CURS 1

INTRO

Le Corbusier spunea că forma şi spaţiul arhitectural au fost la început

un concept al creierului, perceput cu ochii închişi. Hârtia a fost singurul mod

de a transmite aceste gânduri altor oameni.

1 Motivul pentru care sunt folosite calculatoarele în procesul de

proiectare este pentru că ele sunt pur şi simplu mult mai bune decât oamenii

la îndeplinirea unor sarcini complexe de calcul. Sunt mai RAPIDE şi mai de

INCREDERE decât capacitatea umană, de PRELUCRAREA şi manipularea

DATELOR. Pot de asemenea să găsească mai rapid informaţii fără a le

scăpa din vedere pe parcurs.

2 DEFINIREA STATICA A ARHITECTURII prin planuri şi

secţiuni este înlocuită prin imagini de sinteză, realizând o definire

dinamică, între real şi virtual, fără a putea să se fixeze cu precizie o

frontieră între una şi alta….

3. La nivel de concept însă, crochiului făcut cu creionul sau cu

pensula, este foarte util. Precizând că în arhitectură nu trebuie uitat că

Suprapunerea arhitecturii virtuale cu arhitectura reală

O TEHCICA NU O EXCLUDE PE CEALALTA.

4. Mulţi arhitecţi foarte apreciaţi nu utilizează calculatorul. Astfel, în

timp ce Ian Ritchie crează forme structurale inovatoare cu ajutorul CAD,

Santiago Calatrava crează de asemenea forme structurale foarte originale

fără a utiliza CAD.

5. În primul rând, Calatrava este şi arhitect şi inginer şi este în mod sigur

foarte bun la cifre şi obişnuit să lucreze cu calculatoare. În al doilea rând,

crează forme aventuroase care sunt prea dificil de desenat cu mâna, dar

preferă să construiască modele fizice decât să utilizeze calculatorul.

Mulţi arhitecţi consideraţi de colegii de breaslă a fi creativi şi-au exprimat

îngrijorarea legată de utilizarea CAD în PROIECTARE. Desigur, aceasta

poate fi interpretată ca o tendinţă pur Luddistă.

6. Din ce în ce mai mulţi studenţi învaţă proiectarea cu CAD de la

început, fără a mai apela la tehnica desenului manual.

8. Aceste lucrări pot părea foarte convingătoare, pot fi originale, dar în

mod sigur nu constituie exemple de proiectare creativa.

Arhitectura utilizează cărămizi şi mortar în lumea fizică şi date

digitale pe Internet.

Datorită constrangerilor fizice arhitectura reală a fost tot timpul

dominată de visul levitaţiei şi zborului, al mişcării, al construcţiilor cu

înălţimi copleşitoare, al structurilor uşoare şi formelor incredibile.

Mediul cibernetic este ideal pentru aceste experimente.

INTERNETUL

1. În 1962 Paul Baran şi colegii săi de la Rand Corporation propun crearea

unei reţele care sa supravieţuiască unui război nuclear.

AM SARII100 ANI

2. Ziua de naştere a Internetului este considerată 1 ianuarie 1983 când

ARPAnet ajunsese să asigure conectarea a 500 de centre

CURS 2

ISTORIE

Abacul

The Pascaline built Blaise Pascal secolul al 17-lea

Charles Babbage Engine 1823-1833

Aceasta era un adevărat calculator capabil să prelucreze numere având până

la 50 de zecimale, utilizând instrucţiuni înregistrate pe cartele perforate.

IBM Tabulators and Accounting Machines

În anul 1890, Herman Hollerith foloseşte pentru evidenţa populaţiei

serviciilor americane, un dispozitiv care era capabil să citească datele

recensămintelor înregistrate pe cartele perforate. Acest sistem avea un mare

randament şi permitea stocarea nelinitată a cartelelor.

Tabulatorul lui Hollerth a avut un succes aşa de mare încât el a fondat

o companie care să comercializeze dispozitivul, companie care mai târziu a

devenit cunoscutul International Business Machines (I.B.M.).

A punch-card template

Atanasoff-Berry impreuna cu studentul sau Clifford E. Berry realizeaza

primul computer electronic digital.

The ENIAC computer –realizat in 1946 pentru calculi balistice in armata

USA.

The UNIVAC I computer

În perioada anului 1950 au fost înregistrate progrese importante în ce

priveşte programările avansate. Acestea includeau calculatoarele UNIVAC

şi EDVAC care foloseau reprezentarea binară şi aveau la dispoziţie un spaţiu

de memorie mult mai mare decât orice alt dispozitiv de calculator anterior.

The Konrad Zuse’s Z1 computer

O schimbare considerabilă în evoluţia calculatoarelor s-a produs

atunci când s-a trecut de la vechiul sistem zecimal, la sistemul binar cu 1 şi

0.

În 1941, germanul Konrad Zuse a construit primul calculator

programabil, proiectat pentru a rezolva ecuaţii complexe. Maşina numită Z3

era controlată prin intermediul unor benzi de film perforate.

The Z3 computer

The Colossus- folosit de englezi, in al II-lea razboi mondial, pentru

decriptarea mesajelor germane.

Mark I

Reprezentarea binară a devenit foarte importantă pentru proiectarea

calculatoarelor care aveau circuite electrice şi făceau citirea cartelelor.

Howard Aiken, în colaborare cu inginerii de la I.B.M. a construit un uriaş

calculator digital automat bazat pe elemente electronice standard. În afara

calculelor matematice complexe de mari valori, manipulau logaritmi sau

funcţii trigonometrice prin programele şi subrutinele încorporate, inclusiv

relee electromagnetice. Acest calculator numit Mark 1 era complet automat

putând să efectueze calcule complexe fără intervenţia umană.

Primul BUG – 1947, constatat de Grace Murray Hopper la

calculatorul Mark II,

Harvard University.

The William Shockley's transistor – 1947

Clair Kilby’s integrated circuit – 1959

Altair 8800

În 1971, Intel a lansat primul său microprocesor. Acesta era un circuit

integrat specializat care era capabil să proceseze date reprezentate pe patru

biţi. În 1975 era anunţat primul minicalculator numit ,,Altair” dar care nu

avea inclus software-ul necesar. Această problemă au reuşit să o rezolve

tinerii cercetători William Gates şi Paul Allen care ulterior au format

compania Microsoft şi au început să producă un nou limbaj BASIC, dar şi

sisteme de operare, pentru diferite calculatoare.

The Intel 8080 microprocessor -1974, considerat primul procesor

folosit la un calculator.

The Intel 8088 microprocessor -1979

Apple 1 - 1976

Steve Jobs şi Steve Wozniak.

Apple II - 1977

Calculatorul TRS-80 - 1977

The Commodore PET – 1977

Apple III - 1980

IBM AT 286 - 1984

Istoria Internetului

În 1962 Paul Baran şi colegii săi de la Rand Corporation propun

crearea unei reţele care sa supravieţuiască unui război nuclear. Cinci ani mai

tarziu este publicat proiectul ARPAnet, iar în 1969 Departamentul Apărării

(administratorul ARPAnet) contractează dezvoltarea acestui sistem de

comunicaţie. Proiectul iniţial lega calculatoarele de la University of

California din Los Angeles (UCLA), institutul Stanford (SRI) din Menlo

Park şi Universitatea Utah din Salt Lake City. Independent de ARPAnet, în

acelasi timp, in Laboratoarele Bell în Murray Hills (New Jersey) apare

sistemul de operare UNIX, creat de Brian W. Kernigham şi Dennis M.

Ritchie. Anul 1975 înseamnă, pe de o parte, apariţia calculatoarelor

personale (ALTAIR anunţase microcalculatorul încă din august 1974) si, pe

de altă parte, ca urmare a restricţiilor în conectarea la ARPAnet impuse de

Agentia militară de comunicaţii (botezată DARPA), apariţia primelor reţele

comerciale precum TELENET-ul firmei BBN. Este şi anul apariţiei

Microsoft, când Paul Allen şi Bill Gates, pornind de la experienţele cu

Altair, dezvoltă BASIC-ul pentru noua lume a PC-urilor.

Încă din 1973, este propus ca standard sistemul TCP/IP pentru

ARPAnet. Ziua de naştere a Internetului este considerată 1 ianuarie 1983

când ARPAnet ajunsese să asigure conectarea a 500 de centre şi sistemul

TCP/IP este acceptat ca protocol-standard.

CURS 3

REZOLUTIE

CULOARE

Ochiul uman poate deosebi 150-250 culori spectrale separate 130 culori

purpurii. Dupa nuanta, saturatie si stralucire numarul culorilor percepute de

ochiul uman ajunge la 10 milioane, dar numai la nivele de iluminare mai

mari de 10cd/m2, unde cd (candela) este unitate de masura pentru

intensitatea luminii.

Metoda aditiva

Aceasta metoda a fost descrisa pentru prima data de James Clark Maxwell

prin anii 1800. Pentru a realiza o gama mare de culori metoda aditiva

foloseste culorile de baza rosu, verde, albastru, din care cauza acest sistem

este denumit RGB reprezentand acronimul cuvintelor din limba engleza

„Red Green Blue” (rosu, verde albastru), fig…. Prin combinarea acestor

culori de baza una cate una obtinem alte trei culori secundare „cyan”,

„magenta, „yellow” , iar prin modificarea nivelului de lumina al fiecarei

culori obtinem intreaga gama de culori oferite de cele trei culori de baza.

„cyan”, „magenta, „yellow” BLACK

La baza metodei de redare folosita de monitoarele computerelor si

televizoarelor sta un alt sistem ce combina optic culorile. Cu alte cuvinte

ecranele contin decat pixeli de culoare rosie, verde si albastra care prin

combinare optica dau alte nuante.

ANIMATIE

FRAMERATE 15, 24, 25, 30

http://www.youtube.com/watch?v=fcVMLq64CiI&NR=1&feature=en

dscreen

http://www.youtube.com/watch?v=fcVMLq64CiI&NR=1&feature=en

dscreen

Ochiul uman poate deosebi 150-250 culori spectrale diferite, 130 culori

purpurii. Dupa nuanta, saturatie si stralucire numarul culorilor percepute de

ochiul uman ajunge la 10 milioane, dar numai la niveluri de iluminare mai

mari de 10cd/m2, unde cd (candela) este unitate de masura pentru

intensitatea luminii.

ROSU, ORANJ, GALBEN, VERDE, ALBASTRU, INDIGO, VIOLET

(ROGVAIV)

Metoda aditiva RGB

Aceasta metoda a fost descrisa pentru prima data de James Clark Maxwell

prin anii 1800. Pentru a realiza o gama mare de culori metoda aditiva

foloseste culorile de baza rosu, verde, albastru, din care cauza acest sistem

este denumit RGB reprezentand acronimul cuvintelor din limba engleza

„Red Green Blue” (rosu, verde albastru), fig…. Prin combinarea acestor

culori de baza una cate una obtinem alte trei culori secundare „cyan”,

SPATIUL CULORILOR

„magenta, „yellow” , iar prin modificarea nivelului de lumina al fiecarei

culori obtinem intreaga gama de culori oferite de cele trei culori de baza.

„cyan”, „magenta, „yellow” BLACK

La baza metodei de redare folosita de monitoarele computerelor si

televizoarelor sta un alt sistem ce combina optic culorile. Cu alte cuvinte

ecranele contin decat pixeli de culoare rosie, verde si albastra care prin

combinare optica dau alte nuante.

Metoda substractiva CMYB

Folosita in special la imprimante.

GOBLEN

Imagine B&W bmp – 1bit doua culori (una si restul cealalta) ex.

Imagine B&W bmp – 8bit (256 nuante) ex.

Imagine color gif – 8bit (256 nuante) = standard VGA (Video Graphics

Array) - introdus de IBM in 1987.

-folosit la primele telefoanele mobile color.

256x256x256=16777216 culori

CURS 4

- VIEWPORT-URI

- RPREZENTAREA OB. IN VIEWPORT

o Wireframe

o Smoth

o Hidden lines

o Facets

o Edged faces

- MENIURI

- Files save

- Edit – transform type-in (move, rotate, scale).

- Views - align

- Viewport Background.

- Create –

2D

Linii

Nurbs

Nu se exista in metoda grafica clasica. Au fost create special

pentru modelarea pe calculator. Acestea se construiesc matematic. Numele

acestui concept este acronimul de la Non-Uniform Rational B-Splines.

Modelul Phong de randare si reflexie a fost inventat de dl. Bui

Phong Tuong in 1973 si publicat cu ocazia sustinerii disertatiei sale la

Universitatea din Utah. Metoda a fost considerata radicala la vremea

respectiva si a provocat o adevarata revolutie.

Phong a inlocuit metoda de randare Gouraud care avea probleme

serioase, in special la straluciri.

CURS 5

TUTORIALE PHOTOSHOP

http://www.foto-

magazin.ro/tutorial_open.php?art=ftm20/archives/2007/02/tutoriale_adobe.h

tml

http://www.e-

learn.ro/subcategory/GRAFICA_2D/Photoshop/Editare_foto/1/22.htm

TUTORIAL 3DMAX

http://www.catia.ro/tutoriale/3dsmax/fum/fum.htm

http://www.youtube.com/watch?v=d96arUowsmo&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=26Dmd-Ie-44&NR=1

http://www.youtube.com/watch?v=bFEOyL9YzNw

http://www.youtube.com/watch?v=AB4uJW6NQB8

http://www.youtube.com/watch?v=P-Xh0F4L2kc

http://www.youtube.com/watch?v=J1ymrF4OGcI

http://www.youtube.com/watch?v=z2FxLN6L7VY

http://www.youtube.com/watch?v=X662Lnjtypc

http://www.youtube.com/watch?v=4DJSYartbvU

http://www.youtube.com/watch?v=0Kg2PWcY4oo

1 Organic Architecture Modeling - Lesson 01

http://www.youtube.com/watch?v=d7x8X5_BlfU

http://www.youtube.com/watch?v=4--ADp__oMM

http://www.youtube.com/watch?v=2yFJreFFFaA

http://www.youtube.com/watch?v=OQ5d4Q93obA

Create 3D Graffiti with 3DS Max http://www.youtube.com/watch?v=tt_fJB4g_14

CURS 6

PERSPECTIVE

Lighting & shadow - illuminate with scene lights

- enable hardware shading

- enable exposure control in viewport

- enable shadows

smoth + hightlight

RENDER SETUP

- production - mental ray photometric light with gi

MATERIAL

- arch&design -select a template - matte finish

- default material -assign to selection

CREATE

- systems -daylight

RENDER SETUP

- output size - HDTV -640x480

RENDER

- enviroment - enviroment map - mr physical sky

- exposure control - mr photographic exposure control

- exposure preset phisically baset lighting, outdoor daylight, clear sky

SELECT Daylight

- modify - position – date, time and location - setup - bucuresti

- sunlight - mr Sun

- skylight - mr Sky

FINAL GATHER PRECISION

CURS 7

„CALCULATORUL IN ARHITECTURA”

Obiectivele capitolului I:

- Cunoasterea evolutiei informaticii si aparitia internetului.

- Atitudinea studentilor arhitecti fata de folosirea calculatorului.

- Introducerea calculatorului in proiectare arhitecturala

- Cotributia calculatorului in activitatea de creatie arhitecturala.

Obiectivele capitolului II:

- Intelegerea scopul construirii mediului virtual.

- Uneltele folosite pentru navigarea in mediul virtual.

- Exemple de folosire a mediului virtual in arhitectura.

- Proiectarea generativa in arhitectura.

Obiectivele capitolului III:

- Analiza spaţiala a oraselor.

- Analiza pieţelor urbane.

- Analiza spatiala a obiectelor arhitecturale.

- Folosirea programelor de analiza spatiala la analiza funcţionarii

cladirilor publice.

- Programe pentru analiza cladirilor mari.

- Studiul vechilor centre urbane.

Obiectivele capitolului IV:

- Utilitatea analizelor cu ajutorul calculatorului in activitatea de

proiectare.

- Detalierea metodelor de analiza.

- Analiza morfologica a unitatilor de locuit.

- Analiza morfologica a centrelor comerciale.

- Concluzii generale.

INTREBARI

2 Capitolul I

1. Cine este considerat străbunul calculatoarelor?

a. abacul

b. Altair

c. Apple 1

2. Ce a produs o schimbare considerabilă în evoluţia calculatoarelor ?

a. sistemul zecimal

b. sistemul binar

c. limbajul Fortrand

3. Care sunt dispozitivele inventate după anul 1950 care aveau să

marcheze începutul revoluţiei calculatoarelor ?

a. mouse-ul si tastatura

b. imprimanta si ploterul

c. tranzistorul si circuitul integrat

4. Cine a inventat tranzistorul ?

a. Konrad Zuse

b. William Shockley

c. Jack St. Clair Kilby

5. Cine a inventat circuitul integrat ?

a.William Shockley

c. Howard Aiken

c. Jack St. Clair Kilby

6. In ce an a aparut primul minicalculator?

a. 1975

b. 1962

c. 1973

7. Cum se numea primul primul minicalculator?

a. Altair

b. Z3

c. Apple 1

8. Cine a scris limbajul pentru primul microprocesor Intel 8080?

a. William Gates

b. Paul Baran

c. Paul Allen

d. William Gates şi Paul Allen

9. Care este considerat anul naşterii Internetului ?

a.1962

b.1973

c.1974

d.1983

10. Cine a propus crearea unei retele, asemanatoare cu internetul, care sa

supravietuiasca unui razboi nuclear?

a. Brian W. Kernigham

b. Dennis M. Ritchie

c. Paul Baran

11. Cum se numeste ansamblul de pictograme, spatiul de lucru si paleta de

unelte ce intra in componenta unui program de calculator ?

a. CAD

b. GUI

c. meniu

12. Cate comenzi, are cu aproximatie un program de proiectare pe calculator ?

a. 10

b. 300

c. 3000.

13. Care este denumirea prescurtata a programelor de proiectare pe

calculator?

a. CAD

b. GUI

c. soft

14. Care a fost primul proces de multiplicare mecanica a proiectelor?

a. Heliograful

b. Ploterul

c. Copiatorul

15. Care sunt calitalile calculatoarelor?

a. indicate in recunoaşterea

b. mai bune decât oamenii la îndeplinirea unor sarcini complexe de calcul

c. sunt mai rapide

d. bune pentru negocierea unor solicitări contradictorii

e. mai de încredere decât oamenii in prelucrarea şi manipularea datelor

f. utile la interpretarea datelor

Capitolul II

1. Cum se numea curentul artistic intemeiat de Malevici Kazimir:

a. suprematism

b. suprarealism

c. constructivism

2. Ce tehnologie folosita azi permite arhitectilor sa creeze

tridimensional intuitiv şi natural.

a. Heliograful

b. realitatea virtuala (VR)

c. machetarea

3. Care sunt elementele ce leaga mediul real de cel virtual pentru a-i

da continuitate asa cum a fost descris de Milgram in 1994 ?

a. Realitatea imbunatatita (AR)

b. Realitatea

c. Virtualitatea imbunatatita (AV)

d. Realitatea virtuala (VR)

e. Realitatea mixta (MR)

f. Gravitatia

4. Pentru analiza arhitecturii cibernetice sunt importante trei tipuri de

spaţiu:

a. spaţiul vizual

b. spatiul real.

c. spaţiul de informaţii

d. spatiul geometric

e. spaţiul perceptual

f. spatiul arhitectural

5. Care este avantajul analizei morfologice arhitecturale a clădirilor cu

ajutorul realităţii virtuale:

a. este un mediu dinamic

b. analiza manuala

c. analiza statica

d. vizualizare in trei dimensiuni

e. vizualizare in doua dimensiuni

f. este un mediu navigabil

6. Cum se numeste modelul realitatii virtuale?

a. AR

b. VRML

c. MR

7. Modul în care oamenii se mişcă în mediul urban şi modul în care

folosesc spaţiul analizat cu ajutorul arhitecturii virtuale este afectat de:

a. fatadele cladirilor

b. scara arhitecturală

c. scara mediului virtual

d. scara urbană

e. a treia dimensiune

f. textura cladirilor

8. Pe ce se bazeaza Realitatea Imbogatita(AR) necalibrata aplicata la

planificarea urbana ?

a. reprezentarea afina

b. proiectarea generativa

c. sintaxa spatiului

9. Care sunt cele doua probleme principale in aplicarea Realitatii Imbogatite

(AR) necalibrate la planificarea urbana ?

a. localizarea obiectelor virtuale

b. accelerator grafic 3D scump

c. ocluzia obiectelor

d. distantele mari dintre obiect si camera

10. Metoda modelatorului automatizat de fatade se bazeaza pe:

a. puncte fiduciare

b. recuperarea unui model plan pe porţiuni

c. aproximarea planurilor dominante

d. aliniamentul planurilor dominante

e. geometrie epipolara

f. proiectia ortogonala

11. Ce fel de aparate de fotografiat se folosesc la reconstructia arhitecturala

automatizata:

a. performante

b. cu cost redus

c. cu pelicula de celuloid

12. Ce metoda se foloseste, pentru a depista modelul care explică cel mai

bine scena, la reconstructia arhitecturala automata, cu ajutorul perspectivelor

multiple:

a. filtrele bayesiene

b. metoda Baillard

c. geometria trifocală

13. Care sunt etapele ajustării brute a modelului planar

a. reconstructia proiectiva

b. modelarea declarativa

c. reconstructia metrica

d. depasirea ocluziilor

e. potrivirea liniilor

f. ajustarea bruta a planului

g. proiectia afina

h. aproximarea planurilor dominante

14. Scopul arhitecturii realităţii mixte este:

a. sa faca arhitectura fizică mai dinamică

b. intrerupe legătura dintre locaţia fizică şi activitatea socială

c. aplicarea principiilor de proiectare arhitecturală în dezvoltarea

tehnologiilor de comunicare

d. pierderea responsabilităţii civice

15. Celula arhitecturala (MRACells) definita ca unitate spatiala este alcatuita

din:

a. o camera

b. o celulă fizică şi una virtuală

c. un ecran

16. Accesul fizic in spatiul fizic se face:

a. printr-o usa fizica

b. printr-o nisa

c. printr-o usa virtuala

17. Proiectarea generativa este:

a. un proces creativ de proiectare

b. un proces de redactare proiecte

c. o metoda de prezentare

18. Scopul ştiinţific al arhitecturii generative este de:

a. a înlocui responsabilitatea arhitectului

b. a înbunătăţii activitatea arhitecţilor

c. sinteză morfologică

d. proiectare fara interventie umana

19. Majoritatea sistemelor generative ţintesc la:

a. design spaţial complet

b. detalierea proiectelor

c. navigare intr-un spatiu virtual

20. Prin abordarea descriptivă a analizei si sintezei proiectarii

generative creativitatea umana este:

a. ghidata

b. completata

c. stanjenita

Capitolul III

1. Deplasarea vehiculelor şi a pietonilor in cadrul orasului este influentata

de:

a. formele construite

b. aspectul fatadelor

c. configuraţia spaţiului care leagă formele construite

d. valoarea arhitecturala a cladirilor

e. structura reţelei stradale

f. aspectul strazilor

2. Metoda Space Syntax reprezintă un set de tehnici pentru:

a. construcţii 3D

b. analizarea proiectelor oraşelor şi a clădirilor

c. redactarea de proiecte de arhitectura

3. Parametrii globali (radius=n) exprima:

a. relaţiile elementelor cu sistemul ca intreg

b. valori de trafic

c. relaţiiile între vecini

4. Parametrii locali (radius=3) exprima:

a. relaţiiile între vecini

b. relaţiile elementelor cu sistemul ca intreg

c. densitatea strazilor

5. ERAM este o metodă pentru evaluarea:

a. matricelor

b. eficienţei utilizării spaţiului la clădirile mari

c. performantelor calculatoarelor

6. Programul ERAM poate estima:

a. numarul persoanelor dintr-o clădire la un anumit moment

b. volumul camerelor dintr-o clădire

c. relaţiile topologice ale structurilor spaţiale

7. Studiul efectuat cu ajutorul programului Space Syntax la Tate

Gallery demonstrează că:

a. miscarea vizitatorilor este influentata in mod esential de

exponatele din muzeu

b. efectul evident al atractivităţilor din muzeu asupra

miscarii vizitatorilor

c. deplasarea vizitatorilor este afectată fundamental de

modul în care camerele şi spaţiul clădirii realizează o

reţea.

8. La analiza cu ajutorul programului Space Syntax Zona colorată cu roşu reprezinta spatiul:

a. cel mai putin integrat

b. cel mai integrat

c. mediu integrat

9. Space Syntax furnizează proiectanţilor informaţii în luarea deciziilor cum

ar fi:

a. numărul de intrări

b. numarul de travei

c. amplasarea punctelor de informatii

d. sectiunea stalpilor

e. numarul de escalatoare, ascensoare si scari

f. aspectul fatadei

10. La ce tip de cladiri a fost verificata metoda ERAM?

a. cladiri joase

b. cladiri inalte

c. cladiri cu inaltime medie

Capitolul IV

1. Din punct de vedere matematic, avem un spaţiu convex

când:

a. oricare din două puncte ale sale pot fi unite cu o linie care

aparţine total acestuia

b. oricare din trei puncte ale sale pot fi unite cu o linie care

aparţine total acestuia

c. Trei puncte a, b şi c sunt într-o relaţie de convexitate dacă

există un poligon concav care să le conţină

2. Centrul comercial Southdale, primul mall în totalitate inchis, a fost

proiectat de Victor Gruen în:

a. 1975

b. 1956

c. 1965

3. Pentru analiza configurationala a unei constructii avem nevoie de:

a. planurile de executie ale cladirii

b. un desen simplificat al fiecarui nivel

c. perspective la nivelul ochiului.

4. La analiza configurationala a unui centru comercial de tip mall fiecare

spatiu comercial distinct este considerat un:

a. nod

b. conexiune

c. galerie comerciala

5. Prin ce sunt legate intre ele spatiile convexe?

a. printr-o galerie

b. printr-o conexiune

c. printr-o circulatie

6. Analiza configurationala pune în evidenţă:

a. potentialul comercial al spatiului

b. suprafata utila a spatiilor comerciale

c. tipul de structura de rezistenta folosit

7. Graful galeriilor comerciale făra influenţa magazinelor adiacente:

a. nu diferă foarte mult de graful galeriilor comerciale cu influenţa

magazinelor adiacente

b. diferă mult de graful galeriilor comerciale cu influenţa magazinelor

adiacente

c. sunt identice cu graful galeriilor comerciale cu influenţa

magazinelor adiacente

8. Puterea de prezicere a circulaţiei în centrele comerciale poate fi

îmbunătăţită:

a. cu ajutorul monitorizării video

b. în combinaţie cu variabilele de atracţie

c. prin amplasarea punctelor de atracţie

9. Dezvoltarea domeniului calculatoarelor şi a disciplinelor conexe pot duce

la dispariţia:

b. coşmarului urbanizării excesive

c. contributiei omului in procesul de creatie arhitecturala

d. procesul de proiectare

10. Analiza spaţială a locuinţei este realizată cu ajutorul unor grafuri numite:

a. grafuri orientate

b. grafuri neorientate

c. grafuri de acces justificat

RASPUNSURI

Capitolul I

1. a = 0,5 pc.

2. b = 0,5 pc.

3. c = 0,5 pc.

4. b = 1 pc.

5. c = 1 pc.

6. a = 0,5 pc.

7. a = 0,5 pc.

8. d = 0,5 pc.

9. d = 1 pc.

10. c = 1 pc.

11. b = 0,5 pc.

12. c = 0,5 pc.

13. a = 0,5 pc.

14. a = 0,5 pc.

15. b,c,e =1 pc.

TOTAL 10 puncte

Capitolul II

1. a = 0,5 pc.

2. b = 0,5 pc.

3. a, c, e = 0,5 pc.

4. a, c, e = 0,5 pc.

5. a, d, f = 0,5 pc..

6. b = 0,5 pc.

7. b, d, e = 0,5 pc.

8. a = 0,5 pc.

9. a, c = 0,5 pc.

10. b, c, d = 0,5 pc.

11. b = 0,5 pc.

12. a = 0,5 pc.

13. a, c, e, f = 0,5 pc.

14. a, c = 0,5 pc.

15. b = 0,5 pc.

16. a = 0,5 pc.

17. a = 0,5 pc.

18. b, c = 0,5 pc.

19. a = 0,5 pc.

20. b = 0,5 pc.

TOTAL 10 puncte

Capitolul III

1. a, c, e = 1 pc.

2. b = 1 pc.

3. a = 1 pc.

4. a = 1 pc.

5. b = 1 pc.

6. a = 1 pc.

7. a = 1 pc.

8. b = 1 pc.

9. a, c, e = 1 pc.

10. b = 1 pc.

TOTAL 10 puncte

Capitolul IV

1. a = 1 pc.

2. b = 1 pc.

3. b = 1 pc.

4. a = 1 pc.

5. b = 1 pc.

6. a = 1 pc.

7. b = 1 pc.

8. b = 1 pc.

9. a = 1 pc.

10. c = 1 pc.

TOTAL 10 puncte