scandal · cum sutele de mii de lei curg dintotdeauna fără încetare în conturile dalemi din...
TRANSCRIPT
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numarul 251 (322) • 7 - 13 august • 8 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
ªefii BGS permit angajaþilor sã înjureîn timpul operaþiunilor de salvare
CE Rovinariumflã conturilefostei firme adirectoruluiDaviþoiu Dalemi Serv SA, firma directorului general al Complexului Energetic Rovinari,Dalemi Serv SA, firma directorului general al Complexului Energetic Rovinari,Dalemi Serv SA, firma directorului general al Complexului Energetic Rovinari,Dalemi Serv SA, firma directorului general al Complexului Energetic Rovinari,Dalemi Serv SA, firma directorului general al Complexului Energetic Rovinari,
Gheorghe Leºu Daviþoiu, continuã, chiar ºi pe timp de crizã, sã facã afaceri ba cu CEGheorghe Leºu Daviþoiu, continuã, chiar ºi pe timp de crizã, sã facã afaceri ba cu CEGheorghe Leºu Daviþoiu, continuã, chiar ºi pe timp de crizã, sã facã afaceri ba cu CEGheorghe Leºu Daviþoiu, continuã, chiar ºi pe timp de crizã, sã facã afaceri ba cu CEGheorghe Leºu Daviþoiu, continuã, chiar ºi pe timp de crizã, sã facã afaceri ba cu CERovinari, ba cu SNLO, scoþând din doar trei contracte, încheiate pe bandã rulantã,Rovinari, ba cu SNLO, scoþând din doar trei contracte, încheiate pe bandã rulantã,Rovinari, ba cu SNLO, scoþând din doar trei contracte, încheiate pe bandã rulantã,Rovinari, ba cu SNLO, scoþând din doar trei contracte, încheiate pe bandã rulantã,Rovinari, ba cu SNLO, scoþând din doar trei contracte, încheiate pe bandã rulantã,
câteva miliarde bune de lei vechi. câteva miliarde bune de lei vechi. câteva miliarde bune de lei vechi. câteva miliarde bune de lei vechi. câteva miliarde bune de lei vechi. Aºa cum era de aºteptat contractele i-au fost „servite”Aºa cum era de aºteptat contractele i-au fost „servite”Aºa cum era de aºteptat contractele i-au fost „servite”Aºa cum era de aºteptat contractele i-au fost „servite”Aºa cum era de aºteptat contractele i-au fost „servite”firmei Dalemi prin licitaþie deschisã, dar la aceasta a participat un singur ofertant.firmei Dalemi prin licitaþie deschisã, dar la aceasta a participat un singur ofertant.firmei Dalemi prin licitaþie deschisã, dar la aceasta a participat un singur ofertant.firmei Dalemi prin licitaþie deschisã, dar la aceasta a participat un singur ofertant.firmei Dalemi prin licitaþie deschisã, dar la aceasta a participat un singur ofertant.
Scandal de Gorj7 augusr2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
DirectorDirectorDirectorDirectorDirector
Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef
TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada
RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori
wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu
vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ
3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).
ARTEGO Primãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºiPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºiPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºiPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºiPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºidouã spaþii comerciale la parterul acestuia. Relaþii la sediul Primãrieidouã spaþii comerciale la parterul acestuia. Relaþii la sediul Primãrieidouã spaþii comerciale la parterul acestuia. Relaþii la sediul Primãrieidouã spaþii comerciale la parterul acestuia. Relaþii la sediul Primãrieidouã spaþii comerciale la parterul acestuia. Relaþii la sediul PrimãrieiRovinari, Strada FLORILOR, nrRovinari, Strada FLORILOR, nrRovinari, Strada FLORILOR, nrRovinari, Strada FLORILOR, nrRovinari, Strada FLORILOR, nr.3 sau la tel. 0253/371095 0253/37101.3 sau la tel. 0253/371095 0253/37101.3 sau la tel. 0253/371095 0253/37101.3 sau la tel. 0253/371095 0253/37101.3 sau la tel. 0253/371095 0253/3710111111
Hidrocentralã fãrã lac de acumulareva funcþiona din 2012 pe râul Jiu
Hidroelectrica va finaliza, în 2012,
o investiţie de 200 de milioane de
euro într-o nouă hidrocentrală pe
râul Jiu, care va funcţiona fără lac de
acumulare, spre diferenţă de
unităţile actuale din România, toate
construite înainte de anul 1989.
Viitorul complex respectiv va fi
format din două centrale, situate în
aceeaşi zonă.
“Avem două centrale în lucru aici,
fiecare cu câte trei grupuri
energetice. Centrala Dumitra va avea
trei grupuri de câte 24 MWh şi o
producţie anuală de 38 GWh, iar la
12 kilometri de aducţiune, în aval, la
Bumbeşti Jiu, va fi o centrală care va
produce anual circa 177 Gwh. Avem
o cifră de afaceri anuală de 370
milioane de euro şi o politică extrem
de agresivă în investiţii, întrucât
dorim să obţinem preţuri
competitive care să ne permită să
asigurăm atât consumul pentru piaţa
internă, cât şi export pe piaţa din
regiune”, a declarat, miercuri,
directorul general al Hidroelectrica,
Mihai David.
Muncitorii care lucrează la
centrala Dumitra au străpuns,
miercuri, peretele care desparte
galeriile prin care va curge apa
râului Jiu în următorii ani. Astfel, a
rezultat un tronson de aducţiune de
aproape patru kilometri realizat la
adâncime şi de 400 de metri în
masivul muntos, diametrul galeriei
fiind de 3,8 metri. Lucrările sunt
executate de firmele Romelectro
Bucureşti şi Hidroconstrucţia.
“Este prima investiţie începută
după 1990, iar lucrarea de aici este
una extrem de importantă pentru că
vom capta unul din râurile cele mai
importante din România.
Amenajarea aceasta este de altă
natură decât cele făcute de părinţii
noştri. Este fără un lac de acumulare
şi fără costurile pe care toată lumea
le-a suportat zeci de ani”, a spus
David.
El a precizat că Hidroelectrica va
moderniza, din 2010, hidrocentrala
de la Bicaz, alte proiecte vizând
unitatea de la Islaz, de pe Olt, şi cea
de-a treia centrală de pe Dunăre.
Compania, deţinută de Ministerul
Economiei, este cel mai ieftin
producător de electricitate din
România. Mediafax
Conducerea Complexului Energetic TConducerea Complexului Energetic TConducerea Complexului Energetic TConducerea Complexului Energetic TConducerea Complexului Energetic Turceni adreseazã un sincer ºiurceni adreseazã un sincer ºiurceni adreseazã un sincer ºiurceni adreseazã un sincer ºiurceni adreseazã un sincer ºi
cãlduros cãlduros cãlduros cãlduros cãlduros “Noroc Bun!”“Noroc Bun!”“Noroc Bun!”“Noroc Bun!”“Noroc Bun!” tuturor celor care au ales meseria de tuturor celor care au ales meseria de tuturor celor care au ales meseria de tuturor celor care au ales meseria de tuturor celor care au ales meseria deminer ºi le doreºte sãnãtate ºi realizãri în continuare.miner ºi le doreºte sãnãtate ºi realizãri în continuare.miner ºi le doreºte sãnãtate ºi realizãri în continuare.miner ºi le doreºte sãnãtate ºi realizãri în continuare.miner ºi le doreºte sãnãtate ºi realizãri în continuare.
Director general,Director general,Director general,Director general,Director general,Eugen TEugen TEugen TEugen TEugen Tunaruunaruunaruunaruunaru
Scandal de Gorj7 augusr 3
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
În timp ce criza financiarã macinã încetÎn timp ce criza financiarã macinã încetÎn timp ce criza financiarã macinã încetÎn timp ce criza financiarã macinã încetÎn timp ce criza financiarã macinã încetdar sigur inclusiv mastodonþii economicidar sigur inclusiv mastodonþii economicidar sigur inclusiv mastodonþii economicidar sigur inclusiv mastodonþii economicidar sigur inclusiv mastodonþii economici
de stat unele firme private, abonatede stat unele firme private, abonatede stat unele firme private, abonatede stat unele firme private, abonatede stat unele firme private, abonatedintotdeauna la sacul fãrã fund aldintotdeauna la sacul fãrã fund aldintotdeauna la sacul fãrã fund aldintotdeauna la sacul fãrã fund aldintotdeauna la sacul fãrã fund al
statului, scot profituri uriaºe de pe urmastatului, scot profituri uriaºe de pe urmastatului, scot profituri uriaºe de pe urmastatului, scot profituri uriaºe de pe urmastatului, scot profituri uriaºe de pe urmacontractelor încheiate cu instituþii încontractelor încheiate cu instituþii încontractelor încheiate cu instituþii încontractelor încheiate cu instituþii încontractelor încheiate cu instituþii în
fruntea cãrora se aflã chiar patronii lorfruntea cãrora se aflã chiar patronii lorfruntea cãrora se aflã chiar patronii lorfruntea cãrora se aflã chiar patronii lorfruntea cãrora se aflã chiar patronii lor.....Dalemi Serv SA, firma directoruluiDalemi Serv SA, firma directoruluiDalemi Serv SA, firma directoruluiDalemi Serv SA, firma directoruluiDalemi Serv SA, firma directoruluigeneral al Complexului Energeticgeneral al Complexului Energeticgeneral al Complexului Energeticgeneral al Complexului Energeticgeneral al Complexului Energetic
Rovinari, Gheorghe Leºu Daviþoiu,Rovinari, Gheorghe Leºu Daviþoiu,Rovinari, Gheorghe Leºu Daviþoiu,Rovinari, Gheorghe Leºu Daviþoiu,Rovinari, Gheorghe Leºu Daviþoiu,continuã, chiar ºi pe timp de crizã, sãcontinuã, chiar ºi pe timp de crizã, sãcontinuã, chiar ºi pe timp de crizã, sãcontinuã, chiar ºi pe timp de crizã, sãcontinuã, chiar ºi pe timp de crizã, sãfacã afaceri ba cu CE Rovinari, ba cufacã afaceri ba cu CE Rovinari, ba cufacã afaceri ba cu CE Rovinari, ba cufacã afaceri ba cu CE Rovinari, ba cufacã afaceri ba cu CE Rovinari, ba cu
SNLO, scoþând din doar trei contracte,SNLO, scoþând din doar trei contracte,SNLO, scoþând din doar trei contracte,SNLO, scoþând din doar trei contracte,SNLO, scoþând din doar trei contracte,încheiate pe bandã rulantã, câtevaîncheiate pe bandã rulantã, câtevaîncheiate pe bandã rulantã, câtevaîncheiate pe bandã rulantã, câtevaîncheiate pe bandã rulantã, câteva
miliarde bune de lei vechi. miliarde bune de lei vechi. miliarde bune de lei vechi. miliarde bune de lei vechi. miliarde bune de lei vechi. Aºa cum eraAºa cum eraAºa cum eraAºa cum eraAºa cum erade aºteptat contractele i-au fost „servite”de aºteptat contractele i-au fost „servite”de aºteptat contractele i-au fost „servite”de aºteptat contractele i-au fost „servite”de aºteptat contractele i-au fost „servite”
firmei Dalemi prin licitaþie deschisã, darfirmei Dalemi prin licitaþie deschisã, darfirmei Dalemi prin licitaþie deschisã, darfirmei Dalemi prin licitaþie deschisã, darfirmei Dalemi prin licitaþie deschisã, darla aceasta a participat un singur ofertant.la aceasta a participat un singur ofertant.la aceasta a participat un singur ofertant.la aceasta a participat un singur ofertant.la aceasta a participat un singur ofertant.
CE Rovinari umflã conturile fosteifirme a directorului Daviþoiu
În urmă cu două luni de
zile, mai exact pe 15 iunie,
SC Dalemi Serv SA câştiga
chiar la Complexul Energetic
Rovinari, condus de către
Gheorghe Daviţoiu, prin
licitaţie deschisă, un contract
de 148.850 lei pentru
reparaţia mecanică anuală a
unui excavator la Cariera
Tismana , aparţinând EM
Rovinari. Conform datelor
oficiale au fost depuse două
oferte pentru câştigarea
acestui contract însă cea mai
bună a avut-o tocmai firma
înfiinţată, în urmă cu zece
ani, de către directorul
general al unităţii
contractante.
Cu trei zile în urmă, pe 12
iunie, aceeaşi firmă a fost
declarată câştigătoare a unui
contract şi mai gras în urma
unei licitaţii deschise
organizate de către
Societatea Naţională a
Lignitului Oltenia (SNLO)
pentru reparaţia mecanică
anuală a unei maşini de
haldat la Cariera Peşteana
Nord - EMC Roşia. La aşa
zisa licitaţie a participat un
singur ofertant, Dalemi Serv,
iar reparaţia respectivă a
costat 496.969 lei, fără TVA.
La începutul lunii mai
aceeaşi SNLO dădea
societăţii Dalemi Serv, în
asociaţie cu SC Fivex Petrol
SA, un alt contract pentru
reparaţia mecanică anuală la
o altă maşină de haldat la
Cariera Peşteana Nord,
valoarea contractului fiind
de 498.965 lei, iar firma la
care directorul Daviţoiu a
fost acţionar, în trecut, nu a
avut nici un concurent.
Cum sutele de mii de lei
curg dintotdeauna fără
încetare în conturile Dalemi
din cele ale complexurilor
energetice şi SNLO, firma lui
Daviţoiu se poate lăuda cu o
situaţie financiară de invidiat
- ultimul bilanţ al societăţii
prezintă o cifră de afaceri de
aproape 60 de miliarde de lei
vechi şi un profit de 4,5
miliarde.
Poliþia, mânã în mânã cu ITMPolitia Judetului Gorj împreuna cu
Inspectoratul Teritorial de Munca
(ITM) Gorj au pus pirostriile unui
acord ce vizeaza o colaborare cât
mai apropiata între cele doua
institutii la inspectiile si controalele
ce urmeaza a fi efectuate spre a
combate fenomenul muncii la negru.
Protocolul este, în momentul de fata,
unul unicat despre care seful ITM
Gorj, Traian Patrascoiu, a declarat cu
entuziasm ca inspectorii pe care îi
are în subordine vor colabora cu
agentii de politie în controalele în
care se impune acest fapt, deoarece
nu toti angajatorii se poarta civilizat
atunci când primesc în batatura
inspectorii ITM. “Protocolul vizeaza
activitatea de control a inspectorilor
nostri. Facem controale în trafic în
privinta cerealelor, a materialelor
lemnoase, inspectorii ITM si ofiterii
de politie merg împreuna si, ca si în
cazul muncii la negru, nu toti
raspund somatiilor noastre. Asa ne
ajutam cu organele de Politie si pot
sa spun ca avem o colaborare mai
buna cu Inspectoratul Judetean”
afirma cu încredere seful ITM Gorj,
Traian Patrascoiu. Totodata si
comisarul-sef Viorel Caragea declara
ca este încântat de acest protocol
între cele doua institutii si ca
politistii care merg în controale cu
inspectorii ITM vor avea prilejul de a
întocmi dosare penale celor care au
de gând sa se sustraga verificarilor.
Caragea mai afirma faptul ca primele
dosare de acest tip sunt în lucru,
scopul declarat al acestui acord în
perioada urmatoare fiind acela de a
reduce munca la negru în perioada
urmatoare. “Toti cei pe care îi
identificam la fata locului le trimitem
adresa cu privire la activitatea pe
care o desfasura la ora controlului în
locul respectiv, indiferent ca era sef
de depozit sau vânzator. Am facut
acest protocol în ideea ca, noi,
facând mai multe controale, putem fi
mult mai operativi în desfasurarea
lor, iar declaratiile pe care le luam
noi pot sa constituie un mijloc de
proba. În acest moment avem 10
agenti economici în verificari si
speram sa le fim de folos celor de la
ITM în activitatile dumnealor” a
precizat Caragea. Bazele protocolului
între cele doua institutii de control
au fost puse cu ceva timp în urma,
însa de-abia în prezent s-a
concretizat planul de actiune ce va fi
pus în aplicare de catre IJP si ITM
Gorj în perioada urmatoare. A.S.
Scandal de Gorj7 augusr4
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]
Vă propun ca în acest articol să
analizăm un aspect pe care unii îl
consideră „sămânţă” de scandal în
firea paşnică a românului, aşa cum noi
îl ştim, o fire aşezată şi cuminte!
Desigur, înstrăinarea unui popor de
propria sa identitate, uneori vine ca o
ultimă etapă istorică, pregătită timp de
două milenii şi făcută posibilă de
uriaşa evoluţie tehnologică şi
informaţională, concretizată în
existenţa lumii digitale de azi, cu ceea
ce înseamnă realizarea ei „supremă”-
Internet-ul. Anularea libertăţilor
tradiţionale, estomparea oricărei
morale creştine şi practicarea
păcatului justificat ca normalitate
psiho-somatică, impunerea unor false
libertăţi şi ideologii îmbâcsite de
accente doctrinaire, ca şi exercitarea
unui control strict, obţinut prin şantaje
economico-financiare, devin
caracteristicile amorale, observabile
cu ochiul liber, în cotloanele văzute şi
nevăzute ale lumii globale. Cea
nevăzută va fi antihristică, sub forma
anulării prezenţei Dumnezeului celui
Viu, Hristos din conştiinţa umană, şi
înlocuirea lui cu antihristul. În
asemenea condiţii, fiecare om are
dreptul să-şi exprime opinia despre
epoci şi genii, despre adevăr şi rost, în
intervenţii egale cu nişte firmituri în
raport cu banchetul fabulos al istoriei,
dacă ne gândim că „oamenii de
cultură” sunt cei care se admiră sau se
detestă reciproc în reviste, şi pentru
care articolele sunt pretexte ale ego-
ului lor, în loc ca întreagă lor fiinţa
să fie pretextul unei mari opere
despre trecutul, prezentul şi
viitorul poporului român.Specialişti
în psihologie, sociologie şi teologie
explică faptul că nu suntem cu
nimic inferiori occidentalilor, însă
vindecarea „rănilor“ din mentalul
colectiv necesită timp de reflecţie,
mai ales dacă răbdarea, hărnicia şi
ospitalitatea în opoziţie cu
egoismul, superficialitatea şi lipsa
de iniţiativă conturează spiritul
românesc.
Pentru a şti “cine suntem” şi
„încotro ne îndreptăm“, fără a
“inventa” o sămânţă de scandal,
poate că este nevoie să ne adâncim
asupra unei probleme spinoase care
îi frământă pe români, pentru că
indiferent de categoria socială din
care fac parte, conaţionalii noştri sunt
nemulţumiţi de mediul în care învaţă,
muncesc sau se relaxează. Cu toate
acestea, prin glasurile care se aud mai
mult sau mai puţin, majoritatea
nemulţumiţilor pare incapabilă să ia
atitudine sau să încerce să genereze
schimbarea în bine de la propriul
nivel, fără a face abstracţie de
sentimentul că toţi aşteptăm un
personaj providenţial, care să aducă
România „acolo unde îi este locul”,
adică mult mai aproape de tradiţii şi
aspiraţii, mult mai sus decât poziţia
pe care ne plasăm ţara noi înşine,
atunci când rămânem blocaţi în trafic
ore în şir sau când suntem prost
trataţi la magazin, la restaurant sau la
hotel. Tendinţa unor persoane mai în
vârstă, fără a generaliza ideea, pare a
fi aceea de a se raporta idilic la
perioada de dinainte de 1947, adică la
cea premergătoare instaurării
comunismului în România. Tinerii
care au privilegiul de a mai avea
bunici în viaţă, povestesc fascinaţi de
„lumea de altădată”, de chelnerii „de
modă veche” şi de filosofii interbelici,
iar în acest caz, credem că orice
asemănări cu ultimele alegaţii ale
preşedintelui Traian Băsescu, pe tema
produselor şcolii româneşti de azi,
unde “se produc…tâmpiţi, nu este
decât una pur întâmplătoare. Oricum,
cred că sunteţi de acord că mulţi
dintre cei care s-au format înainte de
1989 resimt negativ schimbările
produse în ultimii 20 de ani. De pildă,
nu sunt puţini românii trecuţi bine de
prima tinereţe, care acuză lipsa
reperelor culturale pentru noile
generaţii, când atenţionează asupra
manifestărilor privind nerespectarea
cuvântului dat sau amatorismul în
rezolvarea unor probleme cotidiene,
de la renovarea necorespunzătoare a
unui apartament până la pregătirea
profesională a absolvenţilor de
facultate, mai ales când se invocă
„greaua moştenire“ şi „ţapul
ispăşitor“ în justificarea erorilor grave
care se comit în viaţa de zi cu zi. Se
consecveţi cu noi înşine? Potrivit
filosofului Constantin Rădulescu-
Motru, neperseverenţa în muncă a
început să-i caracterizeze pe români
odată cu schimbările instituţionale din
secolul al XIX-lea, când în societatea
românească au apărut meserii
considerate uşoare: politician şi
slujbaş la stat, iar acest lucru a marcat
însuşi începutul improvizaţiei, făcută
în lipsa selecţiei riguroase a
candidaţilor. Tocmai de aceea, marele
filosof aprecia că acolo „unde
profesiunile se ocupă fără selecţie,
avem neperserverenţă la lucru“, aşa
cum sublinia Rădulescu-Motru, dar, cu
toate acestea, concluzia sa este că
această însuşire nu ne caracterizează
pe deplin, deoarece în situaţii
deosebite suntem şi perseverenţi, şi
răbdători, şi harnici nevoie mare, doar
că unii dintre noi ne-am luat prost
după modele străine, iar în multe
privinţe, practic, românul a devenit o
victimă a instituţiilor statului. În pofida
faptului că se invocă de multe ori
sintagma “omeniei” tradiţionale
româneşti, mulţi specialişti nu ezită să
vorbească despre cauzele
individualismului în relaţiile din viaţa
social, chiar în viaţa de familie, în
cadrul instituţiilor existente. Se spune
că aproape că nu găseşti casă nou
construită care să nu aibă gard de doi
metri, să nu se vadă nimic în curte,
pentru a se apăra de ochiul iscoditor
al vecinului. Recăpătându-şi
proprietatea privată după atâţia ani de
comunism, fiecare român îşi face o
enclavă în cadrul comunităţii de care
aparţine, iar de multe ori nu ţine cont
că acţiunile lui, chiar cele desfăşurate
în spaţiul privat, îi deranjează pe
ceilalţi, mai ales că la fel se întâmplă şi
în spaţiul public. Ba, mai mult, chiar în
propria casă, românul acceptă reguli,
iar pe stradă aruncă gunoaie, face
gălăgie, nu-şi respectă semenii. Marea
agricultură românească se face cu mici
fâşii de pământ, pentru că fiecare
seamănă „cureaua“ lui, unde îşi
cultivă ce-i trece prin cap, iar într-o
atare situaţie, de ce să se asocieze, să
depindă de alţii?! Dacă îl păcălesc cei
din jurul său?! Prin urmare, un gen de
neîncredere şi de suspiciune la tot
pasul, iar, atunci, oameni buni, unde
mai este omenia? Poate că acesta este
motivul principal pentru care astăzi,
ne încumetăm să facem o comparaţie
între psihicul românului şi psihologia
poporului român, dacă o asemnea
temă de dezbatere nu se dovedeşte
prea riscantă! (VA URMA)
pare că românii sunt în criză de peste
300 de ani, de când le-a fost adusă pe
cap administraţia fanariotă, ne spune
etnologul Marian Munteanu, fost lider
al studenţilor în anii `90, actualmente
ajuns mare profesor universitar. Nu
ştim pe baza căror studii de
anvergură academică trage el
asemenea concluzie, mai ales când
susţine că la dimensiunea istoriei,
această criză nu înseamnă mare
lucru, dat fiind faptul că poporul şi-a
urmat propriul drum întotdeauna,
supravieţuind vremurilor tulburi prin
care a trecut. Oarecum pe aceeaşi
linie, sociologul Dan Dungaciu afirmă
că este riscant şi neproductiv să-i
judecăm pe români în cheia aşa-zisei
„psihologii a popoarelor”, respectiv a
unor şabloane comportamentale, iar
în sprijinul afirmaţiei sale, se
încumetă şi oferă dovada precarităţii
unui asemenea raţionament, aducând
în discuţie elemente ale matricei
identitare a germanilor, accentuând
ideea bizară, chiar întrebându-se
retoric, cine este mai reprezentativ
pentru aceştia, Goethe sau Hitler? Am
dat aceste nume, pentru a atrage
atenţia că explicaţiile unor
“specialişti” marşează cu insistenţă
asupra motivelor pentru care românii
sunt angoasaţi de transformările
produse după 1989 în structura
socială.
Unii crecetători seduşi de
perspectiva spumoasă a
senzaţionalului, se încumetă şi afirmă
că ethos-ul poporului căruia îi
aparţinem este în concordanţă cu
acela al naţiunilor conectate la
civilizaţia europeană, iar perturbările,
meandrele comportamentale
intervenite în evoluţia noastră sunt
efectul unor factori externi, care au
dispărut de fiecare dată şi nu au lăsat
urme foarte adânci, iar în acest sens, o
contribuţie decisivă au avut-o şi setul
de valori creştine, păstrat în familiile
românilor, de la o generaţie la alta.
Psihologia românilor a suscitat o suită
de studii filosofico-antropologice,
semnate de mari gânditori români, ale
căror observaţii sunt cât se poate de
actuale: individualismul,
tradiţionalismul, lipsa spiritului
comercial, neperseverenţa,
indisciplina, munca în salturi, dar şi
răbdarea, ospitalitatea şi
spiritualitatea, care se dovedesc
repere definitorii ale realităţii
cotidiene. De multe ori, se pune
întrebarea: de ce nu suntem
perseverenţi în ceea ce facem, chiar
DE LA PSIHICUL ROMÂNULUI LAPSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN!
Scandal de Gorj7 augusr 5
ªefii BGS permit angajaþilor sã înjureîn timpul operaþiunilor de salvare
Filmuleţul prezentat de
scandaldegorj.ro săptămâna
trecută în care se vede clar
cum unul dintre voluntarii
BGS îl înjură, în timpul
căutărilor, pe copilul
dispărut la Rânca a făcut
înconjurul presei din toată
ţara spre nemulţumirea
reprezentanţilor firmei de
pază care, fără a contesta
veridicitatea informaţiilor,
au cerut imperios redacţiei
să şteargă înregistrarea de
pe site pentru că „aduce
prejudicii de imagine
companiilor Grupului BGS”.
Într-un drept la replică
laudativ la adresa propriilor
angajaţi şi critic la adresa
redacţiei, marketing
managerul BGS-ului nu-l
blamează, aşa cum era de
aşteptat, pe agentul care l-a
înjurat pe copil, ci îi scuză
atitudinea printr-o
exprimare surprinzătoare:
„Nu considerăm că trebuie
să explicăm sau să scuzăm
starea de spirit a celui care
a folosit limbajul licenţios
(libertatea de exprimare în
România este consfinţită de
lege)”. Cu alte cuvinte
voluntarii BGS au oricând
dreptul să-i înjure pe cei pe
care încearcă să-i salveze şi
să fie cât de iritaţi vor atunci
când participă la o
operaţiune, şefii lor
considerând că astfel li se
respectă dreptul la liberă
exprimare. În concluzie nu
era nimic de scuzat la
expresia: „Costi, Costi, f..u-
ţi gura mă-tii”.
Având în vedere acelaşi
drept, consfiinţit de către
Constituţie, nu de către
orice lege, ne rezervăm şi
noi dreptul de a nu şterge
filmuleţul de pe site-ul
săptămânalului nostru, mai
ales că el nu prezintă date
eronate care să justifice
iritabilitatea BGS, ci o
situaţie reală al cărui
protagonist a fost, din
păcate pentru cei îngrijoraţi
pentru imaginea societăţii,
un angajat al său. Într-o
discuţie telefonică cu
directorul de marketing al
firmei, acesta lăsa de înţeles
că nu copilul dispărut era
înjurat, ci mama acestuia,
iar cei de la BGS nu au fost
singurii care i-au adresat
astfel de invective femeii.
Nu contestăm
operativitatea voluntarilor
BGS în operaţiunile de
căutare în care au fost
implicaţi şi nici faptele
bune pe care firma le-a
făcut în diverse cazuri, dar
nu putem omite nici
situaţiile grave în care
aceştia au fost implicaţi.
Imaginea BGS nu poate
suferi mai mult, în urma
publicării filmuleţului
postat de noi, decât a
suferit în alte circumstanţe
mult mai grave în care n-a
fost vorba de o simplă
înjurătură. La un simplu
search pe google se găsesc
materiale de presă şi
înregistrări care prezintă
aspecte mult mai grave:
„Un bărbat a murit după ce
a fost lovit de o maşină a
firmei de protecţie BGS”;
“Maşina BGS a ucis un
pacient”; “Un Hummer al
BGS rastoarnă un Golf cu
roţile în sus”; „ BGS loveşte
din nou: bătaie la
benzinărie”. Ca să nu mai
amintim de scandalul de la
Plaza România.
Publicaţia „Scandal de
Gorj” n-a urmărit în niciun
caz să defăimeze numele
BGS şi nici activitatea
voluntarilor săi, ci a expus
situaţia reală, motiv pentru
care nu ne timorează
ameninţările firmei,
aşteptăm procesul.
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
Scandal de Gorj7 augusr6
UNIVERSITATEA LIBERÃINTERNAÞIONALÃ DIN MOLDOVA
II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:
1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiuneasistemului financiar bancar , Gestiunea sistemului deevidenta contabila si audit, Politici sociale europene ºisecuritate regionalã, Gestiunea turismului ºi serviciilorhoteliere, Politici economice în afaceri internaþionale, Studiiºi politici regionale.
Durata studiilor1 ½ ani.2. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50
locuri;Durata studiilor 2 ani3. ASISTENTA SOCIALA: Management ºi consiliere in asistenta
sociala, Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50
locuriDurata studiilor 2 ani
III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE - Economie ºi management -10 locuri - Economie mondiala, relaþii economice
internaþionale – 10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani
IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.
ÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVAAAAA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITACREDITACREDITACREDITACREDITAAAAATÃTÃTÃTÃTÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002
DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICATÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITORULORULORULORULORUL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL ALALALALAL ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1111111/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI AAAAATESTTESTTESTTESTTESTAAAAATÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRU
CALITCALITCALITCALITCALITAAAAATEATEATEATEATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, AUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIA
Centrul de Orientare şi selecţie pentru
studii al U.L.I.M. Tg-Jiu
Tg-Jiu, str. Eroilor, nr. 6, judeţul Gorj
Tel. 0253/214019; fax: 0253/211027
e-mail: [email protected]
I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:
1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani.
2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞà SOCIALÕ Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani
3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÕ Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani
4. INFORMATICà ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani 5. MEDICINÕ Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuri Durata studiilor 3 ½6. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani
ARE CELE MAI MICI TAXE LA FORMELE DE ÎNVÃÞÃMÂNT CE SE DESFêOARà ÎN CADRUL ACESTEIA ASTFEL:FACULTATE 350 EURO/AN; MASTERAT 400 EURO/AN; DOCTORAT 600-800 EURO/AN (în funcþie de specializare)
Scandal de Gorj7 augusr 7
Fostul secretar Stamatie, rearestatFostul secretar al
Primăriei Turceni, Remu
Stamatie, a fost rearestat, în
cursul zilei de joi, 6 august.
Poliţişti din cadrul IPJ Gorj
au pus în aplicare decizia
Curţii de Apel Craiova.
Stamatie a fost iniţial
arestat, în urma unui
flagrant al poliţiştilor DGA,
şi a fost pus în libertate de
către judecătorii
Tribunalului Gorj. În urma
recursului formulat de
procurorii Parchetului de
pe lângă Tribunalul Gorj,
fostul secretar a fost
rearestat, magistraţii
instanţei de la Craiova au
admis cererea de recurs şi
au dispus reîncarcerarea
acestuia. Hotărârea fiind
definitivă a fost pusă în
aplicare de îndată
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Poliþistãpensionarã,
hoaþã desupermarket
Poliţiştii care ies la pensie îşi
umplu timpul ocupat până acum de
job cu afacerile pe care le derulau
încă de când au fost oameni ai legii,
se plimbă liniştiti cu nepoţii prin
parcuri, sau îşi trăiesc viaţa la
intesitate maximă punându-se
în pielea celor pe care până
acum îi aduceau în spatele
gratiilor. O fostă angajată a IJP
Gorj, proaspăt ieşită la pensie
după ce o viaţă întreagă a
lucrat la arest ca subofiţer, îşi
alungă plictiseala pensionării
ieşind la shopping, fără însă a
cheltui vreun leu pentru
ceea ce achiziţionează. În
urmă cu câteva zile Iulanda
Cojocaru, o domnişoară de
56 ani, poliţistă până nu demult, a
fost prinsă, de către agenţii de pază ai
unui supermarket, cu geanta
burduşită de bunuri şterpelite din
rafturi, în valoare de aproape 60 de
lei. Femeia îşi înghesuise în sacoşă
două ghivece cu flori, un deodorant
de wc şi câteva obiecte distribuite
gratuit cu anumite reviste, dar n-a
avut norocul să se bucure de prada
sa pentru că a fost depistată de către
paznicii care au chemat imediat
poliţia, femeia ajungând să-şi revadă
foştii colegi în alte circumstanţe decât
i-ar fi plăcut. Poliţiştii au fost extrem
de îngăduitori cu fosta colegă şi au
făcut-o scăpată fără să-i creeze d-
şoarei probleme penale.
M.P.
Scandal de Gorj7 augusr8
Milanco Raskovic a fost desemnat desuporterii echipei Pandurii cel maibun jucator al sezonului trecut
Meciul dintre
Universitatea Craiova si
Pandurii Târgu Jiu a fost
programat de Liga
Profesionista pentru data
Universitatea - Pandurii seva juca duminica 16 august
de 16 august, de la ora
18:00. Partida va fi
transmisa în direct de
GSP TV. LPF a transmis
azi programul jocurilor
din etapa a treia a Ligii I,
derbiul Olteniei dintre
Universitatea si Pandurii
fiind programat duminca
16 august.
Atacantul Milanco
Raskovic a fost
desemnat de suporterii
echipei Pandurii care
au votat pe site-ul
oficial pe perioada
verii, ca fiind cel mai
bun jucator al
sezonului 2008-2009.
Raskovic a acumulat
239 de voturi din totalul
de 1872 de voturi
exprimate în cele
aproximativ doua luni
cât acest sondaj a fost
activ. Pe locul al doilea
s-a situat un alt atacant,
Cosmin Tilinca, acesta
primind 234 de voturi
iar pe locul trei în
preferintele
suporterilor s-a clasat
mijlocasul Ciprian
Vasilache cu 207 voturi.
Atacantii au fost
preferatii suporterilor
echipei Pandurii,
majoritatea primind
peste 100 de voturi,
Alexandru Piturca
situându-se pe locul
patru cu 146 de voturi.
Peste 100 de voturi în
acest sondaj au acumulat
si fundasul Alin
Chibulcutean care a bifat
toate jocurile sezonului
trecut, acesta primind
167 de voturi, capitanul
Florin Stânga cu 107
voturi si fundasul Novak
Martinovic cu 104 voturi.
Peste 50 de voturi au
primit portarul Mingote,
Cardoso, Rusu, Stancu,
Lutu si Tremonti.