cultura geto dacica

7/21/2019 Cultura Geto Dacica

http://slidepdf.com/reader/full/cultura-geto-dacica-56e169710f324 1/9

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

TRASATURILE CULTURII GETO-ACICE I!

E"OCA LATE!EINTRODUCERE

Fara a putea spera ca vom obtine raspunsuri comparabile prin profunzime si multimeadetaliilor despre cultura geto-dacica, consideram totusi ca exegeza unor texte poate oferiacum, datorita noilor elemente accumulate de cercetarile din domeniul filologiei, filosofiei,istoriei religiilor, mai multe date utile unei reconstituiri veridice decat in urma cu jumatatede secol. De asemeni, analiza sistematica a complexelor de cult, a materialelor cu posibilautilizare culturala, cercetarea semnelor, a simbolurilor si imaginilor infatisate indeosebi daunu exclusive pe toreutica si ceramica geto-dacica amplifica informatiile de care dispunemasupra cultelor si credintelor.

Amplitudinea fiecarui segment al lucrarii este dependenta de cantitatea si diversitateamaterialelor selectate, de necesitatea de a le descrie si sistematiza, de ipotezele pe careincercam sa le fundamentam.Lucrarea, desi a fost structurata astfel incat sa poata acoperi intreaga problematica, nuinfatiseaza decat o parte din elementele acestui vast domeniu.

ME!E"#"L $%&!'"$!((L%'. $%&!'"$!(( $()(LE ( A'*(!E$!"'A 'EL(#(%AA. (!EME DE $A&AL(+A'E. $%&!'"$!(( M(L(!A'E

Mestesugarii geto-daci au realizat constructii originale, turnuri-locuinte care erau utilizzatede aristocratia geto-daca dar si locuinte modeste de forma rotonda sau patrulatera pentru

restul populatiei. !urnurile ce serveau ca locuinta aveau partea inferioara din piatra iar ceasuperioara din caramida sau lemn. revazute cu un etaj esista o scara interiora si exterioaradin lemn, etajul folosea ca locuinta iar parterul ca si camara de provizii. La acoperirealocuintei se utilizza pe langa sindrila si tigle grecesti. Acestea au fost identificate in!ransilvania, Moldova, arbosi .(n aritectura religioasa mestesugarii geto-daci au pastrat unitatea de constructie,adaptandu-se la posibilitatile locale. Aici s-a utilizat ca materiale de constructie numailemnul ca de exemplu in sanctuarele de la ecca si arbosi, sau lemn si piatra la atca-Doamnei si armizegetusa unde stalpii sunt acoperiti cu placi de teracota.tantau #eto-daciiau dep/0it stadiul s/tesc 0i au trecut 1n acea faz/ pe care areologii o numesc oppidan/,dup/ marile a0ez/ri fortificate celtice din La !ene-ul t2rziu, caracterizate prin ocuparea uneipozi3ii centrale 1ntr-o zon/ mai mult sau mai pu3in locuit/, prin existen3a unor fortifica3ii,prin locuire permanent/ 0i intens/, constituind centre de produc3ie 0i de desfacere am/rfurilor, 1ndeplinind 0i func3ii administrative 0i de cult. (n limba geto-dacilor asemeneaa0ez/ri se pare c/ se numeau dava, sufix care apare 1n cazul a numeroase localit/3i dinDacia cum ar fi4 Argedava, iroboridava, +iridava, uridava,crisan-civ gdistemele de canalizare sunt o dovada a nivelului de civilizatie atins de stramosii nostri.Descoperiri din acest punct de vedere s-au facut pe valea $istioarei, la $ostesti s-aidentificat o fantana captusita cu lemn, lemn ce era ferit de contactul cu aerul. La #radistea-Muncelului s-au descoperit instalatii de captare a apei de izvor de unde se alimenta prin tevide lut ars, deasemenea si butoiul de decantare din mijloc.!enica superioara constatata la constructiile dacice iesite la lumina in urma sapaturilorareologice, subliniem nivelul inalt la care ajunsese societatea dacica in ultimul secol

inainte de cucerirea romana. 56.Materia prima folosita in constructii era piatra, caramida,lemnul. iatra era furnizata din colina Magura, deasemenea si blocurile de piatra. $aramidaera utilizata pentru completarea zidului de piatra, tigelle aveau dimensioni foarte mari. (ndulgerie lemnul inlocuia materialul fieros. e folosea la realizarea de balustrade, scari, usi,

http://www.cartiaz.ro/





ferestre, pridvoare. Din lemn nu erau numai lacasurile civile ci si unele cu caracter religios,ca de pilda sanctuarul de la ecica. entru sustinerea acoperisului se foloseau stalpii dinlemn.

5. 'odica !antau- 7Mestesugurile geto-dacilor8, ed Meridiane. 59:;, p. <=->?#. (bidem- p. ;9-<@

(n constructiile militare geto-dacii au dat dovada de indemaniare la ridicarea valurilor depamant, palisadelor, zidurilor, teraselor fortificate, platforme sapate in stanca, turnuri devege pe varfuri de dealuri si munti, etc. $a exemplu este valul de pamant de la opesti ."rme de valuri de pamant au fost gasite la toina in %ltenia, oiana si !argu-%cna inMoldova, 'acul in *argita, Arpasul de us in rasov, igodin. Asezarile intarite eraucetatile de pamant si de piatra. $etatile de pamant se ridica pe un pinten de deal, cu oterasa pe culme, inconjurata de pante abrupte. $etatile de piatra sunt un element al uni

ansamblu de aparare care cuprinde partea cea mai inalta si mai greu de ajuns a unui munte,reprezinta sisteme de aparare superiore, impunatoare prin constructia lor. +idurile cetatilorse deosebesc in functie de importanta fiecareia, la cele dacice s-a descoperit o imbinaredintre piatra si lemn, erau ridicate din blocuri mari de piatra, grupate in doi parameti in carea fost asezat pamant, parametri erau legati cu grinzi de lemn trasversale pe toate grosimeazidului. Fortificatile dacie si asezarile intarite cu palisade se disting pe $olumna .;6.

%L(!($A, %$(E!A!EA, !A!"L

Bnc/ de la p/0irea 1n lumina izvoarelor scrise societatea geto-dacic/ este f/r/ 1ndoial/scindat/. *erodot vorbe0te de Cfrunta0ii 3/rii iar ofocle 1l aminte0te pe $arnabon care

Cdomne0te peste ge3i. (zvoarele literare, epigrafice 0i numismatice vorbesc apoi din ce 1nce mai insistent despre Cregi ai geto-dacilor. Folosirea unor titulaturi ca cea de basileus 1nc/ din sec. @ 1.e.n. 0i consecvent 1nt2lnit/ pe parcursul secolelor urm/toare nu este 1nt2mpl/toare. Este expresia unei societ/3i scindat/ social cu v2rfuri conduc/toare,aristocra3i proveni3i din nobilimea tribal/ 0i oameni de r2nd. rimii s-au numit la 1nceputtarabostes 0i apoi pilea3i, din r2ndul lor aleg2ndu-se regele 0i preo3ii iar oamenii de r2nd secemau coma3i. Despre existen3a sclavilor, izvoarele literare nu ne spun aproape nimic. $utoate acestea, poate fi postulat/ existen3a unor sclavi de tip patriaral, f/r/ pondere cit dec2t semnificativa 1n procesul de produc3ie.$'(E'EA l L(MA

Este ne1ndoielnic c/ dovada sigur/ a unei culturi de 1nalt nivel o constituie scrierea. e 0tie

c/ geto-dacii n-au ajuns s/ aib/ o literatur/ scris/, ceea ce nu 1nseamn/ 1ns/ c/ scrisul leera necunoscut. F/r/ a avea un alfabet propriu, geto-dacii l-au folosit pe cel grecesc sau pecel roman. (n acest sens ne stau m/rturie descoperirile areologice si c2teva texte literareantice. Dio $assius vorbe0te despre o scrisoare a lui Decebal pe care a trimis-o luiDomitian. Acela0i autor pomene0te un mesaj trimis lui !raian, scris cu litere latine pe ociuperc/ 1naintea luptei de la !apae. unt dovezi clare c/ la curtea regilor daci existaucancelarii care se ocupau cu scrierea. Acest fapt reiese 0i din analiza textului lui traboreferitor la domnia lui urebista.A!'%&%M(A, F(L%+%F(A, MA!EMA!($A

#eto-dacilor nu le-au lipsit cuno0tin3ele 0i. preocup/rile din domeniul astronomiei. trabovorbind despre +almoxis spune c/ acesta ar fi deprins unele cuno0tin3e astronomice de laitagora iar o alt/ parte de la egipteni.<.(on *oratiu $risan-7$ivilizatia geto-dacilor8. Ed Meridiane, ucuresti, 599<, p.5<-=?>.'odica !antau-7Mestesugurile la geto-daci8, ed Meridiane, 59:;, p.>=-@>






@.(bidem- p.@@, @

reocup/rile din domeniul astronomiei ale preo3imii geto-dacice ne sunt limpede doveditede textele lui trabo 0i (ordanes care foarte probabil se materializau 1n calendare.$alcularea timpului trebuie s/ se fi f/cut dup/ mersul lunii. reocup/rile 0tiin3ifice alepreo3imii geto-dacice ca 0i ale pitagoreicilor ori ale druizilor cel3i, pentru a da doar c2tevaexemple, nu se limitau doar la astronomie, (ordanes vorbe0te despre cuno0tin3ele de natur/filozofic/ 0i 0tiin3ific/4 fizic/, logic/ etc.

MED($(&A

reo3ii geto-daci practicau 0i medicina. laton ne transmite ciar un principiu de medicin/geto-dacic/ integralist ce se reg/se0te la adep3ii 0colii medicale din $os. (n sprijinulleg/turilor cu lumea greceasc/ 0i ciar cu insula $os vin 0i descoperirile areologiceprintre care o trus/ medical/ descoperit/ la #r/di0tea de Munte din care f/cea parte o tabl/medicamentoas/ Gcenu0/ a unui vulcan mediteranean6, un bisturiu, o penset/ 0i cinciborc/na0e. enseta 10i g/se0te bune analogii 1n insula $os. (nstrumente medicale s-audescoperit 0i 1n alte a0ez/ri, cum este cea de la oiana sau %cni3a. (n cadrul celei din urm/s-a g/sit, 0i un instrument folosit la executarea trepana3iilor craniene. e pare c/ geto-daciiau avut ciar un zeu al s/n/t/3ii, Derzis-Darzelas, 0i au cunoscut 0i folosit efectele

terapeutice ale apelor termale 0i mai cu seam/ pe cele ale plantelor medicinale. A0a se facec/ denumirile dacice ale unor plante vindec/toare au fost 1nscrise 1n operele clasice alemedicinii antice ca cea a lui edanius Dioscoride. <6.

ME!E"#"L %LA'(!"L"( ( $E'AM($A

ec ( i.e.n si ( e.n a cunoscut o dezvoltare deosebita la geto-daci. Forme ale ceramicii tipicesunt reprezentate de ceasca, vasul-borcan, cana cu toarta, fructiera. "nele descoperiri cetin de perioada Latene-ului dacicau fost la oiana-!ecuci, acolo au fost descoperitecuptoarele de olarie, deasemenea si la atca Doamnei, la $atelul-&ou Gucuresti6. (n artaolaritului s-au descoperit doua categorii de ceramica4 cea comuna sic ea fina. $ea

comunaeste lucrata manual, avand ca degresant nisipul sau cioburile pisate. #eto-daciicunosteau si utilizau tenica lucrarii ceramicii la roata, in anticitate roata se baza peaceleasi principii ca in zilele noastre4 alcatuite din doua discuri legate printr-un ax.$eramica a fost realizata dupa modelele grecesti in afara de Alexandria. Descoperiri au avutloc la #rojdibod, azarani, +imnicea, atu-Mare, Murgiol. Asocieri de ceramicaceltica cucea geto-dacica s-a descoperit in !ransilvania in Moresti pe platoul 7odu8 in care s-auidentificat bordee, locuinte de suprafata, fragmente de ceramica decorate cu brauri siproeminente si vase lustruite de traditie allstattiana.e observa existenta unei plasticizoomorfe enumerate in figurine4 berbeci, tauri, cai, ursi, cervide, lupi, acestea seconfectionau cu mana sau in tipare in diferite tenici4 in relief, incizate, pictate, stampilate.'epertoriul cel mai bogat il are toreutica reprezentat de < anumale cu o importantadeosebita4 taurul-animal fertilizator asimilat cu soarele, forta, virilitate, furtuna,ploaieHmistretul protector al animalelor,zeu al fertilitatii,razboiuluiH berbecul-forta,fecunditate, generator al turmelor >6.%'&AME&!A'EA )AEL%'






#eto-dacii cunosteau binetenica ornamentarii vaselor. Mesterii olari tineau seama dediversitatea gusturilor, oalele simple erau destinate majoritatii locuitorilor iar ceramica fina

era destinata varfului societatii. Mestesugarii geto-daci au realizat o ceramica traditionala,decorate in stil local. $eramica este o creatie originala a mestesugarilor autotoni care au labaza fondul local allstattian.%rnamentele in relief sunt reprezentate de butoni cilindrici, rotunzi, mai mari, mai mici,simpli sau cu alveole .e intalnesc si braie in relief, simple sau asortate, in relief cu alveolesau in relief sub forma de snur. $u ajutorul uni instrument ascutit din lemn ori metal serealizeaza liniute crestate parallel care dadeau un aspect de snur. rin aplicarea pe vasulinca crud a unei stampile in negative apareau ornamentele stampilate, isolate sau in siruri.uprafata vasului de pictat se impartea in fragmente inconjurate de cenare, cadrul astfelformat se umplea cu4 linii, retele, romburi, arcuri, puncte. "nele teme pictate redau animalein miscare sau repaus, pasari, flori, frunze. Acestea imitau cupele deliene, le aveau camodel. Aria vasta de raspandire a unor tipuri specifice de ornamente caracterizeaza Latene-

ul geto-dacic, dovedind unitatea culturii materiale dacice.$aracterul autoton al ceramicii reiese din ornamentatie care reda elemente de flora, faunalocala. $a elemente de dIcor se mai remarca si bolurile ceramice. $eramica fina fiindcomparata cu cea din import, dovada a tenologiei dezvolate a mesterilor olari geto-daci,precum si a gustului lor artistic. @6.

'EL"$'A'EA (E(L%'$a element de port ale geto-dacilor recunoastem4 opincile,cojocul si caciula.$aciula sicojocul la geto-daci apar in diferite reprezentari pe unele monumente.%pincile se distingfoarte bine in scena de la Adamclisi,deasemenea exista asemanari intre imbracamintea lorsi a personajelor de pe placa de la alistea si la opesti.ielea era folosita pentru piese de arnasament4 saua apare pe coiful de tip getic la

Agigiol. entru aceste categorii de obiecte nu mai poate fi vorba de un mestesug casnic cide unul specializat =6.!%'"L ( !E"!"L

*erodot mentioneaza cultivarea canepii de catre traci pentru obtinerea materialului necesarla confectionarea vesmintelor, de asemenea pe langa in si canepa mai era si lana. Materiaprima utilizata erau acele de cusut confectionate din bronz, iglitele care erau confectionatetot din bronz, andrelele pentru tesaturile mai mari, fusoaiele si greutatile pentru razboiul detesut.$u privire la tesaturile Latene-ului geto-dacic aflam din analiza portului geto-dacicasa cumapare pe $olumna !raiana si monumentul Adamclisi in care este reprezentata camasabarbateasca sau vesmantul despicat in parti, facut dintr-o panza groasa, din in sau canepasi se purta peste itari. (mbracamintea principala a femeii era camasa care se facea din patrufoi de panza dintr-un material subire care putea sa cada in cute ce se mai numeau si fotesau fuste, ca exemplu avem descoperirile de la opesti. Din lana era lucrata sarica, o ainaspecifica locala, purtata si de (ulius $rescus reprezentata si pe sticla de la $asei. Materiaprima care a stat la baza acestui mestesug si prodursele obtinute se bazeaza pe izvoaremonumentale si areologice :6.

ME!E"#"L ( A'!A M%&E!A'(E(Monedele atestau o viata comerciala. Mentalitatea comunista , gidata si obsedata dematerialismul istoric si dialectic si de lupta de clasa, a pus si in domeniul economiei anticecarul inaintea boilor. Daca cumva regii traci il cinstesc pe *ermes numai ca se socotesc

descendenti ai lui, informatia lui *erodot poate ascunde o informatie economica4concentrarea comertului in mainile acestora, caci precizarea 7fara ceilalti cetateni8 pare aacuza monopolul regal asupra negotului cu alte cuvinte monopolul capeteniilor de trib.olibiu precizeaza ca 7in privinta celor necesare vietii, tinuturile pontice ne dau vite si






sclavi, in numar foarte mare si de o calitate marturisita de toti ca excelenta. Dintre articolelede lux ne procura din belsug miere, ceara, si peste sarat. (n scimb primesc din prisosulregiunii noastre ulei si tot felul de vinuri. $u grau facem scimb reciproc. "neori la nevoie

ne dau ei, alteori iau dansii de la noi8. e mai vorbeste si de bogatia regelui trac italces,diodor din icilia Gpana la ;5 i.e.n6 ca 7litoralul regatului sau se intindea de la tinutulabderitilor pana la fluvial (stru. De la mare pana in inima tariiJeste un drum atat de lung catai putea face un calator destoinic in 5< zile8.6.=.(bidem- p.=5:.(bidem- p.@9-=5.(bidem-p ;@-;9.Miail #ramatopol- 7Arta monedelor geto-dacice8, ed Meridiane, 599:, p.;?-;<

Arian din &icomedia G9@-5:@ e.n6 autoral unei expeditii a lui Alexandru cel Mare ne da catevastiri inseminate despre negustori.miai gramatopol #eto-dacii au 1mprumutat, pe ling/tenica monetar/, 0i sistemul ponderal greco-macedonian 0i anume monede mari de argintde tipul tetradramelor, c2nt/rind 1ntre 5; 0i 5@ g. !itlul de argint este foarte ridicat laprimele serii pentru ca de pe la mijlocul sec. ; 1.e.n. s/ 1nceap/ s/ scad/ ad/ug2ndu-searam/ care pe la 1nceputul sec. 5 1.e.n.s/ inreaca pe cea a argintului.&umeroasele studii elaborate au dovedit c/ monet/ria geto-dacic/ se caracterizeaz/ printr-o mare diversitate de tipuri, fiecare reprezent2nd emisiuni ale unor triburi sau, mai probabil,a unor uniuni de triburi cu arii de circula3ie bine delimitate. !ipurile monetare mai veci suntstilistic mai 1ngrijit lucrate 0i mai apropiate de model, pe c2nd cele ulterioare sunt din ce 1nce mai scematizate, ajung2ndu-se p2n/ la combina3ii de linii, puncte 0i ovale 1n careprototipul este mai greu de recunoscut.Monet/ria geto-dacic/ eviden3iaz/ 1n mod pregnant dimensiunile civiliza3iei geto-dacicecare se situeaz/ pe un plan superior fa3/ de civiliza3ia altor neamuri r/mase 1n afaragrani3elor statului roman cum ar fi sci3ii, ilirii, bastarnii etc. care nu au avut moned/ proprie96.

'EL"$'A'EA LEM&"L"(#eto-dacii i-au rezervat alaturi de metale un loc important si lemnului in sistemul loreconomic. ogatia in lemn a regiunilor locuite de geto-daci este mentionata in izvoare, fiindcunoscut faptul ca 7dacii traiesc nedezlipiti de munti8. "tilizarea lemnului de carte geto-dacia fost aratata de ).arvan care spunea 7$asele, uneltele de lucru, miflocul de transport,

erau toate din lemn8. Multimilenarele mese rotundede mancare din scanduri si in generalfoarte putin ridicate de la pamant s-au pastrat de la traci, asa cum vedem si astazi la taraniinostril de la munte8. Lemnul avea un rol important in constructiilor, dulgerie si de bucurade o deosebita atentie la geto-daci, un exemplu fiind utilizarea lemnului in constructiireprezentate si pe $olumna, deasemenea si scenele reprezentate si pe monumental de laAdamclisi.Motivele de pe ceramica geto-dacica par sa fi avut ca baza de inspiratie ornamentul in lemn.$u privire la prelucrarea lemnului, am putea vedea o paralela intre practicarea acestuimestesug la geto-daci si la celti, in prelucrarea lemnului in afara de analogiile celtice sepoate vorbi si de o influenta greceasca, daca admitem ca si geto-dacii utilizeaza strungul delemn 5?6.

'EL"$'A'EA ME!ALEL%'Gfier, bronz, argint, aur6F(E'"L






'aspandirea metalurgiei fierului la geto-daci acumuleaza o mare intensificare a sfarsituluiallstatt-ului si inceputul Latene-ului.(n sec ( i.e.n. odata cu cristalizarea culturii geto-dacice unitare si raspandirea ei pe intreg

teritoriul locuit de triburile geto-dacice, metalurgia fierului s-a generalizat, au datposibilitatea intemeierii unor centre metalurgice proprii, de exemplu a minereurilor de fier siprelucrare a lor asa cum au fost cele din cetatile de pe varfurile de munte4 $ugir, ebesel,#elar, teliuc. Exista posibilitatea ca cetatenii din sudul !ransilvaniei sa fi avut o dezvoltarelegata tot de metalurgia Latene 7)ecinatatea minelor de fier, cu puternicile cetati dacice dinArdealul de sud-vest, nu a putut sa fie in nici un caz intamplator8.$entre in care s-aumanifestat preocupari de metalurgie a fierului exista inca de la mijlocul allstatt-ului.5?.'odica !antau-7Mestesugurile la geto-daci8, ed Meridiane, 59:;, p >5->@55.(bidem p, :-, 5<-5>, 5@-5:, ;5-;<.5;.ilviu anie-7Din cultura si religia la geto-daci8, 599@, (asi, ed Al.(.$uza, p.>?->>5<.(bidem-p. >>-@>'%&+

Din punct de vedere etnic avea loc o reducere a minereului de cupru la o temperatura de5?@ grade $elsius dupa care se amesteca cu cositorul in diferite procente din caredepindea calitatea bronzului obtinut.Amestecul era turnat in tipare dupa procedeul 7cuceara pierduta8, se forma o figura de ceara iar obiectul de fier devenea imaginea saexacta.Figura de ceara se imbraca in pasta de argila, formand tiparul, metalul topit curgeain tipar, lua locul cerii care se licefia si curgea afara.Dupa racier, tiparele erau sparte, iarobiectele erau lustruite si retusate. relucrarea bronzului nu prezenta pentru geto-daci nicio dificultate mai ales pentru obtinerea aramei si cositorului.A'#(&!relucrarea argintului infloreste in dacia in sec ( i.e.n., ( e.n. sustine ).arvan. Existandelemente locale mai veci si mai grecesti, scitice, celtice, dacii reusesc sa le uneasca intr-un stil propriu. (n opera sa 7#etica. % protoistorie a Daciei8 se vorbeste ca geto-dacii au unstil propriu in prelucrarea argintului. Despre existenta mestesugarilor geto-daci in artaargintariei ne vorbesc uneltele lor descoperite la4 urcea, #radistea, Muncelului, %cnita siecica. rezenta prin semne gravate pe obiecte reprezinta marca mesterului. Mesterii daciau ridicat prelucrarea argintului la o adevarata arta, aici se impletesc traditii autotone cuinfluente straine.A"'Mestesugarii aurari geto-daci erau tot asa de priceputi ca si argintarii.%bservam minunateobiecte din aur, podoabe, obiecte de prada. (zvoarele scrise consemneaza cantitatea uriasade aur luata de !raian din Dacia, in jur de 5.=@@.???Kg de argint si <.<5?.???Kg aur. entruapoca a doua din Latene avem coiful descoperit in 59;9 la $otofenesti si podoabedescoperite din mormantul de la Agigiol.556.

#'%(LE DE $"L!$oncluzia spre care inclin este ca avea scop ritual si religios, in legatura cu sacrificiile lazile mari, fie cu cultul focului si a vetrei, atat de comun in anticitate la toate popoareleafirma '.)ulpe. $a definitie a gropilor de cult le putem numi ca fiind gropi cu ramasiteleunor ritualuri sacrificiale, gropi in care sunt depuse obiecte de cult devenite inutilizabiledatorita uzurii, parti ale unor amenajari cu caracter sacru deteriorate in urma functionarii sirareori gropi cu destinatie incerta. La Dumbrava bucatile de vatra erau depuse pe douaranduri cu oarecare grija si alte ofrande de la ceremoniile incinate unor culte solare.)E!'ELE DE $"L!)atra este o suprafata neacoperita, uneori special amenajata pe care se face focul, ub cerulliber sau inclusa in perimentrul unei constructii, mai multe vetre aveau si gradina. untcunoscute si vetrele cu reprezentari plastice numite si vetre altar. $ele mai numeroase vetre

din locuinte au o forma circulara, de eclipsa, potcoava si rectangulara. Au fost descoperirila opesti, com Miailesti, jud #iurgiu, ucuresti- M.)oda, )ladeasa, otasana. )etrele aufost gasite si in incinta sanctuarelor.5;6.






"!"'( '(!"ALE ( AL!E $%MLEE DE $"L! G&E$'%%LE6-'(!"'( ( '(!"AL"'(F"&E'A'Eutul nu parea afi doar o obisnuita amenajare a unui izvor Gfons6, destul de rare in acea

epoca ci un put votiv. Absenta resturilor unor crematii si a oaselor in general ne-adeterminat sa consideram improbabil caracterul funerar asemanator cu numeroase puturifunerare si rituale din #alia. utul este locul care reuneste trei din importantele elementeconstitutive ale lumii4 pamant, apa, aer ocupa un loc insemnat in cultul multor popoare si deel este corelata o bogata mitologie.'iturile si ritualurile funerare la geto-daci au fost analizate detaliat intr-o importanta masurain sinteza lui D.rotase 'ituri funerare, pass, aici a catalogat @< descoperiri pentrusecolele )-( i.e.n4 5@ in Dacia romana, 5: in secolele (((-), ;> in teritoriul neocupat deromani, secolele ((-(). Moartea nu era privita ca o plecare brusca si definitive, existaasemanari cu riturile si ritualurile altor etnii trace. Dupa informatiile lui *erodot mortul eraexpus trei zile, erau jertfite animale si dupa ospat il inmormanteaza pe raposat, fie arzandu-l fie ingropandu-l.

Exista numeroase deosebiri in cuprinsul aceleiasi necropole4 forma gropii, depunerearesturilor crematiei in urna de ceramica, depuneri direct in groapa sau intr-un recipient dinmetal perisabil, pesele inventarului funerar,etc. Diferentele pot fi puse pe seama pozitieisociale, a difunctiilor, vase, arme, unelte, obiecte de podoaba, marturisesc credinta incontinuitate a vietii. 5<6.A&$!"A'ELE

anctuarele se numara printre cele mai inseminate descoperiri. Areologia sacra ocupa unspatiu important in cultura lor. -au descoperit <? de sanctuare in ;? de localitati cum ar fiatca Doamnei, arbosi, Dolinean. 'econstituirea elementelor religioase geto-dacice esterestransa, datarea sanctuarelor descoperite incep de la sfarsitul secolului al ((-lea i.e.n siepoca romana, insa lipsesc informatii privind existenta lacaselor de cult din secolul anterior

perioadei.Forma circulara a mormintelor tumulare, sistemul de constructie a altora poate constitui unindiciu al existentei unor altare circulare, sursa locala pentru sanctuarele rectangulare. Auavut loc si influente grecesti si tracice care fac posibila existenta ambelor forme, intr-oetapa anterioara secolului al ((-lea.anctuarele rectangulare-acestea erau alcatuite din aliniamente de tamburi, de lemn sau depiatra, sunt bine cunoscute prin descoperirile de la arbosi, anita, atca-Doamnei,lidam, $ostesti, armizegetusa unde au fost descoperite sanctuare. anctuarelereprezentau o oglinda a performantelor geto-dacice in domeniul constructiilor, urmare aprosperitatii economice care au permis inaltarea zonei sacre de la armizegetusa si princomparative a ansamblurilor de cult din cetatile intra si extracarpatice sunt si o marturie alocului detonator de religie in cadrul societatii geto-dacice mai ales in perioada sec al ((-leai.e.n si in secolul ( e.n. 5>6.+E((Din lipsa izvoarelor, s-au emis mai multe teorii cu privire la caracterul religiei geto-dacilor.Astfel, din faptul ca *erodot vorbeste pe larg numai despre +almoxis, spunand ca unii getiii mai spun si #ebeleizis si ca getii cred ca nu exista alt zeu afara de al lor G(), 9>6,precum si din faptul ca numele #ebeleizis nu mai apare nicaieri la scriitorii antici, s-a trasconcluzia ca religia geto-dacilor a fost monoteista, teorie respinsa insa de cvasitotalitateacercetatorilor romani si straini.-a facut greseala sa se afirme ca si marele invatat roman )asile arvan G5;-59;:6 ar fifost adeptul acestei teoriiH ceea ce este inexact. arvan nu vorbea despre monoteismulgeto-dacilor, ci despre enoteismul acestora. (n enoteism, divinitatea principala este

adorata ca si cand ar fi singura, dar fara sa fie singura divinitate. *enoteismul reprezintanumai o ierarizare a divinitatilor, nu un monoteism.!eoria care s-a impus in istoriografia romaneasca actuala este aceea a politeismului geto-dacic, desi acordul intre cercetatori cu privire la numarul, numele, caracterul, atributele






divinitatilor geto-dacice este departe de a se fi stabilit, din cauza lipsei izvoarelor. !otusi neputem ingadui unele afirmatii.Astfel, zeul principal al geto-dacilor, +almoxis, ciar daca a avut, intr-o perioada foarte

indepartata, caracter demonic, tonian, in perioada de inflorire a civilizatiei dacice el aveacu siguranta caracter uranian, era zeu al cerului, cum a sustinut arvan, nu al lumiisubterane si al vegetatiei, cum sustine, de pilda, prof. (. 'ussu. %ricare ar fi fost preistoriasa, +almoxis, asa cum era venerat de geto-daci, nu era un zeu al pamantului, nici alfertilitatii agrare, nici un zeu al mortilor, spune Mircea Eliade.% a doua divinitate importantaa geto-dacilor va fi fost #ebeleizis, ciar daca numele acestui zeu apare in literatura anticanumai la *erodot. #ebeleizis va fi fost un zeu al cerului si in special al furtunii si alfulgerului. anctuarele dacice descoperite la #radistea Muncelului, $ostesti si in alte parti,par sa fi fost incinate uneia sau mai multor divinitati de acest gen, urano-solare.5>.(bidem-p.;;-<:5@.(on *oratiu $risan 7$ivilizatia geto-dacilor8 , ed Meridiane, ucuresti, 599<5=.(bidem-p. ;>-;9

$ercetatorii inclina sa vada zeitati dacice in unele dintre numirile de zeitati romane sautracice descoperite in inscriptiile dacice din perioada romana a Daciei. )asile arvan, deexemplu, era de parere ca Diana ar fi o divinitate getica al carei nume a fost scimbat. $.Daicoviciu considera ca endis, divinitate tracica, ar putea fi *estia si ca alti zei geto-daciar corespunde numirilor greco-romane Liber, Libera, *ercule, !erra Daciae, #enius Daciae,!erra Mater etc.5@6.!EMLELE $" A(DA-a descoperit un templu cu axida la opesti cu dimensiunile de 5:x:,@m orientate &&)-E impartita printr-un perete in doua incaperi avand latura dinspre &&) curbata convex.'.)ulpe a constatat ca edificiul este asemanator unui templu classic cu cella G incapere cuabsida si naos, in cella se aflau doua vetre fatuite, una ornamentata, si in naos o alta vatrapatrata neornamentata si o consola triungiulara de lut, support pentru un vas ritual, utiliatprobabil pentru libatii. e latura sudica naosul suprapune o parte dintr-o alta constructie deacelasi tip, ca de exemplu asemanarile dintre constructia de la armizegetusa si iatra-'osie mentioneaza '.)ulpe. 5=6.CONCLUZII

Mestesugurile practicate de geto-daci sunt dovedite de uneltele de mestesugar specifice siprodusele mestesugaresti scoase la iveala prin sapaturile areologice.Mestesugurile prezinta atat un caracter casnic, cat si unul specializat. Astfel, in casa setorceau lana, inul, canepa si se teseau sfotele destinate vesmintelor. relucrarea pieiloravea numai in parte un caracter casnic.(n metalurgie, constructii si ceramica era nevoie de mana de lucru specializataH ciar si

mestesugurile cu caracter casnic au si unele aspecte care dovedesc o specializare, de pildarealizarea pieselor de arnasament din piele. $iar in cadrul aceluiasi metesug constatamfenomenul specializarii. Astfel, in olarit, este de admis ca unii se acupau cu realizareaprincipalelor categorii de vase iar altii cu ornamentarea vaselor. Existau si mesteri caremodelau diferite statuette din argila.pecialitatea mestesugarilor este insotita de perfectionarea tenicii, geto-dacii cunosteauroata olarului si probabil si strungul de lemn. Dezvoltarea mestesugarilor a avut ca scop nunumai obtinerea unor produse utile vietii, ci si satisfacerea gustului artistic al societatiigeto-dacice care, uneori, era destul de rafinat. (n aceasta ordine de idei mentionamceramica pictata, imitatiile dupa bolurile deliene, podoabele de aur si argint si multe altelecare se impugn ca adevarate opera de arta ale mesterilor geto-daci.(n toate ramurile de adtivitate mestesugareasca s-a manifestat puternic factorul local,

vizibil, ciar si atunci cand era vorba de produse de imitatie. e observa analogii intreproductia diferitelor ramuri mestesugaresti, ca de pilda intre produsele ceramice si cele deargint in privinta decorului si a formelor, intre lemn si ceramica in ceea ce privestedecorul,etc.






Diferitele semne, litere care s-au gasit de amforele de imitatie, precum si unele vasedescoperite in diferite asezari geto-dacice, pe unele obiecte de argint, precum sip e un blocde piatra de la $apalna, pot sugera numele mesterilorcare le-au realizat. Acesti mesteri

lucrau independent sau in ateliere. Lucratorii independenti erau cei din constructii care segrupau numai cat timp dura realizarea obiectivului propus.Metalurgia, olaritul si prelucrarea metalelor pretioase se practicau in ateliere specialamenajate. Mana de lucru o formau oamenii liberi, dar nu este exclus sa fi fost folositi sisclavi. rin analogie cu alte regiuni din lumea antica, ne putem da seama de participareaoamenilor liberi in atelierele ceramice, precum si in constructii.Materialul analizat ne permite sa afirmam ca deto-dacii cunosteau diferite mestesuguriinainte de cucerirea romana. $aracterul autoton al mestesugurilor geto-dacice reiese sidin faptul ca ele au continuat a fi practicate si dupa cucerirea Daciei, in mediul ritual si decatre dacii liberi.Evolutia mestesugurilor apare ca un rezultat al dezvoltarii fortelor de productie interne si aldiviziunii sociale a muncii, la care se adauga influenta marilor centre culturale ale vremii.

Dezvoltarea mestesugurilordocumenteaza posibilitatea geto-dacilor de a-si apropia formeale unor culture materiale superioare in conditiile enei dezvoltari generale a economiei lorproprii.



cultura geto dacica

Documents