului este alba. In multe cazurisemintele de sofranel sunt prevazute cu un papus compus din membrane inguste provenite din

sepalele care devin persistente.

Invelisul reprezinta 50-60% din greutatea fructului.

Greutatea a 1000 seminte = 24-40 g.

Greutatea hectolitrica = 39-55 kg.

Tulpina

Tulpina este erecta, glabra, cu numerose ramificatii.

Radacina

Radacina principala este puternic dezvoltata, poate penetra pana la 2.5 m in sol.

Este de asemenea puternic ramificata, ca si tulpina.

Dupa germinatia achenei de culoare alba, cu greutatea cuprinsa intre 0,03 si 0,04 g, plantula trece

printr-un stadiu de rozeta, care se caracterizeaza prin cresterea redusa in inaltime si aparitia anumeroase frunze aproape de nivelul solului. Tot in acest stadiu se dezvolta si un puternic sistem

radicular. In timpul acestui stadiu planta este rezistenta la frig, chiar si la inghet, dar sofranelul

este mai putin tolerant fata de buruienile cu crestere rapida. Dupa acest stadiu, tulpina incepe sa

se alungeasca si sa se ramifice treptat. Ramurile formeaza unghiuri de 30 pana la 70

http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/21/cultura-sofranelului#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/21/cultura-sofranelului#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/21/cultura-sofranelului#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/21/cultura-sofranelului#commentshttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorized


29/39

Cultura plantelor medicinale: pastrarea sistemelor ecologice

Terenurile agricole cultivate constituie un mediu specific unde speciile de plante dominante sunt

inlocuite cu regularitate. Numarul speciilor cultivate este limitat. De aceea, din punct de vedereal biodiversitatii, se considera ca au o mare importanta asa numitele practici agricole


1.Plante Medicinale

2.Plante Medicinale




10 August 2008 | CategoriaUncategorized|Nici un comentariu

Cultura plantelor medicinale: Lucrari de imbunatatire a

solului

Degradarea starii fizice a solului este definita prin distrugerea sa practic ireversibila sau usorreversibila. In aceasta sectiune sunt prezentate procedee privind reducerea ori prevenirea

degradarii fizice a solului. Nu sunt prezentate detaliat in acest Cod lucrarile de drenaj si dementinere a acestora. Totusi, pe multe soluri, este important a ne asigura ca aceste sisteme

functioneaza eficient si controleaza apa din sol.


1.Plante Medicinale

2.Plante Medicinale





Eroziunea este un proces geologic complex prin care particulele de sol sunt dislocate si

indepartate sub actiunea apei si a vantului ajungand in mare parte in resursele de apa de
http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/19/cultura-plantelor-medicinale-pastrarea-sistemelor-ecologicehttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/19/cultura-plantelor-medicinale-pastrarea-sistemelor-ecologicehttp://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/19/cultura-plantelor-medicinale-pastrarea-sistemelor-ecologice#respondhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/19/cultura-plantelor-medicinale-pastrarea-sistemelor-ecologice#respondhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/19/cultura-plantelor-medicinale-pastrarea-sistemelor-ecologice#respondhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/17/cultura-plantelor-medicinale-lucrari-de-imbunatatire-a-soluluihttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/17/cultura-plantelor-medicinale-lucrari-de-imbunatatire-a-soluluihttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/17/cultura-plantelor-medicinale-lucrari-de-imbunatatire-a-soluluihttp://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/17/cultura-plantelor-medicinale-lucrari-de-imbunatatire-a-soluluihttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/17/cultura-plantelor-medicinale-lucrari-de-imbunatatire-a-soluluihttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/19/cultura-plantelor-medicinale-pastrarea-sistemelor-ecologice#respondhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/19/cultura-plantelor-medicinale-pastrarea-sistemelor-ecologice


30/39

suprafata. La aceste cauze se adauga si activitatile umane, prin practicarea agriculturii intensive

si prin gestionarea defectoasa a terenurilor agricole. Este foarte important de retinut ca pe masura

ce creste nivelul degradarii terenului agricol, fertilitatea solului se micsoreaza in aceeasi masura,influentand negativ nivelul recoltelor. Intensitatea eroziunii de suprafata (spalarea particulelor de

sol prin siroire difuza), este in functie de viteza de scurgere, care la randul ei depinde de marimea

si lungimea pantei. Pe terenurile agricole situate in panta procesul este accelerat prin efectuarealucrarilor agricole pe directia pantei.

Tasarea (compactarea) solului este un proces fizic prin care are loc cresterea exagerata a maseide sol pe unitatea de volum. Compactarea solului este clasificata din doua punct de vedere: a

originii si a localizarii sau adancimii la care se manifesta. In raport cu originea compactarea sau

tasarea solului este naturala (primara) si antropica (artificiala, secundara).

Compactarea naturala este datorata factorilor si proceselor care au condus la formarea solului,

fiind specifica unor anumite categorii de soluri, adesea in cazurile respective se formeaza straturi

sau orizonturi de sol foarte compacte, cel mai evident este orizontul Bt al solurilor argiloiluviale.

Compactarea artificiala, antropica sau secundara este datorata, de regula, greselilor tehnologice

din sistemul agricol: trafic exagerat si nerational efectuat pe teren pentru lucrari agricole,hidroameliorative, transport, in special in conditii inadecvate de umiditate a solului.

Compactarea secundara sau antropica este specifica agriculturii intensive, puternic mecanizata,avand tendinta de a se accentua odata cu cresterea gradului de mecanizare, adica a masei

masinilor agricole, a presiunii din pneuri si a intensitatii si frecventei de lucrare a solului, fiind

deosebit de importanta pentru fiecare fermier .

Cauze ale compactarii

- In ferma, compactarea antropica este favorizata de urmatoarele cauze:

10 August 2008 | CategoriaUncategorized|Nici un comentariu

Termeni si definitii.


1.Plante Medicinale

2.Plante Medicinale




http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorizedhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/17/cultura-plantelor-medicinale-lucrari-de-imbunatatire-a-solului#respondhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/17/cultura-plantelor-medicinale-lucrari-de-imbunatatire-a-solului#respondhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/17/cultura-plantelor-medicinale-lucrari-de-imbunatatire-a-solului#respondhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/15/termeni-si-definitiihttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/15/termeni-si-definitiihttp://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/http://www.cartiagricole.ro/carti/559/Gradina-din-balconhttp://www.cartiagricole.ro/carti/348/Cultura-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologichttp://www.cartiagricole.ro/carti/61/Plante-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/carti/437/Plantele-medicinalehttp://www.cartiagricole.ro/index.php?tabel=carti&pagina=cautare&cauta=plante+medicinale&x=-694&y=-87http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/15/termeni-si-definitiihttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/17/cultura-plantelor-medicinale-lucrari-de-imbunatatire-a-solului#respondhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/category/uncategorized


31/39

1. Aciditate: marime care indica continutul in acid al unei solutii (solutia solului) si care se

masoara prin concentratia in ioni de hidrogen a acesteia. Se exprima in unitatii pH (logaritmul

zecimal negativ al activitatii ionilor de hidrogen dintr-o solutie apoasa).

2. Acumulare: crestere a concentratiei unei substante in sol intrucat aportul este mai mare decat

consumul si/sau pierderea.

3. Adsorbtie: proces fizico-chimic de fixare si acumulare a unei componente dintr-un amestec de

gaze sau a unei substante dizolvate dintr-o solutie pe o suprafata solida sau lichida cuconcentratie mai mare decat in restul gazului sau al solutiei.

4. Alterare: ansamblu al schimbarilor fizice, chimice si biochimice produse in roci la/sau

aproape de suprafata scoartei terestre sub actiunea agentilor atmosferici, plantelor si

microorganismelor.

5. Ameliorare a solului: ansamblu de procedee tehnice, hidroameliorative, pedoameliorative si

agroamelio

cultivare plante medicinale

Documents