7/24/2019 Cultura vorbirii EPBC

1/4

Comunicarea orala sau verbala.

Eenta, specifcul si avantajele comunicarii orale.

Cultura vorbirii, normele undamentale.

Formele de baza ale comunicarii orale(monologul,dialogul, discursul public).

Stiluri de vorbire, ascultarea activa.

Arta de a pune intrebari.

nitial omul comunica in elul sau cu natura, o percepea

ca ceva viu. ar mai tarziu largindusi e!perienta de

veata comunica cu semenii sai, la inceput nonverbalprintot felul de semne pe care lea inventat apoi desene sau

picturi, apare scrisul pictograc. Si mai tarziu aceste

semne au prins a f citite, rostite, intelese, apare scrisul

alabetic cand semnele au si o anumite articulatie,

pronuntie. Comunicarea in scris asigura conservarea

cunostintelor pract icii, e!perientelor, retrairilor, apar

invataturile, testamentele, cartile pina sa ajuns la ceea ce

avem acum. "ractit internetul a absorbit totul # literatura,

arta, stiinta, invatamintul si totuna cu totate avantajele

internetului rolul comunicarii si scrise si orale nu$si pierd

rolul si importanta. %n rol important in comunicarea si

scrisa si verbala il are limba, in care se realizeaza

comunicarea. Anume limba asigura sau verbalizat si are

la nivelul intelegerii sau interpretarii ii pot c&ear sc&imba

sensul, tonul sau intonatie, recventa, volumul si altele.'onul trebuie sa fe adecvat mesaju lui. El poate f

neutru, grav daca este implicat un apt important, voios

daca transmite o veste buna, e!clamativ, interogativ si

multe altele. 'onul este intotdeauna insotit de recventa

cu care se succed cuvintele si care corespunde starii de

spirit a emitatorului sau de volumul vocii. Spre e!emplu la

o ceremonie, la o comemorare predomina tonul grav,

vocea scazuta, cuvintele pronuntate rar. a o petrecere

ton ul este vesel, recventa marita a cuvintelor iar

7/24/2019 Cultura vorbirii EPBC

2/4

volumul vocii ridicat, astel si alte aspecte se raspfng

asupra efcientei comunicarii. Ele o pot spori sau diminua

in dependenta de conte!t si de corespunderea

continutului mesajului transmis. Comunicologii disting

tipuri de activitate verbala # ascultarea *+, vorbirea-+, scrisul +, cititul /0+. Ascultarea poate f pasiva si

activa. Comunicarea orala include * eluri de arte # arta

de a vorbi1 arta de a scrie1 arta de a tacea1 arta de a

asculta1 arta de a actiona. Comunicarea verbala este

specifca umana si se realizeaza prin cuvant care poate f

sonorizat sau scris. Comunicarea verbala este asistata de

cea paraverbala si de cea nonverbala. Cea paraverbala

include acele insusiri vocale care insotesc cuvantul #

vocea, intensitatea, tembrul, ritmul, intonatia, pauzele

etc. Cea nonverbala este nu altceva decat limbajul

corpului, noi mai multe spunem prin elul de a f. 2om

observa ca in cadrul ormelor de comunicare are

incarcatura sa comunicatica si tacerea. Formele verbale,

paraverbale si nonverbale se interconditioneaza si

se completeaza si se sprijina reciproc. In oricecomunicare predominant verbala celelalte doua o

completeaza formind un intreg bine structurat

complex si conergent. Avantaje ale comunicarii

verbale se considera : 1) comunicarea verbale

permite transmiterea unui continut complex. 2)

sistemul de informatii transmis poate logic,

structurat, sistematizat si e!primat intrun limbaj select

sau elevat. ) El pune in evidenta capacitatea de g&indire

si creativitate umana fe a emitatorului, a receptorilor si

in sfrsit ea se poate realiza in dierite moduri in limbaj

oral monlog sau dialog1 in limbaj scris, si in limbaj intern.

imbajul intern adica vorbirea cu sine si pentru sine este

vazuta si apreciata de comunicologi ca un ma!im de

economicitate, olosind prescurtati, abriviaturi,

condensari, substituit cuvintele cu simboluri, imagini.3upaiteza acest limbaj depaseste ce cel al vorbirii.

7/24/2019 Cultura vorbirii EPBC

3/4

Comunicarea orala sau verbala presupune numaidecat

concentrare, ascultare atenta si rabdatoare, intelegere

inclusiv amestec sau interventie a interlocutorului cu tact.

Sunt multe reguli ale comunicarii verbale. n comunicarea

verbala este cazul sa atingem doar acele teme care suntapropiate interlocutorului. 4esticularea peste masura nu

este indicata, cuvintele trebuie sa spune interlocutorul. n

comunicarea verbala inainte de a aborda un oarecare

subiect este absolut necesar sa ne pregatim minutios,

solid, sa avem variante de rezerva pentru orice situatii

care potparea. 5ivelul scazut al culturii vorbirii este

conditionat uneori de aptul ca unii din participanti crede

ca opinia sa este cea mai corecta, cea mai indicata. Sint

destul de dese cauzele cand se vorbeste in cor. 3aca

vorbim despre comunicarea verbala ea include in calitate

de componente ale calitatii urmatoarele # claritatea 6

e!primarea clara a ideilor1 acuratetea 6 e!presii su

cuvinte e!acte,apte corecte dar nu scorniri1 impatia 6

cunoasterea sentimentelor altuia1 sinceritatea1 pozitia

corpului1 ortoepia 6 pronuntia, dictia1 calitatile vocale1mecanismele vorbirii. Formele de baza ale

comunicarii orale se considera monologul, dialogul si

discursul public. Este stiut ca orice comnicare include

implicarea ca minim a doua persoane. Comunicarea intr$o

singura directie este menologul, o vorbire neintrerupta

care nu oera posibilitatea de a da intrebari. 3ialogul este

convorbirea intre doua sau mai multe persoane. n cadrul

comunicarii dialogate participantii isi au rolul lor si lantul

mesajului nu intotdeauna poate f programat, se pot

produce devieri de optica, asta necesita de la participanti

o atentie deosebita daca vor sa ajunga la o anumite

solutie. 2orbind despre dialog ca orma de comunicare

orala specialistii in astel de materie recomante /) asculta

1 7) nu pune prea multe intrebari1 ) fi in concordanta cu

ceea ce spui1 ) nu mormai1 *) nu intrerupe pe cel carevorbeste1 0) nu insista mereu sa ai dreptate. 8) nu vorbi

7/24/2019 Cultura vorbirii EPBC

4/4

despre subiecte negative sau ciudate. 9) nu f plicitsitor.

) nu oeri nimi: in sc&imb. /-) sa nu fi absolut

aromat,placut, asta presupune a f ;e!ibil, a f in stare a

trece de la serios la amuzant, de la amuzant la ironic, de

la iron la sumbru si inapoi. < orma a comunicarii verbaleeste iesirea publica sau discursul public. Arta de a da

intrebari, presupune ca participantul comunicarii a ost un

ascultator activ, a urmarit mersul, derularea mesajului si

poate adresa anumite intrebari emitatorului. ntrebarile

de regula se impart in doua tipuri # intrebari desc&ise 6

cele care oera posibiltatea obtinerea unor raspnsuri

imediate si care pot oeri inormatii suplimentare. Aceste

intrebari stimuleaza dezvoltarea comunicarii intre cel care

pune intrebarea si interlocutor (de ce = cand = unde=

Cine= etc). ntrebari inc&ise sunt considerate acele

intrebari care ajute a limita discutia in caz ca fe

emitatorul nu dispune de prea mult timp sau

interlocutorul vorbeste prea mult. 3e asemnea se disting

intrebari generale, pe care le mai numesc intrebari de

stabilire a contactului. ntrebarile generale au ca scopmentinerea unei atmosere distinse, orientarea spre un

subiect care intereseaza. E!ista si altel de in trebari 6

intrebari de opinie, intrebari de relansare, intrebari de

control si altele dar care intrun el sau altul se inscriu in

cele doua tipuri.