cuprins. trombopenie
TRANSCRIPT
CUPRINS
ARGUMENT/MEMORIU EXPLICATIV 2
CAPITOLUL I
I.1. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE 4
CAPITOLUL II
II.1. PREZENTAREA AFECȚIUNII: Trombopenia în evoluția cirozelor hepatice 8
II.2. DEFINIȚIE 11
II.3. CLASIFICARE 12
II.4. ETIOPATOLOGIE 14
II.5. SIMPTOMATOLOGIE 16
II.6. DIAGNOSTIC POZITIV ȘI DIFERENȚIAL 18
CAPITOLUL III - PROCES DE NURSING 22
BIBLIOGRAFIE 62
MEMORIU EXPLICATIV
1
Trombopeniile în evoluția cirozelor hepatice reprezintă o problemă majoră de
sănătate publică şi o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate. Terapia acestei mixturi
patogenice, reflectate într-un sindrom cu aparenţă de omogenitate, trebuie să ţină cont de
entitatea sau entităţile etiopatogenice ce au generat accidentul hemoragic. În condiţii de
urgenţă însă trebuie luate măsuri terapeutice empirice, bazate pe prevalenţa afecţiunilor
generatoare de hemoragii digestive superioare şi pe beneficiile teoretice ale procedurilor cu
caracter aşa zis “universal”.
Este greu de multe ori să ne explicăm nouă înşine de ce facem anumite lucruri şi nu
altele, de ce adoptăm anumite atitudini care uneori sunt greşite.
În general, prin termenul de motivaţie se desemnează starea internă de necesitate a
organismului care orientează şi dirijează comportamentul spre direcţia satisfacerii şi, deci, a
înlăturării ei.
Profesia de asistentă medicală reprezintă pentru mine un angajament de suflet pentru întreaga viaţă. M-a preocupat atât pregătirea în domeniul medicinei cât şi pregătirea practică, pentru a fi pregătită în orice moment să acord ajutorul de care poate depinde viaţa pacientului.
Fig. 1 Trombopenia„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase şi
sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale clipe, prin îndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ, putere şi cunoştinţele necesare sǎ
îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta sǎ-şi recapete independenţa cât mai repede
posibil.
Am ales această lucrare ,, Trombopeniile în evoluția cirozelor hepatice” deoarece
este o temă interesantă, care te poate provoca căutând tot mai multe informa ții despre această
2
boală care devine din ce în ce mai răspândită, și poate fi chiar un reper important, util şi
eficient în procesul de formare iniţială şi continuă a asistenţilor medicali.
CAPITOLUL I
3
I.1. Noțiuni de anatomie și fiziologie
Noțiuni de anatomie
De pe fața profundă a glandei pleacă canalul Wharton, care o lungime de 5 cm și se
deschide în caruncula sublinguală. Glanda submandibulară este tubuloacinoasă seromucoasă.
Secreția ei este seromucoasă, intermediară între cea a parotidei și sublingualei. Este
vascularizată de artera facială care trece pe la polul superior al glandei. Sângele venos este
colectat de vena facială. Limfaticele se strâng în ganglionii submandibulari, care drenează în
final în ganglionii cervicali. Glanda are o dublă intervenție: simpatică și parasimpatică.
Inervația secretorie este parasimpatică, reprezentată de fibrele parasimpatice preganglionare
care provin din nucleul salivator superior. Aceste fibre pătrund în nervul facial și fac sinapsa,
în ganglionul submandibular, cu fibrele postganglionare care ajung în glandă.
Glanda sublinguală este cea mai mică (3-5 g) dintre glandele salivare mari și se află
deasupra diafragmei bucale. În structura glandei distingem o porțiune principală și 10-20
lobuli accesori. Loja glandei sublinguale este delimitată superior de mucoasa regiunii
sublinguale, inferior de mușchiul milohioidian, lateral de corpul mandibulei, iar medial de
mișchii limbii.
Glanda are un canal excretor principal, canalul Bartholin, și are mai multe canale
accesorii (canalele Rivinius). Canalul Bartholin se deschide în caruncula sublinguală.
Canalele Rivinius se deschid fie în canalul Bartholin, fie direct în caruncula sublinguală sau
chiar la nivelul mucoasei sublinguale.
Din punct de vedere structural, este o glandă tubuloacinoasă seromucoasă, în care
predomină componenta mucoasă. Produce o salivă opalescentă, mucoasă.
Glanda sublinguală este vascularizată de ramuri din artera linguală. Sângele venos
ajunge în vena linguală. Limfatiele drenează în ganglionii submandibulari, și de la acest nivel,
în ganglionii cervicali.
Inervația glandei sublinguale este asemănătoare inervației glandei submandibulare.
Ficatul. Este cea mai mare glandă anexă a tubuli digestiv. Este situat în etajul
supramezocolic, în partea dreaptă, sub diafragmă, deasupra colonului transvers și a
mezocolonului, la dreapta stomacului. Are o consistență fermă și o culoare bună. La cadavru
cântărește 1500 g, iar la individul viu se adaugă încă 800-1000 g cât cântărește sângele
4
depozitat în ficat. Are forma unui ovoid tăiat oblic, având 28 cm în sens transversal și 16 cm
în sens antero-posterior.
Ficatul este cel mai
voluminos viscer; fiind un organ
glandular cu funcții multiple și
importante în cadrul economiei
generale a organismului, fiind un
organ metabolic deosebit de
important. Acesta intervine în
metabolismul intermediar al
glucidelor, proteinelor și lipidelor,
detoxifică organismul,
transformând unele substanțe
toxice în compuși non-toxici pe
care îi elimină. Este dus prin vena
porta și sânge încărcat cu principii
nutritive din teritoriul organelor
Fig. 2 Ficatul
digestive abdominale. Aceste multiple ativități hepatice solicită aproximativ 12% din cnsumul
general de oxigen al organismului. Aproape o teime din debitul de întoarcere venoasă în atriul
drept provine din venele hepatice. La ieșire din ficat, sângele din venele hepatice atinge 45 0C.
Ficatul este un organ vital, iar distrugerea sau extirparea lui totală determină moartea.
Ficatul se descrie ca având două fețe:
1. Inferioară, viscerală;
2. Superioară, diafragmatică.
Fețele sunt separate în partea anterioară printr-o margine inferioară, totdeauna bine
exprimată, iar în partea posterioară, cele două fețe se continuă una cu cealaltă, așa că
limita separativă dintre ele apare foarte ștearsă. La exterior ficatul apare format din doi
lobi, unul drept și unul stâng. Separația lor e indicată de fața diafragmatică a organului
prin inserția ligamentului falciform. Acest ligament este situat în planul medico-sagital
al corpului, așa că lobul drept e mult mai voluminos față de cel stâng. Pe fața
viscerului linia de separare între cei doi lobi e dată de șanțul sagital stâng. [5,6]
5
Structura ficatului. Ficatul este învelit de două membrane, peritoneul și
tunica fibroasă. Parechimul ficatului este format din lame anastomozate între ele de
celule hepatice, cuprinse într-o vastă rețea de capilare sanguine; între lamele de celule
hepaticce se formează un sistem de canalicule biliare.
Învelișurile ficatului. Ficatul este învelit în cea mai mare parte de peritoneul
visceral care îi formează tunica seroasă. Peritoneul acoperă fața viscerală și
majoritatea feței diafragmatice.
Fiziologia ficatului
Ficatul este o glandă anexă a tubului digestiv care prin activitatea sa
metabolică reprezintă unul dintre cele mai complexe organe interne.
Funcțiile ficatului:
1. Elimină pe cale biliară pigmenții biliari, colesterolul, unele metale grele și
fosfataza alcalină.
2. Intervine în metabolismul proteinelor, glucidelor, lipidelor, vitaminelor și
substanțelor minerale.
3. Are rol în termoreglare, sângele din venele hepatice având temperatura cea mai
ridicată în organism.
4. Are funcție antitoxică, captează particulele străine în intestin în circulația prin
celulele Kupffer; în hepatocite se produce conjugarea, oxidarea și reducerea unor
substanțe cu efect nociv:
a. Formarea ureei din amoniac (funcție ureoproteiă)
b. Reducerea, conjugarea și inactivarea unor hormoni.
Funcția antitoxică constă în faptul că ficatul dispune de activități prin care substanțele
toxie de origine exogenă, ca și acelea rezultate din metabolismele endogene sunt transformate
în substanțe mai puțin toxice și eliminate ca atare. Neutralizarea substanțelor toxice este
realizată de ficat cu ajutorul proceselor de conjugare a acestor substanțe, cu sulful (acțiune de
sulfoconjugare). Fiatul este un important depozit de vitamine A, B2, B12, D, K. El intervine în
convertirea carotenilor în vitamina A, în transformarea vitaminei B1, în cocarboxilază, în
conjugarea vitaminei B2 pentru formarea fermentului galben respirator, în procesul de
sintetizare a protrombinei cu ajutorul vitaminei K.
Sinteza fermenţilor necesari proceselor vitale este îndeplinită într-o foarte mare
măsură de ficat. Fermenţii sunt complexe macromoleculare legate de grupări active, iar
6
sinteza lor reprezintă o activitate laborioasă a hepatocitului şi necesită integritatea anatomică
şi funcţională a ficatului. Ficatul mai intervine în menţinerea echilibrului acidobazic, ca
depozital apei şi posibilitatea de a echilibra perturbările circulatorii
5. În perioada embrionară are funcție hematopoetică.
6. La adult sintetizează factorii coagulatori și fibrinolizei.
7. Contribuie la transferul sângelui din sistemul port în marea circulație și la
depozitarea sângelui (volumu stagnant).
8. Funcția biligenetică, de formare și excreție a bilei. [5,7,11]
7
CAPITOLUL II
II.1. Prezentarea afecțiunii
Trombopenia este o afecțiune caracterizată printr-un număr de plachete sanguine sub
nivelul normal, care este cuprins între 150.000 și 450.000 pe milimetru cub.
Plachetele sunt fragmente elulare care activează în sistemul de coagulare.
Trombopoietina produsă inițial în ficat, ca răspuns la numărul scăzut de megacariocite
modulare și la plachetele circulante, stimulează măduva osoasă să sintetizeze plachetele din
megacariocite.
Plachetele circulă 7-10 zile. Aproximativi 1/3 sunt sechestrate tranzitoriu în splină.
Numărul normal al plachetelor este între 140.000 și 440.000/µL. Totuși numărul poate
înregistra mici variații în funcție ciclul menstrual menstrual, poate scădea la apropierea
nașterii (trombocitopenie gestațională) și poate crește ca răspuns la citokinele inflamatorii
(trombocitopenie secundară reactivă). Plachetele sunt eventual distruse în principal de către
splină. [7,11]
Afecțiunile plachetare includ o scădere specială a plachetelor (trombocitemia, o
afecțiune mieloidă și trombocitoza, un fenomen reactiv), o scădere a numărului de plachete
(trombocitopenia) și disfuncția plachetară. Oricare dintre aceste stări, chiar acelea cu număr
cescut de plachete, pot produce formarea
defectuoasă, chisturi hemostatice și tulburări.
Reprezentă o importantă problemă pe
plan medical și socio-economic, prin
complicațiile reprezentate de trombembolismul
pulmonar (potențial letal) și sindromul post-
trombotic, insuficiența venoasă cronică cu ulcer
Fig. 3 Trombocitopenia
venos în ultimul stadiu, cu impact semnificativ asupra calității vieții.
Datele a 9 studii publicate din 1976 până în 2003, cuprinzând 19 milioane de pacienți,
au arătat o incidență de 50 la 100.000 subiecți, depinzând de vârsță: scăzută sub vârsta de 20
ani și ajungând la o rată de 200 la 100.000 la cazuri la peste 70 ani.
La pacienții spitalizați incidența este considerabil mai mare nu numai în mediu
chirugical, dar și pe secțiile medicale, unde poate ajunge la 10-40%
8
Cauzele trombopeniei în general sunt grupate în trei categorii:
1. Tulburările producerii de plachete pot fi consecutive unei anomalii congenital
(sindromul fanconi), unei carențe în vitamina B12 sau/și acid folic, unei aplazii
(distrugerea măduvei osoase de către radiații, prin infecții ca tubercuoză sau hepatită
virală sau prin absorbția unor toxice variate, printre care alcoolul), unei infiltrări a
măduvei osoase cu o leucemie sau alt tip de cancer, în sfârșit o mielofibroză
(transformare fibroasă a măduvei).
2. Distrugerea excesivă a plachetelor poate fi de origine neimună, ca în coagulările
intravasculare diseminate (formarea de microcheaguri constituite din fibrină și din
plachete) și la purtătorii unei proteze cardiace care provoacă a agresiune mecanică
asupra celulelor sanguine, fie de origine autoimună: producerea de anticorpi
antiplachetari în cursul unei purpure tromboitopenice idiopatice sau al unor sindroame
limfoproliferative, și de asemenea, la purtătorii de HIV (virusul SIDA), la ingestia
anumitor medicamente.
3. Tulburările de distribuție a plachetelor survin ca urmare a unei sechestrări a acestora în
splină, în cursul unui hipersplenism. [3,6,11]
Impactul socio-economic
Pe plan economic impactul trombopeniilor nu este de neglijat. Costurile sunt
determinate de diagnosticul clinic, explorări, spitalizare, tratament, monitorizarea pacienților
sub tratament anticoagulant.
Astfel s-a constatat că în
SUA costurile pentru
cazurile de trombopenii
ajung la circa 1,5, milioane
de dolari pe an, iar alte
studii arată că dezvoltarea
sindromului poate însemna
un plus de 75% din costurile
inițiale.
Ciroza hepatică este
o boală cunoscută încă din
Fig. 4 Ciroza hepatică
9
antichitate, în secolul II i.e.n., Areteus din Capadochi a descries multe din trăsăturile chimice
ale cirozei hepatice pe care o numește „skillos”. Abia în 1685 este comuniat primul caz
chimic de ciroză hepatică (Brown, Anglia). În 1793 se face legătura cauzală dintre consumul
de alcool și ciroza hepatică, concomitant cu descrierea ficatului cirotic (Baille).
Denumirea de ciroză a fost introdusă de Lacrence în 1919, derivând din grecescu
„killkos”, care înseamnă galben-portocaliu și care se referă la granulațiile de culoare
observate pe suprafața ficatului.
Evoluția cirozei este imprevizibilă, de cele mai multe ori progresivă, agravată de
complicații redutabile. Descoperirea tardivă a bolii și dificultățile terapeutice face ca
prognosticul cirozei să fie rezervat.
Ciroza hepatică reprezintă stadiul final (ireversibil) al tuturor bolilor hepatice cronice.
Ciroza hepatică este o boală difuză, cu o evoluție cornică ce modifică structura și proprietățile
funcționale ale ficatului. Boala e caracterizată prin necroza celulei hepatice, regenerarea
nodulară a fiatului și fibroza difuză. Ciroza este răspândită în toată lumea, afectând ambele
sexe, toate rasele și vârstele deopotrivă, însă incidența bolii crește cu vârsta, atât la femei cât
și la bărbați.
Rata supraviețuirii bolnavilor cu ciroză alcoolică este în medie de 7%, prognosticul și
evoluția bolii nu pot fi apreciate pe baza unui singur parametru deoarece acestea depind de o
serie de variabile: etiologie, stadiul de evoluție al bolii, prezența complicațiilor, răspunsul la
tratament. [2,9,10]
10
II.2. Definiție
Trombopenia se caracterizează printr-o boală în care există o proliferare anormală a
celulelor precursoare plachetelor sangvine (megacariocite), ducând la creșterea numărului de
trombicite în sângele circulant. Acesta duce la o creștere a tendinței de formare de cheaguri
sangvine (tromboze). O formă specialăde trombocitemie se caracterizează printr-o funcție
modificată a trombocitelor, ceea ce duce la creșterea tendinței de sângerare.
Trombocitopeniile pot apărea datorită infuficienței de producție a plachetelor sau
printr-o distrugere excesivă a acestora. [12,13]
Ciroza este o afecțiune caracterizată prin dezorganizarea difuză a arhitecturii hepatice
normale prin apariția de nodule de regenerare înconjurați de țesut fibros. Tipic ficatul este
ferm și poate fi palpat, dar uneori poate fi mic.
Ciroza hepatică reprezintă stadiul final de evoluție al tuturor hepatitelor cornice
(inflamarea ficatului cu evoluție lentă și de durată) indiferent de cauza acesteia. Se
caracterizează printr-un proces de fibroză hepatică extinsă (înlocuirea celulelor hepatice
normale cu celule care nu funcționează) care delimitează nodulii de regenerare. Astfel
funcțiile ficatului vor fi perturbate și vor apărea semnele și simptomele caracteristice cirozei
hepatice.
Cauzele includ alcoolismul (ciroza alcoolică), hepatitele virale (ciroza postnecrotică),
obstrucția cronică a canalului biliar comun (ciroza bliară secundară), bolile autoimmune
(hepatita agresivă cronică, ciroza biliară primitivă) sau insuficiența cardiacă (ciroza cardiacă).
Pe măsură ce ambele procese se accentuează, starea pacientului se degradează și
sfârșitul letal se apropie. Decesul poate surveni mai devreme printr-o hemoragie digestivă
mare, produsă de ruperea unor varice esofagiene (aceste varice fiind expresia căilor noi de
circulație colaterală, al căror perete este extrem de subțire și friabil). [7,13]
11
II.3. Clasificare
Clasificarea trombopeniilor după evoluție:
Forma acută:
- debut acut;
- manifestări hemoragice severe;
- vindecare în 4-6 săptămâni;
- nu recidivează.
Forma subacută:
- debut progresiv;
- hemoragii moderate;
- vindecare în 3 luni.
Forma cronică
- la adolescenții, și sexul;
- evoluție imprevizibilă, de la câteva luni la zeci de ani;
- remisiuni complete ce alternează cu recidive. [3,4]
Ciroza poate fi clasificată:
I. Din punct de vedere morfologic:
Micronodulară unde principalii factori etiologici sunt alcoolul,
hemacromatoza, obstrucția biliară cronică. Ficatul poate fi normal, mărit în
volum, sau micșorat (atrofic), dar de consistență fermă. Nodulii de regenerare
sunt mici, sub 3 mm diametru, răspândiți uniform pe toată suprafața ficatului.
Ficatul are culoarea galbenă (ciroza alcoolică), roșu deschis (în
hemocromatoză), verzui (în ciroza biliară).
Macromodulară are ca determinanți etiologici: hepatita cronică virală,
hepatita cronică autoimună, ciroza criptogenică. Se caracterizează prin nodule
de regenerare cu diametru mai mare de 3 mm, care dau un aspect neregulat la
palparea ficatului. Nodulii sunt răspândiți pe toată suprafața ficatului, având
dimensiuni variabile.
12
Mixtă se caracteriează prin asocierea formei micronodulare cu cea
macronodulară. [8]
II. Din punct de vedere etiologic:
a. Ciroza alcoolică (portal sau grasă), cuprinde: - ciroza atrofică (Lacrenea) și
ciroza hipertrofă (Hnot Guilbert)
b. Ciroza postnecrotică (post hepatică) în care rolul prinipal îl deține hepatita
virală acută și hepatita activă cronică. Mai sunt incriminate în etiologia sa unele intoxicații (de
exemplu: cloroform, fosfor) și infecții.
c. Ciroza biliară fiind rezultatul leziunilor cornice a căilor biliare cu obstrucția
prelungită a acestora în interiorul intra- și extrahepatic, poate fi de mai multe feluri:
- ciroza biliară primitivă care este o inflamație cronică asociată cu fibroză și
obturarea căilor biliare intrahepatice;
- ciroza biliară secundară care este rezultatul obstrucției biliare de durată a
căilor extrahepatice;
d. Hemocromatoza este determinată de o depunere în exces a fierului în țesutul
hepatic, fiind o boală ereditară.
e. Boala Wilson este de asemenea o boală ereditară determinată de depunerea
cuprului în țesutul hepatic.
f. Ciroza cardiacă este o entitate rară, determinată de insuficiența cardiacă
dreaptă sau globală, prelungită prin staza venoasă la care se adaugă în stadiile finale ischemia.
g. Ciroza carențială.
h. Ciroza splenomegalică.
i. Ciroza criptogenică cu etiologie necunoscută.
j. Ciroza medicamentoasă poate fi determinată de tuberculostatice, clorură de
vinil, expunere la arsenic, prin ingerare din apă de băut, Vitamina A, anticoncepționale. [1,13]
13
II.4. Etiopatologie
Cauzele trombocitopeniilor include scăderea producției plachetare, creșterea
sechestrării splenice a placheelor cu supraviețuire plachetară normal, creșterea distrucției
plachetare sau consumul lor excesiv, diluarea plachetelor și combinații ale acestora.
Sechestrarea splenică mărită este sugerată de splenomegalie.
Alte cauze:
a) Blocarea trombocitelor în splină
Splina este un organ mic de mărimea unui pumn care este localizat sub coaste, în
partea stângă a abdomenului. În mod normal, splina are rolul de a lupta împotriva infecţiilor şi
de a filtra toxinele din sânge. O splină mărită, care poate fi cauza unor tulburări multiple,
poate adăposti prea multe trombocite ceea ce are ca rezultat descreşterea numărului de
trombocite din sânge.
b) Reducerea producţiei de trombocite
Trombocitele sunt produse în măduva spinării. O boală sau o afecţiune care
implică măduva spinării, cum ar fi leucemia sau unele tipuri de anemie, pot duce la o reducere
a numărului de trombocite produse. Infecţiile virale, inclusiv HIV, pot suprima capacitatea
măduvei spinării de a produce trombocite. Chimicalele toxice, medicamentele pentru
chimioterapie şi consumul excesiv de alcool pot diminua şi ele producţia de trombocite.
c) Creşterea fenomenului de divizare al trombocitelor
O serie de afecţiuni pot face ca organismul să folosească sau să
distrugă trombocitele mai rapid decât procesul prin care sunt produse ceea ce duce la
descreşterea numărului de trombocite din circulaţia sanguină. Exemplele pot să includă:
sarcina, bolile autoimmune, bacteriile din sânge, sindromul hemolitic uremic, medicamentele,
purpura trombocitopenică trombotică, purpura trombocitopenică idiopatică. [4,5]
Riscul de sângerare este invers proporțional cu numărul de plachete. Când numărul de
plachete este < 50.000/µL, apar ușor sângerări minore și crește riscul de sângerări masive.
Valorile între 20.000 și 30.000/µL, predispun la sângerare traumatică; în caz < 5.000/µL,
14
sângerări masive spontan instalate. Totuși pacienții cu valori < 10.000/ µL pot fi
asimptomatici mulți ani. Disfuncția plachetară poate fi produsă de un defect plachetar intrinsic
sau de un factor plachetra extrinsic, care infectează funcția plachetelor normale. Disfuncția
poate fi ereditară sau dobândită. Tulburările ereditare ale funcției plachetare este boala Von
Willebrand, cea mai frecventă boală hemoragică ereditară, și tulburarea ereditară plachetară
intrinsecă, care este cea mai rară. Afecțiunile dobândite ale funcției plachetare se datorează,
de obicei, bolilor, sau medicamentelor. [5,8]
Fig. 5 Trombocitele, hemostaza și coagularea sângelui
15
II.5. Simptomatologie
Afecțiunile plachetare dau manifestări tipice de sângerare peteșii multiple pe piele,
mai ales la nivelul membrelor inferioare, echimoze mici disseminate la locul unui traumatism
minor, sângerări.
Simptomele caracteristice trombocitopeniilor sunt:
- sângerări gingivale sau sângerări nazale în mod repetat
- prezența unei bule pline cu sânge pe limbă sau pe gingii
- sângerări superficiale la nivelul pielii care apar sub forma unor eruptii punctiforme, de
culoare roșie purpurie (peteșii), localizate, de obicei, pe partea inferioară a picioarelor;
- sângerări genitale între ciclurile menstruale
- hemoragii prelungite în urma tăieturilor
- vârsături cu sânge în caz de ulcer
- prezența sângelui în urină sau fecale
- sângerări cantitative în timpul sau după intervenâiile chirurgicale sau dentare
- hemoragi retiniene și cerebromeningeene sunt simptome deosebit de grave ce pot apare în
această afecțiune [1,2,6]
Simptomatologia cirozelor hepatice:
- hepatomegalie (creșterea în volum a ficatului);
- splenomegalie (creșterea în volum a splinei);
- circulația colaterală în „cap de meduză" (evidențierea venelor de la nivelul abdomenului
datorată blocării venei porte, vena ce transportă sângele de la intestine la ficat);
- ascita (acumularea de lichid în abdomen);
- disconfort abdominal;
- creșterea în volum a abdomenului;
- icter (colorarea în galben a tegumentelor și sclerelor);
- balonare;
- edeme vesperale (umflături nedureroase formate prin acumularea de lichid apărute în
general seara)
- astenie (oboseală, slăbiciune fizică și psihică);
- gingivoragii (sângerarea gingiilor);
16
- epistaxis (hemoragie nazală);
- eritem palmar (roșeața palmelor);
- prurit (mâncărimi ale pielii) cauzat de creșterea bilirubinei (pigment biliar rezultat din
descompunerea hemoglobinei) în sânge. [6,8]
17
II.6. Diagnostic pozitiv și diferențial
Criteriile de diagnostic a trombopeniilor pot fi:
1. Trombocitopenia instalată după expunerea la heparină;
2. Scăderea numărului trombocitelor <100 000/mm3 sau la <50% din valoarea de
bază;
3. Excluderea altor cauze de trombocitopenie că infecţiile, medicamentele sau cauze
autoimmune;
4. Demonstrarea în vitro a unui anticorp antiplachetar dependent de heparină.
Modelul temporal al trombocitopeniei în TIH atrage atenţia că trombocitopenia din
primele 5 zile de terapie cu heparină, pentru o tromboză acută la bolnavi care nu au mai primit
heparină, este puţin probabil să fie TIH. Stabilirea expunerii la heparină este uneori dificilă şi
este bine ca acest diagnostic să fie avut în vedere chiar şi în aceste cazuri. Numărul
trombocitelor trebuie monitorizat zilnic şi TIH este suspectat chiar dacă scăderea numărului
este de numai 30% sau valoarea absolută este încă în limite normale şi nu există complicaţii
trombotice. Trebuie însă ştiut că, în chirurgia cardiacă sau ortopedică, mulţi bolnavi prezintă o
scădere tranzitorie a trombocitelor în prima zi postoperatorie. Diagnosticul trebuie să fie
bănuit dacă bolnavii fac tromboze în timpul tratamentului cu heparină. Scăderea cu 30% a
numărului trombocitelor faţă de valoarea de bază, asociată cu tromboze la un bolnav care
primeşte heparină este sugestivă pentru diagnostic. El trebuie suspectat şi dacă trombocitele
nu sunt scăzute dar apar noi tromboze sub tratament. În cazul suspectării sau confirmării bolii,
prezenţa trombozelor trebuie căutată cu metode sensibile şi specifice, de tipul ultrasonografiei
deoarece, frecvent, ele sunt sublicnice.
Diagnosticul diferenţial (autoimune, medicamentoase, congenitale, post-
transfuzionale, din sepsis sau disfuncţii multiple de organe etc.) se face pe baza testelor de
laborator şi în contextul clinic respectiv. În practică, diagnosticul rămâne, în primul rând,
unul clinic: reducerea cu 50% a numărului trombocitelor, care nu poate fi legată de o altă
cauză. El presupune un grad mare de suspiciune şi monitorizare frecventă a numărului de
trombocite.
În chirurgia cardiacă diagnosticul este sugerat de scăderea numărului trombocitelor la
5-10 zile după operaţie sau de scăderea bruscă după începerea heparinei la un bolnav care a
18
primit anticoagulantul în ultimele 100 de zile. Sindromul trebuie bănuit însă şi în cazul
sângerărilor rebele la tratament, în cazul depistării rezistenței la heparină sau dacă bolnavii
revin cu trombocitopenie sau tromboze la 2 săptămâni de la operaţiile cardiace.
Diagnosticul diferenţial trebuie să aibă în vedere atât trombocitopenia cât şi
eventualele evenimente trombotice. Trombocitopenia apărută în cursul unei boli acute poate fi
datorată: sepsisului, CID, depresiei medulare medicamentoase sau induse de boala acută,
hipersplenismului sau consumului din cursul emboliei pulmonare, CEC sau chirurgiei
ortopedice. Diagnosticul diferenţial este esenţial, deoarece atitudinea terapeutică este diferită.
Pe de altă parte, oprirea heparinei la un bolnav care are indicaţie de tratament anticoagulant
are implicaţii medico-legale importante.
În cazul trombocitopeniei asociate cu sângerari, diagnosticul este mai puţin probabil,
însă în cazul trombocitopeniei apărute în cursul tratamentului antitrombotic, diagnosticul
poate fi dificil. Astfel, trombocitopenia poate să apară relativ frecvent în cazuri cu
tromboembolism pulmonar acut masiv, însă, de obicei, scăderea numărului trombocitelor este
uşoară.
Trombocitopenia este, de obicei, clasificată de hematologi în funcţie de modul de
scădere a numărului trombocitelor: prin consum, sechestrare sau producţie insuficientă de
către măduvă.
De asemenea, este mai frecventă la bolnavii critici chirurgicali (35%) decât la cei
medicali (20%). Valori sub 100 000 elemente/mm3 au fost înregistrate la 25-38% dintre
pacienti.43 Cauzele sunt variate, însă majoritatea au un mecanism patogenic destructiv.
Diagnostic paraclinic:
- TS, testul fragilității capilare fiind normal;
- Număr crescut de trombocite (în general < 1mil./mmc);
- Funcție trombocitară normală;
- Pe frotiul medular nu există modificări la nivelul seriei megakariocitare;
- Teste de coagulare și fibrinoliza normal;
- Examen cytogenetic normal;
- Reactanții de fază acută pozitivi;
- Teste paraclinice pozitiv pentru boala de bază; [2,4,8,9]
19
Diagnosticul cirozelor hepatice
Diagnosticul pozitiv , adică diagnosticul de ciroză hepatică, trebuie să
dovedească existenţa procesului anatomic caracteristic: fiboza extinsă, formarea de
noduli,bulversarea ahitectonicii normale a ficatului sau consecinţele procesului
anatomic: HP şi/ sau IH.
Procesul anatomic caracteristic de ciroză poate fi dovedit prin:
-punţie hepatică: contraindicată în ascitele voluminoase, tulburări de
coagulare (trombocite sub 60.000), rezultate fals negative în cirozele
macronodulare:
-ecografie,CT,RMN, aspectul neregulat al suprafeţei hepatice,
inomogenitatea parenchimului.
HP clinic: circulaţia colaterală, ascită,
ecografic: ascită, comportamentul venei porte, splenomegalia, endoscopic:
varicele esofagiene.
IH laborator: scăderea factorilor de coagulare (timp protrombină, INR)
amoniemia, semnele de encefalopatie portal (conexiunea numerică, electrofizilogie,
potenţial de evocare).
Diagnosticul diferenţial: cu alte forme de fibroză hepatică: „ciroză cardiacă”
sau formare de noduli: hiperplazia nodulară focală, cu alte cauze de HP sau IH (cancerul
hepatic)
Diagnosticul etiologic: markerii virali, consumul de alcool cu markerii
consumului de alcool (gama GT, macrocitoză), markerii de autoimunitate (SMA, ANA,
LKM1 etc).
Diagnosticul de activitate: prezenţa concomitentă a procesului inflamator, a
„hepatitei”: transaminaze, gama globuline, VSH, bilirubină.
Diagnosticul stadial. Cirozele cunosc mai multe stadii evolutive, clasificate
diferit după obiectivele urmarite. Clinic sunt descrise formele compensate
(supravieţuire 10-12 ani) şi decompensate (supraviețuire 2-3 ani). Recent, consensul
Baveno IV împarte cirozele în 4 stadii:
Stadiul I: fără varice, fară ascită;
Stadiul II: cu varice,fără ascită;
Stadiul III: cu ascită cu sau fără varice;
Stadiul IV: cu hemoragie variceală cu sau fără ascită.
20
Stadiile I şi II corespund cirozelor compensate, iar stadiile III şi IV celor
decompensate. În această viziune elementul care face diferenţa între compensat şi
decompensat este ascita.
În cirozele decompensate apar ascită, encefalopatie hepatică, hemoragia
variceală şi sindromul hepatorenal. Sucesiunea obişnuită este ascită peritonită bacteriană
spontană (infectarea lichidului ascitic dovedită prin celularitatea lichidului ascetic
neutrofile peste 250/mmc, eventual cultură); sindrom hepatorenal (oligurie, retenţie
azotată, cretinină crescută). [8,9,10,12]
21
CAPITOLUL III – PROCES DE NURSING
CAZ I
CULEGEREA INFORMAȚIILOR
Unitatea sanitară: Spitalul Județian
Localitate:
Secția: Nr. F.O. 13275
Salon 10
INFORMAȚII SOCIALE
Nume: H Prenume: S
Data nașterii: 18.06.200
Ocupația: elev
Religia: ortodox
B.I/C.I. Seria AS Nr. 287860
Data internării 28.04.2012
Domiciliul: Bulevard Petrochimiștilor Bl. B5/B 127
Motivele internării: reevaluare psiho-biologică
cefalee
chimioterapie
Diagnostic la internare: LAL, Sindrom Iatrogen
Medicul care îngrijește:
Istoricul bolii: elevul în vârstă de 13 ani, se internează, datorită unei cefalee, și continuarea
chimioterapiei.
Antecedente hertero-colaterale: -
Neagă boli infecțioase cum sunt: TBC, SIDA, DZ
Antecedente personale: fiziologice: nu își mai amintește momentul instalării pubertății și
tulburările apărute.
patologice: infecție streptococică, hepatite virale cu virus B și C
INFORMAȚII FIZICE
22
G: 50 I: 1,52
Aspectul și culoarea tegumentelor:
Aspectul și culoarea gurii: uscată buzelor: uscate limbii: normală
Aspectul dinților: neîngrijiți nasului: normal părului: îngrijit
Probleme vizuale: Nu
Probleme auditive: Nu
TRUNCHI
Aspectul și culoare tegumentelor: tegumente uscate de culoare roșie
Semne particulare: nu prezintă
Aparatul respirator: torace normal, sonoritate pulmonară R = 19r/min
Aparatul cardiovascular: bătăi cardiace ritmice, TA: 120/60 mmHG
Aparatul digestiv și glande anexe: limbă umedă, faringe intens hiperemic, abdomen suplu,
inapatență.
Sistemul ganglionar limfatic: nu prezintă
Țesutul adipos subcutanat: aspect normal
Sistem osteo-articular: mobil
S.N.C: -
ROT: -
MEMBRE
Aspectul și culoarea tegumentelor: calde, roșii
Semne particulare: nu prezintă
Mobilitatea articulațiilor: durere spontană la mișcare
Se scoală singur: nu Ajutat: da
Probleme în legătură cu mersul: nu Teren plat: da
Scări: nu
Stângaci: nu Dreptaci: da
ELEMENTE DE ALIMENTAȚIE
Regim: dietă hidrică în primele 24-48 h
Apetit: inapatență
Alimente preferate: alimentele hipercalorice
Băuturi preferate: carbogazoase
Servește singur masa: nu În salon: da În sala de mese: nu
23
OBICEIURI DE IGIENĂ PERSONALĂ:
Toaleta: da Singur: da Ajutat: nu
Se spală pe dinți: da Se îmbracă: da
Se piaptănă: da Se dezbracă: da
Se rade: da
OBIȘNUINȚE PRIVIND ODIHNA
Probleme provind somnul: da Utilizează sedative: nu
Activitate fizică: redusă
Modul de petrecere a timpului: TV
Activitate sexuală: absentă
COMPORTAMENT
Îi place să fie singur: nu
Atitudinea persoanei în timpul culegerii datelor: cooperant
Atitudinea familiei față de bolnav: îngrijorare
INFORMAȚII MEDICALE
Grupa sanguină: IV Rh:+
Alergii alimentare: alimente care conțin nichel animale: nu
medicamente: nu altele: nu
Tratament prescris înaintea spitalizării: da
Urmat, înțeles: da
Tratament actual: da
Urmat, înțeles: da
Analiza situației:
PROBLEME ACTUALE PROBLEME POTENȚIALE
- Durere
- Difucultate în a se recrea
- Alterarea comunicării
- Discomfort
- Scădere în greutate
- Risc de infecții
24
Probleme Obiective
Intervenții
Evaluare
Autonome Delegate
1. Durere Ameliorarea durerii
-am educat pacientul să adopte poziții
antalgice
- am pregătit pacientul pentru eplorări
radiologice
- am încurajat pacientul să exprime
stările patologie și fizice
- am monitoriat TA, T0, P, R
2. Dificultate de
a se recrea
Implicarea pacientului
în activități cât mai
active/recreative
- am încurajat pacientul să își exprime
temerile
- am oferit informații despre boală și
tratament
- am facilitat accesul familiei pentru
confortul emoțional al pacientului
- am furnizat cărți pentru studio pe
peroada spitalizării
- am încurajat socializarea cu alți
pacienți
25
3. Astenie Suport nutrițional
- am explicat pacientului importanța
vitaminelor și consumul de vegetale
- am explicat pacientului importanța
consumului de apa, pentru hidratare
- am recomandat pacientului
preparate din lapte și brânzeturi
- am efectuat bilanțul ingestie-
excreție
4. Alterarea
comunicării
Stabilirea/dezvoltarea
unei bune comunicări
- am încurajat pacientul să își exprime
stările
- am comunicat date despre boală
pacientului
- am încurajat socializarea cu alți
pacienți
- am facilitate accesul familiei pentru
confortul emoțional al pacientului
5. Risc de
infecții
Prevenirea infecțiilor - am explicat pacientului importanța
tratamentului
- am educat pacientul în privința la
păstrarea sănătății
- am schimbat pansamentele ori de
26
câte ori a fost nevoie
- am educat pacientul cu privire la
prevenirea leziunilr de grataj
- am monitorizat R, P, TA, T0
6. InsomnieReluarea ciclului de a I
se veghea somnul
- am monitorizat R, P, TA, T0
- am explicat pacientului importanța
respectării ciclului somn-veghe
- am indicat pacientului trezitul
devreme
- am explicat pacientului importanța
respectării orarului de servire a
meselor
- am învățat pacientul să practice
tehnici de relaxare înainte de culcare,
exerciții de respirație
- am indicat pacientului p baie aldă
înainte de ora de culcare și un pahar
cu lapte cald
7. Scădere în
greutate
Pacientul să fie
echilibrat din punct de
vedere nutrițional și
-am explorat gusturile pacientului
- am alcătuit un regim nutrițional din
cât mai multe alimente neprocesate
- învăță pacientul importanța
27
hidro-electrolitic
respectării orarului de servire a
meselor
- învată importanța hidratării și
necesarul calori
- am cântărit pacientului înainte și
după fiecare masă
- am efectuat bilanțul ingestie-
excreție
28
Evaluarea cazului
Pacientul H.S. în vârstă de 60 ani, domiciliat în județul Argeș, a fost internat la
Spitalul Județian Argeș la data de 28.04.2012 pentru următoarele motive:
- greață
- vărsături
- diaree cu sânge
- durere abdominală
- Temperatură 380C
- dureri musculare
- frisoane
Analizele sângelui:
Examen coprobacteriologic
Examen coproparazitologic
Proteine totale: 7,96 mg/dl
TGO = 18,6 UI/I
TGP = 12,8 UI/I
Electroforeza proteinelor serice:
Albubumine: 27,8 %
Alfa 1 – 3,3 %
Alfa 2 – 12 %
Beta-globuline – 37,5%
Gamma-globuline:24,5%
Raport A/G: 0,31
Toxiinfecție alimentară cu salmonella având următoarele diagnostice de nursing:
- Hipertermie cauzată de procesul infecțios manifestată prin tegumente calde, frisoane
- Obstrucția căilor respiratorii
- Alterarea tegumentelor și mucoaselor datorită procesului infecțios manifestată prin piele uscată
- Dificultate în a se alimenta din cauza greţurilor şi a vărsăturilor manifestată prin inapetenţă şi anorexie.
- Alterarea eliminărilor intestinale şi urinare din cauza anorexiei manifestată prin diaree
și pierderi de lichide
- Dificultatea de a se odihni din cauza insomniei.
- Proces inflamator, posibile complicații
29
Pe perioda spitalizării a urmat un tratament cu:
- Penicilina G 1 fl 400000 U.I. /6 h
- Paracetamol 1 tb/6 ore;
- Ampicilină fl 250 mg/6 ore i.m.
- Fenobarbital 1 diviziune / kgc
- Metoclopramid 1x1 fiolă i.v.
- Diazepan 1 x 1 fiolă i.v.perf.
- Vitamina C 1x1 fiolă i.v
- Vitamina B12
- Vitamina B6
- Vitamina B1
I s-au acordat următoarele îngrijiri de nursing:
- Măsurarea și notarea în F.O. temperatura
- Încălzirea pacientului în caz de frison cu pături, și perne cu aer cald
- Schimbarea lenjeriei de pat și corp
- Menținerea igienei tegumentelor
- Umezirea aerului din încăpere cu apă alcoolizată
- Recomandarea repauzului absolut
- Asigurarea poziției șezând sau semișezând pentru a favoriza respirația
- Luarea măsurilor în caz de prevenire a infecțiilor
- Explorarea preferințelor paciente asupra alimentelor permise și interzise
- Servirea pacientului cu alimente ușor de mestecat și înghițit
- Urmărirea și notarea în F.O. frecvența scaunelor la 1-2 zile
- Măsurarea permanentă a funcțiilor vitale și vegetative
- Pregătirea materialelor și intrumentelor necesare efectuării tratamentului
- Recomandarea dietei hidrice în primele 24-48 h
- Măsurarea bilanțului hidric zilnic măsurând ingestia și excreția
După o săptămână de spitalizare se externează cu o stare generală bună cu următoarele
recomandări:
- Să respecte fizic și psihic
- Să continue tratamentul prescris de medic
- Să se prezinte la controale periodice.
30
DIALOG LA EXTERNARE
Data externării: 03.05.2012
Destinația la extarnare: domiciliul său din jud. Argeș
Mijloc de transport: mașina proprie
Situația de acasă: modestă
Capacitatea de a se îngriji: dependență majoră
Recomandări la externare:
- Să evite mâncărurile de la fast-food și alimentele de origine animală
- Să respecte repausul fizic și psihic
- Să continue tratamentul prescris de medic
S-a discutat cu pacientul despre recomandări: da
Au fost atinse scopurile propuse: da
31
N1 = persoana independentă (14 p)
N2 = persoană cu dependență moderată (15-28 p)
N3 = persoană cu dependență majoră (29-42 p)
32
Nevoia
fundamentală
Ziua Nivel dependent
total punctaj
Ziua Nivel dependent
total punctaj
Ziua Nivel dependent
N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4
x 21 + 14 + 16 = 51
p
Persoană cu
dependență
majoră
x 18 + 14 + 13 = 45 p
Persoană cu
dependență majoră
x
i mânca x x x
A elimina x x x
ca x x x
x x x
A se îmbrăca și x x x
A menține
temperatura
x x x
De a fi curat, x x x
De a evita
pericolele
x x x
De a comunica x x x
De a acționa
după credințe
x x x
De a fi
preocupat în
x x x
A se recreea x x x
De a învăța x x x
CAZ II
Unitatea sanitara: Spitalul Județian Argeș
Localitate: Pitești
Secția: Boli contagioase adulți
Nume: G Prenume: A.I. Nr. F.O. 12563
Salon 7
Data nașterii: 26.09.1977
Ocupația: salariat
Religia: ortodox
B.I/C.I. Seria AS Nr. 371057
Data internării 23.04.2012 Data externării 30.04.2012
Domiciliul: Bulevard Petrochimiștilor Bl. B32/E/21
Motivele internării: febră
diaree
tegumente uscate
inapetență, stare generală alterată
crampe abdominale
oboseală
insomnie
Diagnostic la internare: toxinfecție alimentară
Medicul care îngrijește: Moisescu Tincuța
Diagnostic la extermare: toxiinfecție alimentară cu bacilul botulinic
Istoricul bolii: debut brusc, cu 1 zi în urmă a prezentat febră ridicată 390C, diaree (4-6
scaune/zi), imposibilitatea alimentării și hidratării.
Antecedente hetero-colaterale:
Mama: vârsta 53 ani Pregătire profesională: Postliceal Ocupație: asistentă
Sarcini: 1 Nașteri: 1 Avorturi –
Starea sănătății: afirmativ sănătoasă
Tata: vârsta 55 ani Pregătire profesională: liceul Ocupația: mecanic
Starea sănătății afirmativ sănătos
Frați/surori: vârstă - Pregătire profesională - Ocupația: -
Starea sănătății –
33
Neagă boli infecțioase cum ar fi TBC, SIDA, SIFILIS, etc
Antecedente personale: fiziologice: a avut o sarcină normală, la termen, în greutate de 3800 g,
cu alimentație naturală la sân, până la 6-7 luni alături de o alimentație diversificată de la 6
luni, având un scor Apgar 10, vaccinat BCG și alte vaccinări conform calendarului,
patologice: -
Impresii de la spitalizările anterioare: bune
INFORMAȚII FIZICE
G: 69 I: 1,60
Aspectul și culoare tegumentelor: uscate buzelor: palidelimbii: normală
Aspectul și culoarea gurii: normală nasului: normal părului: îngrijit
Probleme vizuale: nu prezintă
Probleme auditive: nu prezintă
TRUNCHI
Aspectul și culoarea tegumentelor: uscate
Semne particulare: nu prezintă
Aparatul respirator: torace normal, sonoritate pulmonară normală
R = 21 r/min
Aparatul cardio-vascular: TA: 140/70 mmHg
Aparatul digestiv și glande anexe: limbă umedă, faringe normal, abdomen „grăsos” mobil
dureros, inapetență.
Sistemul ganglionar limfatic: normal
Țesut adipos subcutanat: bine reprezentat
Sistem osteo-articular: integru, mobil
S.N.C: -
ROT: -
MEMBRE:
Aspectul și culoare tegumentelor: uscate
Semne particulare: nu prezintă
Mobilitatea articulațiilor: normală
Se ridică singură: da ajutată: nu
Probleme în legătură cu mersul: nu teren plat: da
Scări: nu
34
Stângaci: nu dreptaci: da
ELEMENTE DE ALIMENTAȚIE
Regim: dietă hodrică în primele 24-48h
Apetit: inapetență
Alimente preferate: fast-food
Băuturi preferate: sucurile carbogazoase
Regimul a fost înțeles: da urmat: da
Servește masa singură: da în salon: da în sala de mese: nu
OBICEIURI DE IGIENĂ PERSONALĂ:
Toaleta: da singură: da ajutată: nu
Se spală pe dinți: da se îmbracă: da
Se piaptănă: da se dezbracă: da
OBICEIURI ÎN LEGĂTURĂ CU ELIMINĂRILE
Scaun: da Urină: da
Frecvență: 4-6/zi culoare: galben aurie frecvență: 6-7 mic/zi aspect: clar
Aspect: asemănător cu zeama de orez Cantitate: 1400 ml/24h miros: caracteristic
Miros: acid, putred culoare: galben
Cantitate: mărită
OBIȘNUINȚE PRIVIND ODIHNA
Probleme provind somnul: da Utilizează sedative: nu
Activitate fizică: activă
Modul de petreceere a timpului: TV, citit, grtădinărit
Activitate sexuală: redusă
COMPORTAMENT
Îi place să fie singură: nu Cu alții: da
Atitudinea persoanei în timpul culegerii de date: cooperantă
Atitudinea familiei față de bolnav: îngrijorare
INFORMAȚII MEDICALE
Grupa sanguină: Rh
Alergii alimentare: nu Animale: nu
medicamente: nu Altele: nu
Tratament prescris înaintea spitalizării: da
Urmat: da Înțeles: da
35
Tratament actual: da
Urmat: da Înțeles: da
Diverse: probleme ce se pun la persoana spitalizată
Așteptările sale: este foarte optimistă
Analiza situației:
Manifestări de dependență Diagnostic de nursing
- Tegumente uscate, frisoane = 390C - - Hipertermie cauzată de procesul infecțios,
manifestată prin tegumente și mucoase
uscate, frisoane
- Diaree, crampe abdominale - Dezechilibru hidroelectrolitc din cauza
unor greșeli alimentare sau cauze
inflamatoare
- Durere abdominală - Durere abdominală din cauza procesului
inflamator intestinal, manifestată difuz,
uneori sub formă de colici
- Imposibilitatea de a se alimenta și
hidrata
- Dificultatea și incapacitatea de a se
alimenta și hidrata cauză apărută în urma
infecției intestinale
- Inapatență - Alimentație insuficientă calitativ și
cantitativ
Obiective de atins:
- Menținerea temperaturii corpului în limite fiziologice
- Să prezinte mucoase respiratorii umede și integre
- Să prezinte un apetit normal
- Să fie echilibrat nutrițional
- Combaterea diareei, vărsăturilor
Resurse:
- Ale bolnavului: persoană cu dependență majoră
- Dotarea cu echipamente și instrumente necesare
- Ale familiei: suport fizic și psihic
36
37
Nevoia
fundamentală
Diagnostic de
nursingObiective
Intervenții
Evaluare
Intervenții proprii
Intervenții delegate
Investigații Tratament
1.Nevoia de a
menține T0 în
limite normale
Hipertermie
cauzată de
procesul infecțios
manifestată prin
tegumente uscate
Pacienta A.I. trebuie
să își mențină
temperatura
corpului în limite
fiziologice
Am măsurat și notat în
F.O. T0. Febră ridicată
390C. Încălzesc pacientul
în caz de frison cu pături
multe, perne cu aer cald.
Asigur un climat
corespunzător: prin
aerisirea salonului,
temperatură
corespunzătoare (18-
200C) umidtate
corespunzăroare.
Asigur lenjeria de pat și
de corp curată și uscată
pe care le-am schimbat de
câte ori a fost nevoie;
Am servit pacienta cu
ceaiuri îndulcite și
Examen
coprobacteriologic
Examen
coproparazitologic
Proteine totale:
7,80 mg/dl
TGO = 17,9 UI/I
TGP = 13,2 UI/I
Electroforeza
proteinelor serice:
Albubumine: 27,5
%
Alfa 1 – 4,1 %
Alfa 2 – 11 %
Beta-globuline –
38,2%
Gamma-
Paracetamol
1 tb/6 ore;
Ampicilină fl
250 mg/6 ore
i.m.
Fenobarbital
1 diviziune /
kgc
Ca Gluconic
1 fiolă a 5 ml
/ zi per os
Vitamina B1,
B12 1 fiolă/zi
Algocalmin 1
fiolă i.m.
Vitamina C
200 mg 1
Pe parcursul spitalizării
febra s-a menținut la
valori ridicate timp de 3
zile:
- în prima zi: dimineața
T = 38,60C, seara T =
390C
- a doua zi: dimineața T
= 37,90C, seara T =
38,50C
- a treia zi: dimineața T
= 37,50C, seara T =
37,20C
38
2.Nevoia de a
evita pericolele
3. Nevoia de a fi
curat, îngrijit și
de a proteja
Tulburări
hidroelectrolitice,
risc de
complicații
Alterarea
tegumentelor și
mucoaselor
Combaterea
procesului infecțios
și a anxietății
Pacienta să nu
devină sursă de
vitaminizante pentru a
compensa pierderile apei
din organism.
Amplasez pacinta în salon
în funcție de stare și
afecțiune; urmărec corect
potențialul infecțios al
pacientei, și aplic măsuri
de izolare a surselor de
infecție; aerisesc salonul
în fiecare dimineață și
seară; îndepărtez sursele
cu miros dezagrabil;
asigur pacientei o poziție
adecvată; țin sub control
funcțiile vitale; respect
normele de tehinică
aseptică în efectuarea
manevrelor de îngrijire.
În primele zile am ajutat
pacienta să își efectueze
toaleta pe regiuni; ajut
globuline: 25,8% comprimat/zi
În urma tratamentului
administrat, pacienta și-
a revenit într-un timp
foarte scurt, dispărând
starea de agitație,
prezentând o evouție
foarte bună, și nu a
prezentat complicații.
Pacinta A.I. nu mai are
nevoie de ajutor în
39
tegumentele și
mucoasele
4. Nevoia de a
elimina
datorită
procesului
infecțios
manifestată prin
piele uscată
Diaree cauzată de
o alimentație
inadecvată
manifestată prin
crampe
abdominale,
scaune moi,
frecvente
infecție
Pacienta A.I. să i se
combată diareea în
timp cât mai scurt,
și să i se asigure o
hidratare
corespunzătoare
pacienta să își faca
baie/duș în funcție de
starea generală; asigur
temperatura camerei și a
apei de 37-380C;
conștientizez pacienta în
legătură cu importanța
menținerii curate a
tegumentelor pentru
prevenirea îmbolnăvirilor
Fac zilnic bilanțul hidric,
măsurând ingestia și
excreția; notez atât
întrările cât și ieșirile
pentru a urmări bilanțul
hidric; pentru fiecare grad
peste 370C calculez o
pierdere suplimentară de
500 ml lichid; asigur
igiena corporală riguroasă
și schimb lenjeria de pat
și corp; aerisesc salonul,
efectuarea toaletei;
Prezintă tegumente
curate și integre iar
cavitatea bucală se află
într-o stare bună.
Pacienta A.I a prezentat
transpirații abundente pe
toată perioada febrilă;
nu mai prezintă semne
ale deshidratării; diureza
și echilibrul hidro-
electrolitic se
normalizează
40
5. Nevoia de a
bea și mânca
Dificultatea și
incapacitatea de a
se alimenta și
hidrata cauzată de
durere;
alimentație
insuficientă
cantitativ dar și
calitativ cauzată
de procesul
infecțios
Pacienta să prezinte
un apetit normal, să
fie echilibrată din
punct de vedere
nutrițional într-un
timp cât mai scurt
menținând o atmosferă
caldă și primitoare;
hidratez pacienta cu
lichide călduțe, ceaiuri
îndulcite, sucuri de fructe,
compoturi, supe; măsor
zilnic diureza și scaunul
pe care îl trec în foaia de
observație.
În periada febrila pacienta
va beneficia de un regim
hidro-lacto-zaharat
constând în ceaiuri
îndulcite și vitaminizate,
sucuri naturale, fructe
proaspete, supe, brânză și
iaurturi proaspete,
dulciuri pentru refacerea
aportului caloric; am
verificat dacă alimentele
trimise de la bucătărie
corespund cu indicațiile
În primele zile pacienta
este încă inapetentă,
începând din a 3-a zi să
fie hidratată și
alimentată conform
etapei de boală; după
normalizarea
temperaturi apetitul este
stabilit.
41
6. Nevoia de a
dormi și odihni
7. Nevoia de a
respira și a avea o
bună circulație
Difcultate de a
dormi și a se
odihni
manifestată prin
oboseală și
insomnie
Alterarea vocii
datorată
procesului
infecțios
manifestată prin
Pacienta să doarmă
și să se odihnească
corespunzător
Dezobstruarea căilor
respiratorii și
ușurarea respirației
medicului; explic
pacientei importanța
consumului de lichide în
cantități mici și repetate
pentru a se rehidrata și
favoriza fluidificarea
secrețiilor.
Am sigurat orele de somn
necesare vârstei, am creat
un microclimat
satisfăcător somnului prin
aerisirea salonului
aigurând o temperatură și
umiditate corespunzătoare
am aigurat lenjerie de pat
și de corp curată și uscată
Umezirea aerului din
încăpere cu apă
alcoolizată; aigur aport
suficient de lichide pe 24
h; am măsurat și notat în
foaia de observație
Îm a 3-a zi am
administrat Fenobarbital
la indicația medicului
iar pacienta a dormit 6-7
ore: somn superficial; în
cea de-a 4-a zi pacienta
doarme 8 ore
odihnindu-se
corespunzător.
În a 4-a zi respirația este
normală, iar eliminarea
42
obstrucția căilor
respiratorii
frecvența respirațiilor; am
aerisit frecvent în cursul
zilei salonul, ferind
pacienta de curenți de aer,
frig, umezeală.
este ușurată.
43
Evaluarea cazului
Pacienta G.A.I. în vârstă de 23 ani, domiciliată în județul Argeș, a fost internată la
Spitalul Județian Argeș la data de 23.04.2012 pentru următoarele motive:
- febră
- diaree
- tegumente uscate
- inapetență, stare generală alterată
- crampe abdominale
- oboseală
- insomnie
Analizele:
Examen coprobacteriologic
Examen coproparazitologic
Proteine totale: 7,80 mg/dl
TGO = 17,9 UI/I
TGP = 13,2 UI/I
Electroforeza proteinelor serice:
Albubumine: 27,5 %
Alfa 1 – 4,1 %
Alfa 2 – 11 %
Beta-globuline – 38,2%
Gamma-globuline: 25,8%
Botulism determinat de bacilul botulinic și toxina lui, prin ingestia unor alimente care conțin
această toxină, care a apărut după ingestia unor preparate din ciuperci consevate fără
prelucare termică corectă, având următoarele diagnostice de nursing:
- Hipertermie cauzată de procesul infecțios manifestată prin tegumente uscate
- Tulburări hidroelectrolitice, risc de complicații
- Alterarea tegumentelor și mucoaselor datorită procesului infecțios manifestată prin
piele uscată
- Diaree cauzată de o alimentație inadecvată manifestată prin crampe abdominale,
scaune moi, frecvente
- Dificultatea și incapacitatea de a se alimenta și hidrata cauzată de durere; alimentație
insuficientă cantitativ dar și calitativ cauzată de procesul infecțios
44
- Difcultate de a dormi și a se odihni manifestată prin oboseală și insomnie
- Alterarea vocii datorată procesului infecțios manifestată prin obstrucția căilor
respiratorii
Pe perioda spitalizării a urmat un tratament cu:
Paracetamol 1 tb/6 ore;
Ampicilină fl 250 mg/6 ore i.m.
Fenobarbital 1 diviziune / kgc
Ca Gluconic 1 fiolă a 5 ml / zi per os
Vitamina B1, B12 1 fiolă/zi
Algocalmin 1 fiolă i.m.
Vitamina C 200 mg 1 comprimat/zi
I s-au acordat următoarele îngrijiri de nursing:
- Măsurarea și notarea în F.O. temperatura
- Încălzirea pacientului în caz de frison cu pături, și perne cu aer cald
- Schimbarea lenjeriei de pat și corp
- Menținerea igienei tegumentelor
- Umezirea aerului din încăpere cu apă alcoolizată
- Recomandarea repauzului absolut
- Asigurarea poziției șezând sau semișezând pentru a favoriza respirația
- Luarea măsurilor în caz de prevenire a infecțiilor
- Explorarea preferințelor paciente asupra alimentelor permise și interzise
- Servirea pacientului cu alimente ușor de mestecat și înghițit
- Urmărirea și notarea în F.O. frecvența scaunelor la 1-2 zile
- Măsurarea permanentă a funcțiilor vitale și vegetative
- Pregătirea materialelor și intrumentelor necesare efectuării tratamentului
- Recomandarea dietei hidrice în primele 24-48 h
- Măsurarea bilanțului hidric zilnic măsurând ingestia și excreția
După o săptămână de spitalizare se externează cu o stare generală bună cu următoarele
recomandări:
- Să respecte fizic și psihic
- Să continue tratamentul prescris de medic
- Să se prezinte la controale periodice.
45
DIALOG LA EXTERNARE
Data externării: 30.04.2012
Destinația la extarnare: domiciliul său din jud. Argeș
Mijloc de transport: mașina proprie
Situația de acasă: modestă
Capacitatea de a se îngriji: dependență majoră
Recomandări la externare:
- Să evite mâncărurile de la fast-food și alimentele din conserve dar și cele de origine
animală
- Să respecte repausul fizic și psihic
- Să continue tratamentul prescris de medic
S-a discutat cu pacienta despre recomandări: da
S-a discutat cu familia: da
Au fost atinse scopurile propuse: da
46
N1 = persoana independentă (14 p)
N2 = persoană cu dependență moderată (15-28 p)
N3 = persoană cu dependență majoră (29-42 p)
47
Nevoia
fundamentală
Ziua Nivel dependent
total punctaj
Ziua Nivel dependent
total punctaj
Ziua Nivel dependent
N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4
x 18 + 14 + 16 = 48
p
Persoană cu
dependență
majoră
x 16 + 13 + 13 = 42 p
Persoană cu
dependență majoră
x
i mânca x x x
A elimina x x x
ca x x x
x x x
A se îmbrăca și x x x
A menține
temperatura
x x x
De a fi curat, x x x
De a evita
pericolele
x x x
De a comunica x x x
De a acționa
după credințe
x x x
De a fi
preocupat în
x x x
A se recreea x x x
De a învăța x x x
CAZ III
Unitatea sanitara: Spitalul Județian Argeș
Localitate: Pitești
Secția: Boli contagioase copii
Nume: P Prenume: A.A. Nr. F.O. 14853
Salon 11
Data nașterii: 02.11.2001
Ocupația: elevă
Religia: ortodox
Certificat de naștere, Seria NL. Nr. 029703
Data internării 02.05.2012 Data externării 08.05.2012
Domiciliul: Str. Câmpineanu Nr. 37
Medicul care îngrijește: Neculcea Cristina
Motivele internării: febră
diaree
dureri musculare
stare generală alterată
greață
confuzie
oboseală
insomnie
durere de cap
Diagnostic la internare: suspiciunea unei toxiinfecții alimentare
Medicul care îngrijește: Moisescu Tincuța
Diagnostic la extermare: toxiinfecție alimentară stafilococică
Istoricul bolii: debut brusc, cu 1 zi în urmă a prezentând febră ridicată 39 0C, diaree, stare
generală alterată, imposibilitatea alimentării și hidratării.
Antecedente hetero-colaterale:
Mama: vârsta 39 ani Pregătire profesională: universitate Ocupație: asistentă
Sarcini: 2 Nașteri: 2 Avorturi –
Starea sănătății: afirmativ sănătoasă
Tata: vârsta 42 ani Pregătire profesională: universitate Ocupația: mecanic
Starea sănătății: afirmativ sănătos
48
Frați/surori: 1 frate cu vârsta de 5 ani Pregătire profesională: preșcolar
Ocupația:-
Starea sănătății: afirmativ sănătos
Neagă boli infecțioase cum ar fi TBC, SIDA, SIFILIS, etc
Antecedente personale: fiziologice: ambele sarcini au fost normale, la termen, în greutate de
3200 g respectiv 3600 g, cu alimentație naturală la sân, până la 6-7 luni alături de o
alimentație diversificată de la 6 luni, având un scor Apgar 10, vaccinați conform calendarului.
patologice: -
Impresii de la spitalizările anterioare: bune
INFORMAȚII FIZICE
G: 29 I: 1,40
Aspectul și culoare tegumentelor: uscate buzelor: palidelimbii: palidă
Aspectul și culoarea gurii: normală nasului: normal părului: îngrijit
Probleme vizuale: nu prezintă
Probleme auditive: nu prezintă
TRUNCHI
Aspectul și culoarea tegumentelor: uscate
Semne particulare: nu prezintă
Aparatul respirator: torace normal, sonoritate pulmonară normală
R = 19 r/min
Aparatul cardio-vascular: TA: 140/70 mmHg
Aparatul digestiv și glande anexe: limbă umedă, faringe normal, abdomen normal.
Sistemul ganglionar limfatic: normal
Țesut adipos subcutanat: normal
Sistem osteo-articular: integru, mobil
S.N.C: -
ROT: -
MEMBRE:
Aspectul și culoare tegumentelor: uscate
Semne particulare: nu prezintă
Mobilitatea articulațiilor: normală
49
Se ridică singură: da ajutată: nu
Probleme în legătură cu mersul: nu teren plat: da
Scări: nu
Stângaci: nu dreptaci: da
ELEMENTE DE ALIMENTAȚIE
Regim: dietă hidrică în primele 24-48 h
Apetit: scăzut
Alimente preferate: dulciuri
Băuturi preferate: sucurile dulci
Regimul a fost înțeles: da urmat: da
Servește masa singură: da în salon: da în sala de mese: nu
OBICEIURI DE IGIENĂ PERSONALĂ:
Toaleta: da singură: da ajutată: nu
Se spală pe dinți: da se îmbracă: da
Se piaptănă: da se dezbracă: da
OBICEIURI ÎN LEGĂTURĂ CU ELIMINĂRILE
Scaun: da Urină: da
Frecvență: 3-5/zi culoare: galben aurie frecvență: 4-5 mic/zi aspect: clar
Aspect: asemănător cu zeama de orez Cantitate: 1000 ml/24h miros: caracteristic
Miros: acid, putred culoare: galben
Cantitate: mărită
OBIȘNUINȚE PRIVIND ODIHNA
Probleme provind somnul: da Utilizează sedative: nu
Activitate fizică: activă
Modul de petreceere a timpului: atletism, citit
Activitate sexuală: -
COMPORTAMENT
Îi place să fie singură: nu Cu alții: da
Atitudinea persoanei în timpul culegerii de date: cooperantă
Atitudinea familiei față de bolnav: îngrijorare
INFORMAȚII MEDICALE
Grupa sanguină: Rh
Alergii alimentare: nu Animale: păsări de companie
Medicamente: nu Altele: nu
50
Tratament prescris înaintea spitalizării: da
Urmat: da Înțeles: da
Tratament actual: da
Urmat: da Înțeles: da
Diverse: probleme ce se pun la persoana spitalizată
Așteptările sale: este foarte optimistă
Analiza situației:
Manifestări de dependență Diagnostic de nursing
- Tegumente uscate, frisoane = 390C -Hipertermie cauzată de procesul infecțios,
manifestată prin tegumente și mucoase
uscate, frisoane
- Diaree, crampe abdominale -Dezechilibru hidroelectrolitc din cauza unor
greșeli alimentare sau cauze inflamatoare
- Slăbiciune, oboseală -Incapacitatea de a se odihni
- Ingerarea alimentelor nu satisface
nevoile organismului
- Alimentare insuficientă calitativ și cantitativ
- Durere abdominală -Durere abdominală din cauza procesului
inflamator intestinal, manifestată difuz,
uneori sub formă de colici
- Imposibilitatea de a se alimenta și
hidrata
-Dificultatea și incapacitatea de a se alimenta
și hidrata cauză apărută în urma infecției
intestinale
Obiective de atins:
- Menținerea temperaturii corpului în limite fiziologice
- Să prezinte mucoase respiratorii umede și integre
- Să prezinte un apetit normal
- Să fie echilibrat nutrițional
- Combaterea diareei, vărsăturilor
Resurse:
- Ale bolnavului: persoană cu dependență majoră
- Dotarea cu echipamente și instrumente necesare
- Ale familiei: suport fizic și psihic
51
52
Nevoia
fundamentală
Diagnostic de
nursingObiective
Intervenții
Evaluare
Intervenții proprii
Intervenții delegate
Investigații Tratament
1.Nevoia de a
menține T0 în
limite normale
MD frisoane,
tegumente uscate,
T = 390C
Hipertermie
cauzată de
procesul infecțios
manifestată prin
tegumente uscate
Pacienta A.I. trebuie
să își mențină
temperatura
corpului în limite
fiziologice
Am măsurat și notat în
F.O. T0. Febră ridicată
390C. Încălzesc pacienta
în caz de frison cu pături
multe, perne cu aer cald.
Asigur un climat
corespunzător: prin
aerisirea salonului,
temperatură
corespunzătoare (18-
200C) umidtate
corespunzăroare.
Asigur lenjeria de pat și
de corp curată și uscată
pe care le-am schimbat de
câte ori a fost nevoie;
Am servit pacienta cu
ceaiuri îndulcite și
Examen
coprobacteriologi
c
Examen
coproparazitologi
c
Proteine totale:
8,80 mg/dl
TGO = 18,7 UI/I
TGP = 15,2 UI/I
Electroforeza
proteinelor serice:
Albubumine: 29,2
%
Alfa 1 – 4,6 %
Alfa 2 – 10,8 %
Beta-globuline –
Drenajul
colecțiilor
purulente,
îndepărtarea
țesuturilor
necrozate și a
corpurilor
străine
Paracetamol 1
tb/3 ore;
Ampicilină fl
250 mg/6 ore
i.m.
Oxacilină
Nafcilină
Vitamina B1,
B12 1 fiolă/zi
Vitamina C
Pe parcursul spitalizării
febra s-a menținut la
valori ridicate timp de 4
zile:
- în prima zi: dimineața
T = 38,70C, seara T =
390C
- a doua zi: dimineața T
= 38,40C, seara T =
38,80C
- a treia zi: dimineața T
= 37,60C, seara T =
37,40C
- a patra zi: dimineața T
= 37,20C, seara 370C
53
2. Nevoia de a se
odihni
3. Nevoia de a
mânca și bea
4. Nevoia de a
elimina
5. Nevoia de a
evita pericolele
Odihnă
insuficientă,
oboseală,
slăbiciune
Alimentare
insuficientă atât
calitativ cât și
cantitativ
Hidratare
insuficientă,
anxietate
Risc de
complicații
Asigurarea odihnei
suficiente
Alimentare
suficientă
Combaterea diareei
Combaterea
procesului infecțios,
anxietății
vitaminizante pentru a
compensa pierderile apei
din organism.
Creearea unui climat
corespunzător,
psihoterapie
Administrarea de apă,
ceaiuri îndulcite, supe de
legume, sucuri naturale,
compoturi, pentru a
combate deshidratarea
Mobilizarea pacientei
Amplasez pacienta în
salon în funcție de starea,
afecțiunea și
receptivitatea ei;
39,7 %
Gamma-
globuline: 24,7 %
200 mg 1
comprimat/zi
Pacienta nu doarme,
datorită anxietății,
necesită îngrijiri pentru
satifacerea nevoii de a
se odihni
Pacienta este parțial
dependentă în
satisfacerea nevoii de a
mânca și bea
Bolnava parțial
dependentă în
satisfacerea nevoii de a-
și păstra o bună postură
și a se deplasa
În urma tratamentului
administrat, pacienta și-
a revenit într-un timp
54
6. Nevoia de a-și
menține
tegumente integre
și curate
Dificultate în
efectuarea igienei
proprii
Pacienta să prezinte
o stare de igienă
corespunzătoare
urmăresc și apreceiz
corect potențialul
infecțios aplicând măsuri
de izolare a surselor de
infecție; asigur o
temperatură în salon (18-
200C) fără curenți de aer;
îndepărtez sursele cu
miros dezagreabil; asigur
pacientei o poziție
adecvată.
În primele 2 zile efectuez
toaleta pacientei pe
regiuni iar în următoarele
zile de spitalizare ajut
pacienta să își facă
baie/duș; conștientizez
pacienta și familia
acesteia în legătură cu
importanța menținerii
curate a tegumentelor
pentru prevenirea
destul de scurt; a avut o
evoluție bună, și nu a
dezvoltat complicații
Pacienta nu mai are
nevoie de ajutor în
efectuarea toaletei;
prezintă tegumente
curate și integre.
55
7. Nevoia de a
respira și a vea o
bună circulație
Proces infecțios,
obstrucția căilor
respiratorii
superioare
Calmarea dispneii
într-un timp cât mai
scurt și
dezobstruarea căilor
respiratorii
îmbolnăvirilor; am
inspectat zilnic mucoasa
bucală.
Umezesc aerul din
încăpere cu apă
alcoolizată; asigur un
aport suficient de lichide
pe 24 h; măsor și notez în
foaia de observație
frecvența respirațiilor;
învăț pacienta să facă
gimnastică respiratorie;
hidratez pacienta cu
ceaiuri calde de tei.
În prima zi: respirație
incă dificilă
A 2 zi: respirație
favorabilă în poziție
semișezândă
A 3 a zi: respirația este
normală, iar eliminarea
ușurată.
56
Evaluarea cazului
Pacienta P.A.A. în vârstă de 11 ani, domiciliată în județul Argeș, a fost internată la
Spitalul Județian Argeș la data de 02.05.2012 pentru următoarele motive:
- febră
- diaree
- dureri musculare
- stare generală alterată
- greață
- confuzie
- oboseală
- insomnie
- durere de cap
Analizele:
Examen coprobacteriologic
Examen coproparazitologic
Proteine totale: 8,80 mg/dl
TGO = 18,7 UI/I
TGP = 15,2 UI/I
Electroforeza proteinelor serice:
Albubumine: 29,2 %
Alfa 1 – 4,6 %
Alfa 2 – 10,8 %
Beta-globuline – 39,7 %
Gamma-globuline: 24,7 %
Toxiinfecția alimentară stafilococică are următoarele diagnostice de nursing:
- Hipertermie cauzată de procesul infecțios manifestată prin tegumente uscate
- Odihnă insuficientă, oboseală, slăbiciune
- Alimentare insuficientă atât calitativ cât și cantitativ
- Hidratare insuficientă, anxietate
- Risc de complicații
- Dificultate în efectuarea igienei proprii
- Proces infecțios, obstrucția căilor respiratorii superioare
Pe perioda spitalizării a urmat un tratament cu:
- Drenajul colecțiilor purulente, îndepărtarea țesuturilor necrozate și a corpurilor străine
- Paracetamol 1 tb/3 ore;
- Ampicilină fl 250 mg/6 ore i.m.
- Oxacilină
- Nafcilină
- Vitamina B1, B12 1 fiolă/zi
- Vitamina C 200 mg 1 comprimat/zi
I s-au acordat următoarele îngrijiri de nursing:
- Măsurarea și notarea în F.O. temperatura
- Încălzirea pacientului în caz de frison cu pături, și perne cu aer cald
- Schimbarea lenjeriei de pat și corp
- Menținerea igienei tegumentelor
- Umezirea aerului din încăpere cu apă alcoolizată
- Recomandarea repauzului absolut
- Asigurarea poziției șezând sau semișezând pentru a favoriza respirația
- Luarea măsurilor în caz de prevenire a infecțiilor
- Explorarea preferințelor paciente asupra alimentelor permise și interzise
- Servirea pacientului cu alimente ușor de mestecat și înghițit
- Urmărirea și notarea în F.O. frecvența scaunelor la 1-2 zile
- Măsurarea permanentă a funcțiilor vitale și vegetative
- Pregătirea materialelor și intrumentelor necesare efectuării tratamentului
- Recomandarea dietei hidrice în primele 24-48 h
- Măsurarea bilanțului hidric zilnic măsurând ingestia și excreția
După o săptămână de spitalizare se externează cu o stare generală bună cu următoarele
recomandări:
- Să respecte fizic și psihic
- Să continue tratamentul prescris de medic
58
- Să se prezinte la controale periodice.
DIALOG LA EXTERNARE
Data externării: 08.05.2012
Destinația la extarnare: domiciliul său din jud. Argeș
Mijloc de transport: mașina familiei
Situația de acasă: modestă
Capacitatea de a se îngriji: dependență majoră
Recomandări la externare:
- Să evite mâncărurile de la fast-food, cofetării, deserturile pe bază de lactate, mâncărurile
pe bază de carne
- Să respecte repausul fizic și psihic
- Să continue tratamentul prescris de medic
S-a discutat cu pacienta despre recomandări: da
S-a discutat cu familia: da
Au fost atinse scopurile propuse: da
59
N1 = persoana independentă (14 p)
N2 = persoană cu dependență moderată (15-28 p)
N3 = persoană cu dependență majoră (29-42 p)
60
Nevoia
fundamentală
Ziua Nivel dependent
total punctaj
Ziua Nivel dependent
total punctaj
Ziua Nivel dependent
total punctaj
N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4
A respira x 21 + 16 + 13 = 50
p
Persoană cu
dependență
majoră
x 19 + 13 + 12 = 45 p
Persoană cu
dependență majoră
x 25 + 11 = 36 p
Persoană cu i mânca x x x
A elimina x x x
A se mișca x x x
A dormi x x x
A se îmbrăca și
dezbrăca
x x x
A menține
temperatura
normală
x x x
De a fi curat, x x x
De a evita
pericolele
x x x
De a comunica x x x
De a acționa
după credințe
x x x
De a fi
preocupat în
vederea
realizării
x x x
A se recreea x x x
De a învăța x x x
61
BIBLIOGRAFIE
1. Bazele teoretice și practice ale îngrijirii omului sănătos și bolnav. Nursing - București,
editura Universul, 2000, pag. 145, 201-205.
2. Adopted Children From the Former Soviet Union: An Uncommon Problem With
Unusual, Clinical and Biochemical Features. Pediatrics, 2000, pag. 121, 124-127
3. Gabriela Negrișanu: Tratat de nutriție, Ed. Brumar ,Timișoara, 2005, pag. 231-236
4. ENE L., MINEA L.: Evaluări epidemiologice şi de laborator privind prezenţa Listeriei
monoytogenes la animale, unele produse alimentare şi relaţia cu infecţia umană (2002-
2004)”, a XXXIII a Sesiune Ştiinţifică Anuală a ISP Iaşi, 2006, pag. 67-72
5. Alexandrina Oșan: Biochimie descriptivă, Tg. Mures, University Press, 2012, pag. 12, 78,
102, 105
6. Brânzaniuc Klara: Anatomie și fiziologie, Ed. University Press, Tg. Mureș, 2012, pag. 34-
39
7. Bățagă Simona:, Patologia tubului digestiv, Ed. University Press, Tg. Mureș, 2012, pag.
10-15
8. V. Navarotnam , R.J. Harrison: Progress in anatomy, Thi Anatomical Society of Great
Britain and Ireland, Cambrifge University Press, 2012, Australia, pag 16-21
9. Carol Mozes - Tehnica îngrijirii bolnavului (Cartea asistentului medical) - București,
editura Medicală, 2003, pag. 330-345
10. L. Kathleen Mahan, Sylvia Escott-Stump, Janice L. Raymond: Krause's Food &
Nutrition Therapy, International Edition, 13e ISBN: 978-0-8089-2378, 2012, pag. 908-
915
11. Borundel C.: Manulal de medicină internă pentru cadre medii, Editura BIC ALL
Bucuresti 2002, 216-220
12. Bulihesu I.: Tratat de hepatogastroenterologie, Editura Medicală AMALTEA București
2003, pag. 789-801
13. Domnișoru D. L.: Compendiu de medicină internă, Editura Științifică București, 2008,
pag 145-178.
62