UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

CATEDRA DREPT PROCESUAL PENAL ŞI CRIMINALISTICĂ

CURRICULUM la disciplina

„DREPT PROCESUAL PENAL” Partea generalăCiclul I, Licenţă

AUTORI:

Igor DOLEA,doctor habilitat în drept, profesor universitar

Dumitru ROMAN,doctor în drept, conferenţiar universitar

Tatiana VIZDOAGĂ,doctor în drept, conferenţiar universitar

Iurie SEDLEŢCHI

doctor în drept, conferenţiar universitar

Vasile ROTARU,

doctor în drept, conferenţiar universitar

Elena CROITOR,doctor în drept, lector universitar

CHIŞINĂU 2014

APROBAT Şef Catedră _____________________

la şedinţa Catedrei

din „ ____” __________ 20142

I. PRELIMINARII

În contextul reformei judiciare şi de drept, legislaţia procesual-penală a înregistrat şi va înregistra în perioada următoare transformări de esenţă, într-o dinamică cu totul aparte, impusă de constituirea Republicii Moldova ca stat de drept, în care funcţia jurisdicţională este separată de celelalte funcţii ale statului, este scoasă din sfera de interese de orice fel şi realizată în baza principiilor democratice recunoscute. Cursul Drept Procesual Penal. Parte Generală contribuie la formarea specialistului în domeniul înfăptuirii justiţiei penale. Obiectul de reglementare juridică a Dreptului procesual penal îl constituie procesul penal, adică activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești cu participarea părților în proces și a altor persoane, desfășurată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. Cu această ocazie sunt studiate: Principiile procesului penal; Instanțele judecătorești și competența lor, părțile și alte persoane participante la procesul penal, atribuțiile și statutul procesual; Probatoriul, mijloacele de probă și procedeele probatorii; Măsurile procesuale de constrîngere; Măsurile de păstrare a confidențialității; Măsurile de protecție; Termenele procedurale; Actele procedurale comune și Chestiunile patrimoniale în procesul penal. Remarcabil este şi faptul că disciplina îşi propune ca scop nu numai analiza propriu-zisă a legii procesual-penale, dar şi, fapt deosebit de important, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, ceea ce contribuie la formarea de specialişti cu o largă viziune europeană asupra problemelor legalităţii respectării drepturilor omului în activitatea jurisdicţională.

Studiul disciplinei Drept procesual penal prezintă un interes deosebit pentru pregătirea specialistului care va activa în calitate de ofiţer de urmărire penală, procuror, avocat, judecător şi contribuie în mod hotărîtor la dezvoltarea şi aprofundarea practicii judecătoreşti în materie.

Curriculumul disciplinei în cauză se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad diferit de complexitate: cunoaştere, aplicare şi integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul Dreptului procesual penal partea generală. Aplicarea presupune altoirea abilităţilor tipice disciplinei Drept procesual penal partea generală, dezvoltarea capacităţilor de a transpune în plan practic cunoştinţele teoretice. Integrarea îşi propune ca scop formarea capacităţilor de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea speţelor, rezolvarea unor sarcini cu un grad spiorit de complexitate, formularea poziţiei şi argumentarea soluţiilor.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Forma de învăţămân

t

Codul discipline

i

Denumirea disciplinei

Responsabil de

disciplină

Semestrul

Ore total:

Eval

uare

Nr.

de

cred

ite

Total

inclusiv

C S L LI

cu frecvenţă

la zi

F.05.O.036

Drept procesual

penal (P.G)

Dolea I., Roman D., Vizdoagă T, Rotaru V.,Croitor E.

V 150 45 45 60 E 5

3

Forma de învăţămân

t

Codul discipline

i

Denumirea disciplinei

Responsabil de

disciplină

Semestrul

Ore total:

Eval

uare

Nr.

de

cred

ite

Total

inclusiv

C S L LI

cu frecvenţă

redusă

F.05.O.027

Drept procesual

penal (P.G)

Roman D., Vizdoagă T, Rotaru V.,Ursu S.

V 150 26 10 120

E 5

C- cursS- seminariiL-laboratorLI – lucru individual

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Nr. d/o

Unităţi de conţinut

Ore

Curs Seminar Lucrul individual

zi f/r* zi f/r* zi f/r*1. Noţiuni generale privind procesul penal şi dreptul

procesual penal 2 2 2 1 6 102. Izvoarele dreptului procesual penal 2 2 2 1 4 63. Principiile generale ale procesului penal 6 4 6 1 8 144. Subiecţii procesului penal 8 4 8 2 9 185. Probele şi mijloacele de probă în procesul penal 14 4 14 2 11 246. Măsurile procesuale de constrîngere 8 4 8 2 8 187. Măsuri de păstrare a confidenţialităţii, măsuri de protecţie

şi alte măsuri procedurale penale 2 2 2 - 4 128. Chestiuni patrimoniale în procesul penal 2 2 2 1 6 129. Termenele procedurale şi actele procedurale comune 1 2 1 - 4 8

Total 45 26 45 10 60 120

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE

- Capacitatea de a aplica criterii de cercetare ştiinţifică, în cadrul activităţii de elaborare şi apreciere a legislaţiei procesual-penale compatibile cu Convenţia europeană a drepturilor omului;

- Capacitatea de a aplica eficient hotărârile CtEDO în ordinea juridică internă;- Capacitatea de a se confrunta cu situaţii noi şi de a contribui la crearea de soluţii legale în

cazuri de problemă;- Capacitatea de a lua motivat deciziile juridice pe baza legislației procesual-penale și a

jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului;- Capacitatea de exprimare scrisă şi orală, într-un limbaj tehnic jurdic, folosind clar

terminologia de specialitate;

4

- Capacitatea de a acţiona convins şi hotărât în aplicarea legii procesual-penale la realizarea procedeelor probatorii și adoptarea soluțiilor în cauza penală;

- Capacitatea de a elabora proiecte de activitate profesională în domeniul procedurii penale.

IV. OBIECTIVE GENERALE

Cunoaştere şi înţelegere

- să acumuleze cunoştinţe teoretice privind normele şi instituţiile Dreptului procesual penal- să indice obiectivele Dreptului procesual penal;

- să determine obiectul de reglementare al Dreptului procesual penal;

- să definească instituțile fundamentale ale Dreptului procesual penal (probă, măsură preventivă,

controlul judiciar al procedurii prejudiciare ş.a.);

- să interpreteze normele juridice procesual penale care reglementează procesul penal;

- să stabilească rolul procesului penal în cadrul realizării politicii penale a statului în vederea

combaterii eficiente a fenomenului infracţional;

- să determine corelaţia dintre doctrina procesual penală şi practica judiciară;

- să relateze privind evoluţia dreptului procesual penal la diferite etape istorice de dezvoltare.

Aplicare:- să identifice particularităţile aplicării legii procesual penale în timp, spaţiu şi asupra persoanelor;

- să argumenteze esenţa unor fenomene sau instituţii de drept procesual penal;

- să clasifice situaţiile cînd datele sunt neadmise ca probe în procesul penal;

- să aplice noile instituţii ale Dreptului procesual penal în contextul apariţiei şi dezvoltării lor

istorice şi în concordanţă cu reformele judiciare;

- să clasifice categoriile de drept procesual penal în dependenţă de criteriiile legale şi doctrinare;

- să aplice cunoştinţele teoretice faţă de situaţiile din practica judiciară;

- să aplice metode eficiente la instruirea juridică a comunităţii;

- să manipuleze adecvat cu actele procedurale penale în vederea complectării lor corecte.

Integrare:- să stabilească locul dreptului procesual penal în cadrul sistemului de drept;

- să stabilească corelaţia între doctrina şi practica dreptului procesual penal;

- să aprecieze rolul subiecţilor în cadrul procesului penal;

- să elaboreze propuneri de lege ferenda;

- să-şi asume responsabilitatea faţă de consecinţele erorilor determinate de aplicarea incorectă a

legii;

- să-şi perfecţioneze continuu capacitatea de a lua decizii legale în situaţii concrete ale urmăririi

penale şi judecării cauzei penale;

5

- să estimeze perspectivele dezvoltării dreptului procesual penal ca instrument de realizare a

politicii penale;

- să formuleze propuneri de compatibilizare a prevederilor normelor procesual- penale autohtone

cu prevederile legislaţiei europene şi prevederile convenţiilor internaţionale ratificate de

Republica Moldova;

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

Subiectul I.Generalităţi privind procesul penal şi dreptul procesual penal

Obiective Unităţi de conţinut- să definească noţiunea procesului penal;- să delimiteze particularitățile procesului

penal;- să evalueze scopurile procesului penal;- să caracterizeze formele istorice ale

procesului penal;- să ilustreze evoluţia formei procesuale în

cadrul formelor istorice ale procesului penal;

- să estimeze oportunitatea respectării formei procesuale în cadrul procesului penal;

- să definească funcţiile procesual-penale;- să divizeze funcţiile procesuale în

dependenţă de fazele procesului penal;- să proiecteze situaţii de încălcare a

funcţiei procesuale în raport cu unele principii a procesului penal;

- să definească garanţiile procesuale în procesul penal;

- să clasifice tipurile de garanţii procesuale;- să proiecteze situaţie în care sunt afectate

garanţiile procesuale;- să stabilească legătura dreptului

procesual penal cu alte ramuri de drept.

Definiția, trăsăturile şi scopul procesului penal

Formele istorice ale procesului penal

Forma procesuală

Fazele procesului penal

Funcţiile procesuale

Garanţiile procesuale

Dreptul procesual ca ramură de drept şi ca ştiinţă juridică

Dreptul procesual penal și legătura lui cu alte ramuri de drept

Subiectul 2. Izvoarele dreptului procesual penal.

Obiective Unităţi de conţinut- să descrie izvoarele dreptului procesual

penal;- să clasifice izvoarele dreptului procesual

penal;- să determine particularităţile formelor de

interpretare a normelor procesuale;

Noţiunea şi sistemul izvoarelor dreptului procesual penal

Normele juridice procesual penale6

- să argumenteze particularităţile acţiunii legii procesual penale;

- să definească tipurile şi sistemul izvoarelor interne şi internaţionale ale procesului penal;

- să clasifice și să explice formele de interpretare a normelor juridice procesual-penale;

- să proiecteze situaţii în care să demonstreze modul de funcţionare al excepţiei de neconstituţionalitate în procesul penal.

-

Interpretarea normelor procesual penale

Acţiunea legii procesuale penale în timp, în spațiu și asupra persoanelor

Subiectul 3. Principiile procesului penal.

Obiective Unităţi de conţininut- să definească noţiunea şi sistemul principiilor

procesului penal;- să descrie principiile generale şi speciale ale

procesului penal;- să stabilească importanţa principiilor

procesului penal;- să determine legătura între diferite principii

ale procesului penal;- să definească principiul legalităţii în procesul

penal;- să distingă situaţiile în care jurisprudenţa este

o parte componentă a sistemului de drept;- să proiecteze situaţii în care în cadrul

procesului penal s-ar aplica analogia dreptului sau legii;

- să stabilească esenţa principiului prezumţiei nevinovăţiei în cadrul procesului penal;

- să generalizeze constatările CtEDO în cauza Popovici vs Moldova;

- să compună anumite reguli care trebuie respectate de către organul de urmărire penală în relaţiile cu mass-media, astfel încît să nu se încalce prezumţia de nevinovăţie;

- să reproducă conţinutul juridic al cerinţei egalităţii tuturor în faţa legii şi autorităţilor;

- să demonstreze esenţa principiului „egalităţii armelor”;

- să justifice existenţa cazurilor de excepţie de la principiul egalităţii;

- să definească conceptul de tortură şi tratament cu cruzime, inuman ori degradant;

- se deducă constatările CtEDO în cauza Corsacov vs Moldova;

- să redacteze, în calitate de avocat, o plîngere pe numele procurorului despre încălcarea art. 3 al CEDO în privinţa clientului dvs.;

Noţiunea, particularitățile și clasificarea principiilor procesului penal

Sistemul și interconexiunea principiilor procesului penal

Caracteristica principiilor procesului penal

Legalitatea procesului penalPrezumţia nevinovăţieiEgalitatea în faţa legii şi a autorităţilorRespectarea drepturilor, libertăţilor şi

demnităţii umaneInviolabilitatea persoaneiInviolabilitatea domiciliuluiInviolabilitatea proprietăţiiSecretul corespondențeiInviolabilitatea vieţii private

7

- să definească conceptul de limitare a libertăţii indicînd condiţiile în care limitarea libertăţii în cadrul procesului penal este considerată legală;

- să analizeze constatările CtEDO în cauza Stepuleac vs Moldova;

- să redacteze o cerere la CtEDO constatînd încălcarea art. 5 al CEDO;

- să definească inviolabilitatea domiciliului ca principiu procesual;

- să deducă constatările CtEDO în cauza Guţu ş.a vs Moldova;

- să proiecteze o situaţie în care cercetarea la domiciliu este posibilă fără mandat judiciar;

- să enumere mijloacele procesuale prin intermediul cărora persoana poate fi limitată în exercitarea dreputlui la proprietate sau privată de proprietate;

- să analizeze constatările CtEDO în cauza Cebotari vs Moldova;

- să redacteze o cerere la CtEDO invocînd violarea dreptului de proprietate în cadrul procesului penal;

- să explice esenţa şi importanţa principiului secretului corespondenţei;

- să generalizeze constatările CtEDO în cauza Ostrovar. vs Moldova;

- să proiecteze o situaţie în care consideraţi că este nevoie de limitat secretul corespondenţei. Motivaţi;

- să definească conceptele de viaţă privată, viaţă intimă, viaţă familială;

- să analizeze constatările CtEDO în cauza Iordache ş.a vs Moldova;

- să proiecteze o situaţie de limitare legală a inviolabilităţii vieţii private;

- să definească conceptul aplicării principiului utilizării limbii în care se desfăşoareă procesul penal;

- să argumenteze necesitatea includerii principiului utilizării limbii procesului într-un proces echitabil;

- să proiecteze o situaţie în care se va face o excepţie de la principiul limbii în care se desfăşoară procesul;

- să indice mecanismele procesuale de asigurare a dreptului la apărare;

- să analizeze constatările CtEDO în cauza Castraveţ vs Moldova;

- să proiecteze o situaţi de respingere a cererii privind renunţarea la apărător;

- să indice importanţa publicităţii şi a cazurilor

Limba în care se desfăşoară procesul penal şi dreptul la interpret

Asigurarea dreptului la apărarePublicitatea şedinţei de judecată Accesul liber la justiţieDesfăşurarea procesului penal în termen

rezonabilLibertatea de mărturisire împotriva saDreptul de a nu fi urmărit, judecat sau

pedepsit de mai multe oriAsigurarea drepturilor victimei în urma

infracţiunilor,abuzurilor de serviciu şi erorilor judiciare

Principiul contradictorialităţii în procesul penal

Înfăptuirea justiţiei - atribuţie exclusivă a instanţelor judecătoreşti

Independenţa judecătorilor şi supunerea lor numai legii

Libera apreciere a probelorOficialitatea procesului penal

8

cînd poate să se facă excepţie de la aceasta;- să analizeze necesitatea publicităţii ca un

principiu al procesului penal;- să justifice necesitatea limitării principiului

publicităţii;- să definească principiul accesului liber la

justiţie în cadrul procesului penal;- să analizeze constatările CtEDO în cauza

Ciorap vs Moldova;- să estimeze modalitatea de realizare în

activitatea organelor de urmărire penală a obligaţiei de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obectivă a circumstanţelor cauzei;

- să enumere criteriile după care se stabileşte respectarea termenului rezonabil;

- să analizeze cazurile de apreciere a respectării termenelor rezonabile;

- să estimeze legislaţia Republicii Moldova în asigurarea respectării termenelor rezonabile;

- să explice esenţa princpiului libertăţii de mărturisire împotriva sa;

- să distingă cazurile cînd nu este afectat dreptul la tăcere;

- să estimeze categoriile de persoane care au dreptul de a nu depune declaraţii în funcţie de raţionamentul şi scopul principiului dat;

- să definească conţinutul principiului dreptul de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori;

- să analizeze hotărîrea Curţii Constituţionale cu privire la constituţionalitatea art. 63 CPP;

- să evalueze legislaţia naţională în ce priveşte dreptul de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori;

- să explice modalităţile de asigurare a drepturilor victimei infracţiunilor, abuzurilor de serviciu şi erorilor judiciare;

- să distingă noţiunea de victimă a infracţiunii şi victimă a abuzului în lumina jurisprudenţei CtEDO;

- să proiectez situaţii în care victima abuzului erorii judiciare trebuie repusă în drepturi persoanele;

- să selecteze elementele constitutive ale contradictorialităţii procesului penal;

- să distingă „contradictorialitatea” de „egalitatea armelor” în lumina jurisprudenţei CtEDO;

- să estimeze principiile asigură contradictorialitatea procesului penal;

9

- să definescă noțiunea den independență a judecătorului;

- să analizeze criteriile care demonstrează independenţa judecătorului;

- să proiecteze o situaţie în care poate fi demonstrată încălcarea principiului independenţei judecătorului;

- să relateze mecanismul liberii aprecieri a probelor;

- să evidențieze particularităţile sintagmei „propria convingere”;

- să estimeze conformitatea principiului liberei aprecieri a probelor cu situaţia în care anumite circumstanţe se dovedesc prin anumite mijloace de probă;

- să indice trăsăturile definitorii ale principiului oficialităţii procesului penal;

- să distingă instituţia oficialităţii de cea a disponibilităţii în procesul penal;

- să evalueze excepţiile de la principiul oficialităţii în perspectiva reformării legislaţiei procesuale.

Subiectul 4.

Subiecţii procesului penal.

Obiective Unităţi de conţinut- să definească statutul subiectului în procesul

penal;- să clasifice subiecţii procesului penal;- să caracterizeze formele de competenţă ale

instanţelor judecătoreşti în procesul penal;- să determine particularităţile conflictelor de

competenţă şi strămutării cauzei;- să aprecieze importanţa respectării

competenţei instanţelor judecătoreşti în procesul penal;

- să indice competenţa funcţională a instanţelor de judecată;

- să distingă diferenţele specifice dintre competenţa materială şi competenţa teritorială;

- să proiecteze o situaţie în care va fi necesară strămutarea judecării cauzei penale;

- să definească noţiunea de incompatibilitate;- să distingă cazurile de incompatibilitate a

diferitor subiecţi procesului penal;- să evalueze esenţa incompatibilităţii în

Noţiunea şi sistemul subiecţilor procesului penal

Instanţele judecătoreşti şi competenţa lor

Organizarea instanțelor de judecată și compunerea completelor de judecatăCompetența instanțelor judecătoreștiProbleme legate de competența judiciară

Partea acuzăriiProcurorul și atribuțiile lui în procesul penalOrganul de urmărire penală.Conducătorul organului de urmărtire penală. Ofițerul de

10

funcţie de standardele CEDO;- să definească statutul ofiţerului de urmărire

penală;- să delimiteze atribuţiile procurorului de

atribuţiile ofiţerului de urmărire penală în vederea aplicării măsurilor procesuale de constrângere;

- să evalueze prevederile legale privind asigurarea drepturilor victimelor unor categorii de infracţiuni în cadrul procesului penal;

- să indice temeiurile de recunoaştere a părţii civilmente responsabile;

- să distingă statutul părţii civilmente responsabile de cel al învinuitului;

- să redacteze o ordonanţă de recunoaştere a persoanei în calitate de parte civilmente responsabilă;

- să caracterizeze partea apărării;- să distingă pozişia procesuală a diferitor

subiecţi ai părţii apărării;- să identifice momentul încetării calităţii de

bănuit;- să enumere actele procedurale prin care

persoana poate fi recunoscută în calitate de bănuit, învinuit, inculpat, condamnat, achita;

- să distingă statutul procesual al învinuitului de cel al inculpatului;

- să redacteze o plîngere către judecătorul de instrucţie constatînd încălcarea drepturilor învinuitului în materia Protocolului 7 par. 4 al CEDO;

- să determine drepturile bănuitului reţinut sau supus unei măsuri preventive;

- să estimeze prevederile legale privind termenele de menţinere a persoanei în calitate de bănuit inclusiv în materia principiului non bis în idem;

- să identifice atribuţiile apărătorului în cadrul probatoriului;

- să stabilească procedura de admitere şi înlocuire a apărătorului;

- să delimiteze procedura de renunţare la apărător de procedura de înlăturare a apărătorului din procesul penal;

- să justifice în materia Convenţiei Europene existenţa normelor naţionale privind inadmisibilitatea renunţării la apărător în cazurile în care interesele justiţiei cer asistenţa juridică obligatorie;

- să identifice cazurile de încetare a calităţii de apărător;

urmărire penală și atribuțiile luiVictima și partea vătămată. Ordinea procesuală de constituire. Drepturile și obligațiilePartea civilă. Noțiunea. Drepturile și obligațiile

Partea apărăriiBănuitul, noțiunea și statutul procesualÎnvinuitul, inculpatul, condamnatul (achitatul) și poziția procesualăApărătorul în procesul penalPartea civilmente responsabilă. Noțiunea. Drepturle și obligațiile

Reprezentanții și succesorii în procesul penal

Alte persoane participante la procesul penal

Asistentul proceduralGrefierulInterpretul, traducătorulSpecialistulExpertulMartorul

11

- să analizeze drepturile apărătorului la urmărirea penală;

- să evalueze prevederile legale naţionale în raport cu CEDO în materie de confidenţialitate a relaţiilor avocat-acuzat;

- să analizeze modalităţile de participare a apărătorului la administrarea probelor;

- să estimeze în ce măsură atribuţiile apărătorului în cadrul probatoriului se conformează cu principiul „egalităţii armelor” consfinţit de CtEDO;

- să clasifice alte persoane participante la procesul penal;

- să compare statutul altor persoane participante cu părţile în procesul penal;

- să indice temeiurile pentru intervenţia reprezentantului legal şi a succesorului;

- să distingă statutul reprezentantului legal de statutul reprezentantului;

- să redacteze o ordonanţă de recunoaştere a persoanei în calitate ca reprezentant legal;

- să definească noţiunile de expert şi specialist;- să distingă statutul expertului de statutul

specialistului;- să evalueze măsura în care normele naţionale

privind incompatibilităţile expertului şi a specialistului se conformează cu standardele internaţionale;

- să indice persoanele care pot fi antrenate în calitate de asistent procedural şi să enumere cazurile în care acestea participă în procesul penal;

- să distingă statutul asistentului procedural de statutul martorului;

- să estimeze prevederile legale privind imunităţile şi privilegiile martorilor în procesul penal în raport cu standardele internaţionale;

- să definească noţiunea de martor;- să distingă statutul avocatului martorului de

statutul apărătorului bănuitului;- să redacteze o hotărîre privind înlăturarea din

proces al avocatului martorului.

Subiectul 5.

Probele şi mijloacele de probă în procesul penal.

12

Obiective Unităţi de conţinut- să relateze despre teoria probelor;- să identifice particularităţile probelor în

procesul penal;- să definească noţiunea de probă în

procesul penal;- să clasifice probele;- să caracterizeze circumstanţele care

împiedică folosirea datelor ca probe;- să definească admisibilitatea probelor şi

a criteriilor de apreciere a admisiilităţii probelor;

- să definească noţiunea de obiect al probatoriului;

- să distingă elementele componente ale obiectului probatoriului;

- să stabilească legătura dintre obiectul probatoriului şi limitele probatoriului;

- să aprecieze importanţa probatoriului în procesul penal;

- să caracterizeze mijloacele de probă;- să clasifice procedeele probatorii;- să descrie condiţiile efectuării

procedeelor probatorii;- să analizeze situaţiile în care poate fi

încălcată sarcina probei;- să proiecteze o situaţie cînd în procesul

penal o informaţie a fost administrată prin altă modalitate decît prin mijlocul legal;

- să divizeze subiecţii procesuali în sarcina cărora este pusă probarea inadmisibilităţii probelor;

- să proiecteze un caz prin care se poate observa proba „fructul pomului otrăvit”;

- să generalizeze situaţiile prevăzute în legea procesuală şi în practică cînd circumstanţele cauzei sunt constatate prin anumite mijloace de probă;

- să definească noţiunea de probatoriu;- să analizeze atribuţiile subiecţilor

procesuali în cadrul probatoriului;- să redacteze o cerere la CtEDO în

situaţia cînd un subiect procesual a încălcat prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului datorită depăşirii atribuţiilor sale în cadrul probatoriu;

- să definească declaraţiile persoanei acuzate;

- să argumenteze necesitatea confirmării recunoaşterii vinovăţiei cu alte probe în cauza penală;

Teoria generală a probelor în procesul penal

ProbeleNoţiunea de probă în procesul penalClasificarea probelorAdmisibilitatea, pertinenţa, concludența și utilitatea probelorDatele neadmise ca probă în procesul penalObiectul probatoriului şi limitele probatoriului

Probatoriul Noțiuni generaleAdministrarea probelorAprecierea probelor

Mijloacele de probă și procedeele probatorii

Declarițiile. Noțiune. ModalitățiDeclarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului și modalități de obținere a lorDeclarațiile martorului și condițiile de audiereDeclarațiile vărții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabileAlte procedee de obținere a declarațiilorConstatările tehnico-științifice și medico-legaleExpertizeleActivitatea specială de investigațiiAlte procedee de descoperire și ridicare a probelorMijloacele materiale de probă

13

- să proiecteze o situaţie cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului va constata o violare a drepturilor omului în funcţei de aprecierea incorectă a declaraţiilor persoanei acuzate;

- să descrie procedura de audiere a bănuitului, învinuitului, inculpatului;

- să analizeze constatările CtEDO în cauza Valeiu şi Nicolae Roşca vs Moldova;

- să estimeze mecanismele procesuale de asigurare a drepturilor învinuitului în cadrul audierii;

- să definească noţiunea de declaraţii ale martorului;

- să evidențieze erorile care pot influenţa asupra declaraţiilor martorului fidel;

- să estimeze corespunderea legislaţiei naţionale cu standardele CEDO privind „declaraţiile anonime”;

- să definească declaraţiile părţii vătămate ca mijloc de probă;

- să distingă declaraţiile părţii vătămate de cele ale martorului;

- să proiecteze o situaţie cînd în anumite categorii de infracţiuni apărării i se interzice de a pune anumite întrebări directe părţii vătămate;

- să definescă declarațiile martorului și să descrie procedura audierii;

- să sintetizeze constatările CtEDO în cauza Doorson c. Olandei;

- să estimeze măsura în care legislaţia naţională corespunde standardelor CEDO în materie de audiere a martorului;

- să explice esenţa noţiunii de verificare a declaraţiilor la faţa locului;

- să demonstreze deosebirea între verificarea declaraţiilor la faţa locului, de audiere şi reconstituirea faptei;

- să proiecteze o situaţie în care au fost încălcate drepturile învinuitului participant la verificarea declaraţiilor la faţa locului;

- să stabilească procedura de prezentare spre recunoaştere;

- să distingă calităţile persoanelor şi a obiectelor prezentate spre recunoaştere;

- să evalueze legislaţia naţională în materie de protecţie a persoanei în cadrul prezentării spre recunoaştere;

- să descrie procedura de cercetare la faţa locului;

14

- să evidențieze atribuţiile organului de urmărire penală în cadrul cercetării la faţa locului;

- să proiecteze o situaţie în care la efectuarea cercetării la faţa locului pot fi afectate drepturile protejate de CEDO;

- să definească instituţia examinării corporale şi scopul acesteia;

- să demonstreze în care situaţii poate fi efectuată forţat examinarea corporală;

- să proiecteze o situaţie cînd pot fi afectate drepturile persoanei participante la examinarea corporală;

- să indice cazurile de efectuare a confruntării;

- să compare instituţia confruntării cu instituţia audierii şi prezentării spre recunoastere;

- să evalueze gradul de corespundere a instituţiei confruntării cu standardele CEDO;

- să deosebească reconstituirea faptei de experiment;

- să evidențieze cercul de subiecţi care pot participa la reconstruirea faptei în funcţie de fazele procesului penal;

- să redacteze o plîngere a părţii vătămate cu privire la încălcarea drepturilor sale în cadrul reconstituirii faptei;

- să deduceți subiecţii care pot fi antrenaţi la efectuarea experimentului;

- să proiecteze o situaţie de încălcare a drepturilor omului în cadrul experimentului;

- să indice temeiurile pentru efectuarea percheziţiei;

- să analizeze normele procedurale cu referinţă la percheziţie;

- să estime măsuraîn care normele naţionale corespund rigorilor CEDO în materie de percheziţie;

- să stabilească procedura de ridicare a obiectelor şi documentelor;

- să analizeze modalităţile de efectuare a ridicării în funcţie de obiectele şi documentele supuse ridicării;

- să proiecteze o situaţie în care ridicarea va afecta art. 8 şi protocolul 1 al CEDO;

- să relateze despre procedura de ridicare a trimiterilor poştale;

- să compare procedura de reţinere, cercetare și predare a trimiterilor poștale;

15

- să estimeze în ce măsură legislaţia naţională corespunde CEDO în materie de reţinere, cercetare, predare, percheziţie de ridicare a trimiterilor poştale;

- să descrie condiţiile şi procedura de interceptare a comunicărilor;

- să analizeze constatările CtEDO în cauza Iordachi ș.a. vs Moldova;

- să estumeze legislaţia naţională în raport cu rigorile CtEDO în materie de interceptare a comunicărilor;

- să descrie condițiile şi procedura înregistrarii de imagini;

- să distingă înregistrarea de imagini – de interceptări;

- să evalueze care valori protejate de CEDO pot fi afectate prin procedura înregistrărilor de imagini;

- să definească noţiunea de constatare tehnico-ştiinţifică şi medico-legală;

- să distingă constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale de raportul de expertiză;

- să estimeze în ce măsură procedura de efectuare a contestărilor se conformează cu standardele CEDO;

- să indice temeiurile pentru dispunerea şi efectuarea expertizei;

- să determine subiecţii procesuali competenţi de dispunere a expertizei;

- să evalueze în ce măsură prevederea privind efectuarea expertizei din contul părţilor corespunde rigorilor CEDO;

- să indic formele de expertiză în procesul penal;

- să analizeze situaţiile de efectuare a expertizei suplimentare;

- să proiecteze o situaţie în care este necesară efectuare a expertizei repetate.

Subiectul 6. Măsurile procesuale de constrîngere.

Obiective Unităţi de conţinut- să definească măsurile procesuale de

constrîngere;- să clasifice măsurile procesuale de

constrîngere;- să aprecieze importanţa măsurilor procesuale

de constrîngere;- să caracterizeze condiţiile şi procedura

reţinerii;- să clasifice măsurile preventive;

Dispoziții generale privind măsurile procesuale de constrîngere

Noţiunea şi scopul măsurilor procesuale de constrîngereSistemul și clasificarea măsurilor procesuale de constrîngere

16

- să estimeze corespunderea legislaţiei naţionale cu standardele CEDO în materie de liberare provizorie;

- să definească noţiunea de reţinere;- să analuzeze esenţa categoriei „bănuială

rezonabilă”;- să evalueze normele procesuale naţionale în

raport cu rigorile CEDO în materie de reţinere;

- să stabilească condiţiile, temeiurile şi circumstanţele care se iau în consideraţie la aplicarea măsurilor preventive;

- să analizeze constatările CtEDO în cauza Şarban vs Moldova;

- să redacteze o cerere la CtEDO în materia art. 5 al CEDO;

- să indice particularităţile aplicării măsurilor preventive faţă de minori;

- să analizeze constatările CtEDO în cauza Becciev vs. Moldova;

- să proiecteze o situaţie cînd se dispune anularea măsurii preventive privative de libertate;

- să stabilească condiţiile aplicării garanţiei personale şi garanţiei unei organizaţii;

- să redacteze o cerere de contestare a măsurii obligatorii de a nu părăsi localitatea;

- să indice condiţiile liberării provizorii pe cauţiune;

- să analizeze constatările CtEDO în cauza Muşuc vs. Moldova;

- să redacteze o hotărîre de nerestituire a cauţiunii;

- să indice condiţiile şi temeiurile arestării preventive;

- să analizeze constatările CtEDO în cauza Ţurcan vs. Moldova;

- să redacteze o cerere a apărării privind înlocuirea arestării preventive cu o măsură alternativă arestării;

- să reproducă procedura arestării bănuitului şi învinuitului;

- să analizeze constatările CtEDO în cauza Paladi vs. Moldova;

- să redacteze un demers al procurorului privind prelungirea arestării învinuitului;

- să indice condiţiile aplicării arestării la domiciliu;

- să analizeze prevederile legale privind restricţiile puse în faţa persoanei arestate la domiciliu;

- să proiecteze o situaţie în care Curtea de Apel

Actele procedurale prin care se dispun măsurile procesuale de constrîngere

Reţinerea în procesul penalNoțiunea, felurile, scopurile și durataCondițiile și temeiurileProcedura aplicăriiDrepturile persoanei reținuteEliberarea persoanei reținute

Măsurile preventiveNoțiunea, scopul și particularitățileCondițiile și temeiurile de aplicareOrganele care pot aplica măsurile preventive, actele prin care se aplicăÎnlocuirea, revocarea și încetarea de dreptAtacarea hotărîrilor privind măsurile preventiveSistemul măsurilor preventive și caracteristica lor

Alte măsuri procesuale de constrîngere

Obligarea de a se prezenta la organul de urmărire penală sau la instanțăAducerea silităSuspendarea provizorie din funcțieAmenda judiciarăPunerea sub sechestru a bunurilor

17

va fi pusă în situaţia de a înlocui arestul preventiv cu arest la domiciliu;

- să indice condiţiile şi temeiurile aplicării sechestrului;

- să deducă particularităţile amenzii judiciare în raport cu amenda contravenţională;

- să proiecteze o situaţie de revocare a măsurii sechestrului;

- să determine particularităţile aplicării,revocării şi încetării de drept a măsurilor preventive;

- să estimeze garanţiile procesuale la aplicarea măsurilor preventive privative de libertate.

Subiectul 7. Măsuri de păstrare a confidenţialităţii, măsuri de protecţie şi alte măsuri procedurale.

Obiective Unităţi de conţinut- să definească secretul urmăririi penale,

secretul de stat şi secretul ocrotit de lege;- să aprecieze importanţa măsurilor de păstrare

a confidenţialităţii în pocesul penal;- să definească scopul şi limitele

confidenţialităţii urmării penale;- să distingă măsurile de păstrare a

confidențialităţii urmăririi penale de măsurile păstrării secretului de stat , comercial şi altui secret orcrotit de lege;

- să redacteze o plîngere către judecătorul de instrucţie determinată de încălcarea secretului comercial;

- să definească noţiunea măsuri de protecţie;- să clasifice măsurile de protecţie;- să caracterizeze procedura aplicării măsurilor

de protecţie;- să proiecteze o situaţie cînd persoana poate fi

inclusă în programul de protecţie;- să estimeze importanţa stabilirii cauzelor şi

condiţiilor ce au contribuit la săvîrşirea infracţiunii.

Măsuri de păstrare a confidenţialității urmăririi penale şi modalităţile asigurării acesteia

Păstarea dosarelor penale și a materialelor de urmărire penalăConfidențialitatea urmăririi penaleApărarea secretuuli de stat, comercial și a altui secret ocrotit de lege

Măsurile de protecţie a persoanei în legătură cu desfăşurarea procesului penal

Cadrul de reglementareTemeiurile și proceduraPersoana protejatăSistemul măsurilor de protecție și caracteristica lor

Măsurile de înlăturare a cauzelor şi condiţiilor ce au contribuit la săvîrşirea infracţiunii sau la alte încălcări a legislaţiei

Sesizarea organului de urmărire penalăÎncheierea interlocutorie a instanței de judecată

Subiectul 8. Chestiuni patrimoniale în procesul penal.

Obiective Unităţi de conţinut- să definească elementele acţiunii civile în

procesul penal;- să identifice condițiile de înaintare a acțiunii

Noţiunea şi scopul acţiunii civile în procesul penal

Elementele şi condiţiile acţinii civile 18

civile în procesul penal;- să distingă subiecții acțiunii civile în procesul

penal;- să caracterizeze modul de examinare a

acţiunii civile în procesul penal;- să evalueze diferite soluții legale privitoare la

acțiunea civilă în procesul penal;- să proiecte o acțiune civilă în procesul penal;- să definească cheltuielile judiciare în

procesul penal;- să descrie repartizarea cheltuielilor judiciare.

în procesul penal Examinarea acţiunii civile în procesul

penal Cheltuielile judiciare. Compensarea și

plata cheltuielilor judiciare

Subiectul 9. Termenele procedurale şi actele procedurale comune.

Obiective Unităţi de conţinut- să definească termenele procedurale;- să clasifice termenele procedurale;- să calculeze termenele procedurale;- să caracterizeze actele procedurale comune;- să întocmească cereri şi demersuri;- să stabilească modul de corectare a erorilor

sau omisiunilor vădite;- să definească noţiunea de citare;- să analizeze constatările CtEDO în cauza

Ziliberberg vs Moldova;- să evalueze modalităţile actuale de citare în

procedura penală naţională, propunînd soluții de îmbunătățire;

- să definescă și să caracterizeze diferite categorii de nulităţi;

- să distingă criteriile de delimitare a încălcărilor procesuale ce atrag nulitatea actelor procedurale de înclălcare ce nu atrage nulitatea acestora;

- să modeleze o situaţie ce atrage nulitatea actului procedural în faza urmăririi penale;

- să estimeze importanţa nulităţii actelor procedurale.

Noţiunea şi importanţa termenelor procedurale

Calcularea termenelor procedurale şi termenelor materiale

Noţiunea actelor procedurale comune Citarea şi comunicarea altor acte

procedurale; Cereri şi demersuri în procesul penal; Erorile şi omisiunile în actele

procedurale. Nulitatea actelor procedurale.

VI. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de realizare

1. Recenzia Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 15.04.2013 „despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor

- Lecturarea Hotărîrii- Reflecţii asupra structurii şi gradului de comprehensiune- Analiza impactului asupra procesului de studiu și practicii judiciare- Elaborarea recenziei.

- Gradul de integrare a cunoştinţelor anterioare- Interconexiunea cu publicaţiile recente de profil- Nivelul academic

Cu 10 zileînainte de finalizarea semestrului

19

prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu”.

de redactare- Caracter analitic- Volum 7-8 pagini.

2.

Referat : „Problema

asigurării echității în procedura penală.”

„Aspecte procesuale privind participarea apărătorului în probatoriul penal.”

„Imunitățile și privilegiile martorului în procesul penal”.

“Perspectiva utilizării precedentului judiciar ca izvor de drept în procedura penală a Republicii Moldova”.

“Datele neadmise ca probe în procesul penal (art. 94 CPP) prin prisma jurisprudenței naționale”.

1. Studiul bibliografic:- Studierea întregului suport bibliografic doctrinar pertinent - Identificarea şi analiza suportului convenţional2. Studiul experimental:- Identificarea dispoziţiilor legale pertinente- Analiza jurisprudenţei pertinente (a judecătorului de instrucție, instanțelor de judecată naționale și CtEDO)3. Formularea concluziilor.

- Diversitatea surselor- Criterii de sistematizare a surselor- Profunzimea studiilor- Volumul 20-25 pagini- Studiul jurisprudenței va cuprinde cercetarea a cinci spețe cu reflectarea concluziilor în 7-10 pagini.

După a doua testare

3. Joc de rol: Audierea

bănuitului

Audierea învinuitului

Audierea martorului

Confruntarea

Percheziția

1. Determinarea cadrului juridic al problemei

2. Partajarea rolurilor și stabilirea însărcinărilor concrete reieșind din statutul procesual stabilit;

3. Analiza speței propuse sau selectate;

4. Identificarea direcțiilor de lucru reieșind din calitatea

- Concordanța dintre obiective și conținut;- Corectitudinea actelor întocmite și a soluțiilor adoptate din punct de vedere a legii aplicabile;

- Capacitatea de argumentare a hotărârilor și promovare a poziției procesuale;

La seminarele de la temele respective

20

procesuală oferită și specificul speței;

5. Pregătirea materialelor relevante;

6. Desfășurarea acțiunii procesuale/susținerea poziției procesuale.

7. Prezentarea rezultatelor

- Respectarea rigorilor de tactică la desfășurarea activității procesual-penale;

- Capacitate de combatere a poziției oponentului procesual;

- Modalitatea de reacționare la încălcările de lege admise în cadrul acțiunii;

- Forma de prezentare;

- Corectitudinea poziţiei formulate în cauză;

- Relevanţa concluziilor.

4.Portofoliu „Activitatea specială de investigații”

1. Elaborarea conţinutului portofoliului:

- Dispozițiile generale- Condițiile de dispunere - Măsurile speciale de investigații efectuate cu:

Autorizarea judecătorului de instrucție

Autorizarea procurorului

- Temeiurile și procedura de dispunere - Consemnarea măsurilor speciale de investigații2. Acumularea informaţiei tematice pentru fiecare element din conţinutul portofoliului.3. Elaborarea tezelor pentru prezentare.4. Prezentarea rezultatelor.

- Plenitudinea surselor- Credibilitatea surselor- Corespunderea tezelor elaborate cu conţinutul materialelor acumulate- Originalitatea prezentării- Volum 30 min de prezentare

Înainte de a doua testare

5. Proiect de

1.Elaborarea etapelor cercetării: - Actualitatea

21

cercetare „Indiviziblitatea

și conexitatea cauzelor penale.”

“Libertatea de mărturisire împotriva sa în procedura penală”

- Reglementările legale- Opinii și concepții doctrinare.2. Documentarea practică a argumentelor avansate în cadrul fiecărei etape.3. Degajarea conţinutului reflecţiilor pentru fiecare etapă4. Susţinerea rezultatelor şi concluziilor proprii

suportului utilizat- Profunzimea cercetăţilor- Convingerea argumentării- Coerenţa concluziilor- Nivelul academic de prezentare- Volum 30 min de prezentare.

Pînă la prima testare

6.

Elaborarea unui articol ştiinţific la tema „ Impactul jurisprudenței CtEDO asupra evoluției cadrului normativ procesual-penal din Republica Moldova”

1.Elaborarea planului conţinutului articolului2. Identificarea noilor dimensiuni ale protecţiei oferite drepturilor și libertăților persoanei în CEDO și jurisprudența CtEDO3. Reflectarea reglementărilor convenționale4. Studiul legislației naţionale 5. Studiul jurisprudenţei CtEDO.6. Formularea concluziilor

- Actualitatea suportului utilizat- Profunzimea cercetăţilor- Convingerea argumentării- Coerenţa concluziilor- Nivelul academic de prezentare- Volum 1 col. autor.

Cu 10 zile înainte de finalizarea semestruluiu

7.

Analiza jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie la tema „ Datele nedmise ca probe în procesul penal,art.94 CPP”5-10 cauze penale

1. Studiul legislaţiei naţionale şi doctrinei privind nedmiterea probelor în procesul penal2. Studiul jurisprudenţei CSJ în materie penală.3. Formularea concluziilor

- Actualitatea şi noutatea jurisprudenţei analizate.- Profunzimea cercetăţilor- Convingerea argumentării- Coerenţa concluziilor- Răspunsul la întrebările de concretizare în timpul prezentării- Volum 5-15 pagini

Cu 10 zile înainte de finalizarea semestruluiu

Notă.Lucrul individual( Produsul preconizat ) este repartizat după grupe academice/serii sau la alegerea studentului din temele indicate.

VII. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ

LEGISLAŢIA INTERNAŢIONALĂ:1. Declaraţia universală a drepturilor omului (10.12.1948).

22

2. Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (4.11.1950).3. Regulile standardelor minimale de tratare a deţinuţilor (1955).4. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (1966).5. Convenţia împotriva torturilor şi a altor forme de comportament şi pedepse antiumane, crude

sau care înjosesc demnitatea omului (1984). 6. Principiile generale, privitor la independenţa organelor judecătoreşti (1985). 7. Declaraţia principiilor generale ale justiţiei pentru victimele infracţiunilor şi abuzurilor de

putere (1985).8. Regulile standardelor minimale al ONU privitor la efectuarea justiţiei în privinţa infractorilor

minori (1985).9. Convenţia privind drepturile copilului (1989).10. Cumulul de principii pentru apărarea tuturor persoanelor reţinute sau arestate în orice formă ar

fi fost aceasta efectuată (1988).11. Convenţia europeană despre colaborarea reciprocă privind asistenţa juridică internaţională în

materie penală şi protocolul ei (1959).12. Convenţia europeană despre valabilitatea internaţională a sentinţelor pe cauzele penale (1970).13. Convenţia ţărilor CSI privind asistenţa juridică şi raporturile de drept în procesele civile,

familiale şi penale ( 22.01.1993 ).

LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ:1. Constituţia Republicii Moldova, 29 iulie 1994. 2. Codul de procedură penală al Republicii Moldova, din 14 martie 2003.3. Legea cu privire la Procuratură, nr.118-XV din 14 martie 2008.4. Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Constituţională, nr.317-XIII din 13.12.1994.5. Codul jurisdicţiei constituţionale, nr.502-XIII din 16.06.1995.6. Legea Republicii Moldova privind organizarea judecătorească,

nr.514-XIII din 06.07.1995.7. Legea Republicii Moldova cu privire la statutul judecătorului, nr.544-XIII din 20.07.1995.8. Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, nr.789-XIII din

26.03.1996.9. Legea Republicii Moldova cu privire la sistemul instanţelor judecătoreşti militare, nr.836-XIII

din 17.05.1996.10. Legea Republicii Moldova cu privire la reorganizarea sistemului instanţelor judecătoreşti,

nr.853-XIII din 29.051996.11. Legea Republicii Moldova cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nr.947-XIII din

19.07.1996.12. Legea Republicii Moldova cu privire la avocatură, nr.1260-XV din 19.07.2002.13. Hotărârea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor

alin.(6) art.63 din Codul de procedură penală, nr. 26 din 23.11.2010.

PRACTICA JUDICIARĂ:

1. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu, Nr. 01 din 15 aprilie 2013;

2. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la unele chestiuni ce vizează participarea procurorului la judecarea cauzei penale, Nr. 12 din 24.12.2012;

3. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la examinarea litigiilor privind repararea prejudiciului moral şi material cauzat persoanelor deţinute prin violarea art. 3, 5, 8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, Nr. 8 din 24 decembrie 2012;

23

4. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova Pentru ajustarea Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.7 din 04.07.2005 “cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi penale” la jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului, Nr. 12 din 24 decembrie 2010;

5. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la aplicarea de către instanţele de judecată a legislaţiei ce reglementează repararea prejudiciului moral, Nr.9 din 09.10.2006;

6. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi penale, Nr.7 din 04.07.2005;

7. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie „cu privire la practica aplicării legislației pentru asigurarea dreptului la apărare a bănuitului, învinuitului, inculpatului și condamnatului în procedura penală”, din 24.12.2010

8. Jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie în materie penală(2008-2010)Culegere,Chişinău,2012

MANUALE ȘI MONOGRAFII:

În limba romană

9. Dolea I., Dm. Roman, I. Sedleţchi, T. Vizdoagă, V. Rotaru, A. Cerbu, S. Ursu, Drept procesual penal, - Chișinău, Cartea Juridică, 2009.

10. Dolea I., Dm. Roman, T. Vîzdoagă, V. Rotaru, A. Cerbu, S. Ursu, R. Botezatu, V. Şterbeţ, E. Erjiu. Codul de procedură penală. Comentariu. - Chișinău, ed.Cartier juridic. 2005

11. Dolea I., Drepturile persoanei în probatoriul penal.- Chișinău: Cartea Juridică, 2009.. 12. Volonciu N., Tratat de procedură penală, Vol. I. - Bucureşti, 1997.13. Roman D., Vîzdoagă T.,ş.a. , Drept procesual penal,Suport de curs - Chișinău, 200814. Roman D.,Rotaru V.,ş.a.Studiu analitic privind investigarea şi judecarea cauzelor de trafic de

persoane şi a infracţiunilor conexe,Chişinău 2013. în limba rusă:15. АВ Гриненко,Уголовный процесс,НОРМА,Москва,200416. КФ Гуценко,Уголовный процесс,ЗЕРЦАЛО,Москва,2000

24