cum func łioneaz Ăo cl Ădire -...

1 USH – Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro

�� ÎÎn conceptul dezvoltn conceptul dezvoltăării durabile clrii durabile clăădirea este consideratdirea este consideratăă ca ca un organism un organism îîntrntr--o evoluo evoluŃŃie continuie continuăă, care , care îîn timp trebuie n timp trebuie tratat, reabilitat tratat, reabilitat şşi modernizat pentru a corespunde i modernizat pentru a corespunde exigenexigenŃŃelor stabilite de utilizator elor stabilite de utilizator îîntrntr--o anumito anumităă etapetapăă. .

�� PrinPrineficientizarea energeticeficientizarea energeticăă a cla clăădiriidirii se obse obŃŃine:ine:–– reducerea necesarului de energie reducerea necesarului de energie –– economia de resurse primare economia de resurse primare –– reducerea emisiilor poluante reducerea emisiilor poluante îîn mediul n mediul îînconjurnconjurăătortor

CCUM FUNCUM FUNCłłIONEAZIONEAZĂĂ O CLO CLĂĂDIREDIRE

ClClăădirile civile, dirile civile, îîn care utilizatorul principal este omul, pot fi n care utilizatorul principal este omul, pot fi îîmpmpăărrŃŃite ite îîn doun douăă mari categorii:mari categorii:

�� clclăădiri de locuitdiri de locuit, c, căămine, hoteluri mine, hoteluri –– individuale individuale –– case unifamiliale, cuplate, case unifamiliale, cuplate, îînnşşiruite iruite –––– clclăădiri cu mai multe apartamente, multietajate de tip bloc cu apartdiri cu mai multe apartamente, multietajate de tip bloc cu apartamenteamente

�� clclăădiri publicediri publice sau sau terterŃŃiareiare (cl(clăădiri cu altdiri cu altăă destinadestinaŃŃie ie decdecâât locuint locuinŃŃe)e)–– spitale, crespitale, creşşe, policlinici e, policlinici –– clclăădiri pentru diri pentru îînvnvăŃăăŃămmâânt (crent (creşşe, gre, grăădinidiniŃŃe, e, şşcoli, licee, universitcoli, licee, universităŃăŃi) i) şşi i sportsport

–– clclăădiri socialdiri social--culturale (teatre, cinematografe, muzee)culturale (teatre, cinematografe, muzee)–– instituinstituŃŃii publice (magazine, spaii publice (magazine, spaŃŃii comerciale, sedii de firme, birouri, ii comerciale, sedii de firme, birouri, bbăănci) nci) şşi alte cli alte clăădiri industriale;diri industriale;



�� FuncFuncŃŃiunea cliunea clăădirilor civile este aceea de a crea dirilor civile este aceea de a crea îîn n interior un climat confortabil, indiferent de sezon. interior un climat confortabil, indiferent de sezon.

�� EElementele de construclementele de construcŃŃie care alcie care alcăătuiesc anvelopa tuiesc anvelopa unei astfel de clunei astfel de clăădiri trebuie astfel concepute diri trebuie astfel concepute îîncncâât t ssăă asigure asigure îîn interiorul n interiorul îîncncăăperilor condiperilor condiŃŃii ii corespunzcorespunzăătoare de toare de confortconfort higrotermic, acustic, higrotermic, acustic, vizualvizual--luminos, olfactivluminos, olfactiv--respiratorrespirator..




DICDICłłIONAR DE TERMENIIONAR DE TERMENI

�� exigenexigenŃŃa utilizatoruluia utilizatorului = Enun= EnunŃŃarea unei area unei necesitnecesităŃăŃi fai faŃăŃă de de clclăădireadirea (construc(construcŃŃia) ce trebuie utilizatia) ce trebuie utilizatăă..

�� cerincerinŃŃa de calitatea de calitate = = Exprimarea calitativExprimarea calitativăă a caracteristicilor a caracteristicilor clclăădiriidirii ((îîn ansamblu, sau a pn ansamblu, sau a păărrŃŃilor componente) pe care ilor componente) pe care aceasta trebuie saceasta trebuie săă le le îîndeplineascndeplineascăă pentru a satisface pentru a satisface exigenexigenŃŃele utilizatorilorele utilizatorilor, , ŃŃininâând seama de divernd seama de diverşşii ii agenagenŃŃii care care acacŃŃioneazioneazăă asupra clasupra clăădirii.dirii.

�� condicondiŃŃie tehnicie tehnicăă = Exprimarea = Exprimarea şşi detalierea i detalierea îîn termeni tehnici n termeni tehnici de performande performanŃăŃă a cerina cerinŃŃei de calitate.ei de calitate.




�� criteriu de performancriteriu de performanŃăŃă = Caracteristic= Caracteristicăă ce trebuie luatce trebuie luatăă îîn n considerare la detalierea considerare la detalierea şşi cuantificarea condii cuantificarea condiŃŃiilor tehnice iilor tehnice îîn n cantitcantităŃăŃi denumite i denumite ““niveluri de performanniveluri de performanŃăŃă””

�� nivel de performannivel de performanŃăŃă = valoare impus= valoare impusăă pentru un anumit pentru un anumit criteriu de performancriteriu de performanŃăŃă îîn funcn funcŃŃie de condiie de condiŃŃiile tehnice, iile tehnice, influeninfluenŃŃa agena agenŃŃilor care acilor care acŃŃioneazioneazăă asupra construcasupra construcŃŃiilor.iilor.

�� performanperformanŃăŃă = comportarea unui produs = comportarea unui produs îîn raport cu utilizarea n raport cu utilizarea sa; Prin produs se poate sa; Prin produs se poate îîntelege clntelege clăădirea direa îîn ansamblu sau n ansamblu sau orice parte a acesteia.orice parte a acesteia.




�� construcconstrucŃŃieie = lucrare legat= lucrare legatăă de teren, executatde teren, executatăă cu diverse cu diverse materiale, pe bazmateriale, pe bazăă unui proiect, avunui proiect, avâând destinand destinaŃŃie precizatie precizatăă(construc(construcŃŃii civile, industriale, inginereii civile, industriale, inginereşşti)ti)

�� clclăădiredire = construc= construcŃŃtie avtie avâând ca scop realizarea unor spand ca scop realizarea unor spaŃŃii ii îînchise ce adnchise ce adăăpostesc activitpostesc activităŃăŃi umane i umane şşi/sau procese i/sau procese tehnologicetehnologice

�� element componentelement component = produs realizat ca unitate distinct= produs realizat ca unitate distinctăă, , destinat a fi destinat a fi îîncorporat ncorporat îîn cln clăădire pentru a dire pentru a îîndeplini una sau ndeplini una sau mai multe funcmai multe funcŃŃiuni specifice.iuni specifice.




�� subsistem al clsubsistem al clăădiriidirii = grupare de elemente componente care = grupare de elemente componente care îîndeplinesc ndeplinesc îîmpreunmpreunăă una sau mai multe funcuna sau mai multe funcŃŃii necesare ii necesare satisfacerii exigensatisfacerii exigenŃŃelor utilizatorului.elor utilizatorului.

�� ansambluansamblu = reunirea mai multor elemente componente care = reunirea mai multor elemente componente care asigurasigurăă realizarea unei funcrealizarea unei funcŃŃiuni.iuni.



�� CerinCerinŃŃe de calitatee de calitate ale unei clale unei clăădiri sunt, diri sunt, îîn esenn esenŃăŃă, , urmurmăătoarele:toarele:

A. A. RezistenRezistenŃăŃă şşi stabilitatei stabilitateB. B. SiguranSiguranŃăŃă îîn exploataren exploatareC. C. SiguranSiguranŃăŃă la focla focD. D. Igiena, sIgiena, săănnăătatea oamenilor, refacerea tatea oamenilor, refacerea şşi i protecprotecŃŃia mediuluiia mediului

E. E. IzolaIzolaŃŃie termicie termicăă, hidrofug, hidrofugăă şşi economia de i economia de energieenergie

F. PF. ProtecrotecŃŃia ia îîmpotriva zgomotuluimpotriva zgomotului



�� O casO casăă bine izolatbine izolatăă este confortabileste confortabilăă, silen, silenŃŃioasioasăă şşi i acumuleazacumuleazăă mai pumai puŃŃin praf in praf şşi polen la interior. i polen la interior.

�� Orice activitate de Orice activitate de îîmbunmbunăăttăŃăŃire menire menŃŃine cline clăădirea direa îîntrntr--o formo formăă mai bunmai bunăă, prelungindu, prelungindu--i durata de i durata de viaviaŃăŃă şşi mi măărindurindu--i valoarea. i valoarea.

�� InvestiInvestiŃŃiile contribuie la scariile contribuie la scarăă mai mare mai mare şşi la i la economisirea resurselor primare de energie, economisirea resurselor primare de energie, precum precum şşi la diminuarea polui la diminuarea poluăării mediului prin rii mediului prin emisiile de gaze inerente procesului de producere a emisiile de gaze inerente procesului de producere a energiei.energiei.



�� OO clclăădire funcdire funcŃŃioneazioneazăă ca un sistem, ca un sistem, cu multiple cu multiple fluxuri fluxuri şşi componente interconectate. i componente interconectate.

�� Fiecare parte a clFiecare parte a clăădirii este legatdirii este legatăă de toate celelalte de toate celelalte ppăărrŃŃi, iar orice schimbare produsi, iar orice schimbare produsăă îîntrntr--un loc are un loc are efecte efecte îîn alt loc. n alt loc.



ANVELOPA CLANVELOPA CLĂĂDIRIIDIRII

�� ClClăădirea reprezintdirea reprezintăă un ansamblu de camere, spaun ansamblu de camere, spaŃŃii de ii de circulacirculaŃŃie ie şşi alte spai alte spaŃŃii comune, delimitat de o serie de ii comune, delimitat de o serie de suprafesuprafeŃŃe care alce care alcăătuiesc anvelopa cltuiesc anvelopa clăădirii dirii şşi prin care au loc i prin care au loc pierderile de cpierderile de căăldurldurăă..

�� Anvelopa reprezintAnvelopa reprezintăă îînvelinvelişşul care protejeazul care protejeazăă interiorul casei interiorul casei îîmpotriva vmpotriva vâântului, ploii ntului, ploii şşi ninsorii; i ninsorii; îîn plus, ea confern plus, ea conferăă suportul suportul structural pentru perestructural pentru pereŃŃi i şşi acoperii acoperişş, protejeaz, protejeazăă structura structura îîmpotriva deteriormpotriva deteriorăării, permite utilizarea luminii naturale, rii, permite utilizarea luminii naturale, precum precum şşi accesul i accesul îîn n şşi i îînafara clnafara clăădirii.dirii.



ANVELOPA CLANVELOPA CLĂĂDIRIIDIRII

�� Anvelopa unei clAnvelopa unei clăădirii este alcdirii este alcăătuittuităă din totalitatea suprafedin totalitatea suprafeŃŃelor elor elementelor de construcelementelor de construcŃŃie perimetrale, care delimitezie perimetrale, care delimitezăăvolumul interior (volumul interior (îîncncăălzit sau rlzit sau răăcit), de mediul exterior sau de cit), de mediul exterior sau de spaspaŃŃiile necondiiile necondiŃŃionate din exteriorul clionate din exteriorul clăădirii. dirii.



�� Anvelopa clAnvelopa clăădirii separdirii separăă volumul interior al clvolumul interior al clăădirii de :dirii de :-- aerul exterior;aerul exterior;-- sol sol (pl(plăăci ci îîn contact direct cu solul, amplasate pesten contact direct cu solul, amplasate peste/sub /sub cota terenului cota terenului

sistematizat, precum sistematizat, precum şşi perei pereŃŃii ii îîn contact cu solul);n contact cu solul);

-- îîncncăăperi anexperi anexăă ale clale clăădirii propriudirii propriu--zise, nezise, neîîncncăălzite sau mult mai lzite sau mult mai pupuŃŃin in îîncncăălzite, separate de volumul cllzite, separate de volumul clăădirii prin peredirii prin pereŃŃi sau/i sau/şşi i planplanşşee, termoizolate ee, termoizolate îîn mod corespunzn mod corespunzăător tor (garaje, magazii, (garaje, magazii, subsoluri tehnice sau cu boxe, pivnisubsoluri tehnice sau cu boxe, pivniŃŃe, poduri, camere de pubele, verande, e, poduri, camere de pubele, verande, balcoane balcoane şşi logii i logii îînchise cu tnchise cu tââmplmplăărie exterioarrie exterioarăă, , şş.a.);.a.);

-- spaspaŃŃii care fac parte din volumul constructiv al clii care fac parte din volumul constructiv al clăădirii, dar au alte dirii, dar au alte funcfuncŃŃiuni sau destinaiuni sau destinaŃŃii ii (spa(spaŃŃii comerciale la parterul clii comerciale la parterul clăădirilor, birouri, dirilor, birouri, şş.a.);.a.);

-- alte clalte clăădiri, avdiri, avâând perend pereŃŃii adiacenii adiacenŃŃi separai separaŃŃi de cli de clăădireadireaconsideratconsideratăă, prin rosturi., prin rosturi.



RRolul anvelopei este acela de a olul anvelopei este acela de a separa mediul controlat, separa mediul controlat, confortabil de la interior de confortabil de la interior de vremea de afarvremea de afarăă. . MenMenŃŃinerea condiinerea condiŃŃiilor dorite la iilor dorite la interior se realizeazinterior se realizeazăă prin controlul prin controlul fluxurilor de cfluxurilor de căăldurldurăă, aer , aer şşi i umiditate umiditate îîntre interiorul ntre interiorul şşi i exteriorul clexteriorul clăădirii. dirii.

PrezenPrezenŃŃa acestor fluxuri este ilustrata acestor fluxuri este ilustratăă îînn imagineaimaginea alalăăturatturatăă, unde se , unde se deosebesc fluxurile de cdeosebesc fluxurile de căăldurldurăă, Qc, de fluxurile de aer , Qc, de fluxurile de aer şşi umiditate i umiditate realizate prin ventilarealizate prin ventilaŃŃie, Qv.ie, Qv.



Anvelopa Anvelopa şşi fluxul de ci fluxul de căăldurldurăă

�� O condiO condiŃŃie importantie importantăă pentru realizarea confortului interior o pentru realizarea confortului interior o reprezintreprezintăă dotarea cldotarea clăădirii cu un sistem de dirii cu un sistem de îîncncăălzire care slzire care săăfurnizeze cfurnizeze căăldurldurăă pe perioada sezonului rece. pe perioada sezonului rece.

�� CCăăldura furnizatldura furnizatăă trebuie strebuie săă fie fie menmenŃŃinutinutăă la interiorul clla interiorul clăădirii, dirii, astfel astfel îîncncâât consumul de energie al sistemului de t consumul de energie al sistemului de îîncncăălzire slzire săăfie minim necesar. fie minim necesar.

�� Rolul anvelopei clRolul anvelopei clăădirii este de a controla fluxul de cdirii este de a controla fluxul de căăldurldurăăîîntre mediul sntre mediul săău interior u interior şşi cel exterior.i cel exterior.



Anvelopa Anvelopa şşi fluxul de ci fluxul de căăldurldurăă

Mecanismele (modurile) de transfer al cMecanismele (modurile) de transfer al căălduriildurii sunt: sunt: �� conducconducŃŃia termicia termicăă, , �� convecconvecŃŃia termicia termicăă şşi i �� radiaradiaŃŃia termicia termicăă. .

Fluxul de cFluxul de căăldurldurăă prin anvelopprin anvelopăă se poate realiza prin unul, se poate realiza prin unul, doudouăă sau toate cele trei moduri.sau toate cele trei moduri.



�� ConducConducŃŃia termicia termicăăEste modul de transmisie a cEste modul de transmisie a căăldurii printrldurii printr--un mediu material, un mediu material, cum este cazul solidelor cum este cazul solidelor şşi al straturilor foarte subi al straturilor foarte subŃŃiri.iri.Ca urmare, conducCa urmare, conducŃŃia termicia termicăă se realizeazse realizeazăă mai bine prin solide mai bine prin solide şşi lichide deci lichide decîît t îîn gaze, unde densitatea de particule este scn gaze, unde densitatea de particule este scăăzutzutăă. . Materialele izolatoare termic au adesea o structurMaterialele izolatoare termic au adesea o structurăă poroasporoasăă, cu , cu spaspaŃŃii umplute cu aer, reducii umplute cu aer, reducâând astfel fluxul de cnd astfel fluxul de căăldurldurăă prin prin anvelopanvelopăă. . Proprietatea materialelor de a transfera cProprietatea materialelor de a transfera căăldura prin conducldura prin conducŃŃie se ie se numenumeşşte te conductivitate termicconductivitate termicăă ((λλ)), iar valorile ei sunt , iar valorile ei sunt dependente de temperaturdependente de temperaturăă. .



�� ConvecConvecŃŃia termicia termicăă

Este schimbul de energii sub formEste schimbul de energii sub formăă de cde căăldurldurăă îîntre un fluid ntre un fluid şşi i suprafasuprafaŃŃa unui corp solid, aflate la temperaturi diferite.a unui corp solid, aflate la temperaturi diferite.

ConvecConvecŃŃia termicia termicăă este este îîntotdeauna ntotdeauna îînsonsoŃŃitităă de conducde conducŃŃie, ie, datoritdatorităă contactului direct contactului direct îîntre particulele componente ale ntre particulele componente ale fluidului aflate la temperaturi diferite.fluidului aflate la temperaturi diferite.

ÎÎntrntr--o o îîncncăăpere neizolatpere neizolatăă, de exemplu, aerul , de exemplu, aerul „„culegeculege”” ccăăldura de ldura de la peretele cald, apoi circulla peretele cald, apoi circulăă, ajung, ajungâând la peretele rece prin care nd la peretele rece prin care ea se pierde. O parte a cea se pierde. O parte a căăldurii se transferldurii se transferăă şşi prin amestecarea i prin amestecarea aerului cald cu aer rece. aerului cald cu aer rece.



�� ConvecConvecŃŃia termicia termicăă

ConvecConvecŃŃia termicia termicăă este de doueste de douăă feluri: feluri: -- convecconvecŃŃie forie forŃŃatatăă, atunci c, atunci câând mind mişşcarea fluidului este impuscarea fluidului este impusăă cu cu mijloace mecanice (cu pompe, ventialatoare etc.) sau naturale mijloace mecanice (cu pompe, ventialatoare etc.) sau naturale îîndepndepăărtate (vrtate (vâânturile); nturile); -- convecconvecŃŃie naturalie naturalăă,, atunci catunci câând mind mişşcarea fluidului se nacarea fluidului se naşşte te natural din diferennatural din diferenŃŃele de densitate generate de diferenele de densitate generate de diferenŃŃele de ele de temperaturtemperaturăă locale (fluidul mai cald urclocale (fluidul mai cald urcăă, iar cel rece coboar, iar cel rece coboarăă, , formformâândundu--se ase aşşa numia numiŃŃii curenii curenŃŃi convectivi).i convectivi).



�� RadiaRadiaŃŃia termicia termicăă

ReprezintReprezintăă procesul de transformare a energiei interne a unui procesul de transformare a energiei interne a unui corp aflat la o anumitcorp aflat la o anumităă temperaturtemperaturăă îîn energie radiantn energie radiantăă şşi i propagarea ei propagarea ei îîn toate direcn toate direcŃŃiile sub formiile sub formăă de unde de unde electromagnetice.electromagnetice.

RadiaRadiaŃŃia termicia termicăă se manifestse manifestăă la orice nivel de temperaturla orice nivel de temperaturăă şşi nu i nu necesitnecesităă un mediu transportor. un mediu transportor.



�� RadiaRadiaŃŃia termicia termicăă

RadiaRadiaŃŃia termicia termicăă poate fi micpoate fi micăă, chiar neglijabil, chiar neglijabilăă, , îîn comparan comparaŃŃie ie cu celelalte moduri de transfer cu celelalte moduri de transfer (la diferen(la diferenŃŃe mici e mici şşi medii de i medii de

temperaturtemperaturăă)), sau poate fi dominant, sau poate fi dominantăă (la diferen(la diferenŃŃe mari de temperature mari de temperaturăă, , precum radiaprecum radiaŃŃia incidentia incidentăă de la soare, sau pe timp de noapte spre spade la soare, sau pe timp de noapte spre spaŃŃiul iul atmosferic atmosferic îîndepndepăărtat). rtat).

DacDacăă o persoano persoanăă ststăă îîn fan faŃŃa unei ferestre reci, ea pierde ca unei ferestre reci, ea pierde căăldurldurăăşşi simte frig, chiar daci simte frig, chiar dacăă temperatura aerului la interior este temperatura aerului la interior este ridicatridicatăă..



Controlul fluxului de cControlul fluxului de căăldurldurăă prin anvelopprin anvelopăă se se realizeazrealizeazăă prin intermediul unui prin intermediul unui material izolator termicmaterial izolator termic. .

�� Acesta Acesta îînvelenveleşşte anvelopa clte anvelopa clăădirii pentru adirii pentru a--i reduce pierderile i reduce pierderile de cde căăldurldurăă spre exterior. spre exterior.

�� Aerul Aerul îîn repaus n repaus nu este bun conductor termic, astfel cnu este bun conductor termic, astfel căă el el reprezintreprezintăă îîn principiu un izolant relativ bun.n principiu un izolant relativ bun.

�� Rolul izolaRolul izolaŃŃiei este acela de a diviza volumul de aer iei este acela de a diviza volumul de aer îîn n compartimente suficient de mici pentru a compartimente suficient de mici pentru a îîmpiedica formarea mpiedica formarea curencurenŃŃilor convectivi, aerul rilor convectivi, aerul răămmâânnâând nd îîn repaus. n repaus.

�� Materialul izolator reduce radiaMaterialul izolator reduce radiaŃŃia de la o suprafaia de la o suprafaŃăŃă la alta a la alta a compartimentului cu aer.compartimentului cu aer.



O izolaO izolaŃŃie termicie termicăă funcfuncŃŃioneazioneazăă bine, dacbine, dacăă este montateste montatăăcorespunzcorespunzăător tor îîn pod, subsol n pod, subsol şşi pe perei pe pereŃŃii exteriori, astfel ii exteriori, astfel îîncncâât t ssăă se evite se evite punpunŃŃile termiceile termice. .

�� Puntea termicPuntea termicăă reprezintreprezintăă o poro porŃŃiune de anvelopiune de anvelopăă cu cu rezistenrezistenŃŃa termica termicăă conductivconductivăă mai micmai micăă, permi, permiŃŃâând astfel nd astfel transferul preferentransferul preferenŃŃial al cial al căăldurii prin acea porldurii prin acea porŃŃiune (de iune (de exemplu, o grindexemplu, o grindăă îîn perete). Atunci cn perete). Atunci câând izoland izolaŃŃia se aplicia se aplicăăpeste una din fepeste una din feŃŃele punele punŃŃii termice, ea acii termice, ea acŃŃioneazioneazăă ca o barierca o barierăă, , blocblocâând fluxul de cnd fluxul de căăldurldurăă..


Pierderile de Pierderile de ccăăldurldurăă provin din: provin din: ��fluxuri prin fluxuri prin transmisietransmisie��infiltrainfiltraŃŃiiii��schimburi de aerschimburi de aer


Transmisia cTransmisia căăldurii, pierderi de cldurii, pierderi de căăldurldurăă

Structura fluxurilor termice Structura fluxurilor termice îîntrntr--o clo clăădiredire



Schimbul global de cSchimbul global de căăldurldurăă

Caracteristica cantitativCaracteristica cantitativăă a procesului general de schimb de a procesului general de schimb de ccăăldurldurăă îîl constituie coeficientul global de transmisie a cl constituie coeficientul global de transmisie a căăldurii ldurii ““kk””, sau rezisten, sau rezistenŃŃa termica termicăă globalglobalăă ““RR””. . ÎÎn regim stan regim staŃŃionar ionar schimbul global de cschimbul global de căăldurldurăă se exprimse exprimăă sub forma:sub forma:

QQpp = Q= QTT + Q+ Qii [W][W]QQTT = m x k x S x ( t= m x k x S x ( tii -- ttee ) ) [kcal/h sau W][kcal/h sau W]

QQTT = = pierderi de cpierderi de căăldurldurăă prin prin ttransmisieransmisieQQii = = pierderi de cpierderi de căăldurldurăă prin prin infiltrainfiltraŃŃieie


�� Expresia coeficientului global de transmisie a Expresia coeficientului global de transmisie a ccăăldurii printrldurii printr--un perete compus din mai multe un perete compus din mai multe straturi este:straturi este:

�� RezistenRezistenŃŃa termica termicăă: :




a)a) Structura pereStructura pereŃŃilor exterioriilor exterioriR este rezistenR este rezistenŃŃa termica termicăă totaltotalăă a elementului de construca elementului de construcŃŃie.ie.

DistribuDistribuŃŃia de temperaturia de temperaturiiîîn structura peren structura pereŃŃilor ilor exterioriexteriori��a) perete monostrat, a) perete monostrat, ��b) strat termoizolant b) strat termoizolant îîn n compozicompoziŃŃie,ie,��c) strat termoizolant la c) strat termoizolant la exterior, exterior, ��d) strat termoizolant la d) strat termoizolant la interiorinterior



Efectul radiaEfectul radiaŃŃiei solare asupra suprafeiei solare asupra suprafeŃŃelor exterioareelor exterioare

a) suprafea) suprafeŃŃe opace e opace b)b) suprafesuprafeŃŃe vitratee vitrate



Variatia de temperatura dintre vara si iarna printrVariatia de temperatura dintre vara si iarna printr--un un element de constructie element de constructie A.A.Perete din caramida plina sau cu goluri, tencuitPerete din caramida plina sau cu goluri, tencuitB.B.Perete din caramida termoizolat pe interior, tencuitPerete din caramida termoizolat pe interior, tencuitC.C.Perete din caramida termoizolat pe exterior, tencuitPerete din caramida termoizolat pe exterior, tencuit



IIzolazolaŃŃiile se aleg iile se aleg îîn funcn funcŃŃie de ie de rezistenrezistenŃŃa lor termica lor termicăă, , proprietate definitproprietate definităă ca: ca:

Rt Rt = = ∆∆T/Q (K/W)T/Q (K/W)

Cu cCu câât rezistent rezistenŃŃa termica termicăă este mai mare, cu ateste mai mare, cu atâât fluxul de t fluxul de ccăăldurldurăă prin material este mai mic. prin material este mai mic.



�� Anvelopa Anvelopa şşi fluxul de aeri fluxul de aerSchimbul de aer prin anvelopSchimbul de aer prin anvelopăă poate reprezenta o surspoate reprezenta o sursăăimportantimportantăă de pierdere termicde pierdere termicăă. . Fluxul de aer este principalul mijloc prin care umiditatea Fluxul de aer este principalul mijloc prin care umiditatea strstrăăbate anvelopa, deoarece aerul cald poate conbate anvelopa, deoarece aerul cald poate conŃŃine cantitine cantităŃăŃi i mari de vapori de apmari de vapori de apăă. . ÎÎn condin condiŃŃii de iarnii de iarnăă, aerul este for, aerul este forŃŃat sat săă treactreacăă prin anvelopa prin anvelopa clclăădirii. Aerul care iese transportdirii. Aerul care iese transportăă ccăăldurldurăă şşi umiditate, iar i umiditate, iar aerul care intraerul care intrăă este uscat este uscat şşi creeazi creeazăă curencurenŃŃi neconfortabili.i neconfortabili.Pentru ca aerul sPentru ca aerul săă traverseze anvelopa cltraverseze anvelopa clăădirii, trebuie sdirii, trebuie săăexiste un spaexiste un spaŃŃiu gol (o gauriu gol (o gaurăă –– uuşăşă, fereastr, fereastrăă deschise deschise –– un un orificiu, o fantorificiu, o fantăă) ) şşi o difereni o diferenŃăŃă de presiune de presiune îîntre interiorul ntre interiorul şşi i exteriorul anvelopei.exteriorul anvelopei.



�� Anvelopa Anvelopa şşi fluxul de aeri fluxul de aer

DiferenDiferenŃŃa de presiunea de presiune poate fi cauzatpoate fi cauzatăă de orice combinade orice combinaŃŃie ie îîntre:ntre:

�� vvâânt,nt,�� diferendiferenŃăŃă de temperaturde temperaturăă care conduce la fenomenul de care conduce la fenomenul de stratificare termicstratificare termicăă pe verticalpe verticalăă, cunoscut ca efect de co, cunoscut ca efect de coşş,,

�� echipamente dotate cu arzechipamente dotate cu arzăătoare sau ventilatoare de aerisire.toare sau ventilatoare de aerisire.



�� Anvelopa Anvelopa şşi fluxul de aeri fluxul de aerEfectul de vEfectul de vâântnt apare atunci capare atunci câând vnd vâântul ntul suflsuflăă spre clspre clăădire, iar dire, iar îîn punctul de impact cu n punctul de impact cu peretele energia cineticperetele energia cineticăă se transformse transformăă îîn n energie potenenergie potenŃŃialialăă de presiune (legea lui de presiune (legea lui Bernoulli). Bernoulli). Astfel presiunea aerului creAstfel presiunea aerului creşşte pe partea te pe partea dinspre care sufldinspre care suflăă vvâântul, iar aerul este ntul, iar aerul este forforŃŃat sat săă ppăătrundtrundăă îîn cln clăădire. Pe de altdire. Pe de altăăparte, presiunea aerului pe faparte, presiunea aerului pe faŃŃa opusa opusăă a a clclăădirii scade datoritdirii scade datorităă antrenantrenăării de crii de căătre tre vvâânt a aerului lateral clnt a aerului lateral clăădirii, iar aerul din dirii, iar aerul din clclăădire este fordire este forŃŃat sat săă iasiasăă afarafarăă..



�� Anvelopa Anvelopa şşi fluxul de aeri fluxul de aerEfectul de stratificareEfectul de stratificare apare apare îîn casele n casele îîncncăălzite, unde aerul cald, de densitate mai lzite, unde aerul cald, de densitate mai micmicăă, urc, urcăă şşi se destinde, crei se destinde, creâând la partea nd la partea de sus a clde sus a clăădirii o presiune mai mare. Aerul dirii o presiune mai mare. Aerul scapscapăă afarafarăă prin fisurile din plafon prin fisurile din plafon şşi prin i prin crcrăăppăăturile din jurul ferestrelor de la etajele turile din jurul ferestrelor de la etajele superioare. superioare. O datO datăă cu ridicarea aerului cald, cu ridicarea aerului cald, îîn partea de n partea de jos a cljos a clăădirii se creeazdirii se creeazăă o uo uşşoaroarăă depresiune depresiune care forcare forŃŃeazeazăă aerul exterior saerul exterior săă ppăătrundtrundăă la la interior prin orice neetaninterior prin orice neetanşşeitate sau eitate sau deschidere din anvelopdeschidere din anvelopăă..



�� Anvelopa Anvelopa şşi fluxul de aeri fluxul de aerEfectul de ardere Efectul de ardere şşi ventilarei ventilare se se datoreazdatoreazăă echipamentelor echipamentelor şşi instalai instalaŃŃiilor cu iilor cu procese de ardere a unui combustibil. procese de ardere a unui combustibil. Procesul de ardere necesitProcesul de ardere necesităă mult aer, care mult aer, care trebuie asigurat prin diverse mijloace (ventitrebuie asigurat prin diverse mijloace (venti--latoare sau colatoare sau coşşuri cu tiraj corespunzuri cu tiraj corespunzăător). tor). Sobele Sobele şşi i şşemineele evacueazemineele evacueazăă gazele de gazele de ardere, iar odatardere, iar odatăă cu ele se evacueazcu ele se evacueazăă şşi i mult aer, ce trebuie mult aer, ce trebuie îînlocuit pentru nlocuit pentru menmenŃŃinerea presiunii din interior. Astfel, prin inerea presiunii din interior. Astfel, prin anvelopanvelopăă, p, păătrunde aer proasptrunde aer proaspăăt din t din exterior. exterior.



Controlul fluxului de aerControlul fluxului de aer îîntre interior ntre interior şşi i exterior exterior –– avantajeavantaje::

�� Economie de bani Economie de bani şşi energiei energie�� ClClăădire mai confortabildire mai confortabilăă ffăărrăă zone reci zone reci şşi cureni curenŃŃi de aeri de aer�� ProtecProtecŃŃia materialelor clia materialelor clăădirii dirii îîmpotriva stricmpotriva stricăăciunilor cauzate ciunilor cauzate de umiditatede umiditate

�� Un spor de confort, sUn spor de confort, săănnăătate tate şşi proteci protecŃŃie, se eliminie, se eliminăă aerul uzat aerul uzat şşi i îîmbmbââcsit csit şşi se asiguri se asigurăă aerul aerul îîn exces necesar pentru n exces necesar pentru realizarea realizarea îîn sigurann siguranŃăŃă a proceselor de ardere.a proceselor de ardere.

�� O clO clăădire mai curatdire mai curatăă şşi mai calmi mai calmăă..

OO clclăădire complet etandire complet etanşăşă este neseste nesăănnăătoastoasăă!!!!



Anvelopa Anvelopa şşi fluxul de umiditatei fluxul de umiditate�� Efectele umiditEfectele umidităŃăŃiiii::

–– ffăărrââmimiŃŃarea betonuluiarea betonului–– putrezirea lemnuluiputrezirea lemnului–– cojirea vopseliicojirea vopselii–– degradarea tencuielii degradarea tencuielii –– distrugerea covoarelor distrugerea covoarelor

Sub toate formele sale, umiditatea reprezintSub toate formele sale, umiditatea reprezintăă o cauzo cauzăă majormajorăăde distrugere a componentelor unei clde distrugere a componentelor unei clăădiri.diri.



Anvelopa Anvelopa şşi fluxul de umiditatei fluxul de umiditate�� Umiditatea poate apare sub formUmiditatea poate apare sub formăă de: de:

–– solid solid –– lichid lichid –– vapori vapori

�� Sursa de umiditate poate fi: Sursa de umiditate poate fi: –– exterioarexterioarăă, sub form, sub formăă de apde apăă îîn sol, ghean sol, gheaŃăŃă, z, zăăpadpadăă, , ploaie, ceaploaie, ceaŃăŃă şşi scurgeri pe suprafei scurgeri pe suprafeŃŃe; e;

–– interioarinterioarăă, sub form, sub formăă de vapori produde vapori produşşi de ci de căătre ocupantre ocupanŃŃii ii clclăădirii (prin respiradirii (prin respiraŃŃie) ie) şşi activiti activităŃăŃile lor (spile lor (spăălat, curlat, curăŃăŃenie, enie, ggăătit), sau prin utilizarea de sisteme umidificatoare.tit), sau prin utilizarea de sisteme umidificatoare.



Anvelopa Anvelopa şşi fluxul de umiditatei fluxul de umiditateUmiditatea strUmiditatea străăbate anvelopa clbate anvelopa clăădirii dirii îîn mai multe moduri:n mai multe moduri:

�� sub acsub acŃŃiunea iunea gravitagravitaŃŃieiiei (apa se scurge de pe acoperi(apa se scurge de pe acoperişş sau pe geamul sau pe geamul

ferestrelor)ferestrelor)

�� prin capilaritateprin capilaritate apa circulapa circulăă îîn toate direcn toate direcŃŃiile, creiile, creâând un efect de nd un efect de sugativsugativăă; ac; acŃŃiunea capilaritiunea capilarităŃăŃii depinde de prezenii depinde de prezenŃŃa unor spaa unor spaŃŃii foarte ii foarte îînguste, nguste, îîntntââlnite la lnite la îînfnfăşăşururăările suprapuse sau la materialele poroase (precum betonul rile suprapuse sau la materialele poroase (precum betonul şşi solul)i solul)

�� prin prin difuzie, difuzie, generatgeneratăă de prezende prezenŃŃa unei diferena unei diferenŃŃe e îîn presiunea vaporilor de n presiunea vaporilor de apapăă şşi de rezisteni de rezistenŃŃa materialului traversat la aceasta materialului traversat la aceastăă diferendiferenŃăŃă..

�� prin circulaprin circulaŃŃia aeruluiia aerului prin anvelopprin anvelopăă, care realizeaz, care realizeazăă o circulao circulaŃŃie ie simultansimultanăă de umiditate. Aerul conde umiditate. Aerul conŃŃine ine îîntotdeauna o anumitntotdeauna o anumităă cantitate de cantitate de vapori de apvapori de apăă, cu at, cu atâât mai mare cu ct mai mare cu câât temperatura aerului este mai mare. t temperatura aerului este mai mare.


Anvelopa Anvelopa şşi fluxul de umiditatei fluxul de umiditate

�� Vaporii de apVaporii de apăă devin o problemdevin o problemăă atunci atunci ccâând condenseaznd condenseazăă şşi devin api devin apăă lichidlichidăă, , adicadicăă condenscondens. .

�� Acesta se Acesta se îîntntââmplmplăă la umiditatea relativla umiditatea relativăăde 100%, cde 100%, câând aerul nu mai poate nd aerul nu mai poate îîngloba vapori de apngloba vapori de apăă. .

condens la suprafaŃa interioară

condens în construcŃie

va apare condens datorită ∆p

�� Un exemplu tipic Un exemplu tipic îîl reprezintl reprezintăă condensul format pe ferestre. Ccondensul format pe ferestre. Câând nd aerul interior vine aerul interior vine îîn contact cu geamul rece, temperatura lui n contact cu geamul rece, temperatura lui scade scade şşi odati odatăă cu ea cu ea şşi capacitatea aerului de a i capacitatea aerului de a îîngloba umiditate; ngloba umiditate; ca urmare, se produceca urmare, se produce condens la suprafacondens la suprafaŃŃa interioara interioarăă




�� DacDacăă se adaugse adaugăă izolaizolaŃŃie termicie termicăă la la interiorinterior, partea exterioar, partea exterioarăă a a peretelui devine multperetelui devine mult mai rece; mai rece; îîn lipsa unei protecn lipsa unei protecŃŃii ii suplimentare suplimentare îîmpotriva condensmpotriva condensăării, aceasta se poate produce rii, aceasta se poate produce chiar chiar îîn structura anvelopei! n structura anvelopei!

�� Fenomenul apare deoarece aerul umed Fenomenul apare deoarece aerul umed şşi cald se ri cald se răăceceşşte te îîn n straturile mai reci ale structurii, eliberstraturile mai reci ale structurii, eliberâând umiditate sub formnd umiditate sub formăăde lichid; dacde lichid; dacăă este foarte frig, apa poate chiar este foarte frig, apa poate chiar îînghengheŃŃa. Se a. Se pot manifesta atunci efectele negative sub forma deteriorpot manifesta atunci efectele negative sub forma deteriorăării rii izolaizolaŃŃiilor, putrezirii lemnului, cojirii vopselelor, fiilor, putrezirii lemnului, cojirii vopselelor, făărrââmimiŃăŃării rii materialelor, aparimaterialelor, apariŃŃiei mucegaiului iei mucegaiului şşi altele.i altele.




�� Controlul umiditControlul umidităŃăŃii se realizeazii se realizeazăă pe trei cpe trei căăi, numite i, numite şşi i strategii:strategii:–– Tehnici de construcTehnici de construcŃŃie care menie care menŃŃin umiditatea departe de in umiditatea departe de structura clstructura clăădirii;dirii;

–– MicMicşşorarea producorarea producŃŃiei de umiditate;iei de umiditate;–– Evacuarea la exterior a umiditEvacuarea la exterior a umidităŃăŃii ii îîn exces.n exces.




Umezeala produsă prin activităŃi casnice curente [ litri/săpt.]

ActivităŃi pentru o familie de patru persoane:

Gătit (3 mese zilnic) 6,3

Spălatul vaselor (de 3 ori zilnic) 3,2

Îmbăiat 2,4

Spălatul rufelor 1,8

Uscatul rufelor la interior 10,0

Spălatul unei podele de 30.5m2 1,3

RespiraŃie normală şi evaporare la nivelul pielii de la ocupanŃi

38,0

Total 63,0

ExempluExemplu



�� O umiditate relativO umiditate relativăă de peste 20% previne senzade peste 20% previne senzaŃŃia de ia de uscuscăăciune din gciune din gâât t şşi conferi conferăă aerului ambiant calitatea de aerului ambiant calitatea de confortabilconfortabil. . ÎÎn plus, aerul umed eliminn plus, aerul umed eliminăă electricitatea staticelectricitatea staticăădin cldin clăădire, este favorabil plantelor dire, este favorabil plantelor şşi ajuti ajutăă la pla păăstrarea strarea mobilei mobilei îîn condin condiŃŃii mai bune. ii mai bune.

�� O umiditate relativO umiditate relativăă de peste 40% poate cauza gheade peste 40% poate cauza gheaŃăŃă şşi i ceaceaŃăŃă pe geamuri, ppe geamuri, păătarea peretarea pereŃŃilor ilor şşi plafoanelor, cojirea i plafoanelor, cojirea vopselelor, formarea mucegaiului vopselelor, formarea mucegaiului şşi aparii apariŃŃia mirosurilor ia mirosurilor neplneplăăcute. cute.

�� CCâând umiditatea relativnd umiditatea relativăă depdepăşăşeeşşte 50%, controlul microbilor te 50%, controlul microbilor aerobi devine dificil.aerobi devine dificil.



Pentru a Pentru a menmenŃŃine structura cline structura clăădirii uscatdirii uscatăă se apeleazse apeleazăă la la urmurmăătoarele patru tipuri de actoarele patru tipuri de acŃŃiuni:iuni:

��ProtecProtecŃŃia ia îîmpotriva vremii mpotriva vremii şşi umezelii exterioarei umezelii exterioare��Reducerea umiditReducerea umidităŃăŃii la surseii la surse��ÎÎmpiedicarea aerului umed smpiedicarea aerului umed săă ppăătrundtrundăă îîn anvelopn anvelopăă

(presupune instalarea unei bariere de vapori care s(presupune instalarea unei bariere de vapori care săă reducreducăătransportul umidittransportul umidităŃăŃii prin difuzie)ii prin difuzie)

��Asigurarea Asigurarea „„respirarespiraŃŃieiiei”” anvelopei spre exterioranvelopei spre exterior



Bariera de vaporiBariera de vapori

Materialele care pot fi folosite ca bariere de vapori sunt: Materialele care pot fi folosite ca bariere de vapori sunt: �� polietilena, polietilena, �� vopselele pe bazvopselele pe bazăă de ulei de ulei �� vopselele impermeabile speciale vopselele impermeabile speciale �� unele materiale de izolare termicunele materiale de izolare termicăă�� placajulplacajul




�� Bariera de vapori poate fi alcBariera de vapori poate fi alcăătuittuităă din materiale diferite din materiale diferite îîn n diferite pdiferite păărrŃŃi ale cli ale clăădirii. dirii.

�� Un acelaUn acelaşşi material poate reprezenta i material poate reprezenta îîn acelan acelaşşi timp barieri timp barierăă de de aer aer şşi barieri barierăă de vapori, cu condide vapori, cu condiŃŃia sia săă îîndeplineascndeplineascăă ambele ambele tipuri de propriettipuri de proprietăŃăŃi i şşi si săă fie instalat corespunzfie instalat corespunzăător. tor.

�� De exemplu, foliile de polietilenDe exemplu, foliile de polietilenăă şşi pli plăăcile de ghips cu foicile de ghips cu foiŃăŃămetalicmetalicăă pe una din fepe una din feŃŃe pot combina cele doue pot combina cele douăă roluri.roluri.




�� Bariera de vapori se monteazBariera de vapori se monteazăă pe partea pe partea caldcaldăă a izolaa izolaŃŃiei. iei. ÎÎn n unele cazuri, unele cazuri, îînsnsăă, se prefer, se preferăă instalarea barierei instalarea barierei îîn interiorul n interiorul peretelui sau plafonului, dar astfel peretelui sau plafonului, dar astfel îîncncâât circa 2/3 din grosimea t circa 2/3 din grosimea structurii sstructurii săă fie spre partea rece. fie spre partea rece.

�� PoziPoziŃŃionarea barierei de vapori trebuie reglationarea barierei de vapori trebuie reglatăă la clla clăădirile cu dirile cu umiditate interioarumiditate interioarăă mare sau atunci cmare sau atunci câând clima este extrem de nd clima este extrem de rece. rece.



�� Asigurarea Asigurarea „„respirarespiraŃŃieiiei”” anvelopei spre exterioranvelopei spre exterior permite clpermite clăădirii dirii ssăă facfacăă fafaŃăŃă fluctuafluctuaŃŃiilor sezoniere iilor sezoniere îîn umiditate n umiditate şşi si săă elimine elimine umezeala care pumezeala care păătrunde trunde îîn anvelopn anvelopăă, din exterior sau din , din exterior sau din interior. interior.

�� Aceasta se realizeazAceasta se realizeazăă îîn doun douăă moduri: moduri: 1. Anvelopa este alc1. Anvelopa este alcăătuittuităă din straturi de materiale diferite, cu cel mai din straturi de materiale diferite, cu cel mai rezistent la aprezistent la apăă amplasat pe partea caldamplasat pe partea caldăă, , şşi cel mai permeabil amplasat i cel mai permeabil amplasat pe partea rece (la exterior). pe partea rece (la exterior). ÎÎn felul acesta, vaporii pn felul acesta, vaporii păătruntrunşşi i îîn structurn structurăăpot migra numai spre exterior. pot migra numai spre exterior.

2. Structura anvelopei are un interspa2. Structura anvelopei are un interspaŃŃiu gol, imediat dupiu gol, imediat dupăă stratul exterior stratul exterior de fade faŃŃadadăă şşi i îînaintea urmnaintea urmăătorului strat de rezistentorului strat de rezistenŃăŃă. Aerul din interspa. Aerul din interspaŃŃiu iu devine cdevine căărrăăuuşşul umezelii care pul umezelii care păătrunde fie din exterior, fie din interior. trunde fie din exterior, fie din interior. AceastAceastăă formulformulăă constructivconstructivăă nu trebuie combinatnu trebuie combinatăă cu instalarea de cu instalarea de straturi izolante termic pentru cstraturi izolante termic pentru căă prezenprezenŃŃa curena curenŃŃilor convectivi de aer ilor convectivi de aer intensificintensificăă şşi transferul de ci transferul de căăldurldurăă, neg, negâând deci rolul izoland deci rolul izolaŃŃiei.iei.



Corpul omenesc Corpul omenesc are are o temperao tempera--turturăă constantconstantăă, , îîn jurul a 37n jurul a 37ooC, C, îîn n care scop ccare scop căăldura internldura internăă QQMMtrebuie evacuattrebuie evacuatăă îîn mediul n mediul îînconjurnconjurăător .tor .DatoritDatorităă arderilor arderilor din organism, din organism, se produce cse produce căăldurldurăă care este care este preluatpreluatăă de sde sâânge nge şşi transportati transportatăăla suprafala suprafaŃŃa pielii, de unde este a pielii, de unde este eliminateliminatăă îîn exterior prinn exterior prin::convecconvecŃŃie, radiaie, radiaŃŃie, conducie, conducŃŃie ie şşi i prin respiraprin respiraŃŃie ie şşi evaporarea i evaporarea transpiratranspiraŃŃiei.iei.

convecŃie respiratorie Q cv,r

umiditaterespiratorie Qh,r

perspiraŃie Q p

convecŃie Qcv

transpiraŃie Q s

radiaŃie Q r

conducŃie Qcd



Acest mecanism se exprimAcest mecanism se exprimăă prin urmprin urmăătoarea relatoarea relaŃŃie de bilanie de bilanŃŃtermic al corpului omenesc:termic al corpului omenesc:

QQM M = Q= Qcvcv + Q+ Qr r + Q+ Qcc + Q+ Ql l = constant= constant

Unde: Unde: QQcvcv, Q, Qr r , Q, Qc, c, sunt debitele desunt debitele de ccăăldurldurăă cedate de om mediului cedate de om mediului ambiant prin convecambiant prin convecŃŃie, radiaie, radiaŃŃie, conducie, conducŃŃie, iar ie, iar QQl l este debitul este debitul de cde căăldurldurăă cedat prin respiracedat prin respiraŃŃie ie şşi evaporarea transpirai evaporarea transpiraŃŃiei.iei.



DacDacăă se neglijeazse neglijeazăă ccăăldura cedatldura cedatăă prin conducprin conducŃŃie, care este ie, care este relativ micrelativ micăă îîn raport cu cn raport cu căăldura totalldura totalăă (pentru un om st(pentru un om stâând nd îîn n picioare , schimbul de cpicioare , schimbul de căăldurldurăă prin conducprin conducŃŃie se realizeazie se realizeazăănumai prin suprafanumai prin suprafaŃŃa ta tăălpii), atunci relalpii), atunci relaŃŃia de mai sus devine:ia de mai sus devine:

QQM M = Q= Qcvcv + Q+ Qr r + Q+ Ql l = constant= constant

DupDupăă raportul ce existraportul ce existăă la un moment dat la un moment dat îîntre cntre căăldura ldura datoritdatorităă arderilor interne arderilor interne şşi pierderile de ci pierderile de căăldurldurăă ale corpului ale corpului uman cuman căătre mediul ambitre mediul ambiaant, poate apnt, poate apăărea senzarea senzaŃŃia de cald, ia de cald, senzasenzaŃŃia de confort (termic) sau senzaia de confort (termic) sau senzaŃŃia de rece (frig).ia de rece (frig).



�� SenzaSenzaŃŃia de cald ia de cald apare atunci capare atunci câând pierderile de cnd pierderile de căăldurldurăă sunt sunt mai mici decmai mici decâât ct căăldura internldura internăă produsprodusăă, deci exist, deci existăă tendintendinŃŃa a de crede creşştere a temperaturii corpului.tere a temperaturii corpului.

�� SenzaSenzaŃŃia de rece ia de rece apare capare câând aceste pierderi sunt mai mari nd aceste pierderi sunt mai mari decdecâât ct căăldura internldura internăă, atunci temperatur, atunci temperaturaa corpului tinde scorpului tinde săăscadscadăă sub cea normalsub cea normalăă..

�� SenzaSenzaŃŃia de confort termic ia de confort termic se realizeazse realizeazăă atunci atunci ccâând se nd se sstabiletabileşşte echilibrul termic te echilibrul termic îîntre om ntre om şşi mediu, i mediu, iar iar temperaturtemperaturaacorpului uman se mencorpului uman se menŃŃine constantine constantăă, la valoarea normal, la valoarea normalăă..



�� Factorii care determinFactorii care determinăă confortul termic sunt confortul termic sunt cei cei care care influeninfluenŃŃeazeazăă schimbul de cschimbul de căăldurldurăă îîntre om ntre om şşi mediu, i mediu, şşi anume:i anume:

–– Temperature aerului din Temperature aerului din îîncncăăpere tpere tii (grd.C) (grd.C) –– Viteza curenViteza curenŃŃilor de aer vilor de aer vi i (m/s)(m/s)–– Temperatura medie de radiaTemperatura medie de radiaŃŃie a ie a îîncncăăperii perii ΘΘmr mr (grd.C)(grd.C)–– Umiditatea relativUmiditatea relativăă a aerului a aerului φφii (%)(%)



�� Expresia transferului de cExpresia transferului de căăldurldurăă prin convecprin convecŃŃie: ie: QQcvcv = = ααcvcv x Sx SMM x (x (ΘΘm m –– ti) [W]ti) [W]

�� Transferul de cTransferul de căăldurldurăă prin radiaprin radiaŃŃie: ie: QQrr = = φφxxααrr x Sx SMM x (x (ΘΘm m –– ΘΘmrmr) [W]) [W]

�� Transferul de cTransferul de căăldurldurăă latent prin evaporare (conf. Legea lui latent prin evaporare (conf. Legea lui Dalton):Dalton):

QQl l = r x S= r x SMM x x ββppx (px (psMsM–– ppvv) [W]) [W]



R = 1R = 1//ααii + [+ [δδ11//λλ11 + + δδ22//λλ2 2 + + …… + + δδi/i/λλii] + ] + 11//ααee [m[m22K/W]K/W]

Unde:Unde:ααii, , ααee –– coeficient de transfer termic superficial interior, exterior [Wcoeficient de transfer termic superficial interior, exterior [W/m/m22K] K] δδ 11, , δδii –– grosime element de construcgrosime element de construcŃŃie ie [m][m]λλ 11, , λλii –– conductivitate termica de calcul [W/mK] conductivitate termica de calcul [W/mK]

Exemplu de calcul grosime termoizolaExemplu de calcul grosime termoizolaŃŃieie


CoeficienCoeficienŃŃi de transferi de transfer termic termic superficiali: superficiali: ααii, , ααee [W/m[W/m22K]K]



CARACTERISTICI TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE

Nr. Crt.

Denumirea materialului

Densitatea aparenta

ρkg/m3

Conductivitatea termica

λW/(mK)

PERETI EXTERIORI

1zidarie din blocuri BCA-GBN50 cu rosturi obisnuite 825 0,34

2 mortar de ciment 1800 0,93PLANSEU SUB POD

3 beton armat 2500 1,744 placi rigide din fibre de bazalt tip PB160 160 0,055 mortar de ciment 1800 0,93

PLACA PE SOL6 mortar de ciment 1800 0,937 polistiren celular 20 0,0448 beton armat 2500 1,749 umplutura pietris 1800 0,710 umplutura de pamant 2

PLANSEU TERASA11 beton armat 2500 1,7412 polistiren celular 20 0,04413 mortar de ciment 1800 0,9314 beton simplu 2400 1,6215 hidroizolatie bituminoasa 1100 0,1716 pietris 1800 0,7

PLANSEU PESTE SUBSOL17 beton armat 2500 1,7418 polistiren celular 20 0,04419 mortar de ciment 1800 0,93


REZISTENłE TERMICE MINIMALE PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCłIE


1.1. SSăă se verifice rezistense verifice rezistenŃŃa a termictermicăă a elementului de a elementului de construcconstrucŃŃie. ie.

2.2. SSăă se calculeze grosimea se calculeze grosimea stratului de termoizolare stratului de termoizolare prevprevăăzut la partea zut la partea exterioarexterioarăă, astfel , astfel îîncncâât st săă se se respecte condirespecte condiŃŃia:ia:

RRminmin = 1,4 = 1,4 [m[m22K/W]K/W]


cum func łioneaz Ăo cl Ădire -...

Documents