curierul satmarului martie 2014

Publicație a Consiliului Județean Satu Mare • Nr. 15. • Martie 2014 • Apare lunar

Concurs de vinuri nobile la Beltiug

Sâmbătă, 15 martie 2014 în localitatea Beltiug s-a desfăşurat o nouă ediţie a concursului de vinuri locale

Pag. 2

Consiliul Judeţean Satu Mare: Ospitalitatea sătmăreană prezentată peste graniţe

Cooperare transfrontalieră cu județele învecinate

Pag. 4

Publicație a Consiliului Județean Satu MareNr. 15. • Martie 2014 • Apare lunar

P-ţa 25 Octombrie nr.1, cod 440026, Satu Maree-mail: [email protected], www.cjsm.ro

Judeţul Satu Mare a participat la Târgul de Turism al României de la Bucureşti

În cadrul Campaniei de plantare de puieți pentru primăvara anului 2014, inițiată de Agenția pentru Protecția Mediului Satu Mare în parteneriat cu Consiliul Județean Satu Mare, Direcția Silvică Satu Mare, în data de 17.03.2014, s-a desfășurat, în localitatea Oar, în curtea Casei de tip familial „Ștefania” acțiunea de plantare a 26 puieți meste-ceni și amenajarea a 16 butuci din lemn prin care s-a realizat o primă oază de verdeață și liniște pentru copiii din Oar.

Acțiunea de plantare a fost deschi-să de doamna Elisabeta Bekessy – di-rector executiv APM Satu Mare care a prezentat scopul acțiunii de plantare și importanța evenimentului ecologic ”Luna Pădurii”. Înainte de a trece efec-tiv la acțiunea de plantare la care au participat alături de reprezentanții APM

Satu Mare, ai Primăriei Vetiș, ai Consi-liului Județean Satu Mare și cei 11 co-pii și cadrele de la Casa de tip familial „Ștefania” reprezentantul Direcției Sil-vice i-a informat pe copii cum se poate realiza o plantare de calitate și durabilă, precum și modalitatea de îngrijire a co-pacilor și a spațiilor verzi.

Copiii centrului familial au fost entuziasmați de acțiune, fiecare do-rind să planteze cât mai mulți copăcei pe care ulterior să-i îngrijească. În cea de a doua parte a acțiunii, s-a amenajat cu cei 16 butuci din lemn o mică sală în aer liber unde copii vor putea desfășura acțiuni instructiv educative în mediu natural și vor cunoaște beneficiile unui mediu curat. Pentru efortul depus, fie-care copil a primit fructe din partea or-ganiztorilor.

Satu Mare, 12.03.2014 - Judeţul Satu Mare a participat la Târgul de Turism al României de la Bucureşti ce s-a desfăşurat în perioada 13-16 martie 2014 la Romexpo Bucureşti.

O oază de verdeaţă pentru copii de la casa de tip familial „Ştefania”

Plantare de copaci la Casa de Tip Familial Ştefania

• e-mail: [email protected] • www.cjsm.ro • • e-mail: [email protected] • www.cjsm.ro •

2 Martie 2014

Ambasadorul Republicii Ungare în România în vizită la Satu Mare

Concurs de vinuri nobile la Beltiug

Evreii contribuie la multiculturalitatea sătmăreană

Ambasadorul Republicii Ungare în Româ-nia, Zákonyi Botond, a efectuat în data de 6 martie o vizită la Satu Mare, fiind primit de prefectul, Eugeniu Avram, de președintele Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef și de primarul municipiului Satu Mare, Dorel Coica. Excelența Sa a fost însoțit de secreta-rul general al ambasadei, dl. András Pál.

În cadrul întrevederii cu președintele Con-siliului Județean Satu Mare, s-au discutat mai multe teme de interes bilateral, subli-niindu-se bunele relații pe care județul Satu Mare le-a avut de-a lungul anilor cu repre-zentanții diplomatici ai Ungariei în România precum și cu județul Szabolcs-Szatmár-Be-reg, și mai multe orașe din Ungaria. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre posibilitățile de

colaborare pe plan economic, cultural. Te-mele importante prezentate de Președin-tele Consiliului Județean au fost proiectele transfrontaliere, infrastructura, sănătatea, cultura și turismul.

Adrian Ștef a subliniat valoarea pe care o reprezintă moștenirea multiculturală a jude-țului și importanța contribuției comunității maghiare și a celorlalte minorități la istoria și cultura sătmăreană. Președintele a pre-zentat câteva din proiectele județului care speră să se bucure susținere din partea am-basadorului.

Excelența Sa dl. Zákonyi Botond s-a aflat la prima vizită în județul Satu Mare după de la preluarea misiunii diplomatice de la Bu-curești, în luna ianuarie a acestui an.

Sâmbătă, 15 martie 2014 în localita-tea Beltiug s-a desfășurat o nouă edi-ție a concursului de vinuri locale. Eve-nimentul a fost organizat de Asociația Podgorenilor Sfântul Orban din Bel-tiug, Primăria și Consiliul Local Bel-tiug și Consiliul Județean Satu Mare. În competiție au fost înscrise atât vi-nuri albe, cât și roșii de o calitate care a făcut foarte grea misiunea comisiei de jurizare.

Prezent la eveniment, președintele Consiliului Județean Satu Mare, Adri-an Ștef a vorbit despre zona turistică cu un potențial extraordinar de dez-voltare. Deasemnea și-a exprimat dez-amăgirea faptului că „viile sătmărene nu sunt cunoscute publicului larg ca și zona viticolă a județului Satu Mare, lucru care se va schimba printr-o ac-țiune comună a membrilor unei asoci-ații de profil și promovarea vinurilor prin intermediul acesteia. Un alt de-mers care este prioritar pentru jude-țul Satu Mare este înființarea „Casei

Vinului Sătmărean”, locul în care fie-care producător își va putea promova și vinde vinul.Bem vin sătmărean, nu din patriotism local, ci pentru că este foarte bun și vreau să vă felicit încă o dată pentru munca pe care o depu-neți.”

Un alt subiect abordat a fost Festi-valul Vinului, ediția a II-a ce va avea loc în comuna Beltiug în luna august în organizarea Primăriei și Consiliului Local Beltiug, a Județului Satu Mare și Consiliului Județean Satu Mare, Aso-ciației Podgorenilor Sfântul Orban.

Viticultura din zona Beltiugului se bucură de un trecut multisecular, așa cum o atestă izvoarele scrise, există însă perioade nedocumentate, isto-ria începând conform unei legende pierdute în negura timpului în anul 1085. Pornind pe firul celor povesti-te de cei din vechime, în timpul unei bătălii crâncene a regelui Ladislau I al Ungariei cu pecenegii, acesta și-a tras sufletul la marginea așezării de

acum, unde soldații i-au adus dovleac umplut cu vin regelui ostenit, care i-a întrebat în glumă ce fel de dovleac e, și de aici își are originea numele Bel-tiug (în limba maghiară Béltek – „bél” = interior, conținut, „tek” – variantă a lui „tök” = dovleac). În 1723 conte-le Károlyi Sándor cumpără întregul domeniu de la familia Prépostváry.

În aceasta perioadă județul Satu Mare este amintit ca reședință a lui Bacchus, într-atât de mult înflorise viticultura și enologia. În 1730, la sfatul contelui, Beltiugul a fost colonizat cu svabi din Oberschwaben(Germania), unde li se dau terenuri viticole pentru care nu au trebuit să plătească dijmă timp de 2 ani.

În data de 06,03,2014 la Muzeul Județean Satu Mare a avut loc prezentarea unui pro-gram de anvergură privind o valorificare multiculturală și plurivalorică, pluralism axiologic, a fundamentelor civilizatorii evreiești. Muzeul Județean Satu Mare în colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tra-diționale reprezentat prin Felician Pop, sprijinit de Consiliul Județean Satu Mare Adrian Ștef, președinte. Scopul evenimen-tului a fost evaluarea însemnătății culturale a bibliotecii ,,Stauer” (antropologie, medici-nă, psihologie, teorie socială (istorie, istoria artei, istoria literaturii ) – Kereskenyi; In-terculturalitate – Cservenyak, Riedl; Tema-tizarea aspectelor speciale (Bălu, Ciubotă, Czira, Danku, Rist, Veres Istvan)

Județul Satu Mare este un județ deose-bit și datorită multiculturalității etniilor pe care le întâlnim pe teritoriul său: români, maghiari, șvabi și din păcate din ce în ce mai puțini evrei.

Evreii au conviețuit în bună înțelegere alături de români și alte naționalități în spa-țiul geografic sătmărean. Evreii sătmăreni au constituit pâna la Holocaust una din cele mai mari comunități mozaice din spațiul intracarpatic. Satu Mare, pe vremea aceea, reprezenta spațiul fostului comitat austro-ungar, care se întindea până la Mátészalka

și Csenger Ungaria, la vest și Gutâi la est, cuprinzând așadar și Baia Mare, Șomcuta, Seini. Comerțul în perioada antebelică era reprezentat cel mai bine de evrei. Evreii au contribui și la dezvoltarea industrială, la ri-dicarea economică a județului în general. În profesiile intelectuale, evreii au fost în pri-mele rânduri, majoritatea medicilor, avoca-ților, inginerilor erau evrei.

Din Satu Mare au plecat șase trenuri în-cărcate cu câte 3.300 persoane spre Aus-chwitz în zilele de 19,22,26,29,30 mai re-spectiv 1 iunie cu un număr total de 18.863 de deportați. Cele șase trenuri au plecat pe drumul fără de întoarcere ce s-a oprit în la-gărele morții de la Birkenau și Auschwitz. Pagini negre în istoria omenirii și a jude-țului nostru. Astăzi evreii sătmăreni supra-vietuițori vitregiei vremurilor, trăiesc într-o redusă numeric dar foarte activă comunita-te avându-l ca președinte pe juristul Decsei Nicolae. Istoria lor veche și zbuciumată, prezența lor de odinioară poate fi regăsită în zidurile sinagogii de pe strada

Decebal și ale caselor în care trăiau cele mai cunoscute familii de evrei din județ.

Județul astăzi a rămas cu o moștenire deosebit de prețioasă pe care trebuie să o arătăm lumii întregi și să ne mândrim cu oamenii din aceste locuri, cu peisajele deo-sebite, obiceiurile și tradițiile unice în lume. Simpozion organizat de evreii din Satu Mare

Oficialităţiile alături de câştigătorii concursului de vinuri nobile

Ambasadorul Republicii Ungare alături de Preşedintele CJSM

3Martie 2014


Judeţul Satu Mare a participat la Târgul de Turism al României de la Bucureşti

În data de 7.03.2014 au avut loc două evenimente în cadrul cărora au fost sărbătorite, în avans, doamnele și domnișoarele cu ocazia zilei de 8 Martie, Președintele Consiliului Ju-dețean Satu Mare, Adrian Ștef îm-preună cu vicepreședintele Mircea Govor și prefectul Eugeniu Avram, au împărțit garoafe doamnelor de la Spitalul Județean Satu Mare și cole-gelor din Palatul Administrativ.

„Cele mai frumoase și importan-te ființe de pe pământ sunt sărbă-torite în fiecare an de 8 MARTIE. Mame, soții, iubite, surori, colege, profesoare sau soacre, pentru toate doamnele minunate din viața noas-tră, în acestă zi specială, avem un gând frumos de transmis. ”, a decla-rat Adrian Ștef.

Oficialităţiile au oferit flori doamnelor cu ocazia zilei de 8 Martie

Oficialităţiile oferind flori şi felicitări doamnelor

Vizitatori interesaţi de atracţiile turistice sătmărene

Oficialităţiile oferind flori şi felicitări doamnelor

Standul Consiliului Judeţean Satu Mare

În perioada 13 – 16 martie 2014 la ROM-EXPO București s-a desfășurat Târgul de Turism al României, ediția de primăvară. Această expoziție reunește elita firmelor

de profil atât din țară cât și din întreaga lume. Ediția din primăvară a anului tre-cut, a găzduit un număr de 275 de compa-nii din domeniul turistic, fiind vizitată de

peste 30.000 de vizitatori. Ediția de primăvară are ca prin-

cipal scop promovarea ofertelor turistice destinate sezonului de primăvară-vară.

Județul Satu Mare va participa cu un stand de 8 metri pătrați, decorat în stil tradițional. Vor fi promovate cele mai importante obiective din județul nostru. Pe perioada expoziției vor fi prezen-tate destinații, precum și obiceiuri și tradiții culinare, se vor face de-gustări de mâncare tradițională, vinuri și țuică.

Simultan cu Târgul de Tu-rism, va avea loc Congresul Internațional al Tradițiilor Culi-nare, în București la Hotel Pull-man. În cadrul Congresului vor fi prezentate cele mai reprezenta-

tive tradiții și preparate culinare din cele 9 regiuni istorice ale Ro-mâniei. Vor fi prezenți asociații de bucătari, formatori de opinie în ceea ce privește gastronomia, din aproximativ 50 de țări.

La încheierea Congresului, în data de 16 martie, la Hotel Pull-man, se va organiza o expoziție culinară cu degustare, la care județul Satu Mare va expune și oferi produse culinare specifice zonei.

Participarea la târgurile de tu-rism pentru promovarea județului Satu Mare face parte din strategia de dezvoltare turistică a județului, implementată și finanțată de Con-siliul Județean.

Gustări tradiționale


4 Martie 2014

Consiliul Judeţean Satu Mare: Ospitali-tatea sătmăreană prezentată peste graniţe

Proiectele transfrontaliere sunt un domeniu foarte impor-tant pentru Consiliul Județean Satu Mare. Implementarea acestor proiecte cu țările înve-cinate este foarte benefică ju-dețului Satu Mare și face parte din strategia de dezvoltare lo-cală a Consiliului Județean.

În anul 2013 s-au finalizat cinci proiecte transfrontaliere: „Gastro-Tur – Tur gastronomic în județele Szabolcs-Szatmár-Bereg (HU) și Satu Mare (RO)”, „Circuitul bisericilor medi-evale din județele Szabolcs-Szatmár-Bereg și Satu Mare”, „Poarta de est – dezvoltarea infrastructurii de transport ru-tier între localitățile Garbolc și Bercu, cod HURO/ 0802/ 033”, „Soluții pentru utilizarea in-frastructurii prin punctul de trecere a frontierei Csenger-sima – Petea, după intrarea României în spațiul Schengen, cod HURO/ 1001/ 051” și pro-iectul „Mijloace de poziționare economică pentru atragerea investițiilor în județele Sza-bolcs-Szatmár-Bereg și Satu Mare, cod HURO/ 1001/ 0181”.

Gastro-Tur – Tur gastro-nomic în județele Szabolcs-Szatmár-Bereg (HU) și Satu Mare (RO)

Proiectul a fost finanțat prin „Programul de Coopera-re Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013” și a fost depus în anul 2010. Durata de implementare a proiectului a fost de 15 luni, principalul par-tener fiind Consiliul Județean Satu Mare.

Obiectivele proiectului sunt promovarea turistică a județe-lor Szabolcs-Szatmár-Bereg și Satu Mare, prin identificarea valorilor gastronomice, for-marea a cel puțin cinci rute gastronomice, aplicarea meto-delor de marketing corespun-zătoare, precum și organiza-rea unor evenimente specifice (festivaluri gastronomice). În cadrul proiectului s-a organi-zat un festival gastronomic cu denumirea „Festivalul Mămă-ligii”, al cărui loc de desfășu-rare a fost județul Satu Mare, respectiv comuna Turț.

Obiectivele organizării aces-tui festival gastronomic au fost: creșterea numărului tu-riștilor care vizitează județul Satu Mare prin oferirea de alternative în petrecerea tim-pului liber, de cunoaștere a tradițiilor și culturii românești din județul Satu Mare, prin interacționarea directă cu po-pulația locului în cadrul unui eveniment multietnic și multi-cultural. Valoarea proiectului a fost de 36.510 Euro.

Circuitul bisericilor medi-evale din județele Szabolcs-Szatmár-Bereg și Satu Mare

Proiectul a fost finanțat prin „Programul de Coopera-re Transfrontalieră Ungaria – România 2007 – 2013” și a fost depus în anul 2009.

Durata de implementare a proiectului fiind de 17 luni iar partenerul principal este Con-siliul Județean Satu Mare.

Proiectul a fost inițiat de Au-toguvernarea Județului Szabo-lcs-Szatmár-Bereg (Ungaria) în parteneriat cu Consiliul Jude-țean Satu Mare și vizează ac-tivități de cercetare științifică, de editare a unui volum valo-ros despre 70 de biserici medi-evale din cele două județe, pre-cum și activități de promovare turistică comună a acestora.

Cele 10 biserici medievale promovate prin intermediul proiectului sunt: biserica re-formată din Vetiș, biserica romano-catolică din Căpleni, Mănăstirea Ortodoxă Sf. Pe-tru și Pavel din Bixad, biserica reformată din Tășnad, biserica de lemn din Lechința, biserica de lemn din Corund, biserica reformată din Acâș, biserica romano-catolică Sf. Ladislau,

biserica reformată Agriș și biserica reformată Livada. În cadrul proiectului au fost rea-lizate câte 1000 de broșuri pen-tru fiecare biserică, 10 panouri informative, 500 de volume de studii și câte o carte de oaspeți. Valoarea proiectului fiind de 17.516 Euro.

Poarta de est – dezvoltarea infrastructurii de transport ru-tier între localitățile Garbolc și Bercu, cod HURO/ 0802/ 033

Proiectul a fost finanțat prin „Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – Ro-mânia 2007 – 2013, Axa priori-tară 1 – Îmbunătățirea condi-țiilor cheie pentru dezvoltarea durabilă comună a zonei de cooperare, Domeniul Major de Intervenție 1.1 – Îmbunătăți-rea facilităților de transport transfrontalier.”

Contractul de finanțare al proiectului a fost semnat între Agenția Națională de Dezvoltare și Autoguverna-rea Localității Garbolc, Nr. HURO/0802/033 – AF, semnat în 09.08.2011.

Durata contractului de fi-

nanțare a fost între 01.07.2011 și 15.11.2013, principalul par-tener fiind Consiliul Județean Satu Mare.

Obiectivele proiectului fiind îmbunătățirea infrastructurii și a condițiilor de acces în zona de graniță a județelor Satu Mare și Szabolcs-Szatmár-Be-reg și îmbunătățirea cooperării dintre localitățile din zona de graniță. Proiectul presupune reabilitarea unei secțiuni de drum de 2,37 km din care 0,6 km aflându-se pe partea româ-nă. Secțiunea de drum va face legătura între localitatea Ber-cu (RO) și localitatea Garbolc (HU).

Valoarea totală a proiectului a fost de 1.269.285 Euro din care 278.615 Euro au fost fi-nanțați de partea română.

Soluții pentru utilizarea in-frastructurii prin punctul de trecere a frontierei Csenger-sima – Petea, după intrarea României în spațiul Schengen, cod HURO/ 1001/ 051

Proiectul a fost finanțat prin „Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – Ro-

mânia 2007 – 2013, Axa priori-tară 2 – Întărirea coeziunii so-ciale și economice în zona de frontieră, Domeniul Major de Intervenție 2.2 – Promovarea cooperării în domeniul C+D și inovării, Acțiunea 2.2.4. Elaborarea de Studii de Feza-bilitate.” Contractul de finan-țare a fost semnat cu Agenția Națională de Dezvoltare, Nr. HURO/1001/051 din 01.09.2012

Durata contractului de fi-nanțare a contractului fiind: 01.09.2012 – 30.09.2013

Principalul partener fiind Agenția de Dezvoltare Terito-rială și Gestionarea Mediului din județul Szabolcs – Szatmár – Bereg, Societate cu Răspun-dere Limitată non – profit.

Obiectivul proiectului este dezvoltarea capacității econo-mice și ocupării forței de mun-că din zona Petea – Csengersi-ma, prin utilizarea adecvată a infrastructurii transfrontaliere din zona de graniță. Valoa-re totală a proiectului este de 49.400 Euro din care partea ro-mână a alocat 23.600 Euro.

Mijloace de poziționare eco-nomică pentru atragerea in-vestițiilor în județele Szabolcs-Szatmár-Bereg și Satu Mare, cod HURO/ 1001/ 0181.

Finanțarea proiectului s-a făcut prin „Programul de Co-operare Transfrontalieră Un-garia – România 2007 – 2013, Axa prioritară 2 – Întărirea coeziunii sociale și economice în zona de frontieră, Dome-niul Major de Intervenție 2.1 – Sprijinirea cooperării trans-frontaliere în domeniul aface-rilor, Acțiunea 2.1.2.Coopera-rea în domeniul afacerilor”.

Contractul de finanțare semnat cu Agenția Naționa-lă de Dezvoltare, autoritatea de Management a Progra-mului de Cooperare Trans-frontalieră România, Nr. HURO/1001/0181/2.1.2 semnat în 25.04.2012. Durata contrac-tului de finanțare: 01.03.2012 – 28.03.2013, iar principalul partener al proiectului a fost Consiliul Județean Satu Mare

Obiectivul general al proiec-tului este îmbunătățirea com-petitivității economice a jude-țelor Szabolcs-Szatmár-Bereg și Satu Mare, iar obiectivele specifice sunt: definirea unor programe comune în scopul fa-cilitării dezvoltării economice a regiunii; îmbunătățirea me-diului de afaceri din Szabolcs-Szatmár-Bereg și Satu Mare; îmbunătățirea imaginii jude-țelor Szabolcs-Szatmár-Bereg și Satu Mare din punct de ve-dere economic. Valoare totală a proiectului a fost 96.550 Euro din care 34.100 Euro au fost suportați de partea română.



5Martie 2014


1. Domnule Corodan, sunteţi unul dintre veteranii adminis-traţiei publice sătmărene. Care credeţi că este succesul continu-ităţii în funcţia de primar?

Răspuns: Veteran este prea mult spus, întrucât sunt numai la al trei-lea mandat și cel mai probabil ul-timul. Este adevărat că (fără să fiu arogant) am fost invitat să candi-dez la acestă funcție de demnitate publică din 1992 dar am refuzat, nefiind activ politic și având reți-neri față de un sistem administra-tiv de sorginte comunistă. Sincer mi-a fost jenă. Ulterior simțind pe-ricolul dezvoltării unei puteri dic-tatoriale am încercat să mă opun acesteia măcar în satul meu natal. Am canditat la alegerile locale din anul 2004 pe postul de primar fă-când o singură promisiune: să-mi pun capacitatea de muncă cu buna credință în interesul comunității.

2. Cât s-a schimbat comuna Vama, de când sunteţi dum-neavoastră primar ?

Răspuns: În primul mandat am avut în vedere formarea și perfec-ționarea personalului, dotarea cu tehnică electronică a fiecărui loc de muncă, întocmirea și aplicarea unei strategii de dezvoltare a loca-lității pentru perioada 2006 – 2013. Am reușit să întocmim cateva Stu-dii de Fezabilitate și am finalizat primul proiect pe fonduri europe-ne nerambursabile prin Moderni-zarea unui Drum forestier de 5,5 km cu un strat asfaltic de acoperi-re în Zona Puturoasa. În mandatul 2008-2012 a fost completat porto-foliul de proiecte, conform Strate-giei de Dezvoltare, cu un număr de 20 Studii ți Proiecte Tehnice ți im-plicând tot personalul de execuție al primăriei Vama am finalizat și sunt în curs de finalizare următoa-rele obiective :

- Alimetare cu apă a comunei Vama județul Satu Mare;

- Alimentarea cu gaze naturale a comunei Vama;

- Modernizare școli în comuna Vama;

- Modernizare Dispensar Me-dical Uman;

- Modernizare primăria comu-nei Vama

- Înființare Cabinet Stomatolo-gic;

- Înființare Famacie;- Construirea a 4 poduri de be-

ton pe râul Talna Mică;- Regularizarea albiei râurilor

și protecția malurilor;- Lucrări de protecție a terasa-

mentelor pentru priza de captare apă;

- Înființarea unui parc destinat Monumentului Erolilor;

- Construirea Bazei Sportive Multifuncționale model Tip II;

- Extinderi rețele electrice de 20Kv și de joasă tensiune;

- Asfaltarea a 3,5 km străzi;- Modenizare străzi 6,3 km;- Construire Gradiniță 120 co-

pii;- Modernizare Cămin Cultural;- Construire Centru de Infor-

mare și Marketing Turistic;- Plantații de puieți arbori fo-

restieri pe 6,0 ha;- Înființarea site-ului comunei

Vama: www.vama-sam.ro;

3. Care credeţi că sunt puncte-le de interes turistic, etnografic şi cultural ale comunei dum-neavoastră?

Răspuns: Comuna Vama intră în clasificarea localităților din Ro-mânia ca localitate de munte cu un pitoresc deosebit natural și so-cial uman, aflându-se geografic în nord–estul județului Satu Mare în limite de altitudine de la 175 m la peste 1000 m, predominând pădu-rile de specii foioase dar existând și rășinoase, multe izvoare (unele cu conținut mineral mai ales sulfu-roase) pârâie formând două rauri Talna Mică și Talna Mare .

Fauna este diversă existând urși, lupi, râsi, viezure, vulpi, iepuri de câmp și de munte, fazani, corbi, ac-vile de munte și de câmpie, pasari călătoare și altele. În zona caselor de vacanță sunt construite 25 de cabane cu specific de munte res-pectandu-se spațiul vital destinde-rii adică cel puțin 100 m între așe-zări și cu acces la sosire pe drum modernizat și deschidere pentru drumeții pe cărări de munte cu trasee marcate. Câteva gospodă-rii montane au bazine piscicole. Vama este cea mai „cosmopolită” localitate a Ţării Oașului ținând cont ca originile oamenilor sunt din: Ţara Maramureșului, Ţara Lăpușului, Ţara Codrului și chiar Ţara Moților aceștia din urmă purtând numele de Crișan veniți în localitate prin transhumanță.

Bineînțeles vamenii nu uită să fie și oșeni dobândind ritmul tropoti-tului specific Ţării Oașului. Vama are la cei 3680 de locuitori șase biserici și lăcașe de cult cu o tradi-ție de respect deosebit între culte. Biserica Ortodoxă are peste 2000 de credincioși iar edificiul este mo-nument istoric pictat în stil neobi-zantin de o frumusețe și armonie arhitecturală deosebite, iar preoții au avut și au mult har și slujire îndelungată. Elementul cel mai re-prezentativ al tradiâiei colindului crețtin cu titlu de unicat este „Peș-tera” care celebrează cu emoâie ți mare bucurie momentul națterrii Domnului Iisus Hristos, sceneta fiind interpretatî de fete costumate în alb cu pîrul lung despletit și co-ronițe. Avem în comună un ultim descendent al familiilor de olari care pîstreazî tradinâia acestui mețtesug în deplină originalitate a ceramicii de Vama. Merită să fie vizitat.

Momentele de voioșie sunt im-pregnate de cântecul și dansul ar-delenesc.

4. Care credeţi că este până acum cel mai important proiect al carierei dumneavoastră ad-ministrative?

Răspuns: După ce în primele luni ale primului mandat am în-țeles mai bine rostul primarului în ierarhia administrativă și am cunoscut palierul deosebit de ge-neros de activitate mi-am făcut un scop din a crește capacitatea administrativă în primul rând prin înzestrarea cu personal calificat, competent ți dedicat muncii în fo-losul comunității, țintind creșterea prestigiului localității a mândriei de a fi în slujba acestei comunități cu demnitate și bună credință, res-pect față de oameni și natură. De-viza noastră este: Lege în dreptul natural, Flexibilitate în gândire și

acțiune și parafrazând un pictor oltean din Ţara Oașului „Iubește-ți aproapele dacă acesta nu este dia-vol”. Ne place Petre Ţuțea.

5. Ce credeţi că ar trebui schimbat în Legea administra-ţiei publice locale?

Răspuns: N-am căderea și nici competența să mă erijez în critic și cu atât mai puțin în factor de legi. Mi-ar place însă ca în legea administrației publice locale pe lângă funcția de reglementare și relaționare la nivelul administra-ției locale să prevaleze funcția de servitor al comunității și mai puțin de servitor al reprezentanților sta-tului. Descentralizarea ar rezolva mai bine acest aspect și ar permite apropierea și adapatarea activității demnitarului la specificul comu-nității și nevoilor sale față de care trebuie să fie răspunzător.

6. Pe ce loc credeţi că se află Vama ca pondere între comune-le din judeţul nostru?

Răspuns: Locuitorii comunei Vama sunt aproximativ 1% din po-pulația județului Satu Mare fiind o comună de mărime medie. Având în vedere faptul că este formată dintr-o singură localitate (nu are sate aparținătoare) amplasată în imediata vecinatate a orașului Ne-grești Oaș pe drumul național DN 19 cu un indice demographic pozi-tiv și o infrastructură apropiată de cea urbană, cu o strategie de dez-voltare echilibrată este suficient de atractivă și având un cost al vieții relativ scăzut pentru confortul oferit, are toate premizele ascen-siunii spre fruntea clasamentului comunelor din județul Satu Mare. Este o apreciere personal, sigur cu o doza de subiectivism rezultat și din dorința legitimă de ardere ra-pidă a etapelor de dezvoltare. Su-portul financiar poate fi asigurat deocamdată numai prin finanțări europene nerambursabile sau cu cofinanțări modeste pe care și le poate permite bugetul local din ve-nituri proprii și din sumele repar-tizate pentru echlibrarea bugetelor locale din fonduri guvernamentale și bughetul Consiliului Județean. Puținătatea fondurilor proprii va fi compensate prin eficientizarea consumului de energie prin im-plementare unor proiecte pentru energie ieftină și consum redus.

De asmeena dezvoltarea eco-nomică va constitui o sursă supli-mentară de finanțare a dezvoltării. Constatăm că politica în domeniul investițiilor private este atractivă pentru investitorii serioși. Este de menționat faptul că ultima firmă care a fost pusă în funcțiune și-a protejat produsul la OSIM. Pro-ducția se realizează pe linii com-plect automatizate și la precizie înaltă, oferind totuși peste 10 lo-

curi de muncă de înaltă calificare.

7. În tinereţe v-aţi gândit vre-odată că veţi ajunge primar în comuna Vama?

Răspuns: În 15 decembrie 1989, în momentul declanșării revoltei de la Timișoara împlineam 40 de ani după o perioadă de activitate tehnică fiind de profesie inginer. După încă 15 ani adică în 2004 m-am hotărât să candidez la alege-rile locale pentru administrația pu-blică și nu-mi pare rau pentru ca veniturile personale modeste sunt compensate de sentimental, utili-tățiile sociale a funcției de demni-tate public pe care o exercit. Este împlinirea personală pentru care mulțumesc colaboratorilor, celor care m-au ales și celor care m-au suportat.

8. Ştim că pe vremuri Vama avea un potenţial turistic extra-ordinar mai ales prin staţiunile Valea Măriei şi Băile Puturoa-sa. Aveti vreun program de re-lansare turistică a zonei?

Răspuns: Desigur parcursul is-toric a transformat stațiunea Valea Măriei și Băile Puturoasa în bren-duri încă din timpul Imperiului Austro-Ungar, fiind fregventate de protipendața imperială. La vre-mea aceea se juca tenis de câmp la Valea Măriei. Stațiunea este în plină modernizare și extindere pe teritoriul administrativ al orașu-lui Negrești Oaș dar investitorul și accesul sunt din și prin Vama. Băile puturoasa au fost cumpărate de o societate privată și începând cu acest an demarează investițiile. Anul acesta va fi pus în funcțiune și un centru de informare și mar-keting turistic și o piață de produse tradiționale și artizanale pe partea dreptă a DN 19 la 500 m la intra-rea în comuna Vama dinspre Satu Mare. Desigur este un program minimal dar avem în vedere dez-voltarea turismului rural și mon-tan prin înființarea de pensiuni turistice.

9. Care credeţi că sunt cele mai importante calităţi care-l pot recomanda pe un politician?

Răspuns: Ca să fi acceptat ca politician trebuie să ai har și fler, să stăpânești arta dialogului să ai notorietate ca om integru, serios și onest, să ai câteva competențe recunoscute pentru a fi credibil. Pentru funcția de demnitate publi-că cel mai bine este să

nu fi bântuit de paranoia. Func-ția de primar este și o funcție cu valențe politice dar prefer mai mult latura administrativă. După depunerea jurământului uit de culoarea politică deși am prieteni și colegi în tot spectrul politic ro-mânesc.

Vama, o comună cu un potenţial turistic atractiv

Primarul comunei Vama, Corodan Vasile


6 Martie 2014

Denumire meserie Nr.loc.

agent de securitate 2

agent poliție comunitară 3

barman 1

bucătar 1

confecționer articole din piele și înlocuitori 5

confecționer, prelucrător în industria textilă 5

confecționer-asamblor articole din textile 35

croitor-confecționer îmbrăcăminte, după comandă 3

dispecer 2

funcționar economic 1

gestionar depozit 1

inginer chimist 3

inginer construcții civile, industriale și agricole 1

inginer mecanic 1

inginer mecanică fină 1

laborant chimist 1

lăcătus mecanic 5

lucrător comercial 2

lucrător gestionar 6

macaragiu 2

maistru mecanic 4

manager al sistemelor de management al calității 1

mecanic auto 1

muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide 19

muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor 1

muncitor necalificat la demolarea clădirilor, captuseli zidarie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet

1

operator confecționer industrial îmbrăcăminte din țesături, tricotaje, materiale sintetice

5

operator la mașini-unelte cu comandă numerică 3

operator la mașini-unelte semiautomate și automate 2

operator la prelucrarea maselor plastice 7

paznic 1

pizzar 4

secretar economic (studii superioare) 1

șef de sală restaurant 2

șofer de autoturisme și camionete 1

spălător vehicule 1

tâmplar universal 24

tipograf flexograf 5


confectioner-asamblor articole din textile 8

cusător piese din piele și înlocuitori 7

cusător piese la încalțăminte din cauciuc 5

electrician de intreținere și reparații 1

finisor-lăcuitor lemn 1

incărcător-descărcător 1

inginer agronom 1

lăcătus mecanic 3

lucrător calificat în culturi de câmp și legumicultură 3

magazier 1

mecanic agricol 4

muncitor necalificat în agricultură 3

muncitor necalificat la demolarea clădirilor, captusel zidare, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet

1

muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții 2

operator la prelucrarea cauciucului 10

stivuitorist 1

tâmplar universal 3

tapițer 19

tehnician în industrializarea lemnului 1

tractorist 6

zidar rosar-tencuitor 1

TOTAL 82


contabil 1

lăcătuș mecanic 1

TOTAL 2

A.J.O.F.M. SATU MARE

Lista locurilor de muncă la data de 17.03.2014

Tășnad - nu are locuri de muncă vacanteArdud - nu are locuri de muncă vacanteTurț - nu are locuri de muncă vacante

SATU MARE

CAREI

NEGREȘTI OAȘ

Total județ 252 locuri de muncă vacanteSatu Mare168, din care: 7 studii superioare, 138 studii

medii, 23 fără califiare


vânzător 3

zidar pietrar 1

TOTAL 168

SATU MARE (CONTINUARE)

7Martie 2014


CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE

BORDEROUcu actele adoptate în ședința ordinară a Consiliului Județean Satu Mare din 24.02.2014, ora 14.00

1. HOTĂRÂREA NR. 28/2014 privind încetarea mandatului de consilier județean al domnului Mihalca Ioan.2. HOTĂRÂREA NR. 29/2014 privind validarea mandatului de consilier județean al domnului Cozma Adrian Felician.3. HOTĂRÂREA NR. 30/2014 privind modificarea componenței nominale a comisiilor de specialitate pe principalele domenii de activitate ale Consiliului Județean Satu Mare.4. HOTĂRÂREA NR. 31/2014 pentru modificarea Anexei - Regulament de Organizare și Funcționare a Consiliului Județean Satu Mare - la Hotărârea Consiliului Județean Satu

Mare nr. 166/2012. 5. HOTĂRÂREA NR. 32/2014 privind utilizarea unor sume din fondul de rezervă prevăzut în bugetul local al Județului Satu Mare pe anul 2014.6. HOTĂRÂREA NR. 33/2014 pentru modificarea anexei la Hotărârea Consiliului Județean Satu Mare nr. 1/2014 privind repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a

unor sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate județului Satu Mare prin Legea bugetului de stat pe anul 2014, nr. 356/2013, respectiv a unor sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pentru anul 2014.

7. HOTĂRÂREA NR. 34/2014 privind rectificarea bugetului general consolidat al Județului Satu Mare pe anul 2014.8. HOTĂRÂREA NR. 35/2014 privind modificarea și completarea inventarului bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al județului Satu Mare însușit prin Hotărârea Consiliu-

lui Județean nr. 244/2009, cu modificările și completările ulterioare.9. HOTĂRÂREA NR. 36/2014 privind aprobarea încheierii unei tranzacții judiciare cu Societatea Acomin S.A. în vederea stingerii litigiilor ce formează obiectul dosarelor nr.

5367/83/2013 aflat pe rolul Tribunalului Satu Mare și respectiv nr. 5/266/2014 aflat pe rolul Judecătoriei Negrești Oaș.10. HOTĂRÂREA NR. 37/2014 privind modificarea Organigramei și a Statului de funcții ale aparatului de specialitate al Consiliului Județean Satu Mare.11. HOTĂRÂREA NR. 38/2014 privind modificarea Regulamentului de organizare și funcționare al aparatului de specialitate al Consiliului Județean Satu Mare.12. HOTĂRÂREA NR. 39/2014 privind actualizarea Programului de transport public județean de persoane prin curse regulate în județul Satu Mare.13. HOTĂRÂREA NR. 40/2014 privind aprobarea atribuirii licenței de traseu pentru serviciul de transport public județean de persoane prin curse regulate speciale pentru

traseul Dumbrava – Livada – Satu Mare și retur pentru transportul elevilor.14. HOTĂRÂREA NR. 41/2014 privind aprobarea atribuirii licenței de traseu pentru serviciul de transport public județean de persoane prin curse regulate speciale pentru

traseul Poiana Codrului – Culciu Mare și retur pentru transportul muncitorilor.15. HOTĂRÂREA NR. 42/2014 privind aprobarea atribuirii licențelor de traseu pentru traseele nr.20 Carei – Pir – Tășnad – Carei, nr.30 Tășnad – Cig – Eriu Sâncrai – și

nr.49 Satu Mare – Amați cuprinse în Programul județean de transport persoane prin curse regulate în județul Satu Mare aferent perioadei 2014-2019.16. HOTĂRÂREA NR. 43/2014 privind aprobarea atribuirii licențelor de traseu pentru serviciul de transport public județean de persoane prin curse regulate speciale pentru

traseele DRM(Draxlmaier) - Tășnad și retur, DRM(Draxlmaier) - Supur și retur, DRM(Draxlmaier) - Carei și retur, DRM(Draxlmaier) – Beltiug și retur și DRM(Draxlmaier) – Ardud și retur pentru transportul muncitorilor.

17. HOTĂRÂREA NR. 44/2014 privind aprobarea regulamentului de organizare și funcționare al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Satu Mare.18. HOTĂRÂREA NR. 45/2014 privind aprobarea încheierii unei Convenții de parteneriat între Județul Satu Mare, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Co-

pilului Satu Mare cu Asociația „ Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare” în vederea cofinanțării unui serviciu social.

PREȘEDINTE

Ștef Mihai Adrian

SECRETARUL JUDEŢULUI

Crasnai Mihaela Elena Ana

Orar31 mar. 2014 - 24 oct. 2014

București Satu Mare BucureștiDecolare Aterizare Decolare Aterizare

Luni 07:5516:50

09:2018:15

09:4518:40

11:0520:00

Marți* 16:50 18:15 18:40 20:00

Miercuri 16:50 18:15 18:40 20:00

Joi** 16:50 18:15 18:40 20:00

Vineri 16:50 18:15 18:40 20:00

Alege să zbori cu TAROM

Alege serviciile TAROM pe ruta Satu Mare-București-Satu Mare, iar noi îți vom fi cel mai loial partener. În plus, de pe Aeroportul Internațional din Satu Mare via București, ai acces la destinații operate de TAROM atat pe rute interne cat si externe.

TAROM Satu MarePiața 25 Octombrie, nr. 9Tel/Fax: +40-261-712 795E-mail: [email protected]

TAROM își rezervă dreptul de a opera modifi cări în orarul de zbor.Pentru informații, vă rugăm să consultați website-ul Companiei TAROM, www.tarom.ro,sau website-ul Aeroportului Internațional Satu Mare, www.aeroportulsatumare.ro

AEROPORTUL INTERNAȚIONALSATU MARE

* cursa 637/628 este anulată în data de 05.08.2014; 19.08.2014. ** cursa 637/628 este anulată în data de 19.08.2014; 28.08.2014.


8 Martie 2014

Suntem în luna martie, am tre-cut de jumătate și deși e conside-rată una din cele mai capricioase luni din an, putem spune că la noi în județ a fost o lună destul de bună din punct de vedere meteorologic, e drept cu o ieșire mai violentă într-una din zile.

Se mai spune că dacă luna mar-tie e una în care suflă tare vântul, în mai vom avea o lună frumoa-să. Tot luna aceasta, și timp mai este, culegem florile pe care le folosim la diferite afecțiuni. Se culege urzica, pe care o putem folosi la gătit că știm bine cât de sănătoasă este. O vorbă din bă-trâni spune că aceia ce se răcesc în luna martie vor fi sănătoși tot anul.

Zilele Babelor au trecut și se spune că după ce trec cele 12 zile ale Babei Dochia începe de fapt primăvara. Obiceiuri și tradiții sunt multe în această lună. E

interesant de știut faptul că pe 17 martie, Alexiile dau de fapt startul renașterii viețuitoarelor mărunte de pe pământ. Alexiile sunt considerate Ziua Peștelui, iar pescarii care au știut asta au ieșit pe mal pentru a le aduce no-roc tot anul.

Și pentru că în 20 martie e echinocțiul de primăvară, să nu uităm că avem și cu acest prilej ceva de reținut, de învățat în cazul în care nu știam asta. În această zi, fetele trebuie să pună grâu în vase cu apă pentru că se spune că așa cum crește grâul de mare și sănătos așa vor fi și fete-le ce l-au pus și holdele.

În 25 Martie sărbătorim Buna Vestire și obiceiul e să se facă un foc mare și lângă el să se pună pâine, sare și apă pentru ca înge-rii să mănânce și să bea, iar pâi-nea și sarea se dau de pomană. În 25 Martie nu se pun cloștele.

Vântul de martie anunţă căldură în luna mai

Echinocţiul de primăvară: 20 martie 2014

Echinocţiu În 25 martie sărbătorim Buna Vestire l de primăvară: 20 martie 2014Începutul primăverii astronomice este

marcat de echinocțiul de primăvară. Ce se întâmplă de fapt atunci?

Echinocțiul are loc în jurul datei de 20 martie și în momentul în care se pro-duce Soarele traversează ecuatorul ceresc și face de fapt trecerea din emisfera aus-trală a sferei cerești în cea boreală. În momentul în care Soarele se află în acest punct e determinată egalitatea du-ratei zilelor cu cea a nopților. Și începând din această dată durata zilei crește în continuu față de cea a nopții, asta petre-cându-se până în 21 iunie când e „progra-mat” solstițiul de vară.

An de an, în 25 martie, sărbătorim Buna Vestire, ziua în care Mariei i se vestește că va face Întruparea, ziua în care începe mântuirea omenirii.

În foarte multe părți, de Buna Vestire creștinii sărbătoresc ca de Paște, iar la țară nu se iese la câmp și nu se fac treburi în grădină.

În 25 Martie trebuie să fim oameni buni, să nu căutăm motiv de ceartă fiind-că e mare păcat. Păsările cântătoare încep în această zi să ne bucure auzul.

Ingrendiente: 300 grame urdă, 15 fire de mărar verde, puțină sare și zahăr

Mod de preparare: Se mărunțește urda cu o fur-culiță, se adaugă mărarul verde mărunțit și sarea.

Se umplu clătitele cu acest amestec, se împătu-resc și se pun la cuptor într-un vas rezistent la foc timp de 15 minute. Se servesc calde.

În anumite regiuni, urda se pregătește cu zahăr și în acest caz preparatul se servește ca desert.

Meleag de leac, Un hoinar culinar între Szabolcs și Sătmar

Clătite cu urdă şi mărar

Ingrendiente: 6 ouă, 8 linguri pline de zahăr, 2 pa-chețele de zahăr vanilat, 1 litru de lapte, 200 grame za-hăr pentru caramelizat

Mod de preparare: Se caramelizează într-un vas 200 de grame de zahăr, după care se transferă în vasul în care se va coace și se uniformizează pe toată suprafa-ța bazei acestuia. Se amestecă gălbenușurile de ou cu zahărul și cu zahărul vanilat până ce devin spumoa-se. Separat se bat albușurile. Se amestecă cu grijă și se adaugă laptele rece. Se amestecă și cu aceasta după care se toarnă în vasul căptușit cu caramel. Nu este necesară făină sau praf de copt. Se fierbe timp de 40 de minute la 180°C. În acest timp se va coagula frumos și se va forma o cremă de caramel foarte gustoasă. Se servește rece.

Meleag de leac, Un hoinar culinar între Szabolcs și Sătmar

Cremă de caramel

În fiecare an, în 14 martie, în lume se sărbătorește Ziua Pi. Ce este Pi? Este o constantă matematică egală cu raportul dintre perimetrul și diametrul unui cerc sau cu raportul dintre aria și pătratul ariei sale. Valoarea este de aproximativ 3,14. Ziua Pi este o zi în care se sărbătorește pe plan internațional numărul pi. A fost sărbătorită prima oară în 14 martie 1988. V-ați întrebat oare de ce pe 14 martie? Pentru că e luna trei, ziua 14 – 3/14. Și ceva amu-zant, în 22 iulie se marchează Ziua Aproximării lui Pi și asta pentru că 22/7 aproximează valoarea sa.

Ziua Pi şi Ziua Aproximării lui Pi

curierul satmarului martie 2014

Documents