Delia Ciobanu

MORFOPATOLOGIA

• Studiul cauzelor = etiologia• Studiul mecanismelor = patogeneza• Stabilirea efectelor bolii

Leziuni morfologice:• Macroscopice• Microscopice • Ultrastructurale• Moleculare

Manifestări clinice:•Semiologia medicalăşi chirurgicală

oSimptomatologiaoSemnele fizice

Modificări biochimice (disfuncţia)

Definiţie: Studiul leziunilor care apar la nivel de celulă, ţesut şi organ în timpul bolilor.

Morfopatologia

• Generală – studiul leziunilor de bază din patologie;

• Specială – studiul patologiei pe aparate şi sisteme.

Metode morfologice utilizate

• Macroscopie:– Examenul macroscopic– Necropsia anatomo-clinică

• Microscopie:– Diagnosticul histopatologic– Citodiagnosticul

• Leziunea – ansamblul modificărilor morfologice şi funcţionale din celule, ţesuturi şi organe, prin acţiunea unor variaţi agenţi (factori de mediu: interni sau externi):– Boli genetice

• Mutaţii genetice ereditare– Boli dobândite:

• Agenţi fizici: traumatisme, iradieri, agenţi termici• Agenţi chimici: subst. toxice, metale grele, solvenţi, medicamente, anoxia• Agenţi infecţioşi: virusuri, bacterii, fungi, paraziţi• Agenţi endocrini: deficit sau exces hormonal• Substanţe nutritive: deficit sau exces (ex: fier, vitamine)• Reacţii imune: reacţiile alergice, autoimunitatea.

• Normal ↔ modificare adaptativă ↔ leziuneNormal ↔ modificare adaptativă ↔ leziune

• Modificări reversibileModificări reversibile– Acute: degenerescenţa hidropicăAcute: degenerescenţa hidropică– Cronice: steatoza, reacţiile de adaptareCronice: steatoza, reacţiile de adaptare

• Modificări ireversibileModificări ireversibile (necroza celulară) (necroza celulară)

!! !! Sensibilitatea celulară la modificările de mediu Sensibilitatea celulară la modificările de mediu depinde de activitatea metabolică a celulei (depinde de activitatea metabolică a celulei (ex. ex. neuronul vs. fibrocitulneuronul vs. fibrocitul, fibra musculara striata vs , fibra musculara striata vs miocardmiocard))..

• Majoritatea agresiunilor interferă cu:Majoritatea agresiunilor interferă cu:– Funcţiile membranareFuncţiile membranare

• Intră: HIntră: H22O, Ca, NaO, Ca, Na• Ies: K, enzimeIes: K, enzime

– Producţia de energieProducţia de energie• ↓ ↓ ATP, ↓ glicogenul (glicoliză anaerobă)ATP, ↓ glicogenul (glicoliză anaerobă)

– Sinteza de proteineSinteza de proteine• ↓ ↓ proteinele structuraleproteinele structurale• ↑ ↑ proteinele citoprotective (i.e. Ubiquitin)proteinele citoprotective (i.e. Ubiquitin)

Răspunsul celular la stressRăspunsul celular la stress

Leziuni celulare acuteLeziuni celulare acute reversibilereversibile

Leziuni celulare reversibile acuteLeziuni celulare reversibile acute

Degenerescenţa hidropică Degenerescenţa hidropică – – hiperhidratare celularhiperhidratare celularăăSinonime::

– Intumescenţa tulbure,– Tumefierea celulară– Edemul celular

Evidenţiabilă în organele parenchimatoase:Evidenţiabilă în organele parenchimatoase:– FicatFicat: hipoxie, viruşi hepatotoxici: hipoxie, viruşi hepatotoxici– RinichiRinichi: şoc (fazele iniţiale): şoc (fazele iniţiale)– MiocardMiocard: : intoxicaţie cu intoxicaţie cu fosfaţifosfaţi

Degenerescenţa hidropicăDegenerescenţa hidropicăMicroscopie electronicăMicroscopie electronică

• Tumefierea mitocondrialăTumefierea mitocondrială• Tumefierea RETumefierea RE• Pierderea ribozomilorPierderea ribozomilor• Ruperea lizozomilor Ruperea lizozomilor (distrugerea membranelor (distrugerea membranelor

celulare prin activarea fosfolipazelor)celulare prin activarea fosfolipazelor)• Tumefierea nucleului cu:Tumefierea nucleului cu:

– condensarea condensarea CRTCRT pe membrana nucleară pe membrana nucleară– dispariţia nucleoluluidispariţia nucleolului

Degenerescenţa hidropicăDegenerescenţa hidropică

• Macroscopic:Macroscopic:– Creşterea Creşterea ØØ organului organului– PalidPalid, cenusiu , cenusiu – Consistenţă redusăConsistenţă redusă (“intumescenta tulbure”) (“intumescenta tulbure”)

• Microscopic:Microscopic:– degenerescenţă vacuolară → degenerescenţă degenerescenţă vacuolară → degenerescenţă

((““intumescenţăintumescenţă””) clară) clară• Leziunile sunt reversibileLeziunile sunt reversibile

Degenerescenţa hidropică (ficat)

Leziuni celulare croniceLeziuni celulare cronice

• Modificări celulare adaptative

• Acumulări intra- şi extracelulare– Lipide, proteine, glicogen– Pigmenţi

• Calcificarea patologică

Leziuni celulare cronice

Modificări celulare adaptative• Sunt adaptări celulare la diferiţi factori fiziologici sau

patologici.

– Adaptări ale metabolismului celular– Adaptări ale tabloului de creştere celulară:

• Activitate celulară crescută (creşterea numărului sau/şi dimensiunii celulelor)

• Activitate celulară scăzută (scăderea numărului sau/şi dimensiunii celulelor)

• Alterarea morfologiei celulare (modificări ale diferenţierii celulare)

Răspunsuri celulare adaptative

• Tipuri celulare:– Celule labile (epiderm, mucoase, sistem

hematopoietic şi limfoid);– Celule stabile (parenchim glandular);– Celule permanente (fibrele musculare striate,

neuronul).

Adaptări ale tabloului de creştere celulară

Modificări ale dimensiunii celulelor

Atrofie Scăderea Ø celulelorHipertrofie Creşterea Ø celulelor

Modificări ale numărului celulelor

Involuţie Scăderea nr. celulelorHiperplazie Creşterea nr. celulelor

Modificări ale diferenţierii celulare

Metaplazia Înlocuirea cu un alt tip celular

Creşterea masei tisulare• Mecanisme:

– Creşterea solicitării funcţionale– Creşterea solicitării metabolice– Stimulare endocrină în exces

• Tipuri (depind de posibilităţile celulelor respective de a se multiplica):– Hipertrofia– Hiperplazia– Mixtă

Creşterea masei tisulareHIPERTROFIA

• Este o reacţie de adaptare celulară caracterizată prin mărirea volumului unui ţesut sau organ determinată de creşterea dimensiunilor celulelor sale.

• Apare în ţesuturile cu celule permanente.

• Celule cu număr crescut de microorganite citoplasmatice.

• Fiziologică sau patologică.

Creşterea masei tisulareHIPERPLAZIA

• Este o reacţie de adaptare celulară caracterizată prin mărirea volumului unui ţesut sau organ determinată de creşterea numărului celulelor sale.

• Apare în ţesuturile cu celule ce se pot multiplica.

• Fiziologică sau patologică.

Hipertrofii şi hiperplazii fiziologice

• La atleţi – hipertrofia masei musculare scheletice şi a miocardului ca răspuns la exerciţiu şi solicitări metabolice intense;

• Stimularea endocrină în sarcină generând hipertrofia şi hiperplazia glandei mamare şi a miometrului;

• Endometrul în timpul ciclului menstrual - stimularea endocrină ovariană.

• Mărirea de volum a glandei tiroide în sarcină datorată hormonilor tireostimulatori (hiperplazie);

Hipertrofii şi hiperplazii patologice

• Creşterea numerică a celulelor secretoare de parathormon la nivelul glandei paratiroide (hiperplazie) generată de scăderea calciului seric;

• Hipertrofia concentrică de ventricul stâng în HTA, St Ao;

• Hipertrofia stratului muscular neted la nivelul colonului datorată fenomenelor obstructive generate de o tumoră;

• Hiperplazia endometrială datorată hiperestrogenismului;

• Hiperplazia compensatorie, în organele pereche după ablaţia chirurgicală (rinichi).

Răspuns tisular de adaptare

Hipertofia musculaturii scheletice Hiperplazia şi hipertrofia miometrului în sarcină

Răspuns tisular de adaptare

Hiperplazia endometrului ca răspuns la stimulul estrogenic Hiperplazia nodulară de

prostată

Răspuns tisular de adaptare

Hipertrofia fibrelor miocardice

Hipertrofia fibrelor miocardice

Scăderea masei tisulare• Mecanisme:

– Scăderea solicitărilor funcţionale sau metabolice (inactivitate),

– Scăderea irigaţiei,– Denervaţie,– Compresiune,– Deficit de stimulare endocrină,– Îmbătrânire.

• Tipuri:– Atrofia,– Involuţia (canalul tireo-glos, timusul).

• Dg. ≠:– Hipoplazie: dezvoltare incompletă– Aplazie: absenţa dezvoltării unui organ

Scăderea masei tisulareATROFIA

• Este o reacţie de adaptare celulară caracterizată prin scăderea volumului unui ţesut sau organ determinată de scăderea dimensiunilor celulelor sale.

• Celule au metabolism redus → microorganitele celulare vor fi distruse → „corpi autofagici”.

• Fiziologică sau patologică

Atrofia celulară

Atrofii fiziologice

• Involuţia timusului la adolescenţă;• Involuţia miometrului postpartum;• Atrofia brună cardiacă la persoanele în vârstă;• Îmbătrânirea glandelor paratiroide – scăderea

numerică a celulelor secretoare de hormoni şi înlocuirea lor prin adipocite.

Atrofii fiziologice

Involuţia timusului Atrofia fibrelor miocardice

Atrofii patologice

– Miocard – ischemie cronică (fibroza ischemică a miocardului)– Parenchim renal - ischemie cronică (HTA), compresiune

(hidronefroză)– Muşchi scheletic - inactivitate (aparat ghipsat, comă,

paralizie), denervare (traumatică, post-poliomielită)– Glanda suprarenală – lipsa ACTH (ablaţia chirurgicală a

hipofizei)– Creier – compresiune (hidrocefalie)– Hepatocite – compresiune (amiloidoză)

Hidrocefalia

Hidronefroza

Atrofia muşchiului scheletic secundară denervării

Metaplazia• Reacţie de adaptare celulară la un stimul

patogen, prin care un ţesut matur este înlocuit cu un alt ţesut matur, capabil să reziste mai bine la stresul cronic.– Este o modificare a diferenţierii celulare– Are la bază celula stem multipotentă.

• Tipuri:– Metaplazie epitelială (reversibilă),– Metaplazie conjunctivă (ireversibilă).

Metaplazia scuamoasă:

Ţesut iniţial Stimul

Epiteliul cilindric ciliat al arborelui bronşic Fumul de ţigară

Epiteliul cilindric al ductelor glandulare Iritaţia cronică (calcul)

Epiteliul tranziţional al vezicii urinare Iritaţia cronică

Epiteliul glandular cilindric Deficienţa în vitamina A

MetaplaziaŢesut Stimul Tip de

metaplazieEpiteliu cilindric ciliat (respirator) Fum de ţigară Metaplazie

scuamoasăEpiteliu cilindric ductal

Traumatism prin calcul, infecţie cronică

Metaplazie scuamoasă

Epiteliu tranziţional Traumatism prin calcul

Metaplazie scuamoasă

Epiteliu gastric Infecţie cu H. pylori Metaplazie intestinală

Epiteliu scuamos esofagian

Reflux gastro-esofagian

Metaplazie gastrică

Ţesut fibros Traumatism cronic Metaplazie osoasă

Metaplazia scuamoasă a epiteliului tranziţional

Metaplazia cilindrică

Tesutul iniţial Stimul

Epiteliul scuamos esofagian

Refluxul sucului gastric

Metaplazia Barrett

Metaplazia intestinală

Ţesut iniţial Stimul

Epiteliul gastric Helicobacter Pylori

Metaplazia conjunctivă

• Fibroblastele se pot diferenţia spre osteoblaste sau condroblaste cu formare de os sau cartilaj.

LeziuniLeziuni celulare ireversibilcelulare ireversibilee

Moartea celulară apare prin două procese fundamental diferite:

Apoptoza – moartea programată,Necroza.

NecrozaNecrozaProcesul dinamic de moarte celulară într-un Procesul dinamic de moarte celulară într-un

organism viu, sub acţiunea unor factori cu organism viu, sub acţiunea unor factori cu intensitatea mare sau de lungă durată (prin intensitatea mare sau de lungă durată (prin depăşirea capacităţii de adaptare).depăşirea capacităţii de adaptare).

Celulă normală Celulă necrozatăCelulă lezată

Afectări celulare letale şi subletale

Necroza

NecrozaNecroza

• Tipuri de necroză:Tipuri de necroză:– de coagularede coagulare

• hemoragicăhemoragică– de lichefacţiede lichefacţie– de cazeificarede cazeificare– enzimatică a ţesutului adiposenzimatică a ţesutului adipos– gangrenoasăgangrenoasă– fibrinoidăfibrinoidă

Necroza de coagulareNecroza de coagulare

• Apare în Apare în ischemia acutăischemia acută prin denaturarea prin denaturarea (coagularea) rapidă a proteinelor celulare(coagularea) rapidă a proteinelor celulare

• ““Necroză structuratăNecroză structurată”:”:– Contur celular păstrat – “umbre celulare”Contur celular păstrat – “umbre celulare”– Citoplasmă intens eozinofilăCitoplasmă intens eozinofilă– Absenţa nucleuluiAbsenţa nucleului

Necroza de coagulareNecroza de coagulare

• Macroscopic:Macroscopic:– Zonă bine delimitată, poligonală, palidă, de Zonă bine delimitată, poligonală, palidă, de

consistenţă scăzută.consistenţă scăzută.

Tipuri de necroză

Infarct renal(necroză de coagulare)

Normal

Infarctul miocardic

Necroza hemoragicăNecroza hemoragică

• Este tot o necroză de coagulare determinată de Este tot o necroză de coagulare determinată de oprirea bruscă a circulaţiei sangvine, dar:oprirea bruscă a circulaţiei sangvine, dar:– Zona de necroză este roşie/hemoragicăZona de necroză este roşie/hemoragică– Apare în organele cu dublă vascularizaţie (pulmon), Apare în organele cu dublă vascularizaţie (pulmon),

cu consistenţă redusă (intestin) sau prin blocarea cu consistenţă redusă (intestin) sau prin blocarea drenajului venos (testicul).drenajului venos (testicul).

Necroza hemoragicăNecroza hemoragică

Infarct hemoragic pulmonar

Tipuri de necroză

Necroză hemoragică(testicul)

Necroza de lichefacţieNecroza de lichefacţie

• Infarctul cerebralInfarctul cerebral (ischemie acută): (ischemie acută):– Hidrolaze lizozomale neuronale Hidrolaze lizozomale neuronale == autolizăautoliză– Conţinut crescut în lipideConţinut crescut în lipide– Conţinut redus de proteine structurale (fibre)Conţinut redus de proteine structurale (fibre)

• Inflamaţia purulentăInflamaţia purulentă (bacterii piogene): (bacterii piogene):– Hidrolaze leucocitare Hidrolaze leucocitare = = heterolizăheteroliză

Necroza de lichefacţieNecroza de lichefacţie

Necroza de lichefacţieNecroza de lichefacţie

Infarct cerebral(necroză de lichefacţie)

Necroza de cazeificareNecroza de cazeificare

• Termen dat de aspectul macroscopic al Termen dat de aspectul macroscopic al necrozei din centrul leziunilor tuberculoase necrozei din centrul leziunilor tuberculoase (asemănător cu brânza).(asemănător cu brânza).

• Invariabil, este asociată cu Invariabil, este asociată cu ttuberculozauberculoza• Mecanism inflamator de tip imun, Mecanism inflamator de tip imun,

astructuratăastructurată

Necroza de cazeificareNecroza de cazeificare

Necroza enzimaticăNecroza enzimaticăa ţesutului adiposa ţesutului adipos

• Este rezultatul acţiunii lipazelor pancreatice Este rezultatul acţiunii lipazelor pancreatice asupra ţesutului adipos intra- şi peri-pancreatic asupra ţesutului adipos intra- şi peri-pancreatic ((citosteatonecrozăcitosteatonecroză))

• Pancreatita acută necrotico-hemoragicăPancreatita acută necrotico-hemoragică

TG(ţes. adipos)

Lipaze pancreaticeactivate

AGL+

Glicerol

+ Ca

Săpunuri

Necroza enzimaticăNecroza enzimatică a ţesutului adiposa ţesutului adipos

Pancreatita acută

Necroza gangrenoasă

• Termen utilizat în practica clinică chirurgicală• Aplicat necrozei de coagulare de la nivelul

membrelor inferioare care au suprimată circulaţia sangvină (gangrenă uscată).

• Supraadăugarea unei infecţii bacteriene determină şi necroză de lichefiere (hereroliză) – gangrenă umedă.

Necroza fibrinoidăNecroza fibrinoidă

• Apare în:Apare în:– Peretele arterial (VasculitePeretele arterial (Vasculite, HTA severă, HTA severă))– Nodulii Aschoff (Febra reumatioidă)Nodulii Aschoff (Febra reumatioidă)– Baza ulcerului peptic cronicBaza ulcerului peptic cronic

Necroză fibrinoidă (rinichi)(HTA severă)

Apoptoza• Morfologic se cracterizează prin:

– Condensare cromatiniană;– Fragmentarea ADN-ului.

• Caracteristicile apoptozei:– Multiple căi de realizare a morţii celulare;– Există un stadiu de control care stabileşte pragul apoptotic

prin activitatea reglatorilor pozitivi şi negativi (Bcl-2);– Stadiul de execuţie implică activitatea caspazelor ce

efectuează proteoliza terminală.

Apoptoza

Apoptoza fiziologică• Distrugerea programată a celulelor în timpul embriogenezei

cu involuţia organelor embrionare tranzitorii;• Involuţia dependentă hormonal:

– Endometrul în timpul ciclului menstrual;– Glanda mamară după lactaţie;– Prostata post castrare;

• Homeostazia tisulară în epiteliile labile:– Epiteliul criptal intestinal

• Deleţia celulelor T autoreactive din timus, sau moartea celulară indusă de limfocitele T citotoxice.

Dereglarea apoptozei• Afecţiuni asociate cu inhibarea apoptozei (supravieţuire

celulară îndelungată):– Supravieţuirea celulelor tumorale (carcinoamele cu mutaţii ale p53

sau hormonodependente – glandă mamară, prostată, ovariene);– Tulburări autoimune (secundare persistenţei limfocitelor

autoreactive).• Afecţiuni asociate cu intensificarea apoptozei, cu producerea

de moarte celulară în exces:– Boli neurodegenerative – atrofii musculare spinale;– Leziuni ischemice – infarctul de miocard şi stroke (tromboza, embolia

şi hemoragia cerebrală);– Depleţia limfocitară indusă viral – sdr. de deficienţă imună dobândită

– SIDA.

Necroza de coagulare vs apoptozaNecroza de coagulare Apoptoza

Stimuli Hipoxie, toxine Fiziologică şi patologică

HistologicMărire de volum a celulelor,

necroză de coagulare, distrugerea organitelor

Celule izolate, condensarea

cromatinei, corpi apoptotici

Lezări ale ADN Aleatoriu, difuză Internucleosomal

MecanismeDepleţie ATP, lezări

membranare, leziuni date de radicalii liberi

Activare genică, endonucleaze,

proteaze

Reacţie tisulară Inflamaţie Absenţa inflamaţiei, corpi apoptotici

Modificările ultrastructurale secvenţiale din necroza de coagulare şi apoptoză

Necroza→enzime şi proteine în sânge→teste biologice

Celulă lezată Tipuri de enzime eliberate în sânge

MiocardCreatin-kinaza (isoenzima MB)Aspartat transaminazaLactico-dehidrogenaza (LDH-1)

Hepatocit Alanin-transminaza

Muşchi striat Creatin-kinaza (isoenzima MM)

Pancreas exocrin Amilaza

Leziuni reversibile croniceAcumulări intracelulare

– Factori favorizanţi pentru acumulările intracelulare:• Substanţa endogenă este produsă într-un ritm normal/crescut,

dar rata de eliminare din celulă este redusă (acumulări lipidice);

• Substanţa endogenă normală/anormală se acumulează deoarece nu poate fi metabolizată – defecte enzimatice – boli de stocaj (tezaurismoze);

• Substanţa exogenă anormală este depozitată şi se acumulează în celulă deoarece celula nu prezintă echipamentul necesar degradării sau nu are capacitatea de a o transporta (acumulările de carbon şi siliciu).

Leziuni celulare reversibile cronice

SteatozaSteatoza – acumulare de trigliceride (lipide neutre) în – acumulare de trigliceride (lipide neutre) în celulele organelor parenchimatoase (ficat, rinichi, celulele organelor parenchimatoase (ficat, rinichi, cord)cord), care , care în mod normal nu conţin lipide în cantităţi în mod normal nu conţin lipide în cantităţi vizibile.vizibile.

Cauze:Cauze:• Toxice: Toxice: alcool etilicalcool etilic, CHCl, CHCl33

• HipoxiHipoxiaa cronică cronică• DZDZ• MalnutriţiMalnutriţiaa• ObezitatObezitateaea

Steatoza hepatică– mecanisme de producere –

N

TG(vena portă)

AGL+Glicerol

TG

ProteineLP

Sinusoide → Vene hepatice

Mobilizare de AGL(DZ, malnutriţie)

Esterificare crescută(Etilism cronic)

Sinteză scăzută de LP(Malnutriţie, hipoxie, toxice)

SteatozaSteatoza hepatică hepatică

Steatoza hepatica

SteatozaSteatoza hepatică hepatică (negru Sudan) (negru Sudan)

Acumulări de colesterol şi esteri de colesterol

• Macrofagele se încarcă cu lipide→celule xantice (celule cu citoplasma spumoasă):– Ateroscleroză;– Sdr. hiperlipidemice ereditare sau dobândite:

• cutanat: xantelasmă (unghi intern ochi);• veziculă biliară: vezicula fragă (colesteroloza);• tendoane: xantoame.

Vezicula fragă (colesteroloza)

Hipercolesterolemia familială• Cea mai frecventă -1:500 în populaţia generală;• AD;• Mutaţie în gena receptorului pentru LDL:

– Afectează transportul intracelular şi catabolismul LDL cu acumularea LDL în plasmă;

– Absenţa receptorilor pe hepatocite de IDL (lipoproteine cu densitate intermediară)→ IDL plasmatic convertit in LDL;

• Efecte:– Xantoame cutanate;– ATS precoce;– Deces prin IM.

Boli de stocaj lizozomal – lipide complexe

Sfingolipidoze Deficienţa enzimatică Acumulare majoră de metabolit

GM 1(gangliozidoze)

GM 1 gangliozide(β – galactozidaza)

GM 1 gangliozideGalactoza

(oligozaharide)GM 2 (gangliozidoze):

B. Tay – Sachs

B. Gaucher

B. Neimann-Pick

Hexozaminidaza A

Glucocerebrozidaza

Sfingomielinaza

GM 2 gangliozide(granular)

Glucocerebrozide(laminar)

Sfingomielina (spumos)

Boala Tay Sachs

Acumulări de glicogen• Anomalii în metabolismul glucozei sau a glicogenului:

– Diabet zaharat – metabolism aberant al glucozei → acumulări de glicogen în:

• epiteliul tubular renal, • hepatocite, • miocite cardiace,• celulele β ale insulelor Langerhans pancreatice.

– Boli de stocaj a glicogenului (glicogenoze) – boli genetice cu defecte enzimatice în sinteza/distrucţia glicogenului → stocare intracelulară → moarte celulară

Glicogenoze - exemple

• Glicogenoza de tip I – hepatorenală – b. Von Gierke (↓glucozo 6 fosfatază) → hepato-renomegalie → hipoglicemie;

• Glicogenoza de tip II – generalizată – b. Pompe (↓glucozidaza lizozomală – maltaza acidă) → cardiomegalie masivă, hipotonie musculară şi insuf. cardio-respiratorie;

• Glicogenoza V - de tip miopatic – sdr. McArdle (↓fosforilazei musculare) → acumulare de glicogen sub sarcolemă.

Acumularea de pigmenţi• Pigmenţii sunt substanţe colorate cu origine

exogenă/endogenă.• Pigmenţi exogeni:

– Praf de cărbune:• antracoza pulmonară;• pneumoconioza lucrătorilor din minele de cărbune;

• Pigmenţi endogeni:– lipofuscina;– melanina;– hemosiderina.

Lipofuscina• Pigment de uzură cu structură lipoprotidică;• Constituient normal al unor celule: neuroni, miocard, SR

– zona reticulată, epididim, celule musculare tract digestiv;

• Acumulări anormale – culoare brun - întunecată a unor organe – atrofie brună

• Granule galben-brun care se acumulează în miocard, ficat, creier;

• ME-granule electron dense perinucleare;• Granulele de lipofuscină acumulate anormal corespund

unor lizozomi alteraţi funcţional prin supraîncărcare cu metaboliţi, ce nu pot fi degradaţi enzimatic.

Lipofuscina

Lipofuscinoză miocardică

Melanina• Pigment negru brun fin granular;• Format de melanocite prin oxidarea tirozinei sub acţiunea

tirozinazei formând dihidroxifenil-alanină (DOPA).• Reacţia de evidenţiere Fontana (argentică)• Melanocite cu localizare normală: epiderm, tractul uveal,

retina, leptomeninge, nucleii cenuşii centrali; rar: esofag, col uterin, vagin, rect

• Hiperpigmentare – b Addison (insuficienţă SR)• Hipopigmentarea localizată – vitiligo, cicatrici

Boala Addison

Hemosiderina• Pigment granular cristalin, cu fier, derivat din

hemoglobină;• De culoare galbenă;• Catabolizat în lizozomi prin transformarea ionilor de fier

din Hb în hemosiderină;• Hemosideroza:

– Generalizată (ficat, măduva osoasă, splină, ganglioni limfatici)• Cauze: utilizarea defectuoasă a Fe, anemii hemolitice, transfuzii;• Hemocromatoză

– Defect genetic-absorbţie crescută de Fe;– Acumulare intensă în ficat (ciroză), miocard (insuficienţă cardiacă), în

insulele Langerhans (diabet bronzat);– Localizată (organele cu stază cronică, hemoragii interne);

• Reacţii de evidenţiere: reacţia Perls – reacţie histochimică de evidenţiere a Fe trivalent.

Hemosideroza

Acumularea de pigmenţi biliari

• Bilirubina derivă din distrucţia fiziologică a eritrocitelor prin conversiunea chimică a Hem în bilirubină (ficat, splină, măduvă osoasă)

• Bilirubină+ proteine (bilirubina neconjugată)→ficat (conjugare cu ac glucuronic)→bibirubina conjugată

• Normal bilirubina: 0,5-1 mg/100 ml• Valori crescute ale bilirubinei (>2 mg/100 ml)- icter

(Hbil, colorarea tegumentelor şi sclerelor – galben verzui)

Icter• Icter prin Hbil neconjugată

– Icter hemolitic (icter sever al nn în incompatibilitate Rh)– Icter fiziologic al nn (↓glucuronil transferaza)– Icterul congenital (absenţa glucuronil transferazei) – progresiv – deces

• Icter prin Hbil conjugată– Icter hepatocelular (HV, medicamentos, sdr. Rotor) – Hbil mixtă– Icter obstructiv (mecanic) – obstrucţia căilor intra/extra hepatice prin

calculi, malformaţii, carcinoame

Acumularea de pigmenţi biliari

Ficat icteric

Acumularea de proteine (hialinoza)

• Hialinul – material proteic cu structură biochimică diferită;

• Se poate acumula intra sau extracelular;• În coloraţia HE – omogen, eozinofil.

Acumularea de proteine intracelular

• Sdr. nefrotic→proteine (albumine) reabsorbite prin pinocitoză în epiteliul tubilor contorţi→vezicule de pinocitoză+lizozomi→ granule citoplasmatice hialine (eozinofile)→ proces reversibil;

• Corpi Russell – acumulări de Ig ce rămân în RER cu formare de corpi rotunzi hialini.

Acumulări de proteine extracelular (hialinoza)

Hialinoza capsulei splenice Hialinizarea glomerulului

Hialinizarea foliculului ovarian Hialinoscleroza arteriolei aferente

Amiloidoza• Amiloidul – substanţă proteică cu structură fibrilară de configuraţie β

plisată şi o substanţă pentagonală ne-fibrilară,• Natura chimică: proteină fibrilară + hidrocarburi şi glicozaminoglicani

– Proteina fibrilară – lanţuri uşoare de Ig – AL;– Proteina fibrilară ne-Ig – AA (amyloid associated) – amiloidoza secundară;– Transtiretina (TTR)

• TTR normal – depozite la persoanele în vârstă,• TTR formă mutantă – polineuropatie amiloidă familială;

– β2 microglobulina – component al complexului major de histocompatibilitate – fibrila de amiloid (Aβ2m) – complicaţie la persoanele cu hemodializă de lungă durată;

– Proteina β – amilod (Aβ) –b. Alzheimer (Aβ – derivă dintr-o glicoproteină transmembranară – proteina precursor a amiloidului – APP),

– Amiloidul endocrin – procalcitonina.

Clasificarea amiloidozeiCategoria clinico-patologică Boli asociate Fibrila majoră Organele

afectate

Amiloidoza sistemică (generalizată)

Discrazia imunocitului asociată cu amiloidoză

Mielom multiplulimfoproliferări monoclonale de celule B

AL laringepulmon

Amiloidoza sistemică reactivă Afecţiuni inflamatorii cronice

AA ficatrinichiSRsplină

Amiloidoza asociată cu hemodializa

Insuf. renală cronică

Aβ2m articulaţii

Amiloidoza ereditară:Febra mediteraniană familialăNeuropatiile amiloidozice familialeAmiloidoza senilă sistemică

AAATTR/TTR

ATTR/TTR

Clasificarea amiloidozei

Categoria clinico-patologică Boli asociate Fibrila majoră

Amiloidoza localizată

Amiloidoza senilă cerebrală b. Alzheimer Aβ(APP)

Amiloidoza endocrinăCarcinom medular tiroidianIns. Langerhans DZ II

Precursor al calcitonineiAIAPP

Amiloidoza atrială izolată AANF(factor natriuretic atrial)

Amiloidoza

Amiloidoza hepatică

Amiloidoza

Amiloidoza renală

Calcificarea patologică• Depunerea anormală de săruri de calciu asociată cu

cantităţi mici de fier, magneziu şi alte minerale;• Tipuri:

– Calcificarea distrofică:• Depuneri de săruri de Ca pe ţesuturile necrozate în condiţiile unei

normocalcemii;• Exemple: calcificarea valvulei Ao, plăci ATS calcificate, calcificarea

trombilor venoşi (flebolit);– Calcificarea metastatică

• depunerea de săruri de calciu în ţesututuri normale în condiţiile unei hipercalcemii,

• Hipercalcemii cauze: disfuncţie endocrină (hiperparatiroidism), catabolism osos crescut (mielom multiplu, metastaze osoase, leucemii), hipervitaminoza D, sarcoidoza;

• Exemple: guşa nodulară cu calcificări interstiţiale, nefrocalcinoza.

Calcificări tisulare distrofice

Tuberculoză vindecată calcificată

Placa ATS calcificată

Calcificări tisulare metastatice

Guşă cu calcificări Nefrocalcinoza

Coloraţia Kossa