cultura factor de influenta a economiei. arabia saudita

8/17/2019 Cultura Factor de Influenta a Economiei. Arabia Saudita

http://slidepdf.com/reader/full/cultura-factor-de-influenta-a-economiei-arabia-saudita 1/15

Cultura, factor de inuenta

a economiei. Arabia SauditaManagement intercultural

Studenţi: Profesor îndrumător:• Popa Astrid-Maria Vlad C.• Popescu Mihai-Cristian• Saraev Maria Andra

ecem!rie "#$%

&'(V)*S(+A+)A ,V((&S C,'S+A'AAC&/+A+)A ) S((') )C,',M(C)AM('(S+*A*)A AAC)*(/,*- ACA

A'&/ $



Cuprins('+*,&C)*)(. *elatia cultura - economie((. (slamul si drepturile omului(((. +raditionalimul islamic(V. *adicalismul islamicV. (ndicatorii de sănătate ai economiei sauditeV(. Standardul general de viaţă în Ara!ia Saudită

C,'C/&1((



Introducere• Dezvoltarea societăţilor industrializate şi expansiunea Occidentului a condus la cucerirea

multor părţi ale lumii, prin procesul de colonizare, care a schimbat radical sistemele sociale şi

cultural tradiţionale. În societăţile industriallizate producţia industrială este baza economiei.

Lumea în curs de dezvoltare, în care trăieşte majoritatea populaţiei, reprezintă zonele

colonizate odinioară.

•

ea mai mare in!lluenţă economică asupra schimbării sociale moderne o constituie capitalismulindustrial, care depinde de inovaţie şi revizuirea constantă a tehnolo"iei productive.

• #lobalizarea este produsă de conjuncţia !actorilor economici, culturali, sociali, politici. $ste

promovată prin pro"resele în tehnolo"iile in!ormaţiei şi comunicării, care au intnsi!icaat viteza

şi s!era interacţiunii dintre oameni.

• %ajoritatea oamenilor din societăţile moderne sunt astăzi mai bo"aţi dec&t erau cei de acum

c&teva "eneraţii, însă cu toate acestea, bo"ăţia răm&ne concentrată în m&inile unui număr mic

de oameni.



I.Relatia cultura-economie

• (n2uenţa culturii asupra activităţilor economice a fost studiată încăde la începutul secolului al 33-lea. 4e!er a reliefat in2uenţareligiei5 ca element al culturii5 asupra performanţelor economiceale societăţii 64e!er5 $789. (nglehard 6"### a cercetat in2uenţelea numero;i factori care modi<că sistemul de valori pe un e;antionde 9% de societăţi. )l a descoperit că diferenţele economice sedatorea=ă în mare măsură diferenţelor culturale. Cultura are unimpact puternic asupra activităţii de mar>eting. Mar>etingulpresupune c?;tigarea de pro<t prin satisfacea nevoilor5 dorinţelorumane ;i cerinţelor umane. Pentru a le satisface c?t mai !ine

tre!uie înţeleasă cultura pieţei-ţintă. , modalitate de înţelegere aculturii este de a anali=a componenentele acesteia. Mai relevantepentru impactul asupra deci=iilor privind mi@ul de mar>eting sunturmătoarele componente ale culturii: cultura materială5 lim!a5religia5 estetica5 educaţia5 valorile5 normele5 tradiţiile ;i o!iceiurile5

organi=area socială.



• Ara!ia Saudită este o monarhie a!solutistă5 fără partide

politice.

• Ca mărime5 este de ;ase ori mai mare dec?t ermania5 însă7%B din teritoriul ţării este nelocuit.

• Populaţia regatului este de circa "9 de milioane5 dintre care%B sunt ara!i sunniţi.

• D8B din populaţia din Ara!ia Saudită are su! "D de ani5 <indconsiderat unul dintre cele mai tinere state dintre regiune.

• "%B din !ugetul de stat este cheltuit pe educaţie.



• Pentru un musulman scopul în viaţă este de a trăi în a;afel înc?t să <e pe placul lui Allah5 pentru a putea apoiaEunge în paradis.

• Fn ultimele două decenii5 după căderea modeluluicomunist de de=voltare5 ;i după ce modelul at?t secularc?t ;i cel (slamic de guvernare nu au reu;it să vină cu

soluţii pentru nevoile sociale ;i economice cresc?nde5intelectualii musulmani au început să susţinădemocraţia ;i drepturile omului. Au ales această cale nudoar pentru a aEunge la modernitate5 de=voltare ;idemnitate5 dar ;i pentru a asigura o mai !ună practică

a (slamului.in perspectiva lui Gu!!a cheia pentru a înţelege cau=ace determină situaţia di<cilă în care se a2ă democraţia în statele ara!e5 nu re=idă în te@tul sau în tradiţia(slamului5 ci în conte@tul modernităţii5 politicii ;i culturii.



II. Islamul şi Drepturile Omului

• Percepţiile musulmanilor despre drepturile omului pot < clasi<cate

în trei mari categorii5 în funcţie de apartenenţa la diverse grupări:• $. Musulmanii Conservatori5 ace;tia au tendinţa să se inspire din

perioada clasică ;i medievală5 adoptand un punct de vederecomunitar5 în care indivi=ii sunt priviţi ca parte a comunităţii5 faţăde care au anumite o!ligaţii. Conservatorii accentuea=ă

importanţa trasării de limite5 care se referă nu numai la stipulări ceţin de o!ligaţia femeilor de a purta hiEa! ;i de reprimarease@ualităţii feminine5 dar ;i de proclamarea unui stil de viaţă caresă ai!ă referinţă în practicarea corectă a credinţei ;i tradiţiei.Ace;ia consideră lo!!H-ul făcut de occident în favoarea drepturiloromului ca <ind o modalitate de a-;i sta!ili hegemonia faţă delumea ara!ă. eoarece au respins articole din eclaraţiarepturilor ,mului 6art. $95 $5 referitoare la drepturi egale lacăsătorie5 dreptul de a schim!a religia5 credinţa5 nerecunoa;tereaegalităţii între se@e5 această mi;care musulmană nu poate <considerată în concordanţă cu democraţia ;i cu drepturile ,mului.



• ". Musulmanii *eformi;ti sau 'eomoderni;ti accentuea=ănecesitatea continuării principiilor de !a=ă ale (slamului5 darconsideră că legea (slamică este considerată istoric ;i tre!uiereinterpretată în !a=a schim!ărilor necesare unei societăţimoderne. Ace;tia sunt mai receptivi la ideile5 practicile ;iinstituţiile non-(slamice ;i consideră ca <ind foarte importantprogresul economic ;i uman.

• I. Musulmanii Seculari;ti: această categorie aparte are drept

model e@perienţa occidentală a seculari=ării5 din dorinţa de apromova de=volarea la nivelul ţării din care provin. Pentru a puteaface o evaluare a statutului repturilor ,mului în cadrulsocietăţilor musulmane5 în special a statelor ara!e5 ar tre!uiefectuată o anali=ă particulară5 a <ecărui stat în parte. Spre

e@emplu5 Jemenul este unul dintre statele destul de sărace în ceeace prive;te repturile ,mului. uvernul Hemenit ;i forţele desecuritate au fost în nenumărate r?nduri responsa!ili de tortură ;itratament inuman5 ;i chiar de e@ecuţii e@tra-Eudiciale îndreptate înspecial împotriva shiiţilor5 precum ;i de acte discriminatorii ;i de

violenţă împotriva femeilor. )ste un stat în care se practicacen=ura în ceea ce prive;te presa.



III. Tradiţionalismul islamic• +radiţionalismul islamic este diferit de cel radical <ind considerat

de către radicalii islamici ca o piedică în acţiunile lor militante ;i depropagandă. +radiţionalismul islamic nu se fondea=ă pe un proiectpolitic. Acesta este înt?lnit îndeose!i în mediul rural5 printregrupurile sociale mai puţin ;colari=ate5 închise faţă de culturaoccidentală ;i mult mai des printre persoanele în v?rstă dec?t

printre tineri.

• iferenţa ce re=ultă din răsp?ndirea tradiţionalismului islamicprintre aceste categorii este aceea că de multe ori cei care se opunmoderni=ării lu?nd măsuri efective sunt mai ales tinerii. Mem!rii

mai în v?rstă ai comunităţii î;i manifestă lupta împotrivamoderni=ării nu prin metode violente5 ci refu=?nd participarea ;iacceptarea elementelor din e@terior.

• +radiţionalismul ;i radicalismul islamic au un punct comun ce

constă în refu=ul modernităţii5 ideea de modernitate <ind automatasociată cu elemente străine ce provin din ,ccident. (ar la r?ndul

i l i



islamic• *adicalismul islamic apare ca un fenomen introdus în realitatea

musulmană contemporană dar ;i ca un răspuns la e@igenţelespeci<ce timpurilor noastre: o Kreacţie al e@cesului de

moderni=areL$9. *adicali;tii islamici sunt vă=uţi astă=i ca simplifanatici religio;i5 e@tremi;ti5 asasini5 terori;ti. Se tinde a alunecafoarte u;or spre această percepere a radicalismului islamic ;idatorită mass-mediei care pre=intă marea maEoritate a lumiimusulmane ca <ind plină de activi;ti politici fără scrupule5

cre?ndu-se un fenomen comple@ cu accentul pe religia islamică.

• , caracteristică at?t a islamului radical c?t ;i a celuifundamentalist este lupta împotriva răului ce sa manifestat de-alungul istoriei mai mult într-o formă morală5 însă perioadele de

cri=ă au scos la lumină ;i alte forme de manifestare cum ar < dee@emplu terorismul. Fn cadrul lumii musulmane5 această luptă împotriva răului poartă numele de ihad5 termen căruia i s-auatri!uit mai multe sensuri5 însă totul se re=umă în <ne la o luptă

împotriva a ceea ce este considerat de ei rău. Fn ceea ce

prive;te termenul de fundamentalism5 este impropriu să-lfolosim doar în conte@t islamic deoarece termenul are origini



. Indicatorii de s!n!tate ai

economiei saudite "#$$%&'• (ndicele de percepţie a corupţiei se situea=ă în Eurul valorii de I5Dpuncte5 ceea ce plasea=ă Ara!ia Saudită pe locul 87 în lume5 după*om?nia 6locul 975 sau după ţări precum Surinam5 Senegal saueorgia.

•

(ndicele Nofstede este de %#5" puncte din %" puncte ma@imposi!ile5 adică societate saudită este foarte puternicmasculini=ată ;i acest lucru se datorea=ă în special islamului.

• (ndicele de li!ertate a presei este de 875" puncte dintr-un total de

$## ma@im posi!le5 ceea ce plasea=ă Ara!ia Saudită pe locul $%8 în lume în ceea ce prive;te li!ertatea presei ;i li!ertatea dee@primare a opiniei pu!lice.Astfel presa din Ara!ia Saudită estesupusă în totalitate cen=urii5 din acest motiv practic nu se pu!lică;i statisticile reale conform cărora doar B din totalul populaţieieste de rit islamic5 restul făc?nd parte din alte religii5 o<cial 77B

din populaţie este de rit islamic.



I. Standardul )eneral de *iaţ! +n Arabia Saudit!• *ata de alfa!eti=are este de 85B din totalul populaţiei5 trecută de$% ani.+otu;i !ăr!aţii deţin o rată de alfa!eti=are mai mare D58Bdec?t femeile 8#5B.

• +elefonie <@ă: saudiţii deţin D5% milioane de linii telefonice <@e.

• +elefonie mo!ilă. $7599I milioane telefoane mo!ile se regăsesc înAra!ia Saudită.

•

(nternet: e@istă $.I97 calculatoare conectate la (nternet ;i unnumăr de D58 milioane utili=atori ai acestuia.

• 'umărul de computere la $### de locuitori este de I%D5 însă softulutili=at de acestea 5 în proporţie de %DB este piratat.



• Venitul mediu pe cap de locuitor este de $I.### &S. •

Salariul mediu este de apro@imativ $#.### &S.

• 'umărul de studenţi la $### de locuitori este de $7"5 inclu=?du-i aici ;i pecei care studia=ă în străinătate.

•

Fn 77B din gospodăriile saudite se recepţionea=ă măcar un post detelevi=iune.

• (ndicele de satisfacţie a vieţii are valoarea de 85I puncte din ma@im $#posi!ile5 ceea ce plasea=ă Ara!ia Saudită pe locul "9 în lume.MaEoritateasaudiţilor se declară a < satisfăcuţi de viaţa pe care o duc.

*datele oferite sunt la nivelul anului 2007.



Concluiiultura este un !enomen colectiv care este modelată de mediul social al indivizilorşi nu de indivizii înşişi. În esenţă, cultura reprezintă întrea"a moştenire a uneisocietăţi, transmisă prin viu "rai, literatură sau alte !orme de comunicare, dar şimodul de viaţă şi de "&ndire al acelei societăţi care se transmite din "eneraţie în"eneraţie. ultura re!lectă latura umană a mediului economic. $a este o sumă a

caracteristicilor comportamentale înrudite şi învăţate, care sunt împărtăşite demembrii societăţii.

Cultura are un impact puternic asupra activităţii de mar>eting.Mar>etingul presupune c?;tigarea de pro<t prin satisfacea nevoilor5dorinţelor umane ;i cerinţelor umane. Pentru a le satisface c?t mai

!ine tre!uie înţeleasă cultura pieţei-ţintă. , modalitate de înţelegere a culturii este de a anali=a componenentele acesteia.Mai relevante pentru impactul asupra deci=iilor privind mi@ul demar>eting sunt următoarele componente ale culturii: culturamaterială5 lim!a5 religia5 estetica5 educaţia5 valorile5 normele5tradiţiile ;i o!iceiurile5 organi=area socială.

cultura factor de influenta a economiei. arabia saudita

Documents