cuprins i.introducere 4 ii. continutul si structura …ddbra.ro/media/strategie delta...

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII

1

CUPRINS

I.INTRODUCERE ..................................................................................................... 4

II. CONTINUTUL SI STRUCTURA PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALA

INTEGRATA-SINTEZA INFORMATIILOR ............................................................. 6

III.PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ INTEGRATĂ.......................................... 9

1. SINTEZA STRATEGIEI ........................................................................................................................................................9

2. PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC..................................................................................................... 11

2.1 PARTENERIATUL ŞI ZONA PESCĂREASCĂ ................................................................................................................. 11

2.2. CONTEXTUL SOCIAL, ECONOMIC ŞI DE MEDIU....................................................................................................... 161

2.3. COMUNITATEA ŞI ANGAJAMENTUL FACTORILOR INTERESAŢI................................................................................ 166

2.4. ANALIZA SWOT..................................................................................................................................................... 177

3.STRATEGIA, OBIECTIVE ŞI MOTIVAŢIE ........................................................................................................................... 199

4. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI FLAG ............................................................................................................................. 266

(1)Procesul implementării strategiei ............................................................................................................................ 267

(2)Administrare, finanţare şi personal.......................................................................................................................... 288

(3)Dezvoltarea capacității operaționale a FLAG ........................................................................................................... 296

(4) Evaluarea şi aprobarea proiectelor ......................................................................................................................... 297

(5) Criteriile de selecţie a proiectelor............................................................................................................................ 308

(6) Monitorizare/ verificare şi evaluare ........................................................................................................................ 309

(7) Informaţii financiare .............................................................................................................................................. 315

5. ASIGURAREA SUSTENABILITĂŢII (PRIORITĂŢI ORIZONTALE) ................................................................................................ 321

5.1 EGALITATEA DE ŞANSE.......................................................................................................................................... 321

5.2 SUSTENABILITATE ECOLOGICĂ ............................................................................................................................. 327

5.2 INOVARE ............................................................................................................................................................... 329

5.4. COMUNICARE SI PUBLICITATE............................................................................................................................... 331


2

Index Tabele

Tabel Nr. 1 „Repartizarea Comunelor în cadrul FLAG‖

Tabel Nr. 2 „Repartizarea Orașelor în cadrul FLAG‖

Tabel Nr. 3 „Localități, căi de acces, servicii, principale activități economice‖

Tabel Nr. 4 „Partenerii Grupului‖

Tabel Nr. 5 „Localități, suprafețe, populație„

Tabel Nr. 6 „Populație„

Tabel Nr. 7 „Situri Natura 2000‖

Tabel Nr. 8 „Arii protejate‖

Tabel Nr. 9 „Repartizarea populației active în anul 2009‖



Tabel Nr. 12„Repartizarea populației active în anul 2006‖


Tabel Nr. 14 „Repartizarea populației active în anii 2005-2009‖

Tabel Nr. 15 „Repartizarea populației active în medie în anii 2005- 2009‖

Tabel Nr. 16 „Amenajări piscicole‖

Tabel Nr. 17 „Unități de procesare‖

Tabel Nr. 18 „Situație economică agenți economici‖

Tabel Nr. 19 „Evoluție economică cifra de afaceri‖

Tabel Nr. 20 „Întreprinderi‖

Tabel Nr. 21 „Întreprinderi, comerț și sector terțiar‖

Tabel Nr. 22 „Servicii‖

Tabel Nr. 23 „Unități de cazare‖

Tabel Nr. 24 „ Evenimente Locale‖


3

Index Grafice

Grafic Nr. 1 „Structură parteneriat‖

Grafic Nr. 2 „Structură parteneriat raport public- privat‖

Grafic Nr. 3 „Populația activă 2009‖





Grafic Nr. 8 „Evoluție cifra afaceri‖

Grafic Nr. 9 „Evoluție profit‖

Grafic Nr. 10 „Întreprinderi‖

Grafic Nr. 11 „Tipuri de comerț‖

Grafic Nr. 12 „Întreprinderi din sectorul terțiar‖


4

I.INTRODUCERE

Elaborarea strategiei Grupului Local pentru Pescărie Durabilă pentru teritoriul determinat

se bazează pe o abordare deschisă şi dinamică, care permite și care necesită implicarea tuturor

agenţilor sociali și economici din zonă, prin intermediul grupurilor - leader formale sau informale,

al comunităților, al societăților sau al agenţilor comerciali, al organizaţiilor non-profit, al

instituţiilor și al autorităților publice, precum și cooperarea între ei, atât la nivel orizontal cât și

vertical.

Planificarea dezvoltării durabile a comunităților de pescari din Delta Dunării vizează

elaborarea unui model de strategie integrată, cu următoarele caracteristici:

Prevede o dezvoltare articulată, adaptabilă și bazată pe dezvoltarea activităţilor și

introducerea de noi tehnologii în sectoare diferite.

Are la bază o planificare echilibrată și cuprinzătoare, care ține cont de realitatea socio-

economică a domeniului de aplicare.

Prioritizează valorile endogene, potentează valorificarea și exploatarea oportunităţilor

zonei, in funcţie de care se va proiecta planificarea dezvoltării socio-economice.

Acest nou model nu exclude exogenul, ci asigura complementaritatea cu endogenul.

Se adresează și IMM-urilor, care sunt considerate piloni ai creşterii economice,

generatoare de valoare adăugata, de locuri de muncă și de inovaţie tehnologică.

Se adresează asociațiilor de pescari, cu accent pe diversificarea și dezvoltarea

activităților legate de pescuit dar și a alternativelor ocupaționale durabile.

Crează acţiuni pentru tinerii din comunitățile pescărești, promovează activități specifice

pentru tineret și urmăreşte dezvoltarea spiritului civic și antreprenorial în rândul lor.

Promovează egalitatea de şanse, prin proiecte adresate femeilor, privind calificarea,

integrarea în muncă, putere decizională, evitarea discriminării femeilor și combaterea

violenței în familie.

Promovează proiecte adresate categoriilor defavorizate, vizând integrarea socială a

acestor categorii.


5

Promovează asocierea și cooperarea la toate nivelurile, atât prin acţiuni pentru

conştientizarea importanței asocierii, cât și prin acţiuni de sprijin direct al asociaţiilor,

parteneriatelor, grupurilor etc.

Adaugă ca factor în dezvoltare, luarea în considerare a mediului înconjurător, astfel încât

acest factor să nu mai reprezinte o limitare ci să se transforme într-un punct de plecare

pentru promovarea unor iniţiative și activități care cuprind acţiuni pentru protecţia mediului.

Acest model necesită ca sectorul local sa aibă atât aptitudinea cât și competența de a

promova dezvoltarea economică și socială, în consecinţă necesită resurse financiare și

tehnice suficiente.

Implementarea unui astfel de Plan de Dezvoltare Locală se impune pentru rezolvarea

problemelor din teritoriu prin soluții venite tot din teritoriu, cu susţinerea și implicarea întregii

societăți rurale din zonă.

Informarea actorilor locali - element deosebit de important, a tratat următoarele

aspecte: prezentarea programului și a proiectului Grupului Local, analiza diagnostic a nevoilor

comunitare, analiza oportunităților de dezvoltare, toate aceste acţiuni fiind necesare pentru

conștientizarea populației și implicarea activă a acesteia în realizarea strategiei. Nevoile locale

sunt multiple şi variate, fiind conştientizate mai clar de înseşi comunităţile locale astfel că

elaborarea unor strategii de la nivel central nu poate acoperi întru totul nevoile spaţiului.

Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone va contribui la realizarea unei

dezvoltări dinamice sprijinită de o strategie de dezvoltare locală elaborată şi implementată local

şi administrată de reprezentanţi ai Grupului care vor reprezenta interlocutorii populaţiei din

teritoriile respective, în vederea îmbunătăţirii continue a strategiei şi a acţiunilor ce vor fi

implementate. Astfel, comunităţile locale vor determina ele însele care sunt nevoile zonei în care

trăiesc, care sunt modalităţile de satisfacere a acestora şi cum poate fi pus în valoare potenţialul

endogen, acţiuni în urma cărora spaţiul rural va evolua în folosul comunităţilor locale.


6

II. CONTINUTUL SI STRUCTURA PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALA INTEGRATA-SINTEZA INFORMATIILOR

SECŢIUNI ŞI CAPITOLE ELEMENTE DE CONŢINUT SPECIFICE REPREZENTĂRI

GRAFICE

(orientativ)

SECŢIUNEA 1. SINTEZA STRATEGIEI

SECŢIUNEA 2. PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

Analiza socio-economică a zonei şi stabilirea diagnosticului în perspectiva teritorială a obiectivelor Axei

prioritare 4 FEP/POP.

2.1. Parteneriatul şi zona pescărească descrierea parteneriatului şi a caracteristicilor sale

poziţie geografică şi rolul zonei în teritoriu

scurtă evoluţie istorică şi dezvoltări recente

caracteristici socio-economice

patrimoniu natural şi cultural

Hărţi ale teritoriului FLAG

(conform cu Anexa 8 )

Tabele, grafice

2.2. Contextul social, economic şi de

mediu

probleme socio-demografice

probleme economice

probleme de mediu

probleme de infrastructură tehnică şi socială

Tabele

2.3. Comunitatea şi angajamentul

factorilor interesaţi

potenţialul, nevoile şi oportunităţile măsura în care cei consultaţi au fost de comun acord cu orientarea, cu temele prioritare şi măsurile / acţiunile propuse percepţia privind măsura în care sunt deja activităţi de dezvoltare de tipul celei propuse şi sfera de acţiune ( suplimentară sau complementară) posibilităţi de intervenţie, identificate ca fiind

Tabele


7

utile în formarea grupului


GRAFICE

(orientativ)

2.4 Analiza SWOT caracteristici ale mediului intern: puncte tari, punte slabe

caracteristici ale mediului extern: oportunităţi şi ameninţări

analiza şi scenariul /scenariile identificate – evoluţii alternative şi corective faţă de tendinţele identificate

Analiza SWOT

SECŢIUNEA 3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE

Propuneri şi acţiuni strategice în acord cu obiectivele FEP/POP

3.1 Strategia, obiective principale şi

motivaţie

viziunea de dezvoltare a zonei de intervenţie

corelări cu viziunea de dezvoltare a nivelului teritorial superior

satisfacerea cerinţelor de coeziune teritorială şi dezvoltare durabilă

obiectivele şi priorităţile

măsurile propuse

Scheme

Fişe de măsuri

Plan de finanţare

Plan de implementare

SECŢIUNEA 4. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Propuneri privind mecanismele operaţionale de implementare

4.1 Metodologia şi mecanismele

operaţionale

structura operaţională de management şi implementare

roluri, competenţe şi responsabilităţi

relaţii FLAG cu alţi parteneri şi actori locali

structuri de monitorizare şi evaluare

relaţii ale FLAG cu DGP AMPOP

Scheme

Diagrame

Tabele


8

proceduri


GRAFICE

(orientativ)

SECŢIUNEA 5. ASIGURAREA SUSTENABILITĂŢII (OBIECTIVE ORIZONTALE)

Elemente de corelare cu politicile şi perspectivele europene, care sprijină şi asigură durabilitatea strategiei

5.1. Egalitatea de şanse modalităţi de valorificare a proceselor de consultare, a parteneriatului şi implementării strategiei

Plan de comunicare

5.2 Sustenabilitatea ecologică

5.3 Inovare

5.4 Comunicare şi publicitate

ANEXE


9

III.PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ INTEGRATĂ

1. SINTEZA STRATEGIEI

Scopul strategiei de dezvoltare locală integrată a zonei Grupului Local pentru Pescărie

Durabilă în Delta Dunării îl reprezintă dezvoltarea durabilă a zonei pescăreşti. Prin acest proiect s-

a dorit obținerea unui diagnostic corect şi realist asupra zonei, identificarea avantajelor și a

problemelor, a oportunităţilor şi a riscurilor ce pot apărea, precum şi formularea priorităţilor, a

obiectivelor şi a măsurilor necesare a fi implementate în vederea dezvoltării durabile a zonei

pescăreşti.

Baza parteneriatului propus (descrierea FLAG-ului)

Prezentul FLAG s-a constituit din necesitatea stopării declinului sectorului pescăresc și a

sprijinirii dezvoltării zonei. A fost necesară o abordare multiplă în vederea stabilirii punctelor forte și

a remedierii aspectelor nefavorabile, drept pentru care partenerii Grupului Local pentru Pescărie

Durabilă în Delta Dunării sunt reprezentanți a diferite sectoare de activitate și interes, precum

mediu, pescuit și autorități publice locale: Administrația Rezervației Biosfera Deltei Dunării,

Consiliul Județean Tulcea, Asociația Ro-Pescador, Asociația Black Sea și Asociația Rechinul

Crișan. Astfel, partenerii selectați pentru acest grup sunt reprezentativi pentru zona aleasă și

pentru scopul programului, respectând, totodată, structura recomandată, făcând parte din sectorul

public, privat, precum și din societatea civilă.

Zona și principalele sale caracteristici distinctive

Zona cuprinsă de FLAG cuprinde aproximativ întreaga Deltă a Dunării, element de

patrimoniu mondial și rezervație a biosferei la nivel național. Delta Dunării este un spațiu unic în

Europa și în lume prin caracteristicile sale geologice și geomorfologice și prin faptul că este gazdă

a zeci de mii de specii vegetale, de păsări și animale acvatice, o mare parte dintre acestea fiind pe

cale de dispariție.


10

Teritoriul cuprinde 22 de unități administrativ-teritoriale și este subîmpărțit în două zone

cu următoarele caracteristici de relief: zona umedă a Deltei (comunele Pardina, Chilia Veche, C.A

Rosetti, Maliuc, Crişan, Sulina, Sfântu Gheorghe, respectiv zona pescărească a orașului Tulcea) şi

zona continentală (comunele Somova, Nufăru, Bestepe, Mahmudia, Murighiol, Valea Nucarilor,

Sarichioi, Jurilovca, Ceamurlia de Jos, Ceatalchioi, Grindu, Văcăreni, Luncavița, Isaccea).

Principalele provocări și oportunități identificate

Elaborarea strategiei s-a bazat pe consultări locale și pe studii asupra teritoriului, în

vederea obținerii unei viziuni cât mai realiste asupra situației prezente. Astfel, în urma analizei

teritoriale, s-au identificat o serie de provocări, precum scăderea demografică și îmbătrânirea

populației, infrastructura deficitară, ponderea mare a populației inactive, probleme de mediu,

servicii precare, forța de muncă necalificată, dificultăți în pescuit, sărăcie etc. Pe de altă parte, au

fost descoperite și oportunități valoroase, precum reabilitarea infrastructurii turistice , reconversia

profesională, diversificarea activităților economice, valorificarea produselor pescărești și de

artizanat, dezvoltarea ecoturismului, crearea de locuri de muncă pentru pescari.

Tema generală a strategiei

Tema generală a strategiei o reprezintă dezvoltarea zonei și a comunităților pescărești

în ansamblu. Se urmărește dezvoltarea durabilă, integrată a teritoriului, prin prisma sectorului

pescăresc. Delta Dunării este caracterizată de o tradiție străveche a pescuitului, ce reprezintă

ocupația principală a majorității locuitorilor, în prezent însă, fiind necesară o facilitare a activității

dar și o diversificare economică.

Obiectivul global

Obiectivul global al strategiei a fost conceput luând în considerare toţi factorii care

influenţează zona şi este dezvoltarea durabilă a zonei Grupului Local pentru Pescărie


11

Durabilă în Delta Dunării sprijinind din punct de vedere economic, social și de mediu

comunitățile pescărești, respectiv stoparea declinului sectorului și reconversia grupurilor

afectate, până în anul 2015.

Masurile propuse prin strategie

Măsurile propuse prin strategie se referă la realizarea unei infrastructuri turistice și

promovarea ecoturismului, la consolidarea competitivităţii zonelor de pescuit şi valorificarea

produselor pescăreşti, la diversificarea activităţilor prin promovarea unor locuri de muncă multiple

pentru pescari, la protecţia mediului şi îmbunătăţirea patrimoniului natural şi arhitectonic, precum şi

la acțiuni de formare pentru punerea în aplicare a strategiei.

Ce se dorește să se obțină prin implementarea strategiei locale integrate (rezultate și

impact)

Prin implementarea prezentei strategii se doreşte reducerea declinului sectorului

pescăresc, creşterea nivelului de trai al comunităţilor pescăreşti, sprijinirea reconversiei

profesionale a pescarilor, valorificarea produselor pescăreşti şi a mediului ambiental. In ansamblu,

se dorește dezvoltarea integrată a zonei pescărești printr-o abordare economică, dar și medio-

ambientală.

2. PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

2.1 PARTENERIATUL ŞI ZONA PESCĂREASCĂ

2.1.1 Informaţii privind parteneriatul

Zona pescăreasca Delta Dunării şi prin urmare teritoriul acoperit de Grupul Local pentru

Pescărie Durabilă în Delta Dunării poate beneficia, prin accesarea Programului Operaţional de

Pescuit- Axa 4, de oportunităţi multiple ce ii vor permite să depășească problemele cu care se

confruntă în prezent şi să valorifice resursele pe care le deţine.

Proiectul propus reprezintă o iniţiativă atât sectorială, cât şi teritorială şi priveşte direct sau

indirect comunităţile pescăreşti cărora li se adresează. Resursele implicate multiple (financiare,


12

umane, informaţionale etc.) demonstrează faptul că derularea proiectului nu se face doar de o

singură persoană, ci de un grup de entităţi atent selecţionate. Aşadar, înfiinţarea Grupul Local

pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării are loc la iniţiativa unor organizaţii multidisciplinare, ce işi

desfăşoară activitatea în domenii precum: pescuit, piscicultura, protecţia mediului, economie,

servicii sociale, servicii comunitare, administraţie publică etc. Cei cinci membri- parteneri ai FLAG

Pescărie Durabilă în Delta Dunării sunt reprezentaţi de:

Asociaţia de pescari Ro – Pescador;

Consiliul Judeţean Tulcea;

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării;

Asociaţia Black Sea;

Asociaţia Pescarilor Rechinul;

Prin experienţa deținută de fiecare dintre membrii parteneri FLAG în implementarea,

coordonarea şi managementul proiectelor, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării

demonstrează că nu este o simplă alăturare de organizații cu caracter public - privat, ci şi un cumul

de puteri, ce poate influența într-un mod pozitiv evoluţia zonei pescăreşti Delta Dunării prin

dezvoltarea şi valorificarea potenţialului de care aceasta dispune.

(i) Cadrul general

Conform FEP, trasăturile definitorii ale Axei 4 sunt reprezentate de parteneriatul local și de

abordarea teritorială- factori cheie ai implementării unei strategii de succes- acceptaţi și însușiţi de

către membrii Grupului Local pentru Pescarie Durabilă în Delta Dunării.

Asociaţia Grup Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării s-a constituit la inițiativa

Consiliului Județean Tulcea și a Asociației Ro – Pescador, în data de 01.06.2010, conform OG

26/2000 ca asociaţie non-guvernamentală, non-profit, fără scop patrimonial, cu caracter autonom

şi independent. Ea reprezintă o grupare echilibrată ce are ca obiectiv valorificarea potenţialului de

care zona pescărească Delta Dunării dispune, prin dezvoltarea competitivităţii, promovarea

specificului endogen și diversificarea activităților prin crearea unor locuri de muncă multiple pentru

comunitațile pescărești.


13

După cum se poate observa, grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de

eligibilitate numărul 8 deoarece solicitantul se ȋncadrează ȋn categoria beneficiarilor eligibili:

parteneriate locale public- private, FLAG ȋnfiinţat conform OG nr. 26/ 2000, cu modificările şi

completările ulterioare, ca asociaţii sau fundaţii.

Tot în anul 2010, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării a obţinut o

finanţare nerambursabilă pe măsura 5.1.- Programul Operaţional de Pescuit, pentru înfiinţarea

FLAG-ului şi elaborarea strategiei integrate de dezvoltare locală. Beneficiarul finanţării accesate în

anul 2010 a fost reprezentat de un parteneriat public- privat format din 9 membri, dintre care:

5 organizaţii ce formeaza actualul FLAG, respectiv: Consiliul Judeţean Tulcea, Asociaţia de

pescari Ro – Pescador, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Asociaţia

Black Sea, Asociaţia Pescarilor Rechinul;

alte 4 organizaţii, aflate in curs de inscriere in FLAG: Asociația Salvați Dunărea și Delta,

Federația Organizațiilor de Pescari Delta Dunării, Federația Organizațiilor de

Producători de Pește și Consiliul Local Sulina.

Înființarea parteneriatului s-a desfășurat fără dificultăți, cu organizarea a numeroase

consultări și întâlniri în teritoriu ce au avut ca scop înțelegerea principiilor de bază ale Programului,

identificarea celor mai reprezentative obiective ale zonei Grupului şi consolidarea a ceea ce

reprezintă astăzi FLAG- Pescărie Durabilă în Delta Dunării.

Cel mai important aspect şi, de altfel, baza constituirii Grupului Local pentru Pescărie

Durabilă în Delta Dunării l-a reprezentat abordarea „de jos în sus‖- fundament al Axei 4 POP, ce a

avut în vedere consultarea tuturor actorilor locali interesaţi de proiectul FEP propus. Astfel,

partenerii grupului împreună cu o echipă multidisciplinară de experți au desfășurat peste 25 de

întâlniri în teritoriu ce au avut drept scop cunoaşterea şi înţelegerea aspectelor definitorii ale zonei,

în urma contactului direct cu populaţia. În cadrul întâlnirilor stabilite, au fost susţinute discuţii libere


14

COMUNE

Bestepe

C.A. Rosetti

Ceamurlia de Jos

Ceatalchioi

Chilia Veche

Crişan

Grindu

Jurilovca

Luncăvita

Mahmudia

Maliuc

Murighiol

Nufăru

Pardina

Sarichioi

Sfântu Gheorghe

Somova

Valea Nucarilor

Văcăreni

cu pescarii, s-au întocmit și distribuit chestionare, s-au organizat grupuri de lucru tematice pe

domenii ca: pescuit, turism, mediu, administraţie publică şi societate civilă.

În urma implementării consultărilor publice locale şi, totodată, prin studierea documentelor

FEP relevante, reprezentanții Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării au reușit să

ȋşi formeze o viziune asupra teritoriului investigat, au gândit măsuri pentru soluţionarea

problemelor existente şi au propus mijloace de creștere şi dezvoltare a zonei FLAG analizate.

În ceea ce priveşte cea de-a doua abordare esențială a Axei 4, cea teritorială, Grupul

Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării reprezintă o parte semnificativă a Deltei Dunării

întrucat teritoriul vizat de FLAG este situat în județul Tulcea și cuprinde localități ce fac parte în

totalitate sau parțial din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Teritoriul este format din localităţile:

Tabel Nr.1 „Repartizarea Comunelor în cadrul FLAG”

Tabel Nr. 2 „Repartizarea Orașelor în cadrul FLAG”

ORASE

Isaccea

Sulina

Tulcea- zona pescărească Sursa: Elaborare proprie pe baza informaţiilor culese

din teritoriu

Sursa: Elaborare proprie pe baza informaţiilor culese din teritoriu


15

Vecinătăți ale zonei Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării:

- nord: Brațul Chilia – granița naturală cu Republica Moldova şi Ucraina;

- est: Marea Neagră;

- vest și sud: alte comune și orașe componente ale județului Tulcea;

Teritoriul determinat poate fi subîmpărțit în două zone cu următoarele caracteristici de

relief: zona umedă a Deltei (localităţile Pardina, Chilia Veche, C.A Rosetti, Maliuc, Crişan, Sulina,

Sfântu Gheorghe, respectiv zona pescărească a orașului Tulcea) şi zona continentală (localităţile

Somova, Nufăru, Bestepe, Mahmudia, Murighiol, Valea Nucarilor, Sarichioi, Jurilovca, Ceamurlia

de Jos, Ceatalchioi, Grindu, Văcăreni, Luncavița, Isaccea).


16

Prezentarea teritoriului FLAG în raport cu principalele căi de acces, servicii sociale si actvităţi

economice :

Tabel Nr.3 „ Localități, căi de acces, servicii, princip. Activ. Eco.”

Comune și Orașe

Localități Componente

Cai de acces DN-drum

național DJ-drum

județean DO-drum orăsenesc DC-drum comunal F-fluvial

Servicii Sociale

Pricip. Activ. Economice:

I-industrie P-pescuit S-servicii

A-agricultura C- animale

Apă Canal Gaze

BESTEPE

BALTENI JOS F NU NU NU A, P, C

BALTENI SUS DC NU NU NU A, P, C

BESTEPE DJ DA NU NU A, P, C

C.A. ROSETTI

C.A. ROSETTI DC (F) NU NU NU P, S, C

LETEA CARDON DC NU NU NU P, S, C

PERIPRAVA F NU NU NU P, S, C

SFISTOVCA DC NU NU NU P, S, C

CEAMURLIA DE JOS

CEAMURLIA DE JOS DJ DA NU NU A, P, S

LUNCA DJ DA NU NU A, P, S

CEATALCHIOI

CEATALCHIOI F, DC DA NU NU P, C, A

PATLAGEANCA DC DA NU NU P, C, A

PLAURU F, DC NU NU NU P, C, A

SĂLCENI DC NU NU NU P, C, A

CHILIA VECHE

CASLITA DC NU NU NU P, C, A

CHILIA VECHE F, DC DA NU NU P, C, A

TATANIR DC NU NU NU P, C, A

CRIŞAN

CARAORMAN F, DC NU NU NU P, S, C

CRIŞAN F DA NU NU P, S, C

MILA 23 F DA NU NU P, S, C

GRINDU GRINDU DC, F DA NU NU A, P, C

ISACCEA ISACCEA DN DA NU NU I, A, P

Sursa: Administrații publice locale de pe teritoriul FLAG


17

Tabel Nr.3 „ Localități, căi de acces, servicii, princip. Activ. Eco.” (continuare)

Comune și Orașe


Cai de acces DN-

drum național DJ-drum județean

DO-drum orăsenesc DC-drum comunal F-fluvial

Servicii Sociale

Pricip. Activ.

Economice: I-industrie P-pescuit S-servicii


Apă Canal Gaze

JURILOVCA

JURILOVCA DJ DA DA NU P, S, A

SALCIOARA DJ DA DA NU P, S, A

VISINA DJ NU DA NU P, S, A

LUNCAVIȚA LUNCAVITA DN DA DA NU A,C,P

RACHELU DN DA DA NU A,C,P

MAHMUDIA MAHMUDIA DJ DA NU NU A, I, P,

MALIUC

GORGOVA F DA NU NU P, S, C

ILGANII DE SUS F NU NU NU P, S, C

MALIUC F DA NU NU P, S, C

PARTIZANI F DA NU NU P, S, C

VULTURU F NU NU NU P, S, C

MURIGHIOL

COLINA DJ NU NU NU P, S, A

DUNAVAT SUS DC DA NU NU P, S, A

DUNAVAT JOS DC DA NU NU P, S, A

MURIGHIOL DJ, F DA NU NU P, S, A

PLOPU DJ NU NU NU P, S, A

SARINASUF DJ DA NU NU P, S, A

UZLINA F NU NU NU P, S, A

NUFĂRU

ILGANII DE JOS F NU NU NU A, P, S

MALCOCI DJ DA NU NU A, P, S

NUFARU DJ DA NU NU A, P, S

VICTORIA DJ DA NU NU A, P, S

Sursa: Administrații publice locale de pe teritoriul FLAG


18

Tabel Nr.3 „ Localități, căi de acces, servicii, princip. Activ. Eco.” (continuare)

Comune și Orașe


Cai de acces DN-drum național DJ-

drum județean DO-drum orăsenesc

DC-drum comunal F-fluvial

Servicii Sociale

Pricip. Activ.

Economice: I-industrie P-pescuit S-servicii


Apă Canal Gaze

PARDINA PARDINA F, DC DA NU NU P, C, A

SARICHIOI

ENISALA DJ DA NU NU P, A, C

SABANGIA DC NU NU NU P, A, C

SARICHIOI DJ DA NU NU P, A, C

VISTERNA DC NU NU NU P, A, C

ZEBIL DJ DA NU NU P, A, C

SFÂNTU GHEORGHE

SF. GHEORGHE

F

DA

NU

NU

P, S, C

SOMOVA

MINERI DN DA NU NU A, P, C

PARCHES DC NU NU NU A, P, C

SOMOVA DN DA NU NU A, P, C

SULINA SULINA F DA DA NU S, P, I

TULCEA

ZONA TUDOR

VLADIMIRESCU

F

NU

NU

NU

P,C

ZONA ZAGAN

DO

DA

NU

NU Nu există populaţie

VALEA NUCARILOR

AGIGHIOL DJ DA NU NU A,P

IAZURILE DJ DA NU NU A,P

V. NUCARILOR DJ DA NU NU A,P

VĂCĂRENI VĂCĂRENI DN DA NU NU A,C,P

Sursa: Administratii publice locale de pe teritoriul FLAG


19

(ii) Reprezentativitatea partenerilor

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării este un parteneriat bine consolidat și

cuprinde membri implicați activ în dezvoltarea economică și socială a teritoriului pe care îl

reprezintă. Aceștia dispun de resursele și competențele necesare implementării unei strategii

FLAG finanțate din Axa 4 POP datorită experienței și cunoștințelor acestora în ceea ce privește

gestionarea proiectelor de dezvoltare locală, așa cum sunt prezentate acestea în continuare:

Consiliul Județean Tulcea

Autoritate a administrației publice locale, CJ Tulcea are rolul de a coordona activitatea

consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes

județean. Consiliul Județean Tulcea este un membru FLAG relevant în zonă datorită numărului

mare de proiecte desfășurate pe teritoriul Grupului, în diverse domenii precum infrastructură,

sănătate, cultură, educație, mediu etc.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD)

Odată cu ȋnfiinţarea Rezervației Biosferei Delta Dunării ȋn anul 1990, a fost constituită și

instituția pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes național al

Rezervației, respectiv Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Conform Legii

82/1993 cu modificările şi completările ulterioare, ARBDD este o instituţie publică în subordinea

Ministerului Mediului ale carei obiective principale sunt reprezentate de:

conservarea și protecția patrimoniului natural existent;

promovarea utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale rezervației;

reconstrucția ecologică a zonelor degradate de impactul activităților umane.

Asociaţia RO - PESCADOR

Asociaţia RO- Pescador a fost infiinţată în anul 2005 sub forma unei organizaţii de

producători recunoscute de Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură, în conformitate cu Ordinul

nr. 418 / 2003 al MADR, privind criteriile de recunoaștere a organizațiilor de producători din

sectorul pescuitului și acvaculturii. Membrii fondatori ai asociației sunt reprezentaţi de trei societăți


20

comerciale (SC Miadmar SRL, SC Brivas Fish SRL si SC Black Sea Sturgeon SRL) ce au ca

obiect de activitate pescuitul şi care determină, la nivel de FLAG, caracterul privat al organizaţiei

Ro-Pescador. În prezent asociația numără şase membri – societăți comerciale din domeniul

pescuitului comercial.

Asociaţia RO – PESCADOR prezintă, totodată, următoarele caracteristici:

o este singura asociație din sectorul pescuitului marin costier românesc, care reprezintă armatorii

și operatorii de nave de pescuit marin specializat (tip trawlare);

o a realizat 50% din producția de pește marin, având o experienţă bogată în domeniul pescuitului

şi a acvaculturii;

o este un factor important în realizarea Planului de Dezvoltare Locală întrucât membrii ce o

compun fac parte din Comisia de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit

(POP);

Asociaţia Black Sea - Sf. Gheorghe

Asociaţia Black Sea- Sf. Gheorghe a fost înființată în martie 2006 de către 24 de membri

fondatori pescari ce îşi desfășoară activitatea de pescuit în zona comunei Sf. Gheorghe, pe brațul

Sf. Gheorghe și în Marea Neagră. Scopul asociației este de a promova și a apăra în zonă

interesele economice de producție și comercializare a peştelui în relaţiile cu autoritățile publice

locale si cu terţe persoane.

Totodată, organizaţia Black Sea urmărește asigurarea unei cât mai bune colaborări cu

organismele guvernamentale în ceea ce privește inițierea, elaborarea și promovarea programelor

de dezvoltare şi cooperare economică și participarea în structurile de coordonare și gestionare a

programelor cu Uniunea Europeană.

Asociaţia Rechinul-Crişan

Este o asociație de pescari din localitatea Crișan, înființată în anul 2006, ce cuprinde 14

membrii fondatori- pescari profesioniști. Scopul asociației este de a apăra și promova interesele

economice, de producție, comerciale, financiare, juridice, relațiile cu autoritățile publice și cu alte

persoane fizice sau juridice în realizarea obiectului de activitate. Obiectivul principal al asociației


21

este de garantare a practicării raționale a pescuitului și îmbunătățirea condițiilor de vânzare a

produselor.

Sintetic, structura parteneriatului este următoarea:

Tabel Nr. 4 „Partenerii FLAG”

Nr.

Crt. PARTENER REPREZENTANT SECTOR

1 Asociatia Ro-Pescador, Str.Iuliu

Maniu, Nr.9, Tulcea, Judetul Tulcea,

Romania

2 Consiliul Judetean Tulcea, Str.Pacii,

Nr.20, Tulcea

Daniel Buhai- Presedinte Sector privat

Victor Tarhon- Presedinte Sector public

3 Administratia Rezervatiei Biosferei

Delta Dunarii, Str.Portului, Nr.34a,

Tulcea

Grigore Baboianu-

Guvernator

Sector public

4 Asociatia Black Sea,

Loc.Sf.Gheorghe, Tulcea

5 Asociatia Pescarilor Rechinul,

Loc.Crisan, Judetul Tulcea

Sorin Zaharia- Presedinte Societate civila

Mihai Craciun- Presedinte Societate civila

Sursa: Elaborare proprie pe baza informaţiilor culese

Aşadar, după cum se poate observa, Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta

Dunării este format din 5 membri asociaţi dintre care: două entități publice, doi susţinători ai

societății civile (asociații) şi un organism privat. Reprezentarea grafică a partenerilor se prezintă în

felul următor:


22

Grafic Nr. 1 „Structura parteneriat”


Grafic Nr. 2 „Structura parteneriat raport public- privat”



23

După cum se poate observa, graficele prezentate anterior demonstrează faptul că

Grup Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării respectă umătoarele condiţii de eligibilitate

impuse de MADR:

solicitantul se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili: parteneriat local

public- privat;

sunt acoperite simultan cele trei sectoare: public, privat și societate civilă;

partenerii privaţi (ȋntreprinderi private, parteneri economici şi sociali, fundaţii sau

asociaţii) reprezintă cel puţin 51% din numărul total al partenerilor.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate numărul 9 deoarece ȋn

parteneriat sunt reprezentate sectoarele public, privat (agenţi economici), ONG- uri şi social (societate civilă).

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate numărul 10 deoarece

ponderea partenerilor privaţi (inclusiv societate civilă) la nivel de FLAG este peste 50% în timp ce ponderea

partenerilor publici este sub 50% .

2.1.2 Definirea zonei pescărești

Scopul prezentei secțiuni este de a oferi o descriere realistă a zonei Grupului pentru

Pescărie Durabilă în Delta Dunării și de a prezenta modul în care criteriile specifice și de

eligibilitate FEP sunt respectate, în ceea ce privește caracteristicile teritoriale (densitatea

populaţiei, importanţa activităţii de pescuit, prezenţa micilor comunitaţi pescăresti etc).

Teritoriul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă acoperă Delta Dunării, intrată în

patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în

România.


24

Poziţia sa geografică este delimitată de următoarele coordonate:

28º 10’ 50’’ longitudine estică (Cotul Pisicii)

29º 42’ 45’’ longitudine estică (Sulina)

45º 27’ latitudine nordică (brațul Chilia, km 43)

44º 20’ 40’’ latitudine nordică (Capul Midia).

Prin rezervaţie trece paralela 45º care marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi

Polul Nord. La capătul unui drum ce depăşeste 2.840 km colectând apele unui impresionant bazin

hidrografic a cărui suprafaţă acoperă mai mult de 8% din suprafaţa Europei, Dunărea, cel de-al

doilea fluviu ca mărime al Europei, construieşte la întâlnirea sa cu Marea Neagră, de mai bine de

16.000 de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa şi chiar din lume, cunoscută şi ca

una dintre marile zone umede ale planetei.

Actuala configuraţie morfohidrografică a Deltei Dunării este rezultatul interacţiunii dintre

fluviu şi mare în perioada Holocenului. La începutul Holocenului, când nivelul mării a crescut până

aproximativ la nivelul actual, exista aşa-numitul golf al Dunării. La gura acestui golf, între

promontoriul Jibrieni, la nord şi promontoriul Murighiol-Dunavăţ la sud, s-a format cordonul iniţial

Letea-Caraorman. Materialul aluvionar a fost transportat de curenţii marini de-a lungul ţărmului

dintr-o zonă situată la nord, la gurile Nistrului, Bugului şi Niprului. Cel mai vechi braţ al Dunării,

braţul Sfantu Gheorghe, curgea în mare printr-un pasaj situat în capătul sudic al grindului Letea -

Caraorman dezvoltând prima deltă a Dunării: Delta Sf. Gheorghe I.

Cel de-al doilea braţ al Dunării, Sulina s-a dezvoltat odată cu blocarea prin aluvionare a

braţului Sf. Gheorghe. Braţul Sulina a preluat un flux din ce in ce mai mare de sedimente şi a

început să-şi formeze propriul edificiu deltaic: Delta Sulina.

În acelaşi timp, în partea sudică a zonei s-a format o mică deltă secundară, Delta Cosnei,

datorită braţului secundar Dunavăţ. Delta Sulina a fost treptat erodată, în timp ce braţul Chilia, la

nord şi Sf. Gheorghe, la sud şi-au construit propriile lor delte: Delta Chilia şi Delta Sf. Gheorghe II.


25

Aceste două delte sunt formate din material sedimentar dunărean în timp ce materialul transportat

de curentul litoral se acumulează la nord de braţul Chilia şi constituie formaţiunea Jibrieni.

Aspectul morfologic actual al Deltei Dunării se datorează ultimei ridicări a nivelului Mării

Negre, care a creat condiţiile unei puternice aluvionări având drept consecinţe meandrări şi

ramificaţii ale braţelor principale.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993 Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, zona

de importanţă ecologică naţională şi internaţională, cuprinde următoarele unităţi fizico-geografice:

• Delta Dunării;

• Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii;

• Sectorul Isaccea- Tulcea cu zona inundabilă;

• Sărăturile Murighiol – Plopu;

• Complexul lagunar Razim- Sinoe;

• Litoralul Mării Negre de la Braţul Chilia până la Capul Midia;

• Apele maritime interioare şi marea teritorială, până la izobata de 20 m;

Suprafaţa totală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este de 5 800 km², din care:

- 3.510 km² delta propriu-zisă– sectorul românesc;

- 1.145 km² Complexul lacustru Razim – Sinoie;

- 1.030 km² apele marine până la izobata de 20 m;

- 13 km² albia Dunării între Cotul Pisicii şi Isaccea (pe teritoriul României);

- 102 km² lunca inundabilă a Dunării între Isaccea şi Tulcea;

Delta Dunării Propriu-zisă

Delta Dunării propriu-zisă este cea mai mare componentă a rezervaţiei şi are o suprafaţă

totală de circa 4.178 km², din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României, respectiv

3.510 km², reprezentând circa 82%, restul fiind situat pe partea stângă a braţului Chilia, inclusiv

delta secundară a acestuia, în Ucraina.


26

Ţinând cont de geneză, hipsometrie, relaţiile hidrice dintre braţele Dunării şi zonele

interioare, diferenţierile climatice şi variaţia peisagistică, în Delta Dunării se pot distinge două mari

sectoare - delta fluviatilă şi delta fluvio-maritimă.

Delta fluvială reprezintă partea cea mai veche din spaţiul deltaic, ce s-a format într-un

fost golf al Dunării. Principala sa caracteristică este suprafaţa relativ mare a grindurilor fluviale, în

timp ce ariile depresionare sunt mai mici şi cu multe lacuri (de asemenea de mici dimensiuni),

aflate într-un grad înaintat de colmatare.

Delta fluvio-maritimă se desfăşoară între aliniamentul grindurilor maritime Letea -

Caraorman - Crasnicol în vest şi ţărmul mării în est. Ea cuprinde, pe lângă grindurile maritime

Letea, Caraorman şi Sărăturile, un important complex lacustru (Roşu - Puiu) şi suferă modificări

importante la contactul cu Marea Neagră.

Complexul lagunar Razim-Sinoie

A doua componentă a rezervaţiei este situată în sudul Deltei Dunării şi ocupă o

suprafaţă totală de circa 1145 km², din care suprafaţa lacurilor este de 863 km². Cea mai mare

parte a complexului o constituie zona depresionară (vechiul golf Halmyris) ocupată iniţial de apele

mării şi care a fost compartimentată ulterior, prin formare de cordoane şi grinduri. În ultimile

decenii, complexul a suferit importante modificări datorită acţiunii umane, fiind transformat în

rezervor de apă dulce pentru alimentarea sistemelor de irigaţii amenajate în jurul complexului.

Dunărea maritimă

Dunarea maritimă este o altă componentă deltaică dispusă între Ceatalul Ismail şi limita

vestică a rezervaţiei – Cotul Pisicii, între milele Mm 43 – Mm 74.

Zona inundabilă Isaccea-Tulcea

Zona inundabilă Isaccea-Tulcea este situată în amonte de municipiul Tulcea. Având

aspectul unei depresiuni, această zonă constituie un sector de luncă neîndiguit, fapt ce determină

ca în timpul apelor mari de primavară să fie inundat, alimentând lacurile şi zonele mlăştinoase

acoperite cu stuf şi plaur.


27

Zona Sărături-Murighiol

Lacul Sărături, situat pe terasa Dunării, are o lungime de 2 km şi o lăţime de 500 m. Apele

lacului sunt puternic salinizate, fiind caracterizate printr-o mare concentratie de zooplancton şi

fitoplancton.

Clima Deltei Dunării se încadrează în climatul temperat-continental cu influenţe pontice.

Regimul termic (temperatura aerului) are valori moderate cu o uşoară creştere de la vest spre est.

Cantitatea mare de căldură este dată de durata medie anuală de strălucire a soarelui care este de

cca. 2.300-2.500 ore, iar radiaţia solară globală însumează anual 125- 135 kcal/cm², fiind printre

cele mai mari din ţară.

Principala formă de relief este o vastă câmpie mereu în formare, mlăștinoasă, cu o

înclinare insesizabilă de la vest la est (0.006%) si o altitudine medie de 0.31 m. Teritoriul străbătut

de cele 3 brațe ale Fluviului Dunărea (Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe), este presărat cu mii de

hectare de bălți, lacuri și grinduri. În partea se sud-est se regăsește Complexul lagunar Razim -

Sinoe cu o suprafață totală a lacurilor componente de 86.300 Ha.

În partea de sud, teritoriul se învecinează cu dealurile formate pe malul drept al lacului

Golovita și cu podișul Casimcei care se întinde din zona Baia spre vest. În partea de vest, teritoriul

se învecinează cu Ucraina, dealurile Tulcei, dealurile Agighiolului, dealurile Babadagului.

Localitățile Grupului sunt concentrate în cea mai mare parte în lungul brațelor Dunării

(Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche, Maliuc, Crisan, Sulina, Nufaru, Bestepe, Mahmudia,

Murighiol, Sfantu Gheorghe, C.A Rosetti), pe malul lacului Razim (Valea Nucarilor,

Sarichioi, Jurilovca, Ceamurlia de Jos) sau la limita luncii inundabile a Dunării (Isaccea,

Grindu, Luncavita, Vacareni, Tulcea și Somova). Localitățile din interiorul brațelor Dunării ocupă,

de regulă, suprafețe intravilane mici și sunt situate pe grinduri sau terenuri neinundabile / indiguite,

față de localitățile de pe malul drept al brațului Sf. Gheorghe, sau din amonte de municipiul Tulcea

și de pe malul lacului Razim care au suprafețe intravilane mai mari și posedă și suprafețe agricole

semnificative.


28

Cea mai mare parte a teritoriului Rezervației Delta Dunării se află în judeţul Tulcea

(87,73%), respectiv pe teritoriul Grupului pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării. Zona se

aseamănă cu un adevărat muzeu natural al biodiversităţii, care include:

30 de tipuri de ecosisteme;

peste 5.000 de specii de floră şi faună din care 1.689 de specii de floră şi 3.448 de specii de

faună;

cea mai mare parte a populaţiei europene de pelican comun Pelecanus onocrotalus (8.000) şi

pelican creţ Pelecanus crispus (200);

60% din populaţia mondială de cormoran mic Phalacrocorax pygmaeus;

50% din populaţia mondială de gâscă cu gâtul roşu Branta ruficollis (pe timp de iarnă);

altele: Pelican alb, Stârc de noapte, Stârc galben, Egreta mică, Stârc roşu, Ţigănuş, Lopătar,

Codalb, Erete de stuf,etc.

În scopul conservării naturii şi al managementului ecologic durabil au fost declarate

următoarele zone funcţionale:

Zone strict protejate;

Zone tampon;

Zone economice;

Zone strict protejate:

o Există 20 de zone strict protejate ale Rezervaţiei;

o Sunt zone cu excelente exemple de ecosisteme terestre şi acvatice;

o Cuprind, în general, cele mai sensibile specii şi mai valoroase resurse care se găsesc în

RBDD;

Zonele tampon – 13 zone care se întind pe o suprafață de aproximativ 200.000 ha au

caracteristici biologice asemănătoare zonelor protejate și au rolul de a ameliora impactul

activităților umane asupra ecosistemelor. Pe teritoriul zonelor tampon se pot desfășura, în baza

autorizațiilor emise de Administrația Rezervației, urmatoarele activități:


29

1. Valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante;

2. Pescuitul comercial cu mijloace și tehnologii tradiționale;

3. Pășunatul animalelor;

4. Practicarea turismului;

5. Cercetarea ştiințifică a fenomenelor deltaice;

6. Realizarea de filme.

Zonele economice sunt constituite din suprafețele din rezervație rămase dupa delimitarea

zonelor cu regim de protecție integrală și a zonelor tampon aferente acestora. În cadrul zonelor

economice se pot desfășura:

1. Activități economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit,

recoltarea stufului și a paurei, pescuit sportiv și de recreere, vânătoare, pășunat, recoltarea

fânului, exploatarea masei lemnoase, apicultura, recoltarea ciupercilor și a plantelor

medicinale, cultivarea terenurilor inundabile etc.);

2. Turism;

3. Alte activități economice specifice zonei (piscicultură și acvacultură, agricultură, silvicultură,

zootehnie, transport naval și rutier, prestări de servicii etc.);

Activitățile economice prezentate anterior pot asigura dezvoltarea durabilă a comunităților

vizate atunci când sunt corelate cu cele tradiționale, „prietenoase cu mediul‖ – meșteșuguri

tradiționale, valorificarea turistică a tradițiilor locale și a patrimoniului cultural local, activități de

valorificare a resurselor naturale regenerabile.Proiectele implementate în cadrul strategiei Deltei

Dunării se vor derula în principal în zonele economice și în zonele tampon, conform acordului de

mediu.

Localităţi, populaţie şi densităţi

Teritoriul acoperit de Grupul Local de Pescărie Durabilă Delta Dunării este compus din

22 de localități, dintre care 19 comune și 3 orașe, având în total 5.227,01 km². Așezările rurale

reprezintă 91,61% din totalul suprafeţei FLAG-ului, în timp ce orașele acoperă doar 8,39%, ceea

ce demonstrează că zona rurală are o reprezentativitate ridicată la nivelul grupului local.


30

Nr.crt

Denumire localitate (municipiu, oraş, comună)

cartier /zonă

Suprafata totala

(km²)

Populatie (Nr. ultimele date INSSE)

Densitate

(loc./km²)

Femei Barbati

1 SULINA 329,56 2.121,00 2.187,00 13,07

2 SF GHEORGHE 541,21 396,00 437,00 1,54

3 CRISAN 406,26 639,00 668,00 3,22

4 MALIUC 257,76 449,00 525,00 3,78

5 CEATALCHIOI 108,06 299,00 457,00 7,00

6 PARDINA 308,74 244,00 361,00 1,96

7 CHILIA VECHE 533,58 1.173,00 1.229,00 4,50

8 C.A. ROSETTI 276,45 433,00 494,00 3,35

9 SOMOVA 144,98 2.333,00 2.364,00 32,40

10 MAHMUDIA 65,06 1.369,00 1.441,00 43,19

11 ISACCEA 103,24 2.625,00 2.678,00 51,37

12 JURILOVCA 302,63 2.407,00 2.327,00 15,64

13 MURIGHIOL 804,49 1.699,00 1.848,00 4,41

14 NUFARU 56,53 1.256,00 1.319,00 45,55

15 SARICHIOI 277,73 3.382,00 3.516,00 24,84

16 BESTEPE 65,30 967,00 963,00 29,56

17 GRINDU 117,49 745,00 780,00 12,98

18 VACARENI 53,27 1.154,00 1.185,00 43,91

19 LUNCĂVIȚA 178,73 2.186,00 2.271,00 24,94

20 VALEA NUCARILOR 155,06 1.822,00 1.885,00 23,91

21 CEAMURLIA DE JOS 135,28 1.164,00 1.192,00 17,42

22 TULCEA (zona pescareasca) 5,60 98,00 132,00 41,07

TOTAL FLAG 5.227,01 28.961,00 30.259,00 11,33

Tabel Nr. 5 „Localități, suprafețe, populație”

locuitori cf. cu

Sursa: Institutul National de Statistica, populatia la 1 iulie 2010

Conform datelor statistice prezentate anterior, aria pe care se întinde Grupul Local pentru

Pescărie Durabilă în Delta Dunării este de 5.227,01 km². Comparând această suprafaţă cu cea

estimată de către MADR la nivel naţional, respectiv 21.000 km², se observă că teritoriul acoperit

de Grupul Local Pescărie Durabila în Delta Dunării este unul deosebit de mare comparativ


31

cu alte potenţiale grupuri locale, întrucât el reprezintă 25% din suprafaţa totală FLAG estimată la

nivel naţional.1

Aşadar, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate numărul 1

deoarece proiectul se implementează pe teritoriul României.

Totodată, GL Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate numărul 2 deoarece zona FLAG

aleasă are o suprafaţă de 5.227,01 km², fiind mai mică decât NUTS III (echivalentul unui judeţ).

De asemenea, FLAG Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate numărul 3 deoarece

zona aleasă este coerentă din punct de vedere geografic.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă, în acelaşi timp, criteriul de eligibilitate numărul

7 deoarece zona pescărească aleasă nu se suprapune cu teritoriul unui parteneriat public privat deja selectat.

În ceea ce privește populația teritoriului FLAG analizat, aceasta este mică in comparatie cu

alte zone deoarece la nivelul Grupului Local Pescărie Durabilă în Delta Dunării există suprafețe

importante de apă precum şi distanțe foarte mari între localități, ceea ce determină un grad de

ocupare redus.

Numărul mic de locuitori FLAG raportat la suprafaţa mare existentă are drept consecinţă

obţinerea unei densităţi mici la nivelul întregului grup local, ceea ce nu reprezintă o situație

alarmantă, datorită faptului că o mare a parte a teritoriului este acoperit de apă și – de asemenea -

dat fiind specificul de arie protejată a zonei cuprinse în FLAG, cu o capacitate de suport limitata, în

contextul în care elementul uman poate reprezenta un factor favorizant dar și o presiune asupra

resursei naturale.

1

Conform menţiunilor din POP, s-a estimat că până în anul 2013 vor fi selectionate, la nivel naţional, 15 grupuri FEP ce vor

acoperi o suprafaţă totală de 21.000 km².


32

De aceea, viziunea legată de dezvoltarea durabilă a populației din Delta Dunării se va axa

în principal pe menținerea la un nivel constant a populației existente, prin oferirea de alternative

ocupaționale durabile orientate spre piața de nișă și, totodată, prietenoase cu mediul.

După cum se poate observa, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de

eligibilitate numărul 4 deoarece numărul de locuitori din zonă este cuprins între 10.000 şi 150.000 de locuitori.

De asemenea, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate numărul 6,

întrucât densitatea populaţiei sale este mai mică de 50 locuitori pe km².

Populaţie, demografie

În ceea ce privește populaţia din zona vizată, cele 22 localităţi însumează 59.220 locuitori,

din care 83,38% la nivelul localităţilor rurale şi 16,62% în oraşele Tulcea, Sulina și Isaccea. În zona

umedă a Deltei Dunării populaţia numără circa 11.356 de locuitori, cu o densitate foarte mica, de

4,28 locuitori / km², grupaţi in 17 etnii diferite care convieţuiesc în acest areal de secole. Densitatea

mai mare a populației în zona continentală face ca populația totală a teritoriului FLAG-ului sa fie de

59.220 locuitori, pe o suprafață totală de 5.227,01 km².

Numărul mic de locuitori FLAG raportat la suprafaţa mare existentă are drept consecinţă

obţinerea unei densităţi mici la nivelul întregului grup local, ceea ce nu reprezintă o situație

alarmantă în sine, datorită faptului că o mare a parte a teritoriului este acoperit de apă și – de

asemenea - dat fiind specificul de arie protejată a zonei cuprinse în FLAG, cu o capacitate de

suport limitata, în contextul în care elementul uman poate reprezenta un factor favorizant dar și o

presiune asupra resursei naturale.

Realitatea demografica a zonei indica numărul redus de salariați, numărul ridicat de

casnici, de persoane care îşi lucrează propriul pământ şi de pescari neînregistraţi. Ca o consecinţă

a acestei situaţii și numărul șomerilor din zonă este relativ mic. Mai multe delatii despre situaţia


33

demografică înregistrată la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării se

regăsesc în tabelul de mai jos :

Tabel Nr. 6 „Populație”

Populatie

1999

2009

Evolutie

Soldul migrarii

Soldul natural

Sub 20 de ani 2009

Peste 60 de

ani 2009

Populația

activă

Somaj

TOTAL 63.844,00 58.950,00 -4.894,00 142,00 -443,00 12.756,00 13.108,00 5.399,00 1.128,00

%

100,00%

92,33%

-7,67%

21,64%

22,24%

9,16%

1,91% Sursa: Directia Judeteana de Statistică Tulcea

Soldul migrării, soldul natural, populaţia activă şi somajul au fost calculate pe anul 2009, conform celor mai recente date existente.

În urma analizei datelor demografice de mai sus, se pot trage următoarele concluzii:

În perioada 1999-2009, populaţia totală a Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta

Dunării a înregistrat o scădere de 4.894 locuitori, de la 63.844 în anul 1999 la 58.950 în anul

2009. În valori relative această scădere reprezintă 7,67% din populaţia totală înregistrată în anul

de referință 1999.

În anul 2009, s-a înregistrat un sold natural negativ ce a determinat, alături de alți factori,

intensificarea fenomenului de îmbătrânire a populaţiei;

Numărul persoanelor sub 20 de ani şi peste 60 de ani înregistrate în anul 2009 reprezintă

aproximativ 44% din populaţia totală FLAG a anului 2009.

Populaţia activă în 2009 a fost de 5.399 locuitori, ceea ce reprezintă doar 9,16% din populaţia

totală a teritoriului.

Somajul înregistrat în anul 2009 a fost de 1.128 de locuitori, respectiv 1,91% din populaţia

totală FLAG.


34

În ceea ce priveşte caracteristicile demografice înregistrate la nivelul fiecărei localităţi

partenere în FLAG, situaţia se prezintă ȋn felul următor:

Beștepe

Localitatea Beştepe e caracterizata de un deficit demografic, deținând în prezent o populație

de 1930 de persoane față de cea înregistrată în 2002 de 2.068 persoane2. Prioritatea primăriei în

ceea ce priveşte resursele umane vizează calificarea continuă a forţelor de muncă pentru ocupare

în activităţile locale. Nu au existat însă programe iniţiate de primărie pentru reconversie

profesională.

Nivelul de educaţie al populaţiei este destul de scăzut: 85% dintre locuitori au doar studii

elementare, 25%- studii liceale iar 5%- studii universitare. În comuna Beştepe există mulţi cetăţeni

beneficiari ai Legii 9/1998, privind persoanele deportate.

2

Conform Recensamantului din anul 2002.


35

C.A. Rosetti

La recensământul din 2002 în teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti au fost

înregistrați 1.179 locuitori, iar în 2010 doar 927, ceea ce indică o semnificativă scădere

demografică, cu toate că în ultimii 10-15 ani au fost înregistrate creşteri ale natalităţii.

Marea majoritate a forţei de muncă - 84,15%- este ocupată în agricultură, silvicultură şi

vânatoare.

Ceamurlia de Jos

Populația actuală a localităţii Ceamurlia de Jos numără 2.356 locuitori (în usoară creștere

față de cea înregistrată în anul 2010 de 2.120 persoane). Sărăcia este o problema importantă a

comuna în contextul în care 80% din populaţie lucrează în gospodăriile proprii, ȋnregistrând un

nivel de trai scăzut.

Evidențele Primariei indică un număr de 1.257 beneficiari de asistenţă socială. Din punct

de vedere al segmentării populaţiei pe vârste, situaţia comunei se prezintă astfel:

a. 0-18 ani: 683 de persoane;

b. 18-45 ani: 927 de persoane;

c. 45-65 ani: 642 de persoane;

d. peste 65:104 de persoane.

Se remarcă numărul mare al populației tinere, ceea ce reprezintă o premiză importantă

pentru accentuarea creșterii demografice.

Gradul de educaţie al populaţiei este destul de scăzut:

- 45% din populaţie cu pregătire elementară;

- 40% cu studii liceale;

- doar 10% cu studii universitare;

- 5% fara niciun fel de studii.


36

Specializarea forţei de muncă reprezintă o necesitate actuală a comunei. În acest domeniu,

au existat următoarele iniţiative ale Primăriei:

1. Curs de creşterea animalelor în parteneriat cu Direcţia Agricolă Tulcea - 56 cursanţi;

2. Asistenţi sociali - 15 cursanţi.

Ceatalchioi

În 2010 populația comunei Ceatalchioi număra 756 locuitori, față de cei 830 înregistrați la

recensamantul din 2002, ceea ce indică un deficit demografic accentuat, cauzat de un grad ridicat

al migraţiei populaţiei tinere spre oraşe, dar şi de scăderea ratei natalităţii și de creștere a ratei

deceselor. Scăderea ratei natalităţii poate fi atribuită condiţiilor economice extrem de scăzute din

localitate, precum şi lipsei serviciilor medicale.

Chilia Veche

La fel ca şi alte comune de pe teritoriul FLAG, Chilia Veche înregistrează deficit demografic,

în prezent având doar 2.402 locuitori, față de cei 3.037 înregistrați în anul 2002. În ceea ce

privește repartizarea populației pe grupe de vârsta, la nivelul comunei Chilia Veche, situația se

prezintă în felul următor:

- între 0-18 ani: 400 persoane;



- peste 65 ani: 552 persoane;

În ciuda deficitului demografic, se poate observa că numărul tinerilor îl depăşeşte pe cel al

vârstnicilor, iar grupa de vârstă 18-45 ani este cea mai numeroasă.

Majoritatea populaţiei a absolvit studii liceale (80%), dar numai 5% din populaţie a

continuat studiile la nivel universitar. Deşi specializarea forţei de muncă este considerată o

importantă necesitate a comunei, până în prezent nu au existat programe sau inițiative locale de

reconversie profesională ale agenţiilor publice din localitate.


37

Crişan

Populația comunei Crișan numără în prezent 1.307 de persoane, în descreștere fată de anul

2002 cand se înregistrau 1.412 locuitori. Ca majoritatea celorlalte comune din teritoriu, localitatea

Crișan se confruntă cu un deficit demografic accentuat, motivat, în principal, de gradul ridicat al

migraţiei populaţiei tinere către mediul urban, dar şi de scăderea ratei natalităţii şi de creşterea

ratei deceselor. Numărul scăzut de locuri de muncă face ca 21,65% din populaţia activă să nu fi

fost niciodată cuprinsă în activităţi productive. O caracteristică aparte a localităţii Crişan este

reprezentată de ponderea ridicată a populaţiei ucrainene ce înregistrează un procent de 31,3% la

nivelul comunei Crişan, respectiv un procent de 80,4% la nivelul satului Caraorman- parte

componentă a comunei Crişan.

Ca și în alte comunități din interiorul Deltei – Mila 23, Crişan, Sf. Gheorghe – principala

sursă de existență a locuitorilor este pescuitul, deoarece terenurile agricole fertile lipsesc, în aceste

localităţi agricultura practicându-se doar pe loturi mici, în grădinile gospodăriilor.

Grindu

În prezent, localitatea Grindu numără 1.525 de locuitori, cu 67 mai mulți decât ȋn anul 1999,

fiind astfel una dintre puținele așezări neafectate de migrare sau de o scădere a natalității.

În privinţa gradului de şcolarizare, 1180 de persoane au studii liceale iar 25 studii

unversitare. La nivelul localității Grindu nu au existat până în prezent programe de calificare a forţei

de muncă.

Isaccea

Orașul Isaccea înregistreză în prezent 5.303 locuitori, în descreștere față de anul 2002,

când localitatea număra 5.534 de persoane. Analiza demografică demonstrează că există un

deficit ȋn ceea ce priveşte populaţia la nivelul oraşului Isaccea, situaţie întâlnită ȋn toate localităţile

urbane din judeţul Tulcea.


38

În legătură cu gradul de ocupare a forţei de muncă, se poate afirma că ponderea populaţiei

inactive pentru care există înregistrări este comparabilă valoric cu ponderea populaţiei active, şi

anume un număr de 1.049 persoane inactive față de cele 1.320 active, indicator descurajator

pentru dezvoltarea economico-socială de ansamblu a localităţii.

Nivelul de pregătire al populaţiei este destul de scăzut, ponderea cea mai mare având-o

persoanele cu pregătire elementară - 80%. Primăria răspunde problemei slabei calificări a forţei de

muncă, desfăşurând diverse iniţiative de reconversie profesională- de exemplu la nivelul localității

a fost implementat un program de recalificare a forţei de muncă de vârstă între 30-40 de ani, de pe

urma căruia au beneficiat aproximativ 200 de persoane.Totuşi, aceste programe sunt încă slab

reprezentate şi insuficient diversificate, fiind necesară o extindere atât pe domenii de activitate cât

şi ca număr de beneficiari.

Pe lângă slaba calificare a forței de muncă, alte două probleme sociale semnalate de

Primarie sunt reprezentate de accentuarea fenomenului de migrare, pe de o parte, și integrarea

dificilă a minorităţii rome, pe de altă parte. De asemenea, Primăria oraşului acordă asistenţă

socială pentru 182 de persoane.

Jurilovca

Comuna Jurilovca ȋnregistrează una dintre cele mai numeroase comunităţi de lipoveni din

judeţul Tulcea. Problemele sociale cele mai importante cu care se confruntă localitatea Jurilovca

sunt nivelul de trai scăzut şi migraţia forţei de muncă. Populația totală în prezent este de 4.734

locuitori, în descreștere față de anul 2002, când erau înregistrate 5.184 de persoane.

Activitatea economică principală a comunei este reprezentată de prelucrarea peştelui în

conserve şi semiconserve, la nivelul localității Jurilovca existând singurele doua fabrici de acest

profil din Romania - Ecofish şi Danubiu Ro, cu peste 100 de angajați, ambele dotate cu linii

complete de utilaje ultramoderne (Proiect SAPARD 2002).

Existența la nivelul comunei Jurilovca a celor doua fabrici de prelucrare a peștelui are o

consecință pozitivă asupra populației active din localitate întrucât ea este majoritar implicată în

acțiunile derulate de cele două întreprinderi. Un alt efect benefic al existeței celor două fabrici pe


39

teritoriul comunei Jurilovca îl reprezintă faptul că pescarii autorizați din zonă au unde să predea

peştele, fabricile având o capacitate de prelucrare cu mult peste recolta piscicolă a localității.

Astfel, deși soldul migrației este încă ridicat, primăria comunei Jurilovca consideră că

fenomenul se va diminua treptat, date fiind și lucrările recente de modernizare a infrastructurii: în

localitate există canalizare, se lucrează la reţeaua de apă potabilă iar străzile vor fi reabilitate şi

asfaltate.

Luncavița

Comuna Luncavița are o populație totală de 4.457 locuitori, fiind una dintre puţinele

localităţi rurale din zona vizată în care se înregistrează spor natural. Specializarea forţei de muncă

este o necesitate actuală a comunei. În acest sens, autorităţile locale au intermediat mai multe

programe de reconversie profesională, numărul total de beneficiari fiind de 500 de persoane.

Mahmudia

Populația comunei Mahmudia numără 2.810 persoane, în creștere față de anul 2002

când localitatea număra 2.223 de locuitori. Nivelul educaţiei este destul de ridicat, astfel că în

ultimii doi ani, aproximativ 40% din tineri au devenit studenţi. În ce priveşte recalificarea resurselor

umane, în ultimii ani s-a derulat o serie de programe iniţiate de Primărie, în colaborare cu AJOFM

Tulcea, de care au beneficiat 180 de persoane (120 pescari, bucătari, lucrători din turism şi 60 de

beneficiari prin programul de consultanţă agricolă).

Maliuc

Populaţia comunei Maliuc reprezintă un adevărat mozaic etnic:

în satul Partizani populaţia este in majoritate formată din ruşi-lipoveni;

în saltul Gorgova cei mai numeroşi locuitori – 16,3% din total sunt de naţionalitate

ucraineană.

Comuna Maliuc este caracterizată prin scăderi continue ale natalităţii, la ultimul

recensământ realizat, înregistrandu-se doar 1.060 de locuitori. Situații asemănătoare sunt întâlnite


40

în majoritatea teritoriului FLAG dar comuna Maliuc este una dintre localităţile în care problema

demografică este ameninţătoare. Cauzele care au generat aceste tendinţe constau în scăderea

sporului natural şi creşterea sporului migrator. Astfel, în comuna Maliuc, ca şi în celelalte localităţi

din zona Deltei Dunării, se înregistrează fenomenul de migraţie permanentă din interiorul

teritoriului comunei spre localităţile urbane din zona limitrofă. În ceea ce priveste natalitatea, una

dintre cauzele evoluţiei negative a acesteia o constituie diminuarea accentuată a numărului

căsătoriilor, consecinţă a scăderii numerice a populaţiei tinere.

Murighiol

Comuna Murighiol este una dintre puținele localități care înregistreaza o ușoară creștere a

populatiei – 3.547 persoane în prezent, fată de cele 3.000 din anul 2000. În ultimii ani s-au derulat

trei programe de reconversie profesională ale AJOFM Tulcea, la care au participat 300 de

persoane.

Nufăru

Din punct de vedere demografic, în comuna Nufăru se înregistrează spor natural pozitiv,

localitatea deținând în prezent 2.575 locuitori (față de de cei 2.399 din anul 2002). În ce privește

gradul de educație, 50% din populaţie are studii elementare iar 150 de persoane au urmat studii

liceale. Deși prioritatea comunei, din punct de vedere al resurselor umane, este atragerea de

investiţii în zonă pentru a crea locuri de muncă, la nivelul localității Nufăru a existat, până în

prezent, doar o singură iniţiativa a Primăriei în acest sens: Bursa locurilor de muncă 2007,

coordonată de AJOFM Tulcea.

Pardina

Comuna Pardina este afectată de aceeaşi problemă de deficit demografic întâlnită în

majoritatea localităţilor de pe teritoriul Grup Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării (605

locuitori în 2010 față de 712 în 2002).


41

Alături de starea de sărăcie avansată, migraţia permanentă din interiorul teritoriului

comunei spre localităţile urbane din zona limitrofă constituie o importantă problemă socială

comunei.

În ceea ce priveşte gradul de ocupare a forţei de muncă, un număr redus de locuitori

deţine locuri de muncă constante: personalul din cadrul primăriei, personalul şcolilor, cel de la

poliţia locală, precum şi întreprinzătorii particulari din domeniul comerţului (deţinătorii de magazine

mici).

Sarichioi

Conform datelor furnizate de Direcția de Statistică Tulcea, localitatea Sarichioi numără

6.898 locuitori, în prezent fiind cea mai mare comună din judeţul Tulcea. Din punct de vedere

demografic, localitatea se confruntă cu aceeaşi situaţie care afectează întreg judeţul Tulcea:

deficitul demografic, cu un număr de locuitori în scădere față de anul 2002, când erau înregistrate

7.844 de persoane. Sărăcia este o problemă socială foarte importantă la nivelul comunei Sarichioi,

în prezent primăria asigurând servicii de asistenţă socială pentru un număr de 361 beneficiari.

Nivelul de pregătire al populaţiei este scăzut, ponderea cea mai mare având-o

persoanele cu pregătire elementară - de 65%, urmate de persoanele cu studii liceale - doar 20%,

respectiv studii universitare - 10%.

Slaba pregătire educaţională la nivelul comunităţii este accentuată de slaba calificare a

forţei de muncă existente. Un aspect pozitiv important în viaţa economico-socială îl reprezintă,

însă, faptul că Primăria a iniţiat în trecut proiecte de colaborare cu AJOFM Tulcea pentru

calificarea forţei de muncă pe sectoarele legumicultură, apicultură şi piscicultură. Cu toate acestea,

raportat la nevoile comunităţii, aceste programe necesită o extindere atât pe domenii de activitate

cât şi ca număr de beneficiari.

Sfantu Gheorghe

Comuna Sf. Gheorghe (833 locuitori) este o localitate rustică, în care majoritatea populaţiei

este ocupată în activitatea tradiţională, pescuitul, dată fiind lipsa solurilor fertile. Localitatea se

confruntă cu deficit demografic accentuat, cauzat, în principal, de gradul ridicat al migraţiei, în


42

special a populaţiei tinere, spre mediul urban, dar şi de scăderea ratei natalităţii si de creşterea

ratei deceselor.

În ultimii ani s-a facut remarcată, la nivelul localității, o creștere a gradului de preocupare a

populației față de activitățile de agroturism ceea ce a determinat ca turismul să devină o sursă de

venit semnificativă pentru comuna Sf. Gheorghe, fiind foarte probabil ca la următorul recensământ

să se înregistreze o rată mult mai mică de migrație a populatiei.

Somova

La ultimul recensământ realizat, pe teritoriul administrativ al comunei Somova erau

înregistraţi 4.697 locuitori, în descreștere față de anul 2002, când localitatea număra 5.024 de

persoane.

Comuna Somova se numără printre puţinele aşezări rurale din judeţul Tulcea care prezintă

o situaţie favorabilă de spor natural pozitiv al populaţiei (97 de persoane înregistrate în ultimul an).

În ceea ce priveşte gradul de ocupare a forţei de muncă, în comuna Somova se înregistrează

1.680 de lucrători activi.

Din datele segmentării populaţiei pe grupe de vârste se înregistrează o majoritate a

populaţie între 18-45 ani, de 3.445 locuitori, categorie numeroasă în comparaţie cu numărul

persoanelor între 45-65 ani, de 655 locuitori. În prezent, Primăria acordă asistenţă socială pentru

79 de familii.

În privinţa gradului de şcolarizare, majoritatea populaţiei – 85% – a beneficiat doar de studii

elementare. Cu toate acestea, statisticile Primăriei demonstrează că s-au realizat demersuri pentru

creşterea nivelului educaţional al populaţiei (de exemplu, AJOFM a implementat un program de

reconversie profesională de calificare în industria pescuitului, de care au beneficiat 60 de

persoane).

Sulina

Oraşul Sulina are o întindere teritorială importantă, ȋnsă este parţial locuit din cauza

condiţiilor de mediu şi relief, malul stâng fiind permanent expus inundaţiilor. În prezent, Sulina


43

numără 4.308 locuitori (în regres față de anul 2002 cand erau înregistrați 4.601 locuitori) dintre

care 726 sunt salariați.

Datele existente despre segmentarea populaţiei pe categorii de vârstă indică o majoritate a

populaţiei mature - peste 3.000 locuitori. Datele privind repartizarea forţei de muncă pe domenii de

activitate indică angajarea majorităţii populaţiei în industrie - activităţi de transporturi şi depozitare,

domeniu urmat de pescuit şi piscicultura. Oferta locurilor de muncă în oraşul Sulina este minimă,

numărul şomerilor fiind în creştere.

Dată fiind importanța culturală, turistică și chiar geo-strategica a orașului Sulina, se impune

încurajarea populaţiei în a dezvolta mici activităţi antreprenoriale, pentru a asigura independenţa

acesteia faţă de marii agenţi economici mari din zonă, respectiv reprofilarea pe activităţi precum -

agroturism, meserii tradiționale, turism cultural, etc.

Tulcea – zona pescareasca

Suburbia Tudor Vladimirescu numără 230 locuitori, majoritatea pensionari. Nu există

persoane angajate în suburbie, procentul mic al populației salariate având locuri de muncă în oras,

pe malul celălalt al Dunării. La deficitul demografic a contribuit semnificativ faptul că, în ciuda

distanței mici față de zona centrală a municipiului și a permanenței transportului peste Dunare,

zona nu are canalizare și – până în data de 10 august a.c., nu a avut nici alimentare cu apă.

Zagăn: În prezent, zona nu este locuită, construcțiile ilegale existente aici fiind expropriate

și demolate anul trecut.

Valea Nucarilor

Conform ultimelor date statistice, comuna Valea Nucarilor număra, în anul 2010, 3.707 de

locuitori, comparativ cu cei 4.183 înregistrați la recensamantul din 2002, situație determinată de o

creștere semnificativă a ratei migratiei și o accentuare rapidă a gradului de îmbătrânire a

populației. În ceea ce privește segmentarea populaţiei pe vârste, aceasta reflectă o majoritate a

populaţiei cu vârste între 18-45 ani (1.257 persoane) urmată de populaţia cu vârste de peste 65 ani

(1.166 de persoane).


44

Gradul de educaţie este scăzut la nivelul comunei Valea Nucarilor, majoritatea populaţiei

(97%) având doar pregătire elementară. Priorităţile Primăriei în ceea ce priveşte procesul

educaţional se îndreaptă spre şcolarizarea integrală şi păstrarea în sat a capitalului uman. O altă

problemă a comunei Valea Nucarilor este nevoia de specializare a forţei de muncă pentru

adaptarea acesteia la cerinţele actuale. Printre iniţiativele autorităţilor locale pentru reducerea

acestui deficit s-au remarcat:

un program de recalificare implementat de AJOFM, de care au beneficiat 100 de localnici;

o iniţiativa a Primăriei în colaborare cu fabrica de mezeluri Campofrio –formare măcelari,

tranşatori, etc.

Văcăreni

Comuna Văcăreni a fost înființată în anul 2003, în urma reorganizării administrative a

localității Luncăvița iar în prezent are o populație de 2.339 de locuitori (în ușoară descreștere față

de anul 2002 când număra 2.580 de persoane), dintre care 250 de lucrători activi. Doar 15

persoane beneficiază de ajutor social la nivelul localității Văcăreni.

Gradul de educaţie al populaţiei este extrem de scăzut: doar 150 de persoane au studii

elementare, 60 studii liceale şi 40 studii universitare. Specializarea forţei de muncă este o

necesitate actuală a comunei, însă, în acest sens a existat o singură iniţiativă a Primăriei în

colaborare cu AFP Forum Tulcea de specializare a „legumicultorilor‖ şi „crescătorilor de animale‖,

numărul total de beneficiari fiind de 130 persoane. Sporadic, au mai existat cursuri de specializare

pentru asistenţi personali, crescători de animale şi tâmplari.

În urma analizei demografice a teritoriului Grupului Local pentru Pescărie Durabilă

în Delta Dunării, se pot trage următoarele concluzii:


45

Patrimoniu de mediu

Intregul teritoriu al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii este sit Natura 2000, in cadrul sau

existand 20 de zone strict protejate, dintre care 18 se află pe teritoriul Grupului de Pescărie

Durabilă în Delta Dunării :

Tabel Nr.7 „Zone strict protejate ”

1. ROŞCA - BUHAIOVA ( 96,25 km²) 2. PĂDUREA LETEA ( 28,25 km²)

3. LACUL RĂDUCU ( 25 km² ) 4. LACUL NEBUNU ( 1,15 km² )

5. VĂTAFU - LUNGULEŢ ( 16,25 km²) 6. PĂDUREA CARAORMAN (22,50 km²)

7. SĂRĂTURI MURIGHIOL ( 0,87 km²) 8. ARINIŞUL ERENCIUC ( 0,5 km² )

9. INSULA POPINA (0,98 km² ) 10. SACALIN ZĂTOANE ( 214,10 km²)

11. PERITEAŞCA- LEAHOVA (41,25 km²) 12. CAPUL DOLOŞMAN ( 1,25 km² )

13. LACUL ROTUNDU ( 2,28 km² ) 14. LACUL POTCOVA (6,25 km²)

15. LACUL BELCIUG (1,10 km²) 16. GRINDUL CHITUC ( 23,00 km² )

17. GRINDUL LUPILOR (20,75 km²) 18. ISTRIA - SINOIE ( 4,00 km² )

19. PRUNDU CU PĂSĂRI (1,87 km²) 20. INSULA CEAPLACE (1,17 km²)

Siturile „PRUNDU CU PASĂRI” şi „INSULA CEAPLACE” nu se afla pe teritoriul FLAG, ele aparţinând

teritoriului administrativ al judeţului Constanţa.


46

Cele 18 arii strict protejate includ aspecte reprezentative din punct de vedere al

habitatelor naturale, speciilor protejate de mamifere, insecte, pasari etc.

Tabel Nr.8 „Arii protejate”

Denumirea zonei Suprafață (km²) Caracteristici principale

Roșca Buhaiova

96,25 Prezintă cea mai mare colonie de pelican

comun din Europa

Padurea Letea 28,25 Reprezintă cea mai nordică padure

subtropicala

Lacul Răducu 25 Cuprinde lacuri cu apă dulce, între Chilia și

Sulina

Lacul Nebunu 1,15 Este situat în complexul lacustru Şontea-

Furtuna

Vătafu – Lunguleţ 16,25 Zona este situată în complexul lacustru Roşu

– Puiu și cuprinde bazine acvatice naturale

Pădurea Caraorman 22,50 Prezintă exemplare monumetale de stejari cu

circumferinţa între 4,20 – 4,70 m

Sărăturile Murighiol 0,87 Apele lacului sunt puternic salinizate și

caracterizate printr-o mare bogație de zoo si

fitoplancton

Arinișul Erenciuc 0,5 Este singura zonă forestiera din Deltă în care

arinul negru se dezvoltă compact

Insula Popina 0,98 Prezența izvoare termale

Sacalin – Zatoane 214,10 Prezintă cea mai mare colonie de chire de

mare

Periteasca – Leahova 41,25 Situată în complexul lagunar Razim - Sinoie,

zona reprezintă un mozaic de grinduri şi

lacuri puţin adânci, aflate într-un proces de

continuă îndulcire după închiderea Gurii

Portița și consolidarea plajei litorale.

Lacul Rotundu 2,28 Este situat în complexul lacustru Somova

Parches

Lacul Potcoava 6,52 Este poziționat între lacurile Gorgova și

Obretinul mic, se caracterizează prin

existența unei colonii mixte de stârci,

țigănusi, egrete și cormorani mici


47

Denumirea zonei Suprafață (km²) Caracteristici principale

Lacul Belciug 1,10 Datorită izolării și adâncimii foarte mari (circa

7 m), lacul constituie un loc favorabil

conservării unor specii ale faunei piscicole pe

cale de dispariție

Grindul Chituc 23,00 Zonă situată în extremitatea sudică a

rezervaţiei şi formată dintr-o aglomerare de

lacuri mici, importante pentru migraţia şi

iernatul păsărilor. Vegetaţia este

caracteristică zonelor litorale şi adaposteste

şopârla de nispuri, specie prezentă în

această zonă în număr mare.

Grindul Lupilor 20,75 Localizată între lacurile Razim şi Sinoe, zona

are o mare importanţă pentru reproducerea

naturală a peştilor din speciile: crap , şalau,

plătică , datorită cotelor reduse şi a condiţiilor

favorabile.

Istria Sinoie 4,00 Amplasată în partea de sud-vest a

rezervaţiei, această zonă strict protejată

adaposteşte o mare varietate de specii de

plante, animale şi păsări.

Sursa: Raportul de Mediu a Strategiei de Dezvoltare a Turismului în Județul Tulcea

Roșca Buhaiova – 9.625 ha – Această zonă

protejată include o mare diversitate de biotopi

reprezentativi pentru delta fluvială (plauri plutitori

și fixati, mlaștini stuficole, lacuri, grinduri fluviale,

marginea vestică a grindului marin Letea,

marginea estică a grindului continental Chilia,

gârle naturale, terenuri inundabile, zăloage de

sălcii etc.). Nucleul zonei de protecție îl constituie

lacurile Roşca și Buhaiova. Fauna prezintă la

rândul ei o mare diversitate: vidra, nurca, hermelina, bizamul, câinele enot, vulpea, mistrețul etc.

Din punct de vedere al faunei ornitologice, aici se află cea mai mare colonie de pelican comun din

Europa. Aceeași diversitate este prezentă și sub aspectul lumii vegetale, deși aparent specia


48

dominantă este stuful. Bazinele acvatice sunt invadate de nufăr alb și galben, piciorul cocoșului

etc. În ochiurile de apă din plauri apar plantele carnivore Utricularia și Aldrovanda. În stufărișurile

compacte se concentrează aproape toată flora europeana de plante amfibii, dar și specii rare.

Padurea Letea - 2.825 ha –

Pădurea este așezată pe grindul cu

același nume, unul dintre cele mai

vechi grinduri ale Deltei. Pusă sub

ocrotire încă din anul 1930, Padurea

Letea devine rezervație naturală în

anul 1938. Pădurea este alcătuită în

principal din stejarul de lunca,

stejarul brumariu, plopul alb, plopul

negru, frasinul de lunca, frasinul de

balta, părul, teiul albulmul, arinul

negru (foarte rar). O caracteristică a

zonei o constituie abundența plantelor căţărătoare, liane etc. În covorul vegetal se întalnesc specii

rare ca volbura de nisip, brândușa de nisip, cârcelul. Fauna este reprezentată de codalb,

soimulețul de seară, pupăza, dumbrăveanca și de câteva rarități herpetologice.

Lacul Răducu - 2.500 ha – Se află în partea

centrală a Deltei maritime, într-o zonă de lacuri cu

apă dulce situate între Chilia și Sulina. Bazinele

acvatice sunt înconjurate de grinduri marine cu

soluri sărace.


49

Lacul Nebunu – 115 ha - este situat în

complexul lacustru Şontea-Furtuna, fiind

vestită ca loc de adapost pentru o

multitudine de specii de păsări: colonii de

şiganuş, cormoran mic. Zona mai

adăpostește numeroase specii protejate de

moluşte.

Vătafu – Lunguleţ – 1625 ha - Zona este

situată în complexul lacustru Roşu – Puiu si

cuprinde bazine acvatice naturale: lacurile

Porcu, Porculeţ etc. Aici se regăsesc forme

diverse de relief: grinduri, japşe, depresiuni,

formaţiuni de plauri plutitori şi fixaţi. Complexul

de lacuri şi grinduri fluvio-marine constituie locul

de cuibărit pentru stârcul pitic şi cormoranul

mic.

Pădurea Caraorman – 2250 ha - Zona

forestieră Caraorman ocupă partea centrală a

grindului cu acelaşi nume şi cuprinde cele mai

dezvoltate şi reprezentative dune din Deltă.

Alături de un variat arboret de luncă format din

plop, frasin şi stejar, extremitatea sudica a

pădurii păstrează exemplare monumetale de

stejari cu circumferinţa între 4,20 – 4,70 m.

Asociațiile vegetale găzduiesc animale nevertebrate (îndeosebi insecte) și vertebrate (mamifere).


Ca avifaună, în padure se întâlnește vulturul codalb și corbul. Tot aici se adună pentru cuibărit

numeroase specii de pasari.

Sărăturile Murighiol – 87 ha – Aria

strict protejata Saraturile Murighiol

este situata între localitățile Murighiol

si Plopu, pe terasa Dunării. Apele

lacului sunt puternic salinizate și

caracterizate printr-o mare bogație de

zoo si fitoplancton. Complexul

salmastru găzduieste colonii de

sternide unde cuibăresc piciorongul,

ciocintorsul și raţa. În timpul iernii, înghețul luciului de apă este extrem de tardiv datorită

caracterului salmastru.

Arinișul Erenciuc – 50 ha - Cuprinde arinișul

situat de o parte si de alta a canalului de

acces în lacul Erenciuc și reprezintă un

important loc de cuibărit pentru codalb. Este

singura zonă forestiera din Deltă în care arinul

negru se dezvoltă compact.

50


51

Insula Popina – 98 ha – Insula Popina este situată în nordul lacului Razim, în apropierea

amenajărilor piscicole Iazurile și Sarinasuf. Insula este de fapt un grind continental stâncos care

constituie un important loc de popas al păsărilor migratoare și de cuibărit pentru califarul alb.

Primăvara, în această zonă cu vegetație săracă și pitică se pot întâlni păsări de mlaștină, păsări de

padure, presura cu cap negru, ciocârlia de Bărăgan etc. Fauna de nevertebrate cuprinde la randul

ei rarități ca paianjenul veninos „Vaduva neagra‖ și miriapodul gigant.

Sacalin – Zatoane - 21.410 ha – Situata in estul

depresiunii Dranov, zona Sacalin – Zatoane este

una dintre cele mai vechi părți ale deltei fluvio-

marine. Cele două lacuri principale, Zatonul Mic și

Zatonul Mare își lărgesc continuu legătura cu

Marea Neagră, din cauza abraziunii marine.

Lacurile oferă condiții ideale pentru cuibăritul

lebedei mute. De asemenea, pe insula Sacalin se

află cea mai mare colonie de chire de mare. Insula

Sacalin are formă de semilună, este alcatuită din nisip amestecat cu cochilii și este săracă în

vegetație de sărătura. Este zona cea mai importantă de premigrație și migrație și un spațiu de

iernare pentru circa 100 de specii, dintre care 14 cuibaresc aici.

Periteasca – Leahova - 4.125 ha – Situată în

complexul lagunar Razim - Sinoie, zona

reprezintă un mozaic de grinduri şi lacuri puţin

adânci, aflate într-un proces de continuă îndulcire

după închiderea Gurii Portița și consolidarea plajei litorale. Este o zonă predilectă pentru cuibăritul

califarilor (insula Bisericuța) și totodată pentru refugiul altor specii precum gâsca cu gât roșu.


52

Capul Doloşman - 125 ha - Este reprezentat de

extremitatea estica a promontoriului Dolosman

din apropierea localității Jurilovca, cuprinzând

amplasamentul ruinelor cetății greco-romane

Argamum (sec. VI i.e.n) și zona de abrupt a

falezei. Zona este importantă pentru conservarea

vegetației xerofite, pentru cuibăritul drepnelei

negre, pietrarului negru precum și pentru protecția dihorului pătat, a șarpelui rău și a șarpelui de

apă.

Lacul Rotundu - 228 ha- este un lac de luncă situat

în complexul lacustru Somova- Parches şi reprezintă

ultima zonă de acest fel neafectata de îndiguiri. Lacul

şi vecinătaţile sale prezintă interes deosebit pentru

studiul şi conservarea biocenozelor adaptate la

amplitudini mai mari ale undei de viitura precum şi

pentru reproducerea unor specii de peşti, în special

plătica.

Lacul Potcoava – 652 ha – Este poziționat între lacurile Gorgova și Obretinul mic, se

caracterizează prin existența unei colonii mixte de stârci, țigănuși, egrete și cormorani mici.

Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic, buhaiul de baltă, rața pestriță, rața cu ciuf,

corcodelul cu gât roșu, vulturul codalb precum și un loc de hrănire pentru cufundaci, corcodei,

cormorani mici, stârci, egrete, rațe lingurar, șoim dunărean etc. Zona constituie un loc de refugiu

pentru vidre, nurci, hermeline, mistreți. Fauna piscicolă este reprezentată de o serie de specii

periclitate precum caracuda și linul.


53

Lacul Belciug – 110 ha – Zona protejată

Lacul Belciug se află în insula Dranov, în

ultima meandră a brațului Sfântu

Gheorghe. Datorită izolării și adâncimii

foarte mari (circa 7 m), lacul constituie un

loc favorabil conservării unor specii ale

faunei piscicole pe cale de dispariție

(caracuda, linul, văduvița). Zona este și

un important loc de hrănire pentru

numeroase specii din fauna ornitologică

reprezentate de stârci, egrete, raţe etc. În

stufăriile înconjurătoare se cuibărește cocorul, specie amenințată cu dispariția.

Grindul Lupilor – 2.075 ha - Grindul Lupilor se află între lacurile Razim şi Sinoe şi are o

vegetaţie specifică solurilor nisipoase. Datorită înăltimii reduse şi a condiţiilor favorabile, zona este

importantă pentru reproducerea naturală a peștilor și pentru iernarea păsărilor, reprezentând un

important refugiu de cuibărit și hrană. De asemenea, câteva mamifere foarte rare, cum ar fi

bursucul sau şacalul auriu, poposesc aici iarna, când lacurile Razim si Sinoe sunt înghețate. Zona

are o mare importanţă pentru reproducerea naturală a peştilor din speciile: crap, şalau, plătică ,

datorită cotelor reduse şi a condiţiilor favorabile.

Grindul Chituc - 2.300 ha - Zona Chituc este situată în extremitatea sudică a rezervaţiei şi

este formată dintr-o aglomerare de lacuri mici, importante pentru migraţia şi iernatul păsărilor.

Vegetaţia este caracteristică zonelor litorale şi adaposteste şopârla de nispuri, specie prezentă în

această zonă în număr mare. Grindul Chituc este singurul în care se mai poate întalni şacalul.

Istria - Sinoie -400 ha- Amplasată în zona de sud-vest a rezervaţiei, această zonă strict

protejată adaposteşte o mare varietate de specii de plante, animale (broasca ţestoasă de uscat,

şarpele rău, broaşte râioase sau broasca săpătoare balcanică, ultima observabilă doar pe timpul

nopţii - pe durata zilei ea stă îngropată în nisip) şi păsări (califarul alb, rațe, gâște și foarte multe


54

specii limicole). Zona Istria- Sinoie are, de asemenea, o valoare arheologică deosebită, aici

găsindu-se ruinele cetăţii Histria, ridicată în anul 657 Î.Hr. de grecii din Milet.

Zonele descrise anterior sunt zone cu regim de protecție integrală, în cadrul cărora se

pot desfășura doar activități care au ca obiective cercetarea în scopul menținerii calităților ariilor

protejate, respectiv cercetarea biologică. În ceea ce privește posibilitățile de dezvoltare economică

a zonei Grupului pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării (investiţii în valorificarea potenţialului

turistic, promovarea tradiţiilor, susţinerea mediului etc.), ele sunt aplicabile în special în zonele

tampon şi economice de pe teritoriul rezervației.

De asemenea, o importanţă majoră a patrimoniului de mediu prezentat anterior o

reprezintă posibilitatea dezvoltării sale în scop turistic, întrucât majoritatea localităţilor din teritoriul

FLAG vizat dispune de zone naturale cu un potențial turistic deosebit de ridicat dar insuficient

valorificat.

La nivelul Grupului pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, un patrimoniu natural

impresionant se regăsește nu doar în cadrul zonelor strict protejate menționate anterior, ci

și la nivelul comunelor din Grup, el putând fi valorificat în scop turistic, contribuind astfel

semnificativ la dezvoltarea durabilă a comunităților locale.

Patrimoniu cultural

Zonarea teritoriului in 6 unitati distincte dar cu un grad ridicat de coerenta interna si –

de asemeni - interconectate, ilustreaza nu numai bogatia ci si caracterul integrat al

potentialului cultural al zonei FLAG :

Zona C.A. Rosetti – Periprava

Zona Chilia;

Zona Crișan;

Zona Isaccea- Somova;

Zona Jurilovca – Sarichioi – Enisala:

Zona Mahmudia- Murighiol;


55

Zona Sfântu – Gheorghe Sulina;

Zona Văcăreni – Luncăvița – Grindu;

Zona C.A. Rosetti – Periprava

1.Biserici:

1.1. Bisericile lipovenesti din Periprava

1.2. Biserica din Letea

2. Alte obiective de interes turistic:

2.1. Fântânile cu cumpănă;

2.2. Moara de vânt C.A. Rosetti - reconstruită recent de câţiva meseriaşi din sat. Moara a făcut

parte dintr-un grup masiv de astfel de construcţii care împânzeau, cu decenii în urmă, câmpul din

preajma satului şi cel de la Periprava.

2.3. Pădurea Letea - este situată în partea de nord a Deltei, la est de comuna C.A.Rosetti. Zona

strict protejată cuprinde doar o parte din suprafața totală a padurii, parte ce a fost pusă sub ocrotire

înca din anul 1930 și devenită rezervație naturală începand cu 1938.

2.4. Dunele de nisip;

2.5. Sărăturile mari;

2.6. Canalul Magearu;

2.7. „Hergheliile sălbatice"- sunt grupuri de zeci sau sute de cai sălbăticiţi care oferă veritabile

spectacole în timp ce aleargă pe grinduri;

3. Arhitectura tradițională:

Gospodăriile au grădini mari, cu soluri nisipoase, pe care localnicii cultivă, totuși, cereale,

legume sau vița de vie. Uimeşte curățenia, ordinea desăvârșită din gospodarii, în ciuda sărăciei pe

care o degaja imaginea caselor, multe părăsite, altele în stare de ruină. Cea mai mare parte a

caselor din lut sunt acoperite cu stuf, aproape în fiecare curte existând câte o grădinița cu flori.


56

Casele sunt amplasate cu latura secundară spre drum, fiind libere (nu sunt împrejmuita

spre exterior). Fațada are în general prispă și stâlpi. Se remarcă prezența bucătariei de iarna –

specifica localității Letea și, în general, comunităților dezvoltate.

(Casa tradițională din Letea)

Indiferent de materialul de construcție, acoperișul este în două ape sau cu frontonul

„retezat‖ în partea superioară. Decorativismul arhitetctural este tipic slav: razele soarelui, sirena

(reprezentare plastică a duhurilor întalnite în mitologia slavă). Alte valențe artistice sunt date de uși

și ferestre cu porțiuni realizate la strung. Plafonul este format din grinde longitudinale „cosoroabe‖

(grinzi transversale), peste care se pune stuf și se lipesc cu ceamur. Unele case sunt învelite

„nemțeste‖ cu stuful mărunt, retezat și bătut pe toată suprafața acoperișului. Casele învelite

„ruseste‖ au stuf cu tulpină groasa și lungă cât panta acoperișului.

În interiorul locuinței, un element caracteristic este lijanca – pat de pământ construit

langă soba care se încălzește în timpul iernii: căldura sobei (vetrei) este dirijată printr-un circuit de

fumuri creat în „patul de pământ‖. Pentru construcția sistemului de încalzire sunt folosite ceamur,

chirpic, piatra, caramida, bare din fier, lemn.


57

4. Tradiții și obiceiuri locale:

Portul tradițional e format din cămașă (rubască), fustă (iubcă), rochie (platia), brâu (pois),

legatură pentru cap a femeii (chicica) și se păstrează în proportie de 89 -90%, în special cu prilejul

sărbătorilor religioase. Cromatica utilizată are tonuri și nuante tari (rosu, albastru, verde, roz).

5. Legende locale care pot fi valorificate in scop turistic:

5.1.Conform legendei, Pădurea Letea ar fi fost plantată în mod artificial de un paşă turc din Tulcea,

al cărui nume a fost uitat. Niciun argument ştiinţific nu confirmă, dar nici nu contrazice în totalitate

această presupunere.


6.1. Lagărul comunist de muncă forţată Periprava- este unul dintre lagărele de exterminare a

rezistenţei anticomuniste din perioada dictaturii staliniste. Deținuții politici erau siliți să facă muncă

forțată la tăiatul stufului cu norme epuizante sau să construiască baraje. Mai mult de două sute de

corpuri fără nume sunt înmormântate în cimitirul satului și se bănuiește că alte sute zac în gropi

comune neidentificate, lângă ruinele fostului gulag românesc.

7. Bucătăria tradițională

7a. Bucatărie specific lipovenească: ciorba cu varză, varză cu orez, varenichi (coltunasi) cu

varza, brânză, dovleac, fracituri din pește, pește sărat uscat, peste crud sarat, pampuschi

(branzoiaice).

8. Mesteșuguri tradiționale

8.a. Prelucrarea lemnului (dulgherit, tamplarie);

8.b. Fierarie, prelucrarea stufului si a rachitei;

8.c. Prelucrarea lutului;

8.d.Prelucrarea fibrelor de animale (lăna) cu toate fazele (spalat, daracit, tras la vartelnita, tors,

țesut (împletitul ilicelor de lana);


58

9.Tipuri de turism practicate

9.a. Turism piscicol;

9.b. Turism cultural;

9.c. Agroturism;

Zona Chilia

1.Biserici:

1.1.Biserica„Sfintii Voievozi” din Chilia Veche - este cea mai

înaltă din țară, după Biserica Neagră din Brașov. A fost construită

în 1854 cu permisiunea Imperiului Otoman, stăpân pe atunci la

Gurile Dunării. În timpul celui de-al doilea război mondial, biserica

„Sfinții Voievozi‖ din Chilia a fost observator militar, multe dintre

fisurile zidurilor datând din acea perioada.

Din turla bisericii se văd Marea Neagră, rezervația Roșca -

Buhaiova, precum și orașul Chilia Nouă din Ucraina.

1.2. Schitul Sf. Atanasie - este singura mănăstire aflată pe teritoriul Deltei Dunării, a cărei

singură cale de acces este cea pe apă. Se află pe canalul Batag – grindul Stipoc, la circa 5 km de

satul Chilia Veche. Mânăstirea are inclusiv seră și gradină de legume.

1.3. Biserica ortodoxa de rit vechi, prezintă icoane rusești de o mare vechime.

2.Meşteşuguri specifice:

Atelierul de împletituri din papură infiinţat de Fundaţia Principesa Margareta și Asociația

Locală Nufărul Alb valorifică în mod creativ una dintre cele mai importante resurse naturale ale

zonei.

3.Tipuri de turism practicate:

3.a. Turism de agrement şi odihnă- plimbări pe lacurile Matita, Merhei, Babina;


59

3.b. Turism cultural şi religios – vizitarea bisericii din Chilia Veche și a schitului Sf. Atanasie;

3.c. Turism piscicol – în special pescuitul la crap – pe bra’ele Babina și Comorovca;

3.d. Agroturism – practicat în gospodăriile localnicilor;

4. Tradiţii gastronomice:

4.1. Borșul de pește;

4.2. Mancăruri tradiţionale din pește


O constantă a peisajului rural sunt vechile case cu pereţi de lut, cu acoperiş din stuf, alături

de care au aparut pe timpul comunismului și încă mai continuă sa apară, în perioada actuală,

construcţii noi - nearmonizate, însă, cu specificul zonei.

6. Legende locale care pot fi valorificate în scop turistic:

6.1. Se crede ca la marginea sud-estică a Merheiului Mare s-ar fi aflat Pseudo Stoma (gura falsă),

despre care aduce aminte geograful antic Ptolomeu Claudiu (sec. II e.n.), dorind să arate că

această gură nu avea ieşire la mare iar navigatorul care ar fi folosit-o s-ar fi putut înşela încercand

să iasa pe aici cu corabia.

7. Evenimente locale:

7.a. Serbările Comunei Chilia Veche - 09 septembrie

Zona Crişan

1.Monumente :

1.1.Monumentul istoric/ Obeliscul de la Mila 13, ce datează din 1896;


2.1.Centrul de informare ARBDD;

2. Tipuri de turism practicate:


60

2.a. Turism de agrement şi odihnă – plimbari pe canalele limitrofe sau în pădurea Caraorman la

„nisipurile miscatoare‖;

2.b. Turism piscicol și de vânătoare - în zonele de pescuit sportiv şi vânătoare;

2.c. Agroturism – în pensiunile tradiționale și gospodăriile locale;

2.d. Birdwatching – practicat aproape pe toate speciile de pasari întalnite în Delta Dunării;

3. Obiceiuri locale/manifestări culturale anuale:

3.a. Ansamblul Folcloric de Cântece Tradiționale Lipovenești „Privighetorile Deltei‖ din Crișan;

3.b. Ansamblul Folcloric de Cântece și Dansuri din Mila 23.

4.Tradiţii gastronomice:

4.a. Borșul de peste;

4.b. Produse şi subproduse tradiţionale din pește;

4.c. Tuica de menta, produs cu valoare de brand;

4.d. Gastronomie specific ucrainiană: borş ucrainean, „harcio‖, „sverh‖, etc.

Zona Isaccea - Somova

1. Situri arheologice:

1.a. Cetatea romană și medievală timpurie Noviodunum, cod LMI TL I s A 05804 – se află în

partea de est a orașului Isaccea, în puctul Eschi – Kale (în limba turcă Cetatea Veche). Datează

din secolele I – III și a avut de-a lungul timpului un rol militar și comercial important, fiind așezată în

dreptul unuia dintre vadurile Dunării, pe un promontoriu înalt de peste 20 m. Prin vestigiile şi

elementele de fortificaţie descoperite, este, fără îndoială, cel mai important sit arheologic din

Dobrogea.

1.b. Asezarea neolitica “Suhat”- veche de peste 7.000 de

ani;


61

2. Biserici și mânăstiri:

2.a. Biserica Ortodoxă cu hramul „Sfantu Gheorghe”, cod LMI TL II m B 06007, a fost

construită în anul 1862 pe locul unei biserici mai vechi ce aparţinuse grecilor care, la rândul lor, o

preluaseră de la armeni. Urmele primei biserici armene de sub actuala biserică datează de la

începutul secolului XVI.

2.b.Geamia – Biserica este veche de peste 300 de ani şi se numară printre puținele lăcașuri de

cult musulman păstrate până azi în Dobrogea.

3.Alte obiective culturale:

3.a. Mormântul lui Isaac Baba, este de cult mahomedan, a cărui poveste seamănă cu legenda

―călărețului fără cap‖.

4. Obiceiuri locale/Tradiţii culturale și etno-folclorice:

4.a. Vatra folclorică Peceneaga, Turcoaia, Isaccea, Măcin, Dăeni, Dorobanţu, Ostrov (caracter

anual);

4.b.―Vremea culesului – Sărbătoarea Recoltei‖ – serbare câmpenească la Isaccea;

4.c.―Colinde şi obiceiuri de iarnă‖ – festival anual de colinde, Isaccea;

4.d. Zilele Culturii la Isaccea – manifestare multiculturală anuală – Isaccea;

4.e. Ansamblul Folcloric „Dunăreanca‖ al Casei de Cultură Isaccea.

5. Tradiţii gastronomice:

5.a.Borșul de pește;

5.b.Diverse preparate şi semipreparate din pește;

5.b.Produse specifice gastronomiei orientale (baclavale, braga etc,).

6. Meşteşuguri tradiţionale:

6.1. Împletituri din papură (Somova).

7. Legende locale care pot fi valorificate turistic:

7.1 Legenda „calaretului fara cap”: Legenda menționează că în localitate s-ar fi descoperit un

sarcofag cu osemintele lui Isak-Baba, întemeietorul Isaccei, care a căzut în luptele turcilor cu

moldovenii. În ultima luptă de la malul Dunării Isac-Baba şi-ar fi pierdut capul, după care, calul său


62

l-ar fi adus, fără cap, până la locul unde se află astăzi mormântul. În cinstea sa s-a ridicat un

monument iar aşezarea a primit numele de Isaccea.

Zona Jurilovca – Sarichioi - Enisala

1. Situri arheologice:

1.a. Cetatea greco-romana Orgame (Argamum),

cod LMI TL I s A 05808, situată la Capul

Doloșman, în proximitatea localității Jurilovca (5

km), este prima cetate de pe teritoriul României

menționată într-un izvor antic și întemeiată de

greci. Săpăturile efectuate la nivelul acestei zone

au evidențiat mai multe perioade de locuire:

elenistică, romană, romano-bizantină. Ultima

perioadă (secolele IV—VI e.n.) se conturează mai

clar prin ziduri de incintă, cu turnuri exterioare, de formă pătrată, ruine ce amintesc de arhitectura

altor cetăţi similare ca mărime din Bizanţ. Zidul împrejmuitor - ca şi la Histria - este gros de

aproape 3 m. Drumul de acces a fost recent reabilitat.

1.b. Cetatea medievală Enisala, cod LMI TL I s A 05785, este o fortificație militară de formă

poligonală, construită pe cel mai înalt promontoriu situat între lacurile Babadag și Razim, pe o

suprafață de 0,3 ha. A făcut parte din lanțul de colonii genoveze care includea orașele din Deltă

până la Cetatea Albă de la Gurile Nistrului și Caffa și Balaclava din sudul Crimeei. Cetatea se află

în proximitatea localității Enisala.

2.Muzee:

2.a. Gospodăria ţaraneasca in situ de la Enisala. Reprezintă sinteza arhitecturii tradiționale din

nordul Dobrogei de la începutul secolului XX: casa cu tindă centrală și două camere, bucătarie de

iarnă și magazie, prispă cu balustradă și stâlpi. Gospodăria se află în administrarea Institutului de

Cercetări Eco Muzeale Tulcea.


63

3. Alte obiective de interes istoric:

3.1. Cele șase clădiri construite la Zebil de Mihail Moruzov (întemeietorul şi şeful Serviciului

Secret de Informații al Armatei Române în perioada 1924-1940).

- dintre acestea, cele mai reprezentative sunt fosta Şcoala Primară de Stat Simeon Moruzov

(inaugurată pe 8 nov 1937), Conacul Moruzov (în care acum funcţionează Centrul de Recuperare

şi Reabilitare Neuropsihică), Primăria.

4. Traditii si obiceiuri:

4.1. Costumul tradiţional - se remarcă prin cromatica în tonuri şi nuanţe tari (roşu, albastru,

verde, roz) şi se poartă în mod deosebit la sărbători. Unele piese de port s-au modificat iar altele

şi-au păstrat forma: rubaşca, cămaşa bărbătească, pois-ul (brâul purtat atât de bărbaţi cât şi de

femei).

4.2. Festivalul Solzilor de Pește – 1 septembrie, Sarichioi

4.3. Serbarea Borșului de Pește – 14-18 octombrie, Jurilovca

4.2. Festivalul Vinului Pelin – 26 octombrie, Zebil (Sarichioi)


Casele tradiționale sunt construite din lut și stuf, uneori căptuşite cu scânduri. În unele curți

încă mai există chiar cuptor pentru paine și „bănia‖ – baia ruseasca de aburi, cu una sau două

încăperi. Aburul este produs de pietre încălzite, peste care se toarnă apă.

6.Gastronomie tradițională:

- cuprinde „mâncăruri lipovenesti‖ ca: ciorba cu varză, varza cu orez, varenichi (colţunaşi) cu

varză, brânză, dovleac, răcituri din peşte, peşte sărat uscat, peşte crud sărat, pampuschi

(brânzoaice);

7.Tipuri de turism practicate:

7.a. Turism de agrement şi odihnă;

7.b. Turism cultural şi religios;

7.c. Turism piscicol;

7.d. Agroturism;


64

8. Legende locale care pot fi valorificate turistic:

8.1. Conform legendei, denumirea de „Jurilovca‖ provine de la un localnic numit Jurilca (lipovean),

fapt care atestă că trecutul aşezării este legat de cel al pescarilor lipoveni, veniți în zonă în secolul

al XVIII-lea, sub conducerea lui Ignat Nekrasov din regiunea Cubanului de unde, ca urmare a

persecuţiilor patriarhului Nicon, s-au refugiat în Delta Dunării şi pe malul Razelmului. Denumirea

de lipoveni vine de la cuvântul rusesc „lipa‖, care înseamnă „tei‖.

8.2. În legătură cu interesul pe care-l acordă locuitorii viticulturii, o legendă preluată şi de Mihail

Sadoveanu în povestirea „In satul Sarichioi‖ noteaza că viţa de vie ar fi provenit de pe o corabie

eşuată, originară din vestul Europei (Italia sau Franţa).

8.3. Conform legendei localității denumirea satului Zebil (parte componentă a comunei Sarachioi)

este prescurtarea cuvântului turcesc Siubiulias care se traduce ―pomană de apă a lui Iulias‖

deoarece, în mijlocul acestei pustietăţi lipsite de apă bună, un turc cu numele de Iulias a construit o

cişmea pentru a potoli setea drumeţilor şi păstorilor de vite. Această cişmea, reparată pe la 1908

de către locuitorul Enachi Mărza, există şi astăzi, refăcută din piatră şi ciment.

Zona Murighiol – Mahmudia

1.Situri arheologice:

1.a. Cetatea romană Halmirys, situată la 2.5 km est de satul Murighiol, în punctul cunoscut sub

numele de „Bătăraia", „Geneviz -Kaleh" „Cetatea" sau „Cetăţuia", pe şoseaua ce duce de la Tulcea

la Dunavăţul de Jos, este un sit arheologic romano - bizantin de formă trapezoidală, cu o suprafață

de circa 2 ha, 15 turnuri, 3 porți și 3 valuri de apărare. În anul 2001, în cadrul cetății, a fost

descoperită cripta care adăpostea rămășițele sfinților Epictet și Astion, martirizați în anul 290 d.Hr.,

în timpul domniei împăratului Dioclețian. Cetatea se află în proximitatea localității Murighiol, drumul

de acces fiind în stare bună.

1.b. Cetatea Romană Salsovia- este situată în proximitatea localității Mahmudia și a funcţionat

drept cast militar încă din prima jumătate a sec. III, pentru ca ulterior să fie anexă la Legiunile


65

militare romane. Zidurile cetății antice, groase de 2 m, au fost afectate atât de factorii naturali de

eroziune, cât şi de efectele celui de-al doilea război mondial.

1.c. Cetatea Nufaru /„Prislav” este construită de bizantini la sfârșitul secolului X, fiind funcțională

până la invazia mongolă din secolul XIII.

2.Meşteşuguri specifice:

2.a. Atelierul de împletituri din papură de la Mahmudia este singurul în incinta căruia se

realizează produse din papură cu valoare de brand de pe teritoriul FLAG. Specifice atelierului de la

Mahmudia sunt originalitatea modelelor şi pictura în culori tari, ca de exemplu albastrul folosit în

arhitectura rusească tradiţională.


3.a. Festivalul de teatru pentru amatori “Salsovia” de la Mahmudia este singurul festival de

teatru organizat în mediul rural din România;

3.b. Serbările Apei și Pescuitului - 15-17 septembrie la Murighiol.

3.c. Hramul Mănăstirii Halmyris – Sarbătoarea Sfinților Epictet şi Astion – 7-8 iulie la Murighiol

3.d. Ansamblul Folcloric „Katiusa‖ al Comunității Rușilor Lipoveni din Mahmudia.

4.Tradiţii gastronomice :

4.a. Borşul de peşte;

4.b. Mâncăruri tradiţionale din peşte;


5.a. Turism de agrement şi odihnă;

5.b. Turism cultural şi religios;

5.c. Turism piscicol;

5.d. Agroturism;

6. Biserici şi mânăstiri:

6.1. Biserica de rit vechi pictată exterior de la Mahmudia;


66

6.2. Mănăstirea Halmyris- se află la o distanță de aproximativ 2 km de ieșirea din localitatea

Murighiol, pe drumul pietruit înspre Dunăvățu de Jos, imediat după ruinele cetăţii Halmyris;

7.Alte obiective de interes turistic:

7.1. Cazematele de la Mahmudia- datează din timpul primului razboi mondial, situate fiind pe

culmea primului dintre dealurile Beștepe (la stația meteo).

7.2. Casa Pescarului este un mini-muzeu iniţiat de comunitatea locală care oferă vizitatorilor

secvenţe din viaţa comunităţilor de pescari din Delta Dunării. La Casa pescarului se poate mânca

peşte prăjit, borş de peşte gătit de localnici, amatorii având ocazia să înveţe să gătească ei înșiși

ciorba de peşte ca în Delta Dunării.

7.3. Observatorul de păsări este situat în proximitatea ruinelor cetăţii Salsovia.

8.Legende locale care pot fi valorificate in scop turistic:

8.1. Legenda localitatii Mahmudia- conform acesteia sultanul Mahmud se hotărăşte să viziteze

satul despre care se spunea că are locuitori primitori. În timpul vizitei, sultanul se îndrăgosteşte de

o fată. Îi cere după puţin timp să se căsătorească, însă aceasta îl refuza. Sultanul se înfurie

spunându-i că, în cazul în care până la apusul soarelui nu-i ţese o cămaşă care să nu ardă în foc

şi să nu se ude în apă, îi va ucide iubitul. Tristă şi fără speranţă, fata se duce pe malul apei şi

începe să plângă, până când zâna Dunării se ridică şi îi oferă cămaşa cerută. Nu cu mult timp

înainte, însă, iubitul ei este luat prizonier pentru a fi ucis. Fata ia cămasa şi, alergând în urma

trăsurii sultanului strigă: „ MAHMUD, IA!‖ (Mahmudia).

Zona Sulina – Sfantu Gheorghe

1. Patrimoniu cultural arhitectural:

1.a. Palatul Comisiunii Europene a Dunării, Sulina - Fostul Palat al Comisiei Europene a

Dunării a fost construit între anii 1860-1868, fiind, de atunci și până în prezent, cea mai

impunătoare clădire a Sulinei.


67

Palatul a servit, între anii 1868-1921, ca sediu administrativ al Comisiei Europene a

Dunării, fiind ulterior preluat de Statul Român. Grav afectat de bombardamentele din Primul Război

Mondial, este reabilitat mai târziu iar începând cu anul 1948 devine sediul Administrației Fluviale a

Dunării de Jos, filiala Sulina.

1.b. Farul Comisiunii Europene a Dunării din Sulina are o înălțime de 17,3m, fiind construit din

caramidă. Construcția a fost finalizată în anul 1870 și s-a executat după planurile inginerului Ch.

Hartley. Astăzi este sediul unui punct muzeal, în cadrul ICEM Tulcea. Expoziţia din interior

prezintă, prin documente şi fotografii, istoria Sulinei în perioada Comisiunii Europene a Dunării şi

viaţa a două personalităţi marcante legate de oraş: dirijorul George Georgescu şi scriitorul Jean

Bart.

1.c. Farul Nou din Sf. Gheorghe este o fostă construcţie din lemn realizată de turci în 1865 la

aproximativ 4 km sud de sat, pe o mică insulă, pe locul vechiului Far Turcesc- ce avea, la

momentul construirii, o înălţime de 19,8 m şi era menit să orienteze drumul navelor pentru a evita

posibilele bancuri de nisip de la gura Dunării. S-a încercat conservarea farului ca monument istoric

şi ca punct de observaţie ornitologică, dar cineva i-a dat foc în 1983. Farul cel nou a fost construit

în 1968 și are forma unei prisme cu baza triunghiulară, o înălţime de 57 m şi un sistem de oglinzi

care reflectă lumina până la 50 de km.


68

1.d. Farul Vechi din Sulina (Farul Observator) a fost construit de către Comisia Europeana a

Dunării în 1887. Se află în aval de Sulina, pe malul stâng al Dunării. Accesul se face doar cu

barca, deoarece digul de nord, pe care se putea ajunge pe jos, are o spărtură care-l face

inutilizabil. Farul observator reprezintă locaţia de unde s-au realizat filmări pentru filmul "Toate

pânzele sus". În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, marina militară germană l-a transformat

în punct de observaţie.

1.e. Farul de pe digul de sud. Cu o înălţime de 11,6 metri şi construit din metal uşor, farul a fost

dizlocat de pe postamentul său în anul 1922, datorită începerii lucrărilor de prelungire în mare a

digurilor de protecţie a gurii Canalului Sulina. În 1960 a fost reinstalat aproape de capătul digului

de sud al gurii Canalului Sulina.

1.e. Turnul de apă. Data exactă a construcţiei acestui obiectiv nu se cunoaşte, însă el se află în

stare foarte bună de funcţionare şi astăzi. Conform istoricilor, în timpul celui de-al Doilea Război

Mondial, armata germană a încercat să arunce întregul edificiu în aer, însă nu a reuşit decât să

spulbere partea sa superioară.

2. Arhitectura tradiţională specifică a orașului Sulina s-a dezvoltat ca urmare a interferenţelor cu

stilul arhitectural contemporan. Specifice Sulinei sunt casele cu temelie înaltă din piatră, învelite cu

olană şi care au la parter ateliere meşteşugăreşti, prăvălii sau cafenele. Un element aparte îl

reprezintă casele din incinta Comisiei Europene a Dunării și din jurul farului, construite între 1868 -

1869, care trimit spre occident, în ciuda eclectismului perioadei.

3. Arhitectura rurală specifică zonei, cu planimetrie și elevație caracteristică satelor din Deltă,

este reprezentată de case aflate la periferie.

4. Clădirile industriale de pe malul stâng al Dunarii reprezintă un potenţial patrimoniu cultural -

industrial.


69

5. Biserici:

5.a. Catedrala Ortodoxă Sfântul Nicolae din Sulina, patrimoniu cultural național, a fost

construită în mai multe etape între anii 1910 – 1938, temelia sa fiind pusă de însuși regele Carol I

cu ocazia vizitei din 1910. În arhitectura edificiului, de

influență românească, se remarcă brâul în torsadă și

medalioanele exterioare realizate în mozaic.

5.b. Biserica Ortodoxa de Rit Vechi din Sulina,

patrimoniu cultural național, a fost construită în anul 1866

şi are o evidentă influență rusească. Deoarece în sec. XIX

era singura biserică din oraș în care se oficia cultul crestin, a

fost declarată de Episcopia de la Galați, biserică

catedrală. Monumentul a intrat , începând cu anul 2009, în Planul Național de Restaurare a

Monumentelor Istorice.

5.c. Biserica Grecească din Sulina a fost construită în anul 1869, respectând stilul bisericilor

grecești din sec. XIX din Dobrogea, cu frontonul de deasupra intrării stilizat și cu o singură turlă

joasă, de dimensiuni mici. În fața bisericii se află, separat de clădire, un turn clopotniță. În interior

se remarcă altarul vopsit alb și un baldachin din lemn sculptat cu motive florale funerare, alb cu

detalii aurii.

5.d. Biserica Romano-Catolică din Sulina a fost construită în 1865, este trinavată și are un

acoperiș unic pe toată lungimea sa. Interiorul este înalt și bine luminat datorită celor patru ferestre

cu vitralii.

6. Case memoriale:

6.a. Casa memorială „George Georgescu” din Sulina este locul nașterii celebrului dirijor

George Georgescu. În prezent, se află într-o stare avansată de degradare.

6.b. Casa în care a locuit scriitorul Jean Bart (Eugeniu Botez) este un imobil din secol XIX, ce

prezintă o arhitectură unică. Oficial, obiectivul nu are statut de casă memorială.


70

7. Alte obiective de patrimoniu:

7.a. Cimitirul Maritim din Sulina, înființat în 1864, este locul unde au fost îngropați în special

străini şi foști angajați ai Comisiunii Europene a Dunării, dar și marinari sau comercianți de diverse

naționalități. În funcție de principalele confesiuni religioase, cimitirul este delimitat în: creștin

(cimitirul bisericilor europene occidentale, cimitirul ortodox, cimitirul ortodox de rit vechi), cimitirul

musulman şi cimitirul evreiesc.


8.a. Turism de agrement şi odihnă - plaja / cură de băi şi soare, plimbari cu barca;

8.b. Turism cultural şi religios – patrimoniul cultural al orasului Sulina, patrimoniul etnografic al

localitatii Sf. Gheorghe;

8.c. Turism piscicol – pescuit sportiv;

8.d. Birdwatching – zona Sf. Gheorghe și Sulina;

8.e. Agroturism;


9.a. Obiceiuri locale specifice comunităților rurale:

Catalaua - de Sfântul Andrei

Vecera - în Ajunul Crăciunului pe stil vechi (6 ianuarie)

Melanca sau Malanca – manifestare de tip carnavalesc practicata în ziua de Anul Nou.

9.b. Festivalul gastronomic D`ale Gurii Dunării este o competiție între echipe de bucătari din

diferite comune ce se organizează anual, pe data de 29 iunie, de ziua Dunării.

9.c. Festivalul de film ANONIMUL, organizat anual la Sf. Gheorghe, începând cu 2004.

Fundaţia Anonimul mai organizează în localitate, pe parcursul verii, o serie de evenimente

culturale: festivalul de poezie, tabăra de sculptură, festivalul de muzică tânără.

9.d. Festivalul "Cântecele Mării"- 13 iulie, Sulina;

9.e. Serbările Deltei "Festival Folcloric al Minorităților Etnice din Delta Dunării" - 27-28 iulie,

Sulina;

9.f. Festivalul Național de Creație și Interpretare Muzicală Sulina- 24-26 august, Sulina.

10. Legende locale care pot fi valorificate în scop turistic:


71

10.1. Există o legendă care menționează că pentru a citi inscripţia aparent ilizibilă de pe

„Mormântul Piratului‖ –singurul mormânt de pirat din Europa, este necesară prezența în cimitir, la

primele ore ale dimineţii, şi plăcaii cu puţină apa sfințită. Abia după ce apa se usucă se poate citi

textul săpat în mozaic.

10.2. Povestea legata de viața și moartea prinţesei Ecaterina Moruzi, nepoata voievodului

moldovean Ioan Sturza, a cărei viaţă începe la Constantinopole şi se încheie în cimitirul Sulinei.

10.3. Legenda conform căreia la Sulina s-ar fi oprit Regina Olandei și ar fi cerut un pahar cu

apă. O bătrână i-a oferit cu cana apă din Dunăre iar ea, uimită că într-un port cu activitate intensă

apa de consum nu este filtrată, a facilitat construcţia castelului de apă, acesta fiind darul ei către

oamenii din oraș. Construit în 1897, castelul funcţionează şi astăzi.

Zona Văcăreni – Luncavița – Grindu

1.Biserici și monumente:

1.1. Fară să aibă un patrimoniu cultural remarcabil, comunele Văcăreni și Luncaviţa sunt situate la

distanţe accesibile de o serie de obiective de interes turistic, ceea ce dă posibilitatea statuării unor

trasee pentru turism cultural şi religios. Dintre aceste obiective se amintesc mănăstirea Saon,

mănăstirea Celic-Dere, mănăstirea Cocoş, bazilica Niculiţel, cetatea Noviodunum (Isaccea),

cetatea Dinogeția (Garvan).

1.2. Grindu: capela cu grup monumental ridicată în memoria victimelor acidentului naval

„Mogoșoaia‖;

2.Traditii si obiceiuri/ sarbatori anuale:

2.1. Sarbătoarea Florilor de Tei (luna mai, Luncavița);

3.Meșteșuguri tradiționale:

3.1. Tradiție în domeniul împletiturilor din papura, meștesug practicat și astăzi de localnici pe scară

largă (Luncavița);


72

După cum se poate observa, patrimoniul cultural şi arhitectural al teritoriului

Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării este unul deosebit de bogat ale

carui influenţe se resimt asupra tuturor comunităţilor locale din zonă. În acest sens,

accesarea fondurilor FEP va permite valorificarea potenţialului cultural din cadrul FLAG şi

va asigura o dezvoltare echilibrată pe termen scurt, mediu și lung.

Economia locală

În cadrul acestei secţiuni se va realiza o descriere amănunţită a principalelor sectoare

economice FLAG (inclusiv cel meşteşugăresc şi de artizanat) şi, totodată, se va prezenta modul de

repartizare a populaţiei active pe principalele domenii de activitate. O structură a economiei pe

sectoare (industrie, comerţ, servicii, construcţii, agricultură, pescuit etc.) precum şi o evoluţie a

pieţei muncii în ultimii 5 ani se vor prezenta detaliat pentru o identificare corectă a mecanismelor

economiei locale înregistrate la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării.


73

Repartizarea populaţiei active (personal salariat) în anul 2009

Tabel Nr.9 „Repartizarea populaţiei active în anul 2009”

Sector Sector

Populaţia agricol industrial Sector de

activă (inclusiv şi de comerţ Servicii

pescuitul) artizanat

TOTAL 5399 619 794 580 3406

% 100.00% 11.47% 14.71% 10.74% 63.09% Sursa: Directia Judeteana de Statistica Tulcea

Conform menţiunilor din ghid, populaţia activă s-a calculat ca populaţie salariată.

Grafic Nr.3 „Populația activă 2009”

Elaborare proprie pe baza datelor furnizate de INS


Tabel Nr.10„Repartizarea populaţiei active în anul 2008”

Sector Sector




TOTAL 5494 518 1055 566 3355

% 100.00% 9.43% 19.20% 10.30% 61.07%

Sursa: Directia Judeteana de Statistica


74





Sector Sector




TOTAL 5194 372 1074 868 2880

% 100.00% 7.16% 20.68% 16.71% 55.45% Sursa: Directia Judeteana de Statistica


75





Sector Sector

Populaţia agricol industrial Sector de Servicii

activă (inclusiv şi de comerţ


TOTAL 5671 517 1080 1230 2844

% 100.00% 9.12% 19.04% 21.69% 50.15%



76





Sector Sector




TOTAL 5816 571 1316 1233 2696

% 100.00% 9.82% 22.63% 21.20% 46.35%



77



Tabel Nr.14„Repartizarea populaţiei active pe anii 2005-2009”

Sector Sector

Populaţia activă agricol industrial Sector de

Servicii (inclusiv şi de comerţ


2005 100,00% 9,82% 22,63% 21,20% 46,35%

2006 100,00% 9,12% 19,04% 21,69% 50,15%

2007 100,00% 7,16% 20,68% 16,71% 55,45%

2008 100,00% 9,43% 19,20% 10,30% 61,07%

2009 100,00% 11,47% 14,71% 10,74% 63,09% Elaborare proprie pe baza datelor furnizate de INS


78

Tabel Nr.15 „Repartizarea populaţiei active în medie pe anii 2005-2009”

Perioada

Populaţia

activă

Sector agricol

(inclusiv pescuitul)

Sector industrial

şi de artizanat

Sector de

comerţ

Servicii

2005-2009 100,00% 9,40% 19,25% 16,13% 55,22%


În urma analizei datelor statistice prezentate anterior, se pot trage următoarele concluzii:

La nivelul Grupului pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării populaţia activă îşi

desfăsoară activitatea în următoarele sectoare: agricultură (ce cuprinde şi pescuitul),

industrie şi artizanat, comerţ şi servicii;

Ponderea cea mai mare la nivelul domeniilor de activitate o reprezintă sectorul serviciilor

care a înregistrat o evoluţie ascendentă în ultimii 5 ani, de la 46.35% (anul 2005) la

63.09% (anul 2009). Ponderea ridicată a serviciilor reprezintă, la nivelul FLAG, o

consecinţă a faptul că populația din zonă este implicată în multiple activități locale

relaționate direct sau indirect cu turismul pescăresc, parte componentă a sectorului de

servicii.

Evoluţia ascendentă a sectorului de servicii a avut loc în contextul unor fluctuaţii în zona

celorlalte 3 domenii de activitate înregistrate la nivel de FLAG;

În anii 2005- 2009, sectorul cu cea mai mică pondere de ocupare este cel agricol

(inclusiv pescuitul), înregistrând o medie de 9,4%. Acest procent este doar aparent

foarte mic întrucât, la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării

există multe persoane care practică atât agricultura cât şi pescuitul în mod individual, pe

cont propriu, fără a fi înregistrate în statistici;

Sectorul de artizanat a înregistrat, în perioada 2005-2009, numeroase fluctuaţii în timp

ce sectorul de comerţ este singurul dintre toate cele 4 analizate care prezintă o evoluție

descendentă continuă, din 2005 până în prezent.


79

Analiza principalelor domenii de activitate în cadrul FLAG

Elaborare proprie pe baza informaţiilor statistice obţinute Perioada de analiză 2005-2009

Alte informaţii relevante privind repartizarea populaţiei active:

O problemă majoră întâlnită la nivelul FLAG-este calificarea şi ocuparea forţei de

muncă din mediul rural. Din cauza faptului că multe dintre localităţile rurale

partenere în grup sunt situate departe de Tulcea iar salariile nete medii din oraș nu

acoperă costurile minimale de transport şi cazare, există un interes scăzut față de

locurile de muncă din municipiu.

Nivelul de pregătire al populaţiei este scăzut, ponderea cea mai mare fiind

reprezentată de persoanele cu pregătire elementară.

Pentru creşterea nivelului economico-social al comunităţii, o parte din primăriile ce

acoperă teritoriul FLAG desfăşoară programe de reconversie profesională.

În ceea ce privește repartizarea populației active pe fiecare dintre localităţile vizate de

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, situaţia este detaliată în continuare. S-a


80

ales ca an de referinţă 2009 întrucât cele mai recente date INS (număr de salariaţi și număr de

şomeri) au fost furnizate pentru acest an.

Beștepe

- 95 salariaţi;

- 68 şomeri;

Prioritatea administrației locale în ceea ce priveşte resursele umane vizează calificarea

continuă a forţelor de muncă pentru ocupare în activităţile locale. Nu au existat încă programe

iniţiate de primărie pentru reconversie profesională.

C.A. Rosetti

- 68 salariaţi;

- 5 şomeri;

Comuna C.A. Rosetti prezintă următoarele caracteristici ce influenţează în mod direct

economia locală:

Întrucât numărul locurilor de muncă este redus la nivelul localităţii C.A. Rosetti, o parte

importantă a populației nu a fost niciodată cuprinsă în activităţi productive.

Din punct de vedere etnic, spre deosebire de celelalte localităţi din Delta Dunării, cu o

diversitate etnică bogată, C.A. Rosetti se numără printre puţinele aşezări din zonă cu populaţie

pur românească.

Ceamurlia de Jos

- 133 salariaţi;

- 59 şomeri;

Gradul de educaţie al populaţiei este destul de scăzut: 45% din populaţie are pregătire

elementară, 40% au studii liceale, doar 10% au studii universitare, iar 5% din populaţie nu a

beneficiat de niciun fel de studii.


81

Specializarea forţei de muncă este o necesitate. În acest sens, primăria a manifestat

următoarele iniţiative:

1. Curs pentru creşterea animalelor cu Direcţia Agricolă, 56 cursanţi;

2. Asistenţi sociali, 15 cursanţi.

Ceatalchioi

- 54 salariați;

- 7 şomeri;

Nivelul de pregătire la nivelul localităţii este scăzut: 70% din populaţie deţine studii

elementare, 10% studii liceale, doar 2% din populaţie a urmat studii universitare şi 18% este

înregistrată fără studii. Izolarea localităţii din cauza localizării în arealul Deltei Dunării şi costurile

pe care le-ar presupune deplasarea zilnică în localităţile urbane limitrofe îngreunează accesul

tinerilor la învăţământul de tip liceal şi universitar.

Chilia Veche

- 115 salariaţi;

- 55 şomeri;

Problemele sociale importante în comuna Chilia Veche sunt sărăcia, slaba calificare a

forţei de muncă şi lipsa resurselor financiare.

Crișan

- 111 salariați;

- 18 şomeri;

La nivelul comunei Crişan, doar un număr redus de locuitori din populaţia activă deţine

locuri de muncă constante: personalul din cadrul primăriilor, personalul şcolilor, cel de la poliţia

locală, precum şi agenţii economici activi în comerţ (deţinătorii de magazine alimentare de mici

dimensiuni).


82

Grindu

- 83 salariaţi;

- 38 şomeri;

Isaccea

- 802 salariați;

- 193 şomeri;

Nivelul de pregătire al populaţiei este destul de scăzut, ponderea cea mai mare fiind

reprezentată de persoanele cu pregătire elementară - 80%. Cum localitatea nu oferă posibilitatea

unei şcolarizări la un nivel mai ridicat şi apropiat de cerinţele socio-economice, populaţia tânără

optează pentru şcolile din mediul urban învecinat. Pe de altă parte, este prezent fenomenul

îmbătrânirii populaţiei.

Jurilovca

- 528 salariaţi;

- 56 șomeri;

Gradul de pregătire al populaţiei este de asemenea scăzut, ponderea cea mai mare având-

o persoanele cu pregătire elementară (55%). Imposibilitatea localității de a asigura o şcolarizare a

populaţiei tinere la un nivel superior are ca efect accentuarea migrării populaţiei tinere spre mediul

urban, ceea ce atrage după sine scăderea numărului de locuitori, a natalității și îmbătrânirea

populaţiei.

Luncăvița

- 186 salariaţi;

- 98 şomeri;


83

Mahmudia

- 516 salariaţi;

- 106 şomeri;

Priorităţile comunei în domeniul învăţământului se concentrează pe menţinerea

infrastructurii existente (liceul) şi introducerea anului terminal la Scoala de Arte si Meserii. De

asemenea, în ultimii ani au existat proiecte de reabilitare a infrastructurii de învăţământ prin fonduri

de la Banca Mondială.

Maliuc

- 127 salariaţi;

- 2 şomeri;

Murighiol

- 285 salariaţi;

- 44 şomeri;

Repartizarea populaţiei în funcţie de studii se prezintă astfel: absolvenţi de studii

elementare - 55%, absolvenţi de studii liceale - 44%, absolvenţi de studii universitare - 1%, fără

studii - 0%. În ultimii doi ani, 10% dintre absolvenţii locali ai ultimului nivel de studii oferit în

comunitate au devenit studenţi.

Programele Primăriei de creştere a calităţii resurselor umane din comunitate vizează atât

îmbunătăţirea infrastructurii de învăţământ, cât şi organizarea de cursuri de formare şi reconversie

profesională. Astfel, în ultimii trei ani, s-au realizat proiecte de construcţie a unei noi şcoli şi de

reabilitare a şcolilor existente din Dunavăţu de Sus, Murighiol, Dunavăţu de Jos- sate componente

ale comunei Murighiol. Strategia Primăriei de susţinere a educaţiei include, totodată, construcţia

unui liceu şi a unui campus liceal, pentru atragerea elevilor din satele/comunele vecine.

În ultimii ani s-au desfăşurat trei programe de reconversie profesională, prin trei iniţiative

ale AJOFM Tulcea. La acestea au participat 300 de persoane.


84

Nufăru

- 119 salariaţi;

- 20 şomeri;

Priorităţile comunei din punct de vedere al resurselor umane sunt atragerea de investiţii

pentru crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea antreprenorială a localnicilor.

Pardina

- 69 salariaţi;

- 6 şomeri;

Populaţia activă a comunei Pardina, nu foarte numeroasă, ocupă locuri de muncă

constante: personalul din cadrul primăriei, personalul şcolilor, cel al poliţiei locale, precum şi

întreprinzătorii particulari din domeniul comerţului.

Sarichioi

- 673 salariați; - 48 de şomeri;

Nivelul de pregătire al populaţiei este scăzut, ponderea cea mai mare având-o persoanele

cu pregătire elementară, în proporţie de 65%, urmată de persoanele cu studii liceale (20%) şi de

cele cu studii universitare (10%).

Sfântu Gheorghe

- 134 salariaţi;

- 12 şomeri;

În comuna Sfântu Gheorghe principala sursă de venit provine din activitatea de pescuit, atât

datorită potenţialului piscicol ridicat al zonei cât şi din cauza deficienţei terenurilor agricole. Lipsa

solurilor fertile face ca agricultura să se practice doar pe loturi mici, în grădinile gospodăriilor.


85

Turismul este o altă sursă de venit semnificativă pentru locuitorii comunei Sf. Gheorghe.

Somova

- 271 salariați;

- 61 şomeri;

Una dintre problemele sociale actuale cu care se confruntă autorităţile locale din comuna

Somova este slaba calificare a forţei de muncă. În acest sens, primăria şi-a stabilit ca prioritate

organizarea de cursuri de instruire ce au ca scop adaptarea calificării forţei de muncă din comună

la cerinţele pieţei din centrul urban cu care se învecinează.

Sulina

- 726 salariaţi;

- 111 şomeri;

Oferta locurilor de muncă din oraşul Sulina este redusă iar efectul acestei situaţii se resimte

la nivelul şomerilor, a căror număr este în creştere, în special în rândul tinerilor. Majoritatea

persoanelor care beneficiază de ajutor de şomaj au ca nivel de pregătire şcoala generală sau

liceul.

Zona pescărească a oraşului Tulcea

Tudor Vladimirescu:

- 5 salariaţi;

- 2 şomeri;

Restul populației este reprezentată de persoane cu vârsta de peste 65 de ani, majoritatea

pensionari, cauza principală a fenomenului general de migrație a populației tinere către zona

metropolitană a orașului fiind lipsa alimentării cu apa și a canalizării, la care se adauga inundațiile

anuale.


86

Zagan: zona nu este locuită;

Valea Nucarilor - 169 salariaţi;

- 18 şomeri;

O problemă actuală a localităţii Valea Nucarilor este nevoia de specializare a forţei de

muncă pentru adaptarea acesteia la cerinţele de piaţă actuale. În acest sens, la nivelul comunei

au avut loc următoarele iniţiative:

Agenţia Judeţeană de ocupare a forţei de muncă a implementat un program de recalificare,

de care au beneficiat 100 de localnici;

Primăria a colaborat cu producătorul de mezeluri Campofrio pentru implementarea unui curs

de formare de măcelari, tranşatori etc.

Văcăreni

- 75 salariaţi;

- 101 de şomeri;

La nivelul comunei Văcăreni numărul total de salariaţi înregistraţi este relativ mic întrucât şi

numarul total de locuitori ai localitaţii este mic în comparaţie cu localitaţile învecinate (2.339

persoane).

Pe ansamblu se remarcă numărul redus al populației active în teritoriu, slaba

calificare profesională sau calificarea în meserii care nu oferă perspective de dezvoltare

durabilă, sărăcia, practicarea nesistematică și fără beneficii comunitare a unor ocupații

tradiționale, ca pescuitul. Programele de formare și reconversie profesională derulate sunt

insuficiente și neconcludente, deoarece oferta nu este adaptată nevoilor de dezvoltare ale

comunităților.


87

O alternativă viabilă la problemele identificate anterior este reprezentată de

revitalizarea și practicarea sistematică și organizată a meșteșugurilor tradiționale, cu

identificare de piețe de nișă în țară și în străinatate, pentru desfacerea acestora.

O alternativă ocupațională tradițională o reprezintă prelucrarea stufului pentru acoperişul

caselor, pentru confecţionarea gardurilor sau pentru realizarea pereţilor, ca izolator termic sau în

pomicultură. De asemenea, acesta este utilizat drept combustibil pentru încălzire şi la furajarea

animalelor şi, totodata, este folosit ca material de export, pentru construcţii. Puncte de valorificare

a stufului se află la Tulcea, Jurilovca, Nufăru și Isaccea.

Domenii importante de activitate puse în aplicare în zona Grupului pentru Pescărie

Durabilă în Delta Dunării, în afara pescuitului sunt, de asemenea, agricultura și apicultura, cea

din urmă fiind o ramură profitabilă pentru cei care o efectuează (peste 15.000 familii de albine au

fost înregistrate pe teritoriul vizat). În ceea ce privește agricultura, solul cultivabil este în cea mai

mare parte unul argilos, drept pentru care există doar anumite culturi care i se potrivesc. Se cultivă

în principal grâu, floarea soarelui, secară, porumb. În zonele naturale protejate, doar anumite

activităţi economice sunt permise și doar în anumite condiţii, fapt care a determinat ca

acestea să fie slab reprezentate. În același timp se remarcă şi ponderea redusă a terenului agricol

aflat în proprietate privată, comparativ cu alte zone ale regiunii. În aceste condiții, activitățile

economice predominante s-au axat pe pescuit, comerț, turism și transport.

Sectorul pescăresc

Teritoriul aferent Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării are o

incontestabilă valoare în ceea ce priveşte sectorul pescăresc, în special datorită suprafeței

considerabile de apă pe care o cuprinde, ce face ca pescuitul - practicat din cele mai vechi

timpuri, sa nu fi fost doar o alegere, ci o unică alternativă ocupațională. În prezent, în zona FLAG-

ului, pescuitul reprezintă pentru cei mai mulți locuitori ai zonei activitatea principală și un

stil de viață perpetuat generație după generație.


88

Aşadar, după cum o demonstrează şi imaginea de mai sus, teritoriul Grupului Local pentru

Pescărie Durabilă în Delta Dunării are un potenţial pescăresc impresionant determinat în special

de suprafaţa mare de apă pe care se întinde. De asemenea, după cum se poate observa,

comunităţile de pescari din zonă (marcate pe hartă cu linii punctate) sunt foarte numeroase şi

dovedesc faptul că pescuitul - cea mai veche activitate care s-a desfășurat vreodată în rândul

locuitorilor Deltei Dunării - este îndeletnicirea de bază din cadrul FLAG-ului, transmisă din tată în

fiu generaţii la rând, până în prezent.

Istoric şi caracteristici ale sectorului pescăresc

Istoric:

În viziunea Uniunii Europene, pescuitul este o activitate economică desfăşurată în principal

în cadrul unor comunităţi rurale, acest fapt fiind confirmat de evoluţia – timp de secole – a

pescuitului tradiţional în zona Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării:


89

Primele reglementări ale pescuitului apar în Evul Mediu iar ulterior în timpul Administraţiei

Otomane.

Administraţia de stat a început în anul 1895 sub conducerea lui Grigore Antipa, căruia îi

revine meritul de a fi elaborat principiile de management ale pescăriilor în fluvii şi delte

neregularizate.

În anul 1896 apare prima Lege a pescuitului, care a oprit activitatea sub o măsură minimală,

a introdus reglementări bazate pe o bună cunoaştere a biologiei speciilor de peşti, a

potenţialului zonelor şi a rolului factorului hidrologic.

În anul 1974 a fost promulgată Legea Pescuitului şi Pisciculturii care s-a aplicat pe tot

teritoriul ţării, cu prevederi speciale pentru Delta Dunării, litoralul Mării Negre şi Razim-

Sinoie.

Pescăriile tradiţionale pot fi clasificate, după biologia peştilor, metodele şi zonele de pescuit,

în trei categorii principale: pescăria peştilor de apă dulce, pescăria peştilor migratori

(scrumbie şi sturioni), pescăria peştilor marini din zona litorală.

Din cele 44 de specii de apă dulce inventariate în teritoriu, un număr de 15-16 fac obiectul

pescuitului. Structura şi mărimea capturilor înregistrate în statistici reflectă răspunsul

populaţiei de peşti la modificările factorilor de mediu. Astfel, îndiguirea Luncii Dunării a fost

urmată, la sfarşitul anului 1960, de declinul pescăriei, datorită reducerii zonelor de

reproducere a crapului, care alimentau cu puiet atât Delta cât şi Complexul lacustru Razim-

Sinoe.

În perioada 1960-1970 s-a înregistrat o redresare a pescuitului, prin stabilirea unui nou

echilibru în structura ihtiofaunei. Locul crapului a fost luat de speciile stagnofile ca: babuscă,

lin, caracudă – care valorificau condiţiile de reproducere şi de hrănire din deltă şi din zonele

adiacente. Dinamica populaţiei era direct influenţată de factorii naturali, dintre care factorul


90

hidrologic era cel mai important: mărimea capturilor în deltă era direct proporţională cu

mărimea şi durata viiturilor Dunării, de care depinde mărimea suprafeţei de creştere şi

productivitatea.

În perioada următoare şi îndeosebi după anii 1970-1975 a început o nouă perioadă de

declin a pescăriei în apele dulci, din cauza îndiguirii celor 103.000 ha în deltă şi în zonele

adiacente.

Creşterea poluării Dunării cu azot şi fosfor la sfârşitul anilor 1970 şi – îndeosebi – după anul

1980, a determinat eutrofizarea apelor şi modificarea structurii comunităţilor de peşti, în care

domina carasul, plătica şi babuşca.

După anul 1993, situaţia capturilor de peşte a înregistrat un regres semnificativ.

După 1990, odată cu desfiinţarea Centralei Delta Dunării, lucrările tehnice de administrare a

teritoriului şi a resursei piscicole au încetat, responsabilitatea acestora revenind într-un mod

destul de neclar mai multor instituţii.

Caracteristici ale sectorului pescăresc

Fondul de suprafaţă al sectorului pescăresc din bazinele naturale din RBDD este variabil de

la an la an, fiind estimat la cca. 200-250 mii ha.

În zonele liber inundate, producţiile anuale medii au fost în ultimii ani de cca. 30 kg/ha/an,

variând între 22 kg/ha/an pentru deltă şi 38 kg/ha/an în complexul Razim-Sinoie, cu

menţiunea că se înregistrează o continuă scădere cantitativă şi calitativă, mai ales la

speciile valoroase.

Resursa piscicolă care susţine activitatea de pescuit şi piscicultură este asigurată de un

număr redus de specii de peşti. Ihtiofauna RBDD cuprinde circa 133 de specii, aparţinând


91

unui număr de 43 de familii, majoritatea fiind specii de apă dulce dar şi specii eurihaline sau

migratoare.

Din numărul total al speciilor de peşti inventariate în RBDD, circa 30 de specii de peşti,

dulcicole, eurihaline şi marine fac obiectul pescuitului comercial. Unii pești migrează pentru

a-și depune icrele, spre exemplu scrumbia de Dunăre și scrumbia albastră. La fel

procedează și alte specii de pești care în mod normal viețuiesc în Marea Neagră și în

perioada de reproducere se retrag pe Dunăre, ca de exemplu morunul, nisetrul, cega,

pastruga, somonul de Marea Neagră. Și speciile de apă dulce migrează în perioada de

reproducere, dar pe distanțe mai mici și numai în zonele habituale.

Câteva specii de pești au fost introduse artificial în Delta Dunării în perioada anilor 1920 –

1970, cu scopul de a se crește în fermele piscicole sau în mod accidental, ca de exemplu:

carasul auriu, novacul, sângerul, cosașul și o specie de biban de talie mică.

Fondul piscicol s-a redus şi s-a modificat ca urmare a numeroaselor lucrări de amenajare cu

alte destinaţii. Carasul reprezintă în ultimii ani principala specie înregistrată în capturi.

Aspecte instituţionale şi legislative privind pescuitul

Managementul resursei pescăreşti şi a conservării stocurilor de peşte este divizat între mai

multe ministere şi mai multe instituţii ale statului, atât la nivel strategic cât şi la nivelul politicilor şi la

cel operaţional:

- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu atribuţii în politica și strategia domeniului

piscicol din România;

- Ministerul Mediului şi Padurilor , cu atribuţii în politica de conservare şi exploatare

durabilă;

- Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură cu atribuţii de politică, strategii şi

reglementare, control şi inspecţie;

- Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării – organul executiv al Rezervaţiei

Biosferei: gestionează durabil, urmăreşte şi controlează resursa pescărească pe


92

suprafeţele domeniului public de interes naţional de pe teritoriul RBDD (ecosisteme

naturale) şi administrează utilizarea resurselor naturale din teritoriu;

- Consiliul Judeţean Tulcea – administrează activităţile economice pe suprafeţele care

constituie domeniul public de interes județean (amenajări);

- Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării – cercetare, evaluare,

propuneri de reglementări către ARBDD;

- Pescăriile şi/sau pescarii individuali – administrează direct activitatea economică de

pescuit, majoritatea activând pe suprafeţele domeniului public de interes naţional sau pe

cele de interes judeţean.

Clasificare:

Pescuitul comercial Activitatea de pescuit comercial se desfăşoară în mai multe zone,

fiecare dintre acestea deţinând metode şi unelte de pescuit specifice.

Pescuitul în delta propriu-zisă se desfăşoară tot timpul anului (cu excepţia perioadei de

prohibiţie de 60 de zile). Principalele specii pescuite în această zonă sunt: carasul, crapul, plătica

şi babuşca. În delta propriu-zisă se pescuiesc şi raci şi broaşte.

Pescuitul în complexul Razim – Sinoie - Perioada de prohibiţie este mai lungă, de 90 zile.

Speciile pescuite sunt: plătica, babuşca, carasul şi şalăul.

Pescuitul în Dunăre se efectuează pe toată lungimea Dunării şi a braţelor deltei. Speciile

pescuite sunt: scrumbia de Dunăre, plătica, carasul, ciprinidele asiatice.

Pescuitul marin pe coasta marină aferentă RBDD se captureaza în special peşte marin

mărunt. În ultimii ani pescuitul marin trece printr-o perioadă de regres, capturile de peşte fiind

foarte mici.

Pescuitul peştilor migratori se bazează pe scrumbia de Dunare şi pe trei specii de sturioni,

care migrează din Marea Neagră în Dunăre, spre zonele de reproducere. Scrumbia se pescuieşte

în perioada migraţiei de primavară (aprilie- iunie) şi înregistreaza o evoluţie ciclică a intensităţii

migraţiei, ciclurile minimelor şi maximelor având loc la 10-11 ani.


93

Sturionii înregistrează un declin continuu în ultimii 30 de ani, cantităţile pescuite scazând de

la cca. 300 de tone (1960) la cca. 6 tone (1994). Suprapescuitul sturionilor pare să fi fost un

factor important care a determinat starea actuala a populaţiei acestor specii valoroase. Este

important de mentionat ca pescuitul sturionilor este interzis pentru o perioada de 10 ani

(2006-2016), ceea ce a afectat fundamental nivelul de trai al populatiei din comunitatile

dependente de aceasta specie.

Evoluţia pisciculturii pe teritoriul FLAG:

Producţia crescătoriilor s-a axat, de regulă, pe speciile crap, cosas, singer, novac.

Producţiile totale obţinute în amenajările piscicole nu au crescut proporţional cu suprafaţa

amenajată. Este important de menţionat că – deşi suprafaţa şi producţiile totale au crescut,

producţia- marfă livrată n-a fost mai mare de 4-5.000 tone/an (6.000 de tone doar în 1977, dar cu

un consum de furaje de peste 20.000 tone).

În perioada 1970-1974, pierderile au însemnat jumătate din profitul planificat, ce a

determinat ca activitatea de piscicultură să fie susţinută de stat prin subvenţii. După 1990,

activitatea de piscicultură s-a redus cu cca 70-75% din suprafaţă.

Din cele 83 de locuri de debarcare existente la Dunăre, 36 sunt în Deltă, respectiv pe

suprafaţa aferentă FLAG-ului. Dintre acestea, doar 16 corespund standardelor sanitar-veterinare,

restul având nevoie de modernizare şi echipare.

De asemenea, conform Ordonanţei de Urgenţa nr 127 din 31 decembrie 2010, în Delta

Dunării vor funcționa începând cu anul acesta 54 de puncte de debarcare ce vor fi supravegheate

de agenții ecologi ai Administrației Rezervației. Pescarii vor avea obligația să dețină un jurnal de

pescuit, unde să fie înscrise cantitățile de pește pescuite în anumite perioade de timp. O parte din

cele 54 de puncte de debarcare – aprox. 20, vor fi și centre de primă-vânzare a peștelui. De la

punctele de primă vânzare se vor putea aproviziona atât cherhanagiii, cât şi alte persoane fizice şi

juridice autorizate, cum ar fi proprietarii de pensiuni. Scopul reglementarii legislative este reducerea

braconajului piscicol din Deltă şi a fenomenului de turism ilegal, răspunzând, totodată, cerinţelor


94

noii Strategii pentru Delta Dunării, care ar putea deveni componentă a Strategiei Dunării,

adoptată de Uniunea Europeana în vara acestui an.

Printre proiectele propuse de asociaţiile și federaţiile de pescari de pe teritoriul FLAG se

numară modernizarea acestor puncte de debarcare (multe sunt la limita obţinerii autorizaţiei de

funcţionare) precum şi construirea – în proximitatea acestora – a unor restaurante cu specific

pescăresc, în care preparatele să fie făcute din peşte proaspăt şi în care turiştii să poată avea

acces la modul de preparare a peştelui.- mi se pare irelevant si inutil

În ceea ce privește cherhanalele existente, procesul de consultare publică derulat în

cardrul procesului de realizare a strategiei a relevat o dispunere a lor relativ echilibrată în teritoriu:

Sulina (2), Mahmudia (4), Crișan (2), Jurilovca (2), Somova, Caraorman, Periteasca. După 1989

pană în prezent a scăzut numărul cherhanalelor, înainte existând câte una în fiecare localitate cu

potențial piscicol. Toate erau administrate de societatea de stat, ―Piscicola‖, actualmente

desfiinţată.

Conform OUG nr. 127/210, pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării localnicii au

dreptul să pescuiască, în zonele piscicole naturale, doar pentru nevoile proprii, cu maximum 4

undițe.

Statisticile Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) arată că,

în ultimele trei decenii, cantitatea de pește prins în Delta Dunării, a ajuns la 2.800-3.000 tone pe

an, față de 20.000 de tone, în anii 1970. Cauza principală o reprezintă abandonarea amenajărilor

piscicole, transformate în terenuri arabile.

La nivelul Deltei Dunării, situația în care se află pescarii la momentul actual este una

delicată, generată fiind de numeroase nemulțumiri cauzate de restricțiile impuse, ca de exemplu

perioada de prohibiție prea lungă (2 – 3 luni / an) sau interzicerea folositului anumitor scule de

pescuit. De asemenea, pescarii sunt nevoiți să-şi desfăşoare activitatea doar în anumite zone, în

care cantitatea de pește este insuficientă, drept pentru care apare braconajul în ariile mai bogate.

Practic, cinci luni pe an, pescarii nu pot pescui, prețul peștelui este unul prea scăzut iar taxele și

impozitele pe care trebuie sa le plătească sunt prea mari. Mai mult, legislația în domeniu este una

instabilă, apar mereu modificări normative iar o bună parte din locurile unde pescarii ar putea


95

pescui sunt concesionate de instituții publice. O altă problemă este reprezentată de faptul că

pescarii nu primesc subvenții în acea perioadă a anului când nu pot pescui, fiind nevoiți să își

asigure traiul din economiile realizate în lunile cu activitate.

Totodată, la nivelul FLAG situaţia este delicată şi în ce priveşte numărul real de pescari:

există 1.397 pescari înscriși în 43 de asociații, deținând în total 1.125 bărci. In realitate, situaţia

este diferită întrucât populația activă în domeniul pescăresc sau dependentă de acest sector este

mult mai mare decât cea înregistrată în bazele de date statistice. Aproape toate familiile din Deltă

au cel puțin un membru pescar care, indiferent dacă practică sau nu pescuitul în mod legal este,

de cele mai multe ori, singurul aducător de venit al familiei.

Prin urmare, comunitățile pescărești ale zonei FLAG sunt mult mai numeroase decât o

arată datele statistice, ele acoperind aproape în întregime teritoriul analizat. În acest sens, prin

accesarea Programului Operational pentru Pescuit, Axa 4, FLAG Delta Dunarii poate soluţiona

problema apărută la nivelul teritoriului prin realizarea de investiţii durabile în sectorul pescăresc,

respectiv prin crearea de alternative ocupaţionale viabile pentru comunităţile pescărești ale zonei

FLAG.

Dupa cum se poate observa, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării respectă a treia condiție a

criteriului de eligibilitate numărul 6 deoarece micile comunități pescărești reprezintă o parte importantă a

populației.

În ceea ce privește organizaţiile de producători, la nivelul FLAG există trei astfel de

organizații din sectorul pescuitului și acvaculturii recunoscute de către ANPA, conform prevederilor

articolelor 5 și 6, cap. 1 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/ 2000:

Asociația Pescarilor Comerciali de la Marea Neagră Ro - Pescador, cu 6 societăți

comerciale și 7 ambarcațiuni costiere înscrise;

Federația Organizațiilor de Producători de Pește Delta Dunării cu 535 de pescari înscriși

şi 530 de ambarcațiuni;

Federația Organizațiilor de Pescari Delta Dunării cu 769 de pescari și 463 de

ambarcațiuni;


96

Piscicultura reprezintă, de asemenea, un sector important și valoros pe teritoriul Grupului

Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării. Astfel, conform ANPA, la nivel județean există 37

de amenajări de acvacultură cu autorizație de funcționare, așa cum sunt descrise aceastea în

continuare:

Tabel Nr. 16 „Amenajări piscicole”

Nr.

Amenajare Suprafață

(ha)

Localitate

Proprietar

Administrator

1

Chilia 1- Pepinieră

150.8

Chilia Veche Consiliul Județean

Tulcea

S.C. Gip Est S.R.L

2 Obretin 2-

Crescătorie

420.9

Crisan Consiliul Local Crișan si

SC Fish Tour Delta SRL

S.C. Fish Tour

Delta SRL

3

6 Martie 1-

Crescătorie

600

Jurilovca

Consiliul Județean

Tulcea

S.C. Her&stra

cyprinus S.R.L.

4

6 Martie 2-

Crescătorie

385

Jurilovca Consiliul Județean

Tulcea

S.C. Vicki Pond

S.R.L.

5

Agighiol- Crescătorie

300 Sat Agighiol,

Valea Nucarilor

Consiliul Județean

Tulcea

SC Simbolic SRL

6 Babadag-

Crescătorie

2080

Sarichioi

SC Euro Fish SRL S.C. Euro Fish

S.R.L.

7

Babadag- Pepinieră

95.7

Sarichioi

SC Delta Fish SRL S.C. Delta Fish

S.R.L.

8

Chilia 1- Crescătorie

175


Tulcea

SC Gip Est SRL

9 Chilia 1, fermele 2,

3, 4- Crescătorie

863


Tulcea

S.C. Eldorado

S.R.L. 10

Chilia Veche-

Crescătorie

683


Tulcea

S.C. Masiva S.R.L.

11 Chilia Veche-

Pepinieră

405


Tulcea

S.C. Masiva S.R.L.

12

Dranov Ghiol-

Crescătorie

2110

Jurilovca

Consiliul Județean

Tulcea

S.C. Ecofish S.R.L.


97

Nr.

Amenajare Suprafață (ha)

Localitate

Proprietar

Administrator

13 Dunăvaț 2-

Crescatorie

1575

Murighiol Consiliul Județean

Tulcea

S.C. Piscicola

Murighiol S.A.

14 Ghiolul Pietrei -

Crescătorie

87.6


Tulcea

S.C. Delta Samitur

SRL

15 Holbina 1-

Crescătorie

1270

Murighiol S.C. HOLBINA -

TURISM SRL

S.C. Holbina -

Turism SRL

16

Holbina 2 EC3-

Crescătorie

35

Murighiol

A.R.B.D.D. ( teren

piscicol) și SC Albastros

Impex SRL- active

SC Albastros

Impex SRL

17 Iazurile Ferma nr.5-

Crescătorie

310

Valea Nucarilor Consiliul Județean

Tulcea

S.C. Alfarom COM

SRL

18 Iazurile 3-

Crescătorie

131


Tulcea

S.C. Asturio

International S.R.L.

19

Iazurile 3- Pepinieră

27


Tulcea

S.C. Asturio

International S.R.L.

20 Iazurile 4-

Crescătorie

78


Tulcea

SC Rom- Pesc

Impex SRL

21 Iazurile 1-2 -

Crescătorie

144


Tulcea

SC EcoDanube

SRL

22

Iazurile 1-2 -

Pepinieră

339

Valea Nucarilor

Consiliul Județean

Tulcea

SC EcoDanube

SRL

23

Lunca 3- Crescătorie

236

Jurilovca Consiliul Județean

Tulcea

S.C. Stupina

S.R.L.

24

Maliuc- Crescătorie

462

Maliuc

Consiliul Județean

Tulcea și Consiliul Local

Maliuc

S.C. Euro Delta

Danube SRL

25

Murighiol-

Crescătorie

1350

Murighiol

CJ Tulcea și SC Danube

Delta Sturgeon Farm

SRL

SC Danube Delta

Sturgeon Farm

SRL

26

Murighiol- Pepinieră

136

Murighiol

CJ Tulcea și SC Danube

Delta Sturgeon Farm

SRL

SC Danube Delta

Sturgeon Farm

SRL

27 Murighiol 1-

Crescătorie

161.52


Tulcea

SC Piscicola

Murighiol SA

28 Obretin- Crescătorie 2109 Crisan Consiliul JudețeanTulcea SC Obretin SRL

29 Periteasca-

Crescătorie

1680


Tulcea

SC Piscicola

Murighiol SA

30 Piatra Calcata-

Crescătorie

703

Isaccea

ANPA SC CDL Prod Com

SRL

31 Popina- Crescătorie 0.149 CA Rosetti SC Piscicola Sulina SRL SC Delta


98

Consulting

Management SRL

Nr.

Amenajare Suprafață (ha)

Localitate

Proprietar

Administrator

32

Popina- Crescătorie

537.6

CA Rosetti Consiliul Județean

Tulcea

S.C. Gelmin S.R.L.

33

Popina- Pepinieră

45.34

CA Rosetti Consiliul Județean

Tulcea

S.C. Gelmin S.R.L.

34

Stație de

reproducere

artificiala Isaccea

0.12

Isaccea

S.C. Kaviar House Filiala

Tulcea S.R.L.

S.C. Kaviar House

Filiala Tulcea

S.R.L.

35

Tauc- Crescătorie

280

Sarichioi Consiliul Județean

Tulcea

SC Mon Al SRL

36

Tauc- Pepinieră

22.5

Sarichioi Consiliul Județean

Tulcea

SC Mon Al SRL

37

Bazin Maritim AZL

0

Sulina

RA Administrația Zonei

Libere Sulina

SC Delta

Consulting

Management SRL Sursa: ANPA, 2011

Așadar, pe teritoriul acoperit de FLAG există 37 de amenajari piscicole - crescătorii și

pepiniere, cu o suprafață totală de circa 19.988,23 de hectare, ceea ce demonstrează că

piscicultura are o importanţă ridicată ȋn teritoriul analizat.

În ceea ce privește procesarea peştelui în cadrul FLAG, această activitate a suferit

serioase modificări în ultimii 20 de ani, întrucât anumite puncte de prelucrare importante a peștelui

au fost închise în perioada post - decembristă.

Caracteristicile fabricilor de prelucrare a peștelui:

S.C. Tulco este o fabrică de conserve de pește din Tulcea care se mai află în funcțiune, dar

la cote de avarie, cu doar aproximativ 100 de angajați față de cei peste 2000 câți existau

înainte de 1989. Cauze ale declinului ar fi importul de pește, fiind mai ieftin decât cel din

Dunăre și creșterea importului de conserve din Asia, mai ales din Thailanda.

Întreprinderea de stat "Dunărea", nerentabilă încă din timpul regimului comunist, a fost

închisă la scurt timp de la deschidere. Ridicată în anii '80 în apropiere de fosta fabrică de

conserve din legume, a funcționat doar câteva luni din cauză că atât pescăriile, cât și flota

de pescuit oceanic înregistrau capturi mici de pește. După 1990, clădirea a devenit fabrică

de confecții textile.


99

Fabrica de conserve din pește Sulina - una dintre unitățile economice viabile din oraș

înainte de 1989, și-a închis activitatea imediat după Revoluție. Cauza principală a fost

transformarea principalelor bazine piscicole în incinte agricole.

Fabrica de semipreparate din pește Jurilovca:

- Se lucrează într-un singur schimb, cu circa 100 de angajati și nu la capacitatea sa maximă

care ar necesita cel puțin 500 de oameni. Această situație este determinată, în principal, de

concurenţa conservelor ieftine, dar de calitate inferioară, din diferite ţări din afara Uniunii Europene

care impun practicarea unor prețuri de vânzare mici și a unor costuri de producție reduse. Aceste

produse, îndeosebi conservele de peşte din Asia, au invadat piaţa romănească în ultimii ani și, cu

toate că au o calitate proastă, atrag cumpărătorii prin prețurile lor reduse.

- Capacitatea de producţie a fabricii de la Jurilovca este de opt tone pe zi, cu cinci linii

tehnologice. Se realizează o gamă variată de produse, inclusiv afumate, crustacee, fructe de mare,

marinate din peşte, peşte proaspăt, peşte congelat, pui de baltă, salată de peşte, salată de icre,

etc.

În ceea ce privește centrele de procesare înregistrate la nivelul FLAG – ului, situația se

prezintă în felul următor:

Tabel Nr. 17 „Unități de procesare”

Unitate de procesare şi Localitate Număr

desfacere angajaţi

SC Danubio Ro 2000 SRL

Ferma Murighiol

SC Eco Fish SRL

SC Piscicola Tour SRL

SC Wela SRL

SC Miadmar SRL SC

San Stel Mar SRL SC

Amorel SRL

SC Thalasa SRL

SC Black Sea Sturgeon SRL

SC Miadmar HDP SRL

TOTAL

Jurilovca 90

Murighiol 18

Jurilovca 266

Jurilovca 39

Crisan 5

Sulina 10

Sulina 5

Sulina 5

Sulina 5

Sf. Gheorghe 5

Tulcea 20

468

Sursa: ANPA


100

Situaţia economică a principalilor agenti economici din zona FLAG (valorile sunt

exprimate în lei) înregistrată pe ultimii 3 ani:

Tabel Nr. 18 „Situație economică agenți economici”

Agent economic Domeniu de activitate

CA* 2007 Profit net 2007

CA 2008 Profit net 2008


SC Miadmar HDP SRL

Comert cu amanuntul al

pestelui, crustaceelor si molustelor, in

magazine specializate

1.615.839 40.625 2.710.353 7.279 2.276.871 15.858


Pescuitul 987.310 -123.935 1.266.213 -44.826 882.753 -46.533

SC Thalasa SRL

Piscicultura 1.131.223 119.486 1.206.823 41.189 935.232 1.243

SC Miadmar Fishing SRL

Pescuitul maritim 536.870 27.609 406.649 9.044 375.975 1.800

SC Wela SRL

Pescuitul in ape dulci

2.985.990 25.732 2.877.085 13.487 2.257.710 15.598

SC Eco Fish SRL

Prelucrarea si conservarea

pestelui, crustaceelor si

molustelor

4.746.056 19.937 6.379.359 5.677 2.648.124 - 3.043.594

S.C. Safo-Mon-S Caviar SRL

Piscicultura 190.625 -10.909 487.003 58.260 331.423 22.773

S.C. Kaviar House

Filiala Tulcea S.R.L.

Prelucrarea si conservarea

pestelui, crustaceelor si

molustelor

899.302 186.620 1.001.082 4.524 279.512 36.590

S.C. Siav S.R.L. Pescuitul in ape dulci

50.178 -6.467 21.732 -84.051 5.499 -15.849

S.C. Cyprinus S.R.L.

Piscicultura 117.444 43.821 36.794 -20.582 1.274 -27.243


101

Agent economic Domeniu de

activitate CA* 2007 Profit net

2007 CA 2008 Profit

net 2008 CA 2009 Profit

net 2009

SC Piscicola Murighiol SA

Pescuit in ape dulci 244.784 -661.385 1.302.960 4.643 1.421.962 702

Agent economic Domeniu de activitate

CA* 2007 Profit net 2007



SC Obretin SRL

Acvacultura in ape dulci

388.836 68.972 492.701 13.905 493.980 37.997

SC Stupina SRL

Acvacultura in ape dulci

47.186 1.697 77.368 224 53.925 8.246

S.C. Her&stra

cyprinus S.R.L.

Pescuitul in ape dulci

541.646 96.005 295.957 63.026 439.335 46.772

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

Tabel Nr. 19 „Evoluție generală cifra de afaceri”

Agent economic

CA 2007

CA 2008

CA 2009 Evoluţie generală

2007-2009

SC Miadmar HDP SRL 1.615.839,00 2.710.353,00 2.276.871,00 Ascendentă SC Black Sea Sturgeon

SRL

987.310,00

1.266.213,00

882.753,00 Descendentă

SC Thalasa SRL 1.131.223,00 1.206.823,00 935.232,00 Descendentă SC Miadmar Fishing

SRL

536.870,00

406.649,00


SC Wela SRL 2.985.990,00 2.877.085,00 2.257.710,00 Descendentă

SC Eco Fish SRL 4.746.056,00 6.379.359,00 2.648.124,00 Descendentă S.C. Safo-Mon-S Caviar

SRL

190.625,00

487.003,00

331.423,00 Ascendentă

S.C. Kaviar House Filiala Tulcea S.R.L.

899.302,00

1.001.082,00

279.512,00

Descendentă

S.C. Siav S.R.L. 50.178,00 21.732,00 5.499,00 Descendentă

S.C. Cyprinus S.R.L. 117.444,00 36.794,00 1.274,00 Descendentă SC Piscicola Murighiol

SA

244.784,00

1.302.960,00

1.421.962,00 Ascendentă

SC Obretin SRL 388.836,00 492.701,00 493.980,00 Ascendentă

SC Stupina SRL 47.186,00 77.368,00 53.925,00 Ascendentă S.C. Her&stra Cyprinus

S.R.L.

541.646,00

295.957,00


Sursă: Elaborare proprie pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice


102

Grafic Nr. 8 „Evoluție cifră de afaceri”

Evoluţie ascendentă 35,71% din cazuri

Evoluţie descendentă 64,29% din cazuri

Tabel Nr. 20 „Evoluție generală profit”

Agent economic Profit net 2007 Profit net 2008 Profit net 2009 Evolutie generala

2007-2009 SC Miadmar HDP SRL

40.625,00 7.279,00 15.858,00 Descendentă


-123.935,00 -44.826,00 -46.533,00 Ascendentă

SC Thalasa SRL 119.486,00 41.189,00 1.243,00 Descendentă SC Miadmar Fishing SRL

27.609,00 9.044,00 1.800,00 Descendentă

SC Wela SRL 25.732,00 13.487,00 15.598,00 Descendentă SC Eco Fish SRL 19.937,00 5.677,00 0,00 Descendentă S.C. Safo-Mon-S Caviar SRL

-10.909,00 58.260,00 22.773,00 Ascendentă

S.C. Kaviar House Filiala Tulcea S.R.L.

186.620,00 4.524,00 36.590,00 Descendentă

S.C. Siav S.R.L. -6.467,00 -84.051,00 -15.849,00 Descendentă S.C. Cyprinus S.R.L. 43.821,00 -20.582,00 -27.243,00 Descendentă


103

Agent economic Profit net 2007 Profit net 2008 Profit net 2009 Evolutie

generala 2007-2009

SC Piscicola Murighiol SA

-661.385,00 4.643,00 702,00 Ascendentă

SC Obretin SRL 68.972,00 13.905,00 37.997,00 Descendentă SC Stupina SRL 1.697,00 224,00 8.246,00 Ascendentă S.C. Her&stra cyprinus S.R.L.

96.005,00 63.026,00 46.772,00 Descendentă

Grafic Nr. 9 „Evoluție profit”

Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanţelor

Evoluţie ascendentă 28,57% din cazuri

Evoluţie descendentă 71,43% din cazuri

Informaţii privind analiza datelor:

Eşantionul supus analizei cuprinde 14 societăţi comerciale reprezentative pentru zona

Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, al caror domeniu de activitate

este reprezentat de pescuit, piscicultură, procesarea şi comercializarea peştelui;

Analiza realizată are la bază indicatorii economici cifră de afaceri si profit şi a fost

întocmita pe o perioadă de 3 ani respectiv 2007, 2008 şi 2009;


104

S-a luat ca perioadă de referinţă intervalul 2007-2009 întrucât pentru acesta au fost

obţinute cele mai recente date;

Sursa ce a furnizat datele este reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice.

Interpretarea rezultatelor:

La nivelul zonei FLAG există actori locali importanţi ce işi desfăşoară activitatea în sectorul

pescăresc, fapt demonstrat de valori ridicate ale cifrei de afaceri în multe dintre cazurile

analizate (Sc. Eco-Fish SRL, Sc. Wela Srl, Sc. Miadmar Fishing Srl, Sc Miadmar HDP Srl

s.a.m.d). Aşadar, după cum se poate observa, pescuitul este o activitate importantă în

zona Grupului Local pentru Pescarie Durabilă în Delta Dunării întrucât la nivelul

teritoriului Grupului analizat există agenţi economici importanţi ce işi desfăşoară

activitatea în domeniul pescuitului;

În perioada 2007-2009, atât cifra de afaceri cât şi profitul au înregistrat un trend descendent

ceea ce demonstrează că, deşi este o activitate importantă în zonă, pescuitul este în

declin.

Cel mai mare profit obținut în anul 2007 de 186.620 lei este cu mult peste valoarea

înregistrată pentru cel mai mare profit din anul 2009 de 36.590 lei, ceea ce demonstrează

incă odată că pescuitul este în declin la nivelul zonei Grupului Local pentru Pescărie

Durabilă în Delta Dunării;

De asemenea, cifrele de afaceri maxime înregistrate în anii 2007 şi respectiv 2008 sunt cu

mult superioare celei înregistrate în anul 2009, fapt ce dovedeşte încă odata declinul

sectorului pescăresc la nivelul teritoriului Grupului;

Aşadar, după cum se poate observa, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării respectă a doua

condiție a criteriului de eligibilitate numărul 6 deoarece pescuitul este o activitate importantă în zonă, dar este

în declin.

În concluzie, sectorul pescăresc de pe teritoriul acoperit de Grupul Local pentru

Pescărie Durabilă în Delta Dunării ocupă un loc important în economia locală, favorizat fiind de

următorii factori:


105

Deţine cel mai ridicat potențial de pescuit, acvacultură și procesare de pe ȋntreg

teritoriul ţării;

Este localizat într-o zonă strategică, cu potenţial economic ridicat;

Dispune de suprafețele întinse de luciu de apă;

Prezintă o varietatea mare de specii de pești și, nu în ultimul rând, de o tradiția veche

de sute de ani în domeniul pescuitului.

Industrie – IMM-uri

Tabel Nr. 20 „Întreprinderi”

Total

intreprinderi

Micro-

intreprinderi

cu 1-10

salariati

Întreprinderi

cu 10-50

salariati

Întreprinderi

cu 50 - 250

salariati

Întreprinderi

cu peste

250 salariati

Nr. 397 361 35 1 0

% 100% 90,93% 8,82% 0,25% 0%

Sursa: Primăriile din teritoriul FLAG (2010)

Grafic Nr. 10 „Întreprinderi”


106

Sursa: Elaborare proprie pe baza informațiilor furnizate de primării

După cum se poate observa, la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta

Dunării, ponderea cea mai mare, din punct de vedere al întrepinderilor existente, este deținută de

microîntrepinderi, mojoritare cu un procent de peste 90%, urmate fiind de înteprinderile mici

(8,82%) și medii (0,25%). Datele statistice demonstrează că la nivelul grupului nu sunt înregistrate

societăți mari.

Tabel Nr. 21 „Întreprinderi comerț si sector terțiar”

Tipuri de comerț

Număr total

% din

numărul total

Întreprinderi

din sectorul

terțiar

Număr total

% din

numărul total

Comerț cu produsele

alimentare

42 53,16% Hoteluri 10 5,95%

Comerț cu produsele

industriale

14 17,72% Pensiuni turistice 142 84,52%

Comerț cu materialele de

construcții

8 10,13% Servicii pentru

agricultura

9 5,36%

Târguri 15 18,99% Alte servicii 7 4,17%

TOTAL 79 100% 171 100%

Sursa: Primăriile din teritoriul FLAG

Datele prezentate în tabelul de mai sus demonstrează faptul că, la nivelul zonei Grupului

pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, în cadrul sectorului de comerț ponderea cea mai mare

(53%) o deține comerțul cu produsele alimentare, fiind urmat de comerțul practicat în targuri (19%),

de comerțul cu produsele industriale (18%) și de comerțul cu materialele de construcții (10%). În

ceea ce privește întreprinderile din sectorul terțiar, la nivelul Grupului Local situația se prezintă în

felul următor:

- Cea mai mare pondere o dețin serviciile turistice oferite în cadrul pensiunilor turistice;

- Turismul practicat în hoteluri reprezintă doar 6% din totalul serviciilor practicate pe teritoriul

FLAG;

- Agricultura (inclusiv pescuitul) deține, de asemenea, un procent redus de doar 5%;


107

Grafic Nr. 11 „Tipuri de comerț”


Grafic Nr. 12 „Întreprinderi din sectorul terțiar”



108

Analiza dezvoltării economice, la nivelul fiecărei localități partenere în FLAG este prezentată

în continuare.

Beștepe

Dezvoltarea comunei Beştepe din punct de vedere economic se bazează pe sectoarele

agricultură, turism şi producţie de energie alternativă. În opoziţie, se înregistrează un declin al

activităţilor tradiţionale de zootehnie şi piscicultură.

Două societăţi agricole asigură produsele necesare gospodăriilor şi exploatează fondul

funciar. Un factor favorizant din cadrul comunei îl constituie faptul că primăria comunei Beştepe

dispune de un funcţionar specializat in oferirea de asistenţă IMM-urilor.

Cei mai atractivi factori din comunitate pentru investitori sunt potenţialul eolian, resursele

naturale specifice deltei, aşezarea geografică a localităţii şi resursele de sol favorabile pentru

agricultură. Mediul de afaceri s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani iar baza economică este stabilă.

C.A. Rosetti

În comuna C.A. Rosetti, în afară de activitatea de pescuit, se practică, de asemenea, și

agricultura și creșterea animalelor, zootehnia fiind una dintre ramurile cu tradiție a localității,

prosperă și în prezent.

Pentru atragerea investiţiilor în zonă, autorităţile locale oferă diverse facilităţi:

- Terenuri disponibile în vederea concesionării pentru dezvoltarea activităţii economice;

- Reducerea cu 50% a impozitelor şi tarifelor la energia electrică;

- Transport naval subvenţionat cf. HG 595/2000;

- Impozite reduse;

- Conexiune la telefonie mobilă şi digitală;


109

Ceamurlia de Jos :

Sectorul privat al localității Ceamurlia de Jos dispune de 3 IMM-uri înregistrate şi active.

Deși cel mai atractiv factor pentru potenţialii investitori reprezintă, la nivelul comunei Ceamurlia de

Jos, infrastructura turistică, în ultimii ani mediul de afaceri a rămas neschimbat în timp ce baza

economică a înregistrat un declin moderat.

În comuna Ceamurlia de Jos se practică pescuitul sportiv atât pe lacul Goloviţa, cât şi în

amenajările piscicole existente. În satul Lunca (parte componentă a comunei) există Complexul

Turistic Lunca, amplasat pe malul vestic al Lacului Goloviţa şi care împreună cu Staţiunea Gura

Portiţei reprezintă destinaţia turistică principală în zona Lagunei Razim Sinoe.

Ceatalchioi

Potențialul pescăresc este unul reprezentativ la nivelul localitații Ceatalchioi, cel mai

important investitor local din zonă fiind reprezentat de SC Agrodeltasireasa Sa.

Chilia Veche

În ansamblu, mediul de afaceri al comunei Chilia Veche s-a îmbunătăţit în ultimii ani,

sectorul privat fiind actualmente reprezentat de 62 IMM-uri înregistrate, dintre care 55 active.

Primăria menţine un contact regulat cu aproximativ 30 dintre acestea.

Cel mai atractiv factor pentru investitori este reprezentat de potenţialul turistic, deosebit de

ridicat la nivelul localității Chilia Veche, oferit, în principal, de lacurile și avifauna din zonă. Membrii

comunităţii Chilia Veche percep sectorul turistic ca un motor al dezvoltării economice, drept pentru

care la nivelul comunei a fost infiinţat, totodată, şi un centru de Informare Ecologică în parteneriat

cu ARBDD.

În localitatea Chilia Veche se practică următoarele tipuri de turism, ce au o contribuție

însemnată în dezvoltarea economică a zonei:

Turism de agrement şi odihnă- plimbări pe lacurile Matita, Merhei, Babina;


110

Turism cultural şi religios – vizitarea bisericii din Chilia Veche și a schitului Sf. Atanasie;

Turism piscicol – în special pescuitul la crap – pe bratele Babina și Comorovca;

Agroturism – practicat în gospodăriile localnicilor;

Crișan

Comuna Crişan este localitatea cu cea mai mare pondere din populaţie ocupată în activităţi

de pescuit şi piscicultură, în special în satele Mila 23 şi Caraorman.

În ce privește dezvoltarea durabilă, perspectiva localității este legată de cadrul natural și de

resursele pentru turism, pescuit și piscicultură, care influențează în mod direct dezvoltarea

turismului/agroturismului în zonă.

Primăria comunei Crişan asigură diverse facilităţi pentru atragerea investitorilor:

- Transport naval subvenţionat;

- Scutiri la impozite pentru crearea de locuri de muncă;

- Terenuri disponibile concesionării pentru dezvoltarea activităţii economice.

Printre proiectele cele mai importante implementate de investitori pe teritoriul comunei se

numară:

- Dezvoltarea și Modernizarea Activității Turistice în Delta Dunării – proiect Sc. Dinamic

Construct Srl, în valoare totala 1.100.000.000 lei (moneda veche);

- Cherhanaua pentru prelucrarea peşte și debarcaderul S.C. Wela S.R.L – 60.000 euro,

PHARE RO;

- Optimizarea Procesării Peștelui la Cherhanalele Somova, Crișan, Caraoman și Periteasca-

proiect al Sc. Triton Srl, în valoare totală de 3.373.886.138 lei (moneda veche).

După cum se poate observa, în localitatea Crișan există un interes în ceea ce privește

implementarea de proiecte comunitare, o continuitate a inițiativelor de acest fel la nivelul

FLAG-ului oferind premizele unei dezvoltări economice de durată.


111

Grindu

Sectorul privat al comunei Grindu este constituit din 8 IMM-uri înregistrate şi active.

Principalul contributor la bugetul local local este asociaţia agricolă SC TRANSION SRL.

Sectorul economic cu cel mai mare potenţial al zonei este piscicultura, date fiind

efectivele mari de specii autohtone. Astfel, condiţiile specifice comunei Grindu favorizează

dezvoltarea unor afaceri de tip microîntreprinderi/afaceri familiale în domeniile prelucrării peştelui,

acvaculturii şi prelucrării produselor animale.

Printre proiectele mai importante implementate de investitori pe teritoriul comunei se

numără Amenajarea Piscicolă Artificială din localitatea Grindu- proiect inițiat de Sc Kaviar House

Srl, în valoare totala 3.026.475.128 lei (moneda veche).

Important de menționat este, totodată, și faptul că mediul de dezvoltare a afacerilor din

localitate s-a îmbunătăţit în ultimii 3 ani, baza economică cunoscând o creştere lentă dar continuă.

Isaccea

Dezvoltarea oraşului Isaccea din punct de vedere economic se bazează pe următoarele

sectoare, cu creşterea cea mai rapidă: piscicultura, exploatarea carierelor de piatră, confecţii

încălţăminte, diverse activităţi meşteşugăreşti. Cei mai atractivi factori din comunitate pentru

potenţialii investitori sunt potențialul piscicol, eolian și turistic.

Sectorul privat dispune de 60 IMM-uri înregistrate şi active. Ponderea taxelor colectate

în localitate este de 80% iar cei mai importanţi contribuitori sunt: CN Transelectrica SA, SN

Transport Gaze Naturale, SC Sorocam Sa şi SC Ben Ari Negev.

Un aspect important în sectorul economic în oraşul Isaccea îl reprezintă proprietatea privată

asupra proprietăţii de stat: Transelectrica şi Transgaz, investitori strategici pe termen lung pentru

oraş.


112

În ultimii 3 ani s-a înregistrat o îmbunătăţire a mediul de afaceri şi o creştere lentă a puterii

economice a comunităţii, însoţită de o creştere a veniturilor şi o îmbunătăţire a vieţii sociale.

Industria locală este reprezentată de următoarele societăţi:

- Regionala de tranzit internaţional de gaze naturale – sectorul din Isaccea, ce are ca activitate

de bază tranzitarea gazului metan exportat de către CSI în Iugoslavia, Turcia si România;

- Staţia de tranzit internaţional de energie electrica 750Kv – nod de reţea prin care se

interconectează sistemele energetice ale Ucrainei, României şi Bulgariei.

Jurilovca

La nivelul localității Jurilovca, sectorul favorizat într-o măsură mare de condiţiile locale este

sectorul piscicol. Activitatea economică principală a comunei este prelucrarea peştelui în conserve

şi semiconserve, în singura fabrică de acest profil din România, după ce toate cele cinci mari

unităţi existente, în Romania, înainte de 1990 (dintre care doup în Tulcea și Sulina) şi-au închis,

rand pe rând, porţile.

În pofida progreselor realizate în dotare şi organizare, randamentul pescuitului este inferior

celui de la începutul secolului (cantitatea de peşte predată de fiecare pescar la cherhanale este

mult inferioară în prezent faţă de cea înregistrată la începutul secolului). Pe lângă poluare,

responsabilă mai ales pentru diminuarea ponderii speciilor valoroase, amenajările piscicole au

răpit suprafeţe întinse din zonele de pescuit, fără a reuşi o piscicultură rentabilă (―recolta‖ de peşte

la hectar este in medie de 0,07 la suprafeţele amenajate, faţă de 0,04 la pescuitul în regim

natural). Așadar, la nivelul localității Jurilovca este necesară realizarea de investiții care să

consolideze competitivitatea sectorului pescăresc, cu asigurarea unei producții la un

randament mai ridicat.

Luncaviţa

Dezvoltarea comunei Luncaviţa din punct de vedere economic se axeaza în principal pe

sectoarele: agricultură şi confecţii din papură. În opoziţie, se înregistrează un declin al activităţilor

de piscicultură şi turism. Deşi piscicultura este în declin, resursele piscicole ale comunei sunt


113

semnificative (o suprafaţă de 700 ha apă) care ar putea spori până la 2000 prin renaturarea

zonei .

Cei mai importanţi agenti economici pe teritoriul comunei sunt Sc. Agro Grig Srl și Sc.

Agro Popa Srl. Sectorul privat dispune de 54 IMM-uri înregistrate şi active. Mediul de afaceri al

comunei Luncăvița s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani iar baza economică a înregistrat o creştere

lentă.

Mahmudia

Din punct de vedere economic, dezvoltarea comunei Mahmudia se bazează pe turism şi

comerţ, sectoarele cu creşterea cea mai rapidă. În opoziţie, sectoarele cu cel mai rapid declin sunt:

agricultura, pescuitul şi creşterea animalelor.

În ansamblu, mediul de afaceri s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar dinamica economiei este

una pozitivă, considerând valorificarea potenţialului turistic ca fiind baza dezvoltării economice

viitoare. De asemenea, în comună a început exploatarea potenţialului eolian. Cei mai atractivi

factori din comunitate pentru potenţialii investitori sunt poziţionarea geografică, infrastructura

reabilitată aproape integral şi potenţialul ridicat al forţei de muncă.

Sectorul privat este reprezentat de 3 IMM-uri.

Maliuc

Alături de pescuit, turismul şi comerţul reprezintă principalele sectoare care pot asigura

dezvoltarea economică durabilă a comunităţii Maliuc. Pentru firmele agricole mici, de familie,

agroturismul este o soluţie de viitor, în acest sens accesarea fondurilor alocate prin FLAG,

constituind o sursă de finanțate viabilă.

La nivelul Primăriei comunei Maliuc există demersuri pentru atragerea potenţialilor

investitori în comunitate prin:


114

- Oferta de terenuri cu preţuri pe mp, accesibile;

- Deschiderea autorităţilor locale pentru parteneriate public-privat.

Comuna Maliuc nu prezintă activitate industrială.

Murighiol

Dinamica activităţii economice din localitatea Murighiol a fost apreciată ca fiind în creştere

lentă în ultimii ani. Domeniile percepute ca având şanse reale de expansiune în viitor sunt turismul,

piscicultura şi comerţul, în timp ce domeniile în declin sunt agricultura, industria mică şi mijlocie şi

meşteşugurile.

Pentru potenţialii investitori, cei mai atractivi factori rămân varietatea formelor de relief

(mediul natural), precum şi potenţialul eolian-energetic.


număra:

- DEZVOLTAREA TURISMULUI IN DELTA DUNĂRII - CAMPUS ECOLOGIC J.Y. COUSTEAU-

proiect inițiat de SC PRINCIPAL CONSTRUCT SRL, în valoare totală de 11.035.898.108 lei

(moneda veche);

- PUNCT TURISTIC "DUNAVATU DE JOS" – proiect inițiat de SC DELTA ADVENTURES SRL,

în valoare totală de 3.880.000.000 lei (moneda veche);

- DEZVOLTAREA BAZEI AGROTURISTICE TAMARIN - UZLINA, proiect inițait de SC

TAMARIN SRL , în valoare totală 4.136.532.906 lei (moneda veche);

- DEZVOLTAREA REŢELEI AGROTURITICE DIN DELTA DUNĂRII PRIN REALIZAREA

DOTĂRILOR SPECIFICE PENSIUNII "MORENA" DIN MURIGHIOL – proiect inițait de SC

TIRE CONSULTING SRL, în valoare totală de 3.213.700.000 lei (moneda veche).

După cum se poate observa, și în localitatea Murighiol există un interes ridicat în

ceea ce privește implementarea de proiecte de dezvoltare, o continuitate a inițiativelor

de acest fel la nivelul FLAG-ului oferind premizele unei creșteri economice de durată.


115

Nufăru:

Sectorul economic cel mai activ al localității Nufăru este, în prezent, comerţul. Activităţile

tradiţionale, agricultura şi creşterea animalelor, sunt în declin.

Factorii atractivi pentru investitori- apropierea de orașul Tulcea şi specificul natural al zonei

(pentru investiţii în turism)- au determinat, în ultimii ani, dezvoltarea mediul de afaceri, în codițiile

creșteri economice lente, dar continue.

Se consideră, totuşi, că mediul de dezvoltare a afacerilor s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani

iar baza economică a înregistrat o creştere lentă.


numără:

- BAZA DE CAZARE SI AGREMENT "NUFĂRUL" – proiect inițiat de SC FACLA SRL, în valoare

totală de 5.739.008.000 lei (moneda veche).

Pardina

În ultimii ani, la nivelul localității Pardina s-a înregistrat o scădere a ponderii pescuitului ca

activitate de bază, deși potențialul piscicol al zonei este unul ridicat. În acest sens, accesarea

fondurilor disponibile în cadrul FLAG va avea ca efect creșterea competitivității sectorului

pescăresc din zona Pardina, cu valorificarea potențialului de care teritoriu dispune.


numară BAZA NAUTICĂ A COMPLEXULUI TURISTIC STIPOC- proiect inițiat de SC IRA INVEST

SRL a cărui valoare totală a fost de 5.105.876.000 lei (moneda veche).

Sarichioi

Dezvoltarea comunei Sarichioi din punct de vedere economic se bazează pe următoarele

sectoare, cu potenţial de dezvoltare: pescuit, legumicultură şi turism. În opoziţie, se înregistrează

un declin al sectoarelor tradiţionale de creştere a animalelor, agricultură de câmp şi viticultură.

Sectorul privat din localitatea Sarichioi dispune de 25 IMM-uri înregistrate şi active.


116

Principalii contribuitori la taxele colectate la bugetul local, în proporţie de 65%, sunt

proprietarii de terenuri extravilane (agricole).

Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori sunt: poziţia geografică

favorabilă pentru dezvoltarea agroturismului pescăresc, potențialitatea înfiinţarii unor cariere de

exploatare a pietrei şi potenţialul eolian. Obstacolele pentru intampinate de investitori sunt distanţa

mare de centrul de judeţ şi resursele umane îmbătrânite.

Sfântu Gheorghe

Infrastructura de bază – mijloace de transport, alimentare cu apă, canalizare,

telecomunicaţii - alături de ale facilităţi, cum ar fi terenurile disponibile pentru concesionat, sunt

elemente pozitive pentru atragerea de investitori în zonă.


numara „Peştişorul de Aur‖ - Păstrarea peştelui în condiţii optime pentru comercializare – proiect

inițiat de Grupul Comunitar Sf. Gheorghe a cărui valoare totală a fost de 23.000 USD (finanţare

FRDS).

Somova

La nivelul localității Somova, piscicultura, comerţul, agricultura şi turismul (existenţa

unui complex turistic cu înalte standarde) sunt domenii cu potenţial de creştere în viitor, în timp ce

exploatările miniere sunt în declin (zona carierei Somova).

Sectorul privat este constituit doar din doar 2 IMM-uri înregistrate şi active. În opinia

autorităţilor locale, relaţiile actuale cu mediul de afaceri sunt bune. Eliberarea de autorizaţii si

asigurarea unor servicii constituie constantele acestor relaţii.

Dintre proiectele comune cu mediul de afaceri, iniţiate de autorităţile locale pentru

dezvoltarea comunităţi se numără realizarea unei pieţe agroalimentare şi a unor parteneriate

public-privat pentru valorificarea potenţialului eolian.


117

Pentru potenţiali investitori, cei mai atractivi factori economici din comunitate sunt

proximitatea municipiului Tulcea, potenţialul turistic şi cel eolian, insuficient exploatate.

Printre proiectele mai importante implementate de investitori pe teritoriul comunei Somova

se numără:

- MODERNIZAREA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A LAPTELUI SI OBTINERE A

PRODUSELOR DERIVATE - proiect inițial de SC MINERI SRL, in valoare totala de

1.090.000.000 lei (moneda veche);

- OPTIMIZAREA PROCESARII PESTELUI PROASPAT LA CHERHANALELE SOMOVA, CRISAN,

CARAORMAN SI PERITEASCA –proiect inițiat de SC TRITON SRL, în valoare totala de

3.373.886.138 (moneda veche).

După cum se poate observa, comuna Somova, ca și alte localități ale FLAG-ului,

prezintă un interes ridicat în ceea ce privește implementarea de proiecte de dezvoltare, o

continuitate a inițiativelor de acest fel oferind premizele unei creșteri economice de durată.

Sulina

În sectorul primar al economiei oraşului Sulina activau în anul 2000, 5 unităţi cu profil

piscicol, așa cum sunt acestea prezentate în continuare:

- S.C. PISCICOLA S.A

- S.C. AMOREL S.R.L.

- S.C. SIAV S.R.L

- S.C. THALASA S.R.L.

- S.C. SANSTELMAR S.R.L.

Sectorul secundar era reprezentat doar de industria prelucrătoare, prin doi agenţi

economici:

- S.C. S.C. REMAT S.A.

- S.C. DELTACONSTAR S.A.


118

Actualmente, în Sulina funcţioneaza următoarele organizaţii în domeniul pescuitului:

- ORGANIZAŢIA PRODUCATORILOR DE PEŞTE SULINA – 69 de membri cu dreptul de a

pescui în apele interioare şi în Marea Neagră în timpul sezonului de scrumbie, în restul

sezonului activitatea fiindu-le interzisa conform legislației în vigoare, cu exceptia celor autorizaţi

de ANPA (şase pescari)

- ORGANIZAŢIA DE PESCARI SULINA – 90 de membri, dintre care 10 autorizaţi de ANPA să

pescuiască la peste 10 m adâncime

- ORGANIZAŢIA CHEFALUL – 72 membri, dintre care 8 autorizaţi de ANPA

- ORGANIZAȚIA DE PESCUIT RO-PESCADOR care deține majoritatea navelor de pescuit la

Marea Neagra ale României. Două nave sunt funcționale, armatori fiind firmele Miadmar și

Dunaraf.

Formele de parteneriat între mediul de afaceri şi autorităţile locale sunt într-un proces de

evoluție iar autorităţile locale susţin în prezent elaborarea de proiecte comune in beneficiul

comunităţii.

Prin Legea 84/1992- Regimul Zonelor Libere în România- iar în 1993 prin H.G.R. nr.156 s-a

instituit regimul de zonă liberă în portul liber Sulina, cuprinzând o suprafaţă totală de 100.8847 ha,

constituindu-se, astfel, Administraţia Zonei Libere Sulina - Regie Autonomă, prima de acest fel din

România.

Tulcea- zona pescărească

În suburbia Tudor Vladimirescu sunt inregistrate 2 IMM –uri. Zona Zagan a oraşului Tulcea

nu prezintă deocamdată activitate economică.

Valea Nucarilor

Cei mai atractivi factori din comunitate pentru investitorii localității Valea Nucarilor sunt

poziţionarea geografică favorabilă pentru dezvoltarea agroturismului, turistimului pescăresc şi

valorificarea potențialului eolian. Dificultatea în obţinerea de avize - birocraţia excesivă - rămâne,

însă dezavantajul major pentru dezvoltarea de viitoare investiţii în comuna Valea Nucarilor.


119

Vacăreni

La nivelul comunei sunt inregistrate 23 de IMM-uri, toate active, cel mai atractiv factor din

comunitate pentru potenţialii investitori fiind reprezentat de distanţa mică faţă de centrele urbane.

Bine valorificate, resursele existente în Văcăreni ar putea asigura locuri de muncă pentru

localnici, oportunitățile de dezvoltare ale zonei fiind reprezentate de pescuit și redinamizarea

tradiţiilor locale.

Servicii şi infrastructuri

Tabel Nr. 22 „Servicii”

Servicii Categorii Număr

Invăţamânt Primar 26

Secundar 7

Universitar 0

Gradinite 0

Biblioteci 51

Medicale Medic 35

Cabinet medical public 21

Cabinet medical privat 6

Cabinet stomatologic 7

Spital 1

Farmacie 16

Sportive Terenuri sportive (de fotbal, 7

tenis...)

Sala de Sport 10

Piscine 0

Altele... 0

Muzee 1

Servicii 116

turistice/relaxare

Sursa: INS,2010


120

La nivelul fiecăreia dintre localitățile cuprinse în Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în

Delta Dunării, situația serviciilor de educație este următoarea:

Beștepe – Şcoala din localitatea Bestepe datează din anul 1920, în prezent fiind recent

renovata. La nivelul şcolii, există câte o clasă pentru fiecare an de studiu. Priorităţile localităţii din

punct de vedere al actului de învăţământ se îndreaptă către construirea unei grădiniţe moderne.

C.A. Rosetti – Cei 83 de elevi ai școlii din Letea învață în prezent în 10 clase renovate, sub

îndrumarea a 13 cadre didactice. Reconstrucția școlii a făcut obiectul campaniei „Oamenii Deltei‖,

inițiată de TVR.

Ceamurlia de Jos - Gradul de educaţie al populaţiei este destul de scăzut: 45% din

localnici au pregătire elementară, 40% au studii liceale, doar 10% au studii universitare, iar 5% din

populaţie nu a fost școlarizată. În fiecare sat al comunei Ceamurlia de Jos există câte o şcoală

generală şi câte o grădiniţă.

Pentru îmbunătăţirea învăţământului, o iniţiativă importantă a Primăriei din ultimii 5 ani

a constat în renovarea şcolii din Lunca, printr-un proiect de finanţare realizat în colaborare de

Banca Mondială și ISJ Tulcea.

Ceatalchioi - Pentru îmbunătăţirea actului educaţional, un proiect important realizat de

Primărie în ultimii 5 ani a fost reabilitarea Școlii cu clasele I-VIII.

Chilia Veche - Infrastructura de învăţământ este reprezentată de o grădiniţă şi o şcoală

gimnazială în care activează 6 învăţători, 8 profesori şi 4 educatori.

Crișan - Infrastructura de învăţământ a comunei Crişan este constituită din 4 şcoli şi 3

grădiniţe. Printre priorităţile comunei în sectorul socio-cultural se numără construirea unei Biserici

şi a unui cimitir nou.

Grindu – În localitatea Grindu există o școală primară, 14 cadre didactice și 148 de elevi

înscriși în total.


121

Isaccea - Procesul educaţional din localitate se află sub îndrumarea a: 13 învăţători, 22 de

profesori, 25 de suplinitori şi 6 educatori.

Proiectele de infrastructură prin care s-au renovat şcoli în ultimii 5 ani au vizat

reabilitarea clădirii Grupului Şcolar Constantin Brătianu (principala instituţie de învăţământ din

oraşul Isaccea) şi a Şcolii cu clasele I-IV.

Jurilovca - În Jurilovca există trei şcoli de nivel primar şi două de nivel gimnazial. Numărul

total de elevi şcolarizaţi în aceste instituţii este de 338. În cadrul comunităţii există de asemenea

trei grădiniţe, câte una în fiecare sat, fiind înscris un total de 163 copii. Totodată, în Jurilovca există

o Şcoală de Arte şi Meserii având în prezent 56 de elevi.

Elevii din Jurilovca desfăşoară periodic numeroase programe de protecţie a mediului,

printre care se numără acţiuni de ecologizare, precum protejarea bujorului românesc din pădurea

Babadag şi a lacului Razelm.

Luncavița – În prezent, în această localitate există un liceu si gradiniță, 130 de preșcolari

şi 492 de elevi, precum şi 36 de cadre didactice. De asemenea, liceul este dotat cu 4 laboratoare

școlare.

Mahmudia - În comuna Mahmudia, 466 de preșcolari și elevi urmează cursuri în instituțiile

școlare din localitate, în care lucrează 30 de cadre didactice.

Maliuc – Infrastructura de învăţământ a comunei Maliuc se constituie din 3 şcoli şi 3

grădiniţe, toate necesitând renovare.

Murighiol - Infrastructura de învăţământ se compune din 5 grădiniţe, 5 şcoli gimnaziale şi o

Şcoală de Arte şi Meserii în cadrul cărora activează 8 învăţători, 26 de profesori şi suplinitori şi 6

educatori.


122

Nufăru – În ultimii doi ani, la Școala Nufăru au avut loc numeroase activități al caror

rezultat principal a fost îmbunătățirea calității educației. În localitatea Nufăru învață 170 de elevi

sub îndrumarea a 29 de cadre didactice. Școala este dotată și cu o sala de sport.

Pardina – În această localitate există o școală cu 5 săli de clasă și laboratoare și un teren

de sport. Aici învață 56 de elevi.

Sarichioi – Nivelul de pregătire al populației este scăzut, ponderea cea mai mare având-o

persoanele cu pregătire elementară (65%).

Școala de Arte și Meserii este recent renovată, are un personal didactic în mare parte

calificat și oferă perspective reale de îmbunătățire a procesului educațional local.

Sfântu Gheorghe – Prezintă o școală cu 9 cadre didactice și un total de 68 de elevi.

Somova - În privinţa şcolarizării, 85% din populaţie a urmat studii elementare. Locuitorii

comunei au beneficiat de studii liceale sau universitare într-un grad nesemnificativ.

Infrastructura de învăţământ este formată din 3 grădiniţe şi 7 şcoli primare/gimnaziale. În

aceste instituţii sunt angajaţi 8 învăţători, 25 de profesori, 45 de suplinitori şi 7 educatori. Tot în

scopul îmbunătăţirii actului de învăţământ, Primăria propune completarea colectivului de profesori

cu personal calificat.

Sulina – Infrastructura de educație cuprine liceul „Jean Bart‖ cu profilurile filologie,

matematică-fizică și matematică –informatică, Școala de Arte și Meserii, Școala Generală și

grădinița cu 120 de locuri.

Se află în derulare realizarea unui campus școlar care va include o bază de practică, un

camin de 100 de locuri pentru elevi, garsoniere pentru corpul didactic, cantină și club pentru 100

de elevi. Numărul cadrelor didactice calificate la nivelul anului 2009 este de 38 (din care 4 cadre

didactice necalificate).


123

Valea Nucarilor - Pentru îmbunătăţirea infrastructurii de învăţământ, Primăria a întreprins

mai multe acţiunii în ultimii ani, cu sprijinul localnicilor:

renovarea celor 3 şcoli, prin MEC;

construire grădiniţă prin MEC;

renovare grădiniţă.

Priorităţile Primăriei în ceea ce priveşte procesul educaţional se îndreaptă spre şcolarizarea

integrală şi păstrarea în localitate a capitalului uman.

Văcăreni – Localitatea are o școala primară și gimnazială și o grădiniță, 214 elevi, 87

preșcolari și 20 de cadre didactice. Există de asemenea, 3 laboratoare școlare și o sală de sport.

Situația serviciilor medicale pe teritoriul FLAG:

Reţeaua sanitară este deficitară atât sub raportul unităților şi dotărilor spitaliceşti, cât şi în

ceea ce priveşte numărul medicilor şi a cadrelor medii sanitare. Există un singur spital în oraşul

Isaccea cu 2 medici specialişti, un medic stomatolog şi 2 medici generalişti. Patru comune (Crişan,

C.A. Rosetti, Ceatalchioi şi Pardina) nu au medici titulari, acoperirea serviciului medical făcându-se

sporadic de către medicul din comuna apropiată.

Per total, există doar 35 de medici la nivelul întregii zone, 21 de dispensare, 6 cabinete

private, 7 cabinete stomatologice și 16 farmacii. Echipamentele cu care sunt dotate cabinetele

publice sunt învechite și insuficiente din cauza alocării tot mai reduse a bugetului de stat spre

domeniul sanitar.

În Delta Dunării există un singur serviciu de Ambulanţă la Sulina, situaţiile medicale de

urgenţă fiind acoperite şi de Ambulanţa Tulcea. Rata de natalitate scăzută, populaţia îmbătrânită,

specificul climatic şi geografic determină rezolvarea într-o manieră total nesatisfăcătoare a

problemelor de sănătate ale populaţiei Deltei.


124

Situatia serviciilor turistice pe teritoriul FLAGi:

De o reală importanță pe teritoriul vizat de FLAG este dezvoltarea turismului, care tinde să

devină pentru zona umedă a teritoriului, una dintre principalele surse de venit. De asemenea, zona

continentală, datorită patrimoniului cultural material (cetăți, situri arheologice, biserici și mânăstiri)

și imaterial (tradiții folclorice și gastronomice), deţine şi ea un potențial deosebit în acest sens.

Ca alternativă ocupaţională a pescuitului, la nivelul teritoriului FLAG au început să se apară

în ultimii ani diverse facilități de cazare a turiștilor, însă dezvoltarea lor a fost haotică și în cele mai

multe dintre cazuri, nu a ţinut cont de specificul arhitecturii locale.

Valorificarea resurselor FLAG trebuie să aibă în vedere promovarea unui turism durabil,

bazat pe valorile locale, cu protejarea eco-sistemelor ca de exemplu: organizarea de evenimente

(inter)naţionale pe teme floristice sau faunistice, promovarea online, montarea de indicatoare,

colectarea selectivă a deşeurilor etc. Totodată, realizarea unui Cod de Conduită, atât pentru

promotorii turismului cât şi pentru turiştii potenţiali ar fi o soluţie bună pentru a prezerva Delta şi a

genera profitabilitate în acelaşi timp.

Principalele forme de turism care se pot desfăşura pe teritoriul FLAG:

Valorile naturale şi culturale ale Deltei Dunării constituie resursele turistice naturale şi

antropice, valorificabile prin practicarea turismului:

Turism pentru odihnă și recreere practicat în unul dintre hotelurile de pe teritoriul

rezervaţiei sau în cadrul hotelurilor plutitoare;

Turism de cunoaştere (itinerant)

- practicat fie individual, fie prin intermediul excursiilor (organizate) potrivite pentru

grupurile mici de vizitatori care au ocazia să exploreze varietatea peisajului sălbatic,

- combină plimbările cu bărci propulsate manual pe canale cu drumeţiile pe grindurile

fluviale şi marine etc.

Turism specializat – ştiintific (pentru ornitologi, specialişti, cercetători, studenţi)

Programe speciale de tineret (pentru cunoaşterea, întelegerea şi preţuirea naturii)

Turism rural - în cadrul căruia turiştii sunt găzduiti şi ghidaţi de localnici;

Turism pentru practicarea sporturilor nautice, foto-safari


125

Turism pentru practicarea pescuitului sportiv foarte apreciat de vizitatorii de toate

vârstele, în orice sezon, pentru orice specie de peşte.

Principalele facilități de cazare oferite de zona FLAG Delta Dunarii:

Tabel Nr. 22 „Unități de cazare”

Unitate de cazare Localitate

Hoteluri SOMOVA:

- Delta Nature Resort (5*); - Hotel DUNĂREA (4*);

MAHMUDIA – MURIGHIOL:

- Hotel Mon Jardin (4*) Mahmudia; - Hotel TEO- Mahmudia (3*); - Motel Halmiris (3*) – Murighiol; - Complex Cormoran (2-3*)- Murighiol; - Hotel SAFO (3*)- Murighiol.

CRIŞAN – MALIUC

- Hotel Sunrise (3*) – Crisan; - Hotel Salcia (2*) – Maliuc.

Hoteluri Plutitoare - S.C. DIADEMA SRL (1*) - ponton Murighiol

Campinguri

autorizate, sate de

vacanţă

- Camping ―DELFINUL‖ (3*) Sf. Gheorghe; - Hostel pentru tineret Sulina;

- Complexul Turistic Tatanir - Locaţia: Chilia.


126

Unitate de cazare Localitate

Pensiuni SULINA:

- Pensiunea ―ANA‖ (2*); - Pensiunea ―DELTA‖ (2*); - Pensiunea ―ADRIANA‖ (2*); - Pensiunea ―ASTIR‖ (2*); - Pensiunea ―RUSTIC‖ (2*); - Pensiunea ―VELCU GHEORGHE‖(2*); - Pensiunea ―MARINA‖(4*).

CRIŞAN:

- Pensiunea ―POCORA VALENTINA‖ (2*), - Pensiunea ―HRISTU VALENTIN‖ (2*), - Pensiunea ―ZAHARENCU NICOLAE‖ (2*), - Pensiunea „PELICAN‖ (2*) si (4*), - Pensiunea ― GHERASIM GABRIEL‖(2*), - Pensiunea ―CASA CU FLORI‖(2*), - Pensiunea ―OPRIŞAN ANDREI‖ (3*), - Pensiunea ―OVIDIU‖ (4*).

MALIUC – GORGOVA

- Pensiunea ―NADA APELOR‖ (3*)

MILA 23

- Pensiunea ―CRISTINA‖ (2*), - Pensiunea ―LISOV VALENTINA‖ (2*), - Pensiunea ―MUNTEANU ELENA‖ (2*), - Pensiunea ―DONA‖ (2*), - Pensiunea ―VOLODEA‖ (2*), - Pensiunea ―LA VICA‖ (2*), - Pensiunea ―CHITAI NICOLAE‖ (2*), - Peniunea ―ADRIA‖(3*), - Pensiunea ―LA GRIG‖ (3*),

CARAORMAN

- Pensiunea ―MAXIM MARIA‖ (2*),


127

SF. GHEORGHE

- Pensiunea „IGNAT ANA‖ (2*), - Pensiunea „IGNAT MARIA‖ (2*),

Pensiunea „IVANOV DUMITRIŢA‖ (2*), Pensiunea ―EGRETA‖ (2*),

- Pensiunea „ZAHARENCU CRISTINA‖ (2*), - Pensiunea ―NARCISA‖ (2*), - Pensiunea „VISCONTI‖ (2*), - Pensiunea Fundaţiei ―SPERANŢA‖ (2*), - Pensiunea „CHIRIŢA VASILE‖ (2*), - Pensiunea „MOSONI GHEORGHE‖ (2*), - Pensiunea ―AGORA‖ (2*), - Pensiunea „LUCIA‖ (3*), - Pensiunea ―OVIDIU‖ (3*).

MURIGHIOL

- Pensiunea TEODORU (2*), - Complex ―CASTALIA‖ (4*).

MAHMUDIA

- Pensiunea CARPO VASILE (2*).

JURILOVCA - Pensiunea „MILICA‖ (2*).

SARICHIOI

- Pensiunea ―Poarta Apelor‖.

CHILIA VECHE

- Pensiunea „BATAC‖ (2*).

NUFĂRU

- Pensiunea CASA NICHITA (2*).

Sursa: ARBDD


128

Turism- concluzii:

În concluzie, serviciile şi infrastructura Deltei Dunării nu sunt dezvoltate suficient, unităţile

de învăţământ existente sunt puţine şi nu permit accesul locuitorilor la o formare de calitate, drept

pentru care educaţia se opreşte adesea după 8 clase. Sistemul sanitar este degradat iar

infrastuctura turistică este, în cele mai multe cazuri, deficitară. În acest sens, accesarea fondurilor

FEP poate rezolva o parte din problemele apărute la nivelul FLAG-ului, oferinând, astfel,

comunităţilor pescăresti un nivel de trai mai bun, comparabil cu cel existent la nivelul ţărilor

civilizate din Europa.

Activităţi sociale şi organizaţii locale

Așa cum s-a prezentat anterior, teritoriul FLAG are un caracter deosebit, unic în țară și chiar

în lume, prin caracteristicile definitorii pe care le deţine. În ceea ce priveşte însă activităţile socio-

culturale şi organizaţiile locale, acestea nu sunt suficient valorificate, deși numărul lor este foarte


129

mare (așa cum s-a demonstrat în continuare). În acest sens, accesarea fondurilor FEP alocate

prin Axa 4- POP constituie o formă de promovare și dezvoltare a activităților socio-culturale

specific teritoriului.

Pe teritoriul acoperit de FLAG, activităţile socio-culturale sunt coordonate în general de

autorităţile administraţiilor publice locale, respectiv primăriile şi consiliile locale din localităţile

componente FLAG sau, în alte cazuri, de către diverse asociaţii şi fundaţii din zonă, în funcţie de

specificitatea proiectelor derulate.

Principalele categorii de entități implicate direct în activitățile socio-culturale din cadrul

FLAG sunt următoarele: primăria Beștepe, C.A. Rosetti, Ceamurlia de Jos, Ceatalchioi, Chilia

Veche, Crișan, Isaccea, Jurilovca, Grindu, Luncavița, Mahmudia, Maliuc, Murighiol, Nufăru,

Pardina, Sarichioi, Sfântu Gheorghe, Somova, Sulina, Tulcea, Valea Nucarilor și Văcăreni.

Evenimente locale FLAG cu importanță socială şi turistică:

Tabel Nr. 24 „Evenimente Locale”

Primărie Localizare Evenimente Locale

SULINA

Oraşul Sulina se află în judeţul Tulcea,

aşezat în punctul de vărsare al canalului

internaţional de navigaţie Sulina în Marea

Neagră

Sulina este singurul oraş din Delta Dunării

aşezat pe axa prioritară a rețelei trans-

europene de transport Rin-Main-Dunăre din

cadrul Coridorului Pan European de

Transport VII, care face legătura între Marea

Nordului şi Marea Neagră

Coordonate: 45grade 9minute 34secunde N

şi 29grade 39minute 10secunde E

- Zilele oraşului Sulina

Ziua Marinei – 15 august;

- Festivalul Minorităţilor Etnice din Delta

Dunării - 27-28 iulie;

- Festivalul de Creaţie şi Interpretare

Sulina - 24-26 august;

- SERBAREA CAMPENEASCĂ "FLORI

DE MAI";

- FESTIVALUL "CANTECELE MARII"- 13

iulie;


130

SF GHEORGHE

Sfântu Gheorghe se întinde pe partea stângă

a brațului Sfântu Gheorghe, în apropierea

gurii de vărsare a Dunării în Marea Neagră

Localitatea este situată în partea de est a

judeţului Tulcea, la 120 km de Tulcea şi la 35

km de oraşul Sulina.

- Vecera - Ajunul Crăciunului - 6 ianuarie;

- Crăciunul pe calendar vechi - 7 ianuarie;

- Anul Nou pe calendar vechi - 14 ianuarie;

- Paştele Blajinilor (Paştele Morţilor) are

loc în ziua de luni, a opta zi după Paşte;

- Hramul HRAMUL BISERICII DE RIT

VECHI - 6 mai;

- FESTIVALUL DE MUZICĂ FOLK

PROMETHEUS- 11-22 iulie;

- Festivalul de Film Anonimul: 9-15 august;

- DELTA MUSIC FEST –FESTIVAL DE

MIZICĂ ELECTRONICA - 30 august- 2

septembrie, Sfântu Gheorghe, în satul de

vacanţă Delfinul;

CRISAN

Este situată în partea de est a judeţului

Tulcea, în Delta Dunării, delimitată de

urmatoarele teritorii comunale:

- la nord - teritoriul administrativ al comunei

Chilia Veche şi al comunei C.A.Rosetti;

- la sud - teritoriul administrativ al comunei

Sfântu Gheorghe;

- la vest - teritoriul administrativ al comunei

Murighiol şi al comunei Maliuc;

- la est - teritoriul administrativ al oraşului

Sulina;

- pe direcţia est-vest este strabatuta de braţul

Sulina;

- Hramul Bisericii de rit vechi din Mila 23;

- Competiţia nautică "Ivan Paţaichin" - 27 -

30 august, pe traseul Tulcea - Maliuc -

Mila 23 – Sulina;

Ambarcațiunile pleacă din Tulcea, cursa

de viteza are loc la Mila 23 iar competiţia

se inchide la Sulina.


131


MALIUC

Este situată în zona centrală a Deltei Dunării,

pe braţul Sulina, delimitată de urmatoarele

teritorii comunale:


Pardina şi al comunei Chilia Veche

- la vest - teritoriul administrativ al

municipiului Tulcea


Nufaru şi al comunei Mahmudia

- la est - teritoriul administrativ al comunei

Crişan

- pe direcţia vest - est este strabatută de

braţul Sulina al Dunării

- Competiţia nautică "Ivan Paţaichin" - 27 -

30 august, pe traseul Tulcea – Maliuc -

Mila 23 – Sulina;

Ambarcațunile pleacă din Tulcea, cursa

de viteza are loc la Mila 23 iar competiţia

se inchide la Sulina.

CEATALCHIOI

Este situată în partea de nord a judeţului

Tulcea, delimitată de urmatoarele teritorii

comunale:

- la nord - braţul Chilia, frontiera de stat cu

Ucraina;

- la vest - braţul Chilia, frontiera de stat cu

Ucraina;

- la sud - comuna Somova şi municipiul

Tulcea;

- la est - comuna Pardina;

- legătura cu comuna se realizează pe apă

(braţul Chilia), pe uscat (DC1) cu trecere bac

Tulcea - Tudor Vladimirescu;

- Hramul Bisericii Sfânta Parascheva – 14

octombrie - serbare câmpenească;


132

Primărie

Localizare

Evenimente Locale

PARDINA

Este situata in partea de nord - vest a

judeţului Tulcea, delimitată de urmatoarele

teritorii comunale:

- la nord - braţul Chilia (frontiera cu Ucraina);


Chilia Veche;


Maliuc si al comunei Crişan;


Ceatalchioi şi al oraşului Tulcea;

- este străbătută de D.J.222B,D.C.39; D.N.22

D;

- Hramul Bisericii Naşterea Maicii

Domnului, serbare câmpenească;

CHILIA VECHE

Este situată în partea de nord a judeţului

Tulcea, pe grindul Chilia, pe malul drept al

braţului Chilia. Se învecinează la sud cu

comuna Crişani şi comuna Maliuc, la vest cu

comuna Pardina, la est cu comuna C. A.

Rosetti şi la nord cu braţul Chilia

- Ziua comunei - organizată în ultima

duminică a lunii iulie;

- Expoziţii zilnice împletituri papură la

primăria localităţii;

- SERBARILE COMUNEI CHILIA VECHE

- 09 septembrie

C.A. ROSETTI

Localitatea se află situată în nord-estul

judeţului

Este delimitată de următoarele teritorii

comunale:

- la nord si est - braţul Chilia;

- la sud - orasul Sulina;

- la vest - comuna Chilia Veche;

- 1 mai - Ziua comunei;

SOMOVA

Este situată în partea central nordică a

judeţului Tulcea, delimitată de urmatoarele

teritorii comunale:

- la nord – Dunărea;

- Hramul bisericii Sfinţii Arhangheli, de pe

7 noiembrie- serbare câmpenească;


133

- la est - teritoriul administrativ al municipiului

Tulcea;


Frecaţei;


Niculiţel şi al orasului Isaccea;

Este străbătută de D.N.22. Distanţa Tulcea -

Somova este de 12 km.

MAHMUDIA

Localitatea Mahmudia este situată pe malul

drept al braţului Sf. Gheorghe. Vatra

localitătii este despărţita de drumul judeţean

222C

- 9 mai - Hramul Bisericii Ortodoxe;

- În prima parte a lunii august - ziua

minerului;

ISACCEA

Nord-vestul judeţului Tulcea, pe malul drept

al Dunării.

La 37 km de reşedinţa de judeţ Tulcea

La milele 66-67 pe Dunăre

- Zilele Culturii Isaccene, 28 - 30 mai;

- Pieţe săptămânale;

JURILOVCA

Comuna Jurilovca este amplasată în zona

centru –sud a judeţului Tulcea, pe malul

lacului Razelm, delimitată de urmatoarele

teritorii comunale:


Sarichioi;


Ceamurlia de Jos;

- la sud - judeţul Constanţa;


Murighiol (lacul Razelm);

- 14 – 18 octombrie – Serbarea Borşului

de Peşte la Jurilovca și Sălcioara

MURIGHIOL

Este situata în partea de est a judetului

Tulcea, delimitată de următoarele teritorii

comunale:


- 7 iulie - HRAMUL MANASTIRII

HALMYRIS- Sfinţii Epictet şi Astion

- Sărbătorile Apei și Pescuitului - 15-17

septembrie, Murighiol;


134

Mahmudia și al comunei Crișan;


Valea Nucarilor;

- la sud - Marea Neagră;


Sfântu Gheorghe;


NUFARU

Este situată în partea de nord-est a judeţului

Tulcea, delimitată de urmatoarele teritorii

comunale:

- la nord - est - teritoriul comunei Mahmudia;

- la vest - teritoriul cadastral Tulcea;

- la sud - teritoriul comunei Valea Nucărilor;

- la nord - teritoriul comunei Maliuc;

- se află aşezată pe braţul Sf. Gheorghe;

- Hramul bisericii Sf. Mucenic Dimitrie,

serbare câmpenească;

SARICHIOI

Este localizată pe Malul lacului Razelm, la 28

km de municipiul Tulcea şi la 11 km de

drumul european Tulcea-Constanţa.

- Festivalul solzilor de peşte Sarichioi, 1

septembrie;

- Festivalul vinului Pelin, Zebil – 26

octombri;

- Festivalul Sfintei Treimi Enisala;

BESTEPE Comuna se află situată la 25 km de Tulcea,

pe DN 222.

- Sărbătoarea satului de Sfântul Dumitru;

GRINDU

Este localizată în partea de nord-vest

a judeţului Tulcea, pe malul drept al Dunării,

zonă cunoscută sub numele "Cotul Pisicii",

aproximativ 8 km în aval de oraşul Galaţi.

Vecinătăţi: nord-est - Dunărea (vecină şi

Moldova), sud-est - Isaccea, Luncavita, I. C.

Brătianu şi Jijila

- Hramul Bisericii vechi - Sfântul Nicolae;

- Hramul Bisericii noi - Adormirea Maicii

Domnului;

- Intâlnire cu fiii satului;

VACARENI Localitatea se află poziţionată în nord-vestul

Dobrogei, E 87;

- Ziua comunei Văcăreni - în luna

octombrie;

LUNCAVITA

Este localizată în Nordul Dobrogei, între

Lunca Dunării şi Parcul Naţional Munţii

Măcinului, pe DN 21.

- Sărbătoarea Teilor - 23 Iunie;

- Întrecerea cailor - 6 ianuarie;

- Moşoaiele - colinde de Crăciun;


135

- Expoziţia Muzeală Gumelniţa;


VALEA NUCARILOR

Este delimitată de urmatoarele teritorii

comunale:

- la nord - teritoriul administrativ al

Municipiului Tulcea si al comunei Nufăru;

- la sud - vest - teritoriul comunei Sarichioi;

- la est - teritoriul comunelor Mahmudia și

Murighiol;

- la vest - teritoriul comunei M.Kogalniceanu;

- Hramul Bisericii Acoperamântul Maicii

Domnului, serbare câmpenească;

CEAMURLIA DE JOS

Este situată în partea de sud a judeţului

Tulcea, fiind delimitată de următoarele

teritorii comunale:

- la nord - comuna Sarichioi și oraşul

Babadag;

- la vest - comuna Bai;

- la sud - lacul Golovita;

- Hramul bisericii Sfânta Parascheva şi

Sfântul Gheorghe, serbare câmpenească;

TULCEA (ZONA

PESCAREASCA)

Se afla la o distanţă de 125 km de

Constanţa, 267 km de Bucureşti (pe şosea)

şi 71,3 km de Marea Neagră (pe cale fluvio-

maritimă)

Este lesne de observat numărul mare de evenimente locale cu periodicitate anuală

derulate pe teritoriul FLAG (peste 40). Cu ajutorul unor campanii de promovare adecvate, aceste

evenimente locale ar putea spori semnificativ interesul turiştilor faţă de comunităţile rurale din Delta

Dunării, păstrătoare ale unor tradiţii demult pierdute în alte zone ale lumii. Mai mult, desfaşurarea

lor la date calendaristice care nu se suprapun neapărat sezonului turistic ar putea extinde durata

de vizitare a Deltei Dunării în extrasezon (incepând cu luna mai şi pană la sfarşitul lunii octombrie).

De asemenea, valorificarea acestor evenimente locale ar putea încuraja turismul de

lungă durată, respectiv staţionarea mai mult de o zi în comunităţile rurale, agroturismul,

constituirea unor pachete turistice complexe care să aducă în atenţia vizitatorilor potenţiali

și alte aspecte ale Deltei Dunării, complementare unicitătii patrimoniului natural,

contribuind totodată la dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane.


136

La nivelul teritoriului FLAG există, de asemenea, o viață asociativă deosebit de activă,

concretizată în activitatea a numeroase asociații și ONG-uri reprezentative pentru zona FLAG,

după cum urmează:

Asociații de comune:

Asociația Administraţiilor Publice Locale din Delta Dunării formată în 1999 din

comunele: C.A. Rosetti, Ceatalchioi, Chilia Veche, Crisan, Maliuc, Pardina, Sfantu Gheorghe,

Sulina.

Domeniu de activitate: dezvoltare socio-economica, promovarea teritoriului, mediu,

servicii, turism.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Razim Delta Dunării formată din comunele:

Maliuc, Valea Nucarilor, Jurilovca, Sarichioi, Somova, Nufaru, Bestepe, Mahmudia, Murighiol.

Domeniu de activitate: dezvoltare rurală.

Asociaţia Comunelor Chilia Veche şi Pardina formata din comunele Chilia Veche,

Pardina și Ceatalchioi.

Domeniu de activitate: dezvoltare rurală. Asociația a fost constituită pentru reabilitarea

drumului comunal Tulcea - Chilia Veche (DC1).

Asociaţia Intercomunitară pentru Dezvoltare Durabilă a Judeţului Tulcea

Domeniu de activitate: dezvoltare durabilă.

Asociaţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Tulcea

Domeniu de activitate: dezvoltare durabilă.

Asociaţia Nufărul Dobrogean, care are ca membru fondator Primaria Somova.



137

Majoritatea comunelor din zona vizată fac parte din asociaţii de comune, iar autorităţile

locale consideră că prin asociere pot accesa mai uşor programe de finanţare.

ONG-uri locale reprezentative:

Asociația Hercinica – Mahmudia

Domeniu de activitate: cultura, social, mediu, dezvoltare rurală, instruire, consultanță.

Asociatia Prom Tour Delta

Domeniu de activitate: promovarea turismului în Delta Dunarii, formare profesională.

Asociatia Salvați Dunărea și Delta

Domeniu de activitate: dezvoltarea de programe ecologice, știintifice și culturale menite să

conducă la protejarea și conservarea ecosistemelor RBDD și la promovarea unui comportament

ecologic.

Asociatia EUDIVERS – Centrul European pentru Diversitate

Domeniu de activitate: tineri, minorităţi, mediu înconjurător, drepturile omului, cercetare ştiinţifică şi

documentare, consultanță și consiliere.

Asociatia Sfanta Ecaterina – Jurilovca

Domeniu de activitate: social, apărarea drepturilor femeilor și minoritatilor, consultanță.

Asociatia Pro Dezvoltare – Jurilovca


Asociatia Pro Danube Delta

Domeniu de activitate: promovarea Deltei Dunarii, tineret, mediu.


138

Organizatia de tineret Young Heart

Domeniu de activitate: promovarea tineretului, mediu, cultură, relații internaționale.

Asociatia Beștepeanca – Beștepe

Domeniu de activitate: cultural, social, mediu.

Asociatia Traian Cosovei – Somova

Domeniu de activitate: cultural, social, mediu, consultanță.

Asociatia Avantul – Ceamurlia de Jos

Domeniu de activitate: cultural, social, mediu, consultanţă.

Asociatia Centrul de Consultanta Ecologica si Sociala Acces 21

Domeniu de activitate: mediu, social, consultanță.

Asociatia Progresul Dobrogei

Domeniu de activitate: cultura, social, mediu, dezvoltare durabilă.

Fundatia Sfanta Ana – Murighiol

Domeniu de activitate: social, mediu, educație permanentă.

Asociatia La Drum

Domeniu de activitate: turism, mediu, cultură.

Asociatia Vox Deltae - Crișan

Domeniu de activitate: mediu, social, dezvoltare rurală.

Fundatia „Sf. Ana”

Domeniu de activitate: îngrijire și asistență la domiciliu pentru persoane vârstnice.


139

Asociatia Umanitara „Noroc”

Domeniu de activitate: suport și asistență pentru copii aflați în dificultate.

Asociația Natura Zâmbește–Luncăvița

Domeniu de activitate: sprijinirea mediului înconjurător în Dobrogea.

Asociația Viața Zâmbește – Luncavița, înființată în anul 2008

Domeniu de activitate: sprijinirea persoanelor defavorizate.

Asociația Partizanul Luncavița

Domeniu de activitate: sprijinirea activităților sportive și culturale.

Asociația culturala Rădăcini – Văcăreni (din 1998)

Domeniu de activitate: promovare de proiecte cultural –educative.

Asociaţia Zonală De Educaţia Adulţilor Azea – Isaccea

Domeniu de activitate: Promovarea şi dezvoltarea activităţilor de Educaţia Adulţilor/ Educaţia

Permanentă(EA/EP), capabile să asigure individului perfecţionarea continuă, profesională şi

spirituală pe tot parcursul vieţii.

Asociația Ivan Patzaichin Mila 23

Domeniu de activitate: protejarea biodivesitatății culturale şi naturale a zonelor cu ape din

România, prin trei direcţii de acţiune: mişcarea Rowmania, infrastructura de ecoturism integrată în

programele de antreprenoriat social şi parteneriatele pentru dezvoltare durabilă, concepute să

susţină cu know how şi investiţii zonele subdezvoltate din Delta Dunării şi parcurile naturale din

ţară.

Politici întreprinse în teritoriu, perspective strategice si proiecte ale comunitatilor locale,

compatibile cu programele europene de finantare, inclusiv cu Axa 4 a POP :


140

Întocmirea unei strategii teritoriale și sectoriale reprezintă un proces complex de analiză a

caracteristicilor zonale, dar și a tuturor acelor proiecte sau investiții întreprinse până în prezent în

teritoriu sau programate pentru perioada imediat următoare.

Având în vedere aceste aspecte, în continuare, este descrisă situaţia politicilor întreprinse în

teritoriu pentru fiecare localitate parteneră în Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta

Dunării. Foarte important de menţionat este faptul că o parte a îniţiativelor prezentate mai

jos reprezintă macro proiecte, finanţate prin programe complementare Axei 4-POP, ce

constituie baza unei derulări corecte a micro-proiectelor propuse în cadrul FLAG.

Beștepe

Politica de dezvoltare locală a comunei are în vedere investiţii în infrastructura rutieră,

servicii publice şi infrastructura de mediu. Primăria a iniţiat un parteneriat public-privat pentru

realizarea unor turbine eoliene. Planul de urbanism existent corespunde nevoilor de dezvoltare a

localităţilor.

În ceea ce priveşte experienţa anterioară, Primăria a implementat în ultimii ani cateva

proiecte importante , printre care:

Reabilitarea şi extinderea sistemului public de apă – valoare 320.000 lei;

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă - valoare 300.000 lei;

Construcţie grădiniţă - 950.000 Lei.

C.A. Rosetti

În cadrul comunei C.A.Rosetti, politica de dezvoltare a localității a avut în vedere

implementarea următoarelor proiecte:

,,Alimentarea cu apă a comunei C.A. Rosetti’’, care tratează alimentarea cu apă a

localităţilor: Sfistofca, C.A. Rosetti şi Letea. Acest proiect se află în faza de execuţie;

„Alimentarea cu apă a localităţii Periprava’’. Pentru acest proiect nu s–a început

activitatea de execuţie, din lipsă de fonduri.


141

Ceamurlia de Jos

Politica de dezvoltare locală a comunei cuprinde următoarele elemente:

investiţii de combatere a riscurilor naturale (inundaţii);

dezvoltarea infrastructurii de baza;

valorificarea potenţialului natural;

Ceatalchioi

Comuna Ceatalchioi face parte din Asociaţia Comunelor Chilia Veche şi Pardina.

Politica de dezvoltare locală a acesteia vizează următoarele proiecte:

Reabilitarea infrastructurii rutiere şi a infrastructurii de mediu;

Valorificarea patrimoniului local şi modernizarea serviciilor publice;

Dezvoltarea infrastructurii de afaceri pentru asigurarea creşterii economice a comunităţii pe

termen lung;

Instruirea resursei umane;

Dezvoltarea şi implementarea de strategii integrate de turism şi de proiecte turistice

Promovarea parteneriatelor public-private;

Planul de urbanism existent este actualizat şi corespunde nevoilor de dezvoltare a

localităţilor. Un proiect finalizat este modernizarea drumului comunal Ceatalchioi – Plauru –

Pardina (1.000.000 €).

Chilia Veche

Proiectele prioritare ale primăriei comunei Chilia Veche, implementate sau în curs de

implementare, sunt următoarele:

Realizarea staţiei de epurare şi de canalizare;


142

Extinderea reţelei de apă potabilă;

Amenajarea şi pietruirea drumurilor din comună;

Amenajarea centrului civic (modernizarea căminului cultural, reabilitarea bloc A8,

amenajarea pieţei);

Reabilitarea Şcolii nr. 2, construirea sălii de sport;

Proiecte finalizate:

Reabilitarea uzinei de apă, proiect în valoare de 780.000 Lei

Pietruirea a 2,5 km drumuri principale, proiect în valoare de 500.000 Lei

Construirea de sedii pentru primărie şi poliţie, proiect în valoare de 900.000 Lei

.

Crișan

Una dintre cele mai importante realizari din ultimii ani, legată de comuna Crişan a fost

construirea drumului comunal Crişan – Caraorman (SAPARD –998 655).

Pentru urmatorii ani, prioritatile comunei Crişan vizează următoarele proiecte:

Construcţie canalizare menajeră în sistem centralizat şi staţie de tratare a apei uzate;

Construcţie drum comunal Crişan – Caraorman, investiţie finanţată prin Programul

SAPARD;

Modernizări şi extinderi reţele de alimentare cu apă potabilă în satele Crişan şi Mila 23

Construcţie drum comunal Crişan - Gorgova – Partizani;

Proiect "Master Plan" - Îmbunătăţirea infrastructurii utilităţilor publice şi proiect de îndiguire

şi decolmatări.

În zonă există de asemenea numeroşi întreprinzatori privaţi care au derulat proiecte

finanţate din fonduri europene printre care:

S.C. Wela S.R.L - Cherhana prelucrare peşte + debarcader – Crisan – 60000 euro (PHARE

RO 9807.01)

SC TRITON SRL: Optimizarea procesării peştelui proaspăt la cherhanalele SOMOVA,

CRIŞAN, CARAORMAN SI PERITEASCA - 3,373,886,138 mii lei (PHARE RO 9807.01).


143

Grindu

Proiectele prioritare ale comunei Grindu, implementate sau în curs de implementare sunt

următoarele:

Sistem alimentare cu apa si pietruire străzi interioare (PDR 200.000 $- terminat);

Extindere rețea electrică, program guvernamental 157.000 lei, (licitatie proiect de execuție

decembrie 2009);

Modernizare strazi din intravilanul comunei Grindu, centrul social de zi pentru persoane

defavorizate și tradiții culturale (PNDR măsura 322 2.000.000 euro);

Reabilitare scoala (terminat);

Reabilitare biserica;

Telecentru (terminat);

Gestionare deșeuri menajere 104.000.000 euro (în derulare până în 2012 în parteneriat cu

Consiliul Judetean);

Comuna Grindu deţine, de asemenea, un Proiect de Dezvoltare Locală la nivelul căruia au

fost propuse urmatoarele activităţi:

Iniţierea unor cursuri de utilizare PC şi Internet

Demararea unui program de cursuri: „Noutăţi în zootehnie‖; „Noutăţi în efectuarea lucrărilor

agricole şi piscicultură‖

Demararea unui program de cursuri: „Noutăţi în zootehnie‖; „Noutăţi în efectuarea lucrărilor

agricole şi piscicultură‖

Extinderea activităţii de exploatare şi valorificare a produselor piscicole

Reabilitare şi modernizare căi de acces

Îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor menajere

Încurajarea achiziţionării de maşini şi utilaje agricole de înaltă tehnologie;

Înfiinţarea unui birou de consultanţă tehnică la nivelul administraţiei publice locale

Înfiinţarea unor micro laboratoare de analize medicale şi a unui punct farmaceutic.


144

Isaccea

Politica de dezvoltare a oraşului Isaccea vizeaza atat dezvoltarea infrastructurii de bază

şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei la aceasta - apă, canalizare, staţie de epurare

cat si microproiecte de valorificare a patrimoniului cultural şi natural al zonei

Primăria oraşului Isaccea şi-a elaborat o Strategie de Dezvoltare Locală, care cuprinde

politica şi priorităţile de dezvoltare socio-economică a localităţii şi care va permite îmbunătăţirea

calităţii vieţii comunităţilor pescăreşti şi, totodată, creşterea nivelului general de trai al zonei.

În ceea ce privește proiectele în curs de execuție, acestea sunt reprezentate de:

Reabilitare și extindere sistem de canalizare si stație de epurare în orasul Isaccea, în

valoare de 4.779.640 €, contractat de Consiliul Local Isaccea, ordonator principal de credite

Consiliul Local Isaccea;

Reabilitare si extindere sistem de distribuție apă potabilă, în valoare de 3.251.490 €,

contractat de Consiliul Local Isaccea, ordonator principal de credite Consiliul Local Isaccea;

Modernizare bază sportivă, în valoare de 413.790 €;

Reabilitare clădire PSI, în valoare de 30.902 €;

Reparație capitală la biserica „Sfântul Nicolae‖, în valoare de 117.658 €;

Lucrări de reabilitare termică imobile locuințe, în valoare de 1.888.613€;

Consolidare clădire str. Mircea Vodă, nr. 18, Isaccea, în valoare de 47.694 €;

Înființare parc nou – Parcul cu tei, Isaccea, în valoare de 233.290 €;

Asfaltare drum orășenesc 53 ce va face legătura între punctul de trecere al frontierei de tip

RO-RO, Isaccea – Orlovka, în valoare de 2.753.350 €.

Capacitatea de absorbţie şi implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene e

demonstrată, la nivelul localității Isaceea, de următoarele proiectele derulate sau în curs de

execuție:

Centrul de zi Pentru o zi mai bună, prin programul PHARE, în valoare de 115.000 €;


145

Centrul de zi Sf. Voievozi, prin programul PHARE, în valoare de 56.000 €.

Reabilitare și extindere sistem de canalizare şi stație de epurare în orasul Isaccea, în

valoare de 4.779.640 €,

Reabilitare si extindere sistem de distribuție apă potabilă, în valoare de 3.251.490 €

Modernizare bază sportivă, în valoare de 413.790 €

Reabilitare clădire PSI, în valoare de 30.902 €;

Reparație capitală la biserica „Sfântul Nicolae‖, în valoare de 117.658 €;

Lucrări de reabilitare termică imobile locuințe, în valoare de 1.888.613€;

Consolidare clădire str. Mircea Vodă, nr. 18, Isaccea, în valoare de 47.694 €;

Înființare parc nou – Parcul cu Tei, Isaccea, în valoare de 233.290 €;

Asfaltare drum orășenesc 53 ce va face legătura între punctul de trecere al frontierei de tip RO-

RO, Isaccea – Orlovka, în valoare de 2.753.350 €.

Jurilovca

Comuna Jurilovca este partener în cadrul umătoarelor proiecte propuse de Consiliul

Județean Tulcea:

Reabilitarea Drumului Județean Tulcea – Agighiol - Sarichioi – Enisala – Jurilovca – Două

Cantoane (DJ 222) și conectarea lui la DN 22 prin Babadag - Enisala (DJ223A), POR, Axa

2, 30.000 euro, 2008- 2011 Consiliul Județean Tulcea și Consiliile Locale Tulcea, Agighiol,

Sarichioi, Jurilovca si Babadag;

Restaurarea, amenajarea, echiparea și îmbunătățirea căilor de acces a Salbei de Cetăți

Nord Dobrogene (Cetatea Enisala, Argamum, Halmyris, Noviodunum, Dinogetia) POR, Axa

5, 5.000 euro, 2009-2013 Consiliul Județean Tulcea Direcția Județeană pentru Cultură,

Culte si Patrimoniu Cultural Național, Consiliile Locale Murighiol, Sarichioi, Isaccea,

Văcăreni și Jurilovca.

Tot în scopul valorificării potenţialului turistic cultural al localităţii, au fost organizate

cursuri de ghizi locali pentru tinerii din localitate, proiect de succes care ar putea fi replicat la


146

nivelul tuturor comunităţilor aflate în vecinatatea siturilor arheologice (iniţiator: asociaţia

ProDezvoltare Jurilovca)

De asemenea, în comuna Jurilovca s-au reabilitat reţele de apă potabilă în toate cele trei

sate componente.

Politica de dezvoltare durabilă a perioadei următoare vizează, în principal, valorificarea

potenţialului turistic natural şi mai ales cultural, dar şi rezolvarea unor problemele de infrastructură:

Organizarea unui muzeu de sit la Argamum (Jurilovca) –POR 2007-2013:

– restaurare edificii cetate, incintă, bazilică, etc.

- organizarea unei baze arheologice

Extindere şi modernizare reţea canalizare în sistem centralizat – SAPARD - 999 839

Dezvoltarea infrastructurii prin restaurarea /conservarea obiectivelor de patrimoniu de

importanţă naţională din judeţul Tulcea, coroborată cu un plan viabil de promovare a acestora la

nivel naţional şi internaţional va contribui esenţial la creşterea numărului de turişti români şi străini

care vor vizita regiunea, la creşterea calităţii actului cultural şi a serviciilor oferite de operatorii de

turism.

Luncavița

Comuna Luncavița are un proiect de regenerare rurală și o Strategie de Dezvoltare Locală

care punctează prioritățile de dezvoltare ale comunei. De asemenea, comuna Luncavița face parte

din Asociația localităților alcătuită din comunele Văcăreni, Isaccea, Niculițel si Valea Teilor, in

parteneriat cu care pregătește un proiect pentru un sistem de gestionare selectivă a deșeurilor.

În viziunea autorităților locale, politica pentru dezvoltare durabilă a comunității cuprinde:


147

Creșterea nivelului de cultură al cetățenilor;

Alimentare cu apă in localitatea Rachelu;

Aducțiune gaz metan in toată comuna;

Dezvoltarea turismului si agroturismului;

Reabilitarea căminului cultural;

Reabilitarea sistemului de canalizare.

Proiectele finalizate sau în curs de implementare, ale Primăriei comunei Luncavița sunt

umătoarele:

Reabilitare sistem canalizare și epurare în valoare de 2 milioane euro, se finalizează in

2019, în prezent se află in faza de execuție;

Modernizarea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a localitaţii Luncaviţa ,

jud.Tulcea – Banca Mondiala, 193.698 dolari;

Alimentare cu apă, proiect în valoare de 1 milion euro, finalizat în 2010;

Modernizare infrastructură în valoare de 5,4 milioane euro, finalizare in 2012;

Mahmudia

Capacitatea de absorbție a fondurilor nerambursabile e demonstrată, la nivelul localității

Mahmudia, de faptul că, în ultimii ani, Primăria a derulat următoarele proiecte:

Alimentare apă, proiect în valoare de 2.400.000 Lei, prin programul SAPARD;

Modernizare drumuri, proiect în valoare de 700.000. Lei, prin PDR;

Construcţia unei scoli, proiect în valoare de 300.000 Lei , finanţată de Banca Mondială;

Realizarea sistemului de canalizare proiect în valoare de 2.800.000 Lei, în derulare.

Reabilitare grădiniţa si şcoala;

Construcţie dispensar uman comunal;

Reabilitarea Centrului de Zi Mahmudia;

Centru de Consultanţă Rurală in parteneriat cu Asociaţia pentru dezvoltarea societăţii civile

în mediul rural Mahmudia;


148

Atelierul de împletituri din papură, dezvoltat în parteneriat cu asociaţia Salvaţi Dunărea şi

Delta;

La nivelul localităţii Mahmudia există o strategie de dezvoltare locală întocmită, ce cuprinde:

acţiuni de reabilitare a infrastructurii rutiere şi a celei de mediu;

promovare a patrimoniului local;

investiţii in infrastructura de turism .

Maliuc

Între proiectele derulate în comuna Maliuc se regăsesc pietruirea drumului din satul

Partizani, construirea unui dispensar în același sat și reabilitarea căminului cultural Maliuc.

Politica de dezvoltare locală a comunei Maliuc cuprinde, de asemenea, realizarea de

investiţii de amenajare a rețelelor de canalizare existente, respectiv de înființare a stației de

pompare și epurare a apelor menajere.

Murighiol

Politica de dezvoltare locală a comunei se concentrează pe dezvoltarea serviciilor publice,

reabilitarea sistemului educaţional, protecţia mediului, construirea de edificii civice, atragerea de

investiţii (un element favorizat îl constituie miniportul deja existent) şi dezvoltarea sectorului

energiei eoliene.

Proiectele prioritare ale primăriei comunei Murighiol aflate în curs de implementare şi

incluse în proiectul de regenerare urbană sunt următoarele: realizarea sistemul de canalizare şi de

colectare a apelor menajere, extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă,

construcţia de locuinţe (prin ANL), reabilitarea şcolilor din comună, construirea unui miniport,

renaturarea ghiolului Murighiol, renaturarea amenajării agricole Murighiol - Dunavăţu de Jos,

construirea unui sediu pentru primărie şi construirea unui cămin cultural. De asemenea, se


149

urmăreşte încheierea unui parteneriat public-privat pentru investiţii în producerea de energie

neconvenţională, eoliană.

În ultimii ani, Primăria a reuşit să finalizeze patru proiecte de dezvoltare locală:

Alimentare cu apă (Dunavăţu de Sus şi Dunavătu de Jos), proiect în valoare de 1 milion €;

Sistem de canalizare, proiect în valoare de 400.000 Lei;

Extindere şi modernizare sistem de alimentare cu apă (Murighiol), proiect în valoare de

400.000 Lei;

Construcţie blocuri locuit, prin ANL (28 apartamente), proiect în valoare de 400.000 Lei.

Drumul Tulcea – Dunavăţu de Jos (în parteneriat cu CJ Tulcea);

Nufăru

Proiecte implementate:

Alimentare cu apă prin PDR şi FDRS, 400.000 Lei valoare totală; 800.000 Lei pentru

Nufăru si 370.000 Lei pentru Malcoci;

PHARE – îmbunătăţirea capacităţii administrative, 18.700 €;

2007- programul Economie bazată pe cunoaştere (Ministerul Educaţiei) – valoare de

1.400.000 Lei.

La nivelul comunei Nufăru există întocmită o Strategie de Dezvoltare Locală, în cadrul

primăriei desfăşurându-şi activitatea 4 specialişti în scrierea şi gestiunea proiectelor.

Pardina

Politica de dezvoltare locală a comunei Pardina vizează, în special, soluţionarea

următoarelor probleme de mediu:

inexistenţa unui sistem de epurare a apelor uzate;

inexistenţa reţelei de canalizare, apa uzată scurgându-se direct în subsolul blocurilor;

inexistenţa unui sistem corect de gestionare a deşeurilor: este necesară împrejmuirea gropii

de gunoi şi realizarea unui incinerator.


150

Alte priorităţi indentificate la nivelul localităşii Pardina sunt reprezentate de:

Terminarea lucrărilor de alimentare cu apă potabilă;

Protejarea zonei de locuit supuse inundaţiilor.

Sarichioi

În ultimii ani au fost atrase proiecte pentru alimentare cu apă pentru trei dintre satele

comunei: în Sarichioi (4.300.000 lei), în Enisala (2.500.000 lei), în Zebil (3.100.000 lei). În satul

Visterna se desfăşoară execuţia sistemului de alimentare cu apă.

Există, de asemenea, la nivelul localităţii câteva proiecte izolate de regenerare urbană:

căminele culturale au fost reabilitate;

s-au finanţat centrale termice în Biserici;

în plan, construirea unei mănăstiri pe raza comunei;

Politica de dezvoltarea locală a comunei Sarichioi cuprinde, de asemenea, investiţii de

reabilitare a infrastructurii rutiere şi a infrastructurii de mediu, de valorificarea a patrimoniului local,

de modernizare a serviciilor publice, de instruirea resursei umane şi de dezvoltarea a sectorului

turistic.

Sfantu Gheorghe

Politica de dezvoltare locală a comunei Sfântul Gheorghe vizează, în special, următoarele

proiecte:

Finalizarea miniportului turistic.

Valorificarea patrimoniului local;

Modernizarea serviciilor publice.


151

Unul dintre proiectele finalizate la nivelul comunei Sfântu Gheorghe este reprezentat de

realizarea de lucrări și modernizări în incinta Căminului Cultural din comună.

Somova

Autorităţile comunei Somova au realizat Planul Integrat de Dezvoltare Locală pe anii 2007-

2020. Primăria a realizat, de asemenea, o serie de proiecte de regenerare comunitară.

În ultimii 5 ani comuna Somova a obţinut finanţare pentru diverse proiecte care au

contribuit la dezvoltarea locală ca de exemplu: reabilitarea infrastructurii de drumuri comunale şi

cea de învăţământ, extinderea sistemului de apă în satul Somova s-a realizat implementat prin

fondul SAPARD.

Politica de dezvoltare locală a comunei Somova este axata, totodata, şi pe următoarele

elemente: dezvoltarea infrastructurii – reabilitarea drumurilor comunale, servicii publice-canalizare,

alimentare cu apă, iluminat public, racordare la gazele naturale, consolidare şcoală, amenajare

sală de sport, construcţie parc pentru copii şi dezvoltare economică - construcţie piaţă

agroalimentară, valorificare potenţial pentru energie eoliană, dezvoltare strategii de turism.

Planul Local de Urbanism este actualizat şi contribuie la satisfacerea nevoilor actuale de

dezvoltare a localităţii.

Sulina

În ultimii ani, în oraşul Sulina, au fost finalizate următoarele proiecte :

Bloc locuinţe pentru tineri, în regim de închiriere - finalizat, recepţionat, pus în funcţiune;

Bloc locuinţe tineri (cadre didactice şi cadre medicale), în regim de închiriere;

Sala de sport 50 locuri- finalizat, recepţionat, pus în funcţiune;

Construire pod ―gârla Pescarilor‖ - finalizat, recepţionat, pus în funcţiune;

Plan Urbanistic Zonal – lotizări pentru pensiuni- finalizat, pus în funcţiune;

Plan Urbanistic Zonal – lotizări pentru Case de Vacanţă- finalizat, pus în funcţiune;


152

Plan Urbanistic Zonal – lotizări pentru Pensiuni şi Locuinţe Tineri- finalizat, pus în funcţiune;

Reabilitare şcoală generală- finalizat, pus în funcţiune;

Alimentare cu apă potabilă pe malul stâng al Dunării- finalizat, pus în funcţiune;

Modernizare piaţa oraş Sulina- finalizat, pus în funcţiune;

Centru de îngrijire persoane vârstnice şi defavorizate;

Reabilitare grădiniţă oraş Sulina.

Reabilitarea și extinderea sistemelor de apă și canalizare în orașul Sulina, stație de epurare

ape uzate menajere, Administrația Fondului pentru Mediu, 7.386.592 lei;

Amenajare plaja Sulina, Ministerul Turismului, 6.605.720 lei;

Contract de execuție lucrări – Biserica ortodoxă Sf. Nicolae Sulina, Institutul Național al

Patrimoniului, 2.425.569 lei;

Contract de execuție lucrări Biserica Catolică Sf. Nicolae, Institutul Național al Patrimoniului,

3.254.594 lei;

Reabilitarea si extinderea sistemelor de apa şi canalizare în oraşul Sulina - 40.383.343 lei

(POS Mediu);

Modernizare sistem rutier - 36.574.657 lei;

Staţie de epurare ape uzate menajere - 6.893.289 lei;

Implementarea colectării selective, pre-tratare biomecanică şi platforma de compostare a

deşeurilor (rampa ecologică);

Prioritațile de dezvoltare ale oraşului Sulina cuprind, de asemenea:

Reabilitarea si introducerea în circuit turistic a zonei istorice Sulina

(La Sulina există riscul distrugerii patrimoniului turistic şi pierderii identităţii locale. Starea actuală a

clădirilor din zona istorică de importanţa naţională este deplorabilă. )

Reabilitarea clădirilor industriale valoroase din zona “prospect”- oraş Sulina şi

transformarea lor în spaţii pentru cultură -

(Clădirile fostului şantier naval Sulina, construite în perioada de înflorire a CED sunt imobile care

dau oraşului identitate, alături de altele asemenea)

Rezolvarea cu operativitate şi maximă eficienţă a problemelor de interes general;

Aplicarea reformei în sistemul administraţiei publice locale;

Eficientizarea şi creşterea din punct de vedere calitativ a serviciilor prestate către populaţie;


153

Asigurarea cadrului necesar informatizării şi comunicării în termenele legale a informaţiilor

necesare cetăţenilor;

o Menţinerea dialogului permanent cu cetăţenii;

o Păstrarea ordinii şi curăţeniei în oraş.

Proiecte în derulare:

Reabilitarea și extinderea sistemelor de apă și canalizare în orașul Sulina, stație de epurare

ape uzate menajere, Administrația Fondului pentru Mediu, 7.386.592 lei;

Amenajare plaja Sulina, Ministerul Turismului, 6.605.720 lei;

Contract de execuție lucrări – Biserica ortodoxă Sf. Nicolae Sulina, Institutul Național al

Patrimoniului, 2.425.569 lei;

Contract de execuție lucrări Biserica Catolică Sf. Nicolae, Institutul Național al Patrimoniului,

3.254.594 lei.

Valea Nucarilor

Proiecte finalizate:

Alimentare cu apă în localitatățile Valea Nucarilor și Iazurile prin Ministerul Mediului în

valoare de 4.688 mii lei, finalizat în decembrie 2009.

Politica de dezvoltare locală a comunei Valea Nucarilor cuprinde totodată: reabilitarea

infrastructurii rutiere şi a infrastructurii de mediu, valorificarea patrimoniului local, modernizarea

serviciilor publice, instruirea resurselor umane, elaborarea de strategii integrate de turism şi

dezvoltarea parteneriatelor public-privat.

De asemenea, Comuna Valea Nucărilor are o strategie integrată de dezvoltare locală. şi un

proiect de regenerare rurală care include reabilitarea Bibliotecii şi renovarea Căminului Cultural.


154

Primăria a realizat studiile de fezabilitate pentru toate proiectele pe care vrea să

implementeze.

În ceea ce priveşte politica partenerială, comuna Valea Nucărilor este implicată activ în

următoarele asociaţii:

- ACOR Tulcea –obiectiv specific intervenţii asupra legislaţiei , inclusiv pescuit.

- Asociaţie constituită din 10 comune asociate pentru accesarea de proiecte de mediu, în

primul rând construirea unei rampe de gunoi

Alimentarea cu apă în localitatățile Valea Nucărilor și Iazurile a fost finalizată în decembrie

2009, printr-un proiect finanţat de Ministerul Mediului, în valoare de 4.688 mii lei

Văcăreni

Politica de dezvoltare locală a comunei Văcăreni cuprinde: reabilitarea infrastructurii rutiere

și a serviciilor publice, realizarea de strategii integrate de turism și dezvoltarea parteneriatelor

public-private.

De asemenea, comuna Văcăreni este partener al Consiliului Județean în proiectul de

restaurare, amenajare, echipare și îmbunătățire a căilor de acces a Salbei de Cetăți Nord

Dobrogene (Cetatea Enisala, Argamum, Halmyris, Noviodunum, Dinogetia), pe Axa 5 POR, în

valoare de 5 mil. euro.

Zona pescareasca a orasului Tulcea

Tudor Vladimirescu

Deşi parte componentă a oraşului Tulcea, suburbia Tudor Vladimirescu nu a facut până

acum obiectul unor politici de dezvoltare coerente şi compatibile cu gradul de dezvoltare

urbanistică a municipiului reşedinţă de judeţ.


155

Zagan

Studiul de fezabilitate pentru renaturarea zonei a fost întocmit de ARBDD la începutul

acestui an, în cadrul proiectului "Cooperare transfrontaliera pentru demonstrarea utilizării şi

beneficiilor refacerii zonelor umede din Rezervaţia Biosferei Transfrontieră Delta Dunării -

Romania/Ucraina", finanţat de Uniunea Europeană cu suma de 230.992 de euro. În baza acestui

studiu se vor realiza lucrările de reconstrucţie ecologică ce urmăresc transformarea polderului

Zagan intr-o zonă cu funcţii multiple prin conectarea acestuia la regimul hidrologic natural.

Implementarea proiectului va costa circa 20 de milioane de euro, contribuţia comunităţii locale

urmând să fie de circa 5%.

Specialiştii ARBDD estimează că după realizarea lucrarilor se vor dezvolta noi oportunităţi

de valorificare a resurselor naturale din zonă, care vor asigura noi locuri de munca pentru

populaţia locală, precum şi venituri suplimentare la bugetul Consiliului local al municipiului,

administratorul zonei.

În prezent, zona nu e locuită, construcţiile ilegale existente aici fiind expropriate şi demolate

anul trecut.

Proiecte Consiliul Județean Tulcea

Investiții publice finalizate

Programe finantate din

fonduri externe nerambursabile

Program de Finantare

Beneficiar

Parteneri

Valoare

Stadiu

Modernizarea

infrastructurii de acces catre zona

turistică, Murighiol –

Uzlina- Dunavăţ – Lacul Razim

POR, Axa 2

Consiliul Judeţean Tulcea

-

80.850.726,42

lei

finalizat 2010


156

PHARE CBC 2005, Programul

de Vecinătate România –

Ucraina

PHARE


Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării,

organizaţia neguvernamentală

―Prietenii Naturii România‖, Asociaţia pentru Promovarea Ecoturismului, filiala Odessa / Ucraina,

Agenţia de Cooperare

544.800 Euro

finalizat 2009

„Reabilitarea / reconstruirea a cinci (5) unităţi

şcolare din judeţul Tulcea, în localităţi afectate de inundaţiile din

anul 2005‖

PHARE 2003

Coeziune Economică şi

Socială, Infrastructură regională şi

locală / Inundaţii


Consiliile Locale Dăeni, Ostrov, Niculiţel, Sulina

şi Crişan

525 000 Euro

finalizat 2008



Programe finanțate din


Program de Finanțare

Beneficiar

Parteneri

Valoare

Stadiu

„Centru Ecoturistic Delta

Dunării‖

Program: PHARE CBC

2004, Programul de

Vecinătate România –

Ucraina


ARBDD, ICEM, Administraţia Rezervaţiei Dunărea din Ucraina şi Centrul de informare

turistică Dunărea de Jos din Vilkovo/Odessa

1.240.325

Euro

finalizat 2008

„Extinderea

implementării Agendei Locale 21 în România – Agenda Locală

21 in judeţul Tulcea‖

Agenda Locală 21


-

-

finalizat 2007

„Cămin de bătrâni Isaccea –

Tichileşti‖

PHARE 2001


Primăria Oraşului Isaccea, Spitalul

Tichileşti, Fundaţia „Sfânta Ana‖ Tulcea

163.500 Euro

finalizat 2005

„Centrală

comună de rezervare pentru Delta Dunării şi zonele limitrofe‖

PHARE CBC

2005, Programul de

Vecinătate România –

Ucraina

Asociaţia de Promovare a Turismului în Delta

Dunării „Prom Tour Delta‖

Consiliul Judeţean Tulcea, Administraţia

Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Agenţia de

Cooperare Transfrontalieră a

Euroregiunii Dunărea de Jos, Reni, Ucraina

295.705 Euro

finalizat 2009


157

„Dezvoltarea potenţialului

pentru un turism durabil în zonele umede Natura 2000: studiu de

caz Delta Dunării‖ cu

rezultat: elaborarea unei

strategii de turism pentru zonele umede

din Delta Dunării

Programul de finanţare pentru

România şi Bulgaria al Guvernului Flandrei, Belgia

WES Brugges (Belgia)

Consiliul Judeţean Tulcea, Administraţia Rezervaţiei Biosferei

Delta Dunării

87.000 Euro

finalizat 2008

―Plan de urgenţă

şi protecţie împotriva

inundaţiilor în Euroregiunea

Dunărea de Jos‖

Tacis 2005,

Programul de Vecinătate România –

Ucraina

Departamentul Regional Odessa de Management

al Apei – Consiliul Regional Odessa, Ucraina

Consiliul Judeţean Tulcea, Consiliul

Departamental Cornwall, Marea Britanie, Centrul pentru Studii Regionale,

Ucraina

330.000 Euro

finalizat 2006



Programe

finantate din bugetul de

stat


Beneficiar

Parteneri

Valoare

Stadiu

Amenajare plajă Sulina, judeţul

Tulcea

H.G. nr.426/2009


-

7.144.201,13 lei

finalizat 2010

Alimentare cu

apă sat Visterna, comuna

Sarichioi, judeţul Tulcea

H.G. 577/1997

Consiliul local al comunei Sarichioi

-

2 231 070 lei

finalizat 2010

Extindere

electrificare linie electrică aeriană

de joasă tensiune în localitatea

Grindu, judeţul Tulcea

Consiliul local al comunei Grindu

-

223 791 lei

finalizat 2010


158

Construire canalizare

menajeră în sistem

centralizat şi staţie tratare ape

uzate în localitatea Murighiol

O.G. nr.7/2006- Programul de dezvoltare a

infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural

Consiliul local Murighiol

-

3.615.741,41 lei

finalizat 2010


menajera in sistem

centralizat si staţie tratare ape

uzate în localitatea

Ceamurlia de Jos

O.G. nr.7/2006

Consiliul local Ceamurlia

de Jos

-

4 022 089,93

lei

finalizat 2010



Programe cu finanțare din

bugetul propriu al CJ Tulcea


Beneficiar

Parteneri

Valoare

Stadiu

Reabilitare DJ

222, Jurilovca – Două Cantoane

km 47+400-

55+100

„Proiectul de

diminuare a riscurilor în

cazul producerii

calamităţilor naturale şi pregătirea

pentru situaţii de urgenţă –

Componenta B : Reducerea

riscului seismic‖,

finanţat de Banca

Mondială‖.


-

19.821 000 lei

S-au recepţionat

lucrările de construcţii in 2010

DJ 222, Jurilovca – Două

Cantoane km 47+400-55+100

Buget propriu


-

13.910.110 lei

finalizat 2008.

Investiții publice in derulare

Programe finantate din



Beneficiar

Parteneri

Valoare

Stadiu


159

Valorificarea

turistică a mânăstirilor tulcene prin

imbunătăţirea infrastructurii de

acces si de

mediu

Program

Operaţional Regional 2007-

2013, Axa prioritară 2

Consiliul Judetean Tulcea

-

75.880.405,43 lei

Punere in funcţiune : 2012.

„Metode moderne de

ocupare pentru mediul rural‖

POSDRU, Axa

5

Asociaţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului

Tulcea

Consiliul Judeţean Tulcea, Consiliul

Judeţean Ialomiţa, AJOFM Tulcea

1.996.888 lei

Terminat iunie 2011

Programe cu

finanțare din bugetul de stat


Beneficiar

Parteneri

Valoare

Stadiu

Reabilitare DJ 222C, Murighiol -

Iazurile - Agighiol, Km

36+332-62+926


-

46.598.138 lei

licitaţie execuţie

lucrări


Investiții publice în derulare


bugetul de stat


Beneficiar

Parteneri

Valoare

Stadiu

Miniport în localitatea Sfântu

Gheorghe, judeţul Tulce

H.G.

nr.426/2009


-

32.179.380 lei

punere in functiune:

2011


menajeră în sistem

centralizat şi staţie tratare ape

uzate în localitatea Crişan

O.G. nr.7/2006

- Programul de dezvoltare a

infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural

Consiliul local Crişan

-

3.830.544,87 lei

faza de execuţie

Reabilitare şi extindere

alimentare cu apă, sat

Luncaviţa, comuna

Luncavita

H.G. 577/1997, program privind

alimentarea cu apă a satelor,

ce se derulează prin

Ministerul Dezvoltării

Regionale şi Turismului.

Consiliul Local Luncaviţa

-

1.840.540 lei

Stadiu : faza de execuţie

Alimentare cu apă, sat

Sabangia,

H.G. 577/1997

Consiliul Local Sarichioi

-

5.887.408 lei Punere in funcţiune :

2011.


160

comuna Sarichioi

Modernizare drum de acces din intravilanul

oraşului Sulina la obiectivul de

investiţii "Amenajare plajă

Sulina"

H.G. 577/1997


-

8.744.302 lei

Punere in funcţiune : 2011

Alimentare cu apă, sat Ilganii

de Sus, comuna Maliuc

H.G .577/1997

Consiliul Local Maliuc

-

1.041.916 lei

Punere in funcţiune :

2011.

Reabilitare DC

63, Ceamurlia de Jos - Gară, km 0+000- 2+365

OUG 105/2010 - Programul Naţional de dezvoltare a Infrastructurii

(PNDI

Consiliul Local Ceamurlia de Jos

-

3.411.499 lei



Investiții publice în faza de proiectare


bugetul de stat


Beneficiar

Parteneri

Valoare

Stadiu

Miniport localitatea

Murighiol, judeţul Tulcea

H.G. 120/2010 privind

aprobarea Listei

cuprinzând

programele şi proiectele de investiţii în turism şi a surselor de finanţare a

documentaţiilor tehnice şi a lucrărilor de execuţie a

programelor si obiectivelor de

investiţii in turism.


-

41.219.176 lei

Stadiu: Proiectare.

Miniport localitatea

Sarichioi, judeţul Tulcea

H.G. 120/2010


-

21.462.738 lei

Proiect tehnic.

Sistem de canalizare şi

staţie de tratare ape uzate în localitatea

Lunca, comuna

H.G. 577/1997

Consiliul Local al

comunei Ceamurlia de Jos

-

6.453.095 lei



161

Ceamurlia de

Jos

Sistem de canalizare şi

staţie de tratare

ape uzate în localitatea Beştepe,

comuna Beştepe

H.G. 577/1997

Consiliul Local al comunei Ceamurlia de

Jos

-

3.494.683 lei



bugetul de stat


Beneficiar

Parteneri

Valoare

Stadiu

Sursa: www.cjtulcea.ro

2.2. CONTEXTUL SOCIAL, ECONOMIC ŞI DE MEDIU

Strategia Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării va fi implementată în

Delta Dunării, teritoriu de o deosebită importanţă naturală şi culturală caracterizat totodată de o

tradiţie veche de sute de ani a pescuitului şi a ocupaţiilor legate de resursele naturale existente –

stuf, papură, lemn moale etc.

Contextul cultural şi de mediu reprezintă factori favorizanţi pentru potenţialul de

implementare al strategiei, alături de cadrul strategic general definit de legislaţia existentă şi de

strategiile aflate în implementare la nivel naţional, judeţean şi local.

Fără implementarea unor strategii/ programe coerente şi complementare, densitatea foarte

mică a populaţiei, în special ȋn zona umedă a Deltei, alături de gradul mare de izolare al

localităţilor, lipsa/ precaritatea condiţiilor igienico-sanitare – apă potabilă, canalizare, rampe

ecologice pentru deşeuri, baza materială nesatisfăcătoare (număr mic de spitale şi dispensare) nu

reprezintă premise favorabile pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor.

De asemenea, obiectivele culturale şi de patrimoniu sunt într-o stare precară iar inserţiile

arhitecturale noi sunt impersonale şi nespecifice.

http://www.cjtulcea.ro/


162

Alături de programele de finanţare complementare ale Uniunii Europene, strategia Grupului

Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării poate rezolva cu succes aceste probleme.

COMPLEMENTARITATEA CU ALTE STRATEGII SI POLITICI PUBLICE IN DOMENIUL

DEZVOLTARII DURABILE

Ansamblul politicilor publice nationale şi europene precum şi strategiile de dezvoltare locale

şi judeţene derulate anterior şi concomitent, sunt orientate către dezvoltarea durabilă, având – ȋn

special pentru zonele protejate - o viziune care tinde să valorifice nu cantitatea, ci calitatea

mediului social, natural şi cultural, prin implementarea proiectelor de valorificare a tradiţiilor locale,

a patrimoniului natural şi cultural, ȋn defavoarea marilor investiţii industriale.

Prin viziunea formulată, strategia pentru o pescărie durabilă a Grupului Local pentru

Pescărie Durabilă în Delta Dunării este ȋn asentimentul politicilor publice naţionale şi europene de

dezvoltare durabilă şi vine ȋn continuarea strategiilor de dezvoltare locale şi judeţene derulate

anterior şi concomitent:

MAB (Omul şi Biosfera) - program UNESCO iniţiat cu scopul inovării şi dezvoltării

abordărilor privitoare la conservare şi dezvoltarea durabilă

Programul Natura 2000 - instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural

pe teritoriul UE, cu implicaţii directe asupra RBDD ca arie protejată şi ca destinaţie turistică

promovată prin planul strategic

Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României care are ca prim obiectiv

protecţia mediului prin măsuri care să permită disocierea creşterii economice de impactul

negativ asupra mediului

Master-Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026 - având ca viziune

transformarea României ȋntr-o desţinaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului natural şi

cultural

Agenda Locala 21 - program orientat către dezvoltarea durabilă, adoptat de statele

membre ale Convenţiei de la Rio ȋn 1992, cu aplicabilitate la nivel local


163

Planul de Management al rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, documentul oficial prin

care se reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe cuprinsul ariei naturale

precum şi din vecinătatea acesteia. Printre obiectivele şi măsurile sale se numără utilizarea

durabilă a resurselor naturale, promovarea turismului tradiţional, conservarea patrimoniului

cultural şi sprijinirea identităţii etno-culturale a populaţiei locale din teritoriul RBDD,

dezvoltarea comunitară cu implicarea populaţiei locale

Proiectul „Development of the potential for sustenable tourism ȋn Natura 2000

wetland area Tha Danube Delta Case” care a avut drept scop abordarea integrată a ariei

geografice a Deltei Dunării ȋn cadrul unei ample structuri parteneriale (ARBDD, CJ Tulcea,

WES Brugges, INCDDD, asociaţia internaţională „Prietenii Naturii‖, Asociaţia de Eco-Turism

din România, SOR – filiala Tulcea, asociaţia Ecopontica)

Proiectul GEF de Conservare a diversităţii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Strategia de vizitare a Deltei Dunării realizată de ARBDD

Strategia de dezvoltare a turismului ȋn judeţul Tulcea (CJ)

SGD - studiul privind gestionarea deşeurilor (CJ)

Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România (INCDDD Tulcea)

Unul dintre cele mai importante programe de finanţare complementare Axei prioritare 4 a

Programului Operaţional pentru Pescuit - POP este Programul Operaţional Regional - POR, axa

prioritara 5 – „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului‖, prin intermediul celor trei domenii de

intervenţie – 5.1, 5.2, 5.3.

Astfel, proiectele mici şi mijlocii implementate în cadrul strategiei Grupului Local pentru

Pescărie Durabilă în Delta Dunării se pot articula cu succes pe proiectele ce au ca obiectiv

rezolvarea unor importante probleme de infrastructură prin intermediul POR:

- introducerea aeroportului „Delta Dunării‖ în circuitul turistic naţional şi internaţional

- modernizarea infrastructurii de acces către zonele turistice (problema rezolvată deja ȋn

cazul zonei turistice Murighiol, Uzlina, Dunavaţ, Lacul Razim)

- valorificarea turistică a obiectivelor culturale şi cultural-istorice cu componenta „valorificarea

turistică a mânăstirilor tulcene prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces şi de mediu‖,

proiect aflat în implementare


164

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice şi de agrement, având drept componente

specifice:

1. dezvoltarea infrastructurii portuare - amenajarea mini-porturilor turistice în localităţile Sfântu-

Gheorghe (în implementare), Murighiol, Sarichioi

2. dezvoltarea infrastructurii de agrement - amenajare plajă Sulina, introducerea unui sistem

de marcă înregistrată pentru structurile de primire turistică (standarde pentru ariile protejate)

3. semnalizarea şi marcarea obiectivelor şi traseelor turistice – semnalizarea circuitelor

turistice din Delta Dunării, amenajarea traseelor de acces în zonele Sfântu Gheorghe

(Sacalin), sărături-Murighiol, Uzlina, Purcelu, amenajarea de trasee turistice şi centre de

vizitare (funcţie de obiectivele de protecţie a biodiversităţii).

De asemenea, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală oferă oportunităţi de rezolvare a

problemelor legate de infrastructura locala şi, totodată, creează posibilităţi de accesare a fondurilor

europene pentru întreprinzătorii locali din mediul rural.

Amploarea şi durata de punere în practică a proiector de dezvoltare/ modernizare a

infrastructurii sunt condiţionate de limitarea sumelor pentru cofinanţare la nivelul administraţiilor

publice locale şi judeţene.

Complementar, dezvoltarea antreprenoriatului şi a tradiţiei parteneriale public-private

conform abordării POP creează premisele pentru identificarea unor noi oportunităţi de rezolvare a

problemelor locale, inclusiv a celor de infrastructură.

Este important de menţionat faptul că orientarea către microproiecte durabile de tip

antreprenorial creşte inclusiv capacitatea de absorbţie a fondurilor (la o valoare mai mică a

proiectului, cofinanţarea necesară investitorului e mai mică la rândul ei).

Efortul făcut de autorităţile locale şi judeţene pentru rezolvarea problemelor majore de

infrastructură creează, în linii generale, cadrul propice dezvoltării proiectelor de acest tip.

Fără a neglija celelalte aspecte care fac din zona determinată un teritoriu coerent aşa cum

a fost descrisă în diagnoza teritoriului (ansamblul mediului natural, social, economic şi cultural),

strategia elaborată de Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării se axează în

principal pe conservarea, valorificarea şi promovarea pescuitului durabil şi a ocupaţiilor conexe


165

acestui domeniu: tradiţii folclorice şi gastronomice pescăreşti, meşteşuguri tradiţionale specifice

comunităţilor de pescari (construcţia şi reparaţia ambarcaţiunilor, prelucrarea stufului şi a papurei

etc), valorificarea în scop turistic a arhitecturii tradiţionale specific pescăreşti.

Oferirea de alternative ocupaţionale viabile pentru comunităţile de pescari este o nevoie

stringentă a întregii zone: în timp ce aşezările continentale au ca alternativă practicarea agriculturii,

satele pescăreşti se află într-o situaţie economică extrem de delicată, concretizată în numeroase

nemulțumiri cauzate de restricțiile legislative - de exemplu perioada de prohibiție prea lungă (2 – 3

luni / an) sau interzicerea folosirii anumitor unelte de pescuit. De asemenea, pescarii sunt nevoiți

să-şi desfăşoare activitatea doar în anumite zone unde cantitatea de pește este insuficientă, iar

consecinţa directă – în absenţa unor alternative viabile – este braconajul. Practic, cinci luni pe an,

pescarii nu pot pescui, prețul peștelui este unul prea scăzut iar taxele și impozitele pe care trebuie

să le plătească sunt prea mari. Mai mult, legislația în domeniu este una instabilă, apar mereu

modificări normative iar o bună parte din locurile unde pescarii ar putea pescui sunt concesionate.

Trebuie precizat şi faptul că în zona Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta

Dunării comunitățile pescărești sunt mult mai numeroase decât se reflectă prin date statistice, ele

acoperind aproape în întregime teritoriul Grupului analizat.

De asemenea, numărul populaţiei dependente de pescuit este mult superior celui indicat de

statistici, la o analiză elementară putându-se observa că aproape toate familiile din Deltă au cel

puțin un membru pescar care este, de cele mai multe ori, singurul aducător de venit al familiei.

Date fiind importanţa naturală şi culturală a zonei Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în

Delta Dunării – zonă aflată ȋn mare parte sub incidenţa legislaţiei de protejare a patrimoniului

natural şi cultural, abordarea contextuală depăşeşte graniţele administrative şi trebuie situată în

ansamblul mai larg al valorilor patrimoniului naţional şi european:

o Triplul statut de protecţie al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării – sit cu valoare de

patrimoniu natural mondial nu permite decât desfăşurarea de activităţi economice

„prietenoase‖ cu mediul natural (nature friendly)

o Numărul mare de situri arheologice (limes-ul cetăţilor romane dar şi zone limitrofe încă

necercetate exhaustiv, clădirile istorice ale oraşului Sulina) aflate sub incidenţa Legii 282 - şi


166

a legislaţiei conexe - de protejare a patrimoniului cultural naţional nu permit iniţiative

economice care să afecteze iremediabil siturile protejate.

Suprapunerea, într-o măsură destul de mare, a zonelor naturale protejate cu cele protejate

din punct de vedere arheologic accentuează şi mai mult perspectiva strategică în care

alternativele ocupaţionale ale populaţiei rurale din Delta Dunării vor fi axate, în viitor, pe:

- eco-turism şi turism pescăresc

- turism cultural

- practicarea pe scară largă a meseriilor tradiţionale, cu identificarea unor pieţe de nişă pentru

valorificarea obiectelor manufacturate.

2.3. COMUNITATEA ŞI ANGAJAMENTUL FACTORILOR INTERESAŢI

Axa prioritară 4 a Programului Operațional pentru Pescuit se diferențiază de celelalte Axe

POP atât prin obiectivele sale, cât și prin abordarea propusă. Astfel, strategiile realizate prin acest

instrument de finanțare europeană au caracter sectorial dar și teritorial, vizând dezvoltarea

durabilă a unei zone determinate.

Având în vedere că strategia este destinată unui grup amplu, este puțin probabil ca o

abordare clasică, „de la centru‖, să fie cea mai potrivită. Caracteristicile demografice și teritoriale,

problemele și avantajele unei zone sunt elemente pe care doar populația autohtonă le poate

cunoaşte ȋn detaliu. Prin urmare, acest plan a fost elaborat printr-un proces „de jos în sus‖.

Abordarea „de jos în sus‖ este singura modalitate prin care pot fi surprinse toate elementele

caracteristice necesare, direct din teritoriu. Dezvoltarea comunităţilor locale din zona Deltei Dunării

nu se poate realiza fără o implicare activă a cetăţenilor în procesul de consultare şi de luare a

deciziilor.

Astfel, comunităţile pescarești sunt cele care au determinat şi subliniat nevoile zonei în care

trăiesc, modalităţile de satisfacere a acestora şi maniera în care poate fi pus în valoare potenţialul

endogen.


167

Desfăşurarea procesului de consultare a fost completat de activități de animare-facilitare

a teritoriului, evaluare comunitară (chestionare aplicate) și organizare de întâlniri publice. Toate

acestea au avut ca principal scop identificarea punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și

a riscurilor existente la nivelul comunităților precum și identificarea ideilor de proiecte existente/

latente, respectiv a potențialilor investitori locali.

Astfel, au fost inițiate activități de animare a teritoriului, derulate în lunile iunie – iulie 2011.

Diseminarea primară a informației (distribuirea pliantelor editate în cadrul proiectului) și

aplicarea chestionarelor au fost completate de activități de facilitare comunitară, deoarece s-a

constatat că majoritatea actorilor locali nu au ca motivație dezvoltarea comunitară și nu înțeleg

modul în care aceasta poate să completeze și să potenteze dezvoltarea personală.

Întâlnirile publice s-au desfășurat în 6 localități din zona vizată – Chilia Veche, Sulina,

Sfântu Gheorghe, Crișan, Isaccea, Murighiol, scopul acestora fiind acela de informare și

conștientizare a actorilor locali. În această etapă au fost aplicate chestionare pentru evaluarea

stadiului de dezvoltare comunitară și pentru identificarea potențialelor idei de proiecte/ investitori

locali. De asemenea, aceste aspecte au fost studiate și analizate prin discuții deschise şi

observare. Pentru relevanța cercetării, experții implicați au identificat principalele nevoi ale

comunității, inclusiv prin sondaje stradale și interviuri, respectiv discuții cu reprezentanții APL și ai

altor instituții publice locale.

Concomitent cu evaluarea din teren au avut loc consultări cu autoritatea publică locală și

diverși actori locali, pentru a determina principalele caracteristici socio-culturale şi economice ale

zonei, pentru a putea cunoaște nevoile prioritare ale comunităților şi a evalua capacitatea

autorităților publice de a implementa proiecte care sa conducă la rezolvarea acestora.

Întâlnirile organizate au vizat ca public - țintă atât membrii comunității din localitatea gazdă

cât și reprezentanții comunităților din zonele învecinate.

Experții implicați au organizat dezbaterile conform unei abordari de tipul „facilitare, nu

impunere‖, metodă utilă pentru a monitoriza creșterea capacității de răspuns a comunității

(înțelegerea valorii luării deciziilor în parteneriat, înțelegerea importanței utilizării în comun și în

perspectiva dezvoltării durabile a resurselor existente).


168

Prin caracterul interactiv şi prin complexitatea abordării, dezbaterile din teritoriu au

evidențiat liderii comunităților și au pregătit terenul pentru întâlnirile de lucru ale grupurilor

tematice. În cadrul acestor întâlniri au fost schițate principalele obiective strategice ale

comunităților locale care ulterior vor fi transpuse în idei de proiecte.

Cele două acțiuni principale, respectiv aplicarea chestionarelor și întâlnirile publice, care

au reprezentat baza pentru stabilirea principalelor priorități ale teritoriului Delta Dunării, au fost

evaluate în funcţie de criteriile de mai jos, astfel:

1. Rata de răspuns şi calitatea răspunsurilor la chestionarele de evaluare comunitară

Cantitativ: target-ul de 20 chestionare aplicate în fiecare comunitate a fost atins iar răspunsurile au

fost, ȋn general, complete.

Calitativ (relevanța): în majoritatea cazurilor, actorii locali au identificat punctele tari și problemele

teritoriului, chiar dacă unii nu au putut găsi potențiale idei de proiecte, investitori locali sau resurse

financiare alternative.

2. Colaborarea cu actorii locali ȋn vederea organizării ȋntâlnirilor

Reacție pozitivă încă de la primul contact, dar fără o implicare deosebită din partea

comunităților în diseminarea informației primite cu prilejul activităților de animare în teritoriu. Din

acest motiv s-a introdus ca metodă de lucru facilitarea comunitară. În general, diseminarea

evenimentului şi a invitațiilor de participare a fost făcută cu sprijinul persoanelor – cheie din

comunitate (leaderi informali).

3. Evaluarea participării la dezbaterile publice – cantitativ şi calitativ

Cantitativ: numărul de participanți a fost de circa 20 - 30 de persoane reprezentative din fiecare

comunitate.

Calitativ: raportat la publicul țintă, la întâlniri au fost prezenți reprezentanți ai tuturor categoriilor,

chiar dacă participarea nu a fost întotdeauna echilibrată (ex: la Murighiol au participat în special

pescari, în timp ce la Isaccea majoritatea participanților au fost reprezentanți ai APL și ai societății

civile).


169

Întâlniri tematice:

În cadrul întâlnirilor tematice organizate cu 5 categorii de stakeholders implicați în

gestionarea resurselor Deltei Dunării – operatori de turism, administraţii publice, societate

civilă, asociații pescărești, mediu, s-a folosit un alt tip de chestionar, care a avut drept principal

obiectiv determinarea problemelor cu care se confruntă fiecare dintre aceste domenii în activitatea

specifică.

Operatorii de turism/ turism pescăresc au identificat ca principală problemă insuficienta

dezvoltare a infrastructurii (drumuri, canalizare, alimentare cu apă și energie electrică), urmată de

legislația excesivă, precum şi birocraţia.

Alte probleme identificate au fost:

- Slaba promovare a traseelor turistice și a operatorilor de turism;

- Lipsa unei strategii integrate de promovare turistică a Deltei Dunării.

Reprezentanții administrațiilor publice locale și centrale au identificat ca problemă

majoră lipsa dialogului public-privat, respectiv între administrațiile publice centrale și locale și

populația din comunitățile pescărești.


- Planificarea strategica nu este o activitate sistematică;

- Slaba capacitate în ce privește managementul proiectelor;

- Resurse umane insuficiente atât cantitativ cât și calitativ față de activitatea instituțională.

Asociațiile de pescari au subliniat ca problemă majoră faptul că legea nu permite

pescarilor să-și desfășoare activitatea cu instrumentele clasice ci doar cu undițe și în locuri unde

cantitatea de pește este foarte scăzută. În contextul general al lipsei alternativelor ocupationale,

acest fapt determină sărăcirea extremă a populației Deltei Dunării, a cărei ocupație de bază a fost,

timp de sute de ani, pescuitul.

Din discuțiile cu factorii implicați în activități de conservare și protejare a patrimoniului

natural s-au desprins concluzii legate de presiunea excesivă pe care activitățile economice,


170

inclusiv pescuitul nereglementat/braconajul, și activitățile turistice de masă o exercită asupra

mediului.


- Implicarea slabă a comunităţilor locale în problemele de mediu;

- Creşterea ȋn exces a traficului naval în Delta Dunării;

- Creşterea nivelului de poluare externă;

- Creşterea presiunii asupra resurselor naturale regenerabile;

- Creşterea presiunii asupra resursei peisagistice.

Societatea civilă, în special asociațiile cu activitate în domeniul social, a sublinat problemele

legate de lipsa locurilor de muncă în contextul unei legislații în continuă schimbare și din ce în ce

mai restrictive, problemă corelată cu mentalitatea populației, prea puțin deschisă către perspective

antreprenoriale și alternative ocupaționale durabile.


- Bilanţ demografic general negativ;

- Adâncirea procesului de îmbătrânire a populaţiei din mediul rural, pericolul de depopulare a

unor aşezări rurale;

- Reducerea numărului de locuitori şi schimbarea structurii pe grupe de vârste;

- Interes scăzut pentru practicarea meseriilor tradiţionale;

- Nivelul redus al serviciilor pentru educaţie si formare profesională;

- Migraţia masivă a tineretului către zonele urbane sau în afara ţării;

- Servicii medicale şi de sănătate deficitare ;

- Lipsa ONG-urilor locale;

- Promovarea insuficientă a unor obiective culturale, monumente istorice şi tradiţii populare.

4. Comunicarea cu publicul

Comunicarea cu publicul - țintă a fost satisfăcătoare, în primul rând la nivelul receptării

informației. Dezbaterile au avut un pronunțat caracter interactiv, participanții contribuind cu date

semnificative la analiza nevoilor, oportunităților și a riscurilor specifice fiecărei zone, care vor fi


171

menționate în analiza SWOT, precum și cu idei de proiecte care să raspundă nevoilor din

comunitățile respective:

Idei de proiecte rezultate în urma consultării actorilor locali:

1. Sulina

- Amenajări pentru pescuitul sportiv;

- Fermă pentru creșterea și valorificarea scoicilor;

- Amenajarea și refuncționalizarea fostei fabrici de conserve din peşte, ca punct de prelucrare

tradițională a peștelui (preparate și semipreparate tradiționale);

- Târg de meșteșuguri și produse alimentare tradiționale;

- Colectarea selectivă a deșeurilor;

- Spațiu cultural multifuncțional (62.000 euro), în cadrul căruia să existe și un muzeu al

pescarului;

- Implementarea unui sistem de trasabilitate şi siguranţă alimentară;

- Înființarea unei micro-întreprinderi pentru produse și subproduse tradiționale din pește;

- Cofetărie și restaurant local cu produse gastronomice tradiționale;

- Înființarea unui centru de informare turistică, într-o casă tradițională;

- Crearea si dezvoltarea turismului ecvestru;

- Cursuri de instruire pentru personalul de toate categoriile implicat în ecoturism, agroturism;

- Reabilitarea casei memoriale „George Georgescu‖, prin preluarea în comodat/ ȋnchirierea,

întreținerea și valorificarea turistică a acesteia de către un localnic (PFA);

- Reabilitarea vechilor clădiri industriale de pe malul celălalt al Dunării și transformarea lor în

spații de rezidență și creație/cercetare pentru cercetători și artiști;

- Existenţa terenurilor și construcțiilor pretabile pentru dezvoltarea unor activități economice

tradiționale;

- Atelier pentru confecţionarea de ambarcaţiuni tradiţionale şi unelte de pescuit tradiţionale

specifice zonei;

- Puncte de acostare şi adăposturi pescăreşti;

- Campus pentru pescarii sportivi;


172

- Grup de 10 ambarcaţiuni mici (5cp) pentru colectare deşeuri plastice din DD şi depozit de

procesare a acestora;

- Instalaţii ecologice pentru ambarcaţiunile parcate/ pontoane;

- Cheiuri de acostare pentru ambarcaţiunile de pescuit şi agrement;

- Restructurarea unităţilor cu profil de pescuit care sunt afectate de implementarea măsurilor

de reducere a activităţii sau efortului de pescuit;

- Ambarcaţiuni pentru pescarii care desfăşoară activităţi de agrement;

- Infiinţarea unui punct de ȋnchiriere a bicicletelor pentru turişti;

- Adăposturi pentru pescari cu instalaţii de descărcare a peştelui;

- Plase de pescuit ecologice;

- Instalaţii ecologice cu panouri solare de ȋncălzit apa la pensiuni turistice;

- „Nici un peşte sub măsura admisă - garanţia unui pescuit durabil‖ - campanie de

conştientizare;

- Identificarea şi promovarea unui traseu turistic local care să pună ȋn valoare patrimoniul

natural şi cultural al oraşului.

2. Isaccea:

- Reconstituirea atmosferei centrului vechi al oraşului prin microproiecte economice specifice:

cafenea turcească cu cafea „la nisip‖, bragagerie, băcănie cu baclavale, etc.

- Identificarea și promovarea unui traseu turistic local adaptat conceptului de „turism de o zi‖

(tip de turism care să ofere, timp de o zi, alternative de petrecere a timpului ȋn localitate);

- Dezvoltarea unor activități economice tradiționale - împletituri din papură, reparații

ambaracațiuni pescărești;




- Instruire agenţi de turism – ghidaj turistic din punct de vedere al biodiversităţii/ diversităţii

culturale, schimburi de experienţă ȋn alte zone similare ȋn UE;

- Instalaţii ecologice cu panouri solare pentru ȋncalzit apa la pensiuni turistice;


natural şi cultural al oraşului;


173

- Punerea ȋn valoare a sitului arheologic Noviodunum prin semnalizarea corespunzătoare şi

constituirea unui muzeu de sit.

3. Sfântu Gheorghe:

- Construirea unor bazine pentru capturarea nedistructivă a sturionilor în scop turistic (după

modelul celor tradiționale de la Ada Kaleh);

- Transformarea vechii cherhanale în muzeu interactiv al pescuitului;

- Târg estival de produse meșteșugărești și produse gastronomice tradiționale;

- Înfiinţarea unei micro-întreprinderi pentru produse și subproduse tradiționale din pește;

- Dezvoltarea agroturismului de tip familial;

- Existenţa terenurilor și construcțiilor pretabile pentru dezvoltarea unor activități economice

tradiționale.

- Amenajarea unor foișoare turistice de observare (în special pentru birdwatching);


specifice zonei;

- Atelier de ȋmpletituri din papură;



- Grup de 10 ambarcaţiuni mici (5cp) pentru colectare deşeuri plastice din DD şi depozit de

procesare a acestora;


- Iluminat stradal ecologic;

- Infiinţarea unui punct de ȋnchiriere a bicicletelor pentru turişti;




- Adăposturi pentru pescari cu instalaţii de descarcare a peştelui;

- Formare agenţi de turism ȋn ghidaj turistic din punct de vedere al biodiversităţii/ diversităţii

culturale, schimburi de experienţă cu alte zone similare ȋn UE;


174

- Amenajare punct de informare pentru diseminarea informaţiilor necesare accesării

fondurilor UE;

- Instalaţii ecologice cu panouri solare de ȋncălzit apa la pensiuni turistice;


natural şi cultural al localităţii.

4. Crișan:

- Identificarea și integrarea produselor locale (inclusiv gastronomie tradiţională, folclor) în

oferta turistică a zonei Crișan;

- Crearea unui punct de închiriere a bicicletelor pentru turiști;

- Crearea unui centru de activități sportive și agrement;

- Amenajarea unor foișoare turistice de observare (în special pentru birdwatching);

- Cursuri de instruire pentru personalul de toate categoriile implicat în ecoturism;

- Proiecte de ecologizare a zonei (inclusiv achiziționarea de prese pentru pet-uri);


specifice zonei;




- Cheiuri de acostare pentru ambarcaţiunile de pescuit şi agrement

- Restructurarea unităţilor cu profil de pescuit care sunt afectate de implementarea altor

măsuri de reducere a activităţii sau efortului de pescuit;

- Instalaţii ecologice cu panouri soalare de ȋncălzit apa la punctele turistice;

- Ambarcaţiuni cu sistem ecologic fotovoltaic;

5. Chilia Veche:

- Târg de meșteșuguri și produse alimentare tradiționale;

- Identificarea și promovarea unui traseu turistic local pentru mersul pe jos sau cu bicicleta;

- Amenajarea unui muzeu al comunității;

- Amenajare mini plaja pe malul canalului Tataru;


175

- Amenajare camping;

- Cursuri de instruire pentru personalul de toate categoriile implicat în ecoturism;

- Amenajarea unor mici dane pentru ancorarea ambarcațiunilor de mică dimensiune;

- Înființarea unui centru de informare turistică, într-o casă tradițională;


specifice zonei;

- Promovarea pe piaţa naţională şi europeană a obiectelor tradiţionale din papură produse la

Chilia Veche;

- Amenajarea unui mini port pescăresc;


- Adaposturi pentru pescari cu instalaţii de descărcare a peştelui;

- Amenajare punct de informare pentru diseminarea informaţiilor necesare accesării

fondurilor UE;




- Mici centre de procesare/semi- procesare (afumatoare, conserve);

- Amenajare Tabăra în Ostrovul Tataru, este o foarte bună locație pentru birdwatching.

6. Murighiol:

- Identificarea și promovarea unor trasee turistice locale pedestre sau cicloturistice (ex.

Mahmudia: malul Dunării – cetatea Salsovia – observatorul de păsări – punctul belvedere

de la releu – biserica rusească – atelierul de împletituri din papură) – Mahmudia – Beștepe;

- Reconstrucție ecologică prin renaturarea incintei ȋndiguite Carasuhat;

- Atelier pentru confectionarea de ambarcatiuni traditionale si unelte de pescuit traditionale

specifice zonei;

- Amenajarea unui mini port pescaresc;

- Puncte de acostare si adaposturi pescaresti;





176


- Adăposturi pentru pescari cu instalaţii de descărcare a peştelui;


- Amenajarea unei zone de campare;

- Traseu cicloturistic ȋn zona lacului Sinoe;

- Realizarea unui centru de vizitare multifuncţional la cetatea Halmyris;

- Formare agenţi de turism ȋn ghidaj turistic privit din punct de vedere al biodiversităţii/

diversităţii culturale, schimburi de experienţă ȋn alte zone similare ȋn UE;

Iniţiative care vizează ȋntreg teritoriul Grup:

a. Reabilitarea canalelor de centură ale Complexului lagunar RAZIM – SINOIE:

1. Gura Dranov – Periteasca – Insula Bisericuţa – Gura Portiţei

2. Canalul V (5) – Gura Portiţei

3. Capul Dolosman – Jurilovca – Lunca

4. Canalul V – Farul Gura Portiţei – Gura Periboina (lacul Sinoie)

b. Dobândirea de competenţe şi facilitarea pregătirii şi punerii ȋn aplicare a strategiei de

dezvoltare locală.

c. Valorificarea siturilor arheologice de pe teritoriul comunităţilor pescăreşti printr-un proiect

integrat de promovare a traseelor turistice locale care includ situri arheologice.

d. Infrastructura de ecoturism integrată în programe conexe de antreprenoriat social

e. Parteneriat intre FLAG-urile Dunarene prin construirea unui brand regional : Drumul

Kaviarului, traseu turistic cu punctul de pornire la Fetesti si punctul terminus la Sf.

Gheorghe (Delta Dunarii).

f. Infiintarea de ateliere mestesugaresti (impletituri din papura si rachita) in sase localitati-

cheie ale FLAG.


177

5. Continuitatea în relația cu membrii cheie ai comunităților

Relația inițiată în cadrul activităților de animare a teritoriului și a întâlnirilor publice

desfășurate a continuat în toate situațiile și după ȋncheierea acestora. Actorii locali au continuat

procesul de diseminare a informaţiei în cadrul comunităţii, au avut loc întâlniri sau discuții între

subgrupuri de interese, au fost identificate noi idei de proiecte.

În acest sens, experții implicați au desfășurat activități pentru menținerea și dezvoltarea

conexiunii cu publicul țintă: participanții la dezbateri precum și alte persoane cheie identificate în

timpul procesului de facilitare comunitară (telefonic, e-mail).

6. Premisele necesare realizării unor parteneriate locale public-privat

Parteneriatele locale (APL-ONG-mediul economic) sunt dificil de realizat fie din cauza lipsei

tradiției de cooperare între actorii locali, fie din cauza lipsei efective a structurilor asociative cu sau

fără personalitate juridică.

În consecință, evaluarea comunitară a relevat un obiectiv al planificării strategice:

încurajarea și sprijinirea grupurilor de inițiativă locale în scopul statutării juridice a

formelor de organizare asociativă latente.

Va fi necesară și o campanie de educare/ conștientizare a întreprinzătorilor locali

existenți sau potențiali asupra avantajelor pe care pe care le presupune parteneriatul

public-privat în scopul dezvoltării comunitare.

2.4. ANALIZA SWOT

Metoda SWOT este una dintre cele mai eficiente metode de analiză utilizate pentru

identificarea nivelului de performanță al unei entități.

Complexitatea zonei impune o analiză amplă, drept pentru care SWOT-ul FLAG Delta

Dunării s-a realizat mai intâi structurat, pe domenii principale si ulterior global, reunind punctele

forte, slabe, oportunitățile și riscurile cele mai importante.

178

CHUPLOCALPENTHU PESoiHIEDl/HABIIA DELTA Dl/NAHII

In continuare vor fi prezentate analizele SWOT pe diferite arii de interes: activitati

economice, pescuit, turism, mediu, resurse umane, infrastructura sociala-sanatate i educatie,

patrimoniu cultural, organizare sociala i institutionala:


179

SWOT ACTIVITĂȚI ECONOMICE

PUNCTE FORTE

- forță de muncă disponibilă;

- costurile cu forţa de muncă relativ reduse;

- resurse naturale bogate: apă, pește, pășuni, stuf, papură,

plante și arbusti de balta, lemn de esență moale;

- există terenuri și construcții pretabile pentru dezvoltarea unor

activităţi economice tradiţionale;

- investiții private ȋn turism şi servicii conexe;

- tradiții locale în construcții şi transporturi navale și construcții

de ambarcaţiuni tradiţionale;

- sector turistic în curs de dezvoltare, prezență turistică ridicată.

PUNCTE SLABE

- bază antreprenorială insuficient dezvoltată;

- insuficienţa informaţiilor de piaţă, lipsa unor studii de piață

aprofundate;

- șomaj;

- capital insuficient pentru retehnologizare;

- tehnologii depăşite;

- investiţii insuficiente;

- lipsa sau insuficienta dezvoltare a infrastructurii;

- valoarea adaugată scazută a produselor locale;

- infrastructura turistică și servicii subdezvoltate sau dezvoltate

haotic;

- caracterul sezonier al turismului;

- caracterul restrictiv al mediului din punct de vedere economic;

- scăderea numerică a populației active.

OPORTUNITĂȚI

- posibilitatea dezvoltării de parteneriate ȋntre întreprinzătorii

locali şi cei străini;

- constituirea parteneriatului public-privat;

- dezvoltarea sectorului IMM;

- absorbție de fonduri structurale UE;

- valorificarea resurselor locale tradiţionale;

- turismul şi serviciile conexe;

- valorificarea patrimoniului cultural şi arheologic;

- dezvoltarea comerţului cu produse tradiţionale;

- dezvoltarea serviciilor specifice mediului rural şi mic urban.

RISCURI

- cerere redusă de produse şi servicii din partea Uniunii

Europene;

- presiunea produselor externe ieftine asupra pieţei interne;

- lipsa pieţelor de desfacere;

- interesul scăzut pentru introducerea de noi tehnologii;

- falimentarea unui număr mare de firme;

- impactul mare al unor activităţi economice asupra mediului;

- politica de creditare a băncilor pentru investitii;

- evaziune fiscală;

- reducerea sau eliminarea unor facilităţi fiscale.


180

SWOT PESCUIT

PUNCTE FORTE

- Forţă de muncă relativ ieftină şi calificată;

- Zona cu cea mai veche tradiţie în pescuit (ambarcatiuni,

abilitati, unelte);

- Suprafețe mari de luciu de apă;

- Bogăția și diversitatea resursei piscicole;

- Potențial pentru dezvoltarea turismului pescaresc;

- Existența unor structuri asociative (asociații de pescari,

grupuri de producatori)

- Bazine amenajate şi infrastructură ȋn acvacultură.

PUNCTE SLABE

- Investiţii insuficiente și neechilibrate;

- Nivel scăzut al infrastructurii şi al echipamentelor: porturi

pescăreşti, de stocare, de ȋntreţinere;

- Comunicare ineficientă între instituțiile publice și organizațiile

de producători;

- Lipsa de coerență a politicilor în sectorul pescaresc;

- Lipsa unei/unor pieţe a peştelui;

- Centre de primă vanzare insuficient dezvoltate (monitorizarea

capturilor de peste);

- Diversitate redusă a produselor si subproduselor din peşte;

- Promovare insuficientă a produselor din peşte și a necesității

consumului de pește;

- Lipsa tradiţiei în cooperarea dintre actorii locali;

- Valoare adăugată scăzută a produselor pescăreşti;

- Slaba diversificare a activităţilor economice în zonele

pescăreşti;

- Nivel scăzut al siguranței (punctele de debarcare);

- Inexistența adăposturilor pescărești;

- Lipsa sau insuficienta amenajare a punctelor de acostare;

- Echipamente tehnice insuficiente și instalații invechite.

- Statut incert privind proprietatea unor terenuri;

- Control neadecvat asupra exploatării resurselor;

- Diversificarea scăzută a activităţilor ȋn comunităţile pescăreşti.


181

OPORTUNITĂȚI

SWOT PESCUIT (continuare)

RISCURI

- Existența cererii pentru produsele (semi)procesate;

- Existența unei piețe potenţiale pentru specii şi produse noi de

peşte;

- Posibilitatea de a integra pescuitul în oferta turistică a zonei;

- Cerere internă în creștere;

- Existența fondurilor europene în cadrul POP;

- Zone naturale protejate adecvate pentru hrănirea și

reproducerea peștelui;

- Consumatori interni familiarizaţi cu produsele.

- Braconajul/ comerţul ilegal cu pește și evaziunea fiscală;

- Accesul tot mai dificil la împrumuturile bancare şi proceduri

greoaie în accesarea fondurilor europene;

- Legislația restrictivă;

- Concurența produselor non UE;

- Lipsa de ajutoare/ subvenții pentru pescari pe perioada de

întrerupere a activității;

- Degradarea mediului.


182

SWOT TURISM

PUNCTE FORTE

- Unicitatea şi diversitatea cadrului natural oferit de Delta

Dunării;

- Existenţa unor plaje semisălbatice (Sulina, Sf. Gheorghe,

Portiţa);

- Patrimoniul cultural-istoric, alcătuit din obiective variate ce au

şi o certă valoare turistică: cetăţile Enisala, Halmyris,

Dinogeţia etc., ―triunghiul mănăstirilor ortodoxe‖ tulcene -

Celic-Dere, Saon şi Cocoş, Basilica paleo-creştină de la

Niculiţel - monumente istorice şi de artă, tradiţii şi obiceiuri ale

diferitelor naţionalităţi (lipoveni, ucraineni, turci, tătari,

aromâni), situri etnografice, arheologice, biserici, muzee;

- Diversitatea floristică şi faunistică acvatică şi terestră;

- Posibilitatea practicării unor forme variate de turism:

peisagistic, ştiinţific, bird watching, de vânătoare şi pescuit

sportiv;

- Gastronomie tradiţională specifică;

- Diversitatea tradiţiilor culturale multietnice;

- Legende locale care pot fi valorificate in scop turistic

PUNCTE SLABE

- Număr insuficient de centre de informare şi atracţie turistică;

- Durata redusă a sejurului (turism de o zi sau de scurtă

durată);

- Lipsa serviciilor de ghidaj turistic în multe zone ale Deltei

Dunării;

- Slaba promovare a ofertei turistice;

- Prezenţa scăzută a operatorilor turistici la târgurile naţionale

şi internaţionale;

- Condiţii neatractive de creditare pentru proiectele turistice;

- Infrastructura de acces precară/ insuficienta dezvoltare a

utilităţilor;

- Grad redus de cunoaştere a noţiunilor de management,

legislaţie şi necunoaşterea limbilor de circulaţie internaţională

de către cei implicaţi în turism;

- Oferta redusă de pachete turistice complexe;

- Lipsa unor studii de marketing specifice zonelor turistice;

- Lipsa serviciilor de urgenţă specializate în majoritatea zonelor

turistice (spital, ambulanţă, pompieri);

- Gradul scăzut de certificare a calităţii serviciilor în turism;

- Lipsa de coerenţă a ofertei turistice;

- Lipsa locurilor de campare / parking pentru rulote cu servicii

corespunzătoare;

- Oferta turistică redusă ȋn extrasezon.


183

OPORTUNITĂȚI

- Realizarea de miniporturi turistice;

- Amenajarea plajelor;

SWOT TURISM (continuare)

RISCURI

- Reducerea sau eliminarea/ inexistenţa unor facilităţi fiscale;

- Insuficienta folosire a oportunităţilor oferite de turismul rural; - Interesul administraţiei publice pentru dezvoltarea turismului.

- Realizarea de parteneriate public-private în scopul promovării

turismului durabil;

- Iniţiative locale şi centrale pentru dezvoltarea infrastructurii

turistice;

- Înfiinţarea de noi centre de informare turistică ȋn localităţile

judeţului cu potenţial turistic;

- Reabilitarea monumentelor şi ansamblurilor culturale, istorice

şi de arhitectură din judeţul Tulcea;

- Utilizarea programelor de finanţare ale UE şi a altor programe

iniţiate de autorităţile locale sau naţionale;

- Posibilitatea extinderii sezonului turistic.

- Subestimarea importanţei pregătirii de specialitate în turism;

- Concurenţă puternică a ţărilor vecine;

- Degradarea mediului.


184

SWOT MEDIU

PUNCTE FORTE

- Resurse naturale deosebite: peisaj, flora, fauna, Delta Dunării, Marea Neagră, sit-uri Natura 2000;

- Recunoaşterea internaţională a valorilor de patrimoniu

existente ȋn Delta Dunării;

- Clima continental moderată;

- Zone organizate ca arii naturale protejate;

- Program de dezvoltare durabilă a Rezervaţiei Biosferei Delta

Dunării (Master Plan);

- Program de reconstrucţie ecologică;

- Cadru legal relativ favorabil.

PUNCTE SLABE

- Implicarea slabă a comunităţilor locale în problemele

demediu;

- Localizare marginală;

- Pericol de inundaţii;

- Existenţa unor localităţi fără sisteme de alimentare cu apă;

- Lipsa aproape totală a infrastructurii de canalizare şi de

tratare a apelor uzate;

- Parc naval ȋnvechit, care contribuie semnificativ la poluarea

mediului.

OPORTUNITĂȚI

- Participarea activă la rezolvarea problemelor de mediu prin

cooperări şi parteneriate;

- Dezvoltarea ecoturismului;

- Valorificarea statutului de sit Natura 2000;

- Dezvoltarea de parteneriate externe;

- Revigorarea unor meserii tradiţionale cu impact redus asupra

mediului;

- Creşterea cererii de produse ecologice;

- Parteneriate pentru rezolvarea problemelor de mediu;

- Existenţa posibilităţilor de finanţare pentru proiectele de

mediu.

RISCURI

- Creşterea traficului naval în Delta Dunării;

- Legislaţia insuficient adecvată specificului Deltei;

- Existenţa unor structuri paralele privind reglementarea

aspectelor de mediu;

- Marea ȋntindere a suprafeţelor protejate (aproximativ 84% din

suprafaţa totală a judeţului Tulcea);

- Deschiderea de noi căi navigabile internaţionale în Delta

Dunării (Canalul Bâstroe);


- Efectele negative ale încălzirii globale;

- Întârzierea dezvoltării infrastructurii esenţiale (alimentări cu

apă, canalizare, gestionarea deşeurilor);

- Existenţa procesului de eroziune a solurilor, fluvială şi

costieră;

- Creşterea presiunii asupra resurselor.


185

PUNCTE FORTE

SWOT RESURSE UMANE

PUNCTE SLABE

- Concentrare de naţionalităţi care asigură interferenţe culturale

şi o mare varietate de tradiţii şi obiceiuri;

- Convieţuire armonioasă a minorităţilor;

- Grad ridicat de toleranţă, nivel redus de conflicte sociale între

cetăţeni;

- Pondere mare a persoanelor cu vârsta de muncă ȋn populaţia

judeţului;

- Forţă de muncă flexibilă, ieftină, calificată şi disponibilă;

- Existenţa unor meserii tradiţionale specifice zonei.

- Densitate scazută a populaţiei;

- Populaţie activă redusă;

- Rata crescută a şomajului;

- Adaptarea lentă a populaţiei rurale la schimbările impuse de

integrarea ȋn UE;


- Rata scăzută de activitate şi ocupare a forţei de muncă;

- Adâncirea procesului de îmbătrânire a populaţiei din mediul

rural, pericolul de depopulare a unor aşezări rurale;

- Reducerea numărului de locuitori şi schimbarea structurii pe

grupe de vârste;

- Gradul de sărăcie al populaţiei din mediul rural;

- Clasa socială de mijloc slab reprezentată;

- Insuficienţa resurselor financiare în asigurarea sprijinului real

împotriva marginalizării şi excluderii sociale;

- Forţa de muncă necalificată în spaţiul rural;


- Decalaj între pregătirea oferită de şcoală şi cerinţele pieţei

muncii;

- Disparităţi educaţionale;

- Lipsa de perfecţionare continuă, în special a personalului

ocupat în sectorul privat;

- Nivelul redus al serviciilor pentru educaţie şi formare

profesională.


186

SWOT RESURSE UMANE (continuare)

OPORTUNITĂȚI

- Posibilitatea atragerii unor fonduri speciale destinate formării

şi reconversiei profesionale;

- Liberalizarea circulaţiei forţei de muncă în spaţiul european;

- Creşterea mobilităţii populaţiei;

- Îmbunătăţirea standardelor educaţionale ale populaţiei;

- Inexistenţa conflictelor sociale majore.

RISCURI

- Creşterea disparităţilor economice inter şi intrazonale;

- Creşterea ratei şomajului;

- Migraţia masivă a tineretului către zonele urbane sau în afara

ţării;

- Proceduri greoaie de accesare a serviciilor de ocupare şi

formare profesională.


187

PUNCTE FORTE

INFRASTRUCTURA SOCIALĂ – SĂNĂTATE ȘI EDUCAȚIE

PUNCTE SLABE

- Existenţa unui serviciu operaţional de ambulanţă;

- Existenţa şcolilor generale ȋn majoritatea localităților;

- Existenţa personalului specializat din cadrul instituţiilor cu

atribuţii în domeniul sănătăţii şi ȋnvăţământului;

- Existenţa resursei umane disponibile, calificată şi necalificată.

- Slaba dezvoltare şi dotare a unităţilor sanitare si de

ȋnvăţământ;

- Servicii medicale şi de sănătate deficitare;

- Lipsa unui sistem informatic integrat unic care să conecteze

toţi furnizorii de servicii medicale;

- Sistem de formare continuă deficitar în domeniul sănătăţii şi

educaţiei;

- Lipsa ONG-urilor locale cu activitate în domeniul protecţiei

sănătăţii populaţiei;

- Îmbătrânirea populaţiei;

- Lipsa de corelare ȋntre nevoile populaţiei şi sistemul de

furnizare a serviciilor medicale şi educaţionale;

- Scăderea sporului natural şi speranţa de viaţă scăzută;

- Numărul mic de unităţi sanitare şi dotarea precară a acestora;

- Subfinanţarea sistemului sanitar şi a ȋnvăţământului;

- Insuficienţa personalului medico-sanitar şi a cadrelor

didactice calificate;

- Existenţa în mai multe localităţi a învăţământului simultan;

- Reţea şcolară întinsă în zone cu căi de acces improprii pe

uscat şi pe apă;

- Spaţii şcolare neadecvate (lucrul în 2 – 3 schimburi, lipsa

sălilor de spectacol, sălilor de sport, spaţiilor de joacă pentru

preşcolari, existenţa şcolilor gimnaziale integrate în Grupuri

Şcolare);

- În unele zone infrastructura şcolară nu dispune de minimum


188

de utilităţi;

- Necorelarea pieţei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii;

- Slaba implicare a familiei în viaţa scolii;

- Interes scăzut al elevilor faţă de şcoală;

- Migrarea cadrelor didactice calificate către alte domenii;

- Deficienţa programelor de consiliere şi orientare profesională;

- Componenta practică redusă a educaţiei.

OPORTUNITĂȚI

- Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale

autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală,

statuate ca obiective în programul de guvernare;

- Implementarea asigurărilor private de sănătate;

- Acordarea unor facilităţi cadrelor medicale şi didactice care

doresc să lucreze ȋn mediul rural;

- Atragerea unor fonduri externe pentru finanţarea proiectelor

ȋn domeniu.

RISCURI

- Descentralizarea şi acordarea autonomiei autorităţilor cu

competenţe în sănătate şi asistenţă medicală, poate avea şi

consecinţe mai puţin benefice;

- Apariţia unui decalaj social între persoanele care îşi pot

permite o asigurare suplimentară şi persoanele defavorizate;

- Emigrarea cadrelor medicale ca urmare a liberalizării pieţei

muncii în domeniu;

- Riscul ca incidenţa epidemiilor, bolilor transmisibile şi a bolilor

cronice să crească constant, fără un program coerent şi

concret de intervenţie;

- Creşterea costurilor asistenţei medicale care poate conduce

la creşterea decalajului în ceea ce priveşte accesul la

serviciile de sănătate, între populaţia cu venituri decente şi

populaţia aflată sub pragul sărăciei;

- Numărul tot mai mic de cadre medicale şi didactice calificate,

ca urmare a reducerilor de personal şi a reducerilor salariale


189

SWOT PATRIMONIU CULTURAL

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

- Patrimoniu cultural material si imaterial de mare valoare şi

diversitate;

- Tradiţii culturale şi populare bine păstrate şi perpetúate;

- Potenţial deosebit de valorificare a monumentelor istorice

existente;

- Existenţa mai multor minorităţi etnice cu identitate culturală

proprie;

- Existenţa unor acorduri de cooperare/înfrăţire;

- Manifestări culturale care devin cunoscute şi importante la

nivel naţional şi internaţional ( Festivalul Internaţional de Film

Anonimul, festivalul de Gastronomie şi Folclor „D‖ale Gurii

Dunării‖).

- Scăderea interesului populaţiei pentru evenimentele culturale

şi tradiţiile populare

- Slaba promovare a evenimentelor culturale;

- Slaba finanţare aşezămintelor culturale, ceea ce duce la

restrângerea activităţii acestora;

- Promovarea insuficientă a unor obiective culturale,

monumente istorice şi tradiţii populare;

- Scăderea numărului de persoane care activează în diverse

asociaţii culturale;

- Lipsa unei legislaţii adecvate privind protecţia patrimoniului,

carenţele ȋn legislaţie;

- Neincluderea obiectivelor muzeale din municipiu sau judeţ în

oferta turistică;

- Dificultate în stabilirea parteneriatelor naţionale şi

internaţionale;

- Lipsa unei strategii de dezvoltare culturală.


190

SWOT PATRIMONIU CULTURAL (continuare)

OPORTUNITĂȚI

- Existenţa unor organizaţii neguvernamentale cu caracter

explicit sau implicit cultural;

- Interesul manifestat de turişti pentru cunoaşterea valorilor

culturale ale Deltei Dunării;

- Posibilitatea realizării de schimburi culturale prin acorduri de

înfrăţire şi colaborare între localităţi din judeţ şi localităţi din

alte ţări;

RISCURI

- Închiderea unor instituţii culturale din lipsa de finanţare;

- Degradarea unor monumente istorice din cauza lipsei de

fonduri necesare protejării şi restaurării acestora .


191

SWOT ORGANIZARE SOCIALĂ ȘI INSTITUȚIONALĂ

PUNCTE FORTE

- Relaţionarea bună a autorităţilor locale cu ONG – uri,

Poliţie,Jandarmerie, Biserică;

- Parteneriate intercomunitare în dezvoltarea de proiecte

rurale;

- Traditie in accesarea fondurilor europene

- Descentralizarea.

PUNCTE SLABE

- Cultura partenerială şi asociativă slabă, lipsa tradiţiei

parteneriale public-privat;

- Logistica informaţională redusă;

- Resurse umane insuficiente atât cantitativ cât şi calitativ;

- Slaba capacitate ȋn ce priveşte managementul proiectelor;

- Comunicare internă şi externă deficitară;

OPORTUNITĂȚI

- Existenţa de competenţe ȋn activităţi specifice;

- Existenţa unor programe de formare a resurselor umane

(POSDRU);

- Dezvoltarea de cooperări şi parteneriate;

- Informare / instruire privind accesările de fonduri UE.

RISCURI

- Necunoaşterea cerinţelor şi exigenţelor privind fondurile

europene(2007-2013)

- Planificarea strategică nu este o activitate sistematică.


192

ANALIZA SWOT GLOBALĂ

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

- Forță de muncă calificată;

- Costurile cu forţa de muncă relativ reduse;

- Resurse naturale bogate: apă, pește, pășuni, stuf, papură,

plante și arbusti de balta, lemn de esență moale;

- Existenţa terenurilor și construcțiilor pretabile pentru

dezvoltarea unor activităţi economice tradiţionale;

- Investiții private ȋn turism şi servicii conexe;

- Tradiții locale în construcții şi transporturi navale și construcții

de ambarcaţiuni tradiţionale;

- Sector turistic în curs de dezvoltare, prezență turistică ridicată - Suprafețe mari de luciu de apă;

- Bogăția și diversitatea resursei piscicole;

- Potențial pentru dezvoltarea turismului pescăresc;

- Existența unor structuri asociative (asociații de pescari,

grupuri de producători)

- Unicitatea şi diversitatea cadrului natural oferit de Delta

Dunării.

- Existenţa unor plaje sălbatice (Sulina, Sf. Gheorghe, Portiţa).

- Patrimoniul cultural-istoric bogat;

- Diversitatea floristică şi faunistică acvatică şi terestră;

- Gastronomie tradiţională specifică;

- Diversitatea tradiţiilor culturale multietnice;

- Recunoaşterea internaţională a valorilor de patrimoniu

existente ȋn Delta Dunării;

- Clima continental - moderată;

- Zone organizate ca arii naturale protejate;

- Bază antreprenorială insuficient dezvoltată;

- Insuficienţa informaţiilor de piaţă, lipsa unor studii de piață

aprofundate;

- Șomaj;

- Capital insuficient pentru retehnologizare;

- Tehnologii depăşite;

- Investiţii insuficiente;

- Lipsa sau insuficienta dezvoltare a infrastructurii;

- Valoarea adaugată scăzută a produselor locale;

- Infrastructura turistică și servicii subdezvoltate sau

dezvoltate haotic;

- Caracterul sezonier al turismului;

- Scăderea numerică a populației active; - Investiţii insuficiente și neechilibrate;

- Comunicare ineficientă între instituțiile publice și

organizațiile de producători;

- Lipsa de coerență a politicilor în sectorul pescăresc;

- Centre de primă vânzare insuficient dezvoltate

(monitorizarea capturilor de peşte);

- Diversitate redusă a produselor şi subproduselor din peşte;

- Promovare insuficientă a produselor din peşte și a

necesității consumului de pește;

- Lipsa tradiţiei în cooperarea dintre actorii locali;

- Slaba diversificare a activităţilor economice în zonele

pescăreşti;

- Nivel scăzut al siguranței (alimentare) în punctele de


193

- Program de dezvoltare durabilă a Rezervaţiei Biosferei Delta

Dunării (Master Plan);

- Program de reconstrucţie ecologică;

- Concentrare de naţionalităţi care asigură interferenţe

culturale şi o mare varietate de tradiţii şi obiceiuri;

- Pondere mare a persoanelor apte de muncă ȋn populaţia

judeţului;

- Existenţa unui serviciu operaţional de ambulanţă;

- Existenţa şcolilor generale ȋn majoritatea centrelor de

comună;

- Existenţa personalului specializat din cadrul instituţiilor cu

atribuţii în domeniul sănătăţii şi ȋnvăţământului;

- Tradiţii culturale şi populare bine păstrate şi perpetuate;

- Existenţa unor acorduri de cooperare/înfrăţire;

- Manifestări culturale care devin cunoscute şi importante la

nivel naţional şi internaţional (Festivalul Internaţional de Film

Anonimul, festivalul de Gastronomie şi Folclor „D‖ale Gurii

Dunării‖).

- Relaţionarea bună a autorităţilor locale cu ONG – uri, Poliţie,

Jandarmerie, Biserică;

- Parteneriate intercomunitare în dezvoltarea de proiecte

rurale;

- Descentralizarea.

debarcare;

- Inexistența adăposturilor pescărești;

- Lipsa sau insuficienta amenajare a punctelor de acostare;

- Număr insuficient de centre de informare şi atracţie

turistică;

- Durata redusă a sejurului (turism de o zi sau de scurtă

durată);

- Lipsa serviciilor de ghidaj turistic în multe zone ale Deltei

Dunării;

- Slaba promovare a ofertei turistice;

- Grad redus de cunoaştere a noţiunilor de management,

legislaţie şi necunoaşterea limbilor de circulaţie

internaţională de către cei implicaţi în turism;

- Oferta redusă de pachete turistice complexe;

- Lipsa unor studii de marketing specifice zonelor turistice;

- Lipsa serviciilor de urgenţă specializate în majoritatea

zonelor turistice (spital, ambulanţă, pompieri);

- Gradul scăzut de certificare a calității serviciilor în turism;

- Lipsa de coerență a ofertei turistice;

- Lipsa locurilor de campare / parking pentru rulote cu servicii

corespunzătoare;

- Implicarea slabă a comunităţilor locale în problemele de mediu;

- Localizare marginală;

- Pericol de inundaţii;

- Grad ridicat de izolare a localităţilor din Delta Dunării;

- Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor;

- Existenţa unor localităţi fără sisteme de alimentare cu apă;

- Lipsa aproape totală a infrastructurii de canalizare şi de

tratare a apelor uzate;

- Parc naval învechit, care contribuie semnificativ la poluarea


194

mediului;

- Densitate scazută a populaţiei;

- Populaţie activă redusă;

- Adaptarea lentă a populaţiei rurale la schimbările impuse

de integrarea ȋn UE;


- Rata scăzută de activitate şi ocupare a forţei de muncă;

- Adâncirea procesului de îmbătrânire a populaţiei din mediul

rural, pericolul de depopulare a unor aşezări rurale;

- Gradul de sărăcie al populaţiei din mediul rural;

- Clasa socială de mijloc slab reprezentată;

- Insuficienţa resurselor financiare în asigurarea sprijinului

real împotriva marginalizării şi excluderii sociale;


- Decalaj între pregătirea oferită de şcoală şi cerinţele pieţei

muncii;

- Disparităţi educaţionale;

- Lipsa de perfecţionare continuă, în special a personalului

ocupat în sectorul privat;

- Nivelul redus al serviciilor pentru educaţie şi formare

profesională;

- Slaba dezvoltare şi dotare a unităţilor sanitare si de

ȋnvăţământ;

- Servicii medicale şi de sănătate deficitare;

- Lipsa ONG-urilor locale cu activitate în domeniul protectiei

sănătăţii populaţiei;

- Lipsa de corelare între nevoile populaţiei şi sistemul de

furnizare a serviciilor medicale şi educaţionale;

- Scăderea sporului natural şi speranța de viață scăzută;

- Numărul mic de unităţi sanitare şi dotarea precară a


195

acestora;

- Subfinanţarea sistemului sanitar şi a ȋnvăţământului;

- Reţea şcolară întinsă în zone cu căi de acces improprii pe

uscat şi pe apă;

- Spaţii şcolare neadecvate (lucrul în 2 – 3 schimburi, lipsa

sălilor de spectacol, sălilor de sport, spaţiilor de joacă

pentru preşcolari, existenţa şcolilor gimnaziale integrate în

Grupuri Şcolare);

- În unele zone infrastructura şcolară nu dispune de

minimum de utilităţi;

- Necorelarea pieţei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii;

- Migrarea cadrelor didactice calificate către alte domenii;

- Deficienţa programelor de consiliere şi orientare

profesională;

- Componenta practică redusă a educaţiei.

- Promovarea insuficientă a unor obiective culturale,

monumente istorice şi tradiţii populare;

- Scăderea numărului de persoane care activează în diverse

asociaţii culturale;

- Lipsa unei legislaţii adecvate privind protecţia patrimoniului,

carenţele ȋn legislaţie;

- Dificultate în stabilirea parteneriatelor naţionale şi

internaţionale;

- Logistica informaţională redusă;

- Resurse umane insuficiente atât cantitativ cât şi calitativ;

- Slaba capacitate ȋn ce priveşte managementul proiectelor;

- Comunicare internă şi externă deficitară.


196

OPORTUNITĂȚI

- Posibilitatea dezvoltării de parteneriate ȋntre întreprinzătorii

locali şi cei străini;

- Constituirea parteneriatului public-privat;

- Dezvoltarea sectorului IMM;

- Absorbție de fonduri structurale UE;

- Valorificarea resurselor locale tradiționale;

- Turismul si serviciile conexe;

- Valorificarea patrimoniului cultural şi arheologic;

- Dezvoltarea comerţului cu produse tradiţionale;

- Dezvoltarea serviciilor specifice mediului rural şi mic urban;

- Existența cererii pentru produsele (semi)procesate;

- Existența unei piețe potenţiale pentru specii şi produse noi

de peşte;

- Posibilitatea de a integra pescuitul în oferta turistică a zonei;

- Cerere internă în creștere;

- Existența fondurilor europene în cadrul POP;

- Zone naturale protejate adecvate pentru hrănirea și

reproducerea peștelui;

- Realizarea de miniporturi turistice;

- Amenajarea plajelor;

- Interesul administraţiei publice pentru dezvoltarea turismului;

- Realizarea de parteneriate public-private în scopul promovării

turismului durabil;

- Iniţiative locale şi centrale pentru dezvoltarea infrastructurii

turistice;

- Înfiinţarea de noi centre de informare turistică ȋn localităţile

judeţului cu potenţial turistic;

- Reabilitarea monumentelor şi ansamblurilor culturale, istorice

RISCURI

- Cerere redusă de produse si servicii din partea Uniunii

Europene;

- Presiunea produselor externe ieftine asupra pieţei interne;

- Lipsa pieţelor de desfacere;

- Interesul scăzut pentru introducerea de noi tehnologii;

- Falimentarea unui număr mare de firme;

- Impactul mare al unor activităţi economice asupra mediului;

- Politica de creditare a băncilor pentru investiţii;

- Evaziune fiscală;

- Braconajul / comerţul ilegal cu pește și evaziunea fiscală;

- Accesul tot mai dificil la împrumuturile bancare şi proceduri

greoaie în accesarea fondurilor europene;

- Legislația restrictivă;

- Întrerupere a activității;

- Degradarea mediului; - Reducerea sau eliminarea / inexistenţa unor facilităţi

fiscale;

- Insuficienţa folosire a oportunităţilor oferite de turismul

rural;

- Subestimarea importanţei pregătirii de specialitate în

turism;

- Creşterea traficului naval în Delta Dunării;

- Legislaţia insuficient adecvată specificului Deltei;

- Deschiderea de noi căi navigabile internaţionale în Delta

Dunării (Canalul Bâstroe);


- Efectele negative ale încălzirii globale;

- Întârzierea dezvoltării infrastructurii esenţiale (alimentări cu


197

şi de arhitectură din judeţul Tulcea;

- Utilizarea programelor de finanţare ale UE şi a altor programe

iniţiate de autorităţile locale sau naţionale;

- Participarea activă la rezolvarea problemelor de mediu prin

cooperari si parteneriate;

- Dezvoltarea ecoturismului;

- Valorificarea statutului de sit Natura 2000;

- Revigorarea unor meserii tradiţionale cu impact redus asupra

mediului;

- Existenţa posibilităţilor de finanţare pentru proiectele de

mediu.

- Posibilitatea atragerii unor fonduri speciale destinate formării

şi reconversiei profesionale;

- Îmbunătăţirea standardelor educaţionale ale populaţiei;

- Acordarea unor facilităţi cadrelor medicale şi didactice care

doresc să lucreze ȋn mediul rural;

- Atragerea unor fonduri externe pentru finanţarea proiectelor

ȋn domeniu.

- Interesul manifestat de turişti pentru cunoaşterea valorilor

culturale ale Deltei Dunării;

- Posibilitatea realizării de schimburi culturale prin acorduri de

înfrăţire şi colaborare între localităţi din judeţ şi localităţi din

alte ţări;

- Existenţa unor programe de formare a resurselor umane

(POSDRU);

- Informare / instruire privind accesările de fonduri UE.

apă, canalizare, gestionarea deşeurilor);

- Creşterea presiunii asupra resurselor;

- Creşterea ratei şomajului;

- Migraţia masivă a tineretului către zonele urbane sau în

afara ţării;

- Proceduri greoaie de accesare a serviciilor de ocupare şi

formare profesională;

- Descentralizarea şi acordarea autonomiei autorităţilor cu

competenţe în sănătate şi asistenţă medicală, poate avea

şi consecinţe mai puţin benefice;

- Apariţia unui decalaj social între persoanele care îşi pot

permite o asigurare suplimentară şi persoanele

defavorizate;

- Emigrarea cadrelor medicale ca urmare liberalizării pieţei

muncii în domeniu;

- Riscul ca incidenţa epidemiilor, bolilor transmisibile şi a

bolilor cronice să crească constant, fără un program

coerent şi concret de intervenţie;

- Creşterea costurilor asistenţei medicale care poate

conduce la creşterea decalajului în ceea ce priveşte

accesul la serviciile de sănătate, între populaţia cu venituri

decente şi populaţia aflată sub pragul sărăciei;

- Numărul tot mai mic de cadre medicale şi didactice

calificate, ca urmare a reducerilor de personal şi a

reducerilor salariale;

- Necunoaşterea cerinţelor şi exigenţelor privind fondurile

europene(2007-2013);

- Planificarea strategică nu este o activitate sistematică.


198

SWOT-ul realizat prezintă o diagnoză a activităților pescărești dar și a comunității în

ansamblul ei și oferă o bază de ierarhizare a acțiunilor și de distribuție a resurselor.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă in Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 2 a). deoarece prezintă clar

şi detaliat zona de implementare cu evaluarea situaţiei iniţiale, analiza nevoilor şi a potenţialului din zonă –

o analiză SWOT cuprinzătoare şi realistă şi un diagnostic clar.

Scopul analizei este de a scoate în evidență toate acele elemente care stau la baza

planificării strategice:

- Cum au fost detectate punctele slabe?

Modalitatea cea mai eficace de descoperire a punctelor slabe cu care se confruntă

teritoriul a fost, mai întâi de toate, analiza „la fața locului‖, respectiv consultarea

comunităților și a actorilor – cheie. Astfel au fost identificate problemele cu care se

confruntă sectorul pescăresc, pescarii și familiile lor, nivelul scăzut de trai, lipsa

diversificării economice, infrastructură socială precară etc. Ulterior au fost culese și

analizate acele date și informații cu caracter statistic și identificarea punctelor slabe

precum situația pieței de forță a muncii, îmbătrânirea populației etc.

- Cum pot fi utilizate punctele tari în cea mai mare măsură?

Există o gamă largă de măsuri și acțiuni prin care punctele tari identificate pot fi

valorificate. Suprafețele mari de apă, forța de muncă disponibilă, patrimoniul cultural și

de mediu atât de bogate și vechea tradiție a pescuitului sunt doar câteva dintre

elementele ce pot fi exploatate.

- Cum pot fi exploatate oportunitățile?

Însuși ajutorul acordat de FEP prin POP este o oportunitate uriașă de a evidenția acei

factori endogeni și exogeni benefici. Pentru a atinge un nivel de trai mai ridicat pentru

comunitățile pescărești trebuie stimulateacele activități economice tradiționale,

antrenarea resurselor umane disponibile, şi, în același timp, conservarea componentei

mediu.


200

- Cum ne putem “apăra” de amenințări / riscuri?

Există o categorie de riscuri ce nu pot fi evitate, precum schimbările legislative

sau efectele încălzirii globale. În același timp, însă, cea mai mare parte a riscurilor

pot fi transformate în oportunități, pot fi combătute prin măsuri ca formarea

resurselor umane, identificarea de alternative ocupaționale, în special pentru cei

afectați de perioada de prohibiție a pescuitului, înființarea de piețe de desfacere,

reducerea poluării ș.a. Prin revitalizarea pieței de forță de muncă și crearea de

alternative pentru pescari pentru menținerea populației în zonă, se elimină o

parte din amenințări, precum îmbătrânirea populației și fenomenul de migrație.

Aceste elemente identificate și analizate prin SWOT stau la baza creării

viziunii, a priorităților și a obiectivelor strategiei, după cum se va observa în capitolul

următor.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă in Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 2 a). deoarece prezintă

clar şi detaliat zona de implementare cu evaluarea situaţiei iniţiale, analiza nevoilor şi a potenţialului din

zonă –

o analiză SWOT cuprinzătoare şi realistă şi un diagnostic clar.

3.STRATEGIA, OBIECTIVE ŞI MOTIVAŢIE

Pe baza analizei diagnostic elaborată anterior (prezentarea teritoriului,

analiza SWOT), precum şi prin consultarea şi implicarea tuturor partenerilor şi actorilor

locali din cadrul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, s-a elaborat

viziunea strategică pentru teritoriul ȋn cauză, stabilindu-se totodată priorităţile ȋn legătură

cu proiectele de dezvoltare ale zonei.

VIZIUNEA

Viziunea strategiei reprezintă imaginea de ansamblu, identitatea şi valorile zonei


201

Dia

gn

oza

pescăreşti, împărtășite de toți partenerii Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta

Dunării. Viziunea are menirea de a oferi un sens dezvoltării teritoriale și sectoriale, aceasta

stând la baza priorităților, a obiectivelor și a măsurilor.

Pentru stabilirea acestora, participanţii au prezentat situaţia actuală, dificultăţile cu

care se confruntă, propriile viziuni de soluţionare a problemelor existente şi de dezvoltare a

comunităţii căreia ȋi aparţin, precum şi proiectele pe care le au ȋn vedere.

Diagnoza realizată la nivelul teritoriului a dus la formularea viziunii: obținerea

bunăstării generale a comunităților pescărești prin diversificarea activităților specifice, prin

valorificarea resurselor de care teritoriul dispune și a tradițiilor pescărești, protejând în același

timp mediul înconjurător.

Strategia își propune crearea bazelor necesare dezvoltării durabile a zonei, atât din

punct de vedere economic cât și din punct de vedere al protecţiei mediului ȋnconjurător.

Întrucât scopul programului si particularitățile zonei nu permit inițierea unor activități

industriale, cu impact notabil asupra mediului, ceea ce se urmărește prin această strategie

este revitalizarea economică prin diversificarea activităților tradiționale și a serviciilor.

Viziune

Priorităţi,

Obiective

Plan de

implementare

şi mecanisme

operaţionale

Proiecte

Măsuri


202

Este necesară o astfel de abordare, întrucât protecția mediului reprezintă o prioritate

la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, iar susținerea economiei

locale constituie o nevoie urgentă pentru dezvoltarea durabilă a zonei.

La baza acestui raționament se află analiza diagnostic, precum și rezultatele

procesului de consultare teritorială, conform cărora, teritoriul acoperit de Grupul Local pentru

Pescărie Durabilă în Delta Dunării se confruntă cu următoarele probleme: ȋmbătrânirea

populaţiei, sărăcie, forţa de muncă necalificată, pondere foarte mică a pupulaţiei active ȋn

total, dificultăţi ȋn practicarea pescuitului, infrastructura deficitară etc.

Astfel, măsurile prin care va fi implementată strategia vor avea menirea de a combate

problemele identificate și de a răspunde coerent la tema centrală și la obiectivul general.

PRIORITĂŢI, OBIECTIVE ŞI MĂSURI

Prioritățile, obiectivele și măsurile reprezintă o componentă importantă a strategiei,

având rolul de a completa analiza – diagnostic şi de a explica modalitatea de valorificare a

punctelor forte, de combatere a riscurilor, de soluționare a problemelor existente și de

susținere a aspectelor favorabile.

Strategia este dominată de un obiectiv global compatibil cu viziunea formulată, prin

care se vor genera obiectivele specifice. Stabilirea unui obiectiv strategic este cea mai

importantă sarcină la realizarea planului, acesta reprezentând punctul de origine al

obiectivelor secundare și al măsurilor. În vederea întocmirii unor obiective cât mai realiste și

adecvate situației economice, sociale sau de mediu în care se regăsește Grupul Local pentru

Pescărie Durabilă în Delta Dunării, este esențială respectarea unei metodologii eficace și

eficiente, precum metoda SMART.


203

Se u de p o ă i, obiective ș măsu p opuse a se dezvo a p n st a eg e sun

ust a e p n u mă oa ea schemă

Analizele diagnostic și SWOT au stat la baza stabilirii unei serii de obiective derivate

din obiectivul general sau global, ce formează axul în jurul căruia se vor centra toate acțiunile

viitoare ale Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării.

Obiectivul Global

Dezvoltarea durabilă a zonei Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta

Dunării pt riln sprirjiinriitreț a din puncti de veriderre economic, socltial șrii dermt edi iu a t

il cromt urni itărțilotr prescărești:, stoparea declinului sectorului pescăresc și

reconversia grupurilor afectate, până în anul 2015.


PRIORITĂȚI OBIECTIVE MĂSURI

Creșterea nivelului de trai a

comunitatilor prin investitii in turism

Dezvoltarea și promovarea infrastructurii și serviciilor legate de ecoturism.

Măsura 1 (turism)

Consolidarea sectorului pescuitului în mod sustenabil

Consolidarea competitivităţii zonei pescăreşti

Crearea de locuri de muncă

Măsura 2 (consolidare si creare

locuri de munca)

Crearea de locuri suplimentare de

muncă

Implementare de acţiuni pentru protejarea si valorificarea patrimoniilor cultural si de mediu

Măsura 3 (protejarea,

conservarea și valorificarea

patrimoniilor)

Protejarea, conservarea si

valorificarea patrimoniilor zonei

Funcţionarea corespunzatoare a FLAG-ului şi implementarea strategiei Măsura 4 (funcţionare FLAG)

203

210

Pentru fiecare dintre măsurile menționate mai sus se va prezenta câte o fișă ce va

include obiectivele specifice, argumentarea, acțiunile propuse, complementaritatea și

delimitarea cu alte proiecte/ programe, beneficiarii țintă, integrarea sustenabilității și a inovării,

resursele și rezultatele așteptate.

În ceea ce privește finanțarea prin măsurile precizate, Grupul Local pentru Pescărie

Durabilă în Delta Dunării își asumă respectarea prevederilor de acordare a ajutorului, din

partea AM POP, menționate în Anexa 9 (cu excepția măsurii de funcționare FLAG). De

asemenea, pentru proiectele depuse în cadrul strategiei, a căror valoare eligibilă

nerambursabilă este mai mare de 300.000 de euro, Grupul va solicita acordul DGP-AM POP.

De asemenea, 51% din fondurile cu care va fi subvenționată strategia vor fi îndreptate spre

operațiunile private.

Cu excepția măsurilor mai sus menționate, Grupul va iniția acțiuni privind ―promovarea

cooperării interregionale și transnaționale, între actorii zonelor pescărești, în principal prin cele

mai bune practici de conectare la rețea și diseminare‖. Aceste acțiuni vor fi finanțate în cadrul

Acțiunii 2 a Măsurii 4.1, „Sprijin pentru cooperare‖.

Măsuri

Măsura 1. “Îmbunătățirea calității vieții comunităților prin sprijinirea infrastructurii și

serviciilor legate de turism și prin promovarea ecoturismului”

(1) Obiective specifice

Introducerea măsurii 1 în strategia integrată de dezvoltare a Grupului Local pentru

Pescărie Durabilă în Delta Dunării contribuie la atingerea obiectivului global propus precum și a

următorelor obiective specifice:

Îmbunătățirea calității vieții prin dezvoltarea şi promovarea infrastructurii şi serviciilor

legate de ecoturism;

Redirecţionarea activităţilor economice prin promovarea ecoturismului.

211

Obiectivele enumerate anterior au fost elaborate în conformitate cu principiile SMART,

după cum este demonstrat în continuare:

Obiective Specifice – Măsura 1

Specific

Îmbunătățirea calității vieții prin dezvoltarea şi promovarea

infrastructurii şi serviciilor legate de ecoturism;

Redirecţionarea activităţilor economice prin promovarea ecoturismului.

Măsurabil

Dezvoltarea infrastructurii ecoturismului şi redirecţionarea activităţilor

economice prin implementarea a cel puțin 125 proiecte în domeniul turismului

pescăresc;

Abordabil

Având în vedere resursele disponibile, obiectivele sunt realizabile;

Realist

Obiectivele sunt realiste, date fiind resursele existente, intervalul de timp

propus și dimensiunea grupului tință;

Încadrat în

Timp

Obiectivul se va atinge în perioada 2012- 2015;

212

(2) Argumentare

Includerea măsurii 1 în cadrul strategiei integrate de dezvoltare a FLAG are la bază

un diagnostic teritorial realist, completat de analize detaliate și consultări locale multiple.

Astfel, măsura propusă este una bine fundamentată, adaptată nevoilor FLAG Delta Dunării ,

facilitand totodată soluţionarea problemelor existente și valorificarea punctelor forte, precum și

atingerea obiectivului general și a viziunii comune.

Necesitatea includerii măsurii 1 în cadrul strategiei de dezvoltare locală este

detaliată în continuare, după cum urmează:

În ecoturismul pescăresc, cererea interna si externa este foarte ridicată in raport

cu oferta, însă aceasta nu este satisfăcută din cauza lipsei de facilităţi și servicii

adecvate;

Deși la nivelul teritoriului există diverse tipuri de unități de cazare, multe dintre acestea

nu se ridică la standardele europene și nici la cerințele de calitate ale turiștilor;

Pe teritoriul acoperit de Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării nu există

o infrastructură de turism consolidată și coerentă;

Investițiile în ecoturism și turism pescăresc/piscicol reprezintă o metodă de diversificare

a activităților economice din zona FLAG, oferind astfel o alternativă ocupaţională

comunităţilor pescăreşti locale cu probleme.

(3) Domeniul de acţiune

Prezenta secțiune cuprinde gama de acţiuni propuse spre finanţare, a căror

implementare are ca scop dezvoltarea şi valorificarea zonei pescărești Grupului Local pentru

Pescărie Durabilă în Delta Dunării. Identificarea domeniului de acţiune s-a realizat prin analize

şi consultări multiple, raportate permanent la zona FLAG propusă şi a avut în vedere

respectarea criteriilor de eligibilitate, prin consultarea documentelor naţionale relevante pentru

FEP.

Prin urmare, în zona Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, pentru

măsura 1 a fost ales următorul domeniu de acțiune: Îmbunătățirea calității vieții comunităților

prin dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor turistice și promovarea ecoturismului. În ceea ce

priveşte acţiunile propuse a se implementa în cadrul domeniului de intervenție ales, aceastea

sunt următoarele:

213

Acțiunea 1: Crearea, modernizarea, extinderea sau reabilitarea de unități de cazare,

masă și agrement cu specific pescăresc, inclusiv dezvoltarea utilităților necesare bunei

funcționări a acestora;

Acțiunea 2: Crearea de facilități de desfășurare a activităților tipice ecoturismului

pescaresc, inclusiv amenajarea de suprafețe de teren și de luciu de apă în acest scop;

Acțiunea 3: Implementarea de cursuri de formare pentru viitorii angajați în domeniul

ecoturismului, cu obținerea de certificate de calitate;

Acțiunea 4: Înființarea sau reabilitarea de obiective turistice cu specific pescăresc;

Acțiunea 5: Promovarea ecoturismului pescăresc și a evenimentelor relaționate cu

acesta;

Acțiunea 6: Identificarea și valorificarea de rute turistice cu specific pescăresc;

Acţiunea 7: Restructurarea și redirecționarea activităților economice cu scopul

promovării ecoturismului pescăresc.

Gama de acţiuni propusă în cadrul Măsurii 1 este în conformitate cu cerinţele FEP-POP (art.44 al

Regutlraami eanl tzuoluni eCoi,mînisiaeinEsuarompbenluel 1e1i9. 8/2006) ceea ce demonstrează respectarea criteriului de eligibilitate

numărul 12.

Totodată, aşa cum o demonstrează informaţiile de mai sus, gama de acţiuni propusă în cadrul Măsurii 1 este

una fezabilă, fiind corelată cu obiectivele si rezultatele scontate ale strategiei precum şi cu resursele umane

şi financiare disponibile ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecţie numărul 2c.

(4) Complementaritate şi delimitare

Atenție! Cheltuielile cofinanţate de măsura 1 nu primesc asistenţă din partea altui

instrument financiar comunitar.

Complementaritatea prezentei măsuri cu alte iniţiative naționale sau comunitare are ca

scop delimitarea clară în ceea ce privește acordarea de fonduri nerambursabile, pentru a evita

dubla finanțare. În acest sens, complementaritatea măsurii 1 cu alte programe naţionale sau

europene a fost analizată pe două planuri, intern şi extern, după cum se demonstrează în

214

continuare:

Complementaritate internă: inițiative din cadrul POP:

Măsura 1 nu este complementară cu niciuna dintre măsurile prevazute în POP.

Complementaritate externă cu alte programe și inițiative naționale sau comunitare:

Complementaritate externă cu Programul Operational Regional, Axa 5, Domeniul de

intervenţie 5.2 - „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru

valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice‖ ale carui caracteristici

sunt următoarele:

Solicitanţii finanţării:

- Unităţi ale administraţiei publice locale;

- Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitara;

- Liderul parteneriatului între autorităţi ale administraţiei publice locale;

- IMM- uri din domeniul turismului şi activităţi conexe;

- Parteneriate între unităţi administrativ- teritoriale şi ONG- uri, având un lider o unitate

administrativ teritorială.

Valoarea proiectului trebuie să fie cuprinsă între 700.000 şi 85.000.000 lei (aproximativ

170.000 şi respectiv 20 mil euro) pentru proiectele implementate în localităţi din mediul

urban sau în staţiuni turistice balneare, climatice şi balneo-climatice (indiferent dacă sunt

localizate în mediul rural sau urban), iar pentru proiectele implementate în mediul rural,

valoarea minimă totală a proiectului trebuie să fie mai mare de 6,4 milioane lei (aproximativ

1,6 milioane euro).

Contribuţia proprie minimă a solicitantului la valoarea eligibilă a proiectului este de 2%

pentru infrastructura de turism de utilitate publică iar pentru infrastructura de turism publică

/ privată, care intră sub incidenţa regulilor ajutorului de stat este de între 30 – 60%.

Proiectul realizat prin 5.2 se încadrează în categoriile de operaţiuni ale domeniului:

- Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potenţial turistic;

- Valorificarea potenţialului turistic montan;

- Dezvoltarea turismului balnear;

- Crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor

aferente.

Pentru evitarea dublei finanţări, în cadrul măsurii 1 propusă prin strategia FLAG, au fost impuse

215

următoarele condiţii:

- pentru mediul rural, valoarea maximă a proiectului va fi de 700.000 lei;

- pentru mediul urban, valoarea maximă a proiectului va fi de 6,4 milioane de lei;

Prin urmare, domeniul de intervenţie 5.2 POR răspunde necesităţilor de dezvoltare a

turismului într-un mod diferit față de cel propus prin măsura 1, având în vedere tipul de

beneficiari eligibili, plafoanele şi procentele de finanţare impuse, dar mai ales scopul măsurii, şi

anume dezvoltarea ecoturismului pescăresc, care nu reprezintă o prioritate pentru niciunul

dintre domeniile Axei 5 POR.

Complementaritate externă cu PNDR, Măsura 313 - „Încurajarea activităţilor turistice”:

Obiectivele specifice ale acestei măsuri se referă la:

1. Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi

femei;

2. Creşterea valorii adăugate în activităţi de turism;

3. Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice;

4. Creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor.

Obiectivele operaţionale se referă la:

1. Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică;

2. Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică;

3. Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes

turistic.

Beneficiarii eligibili de pe măsura 313 sunt micro-întreprinderile, persoanele fizice,

comunele şi ONG-urile. Intensitatea ajutorului public nerambursabil variază între 50 si 100% şi

nu poate depăsi 200.000 euro iar valoarea minimă a unui proiect este de 5.000 de euro. Pe

măsura 313 nu sunt eligibile investiţiile realizate de către fermieri care au ca activitate de bază

pescuitul şi/ sau acvacultura, condiţie care nu se regăseşte în cadrul măsurii 1. Aşadar, în

comparaţie cu măsura 1 FEP propusă în cadrul strategiei, măsura 313 PNDR finanţează altă

tipologie de activitaţi, pentru care sunt impuse condiţii de eligibilitate şi selecţie diferite.

216

În concluzie, implementarea strategiei integrate de dezvoltare a zonei Grupului Local

pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării și implicit a acțiunilor propuse prin intermediul acestei

măsuri se realizează conform art.54 din Reg. (CE) nr.1198/2006 şi, aşadar, operaţiunile

finanţate prin FLAG nu vor primi asistență financiară din partea altui instrument financiar

comunitar.

Măsura 1 propusă spre finanţare este complementare cu alte instrumente financiare comunitare şi

naţionale, ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecţie 2c.

este în conformitate cu cerinţele FEP-POP (art.44 al Regulamentului Comisiei Europene 1198/2006) ceea ce

demonstrează respectarea criteriului de eligibilitate numărul 12.

(5) Beneficiari ţintă

În cadrul măsurii 1 a fost propusă următoarea categorie de beneficiari:

Beneficiari direcți:

- Instituții publice;

- APL- uri;

- ONG- uri;

- Asociații, grupuri, organizații de producători;

- Agenți economici din categoria microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii;

- Întreprinderi mari, cu mai puțin de 750 de angajați sau cu o cifră de afaceri mai mică de 200

milioane de euro;

- Parteneriate public- private;

- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale;

Beneficiari finali (pentru acțiunile 2,3, 5, 6):

Grupul țintă vizat de această măsură este reprezentat fie de lucrători din sectorul

pescuitului, fie de persoane cu un loc de muncă legat de acest sector.

În cadrul măsurii 1, cea mai mare parte a acțiunilor propuse vor fi conduse de către sectorul privat, ceea ce

demonstrează respectarea criteriului de selecție 2d.

(6) Integrarea sustenabilităţii mediului

217

Strategia integrată de dezvoltare locală a zonei Grupului Local pentru Pescărie

Durabilă în Delta Dunării respectă atât politica UE privind durabilitatea mediului cât şi strategia

europeană de dezvoltare durabilă (SDD). Atenţia deosebită acordată sustenabilităţii ambientale

a zonei Grupului are la bază următoarele considerente:

Construirea, extinderea sau modernizarea de unități specifice ecoturismului

pescăresc se vor realiza cu protejarea mediului înconjurător;

Susţinerea desfăşurării de activităţi turistice se va face cu respectarea condiţiilor de

mediu;

Propunerea de activitaţi turistice specifice zonei va avea în vedere identificarea de

soluţii la problemele de mediu aparute;

În cadrul proiectelor propuse se vor puncta suplimentar investiţiile care cuprind o

componentă de asigurare a sustenabilităţii mediului;

În cadrul proiectelor propuse se vor puncta suplimentar acţiunile ecologice de

promovare a ecoturismului;

Prin urmare, la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării au fost

stabilite acțiuni care respectă cerinţelor de mediu impuse, care asigură durabilitatea acestuia și

care încurajează folosirea unor metode ecologice pentru conservarea sa.

(7) Integrarea Inovării

Stimularea inovării este unul dintre principiile fundamentale ale Axei 4 din FEP şi una

dintre priorităţile UE stabilite în cadrul strategiei Europa 2020 drept pentru care, în vederea

integrării inovării în cadrul strategiei FLAG, se va evita aplicarea repetată de acţiuni si metode

comune deoarece, pentru a atinge potențialul maxim, zonă pescărească Delta Dunării trebuie

să își identifice propriile soluții la problemele cu care se confruntă.

Totodată, particularitățile teritoriului acoperit de Grup îi conferă acestuia unicitate,

motiv pentru care toate iniţiativele ce se vor implementa la nivelul zonei FLAG- Pescărie

Durabilă în Delta Dunării vor fi abordate într-o manieră inovativă. În acest sens, a fost propusă

următoarea gamă de acțiuni:

- metode inovatoare de implementare a acţiunilor propuse prin măsura 1;

- dezvoltarea de activităţi specifice turismului pescăresc prin modele inovative;

218

- conceperea de metode inovative de promovare a turismului pescăresc;

- adoptarea unei maniere inovatoare de către beneficiar în dezvoltarea sau gestionarea unui

proiect;

- adoptarea unei maniere inovatoare de implicare a beneficiarului în proiect;

- atragerea, într-o manieră inovatoare, a resurselor în cadrul unui proiect;

- identificarea, utilizarea, difuzarea şi comunicarea rezultatelor unui proiect prin modalităţi

inovative;

- auto-susținerea proiectului prin modalităţi inovative;

- inovație în relaţionarea proiectului cu alte iniţiative;

Implementarea acţiunilor inovative enumerate mai sus se va face doar în condiţiile

respectării domeniului de acţiune propus. Totodata, proiectele inovative depuse la nivel de

FLAG de actori locali ai zonei vor fi punctate suplimentar.

(8) Resursele şi distribuirea lor

În cadrul strategiei integrate de dezvoltare locală- Pescărie Durabilă în Delta Dunării,

măsurii 1 i-a fost alocat bugetul de 9.800.000,00 euro (valoare nerambursabila)

reprezentând 51 ,42 % din resursele financiare totale ale zonei FLAG. Valoarea alocării

este fundamentată de specificitatea zonei rezultată din analiza diagnostic precum și din

obiectivele propuse a fi atinse în cadrul planului de dezvoltare locală prin măsura 1.

Estimarea bugetul alocat măsurii 1, la nivelul zonei FLAG Pescărie Durabilă în Delta

Dunării, a avut în vedere următoarele considerente:

Costurile foarte mari ale materialelor de construcții și a manoperei, aspect datorat în mare

măsură transportului fluvial scump;

În cadrul celor peste 25 de întâlniri realizate în teritoriu, s-a constatat că la nivelul zonei

FLAG există o cerere foarte mare de proiecte pentru acțiunile eligibile propuse a se

finanța prin măsura 1 și, deci, o bună oportunitate de a stimula economia locală și

creșterea nivelului de trai;

Cererea de proiecte menționată la punctul anterior este promovată de organizații

219

reprezentative pentru zonă, a caror putere de investiție permite, în cazul proiectelor

individuale, susținerea cofinanțării necesare;

Cererea sporită de proiecte și micro-proiecte de pe Măsura 1 este direct proporțională cu

potențialul deosebit de ridicat al zonei întrucât:

o Teritoriul FLAG analizat este zona cu cel mai mare potențial piscicol din țară;

o Grupul Local acoperă Delta Dunării- zonă pescărească deosebit de importantă la

nivel național și internațional, intrată în patrimoniul mondial al UNESCO și clasificată

ca rezervație a biosferei, în România. Pe teritoriul Grupului, există 18 zone protejate

ale Rezervației ce prezintă excelente exemple de ecosisteme terestre și acvatice și

care cuprind specii valoroase de floră și faună;

o Cea mai mare parte din producția de pește a țării provine din zona acoperită de

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării;

Suprafața Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării - deosebit de mare

(ea reprezintă o patrime din suprafața estimata a fi acoperita la nivel național de catre

grupurile FEP din Romania3)- este un alt factor ce justifică cererea ridicată de proiecte

înregistrate la nivelul grupului pentru măsura 1;

Peste 70% din populația Grupului are ca unică sursă de venit pescuitul, în prezent

neexintând alte programe care să ofere locuitorilor FLAG alternative ocupaționale

viabile. În acest sens, important de menționat este și faptul că, spre deosebire de alte

zone, pe teritoriul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării nu

există grupuri de acțiune locală selectate prin Axa Leader – PNDR, așadar

accesarea fondurilor alocate prin Măsura 1 va oferi comunitaților locale ale zonei

FLAG șanse reale de dezvoltare.

Totodată, implementarea prezentei măsuri este favorizată și de faptul că partenerii

Grupului Local - entitățile responsabile de luarea deciziilor- sunt actori importanți, nu

doar în zona FLAG-ului ci și la nivel national, ceea ce demonstreză că acțiunile propuse

își vor atinge finalitatea.

3 Conform mentiunilor din POP, s-a estimat ca pana in anul 2013 vor fi selectionate la nivel national 15 grupuri FEP ce vor

acoperi o suprafata de 21.000 km².

220

Prin urmare, bugetul alocat măsurii 1 este unul real, adaptat nevoilor zonei FLAG şi

corelat atât cu obiectivele propuse cât şi cu rezultatele estimate a se obţine, ceea ce

demonstrează respectarea criteriul de selecţie 2d privind planul financiar.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării respectă criteriul de selecție numărul 2d, întrucât

bugetul propus este corelat cu următoarele rezultate estimate în cadrul măsurii 1:

- Realizarea a cel puțin 125 investiții în ecoturismul cu specific pescăresc, așa cum sunt acestea detaliate în

Fișa Măsurii 1 (valoare proiect/finanțare nerambursabilă/contribuție proprie);

- Realizarea și promovarea unei infrastructuri turistice sustenabile și coerente prin implementarea a cel puţin

125 de investiţii în ecoturismul cu specific pescăresc;

- Dezvoltarea sustenabilă din punct de vedere financiar și ambiental a ecoturismului în zona Grupului;

- Diminuarea pronunțată a somajului prin crearea sau menținerea de locuri de muncă pentru pescarii supuși

reconversiei;

- Creșterea veniturilor și a nivelului de trai în zonă;

(9) Rezultate şi beneficii estimate

Estimarea rezultatelelor și a beneficiilor obținute în urma implementarea măsurii 1 în

cadrul zonei FLAG s-a realizat cu identificarea unor indicatori corespunzători de performanţă

raportați la obiectivele cuantificabile (SMART) prezentate în secţiunea anterioară. Totodată,

conform recomandărilor AM-POP, rezultatele estimate au fost ierarhizate în funcţie de efectele

obţinute, după cum sunt prezentate acestea în continuare:

Rezultate Cantitative:

Realizarea a cel puțin 80 de investiții în infrastructura de turism și promovarea

ecoturismul cu specific pescăresc;

Rezultate Calitative:

Dezvoltarea sustenabilă din punct de vedere financiar și ambiental a ecoturismului în

zona Grupului.

Rezultate de Impact:

Îmbunătățirea calității vieții comunităților locale;

221

Diminuarea pronunțată a șomajului prin crearea sau menținerea de locuri de muncă

pentru pescarii supuși reconversiei.

Creșterea veniturilor și a nivelului de trai în zonă.

Având în vedere toate menţiunile de mai sus, se poate observa faptul că Măsura 1 propusă în cadrul

strategiei integrate de dezvoltare locală este în conformitate cu cerinţele FEP-POP (art.44 al Regulamentului

Comisiei Europene 1198/2006) ceea ce demonstrează respectarea criteriului de eligibilitate numărul 12.


217

11) Fişa Standard a Măsurii (model indicativ/ nr. maxim de cuvinte / fişă: 500)

MĂSURA 1 “Îmbunatatirea calității vieții comunităților prin sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism și prin

promovarea ecoturismului”

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei

Obiective

Îmbunătățirea calității vieții prin dezvoltarea şi promovarea infrastructurii şi serviciilor legate de ecoturism; Redirecţionarea activităţilor economice prin promovarea ecoturismului.

Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei Măsura 1 are o importanţă majoră în implementarea strategiei de dezvoltare a zonei Grupului pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării întrucat, prin obiectivele şi acţiunile propuse, ea va contribui la atingerea obiectivul general identificat ca fiind prioritar în cadrul teritoriului.

Domeniul de acţiune

Îmbunătățirea calității vieții comunităților prin dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor turistice și promovarea ecoturismului.

Complementaritate şi delimitare Complementaritate internă

Nu este cazul Complementaritate externă

Măsura 313 PNDR și Domeniul de Intervenție 5.2 POR

Investițiile în ecoturismul pescăresc și promovarea sa vor fi finanțate numai din FEP.

Beneficiarii ţintă (tipuri): - Publici (va fi precizat: comune,

asociaţii de comune, instituţii publice, altele) - Privaţi (va fi precizat: asociaţii, pescari, persoane fizice, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ, ONG- uri, etc.)

Beneficiari direcți: - Instituții publice; - APL- uri; - ONG- uri;

- Asociații, grupuri, organizații de producători; - Agenți economici din categoria microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii; - Întreprinderi mari, cu mai puțin de 750 de angajați sau cu o cifră de afaceri mai mică de 200 milioane de euro; - Parteneriate public- private; - Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale; Beneficiari finali:

Beneficiarii finali vizați de această măsură sunt fie lucrători în sectorul pescuitului, fie persoane cu un loc de muncă legat de acest sector, pentru acțiunile 2,3,5,6.


218

Criterii orientative de selecţie

Prioritizare:

1. În ce măsură dezvoltarea turismului pescăresc se realizează cu impact minim asupra mediului; 2. În ce măsură promovarea ecoturismului pescăresc se realizează în mod ecologic;

3. În ce măsură se creează sau se mențin locuri de muncă prin redirecționarea activităților economice spre ecoturismul pescaresc.

Criterii de evaluare tehnică şi financiară

1. Relevanța proiectului pentru obiectivele propuse prin masură 2. Calitatea și maturitatea proiectului 3. Buget 4. Sustenabilitatea tehnică și financiară a proiectului după încetarea finanțării nerambursabile 5. Capacitatea beneficiarului pentru implementarea proiectului

Tipuri de acţiuni (exemple) Acțiunea 1: Crearea, modernizarea, extinderea sau reabilitarea de unități de cazare, masă și agrement cu specific pescăresc, inclusiv dezvoltarea utilităților necesare bunei funcționări a acestora; Acțiunea 2: Crearea de facilități de desfășurare a activităților tipice ecoturismului pescaresc,

inclusiv amenajarea de suprafețe de teren și de luciu de apă în acest scop; Acțiunea 3: Implementarea de cursuri de formare pentru viitorii angajați în domeniul ecoturismului, cu obținerea de certificate de calitate; Acțiunea 4: Înființarea sau reabilitarea de obiective turistice cu specific pescăresc; Acțiunea 5: Promovarea ecoturismului pescăresc și a evenimentelor relaționate cu acesta; Acțiunea 6: Identificarea și valorificarea de rute turistice cu specific pescăresc; Acţiunea 7: Restructurarea și redirecționarea activităților economice cu scopul promovării

ecoturismului pescăresc; Alocare POP

9.800.000,00 Euro

Cofinanţare /contribuţie beneficiari (%)

- 0% pentru proiectele de interes colectiv cu beneficiar colectiv și acces public la rezultatele operațiunii;

- 25% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de până la 100.000 euro;

- 40% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de peste 100.000 euro.


219

Rezultate şi beneficii estimate

- Rezultate Cantitative:

Realizarea a cel puțin 80 de investiții în infrastructura de turism și promovarea ecoturismul cu specific pescăresc;

- Rezultate Calitative:

Dezvoltarea sustenabilă din punct de vedere financiar și ambiental a ecoturismului în zona Grupului.

- Rezultate de Impact:

Îmbunătățirea calității vieții comunităților locale;

Diminuarea pronunțată a somajului prin crearea sau menținerea de locuri de muncă pentru pescarii supuși reconversiei.

Creșterea veniturilor și a nivelului de trai în zonă;

Nr. de proiecte estimate

Cost total estimat (€) Estimarea costului total

pe măsură (€) Contribuţia POP –

măsură (€) Contribuţia privată

(€)

24 156.250,00 3.750.000,00 3.750.000,00 0,00

50 121.250,00 6.062.500,00 4.850.000,00 1.212.500,00

6 280.000,00 1.680.000,00 1.200.000,00 480.000,00

80 11.492.500,00 9.800.000,00 1.812.500,00


220

Măsura 2 „Exploatarea potențialului endogen al zonei prin consolidarea competitivității

zonelor pescărești și prin crearea unor locuri de muncă suplimentare, în afara

sectorului pescuitului”



Pescărie Durabilă în Delta Dunării contribuie la atingerea obiectivului global propus precum și

a următoarelor obiective specifice:

Exploatarea potențialului endogen prin consolidarea competitivității zonelor pescărești;

Crearea de noi locuri de muncă pentru lucrătorii din domeniul pescuitului, în afara sectorului.




Specific Exploatarea potențialului endogen prin consolidarea competitivității

zonelor pescărești prin implementare a cel puțin 55 proiecte;

Crearea de noi locuri de muncă pentru lucrătorii din domeniul pescuitului,

în afara sectorului, prin implementarea a cel puțin 55 de proiecte.

Măsurabil

Va fi consolidată competitivitatea zonelor pescărești și se vor dezvolta noi

activități economice prin crearea de noi locuri de muncă prin implementarea a cel

puțin 55 de proiecte.

Abordabil

Având în vedere resursele disponibile, obiectivele sunt realizabile

Realist

Obiectivele sunt realiste, date fiind resursele existente, intervalul de timp propus

și dimensiunea grupului tință

Încadrat în Timp Obiectivul se va atinge în perioada 2012- 2015


221

(2) Argumentare

Includerea măsurii 2 în cadrul strategiei integrate de dezvoltare a Grupului Local

pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării are la bază un diagnostic teritorial realist, completat

de analize detaliate și consultări locale multiple. Astfel, măsura propusă este una bine

fundamentată, adaptată nevoilor locale şi, totodată, ea facilitează soluţionarea problemelor

existente și valorificarea punctelor forte ale Grupului, precum și atingerea obiectivului general și

a viziunii comune.

Necesitatea includerii măsurii 2 în cadrul strategiei de dezvoltare locală este detaliată

în continuare, după cum urmează:

Potențialul endogen de care dispune Grupul, prin importantele resurse umane și de mediu de

care dispune, se poate valorifica prin implementarea de proiecte în vederea consolidării

competitivității zonelor de pescuit, dar și prin redirecționarea unor pescari ce nu mai pot fi activi

în acest domeniu, spre alte sectoare;

Consolidarea competitivităţii zonei FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării va avea un impact

pozitiv la nivelul comunităţilor pescăreşti locale prin realizarea de facilități pentru pescari;

Activitatea de pescuit este una cu caracter sezonier, drept pentru care în perioada de prohibiție

și cea de iarnă, la nivelul Grupului sunt necesare surse alternative de obținere a unui venit care

sa permită comunităţilor pescăreşti să-și desfăşoare activităţile curente;

Pentru unele comunităţi pescăreşti din zona FLAG activitatea de pescuit a devenit dificil de

practicat din cauza problemelor financiare existente coroborate cu restricţiile legislative, motiv

pentru care posibilitatea obţinerii unui loc de muncă într-un domeniu complementar pescuitului

le va fi de real folos;

Situația economică și de mediu de la nivelul teritoriului oferă toate condiţiile necesare

desfășurării a numeroase activități alternative pescuitul, precum turism, artizanat, servicii,

comerț etc., în care pot fi atrași numeroşi pescari;

Desfășurarea de noi activități economice în cadrul teritoriului Grupului Local pentru Pescărie

Durabilă în Delta Dunării va contribui la dezvoltarea economică și socială a zonei în ansamblul

ei;


222

3) Domeniul de acţiune


implementare are ca scop dezvoltarea şi valorificarea zonei pescărești Delta Dunării.

Identificarea domeniului de acţiune s-a realizat prin analize şi consultări multiple, raportate

permanent la zona FLAG propusă şi a avut în vedere respectarea criteriilor de eligibilitate, prin

consultarea documentelor naţionale relevante pentru FEP.


măsura 2 a fost ales următorul domeniu de acțiune: Exploatarea potențialului endogen prin

consolidarea competitivității zonelor pescărești și prin crearea de noi locuri de muncă pentru

lucrătorii din sectorul pescăresc, în alte domenii de activitate.

În ceea ce priveşte acţiunile propuse a se implementa în cadrul domeniului de intervenție ales,

aceastea sunt următoarele:

Acțiunea 1: Investiții destinate consolidării competitivității zonelor pescărești;

Acțiunea 2: Investiții destinate creării de noi locuri de muncă pentru pescarii sau lucrătorii

din sectorul pescăresc, în domenii complementare acestuia, inclusiv în activități tradiționale;

Acțiunea 3: Promovarea de noi activități în rândul muncitorilor din sectorul pescăresc,

formarea și integrarea acestora în noi domenii de activitate.

Gama de acțiuni propusă în cadrul Măsurii 2 este în conformitate cu cerințele FEP-POP (art.44 al

Regulamentului Comisiei Europene 1198/2006) ceea ce demonstrează respectarea criteriului de eligibilitate

numărul 12.


una fezabilă, fiind corelată cu obiectivele si rezultatele scontate ale strategiei precum şi cu resursele umane şi

financiare disponibile ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecţie numărul 2c.


223








continuare:


Măsura 2 nu este complementară cu niciuna dintre măsurile prevazute în POP.


Programul Operațional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane, POSDRU este un

program european al cărui obiectiv principal este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea

competitivităţii acestuia, prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa

muncii şi asigurarea participării crescute pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă.

Astfel, POS DRU, prin măsurile sale își propune, între altele, formarea unor categorii de

persoane în scopul reorientării profesionale, însă POS DRU exclude complet formarea

persoanelor in domeniul pescăresc, indiferent de obiectul și scopul final al unui anumit proiect

de pregătire/ formare, ceea ce demonstrează că cele două instrumente financiare analizate

sunt complementare şi nu identice.

Ajutor de stat pentru asigurarea dezvoltării economice durabile:

Prin această măsură, beneficiarul potențital (IMM- uri și întreprinderi mari) trebuie

să îndeplinească una dintre condițiile:

- realizează o investiție inițială cu o valoare care se încadrează între 5 și 10 milioane euro

inclusiv, echivalent în lei și creează minim 50 de noi locuri de muncă ca urmare a realizării

investiției inițiale;


224


inclusiv, echivalent in lei și creează minim 100 de noi locuri de muncă ca urmare a realizării

investiției inițiale;


inclusiv, echivalent în lei și creează minim 200 de noi locuri de muncă ca urmare a realizării

investiției inițiale.

Prin urmare, celor două instrumente financiare analizate (măsura 2 FEP şi ajutorul de

stat pentru asigurarea dezvoltării economice durabile) sunt complementare prin prisma locurilor

de muncă create. Cele două linii de finanţare nu se suprapun însă, întrucât, la nivelul măsurii 2

locurile de muncă create au ca scop integrarea pescarilor în domenii complementare

pescuitului în timp ce ajutorul de stat pentru asigurarea dezvoltării economice durabile işi

propune dezvoltarea de noi locuri de muncă pentru asigurarea unei creşteri economice globale,

nu pentru reconversia pescarilor.

În concluzie, implementarea strategiei integrate de dezvoltare a zonei Grupului Local

pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării și implicit a acțiunilor propuse prin intermediul acestei

măsuri se realizează conform art.54 din Reg. (CE) nr.1198/2006 şi, prin urmare, operaţiunile

finanţate prin FLAG nu vor primi asistență financiară din partea altui instrument financiar

comunitar.

Măsura 2 propusă spre finanţare este complementare cu alte instrumente financiare comunitare şi naţionale,

ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecţie 2c.



Beneficiari direcți:


- APL- uri;

- ONG- uri;


225



- Întreprinderi mari, cu mai puțin de 750 de angajați sau cu o cifră de afaceri mai mică de 200

milioane de euro;


- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale;

Beneficiari finali:

Grupul țintă vizat de această măsură sunt fie lucrători în sectorul pescuitului, fie

persoane cu un loc de muncă legat de acest sector, pentru acțiunile 2 și 3.





Durabilă în Delta Dunării respectă atât politica UE privind durabilitatea mediului cât şi strategia


a zonei FLAG- Pescărie Durabilă în Delta Dunării are la bază următoarele măsuri de protejare a

mediului:

Diversificarea activităţilor economice, cu respectarea condiţiilor de mediu impuse la nivel

naţional şi european;

Promovarea protecţiei mediului ca nouă activitate economică, complementară sectorului

pescăresc;

Crearea de locuri de muncă multiple pentru lucrătorii din sectorul pescuitului, în domenii

complementare acestuia, cu respectarea condiţiilor de mediu impuse la nivel naţional şi

european;


226

Integrarea lucrătorilor în domenii complementare pescuitului cu promovarea de

programelor de asiguare a sustenabilităţii mediului si de conservare a acestuia prin metode

ecologice;

La nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării au fost stabilite

acțiuni care respectă cerinţelor de mediu impuse, care asigură durabilitatea acestuia și care

încurajează folosirea unor metode ecologice pentru conservarea sa.











- metode inovative de promovare și/ sau formare pentru ocuparea noilor locuri de muncă;

- adoptarea unei maniere inovatoare de către beneficiar în dezvoltarea sau gestionarea unui

proiect;



- identificarea, utilizarea, difuzarea şi comunicarea rezultatelor unui proiect prin modalităţi

inovative;




respectării domeniului de acţiune propus. Totodata, proiectele inovative depuse la nivel de

FLAG de actori locali ai zonei vor fi punctate suplimentar.


227


În cadrul strategiei integrate de dezvoltare locală- Pescărie Durabilă în Delta Dunării, măsurii

2 i-a fost alocat bugetul de 6.200.000,00 euro (valoare nerambursabila) reprezentând

29,81% din resursele financiare totale ale zonei FLAG. Valoarea alocării este fundamentată de

specificitatea zonei rezultată din analiza diagnostic precum și din obiectivele propuse a fi atinse

în cadrul planului de dezvoltare locală prin măsura 2.

Estimarea bugetul alocat măsurii 2 la nivelul zonei Grupului Local pentru Pescărie

Durabilă în Delta Dunării a avut în vedere următoarele considerente:



finanța prin măsura 2;




Cererea sporită de proiecte și micro-proiecte de pe Măsura 2 este direct proporțională cu

potențialul deosebit de ridicat al zonei FLAG Pescărie- Durabilă în Delta Dunării

întrucât:

o Teritoriul FLAG analizat este zona cu cel mai mare potențial piscicol din țară;


nivel național și internațional, intrată în patrimoniul mondial al UNESCO și

clasificată ca rezervație a biosferei în România. Pe teritoriul Grupului, există 20 de

zone strict protejate ale Rezervației ce prezintă excelente exemple de ecosisteme

terestre și acvatice, și care cuprind specii valoroase de floră și faună;


228

o Cea mai mare parte din producția de peste a țării provine din zona acoperită de

Grupul Local pentru Pescarie Durabila în Delta Dunării;


(ea reprezintă o patrime din suprafața estimata a fi acoperita la nivel național de catre

grupurile FEP din Romania4)- este un alt factor ce justifică cererea ridicată de micro-

proiecte înregistrate la nivelul grupului pentru măsura 2;

Peste 70% din populatia zonei are ca unică sursă de venit pescuitul, în prezent

neexintând alte programe care să ofere locuitorilor FLAG alternative ocupaționale

viabile. În acest sens, important de menționat este și faptul că, spre deosebire de alte

zone, pe teritoriul Grupului pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunarii nu există

grupuri de acțiune locală selectate prin Axa Leader- PNDR, așadar accesarea

fondurilor alocate prin Măsura 2 va oferi comunitaților locale ale zonei FLAG

șanse reale de dezvoltare.


Grupului Local- entitățile responsabile de luarea deciziilor- sunt actori importanti, nu doar

în zona FLAG-ului ci și la nivel national, ceea ce demonstreză că acțiunile propuse iși

vor atinge finalitatea.

Prin urmare, bugetul alocat măsurii 2 este unul real, adaptat nevoilor zonei FLAG şi

corelat atât cu obiectivele propuse cât şi cu rezultatele estimate a se obţine, ceea ce

demonstrează respectarea criteriul de selecţie 2d privind planul financiar.




229

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării respectă criteriul de selecție numărul 2d, întrucât bugetul

propus este corelat cu următoarele rezultate estimate în cadrul măsurii 2:

-Implementarea unui număr de 73 de proiecte în domeniul vizat de măsura 2, așa cum sunt acestea detaliate în

Fișa Măsurii 2 (valoare proiect/finanțare nerambursabilă/contribuție proprie);



cadrul zonei FLAG s-a realizat cu identificarea unor indicatori corespunzători de performanţa

raportati la obiectivele cuantificabile (SMART) prezentate în secţiunea anterioară. Totodată,




Implementarea unui număr de 55 de proiecte în domeniul vizat de măsura 2, așa cum

sunt acestea detaliate (pe valoare proiect/finanțare nerambursabilă/contribuție proprie) în cadrul

Fișei Măsurii 2;


Consolidarea competitivității zonelor pescărești;

Dobândirea de noi calificari de către pescarii/lucrătorii din sectorul pescaresc;


Diminuarea somajului;

Desfășurarea pescuitului în condiții mai bune și concurențiale, raportat la alte zone


230

umede europene importante;

Creşterea numărului de angajaţi în domenii noi domenii ce exclud pescuitul.

Avand In vedere toate mentiunile de mai sus, se poate observa faptul co Masura 2 propusa In cadrul strategiei integrate

de dezvoltare /ocala este In conformitate cu cerintele FEP-POP (art.44 a/ Regulamentului Comisiei Europene

1198/2006} ceea ce demonstreaza respectarea criteriului de eligibilitate numaru/12.


231


231

MĂSURA 2 „Exploatarea potențialului endogen al zonei prin consolidarea competitivității zonelor pescărești și prin crearea unor locuri de muncă suplimentare, în afara sectorului pescuitului”


Obiective

Exploatarea potențialului endogen prin consolidarea competitivității zonelor pescărești; Crearea de noi locuri de muncă pentru lucrătorii din domeniul pescuitului, în afara sectorului.

Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei

Măsura 2 are o importanţă majoră în implementarea strategiei de dezvoltare a zonei FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării întrucât, prin obiectivele şi acţiunile propuse, ea va contribui la atingerea obiectivul general identificat ca fiind prioritar în cadrul teritoriului.


Exploatarea potențialului endogen prin consolidarea competitivității zonelor pescărești și prin crearea de noi locuri de muncă pentru lucrătorii din sectorul pescăresc, în alte domenii de activitate.

Complementaritate şi delimitare

Complementaritate interna Nu este cazul. Complementaritate externa POSDRU. Ajutor de stat pentru asigurarea dezvoltării economice durabile.

Beneficiarii ţintă (tipuri): - Publici (va fi precizat: comune, asociaţii

de comune, instituţii publice, altele) - Privaţi (va fi precizat: asociaţii, pescari,

persoane fizice, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ, ONG-uri, etc.)

Beneficiari directi:

- Instituții publice; - APL- uri; - ONG- uri;



- Întreprinderi mari, cu mai puțin de 750 de angajați sau cu o cifră de afaceri mai mică de 200 milioane de euro; - Parteneriate public- private; - Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale;

Beneficiari finali:

Grupul țintă vizat de această măsură sunt fie lucrători în sectorul pescuitului, fie persoane cu un loc de

muncă legat de acest sector pentru acțiunile 2 și 3.


232

Criterii orientative de selecţie Prioritizare:

1. În ce măsură scopul final al investițiilor realizate este crearea de locuri de muncă pentru muncitorii din domeniul pescăresc;

2. În ce măsură viitorii angajați vor fi formați și integrați în noile locuri de muncă; 3. În ce măsură se creează sau se mențin locuri de muncă pentru grupul tință (beneficiarii finali);

Criterii de evaluare tehnică şi financiară

6. Relevanța proiectului pentru obiectivele propuse prin măsură; 7. Calitatea si maturitatea proiectului; 8. Buget; 9. Sustenabilitatea tehnică și financiară a proiectului după încetarea finanțării nerambursabile; 10. Capacitatea beneficiarului pentru implementarea proiectului.

Tipuri de acţiuni (exemple) Acțiunea 1: Investiții destinate consolidării comeptitivității zonelor pescărești; Acțiunea 2: Investiții destinate creării de noi locuri de muncă pentru pescarii sau lucrătorii din

sectorul pescăresc, în domenii complementare acestuia, inclusiv în activități tradiționale;

Acțiunea 3: Promovarea de noi activități în rândul muncitorilor din sectorul pescăresc, formarea și integrarea acestora în noi domenii de activitate.

Alocare POP 6.200.000,00 Euro

Cofinanţare /contribuţie beneficiari (%) - 0% pentru proiectele de interes colectiv cu beneficiar colectiv și acces public la rezultatele operațiunii;

- 25% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de până la 100.000 euro; - 40% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de peste 100.000 euro.

Rezultate şi beneficii estimate Rezultate Cantitative:

Implementarea unui număr de 55 de proiecte în domeniul vizat de măsura 2, așa cum sunt acestea detaliate (pe valoare proiect/finanțare nerambursabilă/contribuție proprie) în cadrul Fișei Măsurii 2; Rezultate Calitative:

Consolidarea competitivității zonelor pescărești; Dobândirea de noi calificari de către pescarii/lucrătorii din sectorul pescaresc; Rezultate de Impact:

Diminuarea somajului;

Desfășurarea pescuitului în condiții mai bune și concurențiale, raportat la alte zone umede europene importante;

Creşterea numărului de angajaţi în domenii noi domenii ce exclud pescuitul.


233



pe măsură (€) Contribuţia POP – măsură

(€) Contribuţia privată

(€)

44 109.090,90 4.800.000,00 4.800.000,00 0,00

8 101562.500,00

812.500,00 650.000,00 162.500,00 3 350.000,00 1.050.000,00 750.000,00 300.000,00

55 6.662.500,00 6.200.000,00 462.500,00


234

Măsura 3 „Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural al

zonei”



Pescărie Durabilă în Delta Dunării contribuie la atingerea obiectivului global propus

precum și a următoarelor obiective specifice:

Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului natural în zona Grupului Local

pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării pentru menținerea atractivității acestuia;

Sensibilizarea populaţiei locale în probleme de patrimoniu cu scopul protejării acestuia;

Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural și arhitectonic;

Refacerea unor obiective de patrimoniu care au dispărut sau construirea de obiective

care respectă întocmai caracteristicile arhitecturii tradiționale.

Obiectivele enumerate anterior au fost elaborate în conformitate cu principiile

SMART, după cum este demonstrat în continuare:


Specific Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului natural în zona

Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării pentru

menținerea atractivității acestuia;

Sensibilizarea populaţiei locale în probleme de patrimoniu cu scopul

protejării acestuia;

Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural și

arhitectonic.

Realizarea de construcții noi care să respecte întocmai specificul

arhitecturii tradiționale din Delta Dunării.


235

(2) Argumentare




fundamentată, adaptată nevoilor Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării şi,

totodată, ea facilitează soluţionarea problemelor existente și valorificarea punctelor forte ale

Grupului, precum și atingerea obiectivului general și a viziunii comune.



Pe teritoriul acoperit de Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării,

patrimoniul de mediu este important, existând un număr ridicat de suprafeţe de apă şi

teren contaminate ce au un impact negativ atât asupra sectorului pescăresc cât şi a

altor domenii complementare acestuia;

În zona FLAG cea mai mare parte din comunitaţile locale nu conștientizează importanţa

acţiunilor de protecţie a mediului şi a patrimoniilor iar din această cauză, la nivelul

grupului local, se face necesară implementarea unor măsuri de sensibilizare a opiniei

publice în ceea ce privește problematica sustenabilităţii mediului;

Patrimoniul cultural, inclusiv cel imaterial și cel arhitectural al zonei FLAG este unul

Măsurabil

Protejarea patrimoniilor, sensibilizarea populației locale în probleme de mediu și

îmbunătățirea patrimoniului natural și arhitectonic prin implementarea a cel puțin

23 de proiecte în zona FLAG-ului.

Abordabil

Având în vedere resursele disponibile, obiectivele sunt realizabile

Realist

Obiectivele sunt realiste, date fiind resursele existente, intervalul de timp propus

și dimensiunea grupului tință

Încadrat în

Timp

Obiectivul se va atinge în perioada 2012- 2015


236

deosebit de valoros drept pentru care, implementarea unor acţiuni de protejare,

conservare și valorificare, la nivelul lui, vor dezvolta teritoriul în ansamblul său.



implementare are ca scop dezvoltarea şi valorificarea zonei pescărești. Identificarea

domeniului de acţiune s-a realizat prin analize şi consultări multiple, raportate permanent

la zona FLAG propusă şi a avut în vedere respectarea criteriilor de eligibilitate, prin


Prin urmare, în zona Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării,

pentru măsura 3 a fost ales următorul domeniu de acțiune: Protejarea, conservarea și

valorificarea patrimoniilor natural și cultural al zonei FLAG. În ceea ce priveşte acţiunile

propuse a se implementa în cadrul domeniului de intervenție ales, aceastea sunt

următoarele:

Acțiunea 1: Investiții în acțiuni de protejare, conservare și valorificare a

patrimoniului natural în zona FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării pentru menținerea

atractivității acesteia;

Acțiunea 2: Investiții în acțiuni de protejare, conservare și valorificare a

patrimoniului cultural, inclusiv a celui imaterial, în zona FLAG Pescărie Durabilă în Delta

Dunării;

Acțiunea 3: Investiții în acțiuni de sensibilizare a populației cu privire la protejarea

patrimoniului natural și cultural.

Actiunea 4: Investiții în refacerea unor obiective de patrimoniu care au dispărut

sau construirea de obiective care respectă întocmai caracteristicile arhitecturii

tradiționale.


237


Regulamentului Comisiei Europene 1198/2006) ceea ce demonstrează respectarea criteriului de eligibilitate

numărul 12.


una fezabilă, fiind corelată cu obiectivele si rezultatele scontate ale strategiei precum şi cu resursele umane

şi financiare disponibile ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecţie numărul 2c.




Complementaritatea prezentei măsuri cu alte iniţiative naționale sau comunitare

are ca scop delimitarea clară în ceea ce privește acordarea de fonduri nerambursabile,

pentru a evita dubla finanțare. În acest sens, complementaritatea măsurii 3 cu alte

programe naţionale sau europene a fost analizată pe două planuri, intern şi extern, după

cum se demonstrează în continuare:

Complementaritate internă, cu inițiative din cadrul POP:

Complementare internă cu Măsura 3.2 „Protecția și dezvoltarea faunei și

florei acvatice”

Măsura 3 este complementară cu Măsura 3.2 „Protecția și dezvoltarea faunei și

florei acvatice‖ a Axei prioritare 3 din POP care își propune construirea sau instalarea

facilităților statice sau mobile destinate protecției și dezvoltării faunei si florei acvatice,

reabilitarea resurselor piscicole din apele interioare, inclusiv a zonelor de reproducere și

a rutelor de migrație pentru speciile migratoare precum și protecția și îmbunătățirea


238

mediilor în cadrul programului NATURA 2000, dacă sunt legate de activități de pescuit.

Prin urmare, măsura 3 din cadrul strategiei nu dublează acțiunile propuse prin măsura

3.2, ci vine în completarea sa.


Complementaritate externă cu POS MEDIU, Axa prioritară 4, „Implementarea

sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii‖, 4.1. Dezvoltarea

infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi Natura

2000, categoria A. Elaborare / revizuire a planurilor, strategiilor şi a măsurilor de

management al ariilor naturale protejate şi alte activităţi conexe (activităţi preliminare

măsurilor concrete de investiţii sau conservare) Şi categoria de activităţi C&D: Activităţi

privind îmbunătăţirea şi menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor şi

habitatelor.

Cele doua instrumente financiare prezintă, în comun, interesul pentru protejarea

naturii, însă, spre deosebire de POS Mediu, măsura 3 își propune implementarea unor

acțiuni ce nu vizează dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management,

realizarea de studii sau implemetarea de activități de cercetare/dezvoltare.

Complementaritate cu programul „Cultura 2007- 2013‖, finanțat prin Ministerul Culturii,

are ca obiective promovarea mobilităţii transnaţionale a persoanelor care activează în

sectorul cultural, încurajarea circulaţiei transnaționale a operelor şi a produselor culturale

şi artistice, încurajarea dialogului intercultural. Sunt vizate artele vizuale, artele

spectacolului: cinematografie, teatru, muzică, dans și patrimoniu – conferinţe,

simpozioane, ateliere de lucru etc.

După cum se poate observa, acest program nu vizează conservarea și

valorificarea patrimoniului cultural imaterial specific regional, ci este destinat artelor în

general, de unde rezultă complementaritatea între cele două instrumente de finanțare.


239

În concluzie, implementarea strategiei integrate de dezvoltare a zonei Grupului

Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării și implicit a acțiunilor propuse prin

intermediul acestei măsuri se realizează conform art.54 din Reg. (CE) nr.1198/2006 şi,

aşadar, operaţiunile finanţate prin FLAG nu vor primi asistență financiară din partea altui







- APL- uri;

- ONG- uri;



- Întreprinderi mari, cu mai puțin de 750 de angajati sau cu o cifra de afaceri mai mică

de 200 milioane de euro;


- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale.




240



Durabilă în Delta Dunării respectă atât politica UE privind durabilitatea mediului cât şi

strategia europeană de dezvoltare durabilă (SDD). Atenţia deosebită acordată

sustenabilităţii ambientale a zonei are la bază următoarele măsuri de protejare a

mediului:

Implementarea de acțiuni de protejare a mediului din zona FLAG, cu achiziția de

echipamente anti-poluare, dacă va fi cazul;

Investiții în acțiuni de sensibilizare a populației cu privire la protecția mediului;

Implemetarea, în confomitate cu politica de mediu, a unor măsuri de protejare sau

îmbunătățire a patrimoniului natural și cultural caracteristic zonei Grupului Local

pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării;

Prin urmare, la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării au

fost stabilite acțiuni care respectă cerinţelor de mediu impuse, care asigură durabilitatea

acestuia și care încurajează folosirea unor metode ecologice pentru conservarea sa.


Stimularea inovării este unul dintre principiile fundamentale ale Axei 4 din FEP

şi una dintre priorităţile UE stabilite în cadrul strategiei Europa 2020 drept pentru care, în

vederea integrării inovării în cadrul strategiei FLAG, se va evita aplicarea repetată de

acţiuni si metode comune deoarece, pentru a atinge potențialul maxim, zonă

pescărească Delta Dunării trebuie să își identifice propriile soluții la problemele cu care

se confruntă.

Totodată, particularitățile teritoriului acoperit de Grup îi conferă acestuia

unicitate, motiv pentru care toate iniţiativele ce se vor implementa la nivelul zonei vor fi

abordate într-o manieră inovativă. În acest sens, a fost propusă următoarea gamă de

acțiuni:


241

- implementarea de măsuri inovative de protejare, conservare și valorificare a

patrimoniilor;

- achiziția de utilaje anti-poluare bazate pe tehnologii inovatoare;

- implementarea de acțiuni de sensibilizare a comunitaților locale cu privire la protecția

mediului prin metode inovative;

- adoptarea unei maniere inovatoare de către beneficiar în dezvoltarea sau gestionarea

unui proiect;



- identificarea, utilizarea, difuzarea şi comunicarea rezultatelor unui proiect prin

modalităţi inovative;



Implementarea acţiunilor inovative enumerate mai sus se va face doar în

condiţiile respectării domeniului de acţiune propus. Totodata, proiectele inovative

depuse la nivel de FLAG de actori locali ai zonei vor fi punctate suplimentar.


o În cadrul strategiei integrate de dezvoltare locală- Pescărie Durabilă în Delta

Dunării, măsurii 3 i-a fost alocat bugetul de 2.408.000,00 euro (valoare

nerambursabila) reprezentând 11,25 % din resursele financiare totale ale zonei

FLAG. Valoarea alocării este fundamentată de specificitatea zonei rezultată din

analiza diagnostic precum și din obiectivele propuse a fi atinse în cadrul planului

de dezvoltare locală prin măsura 3, dar și de costurile foarte ridicate pe care acest

tip de investiții le presupune;


242

Estimarea bugetului în cadrul măsurii 3, la nivelul zonei Grupului Local pentru

Pescărie Durabilă în Delta Dunării, a avut în vedere următoarele considerente în vedere

următoarele considerente:



finanța prin măsura 3;




Cererea sporită de proiecte de pe măsura 3 este direct proporțională cu potențialul

deosebit de ridicat al zonei FLAG Pescărie- Durabilă în Delta Dunării întrucât:


nivel național și internațional, intrată în patrimoniul mondial al UNESCO și

clasificată ca rezervație a biosferei în România . Pe teritoriul Grupului, există 18

zone protejate ale Rezervației ce prezintă excelente exemple de ecosisteme

terestre și acvatice, și care cuprind specii valoroase de floră și faună;

o Patrimoniul cultural arhitectonic și imaterial (tradițiile și obiceiurile tipice transmise

de la o generație la alta) sunt extrem de valoroase, cu atât mai mult datorită

mozaicului etnic ce domină zona.


(ea reprezintă o pătrime din suprafața estimată a fi acoperită la nivel național de către

grupurile FEP din Romania5)- este un alt factor ce justifică cererea ridicată de micro-

proiecte înregistrate la nivelul grupului pentru măsura 3;


Grupului Local- entitățile responsabile de luarea deciziilor- sunt actori importanti, nu doar

în zona FLAG-ului ci și la nivel national, ceea ce demonstreză că acțiunile propuse iși

vor atinge finalitatea.




243

Prin urmare, bugetul alocat măsurii 3 este unul realist, adaptat nevoilor zonei

FLAG şi corelat atât cu obiectivele propuse cât şi cu rezultatele estimate a se obţine,

ceea ce demonstrează respectarea criteriul de selecţie 2d privind planul financiar.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării respectă criteriul de selecție numărul 2d, întrucât bugetul propus este corelat cu următoarele rezultate estimate în cadrul măsurii 3: - Realizarea a cel puțin 41 de investiții în ecoturismul cu specific pescăresc, așa cum sunt acestea detaliate în

Fișa Măsurii 3 (valoare proiect/finanțare nerambursabilă/contribuție proprie); -- Creșterea atractivității zonei FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării prin îmbunătățirea patrimoniului

natural și arhitectonic și renovarea satelor de coastă; - Creșterea gradului de interes al comunităților locale în ceea ce privește problemele de mediu și

constientizarea importanței pe care sustenabilitatea ambientală o are la nivelul zonei FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării;



cadrul zonei FLAG s-a realizat cu identificarea unor indicatori corespunzători de

performanţa raportati la obiectivele cuantificabile (SMART) prezentate în secţiunea

anterioară. Totodată, conform recomandărilor AM-POP, rezultatele estimate au fost

ierarhizate în funcţie de efectele obţinute, după cum sunt prezentate acestea în

continuare:


Implementarea unui număr de 23 de proiecte în domeniul vizat de măsura 3, așa

cum sunt acestea detaliate (pe valoare proiect/finanțare nerambursabilă/contribuție

proprie) în cadrul Fișei Măsurii 3;


Creșterea atractivității zonei FLAG prin protejarea, conservarea și valorificarea

patrimoniului natural și cultural local;


244


Creșterea gradului de interes al comunităților locale în ceea ce privește importanța pe care

sustenabilitatea ambientală și patrimoniile cultural și de mediu le au la nivelul zonei

Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării;





245

MĂSURA 3 „Protejarea, conservarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural al zonei”


Obiective:

Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului natural în zona Grupului

Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării pentru menținerea atractivității acestuia; Sensibilizarea populaţiei locale în probleme de patrimoniu cu scopul protejării acestuia;

Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural și arhitectonic. Refacerea unor obiective de patrimoniu care au dispărut sau construirea de

obiective care respectă întocmai caracteristicile arhitecturii tradiționale. Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei

Măsura 3 are o importanţă majoră în implementarea strategiei de dezvoltare a zonei FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării întrucat, prin obiectivele şi acţiunile propuse, ea va contribui la atingerea obiectivul general identificat ca fiind prioritar în cadrul teritoriului.


Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniilor natural și cultural al zonei FLAG.

Complementaritate şi delimitare

Complementaritate internă Masura 3.2 POP Complementaritate externă Life+ POS Mediu, Axa 4 Cultura 2007- 2013

Beneficiarii ţintă (tipuri): - Publici (va fi precizat: comune, asociaţii de comune, instituţii publice, altele) - Privaţi (va fi precizat: asociaţii, pescari, persoane fizice, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ,

- Instituții publice; - APL- uri; - ONG- uri;

- Asociații, grupuri, organizații de producători; - Agenți economici din categoria microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii; - Întreprinderi mari, cu mai puțin de 750 de angajați sau cu o cifră de afaceri mai mică de 200 milioane de euro;


246

ONG-uri, etc.) - Parteneriate public- private; - Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale;

Criterii orientative de selecţie Prioritizare:

1. În ce măsură acțiunile de protejare a mediului sunt durabile;

2. În ce măsură populația își însușește cunoștințele necesare minime pentru menținerea și protecția mediului;

3. În ce măsură speciile pe cale de dispariție sunt reabilitate.

Criterii de evaluare tehnica si financiara

11. Relevanța proiectului pentru obiectivele propuse prin măsura;

12. Calitatea și maturitatea proiectului; 13. Buget; 14. Sustenabilitatea tehnică și financiară a proiectului după încetarea finanțării

nerambursabile; 15. Capacitatea beneficiarului pentru implementarea proiectului;

Tipuri de acţiuni (exemple) Acțiunea 1: Investiții în acțiuni de protejare, conservare și valorificare a patrimoniului natural în zona FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării pentru menținerea atractivității acesteia;

Acțiunea 2: Investiții în acțiuni de protejare, conservare și valorificare a patrimoniului cultural, inclusiv a celui imaterial, în zona FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării;

Acțiunea 3: Investiții în acțiuni de sensibilizare a populației cu privire la protejarea patrimoniului natural și cultural;

Actiunea 4: Investiții în refacerea unor obiective de patrimoniu care au dispărut sau construirea de obiective care respectă întocmai caracteristicile arhitecturii tradiționale.

Alocare POP

2.408.000,00 euro

Cofinanţare /contribuţie beneficiari

- 0% pentru proiectele de interes colectiv cu beneficiar colectiv și acces public la


247

(%) rezultatele operațiunii;

- 25% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de până la 100.000 euro;

- 40% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de peste 100.000 euro.



Implementarea unui număr de 23 de proiecte în domeniul vizat de măsura 3, așa

cum sunt acestea detaliate (pe valoare proiect/finanțare

nerambursabilă/contribuție proprie) în cadrul Fișei Măsurii 3; - Rezultate Calitative:

Creșterea atractivității zonei FLAG prin protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural local;

- Rezultate de Impact:

Creșterea gradului de interes al comunităților locale în ceea ce privește importanța pe care sustenabilitatea ambientală și patrimoniile cultural și de mediu le au la nivelul zonei Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării;



pe măsură (€) Contribuţia POP – măsură

(€) Contribuţia privată

(€)

22 97.227,27 2.139.000,00 2.139.000,00 0,00 0 0,00 0,00 0,00 0,00 1 376.600,00 376.600,00 269.000,00 107.600,00

23 2.515.600,00 2.408.000,00 215.200,00


248

Măsura 4 „Cheltuielile de funcționare ale Grupului”



Pescărie Durabilă în Delta Dunării contribuie la atingerea obiectivului global propus precum și a

următorelor obiective specifice:

Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală;

Funcționarea corespunzătoare a Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta

Dunării




Specific

- Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală; - Funcționarea corespunzătoare a Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta

Dunării;

Măsurabil

- Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală prin

angajarea/contractarea a cel puțin 10 de experți interni sau externi FLAG-ului, pe

parcursul tuturor celor 4 ani de funcționare;

- Funcționarea corespunzătoare a Grupului pe parcursul tuturor celor 4 ani de

implementare a strategiei.

Abordabil

Având în vedere resursele disponibile, obiectivele sunt realizabile;

Realist

Obiectivele sunt realiste, date fiind resursele existente, intervalul de timp propus și

dimensiunea grupului tință;

Încadrat în Timp

Obiectivul se va atinge în perioada 2012- 2015;


249

(2) Argumentare




fundamentată, adaptată nevoilor FLAG- Delta Dunării şi, totodată ea facilitează soluţionarea

problemelor existente și valorificarea punctelor forte ale FLAG, precum și atingerea obiectivului

general și a viziunii comune.



Grupul Local pentru Pescărie în Delta Dunării va trebui să își gestioneze cheltuielile de

funcționare în următorii 4 ani, în scopul implementării măsurilor descrise anterior.

Decontarea acestor cheltuieli se va face din prezenta măsură de funcționare, propusă

de către grup.



implementare are ca scop dezvoltarea şi valorificarea zonei pescărești- Delta Dunării.

Identificarea domeniului de acţiune s-a realizat prin analize şi consultari multiple, raportate

permanent la zona FLAG propusă şi a avut în vedere respectarea criteriilor de eligibilitate, prin



măsura 4 a fost ales următorul domeniu de acțiune: Implementarea strategiei integrate de

dezvoltare a zonei Grupului Local pentru Pescuit în Delta Dunării. În ceea ce priveşte acţiunile

propuse a se implementa în cadrul domeniului de acţiune ales, aceastea sunt următoarele:

Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală;

Funcționarea Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării.


Regulamentului Comisiei Europene 1198/2006) ceea ce demonstrează respectarea criteriului de

eligibilitate numărul 12.


250

Totodată, aşa cum o demonstrează informaţiile de mai sus, gama de acţiuni propusă în cadrul Măsurii 4

este una fezabilă, fiind corelată cu obiectivele si rezultatele scontate ale strategiei precum şi cu resursele

umane şi financiare disponibile ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecţie numărul 2c.








continuare:


Nu este cazul.


Complementaritate externă cu măsura 431.2, PNDR

Măsura de Funcționare propusă în cadrul Grupului (măsura 6) finanțează acțiunile

necesare a fi derulate pentru o implementare corectă și eficientă a strategiei integrate de

dezvoltare locală . Aceeași tipologie de acțiuni este finanțată și prin Programul Național de

Dezvoltare Rurală, prin măsura 431.2 „Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea

de competențe și animarea teritoriului‖, însă, în cele doua instrumente financiare menționate

există următoarele deosebiri:

- Măsura 4 finanțeaza doar cheltuielile de funcționare ale grupurilor locale de actiune

pentru pescuit;

- Măsura 431.2 finanțeaza doar cheltuielile de funcționare ale grupurilor de acțiune

locală, FLAG-urile neputând aplica pe aceasta măsura;


251

În concluzie, implementarea strategiei integrate de dezvoltare a zonei FLAG și implicit a

acțiunilor propuse prin intermediul acestei măsuri se realizează conform art.54 din Reg. (CE)

nr.1198/2006 şi, aşadar, operaţiunile finanţate prin FLAG nu vor primi asistență financiară din

partea altui instrument financiar comunitar.




Unicul beneficiar al acestei măsuri va fi Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta

Dunarii.


demonstrează respectarea criteriului de selectie 2d.


Strategia integrată de dezvoltare locală a zonei Grupului Local pentru Pescărie Durabilă

în Delta Dunării respectă atât politica UE privind durabilitatea mediului cât şi strategia


a zonei are la bază următoarele considerente:

Implementarea strategiei integrate de dezvoltare, cu respectarea tuturor condițiilor de

mediu existente la nivel național sau european;

Funcționarea corespunzătoare a FLAG, cu respectarea condițiilor de protejare a

mediului înconjurător.

La nivelul FLAG implementarea strategiei se va realiza cu respectarea cerinţelor de

mediu impuse și, de asemenea, cu asigurarea unei sustenabilități ambientale pe parcursul

tuturor celor 4 ani de funcționare a FLAGi.


252











-promovarea unor metode inovatoare de dezvoltare/gestionare a proiectelor propuse;

-adoptarea unei maniere inovatoare de implicare în proiecte;

-atragere, într-o manieră inovatoare, a resurselor în cadrul unui proiect;

-identificare, utilizare, difuzare și comunicare a rezultatelor sau a bunelor practici ale unui

proiect prin modalități inovative;

-inovație în relaționarea proiectului cu alte iniţiative;


respectării domeniului de acţiune propus.


În cadrul strategiei integrate de dezvoltare locală a Grupului Local pentru Pescărie

Durabilă în Delta Dunării, măsurii 4 i-a fost alocat bugetul de 1.681.067,81 euro (valoare

nerambursabilă) reprezentând 7,52% din resursele financiare totale ale zonei FLAG. Valoarea

alocării este fundamentată de specificitatea zonei rezultată din analiza diagnostic precum și din

obiectivele propuse a fi atinse în cadrul planului de dezvoltare locală prin măsura 4. Bugetul

alocat măsurii 4 respectă, de asmenea, prevederile Ghidului solicitantului, conform cărora,

acoperirea costurilor de funcționare FLAG nu despășește 10% din totalul bugetului alocat

pentru fiecare Grup Local.


253

Prin urmare, bugetul propus este unul real, adaptat nevoilor zonei FLAG şi corelat atât

cu obiectivele propuse cât şi cu rezultatele estimate a se obţine, ceea ce demonstrează

respectarea criteriul de selecţie 2d privind planul financiar.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării respectă criteriul de selecție numărul 2d, întrucât

bugetul propus este corelat cu următoarele rezultate estimate în cadrul măsurii 4:

- Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală prin angajarea/contractarea a cel puțin 25 de experți interni sau externi FLAG-ului, pe parcursul tuturor celor 4 ani de funcționare;

- Implementarea corectă a strategiei integrate de dezvoltare a Grupului; - Asigurarea unor condiții optime de desfășurare a activității Grupului;

- Creșterea eficienței Grupului prin desfășurarea în bune condiții a activităților propuse în cadrul strategiei;



cadrul zonei FLAG s-a realizat cu identificarea unor indicatori corespunzători de performanţa

raportati la obiectivele cuantificabile (SMART) prezentate în secţiunea anterioară. Totodată,




Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală prin

angajarea/contractarea a cel puțin 10 de experți interni sau externi FLAG-ului, pe

parcursul tuturor celor 4 ani de funcționare;


Implementarea corectă a strategiei integrate de dezvoltare a Grupului;

Asigurarea unor condiții optime de desfășurare a activității Grupului;


254


Creșterea eficienței Grupului prin desfășurarea în bune condiții a activităților propuse în

cadrul strategiei;

Includerea măsurii 4 în cadrul planului de dezvoltare integrată demonstrează faptul că, la nivelul Grupului

Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, există suficiente resurse umane și financiare disponibile

pentru implementarea strategiei. Prin urmare, criteriul de selecție c1 este respectat





255

11) Fişa Standard a Măsurii (model indicativ/ nr. maxim de cuvinte / fişă: 500)

MĂSURA 4 „Cheltuielile de funcționare ale Grupului”


Obiectiv

Grupul va sprijini, prin măsura de funcționare, punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală.

Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei

Măsura 4 are o importanţă majoră în implementarea strategiei de dezvoltare a zonei FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării întrucat, prin obiectivele şi acţiunile propuse, ea va contribui la atingerea obiectivul general identificat ca fiind prioritar în cadrul teritoriului.


Implementarea strategiei integrate de dezvoltare a zonei Grupului Local pentru Pescuit în Delta Dunării

Complementaritate şi delimitare Complementaritate interna Nu e cazul. Complementaritate externa Măsura 431.2, PNDR

Beneficiarii ţintă (tipuri): - Publici (va fi precizat: comune, asociaţii de comune, instituţii publice, altele) - Privaţi (va fi precizat: asociaţii,

pescari, persoane fizice, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ, ONG-uri, etc.)

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării

Criterii orientative de selecţie

Nu se aplică.


256

Tipuri de acţiuni (exemple)

- Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală;

- Funcționarea Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării.

Alocare POP

1.681.067,81 euro

Cofinanţare /contribuţie beneficiari (%)

0%



Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală prin angajarea/contractarea a cel puțin 10 de experți interni sau externi FLAG-ului, pe

parcursul tuturor celor 4 ani de funcționare; - Rezultate Calitative:

Implementarea corectă a strategiei integrate de dezvoltare a Grupului;

Asigurarea unor condiții optime de desfășurare a activității Grupului; - Rezultate de Impact:

Creșterea eficienței Grupului prin desfășurarea în bune condiții a activităților propuse în cadrul strategiei;



pe măsură (€)

Contribuţia POP – măsură (€) Contribuţia privată

(€)

1 1.681.067,81 1.681.067,81 1.681.067,81 0,00 (total) 1 1.681.067,81 1.681.067,81 0,00

Măsurile prezentate anterior demontrează faptul ca strategia propusă este una coerentă și pertinentă cu nevoile zonei Grupului Local pentru

Pescărie Durabilă în Delta Dunării, ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecție 2b.


257

Anexa 5. Planul de finantare

Numele FLAG: Grup Local pentru Pescarie Durabila in Delta Dunarii

Numele Strategiei: Plan de Dezvoltare Locala Integrata Grup Local pentru Pescarie Durabila in Delta Dunarii

Perioada: 2012-2015

Sume în €

Denumirea măsurilor cuprinse in cadrul strategiei

Ponderea măsurii în planul de finanţare

Cost total

Contribuţii publice Contribuţii private

POP

% din costul total

% de contribuţie

POP

Suma

%

Suma

%

Suma

%

Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor prin sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism si

prin promovarea ecoturismului. 51.42%

48.78% 11,492,500.00 100.00% 9,800,000.00 85.27% 1,692,500.00 14.73% Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al zonei

prin consolidarea competitivitatii zonelor pescaresti si prin crearea unor locuri de muncă suplimentare, în afara

sectorului pescuitului. 29.81% 30.86% 6,662,500.00 100.00% 6,200,000.00 93.06% 462,500.00 6.94%

Măsura 3 - Protejarea, conservarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural al zonei

11.25% 11.99% 2,515,600.00 100.00% 2,408,000.00 95.72% 107,600.00 4.28%

Măsura 4 - Cheltuielile de funcționare ale Grupului 7.52% 8.37% 1,681,067.81 100.00% 1,681,067.81 100.00% 0.00 0.00%

TOTAL 100.00% 100.00% 22,351,667.81 100.00% 20,089,067.81 89.88% 2,262,600.00 10.12%

Bugetul a fost întocmit în raport cu necesitățile identificate la nivelul zonei FLAG analizată, alocarea fondurilor pe măsuri demostrând nevoile rezultate la nivel teritorial. Așadar, balanța alocării fondurilor între măsuri este una echilibrată, raportată la diagnoza teritorială întocmită, ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecție 2d.


258


Nume FLAG: Grup Local pentru Pescarie Durabila in Delta Dunarii

Perioada: 2012

Sume în €



Cost total Contribuţii publice

Contribuţii private POP

% din costul total

% de contribuţi

e POP

Suma

%

Suma

%

Suma

%

Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor prin sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de

turism si prin promovarea ecoturismului. 7.70% 7.47% 1,720,950,00 100.00% 1,500,000,00 87.16% 220,950.00 12.84%

Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al zonei prin consolidarea competitivitatii zonelor

pescaresti si prin crearea unor locuri de muncă suplimentare, în afara sectorului pescuitului. 5.36% 5.57% 1,197,728.00 100.00% 1,120,000.00 93.51% 77,728.00 6.49%

Măsura 3 - Protejarea, conservarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural al zonei 1.38% 1.47% 307,626.00 100.00% 295,000.00 95.90% 12,626.00 4.10%

Măsura 4 - Cheltuielile de funcționare ale Grupului 2.24% 2.49% 501,088.71 100.00% 501,088.71 100.00% 0.00 0.00%

TOTAL 16.68% 17.00% 3,727,392.71 100.00% 3,416,088.71 91.65% 311,304.00 8.35%


259



Perioada: 2013

Sume în €





% din costul total

% de contribuţie

POP

Suma

%

Suma

%

Suma

%


prin promovarea ecoturismului. 43.72% 41.32% 9,771,550.00 100% 8,300,000.00 84.94% 1,471,550.00 15.06%

Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al zonei prin consolidarea competitivitatii zonelor pescaresti si

prin crearea unor locuri de muncă suplimentare, în afara sectorului pescuitului. 24.45% 25.29% 5,464,772.00 100% 5,080,000.00 92.96% 384,772.00 7.04%

Măsura 3 - Protejarea, conservarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural al zonei 9.87% 10.52% 2,207,974.00 100% 2,113,000.00 95.70% 94,974.00 4.30%

Măsura 4 - Cheltuielile de funcționare ale Grupului 1.90% 2.11% 424,138.22 100% 424,138.22 100.00% 0.00 0.00%

TOTAL 79.94% 79.24% 17,868,434.22 100% 15,917,138.22 89.08% 1,951,296.00 10.92%


260



Perioada: 2014

Sume în €



Cost total Contribuţii publice Contribuţii

private POP % din costul total

% de contribuţie

POP

Suma

%

Suma

%

Suma

%

Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor prin sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism si prin

promovarea ecoturismului. 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%

Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al zonei prin consolidarea competitivitatii zonelor pescaresti si prin crearea unor locuri de muncă suplimentare, în afara

sectorului pescuitului. 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%

Măsura 3 - Protejarea, conservarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural al zonei 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%


TOTAL 1.69% 1.88% 377,920.44 100.00% 377,920.44 100.00% 0.00 0.00%


261



Perioada: 2015

Sume în €




private POP % din costul total

% de contribuţie

POP

Suma

%

Suma

%

Suma

%

Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor prin sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism si prin promovarea

ecoturismului. 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%

Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al zonei prin consolidarea competitivitatii zonelor pescaresti si prin crearea unor

locuri de muncă suplimentare, în afara sectorului pescuitului. 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%



TOTAL 1.69% 1.88% 377,920.44 100.00% 377,920.44 100.00% 0.00 0.00%


262

Bugetul Estimativ pentru costurile de funcţionare ale FLAG-ului

Nr crt

Denumirea capitolelor de cheltuieli Cheltuieli Eligibile

(Lei) Cheltuieli

neeligibile (Lei) Total (Lei)

1 CAP. I CHELTUIELI DE PERSONAL(1=2+3+4) 3,402,936.00 0.00 3,402,936.00

2 Ch salarii (pt personalul propriu) 2,508,480.00 0.00 2,508,480.00

3 Contributii salarii (pt personalul propriu) 794,976.00 0.00 794,976.00

4 Diurne deplasare ( interne si externe) 99,480.00 0.00 99,480.00

5 CAP. II BUNURI SI SERVICII

(5=6+7+8+9+10+11+...18) 3,225,200.00 0.00 3,225,200.00

6 Furnituri de birou (rechizite,tonere) 192,000.00 0.00 192,000.00

7 Materiale pentru curatenie 14,400.00 0.00 14,400.00

8 Utilitati (energie, canal ,apa ,utilitati pt spatiile utilizate

in scopul proiectului ) 120,000.00 0.00 120,000.00

9 Carburanti si lubrifianti (pt autoturismul din dotare

300l/luna ) 100,800.00 0.00 100,800.00

10 Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet 130,000.00 0.00 130,000.00

11 Materiale prestari servicii cu caracter functional (contracte prestari servicii,materiale necesare

proiectului ) 480,800.00 0.00 480,800.00

12 Obiecte de inventar 28,000.00 0.00 28,000.00

13 Deplasari, detasari, transferuri interne (transport

,cazare) 540,000.00 0.00 540,000.00

14 Deplasari in strainatate (transport,cazare) 258,000.00 0.00 258,000.00

15 Carti, publicatii si materiale documentare (necesare

derularii proiectului) 100,000.00 0.00 100,000.00

16 Pregatire profesionala 515.200.00 515.200.00

17 Reclama si publicitate 480,000.00 0.00 480,000.00

18 Chirii 266.000.00 266.000.00

19 CAP. III CHELTUIELI DE CAPITAL (19=20+21+22) 450,000.00 0.00 450,000.00

20 Mobilier, aparatura birotica si alte active … 170,000.00 0.00 170,000.00

21 Alte active fixe (IT- programe, licente, etc) 120,000.00 0.00 120,000.00


263

22 Masini si echipamente( inclusive taxe, revizii, ,

consumabile, etc) 160,000.00 0.00 160,000.00

23 TOTAL Valoare (fără TVA) (23=1+5+19) 7,078,136.00 0.00 7,078,136.00

Valoare TVA* 0.00 882,048.00 882,048.00

TOTAL Valoare inclusiv TVA 7,078,136.00 882,048.00 7,960,184.00

*Nu s-a aplicat TVA la următoarele categorii de cheltuieli: salarii, contributii la salarii, diurne și pregătire profesională.

TOTAL Valoare inclusiv TVA Euro 1,681,067.81 209,487.70 1,890,555.51

(curs infoeuro- iulie 2011: 1 euro= 4,2105 lei)


264

Anexa nr. 6. CALENDAR DE IMPLEMENTARE

Numele FLAG :Grup Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării

Perioada de implementare: 2012-2015

MĂSURI PROIECTE* Execuție Anuală

2012 2013 2014 2015

T 1 T2 T3 T4 T 1 T2 T3 T4 T 1 T2 T3 T4 T 1 T2 T3 T4

Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii

vietii comunitatilor prin sprijinirea

infrastructurii și serviciilor legate

de turism si prin promovarea

ecoturismului.

Crearea, modernizarea, extinderea sau reabilitarea de unități de cazare, masă și agrement cu specific pescăresc, inclusiv

dezvoltarea utilităților necesare bunei funcționări a acestora;

Crearea de facilități de desfășurare a activităților tipice ecoturismului pescaresc, inclusiv amenajarea de

suprafețe de teren și de luciu de apă în acest scop;

Implementarea de cursuri de formare pentru viitorii angajați în domeniul ecoturismului, cu obținerea de certificate de calitate

Înființarea sau reabilitarea de obiective turistice cu specific pescăresc;

Promovarea ecoturismului pescăresc și a evenimentelor relaționate cu acesta;

Identificarea și valorificarea de rute turistice cu specific pescăresc;

Restructurarea și redirecționarea activităților economice cu scopul promovării ecoturismului pescăresc

Măsura 2 - Exploatarea

potentialului endogen al zonei

prin consolidarea competitivitatii

Investiții destinate consolidării zonelor

pescărești;


265

zonelor pescaresti si prin

crearea unor locuri de muncă

suplimentare, în afara sectorului

pescuitului.

Investiții destinate creării de noi locuri de muncă pentru pescarii sau lucrătorii din sectorul pescăresc, în domenii complementare acestuia, inclusiv în

activități tradiționale;

Promovarea de noi activități în rândul muncitorilor din sectorul pescăresc,

formarea și integrarea acestora în noi domenii de activitate.

Măsura 3 - Protejarea,

conservarea si valorificarea

patrimoniului natural si cultural al

zonei

Investiții în acțiuni de protejare, conservare și valorificare a patrimoniului natural în zona FLAG Pescărie Durabilă

în Delta Dunării pentru menținerea atractivității acesteia;

Investiții în acțiuni de protejare, conservare și valorificare a patrimoniului cultural, inclusiv a celui imaterial, în zona FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării;

Investiții în acțiuni de sensibilizare a

populației cu privire la protejarea patrimoniului natural și cultural;

Investitii in refacerea a unor obiective de

patrimoniu care au disparut sau

construirea de obiective care respecta

intocmai caracteristicile arhitecturii

traditionale

Măsura 4 „Cheltuielile de

funcționare ale Grupului‖ Punerea în aplicare a strategiei integrate

de dezvoltare locală;

Lansarea sesiunilor de proiecte

Evaluarea si monitorizarea implementarii proiectelor

Având în vedere mențiunile de mai sus, se poate observa faptul că proiectul se incadrează în perioada de timp permisă pentru implementare

(31 decembrie 2013, selectarea ultimului proiect), ceea ce demonstrează respectarea criteriului de eligibilitate nr.11.


268

După cum se poate observa, implementarea strategiei Grupului Local pentru

Pescărie Durabilă în Delta Dunării, este capabilă să producă o foarte mare valoare

adăugată în zonă întrucât ea va permite:

- Îmbunătățirea calității vieții comunităților prin accesarea măsurii 1;

- Crearea de locuri de muncă prin diversificarea activităților economice

din zona FLAG prin accesarea măsurii 2;

- Consolidarea competitivității zonelor de pescuit și valorificarea

produselor pescărești, prin accesarea măsurii 2;

- Protejarea și îmbunătățirea patrimoniului natural și cultural, prin

accesarea măsurii 3.

În concluzie, strategia integrată de dezvoltare a Grupului Local pentru Pescărie

Durabilă în Delta Dunării are un caracter integrator și de durată, este viabilă și

sustenabilă, aducând o reală valoare adăugată în zonă.

Implementarea strategiei Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării este capabilă să producă valoare

adăugată, demonstrându-si propia viabilitate și sustenabilitate. În concluzie, criteriul de selecție 2e este respectat.

4. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI FLAG

Secţiunea de faţă include un plan de acţiune (de implementare), care descrie modul

în care Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării intenţionează să pună în

aplicare Planul de Dezvoltare Locală şi care va prezenta metodologia şi mecanismele de

implementare a strategiei în conformitate cu prevederile şi secţiunile incluse în ghidul

solicitantului, statutul grupului şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al grupului.

Se va descrie în detaliu organizarea Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta


268

Dunării şi vor fi specificate obligaţiile, atribuţiile şi responsabilităţile în procesul de selectare al

proiectelor la nivel local în toate etapele sale, precum şi modul de urmărire/ monitorizare a

implementării proiectelor selectate.

În acelaşi timp, se va prezenta modul în care FLAG Delta Dunării va lucra cu DGP-

AMPOP de la selectarea sa şi a strategiei integrate, până la implementarea finală şi atingerea

obiectivelor propuse, cu prezentarea următoarelor elemente:

a). descrierea procesului de punere în aplicare (implementare);

b). dispoziţiile privind gestionarea administrativă şi financiară, inclusiv în materie de

personal;

c). descrierea activităţilor pentru dezvoltarea capacităţii operaţionale a grupului;

d). procedura de dezvoltare, aplicare şi aprobare a proiectelor;

e). criteriile care vor fi utilizate în selecţia proiectelor;

f). procedurile de monitorizare/ verificare şi evaluare planificate;

g). informaţiile financiare detaliate privind alocările, cheltuielile etc.

(1) Procesul implementării strategiei

Privire de ansamblu

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării are ca scop elaborarea şi

implementarea unei strategii locale care să urmărească dezvoltarea unui sector piscicol

competitiv, modern şi dinamic, bazat pe activităţi durabile de pescuit şi acvacultură, luând în

considerare toate aspectele legate de protecţia mediului, dezvoltarea socială şi bunăstarea

economică.

Asociatia Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării a obţinut

personalitate juridică ȋn iunie 2010. Funcţionarea generală a FLAG este reglementată ȋn

concordanţă cu Ordonanţa de Guvern nr. 26 / 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Parteneriatul are următoarea componenţă:


268

Nr. Crt. PARTENER REPREZENTANT SECTOR

1

2

3

4

ASOCIAŢIA RO-PESCADOR, STR.

IULIU MANIU, NR. 9, TULCEA,

JUDEŢUL TULCEA

Daniel Buhai - Preşedinte Sector privat

CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA, Victor Tarhon - Preşedinte Sector public

STR. PĂCII, NR. 20, TULCEA,

JUDETUL TULCEA

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI Grigore Baboianu-

BIOSFEREI DELTA DUNĂRII, STR. Guvernator

PORTULUI, NR. 34A, TULCEA,

JUDEŢUL TULCEA

Sector public

ASOCIAŢIA BLACK SEA, SF. Sorin Zaharia - Preşedinte Societate civilă

GHEORGHE, JUDEŢUL TULCEA

5 ASOCIAŢIA PESCARILOR

RECHINUL, CRIŞAN, JUDEŢUL

TULCEA

Mihai Crăciun - Preşedinte Societate civilă

Conform datelor din tabelul de mai sus, din parteneriat fac parte 5 (cinci) membri,

astfel:

2 (doi) reprezentanţi din sectorul public

1 (unu) reprezentant din sectorul privat

2 (doi) reprezentanţi din cadrul societăţii civile.


268

În acest sens, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă

criteriile de eligibilitate privind constituirea şi componenţa parteneriatului, astfel:

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate a grupului nr. 8 deoarece parteneriatul local public privat reprezintă o zonă pescărească care a obţinut personalitate juridică ca asociaţie ȋnainte de depunerea dosarului de candidatură, conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, cu modificările şi

completările ulterioare.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate a grupului nr. 9 deoarece parteneriatul reprezintă o grupare echilibrată şi reprezentativă pentru zona pescărească selectată, format din

parteneri publici, parteneri privaţi societatea civila.


269

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate a grupului nr. 10

deoarece partenerii privaţi şi societatea civilă reprezintă peste 50% din numărul total al partenerilor.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă in Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 1 a). deoarece

parteneriatul este o grupare echilibrată şi reprezentativă pentru zona selectată (parteneri din sectorul public,

privaţi din sectorul pescăresc sau cei care prin activitatea lor au o legătura directă cu sectorul şi organisme

nonguvernamentale); componenta privată (toţi partenerii care nu sunt publici) este peste 51%.

Parteneriatul se bazează pe două componente operaţionale principale şi anume:

Structura de Coordonare

Aceasta este formată din reprezentanţii partenerilor care se ȋntâlnesc periodic,

asigură orientarea strategică şi monitorizează rezultatele propuse ȋn cadrul strategiei.

Structura de coordonare este reprezentată de:

- Adunarea Generală

- Consiliul Director

- Preşedintele

- Cenzorul

Componenta Operaţională

Aceasta va include personalul angajat/ salarizat al grupului, dedicat deciziilor

curente gestionării activităţii de zi cu zi şi implementării strategiei integrate.

Componenta operaţională este reprezentată de:

- Structura de management tehnic

După selectarea ȋn cadrul apelului de selecţie organizat de Ministerul Agriculturii

şi Dezvoltării Rurale, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării devine

beneficiarul de drept al ajutorului inclus în abordarea POP şi va fi cel care va gestiona

regiunea ȋn baza Strategiei Locale Integrate prin intermediul beneficiarilor finali ai

ajutorului, cei care vor acţiona ca promotori ai proiectelor susţinute.


270

În vederea îndeplinirii activităţilor propuse şi atingerea obiectivelor strategiei

incluse în Planul de dezvoltare, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării

a stabilit criterii şi proceduri detaliate transparente şi imparţiale de selecţie si

implementare pentru fiecare tip de proiect şi le va propune spre avizare DGP-AMPOP.

FLAG Delta Dunării va fi pe deplin responsabil pentru selecţia acţiunilor care vor fi

implementate. Criteriile de selecţie vor fi evidenţiate în apelurile care vor fi lansate de

catre FLAG pentru depunerea proiectelor trimise de către solicitanţii individuali.

De asemenea, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă in Delta Dunării va acţiona

ca organism intermediar ȋntre CR-POP şi beneficiarii finali ai proiectelor, în acest scop

exercitând următoarele funcţii în teritoriu:

realizarea publicităţii Planului de Dezvoltare Locală, prin intermediul partenerilor

săi, site-ul, mass-media, etc, şi oferă persoanelor interesate informaţii şi sfaturi

de care au nevoie cu privire la schema POP; aceste informaţii vor fi furnizate atât

în mod direct la sediul central al grupului, cât şi prin intermediul internet, media şi

mass-media;

ȋncurajarea şi promovarea punerii în aplicare a investiţiilor în cadrul abordării

POP, un rol important în această direcţie avându-l informările cu diverse grupuri

din teritoriu, promovarea direct de către grup, sau prin partenerii săi;

orientarea punerii în aplicare a abordării POP spre cele mai bune investiţii care

să contribuie la dezvoltarea teritoriului, conform strategiei locale integrate;

punerea în aplicare de proiecte în mod direct, dacă acest lucru poate ajuta la

dezvoltarea zonei;

participarea cu alte grupuri la proiecte de cooperare.

Structura juridică

Conform prevederilor legislative, Actului Constitutiv autentificat sub nr.

204/14.03.2010 şi Statutului autentificat sub nr. 205/04.03.2010, Grupul Local pentru


271

Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării este o asociaţie non-profit, persoană juridică română,

fără scop patrimonial, neguvernamentală, apolitică şi independentă, de interes general,

constituind o grupare echilibrată şi reprezentativă pentru zona Delta Dunării, ce are ca

obiectiv dezvoltarea competitivităţii şi sustenabilităţii sectorului piscicol din judeţul

Tulcea.

În cadrul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării, membrii au

următoarele drepturi şi obligaţii:

DREPTURI ALE MEMBRILOR GRUPULUI

LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ ÎN

DELTA DUNĂRII

OBLIGAŢII ALE MEMBRILOR GRUPULUI

LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ ÎN

DELTA DUNĂRII

- de a alege şi de a fi aleşi în organele de

conducere şi de lucru ale FLAG

- de a fi informaţi cu privire la problemele

curente ale FLAG;

- de a participa la indeplinirea activitatea

curentă a FLAG şi la adunările generale;

- de a participa la întâlnirile interne şi

internaţionale specifice activităţilor FLAG ,

ca reprezentanţi ai acesteia;

- de a beneficia de rezultatele demersurilor

întreprinse de către FLAG , pentru o cât

mai eficientă activitate în domeniu;

- de a beneficia de sprijin, asistenţă şi

îndrumare în activitatea proprie;

- de a folosi mijloacele tehnice din dotare,

datele şi specialiştii FLAG .

- de a se retrage, la cerere, în condiţiile

- să cunoască şi să respecte prevederile

statutare, hotărârile adoptate de

Adunarea Generală şi de Consiliul

Director;

- să participe la adunările generale, la

acţiunile şi la activitatea FLAG

- să contribuie efectiv la realizarea

obiectelor de activitate ale FLAG

- să ducă la îndeplinire atribuţiile şi

sarcinile repartizate de FLAG pentru

realizarea scopului acesteia, să contribuie

prin donaţii şi sponsorizări la îndeplinirea

obiectivelor majore ale grupului;

- să respecte normele de etică profesională

şi ţinuta morală în raporturile cu membrii

grupului, cu partenerii contractanţi,

precum şi cu terţii;


272

statutare. - să faciliteze furnizarea de informaţii ce

sunt solicitate de către conducerea

grupului, de către partenerii contractanţi

şi de alte entităţi, în vederea derulării de

proiecte;

- să achite taxa de înscriere (ce constituie

aportul în numerar al membrilor asociaţi

care aderă la prevederile statutare ale

grupului) şi contravaloarea cotizaţiei

anuale stabilite de către Consiliul Director

al FLAG .

Conform prevederilor OG nr. 26/2000, structura juridică a FLAG Delta Dunării are

următoarele componente:

Adunarea Generală: organ de conducere format din totalitatea membrilor

FLAG

Consiliul Director: organ de conducere, format din 3 (trei) membri:

Preşedintele FLAG şi Vicepreşedinţii, durata mandatului acestora fiind

nedeterminată

Preşedintele: desemnat de către membriiFLAG , dintre membrii Consiliului

Director, pe o perioadă nedeterminată

Cenzorul: organ care asigură controlul financiar intern ȋn cadrul FLAG

La nivelul grupului, Adunarea Generală şi Consiliul Director sunt

componentele cu rol de orientare strategică şi de decizie privind aspectele cheie.

Acestea vor asigura coordonarea şi managementul coerent şi eficient, implicarea

parteneriatului şi promovarea unor acţiuni şi proiecte strategice importante.


273

Adunarea Generală a FLAG are următoarea componenţă:

Nr. Membru Reprezentant legal

Crt.

1 ASOCIAŢIA RO-PESCADOR Buhai Daniel

2 CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA Tarhon Victor

3 ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI Baboianu Grigore

BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

4 ASOCIAŢIA BLACK SEA Zaharia Sorin

5 ASOCIAŢIA PESCARILOR Crăciun Mihai

RECHINUL

Primul Consiliu Director la nivelul FLAG are ȋn componenţă următoarele persoane:

Nr. Membru Nume şi Funcţie ȋn

Crt. prenume Consiliul

Director

1. CONSILIUL Boieru Ioan Preşedinte

JUDEŢEAN TULCEA

2. ASOCIAŢIA RO- Buhai Daniel Vicepreşedinte

PESCADOR

3. ADMINISTRAŢIA Benea Cornelia Vicepreşedinte

REZERVAŢIEI

BIOSFEREI DELTA

DUNĂRII

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării cuprinde, inclusiv la nivel

decizional, reprezentanţi ai sectorului pescuitului/ acvaculturii şi ai altor sectoare socio-

economice locale relevante. Pe de altă parte, femeile şi tinerii sunt reprezentaţi la

nivelul luării deciziilor, după cum urmează:


274

Nr. Reprezentanţi ai Reprezentarea femeilor Reprezentarea tinerilor

Crt. sectorului pescuitului/ inclusiv la nivel inclusiv la nivel

acvaculturii şi ai altor decizional decizional

sectoare socio-

economice relevante

inclusiv la nivel

decizional

1 ASOCIAŢIA RO- - Pavel Marius, Balaban

PESCADOR Cătălin, Nicuşor

Alexandru

2 CONSILIUL JUDEŢEAN Gaidanut Raluca, Giurea Gaidanut Raluca, Giurea

TULCEA Luminiţa Luminiţa

3 ADMINISTRAŢIA Benea Cornelia, Morozov Gabriela

REZERVAŢIEI Morozov Gabriela

BIOSFEREI DELTA

DUNĂRII

4 ASOCIAŢIA BLACK SEA - -

5 ASOCIAŢIA - -

PESCARILOR RECHINUL

Organismul operaţional permanent


275

Pe de altă parte, gestionarea activităţilor curente şi a proiectelor din cadrul FLAG

revine Structurii de management tehnic. În cadrul acestei structuri, ȋşi vor desfăşura

activitatea angajaţi şi consultanţi angajaţi pentru anumite activităţi specifice, organizaţi

ȋn grupuri de lucru. Aceştia demonstrează capacitate tehnică şi experienţă anterioară cu

proceduri similare necesare ȋndeplinirii cu succes a sarcinilor desemnate pentru fiecare

poziţie ȋn parte. La nivelul Structurii de management tehnic, au fost stabilite anumite

poziţii şi responsabilităţile aferente după cum se va demonstra ȋn cele ce urmează.

În materie de componenţă, reprezentativitate a organismelor sale decizionale şi

de experienţă şi capacitate administrativă, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn

Delta Dunării ȋndeplineşte cerinţele prevăzute ȋn regulament, astfel:

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selectie nr. 1 b). deoarece

parteneriatul cuprinde, inclusiv la nivel decizional, reprezentanţi ai sectorului pescuitului/ acvaculturii.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selectie nr. 1 d). deoarece

femeile şi tinerii sunt reprezentaţi ȋn parteneriat, precum şi la nivelul luării deciziilor.

Acest organism, respectiv Structura de management tehnic de la nivelul Grupului

Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării va fi în mod normal şi ȋn egală măsură

responsabil pentru:

respectarea programului FEP naţional şi a altor reglementări relevante

răspunderea financiară a programului

angajarea şi managementul personalului în numele FLAG Delta Dunării

Structura şi modul de funcţionare al Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta

Dunării


276

În conformitate cu Ghidul solicitantului, Statutul şi Regulamentul de Organizare şi

Funcţionare, membrii FLAG vor acţiona în interesul grupului, în întregul lui şi al zonei

pescăreşti, contribuind la activitatea generală a grupului, astfel:

- consiliere pentru punerea ȋn aplicare corectă a strategiei prin construirea

mecanismelor de funcţionare şi de luare a deciziilor necesare;

- selecţia operaţiunilor care vor fi implementate prin stabilirea şi aplicarea cu

consecvenţă a procedurilor proprii de evaluare, verificare şi operare;

- urmărirea implementării acţiunilor şi proiectelor şi efectuarea de verificări de

management şi consiliere.

Responsabilităţile principale ale membrilor FLAG vor fi legate de monitorizarea

strategiei, promovarea programului, angajarea comunităţii, supravegherea gestionării şi

progresului planului integrat de dezvoltare, relaţionarea, asigurarea legăturilor şi

susţinerea activităţii personalului, evaluarea şi selectarea propunerilor de proiecte,

astfel:

punerea în aplicare corectă a strategiei integrate în conformitate cu legea,

calendarul POP, cu acordurile stabilite la nivel local şi a legislaţiei naţionale;

elaborarea şi aplicarea unui Regulament de Organizare şi Funcţionare pentru

implementarea strategiei locale integrate, care include criteriile de selecţie şi

procedurile de lucru (selecţie, monitorizarea şi verificarea proiectelor);

construirea mecanismelor de funcţionare şi de luare a deciziilor pentru

implementarea strategiei integrate, respectiv clarificarea rolurilor şi

responsabilităţilor, urmărindu-se cu atenţie atât interacţiunea diferiţilor actori

locali din sectoarele public şi privat, dar şi corecta reprezentare a societăţii civile

şi a comunităţii locale pescăreşti;

monitorizarea activităţii personalului angajat pentru punerea în aplicare

corespunzătoare a strategiei locale;

lansarea apelurilor în vederea depunerii proiectelor;


277

stabilirea şi aplicarea cu consecvenţă a procedurilor proprii de evaluare/

verificare şi operare;

selectarea operaţiunilor care vor fi implementate; ȋn acest sens FLAG trebuie să

demonstreze existenţa unui sistem transparent şi corect pentru selectarea,

implementarea şi finanţarea proiectelor locale;

asigurarea că operaţiunile sunt evaluate şi selectate în vederea finanţării în

conformitate cu criteriile aplicabile POP aprobate şi publicate la nivel local, cu

respectarea regulilor de confidenţialitate şi imparţialitate şi a strategiei locale

aprobate aferentă Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării şi că

sunt conforme, pe toată perioada implementării lor, cu regulile comunitare şi

naţionale aplicabile;

realizarea selecţiei şi evaluarea proiectelor conform măsurilor cuprinse în

strategia aprobată şi transmiterea către conducerea DGP-AMPOP a Raportului

de evaluare (însoţit de grila de evaluare şi justificările aferente). FLAG Delta

Dunării va avea responsabilitatea privind oportunitatea proiectelor selectate şi

evaluarea tehnică a acestora;

notificarea beneficiarilor proiectelor selectate asupra rezultatului final al evaluării

şi selecţiei;

după primirea notificării de acceptare a finanţării din partea beneficiarilor finali,

depunerea la DGP-AMPOP a documentaţiei de suport pentru încheierea

contractelor;

ȋntocmirea contractelor şi transmiterea lor către DGP-AMPOP (care vor fi

semnate de DGP-AMPOP, Grup şi Beneficiar);

verificarea faptului că produsele şi serviciile cofinanţate sunt furnizate şi a

faptului că toate cheltuielile declarate de beneficiari pentru operaţiuni au fost

suportate efectiv şi că sunt în conformitate cu regulile comunitare şi naţionale,

precum şi efectuarea de verificări la faţa locului ale operaţiunilor;


278

urmărirea implementării acţiunilor/ proiectelor şi efectuarea de verificări de

management în procent de 100% impreuna cu experţii DGP-AMPOP;

păstrarea unui dosar complet pentru fiecare operaţiune aprobată ce va conţine

inclusiv toate notificările realizate de către FLAG în perioada implementării

proiectului. Acest dosar trebuie să fie pus la dispoziţia DGP-AMPOP;

acceptarea şi facilitarea inspecţiilor efectuate de către toate autorităţile

competente şi conformitatea cu concluziile lor;

asigurarea că există un sistem de înregistrare şi de arhivare sub formă

electronică a documentelor contabile pentru fiecare operaţiune în cadrul Axei

prioritare 4 şi asigurarea ca sunt colectate datele privind implementarea,

necesare pentru managementul financiar, monitorizare, verificări, audituri şi

evaluare;

asigurarea că beneficiarii şi alte organisme, care participă la implementarea

operaţiunilor, aplică fie un sistem de contabilitate separat, fie o codificare

contabilă adecvată pentru toate tranzacţiile privind operaţiunea, fără a aduce

prejudiciu standardelor contabile naţionale;

stabilirea de proceduri care să certifice că toate documentele privind cheltuielile

şi auditurile necesare pentru a asigura unei piste de audit adecvate, sunt

menţinute în conformitate cu prevederile art. 87 din Regulamentul (CE) nr.

1198/2006;

realizarea de acţiuni de informare a tuturor celor interesaţi şi de sensibilizare a

opiniei publice, precum şi lansarea în deplină transparenţă a apelurilor de

selectie;

asigurarea conformitatii cu cerinţele privind informarea şi publicitatea, pentru

respectarea prevederilor art.51, respectiv art. 59 lit. j, din Regulamentul (CE) nr.

1198/2006;

respectarea termenelor stipulate prin strategia aprobată. În cazul în care un

termen iniţial nu este posibil de respectat în mod justificat, acţiunea va fi


279

implementată într-un termen rezonabil, care va fi stabilit de comun acord cu

DGP-AMPOP;

notificarea imediată a DGP-AMPOP cu privire la orice modificare legată de

situaţia parteneriatului şi de regulamentul de funcţionare;

participarea la activităţile reţelelor naţionale şi europene.

FLAG Delta Dunării va interacţiona cu părţile interesate locale, regionale şi naţionale

şi autorităţile de gestionare, după cum urmează:

FLAG Delta Dunării va ţine legătură ȋn permanenţă cu DGP-AMPOP, prin

intermediul organismului decizional, ȋn timp ce responsabilitatea gestionării

procesului de selecţie şi informarea DGP-AM POP ȋn acest sens va reveni

Structurii de management tehnic;

FLAG Delta Dunării şi DGP-AMPOP vor lucra ȋmpreună ȋn procesul de selectare

şi evaluare a proiectelor;

FLAG Delta Dunării şi DGP-AMPOP, ȋmpreună cu beneficiarul, vor semna

contractul de finanţare pentru operaţiunile selectate;

FLAG Delta Dunării va demonstra existenţa unui sistem transparent şi corect

pentru selectarea, implementarea şi finanţarea proiectelor locale, evaluarea

acestui sistem fiind realizată ȋn prealabil de către DGP-AMPOP;

FLAG Delta Dunării se va asigura de respectarea termenelor stipulate prin

strategia aprobată; ȋn cazul în care un termen iniţial nu este posibil de respectat

în mod justificat, acţiunea va fi implementată într-un termen rezonabil, care va fi

stabilit de comun acord cu DGP-AMPOP;

FLAG Delta Dunării va notifica imediat DGP-AMPOP cu privire la orice

modificare legată de situaţia parteneriatului şi regulamentul de funcţionare;

FLAG Delta Dunării va păstra unui dosar complet pentru fiecare operaţiune

aprobată ce va conţine inclusiv toate notificările realizate de către FLAG în


280

perioada implementării proiectului, dosar care va fi pus şi la dispoziţia DGP-

AMPOP;

FLAG Delta Dunării va pune la dispoziţia DGP-AMPOP toate documentele,

programele de sprijin (baze de date, software etc), precum şi toate activele

(echipamente etc) achiziţionate cu sprijinul Axei 4, ȋn cazul ȋn care, în mod

obiectiv, este imposibil pentru grup să finalizeze implementarea strategiei.

Responsabilităţile cheie ale diferitelor organizaţii:

Parteneriatul este organizaţie cu statut juridic, compusă din reprezentanţii tuturor

partenerilor relevanţi pentru zona pescărească, în conformitate cu criteriile de

eligibilitate ale FEP-POP, şi este structurat astfel:

Structura de Coordonare compusă din:

I. ADUNAREA GENERALĂ, având următoarele competenţe şi atribuţii:

- se întruneşte cel puţin o dată pe an, are

drept de control permanent asupra

Consiliului Director şi Cenzorului;

- stabileste strategia şi obiectivele

generale ale grupului;

- aproba bugetul de venituri şi cheltuieli şi

bilanţul contabil;

- alege şi revoca membrii Consiliului

Director;

- alegerea şi revocarea Cenzorului;

- aprobarea înscrierii de noi membri ai

grupului;

- aprobarea excluderii membrilor grupului,

- îşi poate delega o parte din atribuţii

Consiliului Director;

- se convoacă în scris de către

Preşedintele Consiliului Director, cu cel

puţin 10 (zece) zile înainte de data

stabilită, comunicându-se şi ordinea de

zi;

- pentru situaţii urgente privind

funcţionarea grupului, Adunarea

Generală poate fi convocată oricând de

către Consiliul Director, sau la cererea a

cel puţin o treime din membrii săi;

- este legal constituită dacă sunt prezenţi


281

la propunerea Consiliului Director;

- înfiinţarea de filiale;

- modificarea Actului Constitutiv şi a

Statutului;

- încheierea actelor de dispoziţie;

- dizolvarea şi lichidarea grupului, precum

şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase

după lichidare;

- orice alte atribuţii prevăzute în lege sau

în statut.

cel puţin jumătate plus unu din membrii

săi, iar dacă nu se întruneşte această

majoritate, Adunarea Generală se va

convoca din nou, după o perioadă de 10

(zece) zile, considerându-se legal

constituită la cea de a doua convocare,

indiferent de numărul membrilor prezenţi;

- hotărârile Adunării Generale se iau cu

majoritatea simplă a membrilor prezenţi,

fiecare membru având dreptul la un vot

deliberativ;

- hotărârile Adunării Generale sunt valabil

adoptate dacă membrii grupului din

sectorul privat au fost majoritari, cu peste

50%, la luarea hotărârilor;

- lucrările Adunării Generale vor fi conduse

de către Preşedintele Consiliului Director,

dezbaterile şi hotărârile fiind înregistrate

într-un proces-verbal ce va avea în mod

obligatoriu anexată lista membrilor

prezenţi cu semnăturile reprezentanţilor

acestora;

- hotărârile luate de Adunarea Generală în

limitele legii, ale Actului Constitutiv şi ale

Statutului, sunt obligatorii chiar şi pentru

membrii care nu au luat parte la

Adunarea Generală sau care au votat

împotrivă;


282

- membrii Adunării Generale pot delega

dreptul de vot, prin împuternicire

expresă, către alt membru cu drepturi

depline, sau pot fi consultaţi asupra unor

decizii majore prin intermediul unui

formular special pe care îl pot completa,

semna şi comunica prin intermediul

mijloacelor moderne de comunicare;

membrii grupului care şi-au exprimat

votul prin intermediul delegării sau al

formularului special vor fi consideraţi

prezenti la şedinţă; imputernicirea şi

formularul special se anexează la

procesul-verbal al şedinţei;

- hotărârile Adunării Generale, contrare

legii, Actului Constitutiv sau dispoziţiilor

cuprinse în Statut, pot fi atacate în justiţie

de către oricare dintre membrii grupului

care nu au luat parte la Adunarea

Generală sau care au votat împotrivă şi

au cerut să se consemneze aceasta în

procesul-verbal de şedinţă, în termen de

15 (cincisprezece) zile de la data când

au luat cunoştinţă despre hotărâre sau

de la data când a avut loc şedinţa, după

caz.


283

II. CONSILIUL DIRECTOR, având următoarele competenţe şi atribuţii:

- prezintă Adunării Generale raportul de

activitate pe perioada anterioară,

executarea bugetului de venituri şi

cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul

bugetului de venituri şi cheltuieli şi

proiectul programelor grupului;

- încheie acte juridice de administrare şi

de conservare, în numele şi pe seama

grupului;

- aprobă organigrama şi politica de

personal ale grupului;

- propune Adunării Generale excluderea

membrilor grupului;

- stabileşte contravaloarea cotizaţiei

anuale ce trebuie platită de toţi membrii

grupului;

- hotărăşte cu privire la cuantumul taxei de

înscriere în grup, în funcţie de aportul în

numerar la patrimoniul grupului al

membrilor acesteia;

- hotărăşte cu privire la schimbarea

sediului grupului;

- hotărăşte cu privire la cooperarea,

asocierea cu alte organizaţii din ţară şi

din străinătate;

- îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute

- Consiliul Director poate împuternici una

sau mai multe persoane cu funcţii

executive, inclusiv persoane care au

calitatea de membru al grupului sau sunt

străine de grup, pentru a îndeplini o serie

din atribuţiile sale. Aceste persoane pot fi

remunerate pentru activitatea depusa în

folosul grupului;

- deciziile Consiliului Director, contrare

legii, Actului Constitutiv sau Statutului

grupului, pot fi atacate în justiţie, în

condiţiile prevăzute la art. 16, alin. 11 din

Statut;

- Consiliul Director al grupului asigură

punerea în executare a hotărârilor

Adunării Generale, fiind alcătuit din 3

membri, din care 1 Preşedinte şi 2

Vicepreşedinti;

- durata mandatului membrilor Consiliului

Director al grupului este nedeterminată;

- Consiliul Director al grupului se

întruneşte cel puţin o dată pe lună şi ori

de câte ori este necesar, la cererea

Preşedintelui, hotărârile fiind valabil

adoptate cu votul a două treimi.


284

în Statut sau stabilite de Adunarea

Generală.

III. PREŞEDINTELE, având următoarele competenţe şi atribuţii:

- este desemnat de către membrii grupului dintre membrii Consiliului Director, pe o perioadă

nedeterminată;

- are toate drepturile şi îndatoririle ce decurg din calitatea de membru al Consiliului Director;

- convoacă şedinţele Adunării Generale şi ale Consiliului Director;

- prezidează şedinţele Adunării Generale şi ale Consiliului Director;

- reprezintă grupul in relaţiile cu terţii şi în acţiunile în justiţie;

- îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală în sarcina sa;

- exercită întreaga sa autoritate şi competenţă pentru a determina realizarea scopurilor grupului;

- poate delega puterile sale, pentru anumite perioade de timp, sau pentru anumite operaţiuni,

unui membru al Consiliului Director, precizând în acest sens sfera, durata şi limitele

competenţelor delegate, răspunzând în solidar de actele mandatarului său.

IV. CENZORUL, având următoarele competenţe şi atribuţii:

- verifică modul în care este administrat patrimoniul grupului;

- întocmeşte rapoarte şi le prezintă Adunării Generale;

- poate participa la şedinţele Consiliului Director, fără drept de vot;

- îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală.

Componenta Operaţională compusă din:

I. STRUCTURA DE MANAGEMENT TEHNIC, având următoarele atribuţii:

- va fi dedicată deciziilor curente gestionării activităţii de zi cu zi şi implementării

strategiei integrate;

- va fi responsabilă direct de proiectele promovate prin Grupul Local pentru Pescărie

Durabilă ȋn Delta Dunării şi de cooperarea cu alte grupuri, precum şi de coordonarea


285

proiectelor individuale în ansamblu.

La nivelul structurii de management tehnic, ȋşi vor desfăşura activitatea angajaţi

şi consultanţi angajaţi pentru anumite activităţi specifice, organizaţi ȋn grupuri de lucru.

În funcţie de necesităţi, grupul va suplimenta posturile sau angajaţii.

Structura de management tehnic va fi alcătuită, cel puţin, din:

1) un Manager General pentru asigurarea bunei desfăşurări a tuturor

etapelor proiectelor urmărind atingerea obiectivelor propuse, selectarea şi

coordonarea activităţii Structurii de management tehnic pe care o are ȋn

subordine, verificarea şi selectarea proiectelor ce se vor implementa ȋn

cadrul teritoriului propus, pentru ducerea la ȋndeplinire a strategiei

integrate

2) un Director executiv pentru asigurarea bunei desfăşurări a tuturor etapelor

proiectelor urmărind atingerea obiectivelor propuse

3) un Responsabil pentru urmărirea activităţilor si monitorizare care va

coordona Compartimentul Monitorizare şi va avea ȋn subordine doi

responsabili tehnici

4) un Responsabil pentru urmărirea activităţilor şi comunicare care va

coordona Compartimentul Comunicare

5) un Responsabil pentru selectarea proiectelor răspunzând de

Compartimentul Evaluare, ce va coordona un grup format din trei membri

6) un Responsabil cu operaţiunile financiare care va coordona

Compartimentul Financiar şi va avea ȋn subordine o persoană

7) un Responsabil juridic care va coordona Compartimentul Juridic

A se consulta, ȋn acest sens, fişele de post ataşate.


286

Organismul decizional

Organismul decizional, la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn

Delta Dunării, este reprezentat de Adunarea Generală, Consiliul Director inclusiv

Preşedintele.

În timp ce Adunarea Generală este formată din toţi reprezentanţii desemnaţi de

membrii grupului, Consiliul Director acţionează ca o structură mai „uşoară‖ şi mai

„flexibilă‖, permiţând reuniuni mai frecvente şi accelerând procesul decizional şi durata

aplicaţiilor.

Organismul decizional reprezentat prin Adunarea Generală, Consiliul Director

inclusiv Preşedintele funcţionează după termeni de referinţă si proceduri clare, astfel:

Abordarea decizională, rolurile şi responsabilităţile celor implicaţi,

niveluri ale delegării, principii de lucru

Adunarea Generală se întruneşte cel puţin o dată pe an, fiind convocată în scris

de către Preşedintele Consiliului Director, cu cel puţin 10 (zece) zile înainte de data

stabilită, comunicându-se şi ordinea de zi. Adunarea Generală este legal constituită

dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din membrii săi, iar dacă nu se întruneşte

această majoritate, Adunarea Generală se va convoca din nou, după o perioadă de 10

(zece) zile, considerându-se legal constituită la cea de a doua convocare, indiferent de

numărul membrilor prezenţi.

Hotărârile Adunării Generale se iau cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi,

fiecare membru având dreptul la un vot deliberativ, acestea fiind valabil adoptate dacă

membrii din sectorul privat au fost majoritari, cu peste 50%, la luarea hotărârilor.

Membrii Adunării Generale pot delega dreptul de vot, prin împuternicire expresă, către

alt membru cu drepturi depline, sau pot fi consultaţi asupra unor decizii majore prin


287

intermediul unui formular special pe care îl pot completa, semna şi comunica prin

intermediul mijloacelor moderne de comunicare. Membrii grupului care şi-au exprimat

votul prin intermediul delegării sau al formularului special vor fi consideraţi prezenți la

şedinţă. Împuternicirea şi formularul special se anexează la procesul-verbal al şedinţei.

Hotărârile Adunării Generale, contrare legii, Actului Constitutiv sau dispoziţiilor cuprinse

în Statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre membrii grupului care nu au luat

parte la Adunarea Generală sau care au votat împotrivă şi au cerut să se consemneze

aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 (cincisprezece) zile de la data

când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după

caz.

Lucrările Adunării Generale sunt conduse de către Preşedinte, dezbaterile şi

hotărârile fiind înregistrate într-un proces-verbal ce va avea în mod obligatoriu anexată

lista membrilor prezenţi cu semnăturile reprezentanţilor acestora.

Consiliul Director al grupului asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării

Generale. Consiliul Director se întruneşte cel puţin o dată pe lună şi ori de câte ori este

necesar, la cererea Preşedintelui, hotărârile fiind valabil adoptate cu votul a două treimi.

Consiliul Director poate împuternici una sau mai multe persoane cu funcţii executive,

inclusiv persoane care au calitatea de membru al grupului sau sunt străine de grup,

pentru a îndeplini o serie din atribuţiile sale. Aceste persoane pot fi remunerate pentru

activitatea depusă în folosul grupului. Deciziile Consiliului Director, contrare legii, Actului

Constitutiv sau Statutului grupului, pot fi atacate în justiţie, în condiţiile prevăzute la art.

16, alin. 11 din Statut. Presedintele convoacă si prezideaza şedinţele Adunării Generale

şi ale Consiliului Director. De asemenea, el poate delega puterile sale, pentru anumite

perioade de timp, sau pentru anumite operaţiuni, unui membru al Consiliului Director,

precizând în acest sens sfera, durata şi limitele competenţelor delegate, răspunzând în

solidar de actele mandatarului său.


288

Complementaritatea şi demarcarea operaţională faţă de alte programe

Scopul descrierii din această secţiune este prezentarea modului în care măsurile și

operaţiunile finanţate prin această strategie/axa completează dar nu se

suprapun cu alte operaţiuni ce au primit sau primesc asistenţă financiară din

partea altui instrument financiar comunitar

Complementaritatea şi demarcarea operaţională faţă de alte programe a fost

prezentată ȋn cadrul strategiei, la secţiunea Măsuri. Grupul Local pentru Pescărie

Durabilă ȋn Delta Dunării şi personalul acestuia va colabora cu alte organizaţii şi

iniţiative pentru a garanta faptul că demarcarea si complementaritatea descrise în

strategie sunt aplicate în practică. Astfel, la primirea, evaluarea si selecţia de proiecte,

structura de management tehnic se va asigura că prevederile respectivului proiect vor

respecta obiectivele şi condiţiile prezentei strategii şi a fişelor/ anunţurilor respectivelor

măsuri, şi nu ale altor programe sau iniţiative europene, spre a evita dublarea finanţării.

Colaborarea cu comunitatea

Ca parte a procesului de elaborare a strategiei şi de implementare a ei, Grupul

Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării va fi foarte activ în implicarea concretă

a comunităţii şi în consultarea cu aceasta în toate etapele. Menţinerea implicării şi

angajării comunităţii va fi asigurată prin informarea permanentă şi chiar aducerea unei

contribuţii a comunităţii locale la procesul decizional. Acest lucru va implica colaborarea

cu grupurile locale tematice existente sau crearea unor forumuri sau sub-grupuri la nivel

de zonă, care vor fi luate în considerare la abordarea aspectelor informării şi publicităţii.

(2) Administrare, finanţare şi personal

Personalul FLAG

Experienţa LEADER sugerează faptul că un personal cu înaltă calificare şi

experienţă reprezintă un bun ,,ingredient’’ pentru a obţine grupuri reuşite, contribuind la


289

funcţionarea cu succes a organizaţiei, la animare şi facilitare, precum şi la punerea în

practică a strategiei. Se va asigura faptul că persoane cu experienţă şi calificare

profesională execută sarcinile adecvate, iar ȋn caz de resurse limitate, se are ȋn vedere

cooperarea cu grupurile de acţiune LEADER sau grupurile învecinate pentru a deţine în

comun serviciile de asistenţă sau de „back-office―. De asemenea, se va analiza ce

resurse vor fi necesare la momente diferite, care sunt rolurile şi sarcinile cheie, care

sunt aptitudinile asociate şi experienţa pe care va trebui să le deţină personalul.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării va avea:

Un Manager General cu normă întreagă îndeplinind cerinţe minime de studiu,

profil şi experienţă

Personal cu normă întreagă sau temporar, în funcţie de buget, calendar,

acţiuni, ȋndeplinind, de asemenea, cerinţe minime de studiu, profil şi experienţă

Personal suplimentar, inclusiv lucrători care au responsabilităţi legate de

dezvoltarea comunităţii şi întreprinderii sau a proiectului

Help-desk care va sprijini procesul de elaborare a proiectelor şi care ar putea

constitui un factor de succes pentru Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn

Delta Dunării

Până la 10% din bugetul FEP total alocat va fi alocat acoperirii costurilor de

funcţionare şi de personal ale FLAG-ului, astfel:

achiziţionare de echipamente noi pentru birou şi alte echipamente electronice

necesare pentru gestionarea activităţii grupului, software sau închirierea

acestora;

costuri operaţionale (achiziţionarea materialelor consumabile pentru birou,

papetărie, costuri de comunicare – telefon, internet, servicii poştale, servicii de

\curierat, electricitate, încălzire, apa, curăţenie);


290

achiziţionarea unui mijloc de transport auto şi a combustibilului aferent, respectiv

300 litri/lună;

organizarea de reuniuni ale grupului;

costurile pentru serviciile de traducere;

costurile de transport, cazare si diurnă, calculate în conformitate cu legislatia

naţională în vigoare pentru sectorul public, privind călătoriile/misiunile oficiale în

ţara sau străinătate ale personalului grupului;

costuri pentru organizarea de reuniuni şi sesiuni de informare, ateliere (închiriere

sala, pregatire şi difuzare de materiale informative şi activităţi de promovare);

comisioanele bancare pentru deschiderea şi administratea conturilor bancare ale

grupului, necesare implementarii srategiei;

cheltuieli de audit;

cheltuieli de informare şi publicitate pentru proiect;

costurile legate de organizarea selecţiei proiectelor, informarea, consultanţă,

animarea, precum şi consolidarea capacităţii de monitorizare a implementării

strategiei;

alte cheltuieli prevăzute în art. 44 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al

Consiliului;

salariul pentru managerul grupului (maxim 10 salarii minime pe economie/ lună),

salariul coordonatorului (maxim 8 salarii minime pe economie/lună), asistent

tehnic (maxim 6 salarii minime pe economie/luna) precum şi taxele pentru

experţii externi angajaţi de grup care nu poate depăşi suma de 100 euro/zi;

plăti pentru personalul suplimentar/ membrii ai echipei de implementare, care pot

fi angajaţi part-time, sau experţi, pentru un număr de zile lucrătoare, punctual, în

cazuri speciale şi pe deplin justificate pentru nevoile grupului.


291

În felul acesta, FLAG –ul va dispune de resurse umane şi financiare suficiente

pentru a pune ȋn aplicare lista de măsuri, demonstrând totodată respectarea criteriului

de selecţie referitor la fezabilitatea planului de acţiuni:

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 2 c).1. deoarece

parteneriatul are resurse umane şi financiare disponibile pentru implementarea strategiei.

La nivelul FLAG, se constituie STRUCTURA DE MANAGEMENT TEHNIC,

reprezentând, prin personalul angajat în această, structura de activitate curentă a

organizaţiei, care lucrează în baza salarizării, organigramei şi fişelor de post. Structura

de manaqement tehnic va ȋndeplini o serie de funcţii, printre care: sprijin pentru

proiectarea şi dezvoltarea strategiei, dezvoltarea capacităţii şi formarea comunitară,

dezvoltarea de proiecte.

Structura de management tehnic: structura de personal, rolurile cheie deţinute

Nr. Crt. Personal Rol

1 Un Manager General Asigurarea bunei desfăşurări a tuturor

etapelor proiectelor urmărind atingerea

obiectivelor propuse

Selectarea şi coordonarea activităţii

Structurii de management tehnic pe care

o are ȋn subordine

Verificarea şi selectarea proiectelor ce se

vor implementa ȋn cadrul teritoriului

propus, pentru ducerea la ȋndeplinire a

Strategiei integrate

2 Un Director Executiv Asigurarea bunei desfăşurări a tuturor

etapelor proiectelor urmărind atingerea


292

obiectivelor propuse

COMPARTIMENT MONITORIZARE

4 Un responsabil Urmărirea activităţilor şi monitorizare

monitorizare

5 Doi responsabili tehnici Participă la activităţile de monitorizare

COMPARTIMENT COMUNICARE

6 Un responsabil Asigurarea fluentei comunicarii interne si

comunicare/ PR, externe a FLAG, asigurarea si

facilitare comunitara mentinerea unei imagini unitare si

coerente a FLAG, asigurarea participarii

şi colaborarii tuturor factorilor capabili să

contribuie, într-un fel sau altul, la

implementarea strategiei FLAG

COMPARTIMENT EVALUARE

7 Un Responsabil Selectarea proiectelor

selectare proiecte

8 Trei responsabili tehnici Participă la selectarea proiectelor

COMPARTIMENT FINANCIAR

9 Un responsabil cu Urmărirea şi monitorizarea operaţiunilor

operaţiunile financiare financiare şi implementarea

acţiunilor/măsurilor din cadrul Strategiei

integrate

10 Un responsabil tehnic Participă la urmărirea şi monitorizarea

operaţiunilor financiare şi implementarea



293

integrate

COMPARTIMENT JURIDIC

11 Un responsabil juridic Urmărirea şi monitorizarea operaţiunilor

de natură juridică şi implementarea


integrate.

A se consulta, ȋn acest sens, fişele de post ataşate.

Adunarea Generală poate hotărȋ modificarea raporturilor de muncă pentru o mai

bună implementare a proiectelor.

Conform celor menţionate anterior, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn

Delta Dunării respectă criteriul de selecţie referitor la capacitatea de implementare a

strategiei, astfel:

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 3 a). deoarece

demonstrează că are bonitatea financiară ȋn ultimii 3 ani, că a participat la managementul financiar al unor

proiecte / investiţii, având capacitatea de a mobiliza cofinanţarea necesară.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 3 b). deoarece

demonstrează că are capacitate tehnică, adică personal calificat necesar ȋndeplinirii sarcinilor desemnate şi

experienţă anterioară cu proceduri similare şi instruiri adecvate.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 3 c). deoarece

demonstrează că are capacitate administrativă care reiese din diferenţierea clară a rolurilor şi

responsabilităţilor membrilor, definirea clară a structurii executive a FLAG, capacitatea de susţinere a

proceselor participative de dezvoltare locală, experienţă anterioară ȋn elaborarea de documente şi gestionarea

cererilor de ofertă de proiecte, proceduri simple şi clare de funcţionare şi gestionare a fondurilor

nerambursabile, experienţă şi expertiza personalului propus, capacitatea pentru desfăşurarea activităţilor de

comunicare, animare.

294


Localizarea

Sediul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării este ȋn municipiul

Tulcea, strada Păcii, nr. 20, judeţul Tulcea. Sediul grupului constituie un aspect

important din punct de vedere al localizării în zona pescărească şi/sau al unei eventuale

organizaţii gazdă. Au fost luate în considerare accesibilitatea geografică a locaţiei,

accesul fizic, accesibilitatea percepută de comunitate şi potenţiala complementaritate

operaţională.

Printre costurile de funcţionare a FLAG din punct de vedere al sediului, se

numără:

închirierea biroului pentru desfăşurarea activităţii grupului;

achiziţionarea de echipamente noi pentru birou şi alte echipamente

electronice necesare pentru gestionarea activităţii grupului, software sau

închirierea acestora;

costuri operaţionale (achiziţionarea materialelor consumabile pentru

birou, papetărie, costuri de comunicare – telefon, internet, servicii poştale,

servicii de curierat, electricitate, încălzire, apa, curăţenie).

Finanţarea

Finanţarea se referă la sprijinul pentru măsurile care vor fi implementate de

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării.

După cum se poate observa, ȋn capitolul „3. Strategia, Obiective şi Motivaţie‖,

secţiunea Măsuri sunt indicate, conform prevederilor Ghidului şi a modelului standard

respectat pentru fiecare măsură ȋn parte, precizările referitoare la alocarea financiară.

Fiecare dintre cele 4 măsuri prevăzute, inclusiv cea de funcţionare a grupului

este argumentată şi concepută astfel ȋncât să răspundă nevoilor reale ale zonei şi ale

grupului, așa cum a fost descris anterior.

295


La conceperea bugetului s-a luat în calcul faptul că doar în primii doi ani de

implementare pot fi deschise apeluri de depunere de proiecte, pentru a fi evaluate și

selectate, urmând ca perioada 2014- 2015 să fie dedicată monitorizării implementării.

Astfel, se pot încheia contracte între beneficiarii locali și MADR, până la 31 decembrie

2013, cel târziu.

Prin urmare, bugetul este realizat pe baza sumelor contractate, mai exact 2012-

2015. Valoarea totală a cheltuielilor de finanțare a Grupului reprezintă 6,28% din

cheltuielile din primul an, încadrându-se în plafonul maxim de 10% permis pentru acest

tip de cheltuieli.

Valoarea finanțării alocată anului 2013 este considerabil mai mare decât

pentru anul 2012, întrucât sunt șanse mai mari ca volumul de proiecte depuse în

cel de-al doilea an să îl depășească pe cel din primul an, și implicit, cererea de fonduri

nerambursabile să crească. La baza acestui raționament se află faptul că în primul an

nu toți potențialii beneficiari vor fi dispuși a solicita fonduri prin FEP, acesta fiind anul în

care vor avea loc cele mai multe acțiuni de animare teritorială și informare în masă. Va

fi astfel necesară o perioadă pentru crearea unui climat local de încredere între Grupul

Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării și locuitori.

În ceea ce privește finanțarea proiectelor ce vor primi ajutor prin strategie,

aceasta se va face conform evaluării echipei tehnice și a deciziilor membrilor FLAG .

De asemenea, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării va

întreprinde acțiuni de dezvoltare a capacității dar și proiecte tematice de cooperare cu

alte FLAG-uri, care vor fi finanțate prin Acțiunea 2 a Axei 4 POP.

(3)Dezvoltarea capacității operaționale a FLAG

Dezvoltarea capacităţii FLAG si punerea ȋn aplicare a strategiei sunt obiectivele

principale urmărite de Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării.

296


În acest sens, un accent important se va pune pe:

- structura organizatorică a grupului

- resurse şi sisteme ale grupului

- angajarea personalului

- formarea şi dezvoltarea competenţelor personalului şi a membrilor grupului

- luarea ȋn considerare a prestării unor activităţi de tip Asistenţă Tehnică sau

proiecte de colaborare cu alte grupuri cu experienţă

- extinderea parteneriatului, construirea capacităţii şi angajarea comunităţii

- punerea în aplicare a priorităţilor sau proiectelor strategice

- conceperea strategiei de încheiere sau de continuare a activităţii grupului la

finalul perioadei de finanţare POP

În vederea dezvoltării capacităţii operaţionale, Grupul Local pentru Pescărie

Durabilă ȋn Delta Dunării a avut ȋn vedere următoarele:

- realizarea unei vizite de studiu pentru obţinerea de competenţe privind Axa 4

- ȋncheierea unui acord de intenţie de colaborare si cooperare ȋn perioada

implementării

Vizita de studiu a fost organizată ȋn Provincia Catalunya din Spania, unde a avut

loc un inedit schimb de experienţă cu Grupul Local ―Litoralul Deltei Ebrului‖ pe tema

realizării şi implementării de proiecte finanţabile în cadrul Programului Operaţional de

Pescuit. Pe întreaga durată a vizitei, directorul Grupului local spaniol a impus o agendă

intensă de lucru delegaţiei române reuşind să acopere o gamă vastă de proiecte

realizate în Delta Ebrului şi implicit de exemple de bună practică ce pot fi

asimilate/abordate în nou construitul Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta

Dunării: producţia de acvacultură, instalaţiile ecologice de tratare şi regenerare,

punctele de colectare şi desfacere, canale de distribuţie şi primă vânzare, valorificarea

patrimoniului local, casele cu specific pescăresc din circuitul turistic, pescuitul comercial

297


şi sportiv ca ofertă turistică, sistemul asociativ al pescarilor profesionişti

„FEPROMODEL‖, branduri de origine, sisteme de calitate, Parcul natural Deltebre,

Muzeul cu specific pescăresc etc.

Pe de altă parte, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării are ȋn

vedere derularea unor activităţi de colaborare şi cooperare similare ȋn perioada

implementării Strategiei de Dezvoltare Locală Integrată. Cooperarea ar viza stabilirea

de legături cu spaţiul Uniunii Europene, acolo unde s-au implementat acţiuni POP,

pentru a avea acces la informaţii şi idei noi, pentru a ȋnvăţa de la alte regiuni sau ţări,

pentru a stimula şi sprijini inovaţia şi pentru a facilita dobândirea de competenţe şi noi

mijloace de furnizare.

(4) Evaluarea şi aprobarea proiectelor

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării este responsabil pentru

punerea corectă ȋn aplicare a strategiei integrate ȋn conformitate cu legea şi calendarul

POP, cu acordurile stabilite la nivel local şi cu legislaţia naţională. O implementare

corespunzătoare a strategiei integrate depinde de numeroase elemente, dintre care

unul foarte important este reprezentat de procesul de evaluare şi aprobare a

proiectelor depuse ȋn cadrul grupului.

În acest sens, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării şi-a stabilit

o procedură de evaluare şi aprobare care ȋi permite să implementeze ȋntr-un mod cât

mai corect şi complet acţiunile propuse. În vederea asigurării transparenţei, toate

materialele suport folosite de FLAG vor fi disponibile solicitanţilor, ele putând fi uşor

accesate de către aceştia. Ilustrarea procesului de aplicare se realizează ȋn continuare

prin intermediul unei cronograme ȋn timp ce alocarea responsabilităţilor se va centraliza

ȋntr-un tabel, conform specificaţiilor impuse de Minister.

Proiectele finanţate prin strategia Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta

298


Dunării

În cadrul FLAG, la stabilirea procedurii de evaluare şi aprobare a proiectelor, o

importanţă majoră a fost acordată următoarelor etape/procese, descrise pe larg ȋn

continuare:

Procesul de informare a potenţialilor beneficiari

Procesul de lansare a cererilor de proiecte

Aplicarea/ Prezentarea proiectelor ȋn cadrul grupului

Evaluarea şi selectarea proiectelor vor fi explicate

Sprijinul furnizat de personalul grupului, în cadrul apelurilor deschise de

oferte de proiecte.

Procesul de informare a potenţialilor beneficiari

Informarea potentialilor beneficiari se va realiza prin furnizarea de pliante şi

broşuri ȋn zona FLAG, materiale ce vor permite celor interesaţi să se documenteze cu

privire la: sesiunile ce urmează să fie deschise de către grup, condiţiile generale pe

care trebuie să le ȋndeplinească solicitanţii pentru a putea accesa sursele de finanţare

disponibile, datele estimative de deschide/ȋnchidere a cererilor de proiecte. De

asemenea, aceste informaţii vor fi puse la dispoziţia potenţialilor solicitanţi şi prin

intermediul unor pancarte poziţionate strategic ȋn cadrul zonei FLAG (poziţionarea

strategică va ţine cont de principalii actori interesaţi să depună proiecte ȋn zonă).

Procesul de lansare a cererilor de proiecte

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării va lansa pe plan local,

folosind mijloacele de informare mass-media, apeluri de selecţie a proiectelor, conform

priorităţilor descrise ȋn strategie. Structura de management tehnic a grupului va asigura

suportul necesar beneficiarilor pentru completarea Cererilor de Finanţare privind

aspectele de conformitate şi eligibilitate pe care aceştia trebuie să le ȋndeplinească.

Apelul de selecţie va conţine următoarele informaţii:

Data publicării;

Data limită de depunere a proiectelor;

299


Locul şi intervalul orar ȋn care se pot depune proiectele;

Fondul disponibil – suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată

pentru finanţarea unui proiect;

Documentele pe care trebuie să le depună solicitantul o dată cu depunerea

proiectului;

Cerinţele de conformitate şi eligibilitate pe care trebuie să le ȋndeplinească

solicitantul;

Procedura de selecţie aplicată, cu descrierea criteriilor de selecţie şi punctajul

acordat pentru fiecare crietriu;

Data şi modul de anunţare a rezultatelor;

Datele de contact ale grupului unde solicitanţii pot obţine informaţii detaliate.

Autoritatea de Management a Programului Operational pentru Pescuit permite

două abordări ȋn ceea ce priveşte apelurile de oferte ce se vor lansa ȋn cadrul

grupurilor:

Abordarea 1: Grupul publică o cerere de oferte cu termen limită de depunere;

Abordarea 2: Sesiunea depunerii ofertelor este deschisă şi funcţionează ȋn mod

continuu, până la epuizarea bugetului alocat măsurii ce se deschide.

În cadrul FLAG, procesul apelurilor de oferte se va derula fie după abordarea 1,

fie după abordarea 2, ȋn funcţie de specificitatea măsurilor ce urmează a fi lansate de

către grup. Decizia asupra tipului de abordare adoptată va fi luată de Consiliul Director,

inainte de sesiune de deschidere de proiecte.

Aplicarea/ Prezentarea proiectelor ȋn cadrul grupului

După lansarea cererilor de proiecte, potenţialii beneficiari ȋşi pot depune proiectul

la secretariatul grupului, sub forma de Cerere de Finanţare. Cererile de finanţare vor

respecta condiţiile impuse de către grup ȋn ceea ce priveşte: activităţile şi cheltuielile

incluse ȋn strategie, documentele solicitate, valoarea maximă a finanţării

nerambursabile, valoarea maxima a proiectului, data limita de prezentare a proiectului

300


etc.

Evaluarea şi selectarea proiectelor

Evaluarea şi selectia proiectelor depuse ȋn cadrul grupului se va realiza ȋn raport

cu criteriile de selecţie propuse, cu respectarea următoarelor etape:

Verificarea conformităţii proiectului;

Verificarea criteriilor de eligibilitate ȋn conformitate cu cerinţele impuse pentru fiecare

măsură ȋn parte;

Verificarea tehnico- financiară.

Evaluarea proiectelor va fi realizată de Structura de management tehnic a

grupului. Considerarea aplicaţiilor depuse ȋn cadrul FLAG va fi asigurată de personalul

permanent / temporar al grupului. Totodată, dacă va considera necesar, FLAG –ul va

putea angaja colaboratori externi cu experienţă specifică ȋn domeniul vizat, dacă va

considera că personalul disponibil nu este suficient.

Sprijinul furnizat de personalul grupului, ȋn cadrul apelurilor deschise de oferte

de proiecte

Atât ȋnainte cât şi ȋn timpul sesiunii de prezentare a proiectelor ȋn cadrul grupului,

ȋntre FLAG şi solicitanţii de finanţare va exista o comunicare permanentă ce va avea ca

scop eficientizarea procesului de selecţie. În acest sens, personalul grupului va oferi

potenţialilor solicitanţi toate informaţiile necesare cu privire la: caracterul propunerilor de

proiecte, obiectivele şi acţiunile propuse a se implementa ȋn zonă. Această comunicare

ȋi va perminte solicitantului să răspundă corect la următoarele ȋntrebări şi, aşadar, să

realizeze o pre-evaluare a dosarului de finanţare, ȋnainte ca acesta să fie depus ȋn

cadrul grupului:

Este proiectul adecvat strategiei?

Are solicitantul şanse să obţină finanţarea, eventual cu sprijin, dacă este cazul?

Este proiectul depus de solicitant adecvat pentru finanţarea în cadrul Axei 4 sau

ar fi mai bine ca acestă să fie direcţionat în altă parte?

Comunicarea Grup-solicitanţi va avea ȋn vedere următoarele aspecte:

301


1. Informaţiile puse la dispoziţie de către grup solicitanţilor de finanţare au ca scop

eficientizarea procesului de selecţie a proiectelor, ceea ce va genera o economie

de timp şi resurse atât pentru finanţator (grup) cât şi pentru solicitant;

2. Informaţiile transmise către potenţialii solicitanţi vor fi clar formulate; se va evita

ambiguitatea şi echivocul;

3. Informaţiile transmise vor respecta atât legislaţia ȋn domeniu cât şi normele

impuse de Minister;

4. Nu se vor face discriminări ȋn funcţie de solicitant, cantitatea şi calitatea

informaţiei transmise va fi aceeaşi pentru toţi potenţialii solicitanţi.

Selectarea proiectelor

După cum se poate observa din informaţiile prezentate anterior,

procedura de selecţie a proiectelor aplicată ȋn cadrul FLAG va ţine cont de etapele

distincte ale depunerii, evaluării şi aprobării proiectelor şi va garanta faptul că o

separare clară a responsabilităţilor se va realiza ȋntre aceste etape cu scopul

asigurării transparenţei ȋn luarea deciziilor şi evitării conflictelor de interese. În

acest sens, ȋn cadrul FLAG se vor aplica următoarele acţiuni:

Niciun partener al grupului nu poate depune proiecte ȋn cadrul strategiei, ȋn

caz contrar fiind nevoit să se retragă definitiv din grup; ȋn mod excepţional,

prin ȋnaintarea către DGP-AMPOP a unei scrisori de motivaţie, poate

primi o derogare din partea DGP-AMPOP pentru prezentarea unui proiect;

Cei implicaţi ȋn elaborarea documentaţiei necesare lansării unei măsuri nu

vor fi implicaţi ȋn evaluarea şi selectarea operaţiunilor;

Personalul şi colaboratorii vor face numai evaluări tehnice;

Un membru al grupului de selecţie care are un interes ȋntr-un proiect nu va

participa si nu va solicita informaţii privind selecţia proiectului;

Fiecare membru al grupului va face o declaraţie de interese conform

anexei ataşate ROF. Această declaraţie va fi actualizată anual.

302


Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 1 c). deoarece

parteneriatul prezintă un mecanism de eliminare a riscului de conflict de interese (mecanisme de luare

a deciziei ȋn procesul de selectare a proiectelor care asigură transparenţa şi imparţialitatea).

În continuare, sunt prezentate responsabilităţile FLAG ȋn raport cu

procedura de evaluare şi aprobare a proiectelor, cu detalierea sarcinilor

membrilor Structurii de management tehnic a grupului, pe etapele distincte ale

depunerii, evaluarii i aprobarii proiectelor In cadrul grupului.


304

Reponsabilităţi grupului ȋn raport cu procedura de evaluare şi aprobare a proiectelor sunt următoarele:

Nr.

Etapa

Responsabilitate

Entitate responsabilă

1

Procesul de informare

a potenţialilor

beneficiari

Întocmirea conţinutului pliantelor/fluturaşilor/ panourilor publicitare Structura de management tehnic

Contactarea unui furnizor de materiale publicitare care se va ocupa de

grafică şi tipărire pentru pliante/fluturaşi/panouri publicitare

Structura de management tehnic

Apelarea la mijloace mass-media cu scopul informării potenţialilor

beneficiari


Întocmirea şi semnarea contractelor ce se vor ȋncheia cu furnizorii de

materiale publicitare/ informare mass media


2

Procesul de lansare a

cererilor de proiecte

Întocmirea conţinutului anunţului de deschidere a sesiunii de

depunere de proiecte


Publicarea anunţului de deschidere a sesiunii de depunere de proiecte



305

Nr. Etapa Responsabilitate Entitate responsabilă

3

Aplicarea/Prezentarea

proiectelor ȋn cadrul

grupului

Primirea şi ȋnregistrarea proiectelor


4

Evaluarea şi

selectarea proiectelor

Asigurarea că operaţiunile sunt evaluate şi selectate ȋn vederea

finanţării ȋn conformitate cu criteriile aplicabile POP aprobate şi

publicate la nivel local, cu respectarea regulilor de confidenţialitate şi

imparţialitate şi cu strategia locală aprobată aferentă fiecărui grup şi

că sunt conforme, pe toată perioada implementării lor, cu regulile

comunitare şi naţionale aplicabile


Verificarea eligibilităţii şi conformităţii cheltuielilor cu regulile

comunitare şi naţionale


Notificarea solicitanţilor cu privire la proiectele selectate Structura de management tehnic

Înregistrarea contestaţiilor Structura de management tehnic

Soluţionarea contestaţiilor Structura de management tehnic

5 Sprijin furnizat de

personalul grupului

Acordarea de sprjin ȋn cadrul apelurilor deschise de oferte de proiecte



306

Nr.

Etapa/Activitate

1 2 3 … x

01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 … … … … … … … y

1

Procesul de informare

a potenţialilor

beneficiari

2

Procesul de lansare a

cererilor de proiecte

3

Aplicarea/Prezentarea

proiectelor ȋn cadrul

grupului

4

Evaluarea şi selectare

proiectelor

Totodată, pentru o repartizare ȋn timp a procesului de aplicare ales, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn

Delta Dunării a fost ȋntocmită şi o cronogramă ce detaliează etapele distincte ale depunerii, evaluării şi aprobării

proiectelor ȋn cadrul grupului, aşa cum sunt acestea prezentate mai jos:

EVALUAREA ŞI APROBAREA PROIECTELOR ÎN CADRUL GRUPULUI

-CRONOGRAMĂ A PROCESULUI DE APLICARE-

Luna

Săptămâna


307

5

Sprijin furnizat de

personalul grupului

Observaţii:

Procesul de informare a potenţialilor beneficiari se va realiza cu o lună ȋnainte de deschiderea apelului de selecţie.

Lansarea cererilor de proiecte va avea loc ȋn săptămâna imediat următoare finalizării procesului de informare a

potenţialilor beneficiari.

Aplicarea/prezentarea proiectelor ȋn cadrul grupului se va realiza fie continuu, fie ȋntr-un interval limitat de timp

stabilit de grup. În situaţia ȋn care aplicarea proiectelor este continuă, luna x, săptămâna y reprezintă data la care se

va ȋnchide sesiunea continuă de proiecte.

Evaluarea şi selectarea proiectelor va ȋncepe imediat după primirea primei aplicaţii.

Sprijinul furnizat de personalul grupului se va acorda pe toată perioada derulării programului.


308

(5) Criteriile de selecţie a proiectelor

FLAG Delta Dunării şi-a stabilit criterii locale tehnice şi calitative pentru

selectarea proiectelor, aşa cum au fost descrise ele ȋn continuare. Mai mult, pentru

fiecare măsura ȋn parte, au fost stabilite criterii orientative. Acestea reflectă

caracteristicile strategiei locale ale FLAG, priorităţile şi obiectivele propuse.

Criteriile tehnice adoptate de către FLAG Delta Dunării prevăd:

Dacă solicitanţii au capacitatea practică (expertiză şi experienţă) şi financiară

pentru punerea ȋn aplicare a proiectului;

Dacă nevoia de finanţare nerambursabilă este clar demonstrată;

Dacă ţintele, indicatorii şi reperele sunt realiste.

Criteriile de calitate adoptate de către FLAG indică:

Măsura ȋn care proiectul contribuie la realizarea strategiei şi completează

activităţile vizate de alte iniţiative relevante;

Măsura în care proiectul răspunde la nevoile identificate şi este susţinut de

dovezi privind cererea prospectivă;

Gradul de adecvare locală şi consecvenţa faţă de nevoi.

În vederea asigurării transparenţei, FLAG Delta Dunării va face publice criteriile

de evaluare astfel ȋncât acestea să fie disponibile şi accesibile tuturor potenţialilor

solicitanţi.

De asemenea, ȋn raport cu proiectele materile şi non-materiale, FLAG Delta

Dunării propune următoarele criterii orientative de evaluare a proiectelor:


309

Proiecte materiale

Viabilitate economică şi tehnică;

Impact teritorial (economic, social şi de mediu);

Caracter inovativ / de revitalizare;

Şanse / oportunităţi egale;

Utilizare de noi tehnologii;

Creare / menţinere de locuri de muncă;

Solvenţa / bonitate economico-financiară a solicitantului / beneficiarului;

Proiecte non-materiale

Viabilitate tehnică;

Impact teritorial (economic, social şi de mediu);

Caracter inovativ / de revitalizare;

Şanse / oportunităţi egale;

Utilizare de noi tehnologii;

Aşadar, după cum se poate observa din informaţiile descrise anterior, FLAG

Delta Dunarii a elaborat un sistem transparent şi corect pentru selectarea,

implementarea şi finanţarea proiectelor locale şi a stabilit criterii de selecţie locală

pentru fiecare măsură ȋn parte. Aşadar, ȋn implementarea strategiei sale integrate de

dezvoltare, FLAG Delta Dunării este pe deplin responsabil pentru evaluarea şi

aprobarea proiectelor depuse ȋn cadrul grupului.

(6) Monitorizare/ verificare şi evaluare

Procedurile de monitorizare şi raportare privind implementarea strategiei

FLAG Delta Dunării şi, de asemenea, toate verificările asociate procesului de

monitorizare/ raportare vor respecta Manualul de proceduri al AXEI 4 POP şi


310

responsabilităţile DGP - AMPOP şi grup. Este prezentată ȋn continuare

modalitatea prin care FLAG Delta Dunării şi-a propus să respecte aceste cerinţe

de monitorizare/ verificare şi evaluare.

Monitorizare/ verificare

În cadrul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării, monitorizarea

activităţilor va avea ȋn vedere un dispozitiv riguros şi transparent de vizualizare a

modului ȋn care are loc gestionarea financiară a implementării strategiei de dezvoltare,

care permite colectarea sistematică şi structurarea anuală a datelor cu privire la

activităţile desfăşurate. Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de

FLAG cuprinde următoarele acţiuni:

Luarea operativă a deciziilor asupra implementării (sau depistarea problemelor);

Efectuarea zilnică a gestionării grupului;

Executarea operativă si corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;

Facilitarea coordonării ȋntre activitaţile compartimentelor grupului;

Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele implementării

Strategiei Integrate de Dezvoltarea a grupului;

Comunicarea stadiului implementării strategiei de dezvoltare care factorii de decizie

ai FLAG.

Cu privire strict la monitorizarea implementării Strategiei Integrate de Dezvoltare

Locală a FLAG, se va ţine cont de următoarele elemente:

Evaluarea periodică a progreselor ȋnregistrate pentru realizarea obiectivelor

specifice ale strategiei;

Examinarea rezultatelor implementării fiecărei măsuri şi monitorizarea calităţii

implementării proiectelor finanţate;

Examinarea rezultatelor obţinute;


311

Elaborarea recomandărilor şi propunerilor ȋn vederea ȋmbunătăţirii impactului

planului.

Monitorizarea va presupune, totodată, stabilirea unui sistem de verificare a

respectării planificarii legate de implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare. Se

vor efectua rapoarte de verificare pe teren a gradului de implementare a proiectelor

finanţate ȋn cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Locală. Programarea vizitelor

(controalelor) va avea ȋn vedere următoarele principii:

- eficienţa unor astfel de demersuri;

- păstrarea bunelor relaţii contractuale;

- verificarea doar a aspectelor de ordin tehnic legate de proiect etc.

În ceea ce priveşte monitorizarea implementării proiectelor finanţate, structura de

management tehnic a FLAG este responsabilă de realizarea acestor acţiuni. Astfel se

vor realiza vizite ȋn teren şi consilierea beneficiarilor ȋn implementarea proiectelor, astfel

ȋncât acestea să fie finalizate ȋn termen şi ȋn condiţiile asumate prin contractul de

finanţare.

Evaluarea

În cadrul FLAG , evaluarea are ȋn vedere implementarea unui dispozitiv clar de

organizare ce va permite elaborarea unui set de indicatori (consideraţi relevanţi ȋn

reflectarea eficienţei obţinute ȋn urma implementării Strategiei Integrate de Dezvoltare

Locală) şi a unei metodologii de evaluare (inclusiv rapoarte de evaluare – intermediare

şi finale) a rezultatelor implementării.

Evaluarea Strategiei Integrate de Dezvoltare a FLAG Delta Dunării are scopul de

a ȋmbunătăţi calitatea implementării prin analiza eficienţei, adică a celei mai bune relaţii

dintre resursele angajate şi rezultatele atinse şi a eficacităţii programului, ȋnsemnând


312

măsura în care obiectivele au fost ȋndeplinite. Procesul de evaluare a Strategiei

Integrate de Dezvoltare a FLAG se va derula astfel:

Evaluarea ex-ante – care a fost realizată ȋnainte de elaborarea Strategiei

Integrate de Dezvoltare şi a avut drept scop culegerea de informaţii ȋn

vederea introducerii ȋn viitoarea strategie de dezvoltare;

Evaluarea intermediară, care va fi realizată pe tot parcursul perioadei de

implementare şi are ca obiective rectificarea oricăror probleme care pot

apărea precum şi ȋmbunătăţirea implementării Strategiei;

Evaluarea ex-post, realizată după perioada de implementare a Strategiei

Integrate de Dezvoltare, ce va genera indicatori şi informaţii care se vor

introduce in Strategia Integrată de Dezvoltare Locală viitoare;

Realizarea unor analize care să examineze ȋn detaliu anumite măsuri sau

aspecte specifice ale teritoriului şi ale Strategiei Integrate de Dezvoltare –

se vor realiza ori de câte ori este necesar, ȋn vederea monitorizării

gradului de implementare a obiectivelor Planului De Dezvoltare Locală.

Acestea vor fi realizate de firme independente tocmai pentru a reflecta cu

obiectivitate stadiul ȋn care se află implementarea Strategiei Integrate de

Dezvoltare a FLAG Delta Dunării;

Pentru semnarea contractului cu firma independentă va fi organizată

procedura de achiziţii cu respectarea dispoziţiilor legale ȋn vigoare.

Evaluarea intermediară şi ex – post au rolul de a examina gradul de utilizare a

resurselor, eficacitatea şi eficienţa Strategiei Integrate de Dezvoltare Locală, impactul

socio - economic al acestuia, precum şi impactul asupra priorităţilor teritoriului FLAG

Delta Dunării.

Responsabilităţile Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării ȋn

raport cu procedura de monitorizare/verificare şi evaluare sunt următoarele:


313

a) să verifice faptul că produsele şi serviciile cofinanţate sunt furnizate şi să verifice

dacă toate cheltuielile declarate de beneficiari pentru operaţiuni au fost

suportate efectiv şi că sunt ȋn conformitate cu regulile comunitare şi naţionale;

b) să efectueze verificări la faţa locului ale operaţiunilor;

c) să se asigure că există un sistem de ȋnregistrare şi de arhivare sub formă

electronică a documentelor contabile pentru fiecare operaţiune în cadrul Axei

prioritare 4 şi că datele privind implementarea, necesare pentru managementul

financiar, monitorizare, verificări, audituri şi evaluare sunt colectate;

d) să se asigure că beneficiarii şi alte organisme, care participă la implementarea

operaţiunilor, aplică fie un sistem de contabilitate separat, fie o codificare

contabilă adecvată pentru toate tranzacţiile privind operaţiunea, fără a aduce

prejudiciu standardelor contabile naţionale;

e) sa stăbilească proceduri care să asigure faptul că toate documentele privind

cheltuielile şi auditurile necesare pentru asigurarea unei piste de audit adecvate

sunt menţinute în conformitate cu prevederile art. 87 din Regulamentul (CE) nr.

1198/2006;

f) să asigure conformitatea cu cerinţele privind informarea şi publicitatea, pentru

respectarea prevederilor art.51, respectiv art. 59 lit. j, din Regulamentul (CE) nr.

1198/2006.

Aşadar, ȋn cadrul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării,

procesul de monitorizare/ verificare şi evaluare are ca scop:

Să ofere grupului informaţii pentru a facilita ȋn mod continuu

managementul şi dezvoltarea activităţilor şi punerea lor într-o ordine a

priorităţilor;

Să identifice posibile puncte slabe sau riscuri ȋn operarea proiectelor ce se

implementează ȋn zona FLAG Delta Dunării;


314

Să prevadă măsurile de corectare care trebuie adoptate pe parcurs pentru

eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate ȋn timpul

operării proiectelor, ȋn special ȋn ceea ce priveşte managementul financiar;

Să ȋnveţe din experienţă implementării programului din zona FLAG Delta

Dunării, contribuind la ajustarea abordării pentru programele existente sau

viitoare.


315

(7) Informaţii financiare

Perioada 2012 Sume în €





% din costul total

% de contribuţie

POP

Suma

%

Suma

%

Suma

%

Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor prin sprijinirea infrastructurii și

serviciilor legate de turism si prin promovarea ecoturismului. 7.70% 7.47% 1,720,950,00 100.00% 1,500,000,00 87.16% 220,950.00 12.84%


pescaresti si prin crearea unor locuri de muncă suplimentare, în afara sectorului pescuitului. 5.36% 5.57% 1,197,728.00 100.00% 1,120,000.00 93.51% 77,728.00 6.49%

Măsura 3 - Protejarea, conservarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural al

zonei 1.38% 1.47% 307,626.00 100.00% 295,000.00 95.90% 12,626.00 4.10%


TOTAL 16.68% 17.00% 3,727,392.71 100.00% 3,416,088.71 91.65% 311,304.00 8.35%


316

Perioada: 2013

Sume în €





% din costul total

% de contribuţie

POP

Suma

%

Suma

%

Suma

%

Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor prin sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de

turism si prin promovarea ecoturismului. 43.72% 41.32% 9,771,550.00 100% 8,300,000.00 84.94% 1,471,550.00 15.06%


pescaresti si prin crearea unor locuri de muncă suplimentare, în afara sectorului pescuitului. 24.45% 25.29% 5,464,772.00 100% 5,080,000.00 92.96% 384,772.00 7.04%

Măsura 3 - Protejarea, conservarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural al zonei 9.87% 10.52% 2,207,974.00 100% 2,113,000.00 95.70% 94,974.00 4.30%

Măsura 4 - Cheltuielile de funcționare ale Grupului 1.90% 2.11% 424,138.22 100% 424,138.22 100.00% 0.00 0.00%

TOTAL 79.94% 79.24% 17,868,434.22 100% 15,917,138.22 89.08% 1,951,296.00 10.92%


317

Perioada: 2014

Sume în €




private POP

% din costul total

% de contribuţie

POP

Suma

%

Suma

%

Suma

%


prin promovarea ecoturismului. 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%

Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al zonei prin consolidarea competitivitatii zonelor pescaresti si prin crearea unor locuri de muncă suplimentare, în

afara sectorului pescuitului. 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%



TOTAL 1.69% 1.88% 377,920.44 100.00% 377,920.44 100.00% 0.00 0.00%


318

Perioada: 2015

Sume în €




private POP

% din costul total

% de contribuţie

POP

Suma

%

Suma

%

Suma

%

Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor prin sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism si prin

promovarea ecoturismului. 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%

Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al zonei prin consolidarea competitivitatii zonelor pescaresti si prin crearea unor locuri de muncă suplimentare, în afara

sectorului pescuitului. 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%



TOTAL 1.69% 1.88% 377,920.44 100.00% 377,920.44 100.00% 0.00 0.00%


319

Alocarea financiară pe cei patru ani a fost realizată ţinându-se cont de previziuni

realiste pentru perioada respectivă, alocându-se o parte mai mare a cheltuielilor de

funcţionare ȋn primii doi ani. În aceşti primi doi ani, activitatea grupului va fi una mai

intensă, presupunând realizarea de acţiuni de animare a teritoriului, informare, evaluare şi

selecţie de proiecte, salarii etc. Acţiunile de animare a teritoriului, atât cele realizate cât şi

cele ce urmează să se desfăşoare, vor avea ȋn vedere mobilizarea fondurilor private. În

acelaşi timp, alocarea pe măsurile 1-4 ȋn al doilea an este mai mare decât cea din primul

an ȋntrucât locuitorii zonei vor trebui conştientizaţi cu privire la orice aspecte legate de

grup, fiind necesar mai mult timp pentru ca aceştia să devină informaţi şi să aplice

proiecte ȋn cadrul strategiei.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 2 d), deoarece planul

financiar prezintă o balanţă corectă a alocării fondurilor ȋntre măsuri, procentul operaţiunilor private este mai

mare decât pentru operaţiunile publice, bugetul propus este corelat cu rezultatele estimate iar grupul ȋşi

demonstrează posibilitatea de mobilizare a fondurilor private prin acţiunile de animare a teritoriului

ȋntreprinse până ȋn prezent, precum şi prin cele desfăşurate ȋn viitor.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 2 e), ȋntrucât prin

această strategie se va produce valoare adaugată produselor pescăreşti şi de acvacultură, se vor crea noi

locuri de muncă, se vor diversifica activităţile economice, va creşte competitivitatea ȋntreprinderilor, ȋntr-un

mod sustenabil, strategia fiind astfel una viabilă.

factorii interni sau externi care ar putea afecta finanţarea de-a lungul anilor.

Printre factorii interni care ar putea afecta finanţarea de-a lungul anilor, s-ar

număra modificări ale cheltuielilor salariale, prin adăugarea sau eliminarea din personal

sau prin volumul crescând de lucru, iar printre factorii externi s-ar număra elemente de

natură macroeconomică, precum creşterea preţurilor (creşterea ratei inflaţiei), modificări

de curs valutar, participarea la diverse evenimente, schimburi de experienţă, activităţi

complementare cu alte programe etc.


320

Strategia ȋndeplineşte criteriul de selecţie nr. 2 c), deoarece planul de activităţi este corelat cu

obiectivele şi rezultatele scontate, resursele umane şi financiare disponibile şi complementare cu

măsurile finanţate prin alte instrumente comunitare şi naţionale. De asemenea, este prezentată

modalitatea de implementare a strategiei.

5. ASIGURAREA SUSTENABILITĂŢII (priorităţi orizontale)

5.1 EGALITATEA DE ŞANSE

Principiul egalităţii de şanse şi al nondiscriminării este o prioritate la nivelul

statelor membre ale Uniunii Europene, prioritate ȋncorporată, sub diferite forme, în toate

strategiile acesteia. Alinierea României la politicile U.E. în ceea ce priveşte

implementarea acestei priorităţi se reflectă şi în sprijinirea acelor proiecte care

contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă şi promovare a egalităţii de

şanse.

Egalitatea de șanse are la bază asigurarea participării depline a fiecărei

persoane la viața economică și socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie,

vârstă, dizabilități sau orientare sexuală.

Uniunea Europeană are obligația de a promova egalitatea de șanse,

nediscriminarea și drepturile fundamentale pentru toți cetățenii europeni. La baza

acestui principiu se află numeroase directive adoptate de către Uniunea Europeană:

Directiva 75/117/CE privind aplicarea principiului egalității de remunerație pentru

femei și bărbați;

Directiva 76/ 207/CE privind aplicarea principiului egalității de tratament între

femei și bărbați în privința accesului la angajare, formare profesională și

promovare, precum și în ceea ce privește condițiile de muncă;


321

Directiva 92/85/CE privind introducerea măsurilor de încurajare a îmbunătățirii

securității și sănătății în muncă a lucrătoarelor gravide, lăuze sau care alăptează;

Directiva 97/ 80/CE privind sarcina probei în cazurile de discriminare pe bază de

sex;

Directiva 79/7/CE privind aplicarea progresivă a principiului egalității de tratament

între bărbați și femei în domeniul securității sociale;

Directiva 86/613/CE privind aplicarea principiului egalității de tratament între

bărbații și femeile care execută o activitate independentă, inclusiv agricolă,

precum și a protecției maternității;

Directiva 96/34/CE referitoare la concediul parental;

Directiva 78/2000/CE privind egalitatea în domeniul ocupării precum și în alte

aspecte ale vieții cotidiene;

Directiva 43/2000/CE privind tratamentul egal al persoanelor indiferent de

originea rasială și etnică.

În conformitate cu articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, UE se

bazează pe principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor omului şi a libertăţilor

fundamentale, precum şi pe principiul statului de drept, principii care sunt comune

tuturor statelor membru şi respectă drepturile fundamentale, garantate de Convenţia

europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, aşa cum

rezultă acestea din tradiţiile constituţionale comune ale statelor membre, ca principii

generale ale dreptului comunitar.

Principiul egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei este bine stabilit într-un

ansamblu important de acte ale dreptului comunitar şi, în special, în Directiva

76/207/CEE a Consiliului din 9 februarie 1976 privind aplicarea principiului egalităţii de

tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la încadrare în muncă,

formare şi promovare profesională şi condiţiile de muncă.


322

În aplicarea principiului egalităţii de tratament, Comunitatea urmăreşte să elimine

inegalităţile şi să promoveze egalitatea între bărbaţi şi femei, în special dat fiind că

femeile sunt adesea victime ale multiplelor discriminări.

Dreptul fiecărei persoane la egalitate în faţa legii şi la protecţie împotriva

discriminării constituie un drept universal recunoscut prin Declaraţia Universală a

Drepturilor Omului, prin Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind eliminarea

tuturor formelor de discriminare fată de femei, prin pactele Organizaţiei Naţiunilor Unite

privind drepturile civile şi politice şi, respectiv, drepturile economice, sociale şi culturale

şi prin Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor

fundamentale, semnate de toate statele membre; Convenţia nr. 111 a Organizaţiei

Internaţionale a Muncii interzice discriminarea în ceea ce priveşte încadrarea în muncă

şi ocuparea forţei de muncă.

Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor recunoaşte

importanţa combaterii discriminărilor sub toate formele, inclusiv necesitatea luării de

măsuri corespunzătoare în favoarea integrării sociale şi economice a persoanelor în

vârstă şi a persoanelor cu dizabilităţi.

Liniile directoare pentru ocuparea forţei de muncă în 2000, aprobate de Consiliul

European de la Helsinki la 10 şi 11 decembrie 1999, subliniază necesitatea de a

promova o piaţă a muncii favorabilă integrării sociale, formulând un ansamblu coerent

de politici destinate combaterii discriminării faţă de unele grupuri de persoane, cum ar fi

persoanele cu dizabilităţi; se subliniază, deopotrivă, necesitatea de a acorda o atenţie

deosebită sprijinirii lucrătorilor în vârstă, pentru ca aceştia să se implice mai mult în

viaţa profesională.

Încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă reprezintă elementele esenţiale

care creează premisele garantării şanselor egale pentru toţi şi contribuie într-o mare

măsură la deplina participare a cetăţenilor la viaţa economică, cultural şi socială,

precum şi la dezvoltarea personală.


323

Consiliul adoptă, la 29 iunie 2000, Directiva 2000/43/CE de aplicare a principiului

egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică, care

asigură deja protecţia împotriva unor asemenea discriminări în domeniul încadrării în

muncă şi al ocupării forţei de muncă.

Orice discriminare directă sau indirectă pe motive de apartenenţă religioasă sau

convingeri, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală în domenii reglementate de

prezenta directivă trebuie să fie interzisă în Comunitate; interdicţia acestui tip de

discriminare trebuie să se aplice, de asemenea, resortisanţilor din ţări terţe, dar nu

vizează diferenţele de tratament bazate pe cetăţenie şi nu aduce atingere dispoziţiilor

privind intrarea şi şederea resortisanţilor din ţări terţe şi accesul lor la încadrare în

muncă şi ocuparea forţei de muncă.

Consiliul, în Recomandarea 86/379/CEE din 24 iulie 1986 privind încadrarea în

muncă a persoanelor cu dizabilităţi din cadrul Comunităţii (1), a stabilit un cadru de

orientare care enumeră exemple de acţiuni pozitive destinate promovării încadrării în

muncă şi formării persoanelor cu dizabilităţi, iar în Rezoluţia din 17 iunie 1999 privind

şansele egale în materie de încadrare în muncă pentru persoanele cu dizabilităţi (2), a

afirmat importanţă de a acorda o atenţie deosebită în special recrutării, menţinerii în

funcţie, formării şi învăţării permanente a persoanelor cu dizabilităţi.

Angajatorii trebuie să furnizeze amenajări rezonabile pentru a permite

persoanelor cu dizabilităţi care sunt calificate să participe la activităţi de formare

profesională sau muncă remunerată.

Exceptări limitate de la principiul egalităţii de tratament, în cazul în care trebuie

păstrat etosul unei organizaţii religioase sau în cazul în care un angajator are nevoie de

un angajat dintr-o anumită categorie de vârstă.

Legislaţia europeană antidiscriminare stabileşte un set consecvent de drepturi şi

obligaţii în toate ţările UE, inclusiv proceduri de asistenţă a victimelor discriminării.


324

Toţi cetăţenii UE au dreptul:

la protecţie jurisdicţională împotriva discriminării directe şi indirecte pe motive de

rasă sau origine etnică în legătură cu educaţia, securitatea socială, serviciile medicale şi

accesul la bunuri şi servicii;

la egalitate de tratament în legătură cu ocuparea forţei de muncă şi formarea

profesională fără deosebire de rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, orientare

sexuală, dizabilităţi sau vârstă;

de a acţiona în vederea combaterii discriminării pe motivele menţionate anterior;

la asistenţă din partea unei organizaţii naţionale care promovează egalitatea de

tratament şi sprijină victimele discriminării rasiale;

de a depune o plângere printr-o procedură (de conciliere) judiciară sau

administrativă şi de a se aştepta la sancţiuni corespunzătoare pentru cei care se fac

vinovaţi de discriminare;

Obligaţiile angajatorului din UE, sunt:

să pună în aplicare principiul egalităţii de tratament, fără deosebire de rasă sau

origine etnică, religie sau convingeri, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală, în

legătură cu ocuparea forţei de muncă şi activităţile de formare profesională;

să furnizeze amenajări rezonabile care să răspundă nevoilor persoanelor cu

dizabilităţi, inclusiv măsuri corespunzătoare pentru a permite unei persoane cu

dizabilităţi să aibă acces la un loc de muncă sau la formare profesională, cu condiţia ca

aceste măsuri să nu presupună o sarcină disproporţionată pentru angajator;

să ofere acces egal la un loc de muncă, criterii de selecţie şi condiţii de recrutare

egale, orientare profesională sau formare, inclusiv experienţă practică de muncă şi

apartenenţă la organizaţii;

să întemeieze sistemele de clasificare profesională pentru stabilirea grilei de

salarizare pe aceleaşi criterii, fără deosebire de rasă sau origine etnică, religie sau

convingeri, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală.


325

Cea mai răspândită, şi prin urmare, cea mai importantă, din punctul de vedere a

Comisiei Europene, dintre modalităţile de discriminare, o reprezintă discriminarea între

sexe.

Egalitatea dintre femei şi bărbaţi reprezintă un drept fundamental, o valoare

comună a Uniunii Europene, şi o condiţie necesară pentru atingerea obiectivelor

europene de creştere, angajare şi coeziune socială. Deşi inegalităţile încă există, UE a

făcut progrese considerabile în ultimele decenii în atingerea egalităţii între femei şi

bărbaţi, ceea ce se datorează tratamentului legislaţie.

O mare parte din textele legislative sunt dedicate egalităţii între femei şi bărbaţi.

Există o strategie de egalitate între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2015, în

scopul de a reduce cât mai mult acest tip de discriminare.6

Conform Regulamentului 1083/2006 al Consiliului Uniunii Europene, egalitatea

de șanse constituie unul dintre principiile de intervenție ale Fondurilor Structurale.Prin

activitatea sa, FLAG Delta Dunarii susține principiul egalității de şanse şi şi-a propus

adoptarea unei politici în acest sens. Acest lucru este important nu numai în

susținerea drepturilor cetățenilor, dar și pentru a se asigura că toate talentele și

abilitățile locale disponibile sunt valorificate.

FLAG Delta Dunării își propune respectarea și aplicarea acestui principiu,

dovadă în acest sens fiind includerea unei femei la nivel decizional. În ceea ce

privește implementarea strategiei, toți partenerii își iau următoarele angajamente:

Selecția personalului ce va compune echipa tehnică nu va avea la bază

criterii discriminatorii precum: etnie, rasă, sex, confesiune religioasă,

dizabilităţi, stare civilă, activitate politică sau apartenență sindicală, orientare

sexuală etc;

Selecția proiectelor finanțate prin strategie nu se va face pe baza niciunui

criteriu discriminatoriu față de beneficiar;

6

Sursa: http://ec.europa.eu/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/index_ro.htm


326

Proiectele selectate de către FLAG nu vor predevea niciun criteriu

discriminatoriu în implementarea lor (de ex. creare de locuri de muncă doar

pentru persoane de o anumită etnie);

În cazul în care noii parteneri vor dori să se alăture asociației FLAG,

acceptarea sau respingerea acestora nu va avea la bază niciun criteriu

discriminatoriu.

Aceste prevederi vor fi introduse în documentele în care se vor stabili criteriile de

eligibilitate și selecție ale proiectelor ce vor fi depuse în cadrul strategiei, precum și în

Regulamentul de Ordine și Funcționare. De asemenea, vor primi un punctaj mai mare

acele proiecte care iau în calcul implicarea unor categorii sociale dezavantajate în

acțiunile sau rezultatele prevăzute în respectivele proiecte.

De asemenea, viitorii solicitanţi vor declara pe proprie răspundere respectarea

principiului egalității de șanse. Astfel, această politică, va fi transmisă şi respectată de

FLAG , de beneficiarii direcți și de cei indirecți ai proiectelor implementate prin strategie.

5.2 SUSTENABILITATE ECOLOGICĂ

Pe fondul creșterii demografice rapide și a nivelelor de poluare, concomitent cu

scăderea generală a resurselor, în ultimele două decenii, la nivel global s-a inițiat o

abordare sustenabilă, ecologică în ceea ce privește dezvoltarea economică.

Dezvoltarea durabilă ȋnseamnă calitate mai bună a vieţii acum şi pentru

generaţiile viitoare. Conform viziunii dezvoltării durabile, progresul integrează obiective

imediate şi pe termen lung, acţiuni locale şi globale, probleme economice şi de mediu,

toate fiind inseparabile. O astfel de viziune asupra societăţii nu va putea fi impusă doar

prin politici, societatea ȋn ansamblu trebuind să adopte anumite principii (politice,

economice, sociale, de gândire).


327

UE are o Strategie de Dezvoltare Durabilă, care ȋşi propune obiective şi acţiuni

clare, legate de şapte priorităţi, majoritatea de mediu: - Schimbarea climatică şi energia

curată - Transportul durabil - Consumul şi producţia durabile - Conservarea şi

managementul resurselor naturale - Sănătatea publică - Incluziunea socială,

demografia şi migraţia – Sărăcia, provocările, dezvoltările durabile la nivel global.

Dezvoltarea sustenabilă (în agricultură, silvicultură, piscicultură) presupune bună

păstrare a pământului, a apei, plantelor şi faunei, nu degradează mediul înconjurător,

este potrivită din punct de vedere tehnic, viabilă din punct de vedere economic şi

acceptabilă social.

Dezvoltarea sustenabilă cuprinde cel puţin trei componente fundamentale:

ecologică (păstrarea unui mediu ȋnconjurător funcţional), bunăstarea economică și

egalitatea socială. Aceasta trebuie să îndeplinească nevoile actualei generații, fără a

compromite posibilitatea ca și generațiile viitoare să se dezvolte în condiții normale.

Astfel, şi ȋn cadrul FLAG pasul spre sustenabilitate ȋnseamnă atingerea obiectivelor de

mediu şi oferirea de avantaje economice pe termen lung.

Cele trei dimensiuni ale sustenabilităţii: ecologică, economică şi socială au o

importanţă egală, se influenţează reciproc şi nu pot fi separate. FLAG Delta Dunării va

asigura o integrare cât mai bună a acestor trei obiective,contribuind la ȋmbunătăţirea

sustenabilităţii prin următoarele măsuri:

Îmbunătăţirea sustenabilităţii ecologice

Limitarea presiunii puse asupra ecosistemului natural

Reducerea până la eliminare a acţiunilor care ar putea contamina

sistemele naturale

Folosirea eficientă a resurselor naturale

Reducerea pierderilor de resurse naturale

Creşterea gradului de eficienţă a utilizării resurselor naturale (luarea ȋn

calcul a resurselor regenerabile)


328

Reducerea consumului de energie

Îmbunătăţirea sustenabilităţii economice

Îmbunătăţirea sustenabilităţii de mediu (astfel utilizarea eficientă a

anumitor resurse contribuie direct la optimizarea sustenabilităţii

economice)

Utilizarea principiului „calităţii‖ ȋn activităţile desfăşurate

Îmbunătăţirea sustenabilităţii sociale

Crearea unor oportunităţi de angajare

Asigurarea unor condiţii de muncă optime privind: igiena, siguranţa,

instruire, posibilităţi de relaxare, sănătate, nutriţie

Realizarea de activităţi atractive pentru tinerele generaţii

Totodată, după cum s-a observat în secțiunea 3 a prezentului capitol, FLAG

Delta Dunării a inclus componenta de sustenabilitate a mediului în fiecare dintre

măsurile propuse. Astfel, unul dintre criteriile de selecție ale proiectelor ce vor primi

finanțare prin strategie va fi referitor la integrarea sustenabilității.

De asemenea, investițiile pe care le va face FLAG –ul în vedereafuncționării vor

fi sustenabile din punctul de vedere ecologic.

5.2 INOVARE

Un principiu strategic major îl reprezintă căutarea inovării și încurajarea unor noi

abordări antreprenoriale și soluții orientate spre viitor.

Inovarea este unul din principiile cheie ale AXEI 4 din cadrul POP. Astfel,

această componentă a fost accentuată în prezenta strategie, cu scopul de a evalua mai

eficient potentialul zonei pescaresti.


330

Inovarea poate fi abordată în mai multe feluri, exemplele de mai jos fiind

indicative:

modul în care un proiect este dezvoltat sau gestionat;

cine este implicat in proiect şi cum;

resursele prin care este susţinut proiectul și modul în care sunt atrase;

modul în care sunt identificate, utilizate, diseminate sau comunicate

rezultatele;

modul în care proiectul se auto- susține;

cum relaționează proiectul cu alte iniţiative.

Este important să se ia în considerare corelarea dintre inovare, cooperare și

relaționare. Astfel, transferul celor mai bune practici utilizate și schimbul de informații cu

ceilalți vor permite accesul la o gamă foarte largă de experiențe și de inovații. Grupul

Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării îi va determina pe viitorii beneficiari să

identifice acele metode inovative potrivite fiecărui proiect, în scopul de a obține cele mai

bune rezultate.

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării a desfășurat acțiuni

inovative și de cooperare în scopul însușirii de noi cunoștinte privind sectorul

pescăresc, anterior depunerii acestei strategii, prin participarea la o vizita de studiu.

Vizita de studiu organizată ȋn Provincia Catalunya din Spania a facilitat un

schimb de experienţă cu Grupul Local ―Litoralul Deltei Ebrului‖. FLAG Delta Dunării a

avut ocazia sa urmareasca exemple de bună practică: producţia de acvacultură,

instalaţiile ecologice de tratare şi regenerare, punctele de colectare şi desfacere, canale

de distribuţie şi primă vânzare, valorificarea patrimoniului local, casele cu specific

pescăresc din circuitul turistic, pescuitul comercial şi sportiv ca ofertă turistică, sistemul

asociativ al pescarilor profesionişti, branduri de origine, sisteme de calitate, Parcul

Natural Deltebre, Muzeul cu specific pescăresc etc.

331


Mai mult, FLAG –ul are ȋn vedere participarea la activităţi de colaborare şi

cooperare similare ȋn perioada implementării Strategiei de Dezvoltare Locală Integrată.

5.4. COMUNICARE SI PUBLICITATE

FLAG Delta Dunării va face cunoscută acţiunea comună a Uniunii Europene

şi a autorităţilor publice naţionale privind sprijinul acordat în domeniul dezvoltării zonei

pescăreşti. Pentru a asigura o absorbţie cât mai eficientă a fondurilor europene este

foarte important ca un număr cât mai mare de potenţiali beneficiari să fie informaţi

despre sprijinul financiar pe care îl pot obţine prin POP. Astfel, în vederea realizării unei

comunicări eficiente, se vor urmări trei aspecte principale:

- Angajarea, informarea și implicarea populației din zonă;

- Raportarea procesului și a realizărilor va contribui la creșterea notorietății

FLAG și a Axei 4;

- Demonstrarea unei valori adăugate a programului, a fondurilor europene și

naționale și a implicării actorilor locali.

Planul privind comunicarea, informarea și publicitatea este elaborat în

conformitate cu articolele 32 și 33 din Regulamentul CE 498/2007.

Astfel, proiectele finanțate prin strategia FLAG Delta Dunării vor respecta

următoarele:

- În cazul în care costul eligibil total al unui proiect cofinanţat de FEP

depăşeşte

500.000 euro şi constă în finanţarea infrastructurii sau a operaţiunilor de

construcţie, beneficiarul afişează un panou la locul desfăşurării la locul

implementarii, pe durata acesteia. Panoul respectiv va conține emblema

Uniunii Europene, o trimitere la FEP, precum și o declarație aleasă de

autoritatea de gestiune, evidenţiind valoarea adăugată a ajutorului acordat de

332


Comunitate, de preferinţă: "Investiţii în pescuitul durabil". Aceste informaţii vor

ocupa cel puţin 25 % din suprafața panoului.

- La terminarea implementării, panoul mai sus menționat va fi înlocuit cu o

placă explicativă permanentă;

- În cazul în care costul eligibil total al unui proiect depăşeşte 500.000 euro şi

constă în achiziţionarea unui obiect sau în finanţarea infrastructurii sau în

operaţiuni de construcţie, beneficiarul va expune o placă explicativă

permanentă, care trebuie să fie vizibilă şi să aibă o mărime semnificativă, în

termen de maximum şase luni de la data încheierii operaţiunii.

- De asemenea, va exista o placă explicativă și la sediul FLAG.

- Beneficiarul furnizează o notificare clară cu privire la faptul că operaţiunea în

curs de punere în aplicare a fost selectată în temeiul programului operaţional

cofinanţat de FEP.

- Orice document, inclusiv orice listă de prezenţă sau orice alt certificat referitor

la o astfel de operaţiune, include o declaraţie cu privire la faptul că programul

operaţional a fost cofinanţat de FEP.

Comunicarea și publicitatea reprezintă elemente esenţiale în implementarea

strategiei, prin aceste două componente se poate asigura informarea cu privire la Axa 4

POP şi la posibilităţile de finanţare, la buna funcţionare a FLAG-ului şi implementarea

tuturor acţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală.

Încă din etapa premergătoare elaborării strategiei, FLAG-ul a desfășurat acțiuni

de informare în masă, prin organizarea de conferințe de presă, materiale publicitare și

animare teritorială, în vederea informării unui număr cât mai ridicat de locuitori și actori

relevanți cu privire la scopul strategiei. De asemenea, în implementarea strategiei,

FLAG-ul își va asuma responsabilitatea de a susține acțiuni de comunicare și

publicitate orientate către grupurile țintă, referitoare la accesul la documentele

relevante, la planul financiar și la calendarul general al activităților programului.

333


Astfel, partenerii FLAG, vor oferi informații atât solicitanților cât și publicului larg,

asigurând astfel transparență în implementare. Se vor oferi clarificări referitoare la

proiectele ce se vor putea depune și se vor realiza acțiuni de promovare în teritoriu.

Acţiunile de promovare prevăzute pentru Grup se vor repeta în funcţie de nevoile

de informare identificate după fiecare etapă de implementare, ţinând cont de faptul că

aceste acţiuni constituie tehnici specifice de comunicare esenţiale în derularea

campaniilor de informare atât pentru publicul larg, cât şi a celor orientate către

potenţialii beneficiari. În vederea eficientizării acţiunilor de promovare, FLAG –ul va

întreprinde o serie de activitități cum ar fi: tipărirea materialelor informative (design,

format s.a.), precum şi alte activităţi specifice ce decurg din procesul de promovare. Vor

fi elaborate pliante, broşuri, ghiduri, afişe, spoturi tv şi radio şi un web-site destinat

strategiei locale integrate.

Presedinte

Boieru Ioan

cuprins i.introducere 4 ii. continutul si structura …ddbra.ro/media/strategie delta...

Documents