CURS 1

GO si Anexele GO

Anexele GO

- Cavitatea orbitara- Septul orbitar- Muschii orbitari- Capsula Tenon- Grasimea orbitara- Arterele orbitare- Venele orbitare- Nervii “orbitari”- Aparatul lacrimal- Conjunctiva- Pleoapele

Peretii orbitei

- Plafonul: Frontal, Aripa mica sfenoid- Peretele lat. : Zigomatic, Aripa mica sfenoid- Planseul: Zigomatic, Maxilar, Palatin- Peretele medial: Maxilar (proc. Frontal), Lacrimal, Etmoid, Corpul sfenoidului- Raporturi cu sinusurile fetei: Frontal (sup.), Etmoidal (medial), Sfenoid (medial), Maxilar

(inferior)

Muschii orbitei

- 6 muschi oculomotori 4 drepti (sup., inf., lat., medial) 2 oblici (sup., inf.)- Ridicatorul pleoapei sup.- Tarsal sup. al lui Müller- Tarsal inf.

Nervii orbitei

- II – optic- III – oculomotor comun- IV –trohlear- V – trigemen

- VI – abducens- VII – facial- Ggl. ciliar

Ganglionul ciliar

- pe fata lat. a nv. optic, la 10 mm in fata inelului Zinn Radacina lunga – nv. Nazociliar – senz. (cornee, iris, corp ciliar) Radacina simpatica – vase sg. oculare si mm. radiar al irisului Radacina scurta – mm. circulari ai irisului si corpului ciliar (din III)- din el pleaca 6-10 nv. ciliari scurti ptr. iris, corp ciliar si cornee

vascularizatia GO

- sistemul facialartera carotida externa- sistemul orbitalartera carotida interna

pleoapele

- Structuri musculo-cutanate Piele Tes. cel. Subcutanat Mm. orbicular Aponevroza ridicatorului pl. Tars Conj.- Glande sebacee Zeiss Meibomius- Glande sudoripareMoll- Foliculi pilosi

Aparatul lacrimal

- Glanda lacrimala portiune palpebrala portiune orbitara- Gl. exocrina, cel. acinoase si mioepit., secr. Seroasa- Gl. lacrimale accesorii Wolfring si Krausesecr. Seroasa- Gl. Meibomiussecr. Lipidica- Gl. Zeisssecr. Lipidica

- Gl. Mollsecr. Seroasa- Gl. Manz si Henlesecr. Mucoasa- Celulele secretoare de mucus (goblet cells)

Globul ocular

- Perete – 3 tunici Externa – Sclera (post.) + Corneea (ant.) Medie – Uveea (iris, corp ciliar, coroida) Interna – retina- Continut Umoare apoasa Cristalin Vitros

Corpul ciliar

- Pars plicata – “corona ciliaris” (procesele ciliare)- Pars plana – “orbicularis ciliaris” - Structura: Lamina fusca (tes. conj. elastic) Mm. ciliar Stroma epit. ciliar

Coroida

- Supracoroida (lamina fusca)- Stroma coroidiana Stratul ext. al vaselor mari “lamina vasculosa” Str. vaselor mijlocii Str. int. al vaselor mici – coriocapilara- Membrana Bruch

Retina

- Membrana Limitanta Interna- stratul fibrelor nervoase- stratul celulelor ganglionare- stratul plexiform intern (procesele sinaptice intre celulele bipolare si cele ganglionare)- stratul nuclear intern ( nucleii celulelor bipolare, amacrine, orizontale si celulelor Müller)

- stratul plexiform extern (procesele sinaptice intre celulele bipolare si fotoreceptori)- stratul nuclear extern (nucleii conurilor si bastonaselor)- Mb. Limit. Ext. (formata de jonctiunile celulare dintre fotoreceptori si procesele

terminale ale celulelor Müller)- stratul fotoreceptorilor- EPR

Nervul optic

- Axonii cel. ggl. Retiniene (1,1 – 1,5 mil.) Portiune intraoculara (capul nv. optic) Prelaminara (discul optic) Laminara Portiune intraorbitara (25-30 mm) Portiune intracanaliculara (5-8 mm) in canalul optic Portiune intracraniana (10 mm) pana la chiasma optica

Rolul grasimiitampon

Orice infectie la nivelul sinusoidelor intereseaza si GO

Sinuzitele etmoidale sunt frecvente

Muschiul oblic intern e cel care ridica pleoapa

Muschiul oblic superior e cel care coboara pleoapa

Muschiul abductorspre exterior

Muschiul adductoril aduce spre nas

Nervul optic e cel mai important dpdv functional iar afectarea lui duce la CECITATE

Scaderea acuitatii vizuale e un semn foarte important in oftalmologie

Determinarea acuitatii vizuale trebuie sa fie de rutina

Trebuie testate vederea monoculara

Se testeaza vederea centrala si vederea periferica

Testarea vederii centrale

Testarea vederii periferice

Cel mai important vas al GO e artera centrala a retinei

Edem papilarumflarea nervului optic

Acuitatea vizuala poate sa nu fie modificata in edemul papilar

Corneea e avasculara si are prop optice convergente

Endoteliul mentine transparenta corneei

Muschiul ciliar are rol in acomodatie

Corneea formeaza 1/6 anterioara a tunicii externe si este o structura avasculara , transparenta si care contribuie cu cca. 2/3 la puterea dioptrica a ochiului( +48D ) . Se continua posterior cu sclera , la jonctiunea cu aceasta aflandu-se limbul sclero-cornean .

Intre fata posterioara a corneei si cea anterioara a irisului se afla camera anterioara a ochiului care contine cca. 0,25 ml umor apos , care este incolor si are un ph de 7,2 .

Limbul sclero-cornean este o banda inelara de tranzitie intre cornee si sclera si se proiecteaza in sectiune intre linia care trece prin marginile membranelor Bowman si Descemet si linia perpendiculara pe canalul Schlemm .

Sclera formeaza 5/6 posterioare ale tunicii externe si are rolul de a proteja continutul ocular si de a mentine forma ochiului . Prezinta o culoare alb-sidefie si este foarte rezistenta .

Irisul formeaza partea anterioara a tunicii vasculare si are aspectul unei diafragme care separa camera anterioara de camera posterioara a globului ocular. In centru prezinta un orificiu circular ( cu diametrul de 3-5 mm. )numit pupila , care are rolul de a regla cantitatea de lumina ce patrunde in ochi

Corpul ciliar reprezinta partea intermediara a uveei si se intinde intre ora serrata si radacina irisului . Limita sa posterioara se proiecteaza pe sclera la 6,5 mm posterior de limbul sclero-cornean . Este format din doua zone : corpul ciliar anterior si corpul ciliar posterior ( pars plana).

In spatele irisului pana la fata anterioara a cristalinului se afla camera posterioara in care se gaseste umor apos , secretat aici de procesele ciliare .

Coroida formeaza segmental posterior al tunicii vasculare si este formata din urmatoarele straturi dinspre exterior spre interior : stratul supracoroidian , stratul vascular si membrana Bruch ( adiacenta retinei ) . Stratul vascular coroidian este compus din mai multe structuri vasculare arteriale , venoase si capilare , precum si anastomoze ale lor .

Unghiul irido-cornean este reprezentat de o structura conjunctiva numita retea trabeculara , formata din lamele trabeculare separate de spatii intertrabeculare si care are rol in evacuarea umorii apoase din camera anterioara .

Retina captuseste ¾ posterioare ale ochiului . Limita ei anterioara este la nivelul orei serrata , adica la 4,5 mm posterior de limbul sclerocornean

Umoarea apoasa este un lichid transparent care ocupa camera anterioara si posterioara . Este secretata de procesele ciliare si eliminata din camera anterioara prin unghiul irido-cornean in canalul Sclemm . Ea transporta glucoza , aminoacizi si oxigen si contribuie la mentinerea tonusului ocular .

Cristalinul are un rol important in refractia oculara , contribuind cu cca. 22 dioptrii la puterea de refractie totala a ochiului ( 60 D ). Dimensiunile cristalinului cresc odata cu varsta , asfel incat la 60 de ani cristalinul are un diametru de 9,5 mm si o greutate de 250 mg . Este o lentila biconvexa situata posterior de iris si anterior de corpul vitros .

Corpul vitros ocupa spatiul dintre cristalin si retina , dand forma globului ocular , iar datorita elasticitatii sale amortizeaza socurile produse de miscarile capului, contribuind astfel la protectia retinei . Vitrosul este alcatuit din gel vitrean ( retea de fibre de colagen ) in proportie de 80% si din lichid vitrean 20 % , care contine hialuronat de sodiu .

Mediile transparente oculare: cornee, umoare apoasa, cristalin, corp vitros