EPIDEMIOLOGIA BOLILOR INFECTIOASE

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

SEF LUCRARI DR. LETITIA DUCEAC

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Definitii:

Epidemiologia, in general, este știința medicala care studiază procese la nivel populational.

Termenul de epidemiologie are origine greacă : epi = deasupra, peste + demos = popor, populație + logos = știință.

Unitatea de studiu in epidemiologie este populatia, fie ca termen geografic, fie ca grup de bolnavi/pacienti spitalizati etc.

Epidemiologia (diverse definitii):

- stiința medicală care se ocupă cu studiul distribuției determinanților stărilor sau evenimentelor legate de sănătate în anumite populații, cu aplicarea rezultatelor acestui studiu în controlul problemelor de sănătate (după J. Last 1988);

- epidemiologia bolilor transmisibile studiază legile apariției, existenței și raspândirii bolilor infecțioase în populație și pe această bază stabilește măsurile necesare prevenirii, combaterii și controlului până la eradicarea acestor boli;

- știință fundamentală în medicină care urmărește ameliorarea stării de sănătate a populației deoarece prin mijloacele si scopurile ei, se evidentiaza ca stiinta de baza in medicina preventiva si cea clinica;

- domenii particulare: epidemiologia mediului sau ocupaționala etc.

Epidemiologia este recunoscuta ca stiinta de baza a medicinei preventive.

Scopurile epidemiologiei:

1. Explicarea principiilor cauzale ale îmbolnavirilor;

2. Stimularea aplicării mijloacelor sale în prevenirea bolilor și în promovarea stării de sănătate a populației si a mediului;

3. Pregătirea specialiștilor în profesii conexe cu cea medicală pentru a cunoaște cât mai multe aspecte ale stării de sănătate a populatiei si a mediului;

4. Încurajarea unei activități clinice practice de bună calitate prin introducerea conceptelor de epidemiologie clinică;

5. Stimularea interesului continuu asupra epidemiologiei.

Domeniile de aplicare ale epidemiologiei:

1. Cercetări asupra etiologiei bolilor transmisibile si netransmisibile;

2. Cercetarea istoriei naturale a bolilor;

3. Studiul stării de sănătate a populației;

4. Epidemiologie clinică - prin aplicarea principiilor și metodelor epidemiologice specifice în practica medicală;

5. Evaluarea eficienței și eficacității serviciilor de sănătate;

6. Elaborarea de algoritmuri diagnostice și terapeutice; 7. Analize si decizii manageriale. 

Stiinte colaborative:

Medicina preventiva;

Medicina sociala;

Igiena;

Ecoepidemiologia (studiul noxelor exogene);

Genetica (studiul factorilor endogeni ereditari);

Sociologia medicinei;

Stiinte juridice.

Obiectivele epidemiologiei moderne: cunoașterea și evaluarea stării de sănatate a populației;intervenția profilactică și curativă;promovarea stării de sănătate a populatiei (sanogeneza).

 

Medicii din toate specialitățile, dar mai ales cei ce lucrează în domeniul Asistenței primare de sănătate au nevoie de mijloace metodologice care sa le asigure cunoasterea obiectiva a sanatatii populatiei de care raspund, precum si evaluarea si programarea unor interventii optime adaptate necesitatilor reale ale populatiei.

S-au conturat doua concepte:

•EPIDEMIOLOGIA BOLILOR TRANSMISIBILE (B.T.)

(INFECTO-CONTAGIOASE)

•EPIDEMIOLOGIA BOLILOR NETRANSMISIBILE (B.N.T.)

OBSERVATII GENERALE:

Bolile infectioase (BI) sunt boli cauzate de agenti patogeni de tipul microorganismelor (bacterii, virusuri, micoplasme,rickettssi, fungi, protozoare etc) si care in mare parte sunt contagioase, fiind transmisibile de la om la om.

60% din consultatiile ambulatorii reprezinta virozele respiratorii la toate varstele.

60 – 80 % din bolile medicinei interne si pediatrice sunt de cauza infectioasa.

Majoritatea BI sunt urgente si necesita tratament prompt pentru salvarea vietii bolnavului si apararea sanatatii comunitatii.

Mortalitatea si letalitatea sunt uneori foarte ridicate: 30-40% in septicemie, meningite, tetanos; 60-90% in febrile hemoragice; 100% in rabie. Unele BI sunt incurabile (encefalite prionice, HIV / SIDA, PESS) Altele dau sechele si complicatii grave si frecvente: poliomielita, meningo-encefalita, hepatitele B, C. Pentru multe alte BI preventia si combaterea lor constitue strategie de stat si se supune reglementarilor legislative nationale si internationale: malaria, holera, poliomielita, hepatite.

OBSERVATII GENERALE

Prima cauza de mortalitate din lume

A 3 a cauza principala de deces in majoritatea tarilor

1996 – din 52 milioane decese de toate cauzele,

peste 17 milioane s-au datorat bolilor infectioase, iar

9 milioane au fost copii

Impactul economic devine considerabil in timpul

unor epidemii (gripa, boli diareice)

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC- DEFINIŢIE: totalitatea factorilor, fenomenelor,

mecanismelor biologice, naturale şi sociale, cu rol determinant şi/sau dinamizator-favorizant → apariţia, extinderea, evoluţia → stării de boală la nivel populaţional.

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC (P.E.):

- Factori determinanţi : surse, moduri şi căi de transmitere, receptivitate

- Factori dinam-favorizanti: - naturali,

- socio-economici

I. I. SURSA DE AGENŢI PATOGENISURSA DE AGENŢI PATOGENI

- - Definiţie:Definiţie: organism care asigură: organism care asigură:- găzduirea agentului patogen;- găzduirea agentului patogen;- supravieţuirea; - supravieţuirea; - - eventualeventual înmulţirea; înmulţirea;- întotdeauna diseminarea;- întotdeauna diseminarea;- prezintă sau nu semne clinice de boală.- prezintă sau nu semne clinice de boală.

- - CategoriiCategorii: : - omul - omul bolnavbolnav cu forme clinice: tipice sau atipice; cu forme clinice: tipice sau atipice;- omul - omul purtătorpurtător de agent patogen; de agent patogen;

dar dar şşi i - animalele, păsările: idem- animalele, păsările: idem- vectorii biologic activi- vectorii biologic activi

PURTĂTORII DE AGENŢI PATOGENI

Definiţia: identică cu a sursei, în general, cu menţiunea:

nu prezintă semne clinice de boală

Categorii: preinfecţioşi, sănătoşi, foşti bolnavi. Purtătorii preinfecţioşi:

- viitorul bolnav, în perioada de incubaţie a bolii;- contagios, îndeosebi în ultima parte a incubaţiei;

Purtătorii sănătoşi:- persoane cu rezistenţa generală bună şi, eventual, un anumit nivel de

imunizare;- primesc şi reţin agenţii patogeni de la alte surse;- diseminare: zile-săptămâni (excepţie: VHB, C, D, F, G şi HIV);

Purtătorii foşti bolnavi: a) convalescenţi: durata variabilă (zile-luni) (foarte multe specii

microbiene) b) cronici: peste 6 luni de la vindecare – ani, toată viaţa - purtătorii foşti

bolnavi cronici surse cu o deosebită semnificaţie epidemiologică

Alte surse de ag.patogeni:Animalele si pasarile-produc boli numite zooantroponoze/zoonoze (peste 90 la nivel mondial; 15-20 in Europa)

- categorii de surse: animale/pasari salbatice, domestice; bolnave (tipic/atipic) purtatoare de ag.pat. - cele 3 tipuri:

preinfectiosi sanatosi fosti bolnavi- rural/urban -> ocupationale ->populatie generala- migratia pasarilor si animalelor- implicatii: medicale/veterinare- socio-economice Ex.:gripa aviara/porcina; turbarea; febra Q; antrax, tetanos, leptospiroza.

Artropodele (insectele)

-vectori biologic activi (gazde obligatorii):

Păduchii omului: tifosul exantematic, febra recurenta, febra de Wolhinia (5 zile);

Țânțarii: malaria, encefalitele, febra galbena, denga, filarioza:

Căpușele: encefalitele, boala Lyme, tularemia, febra recurenta, febra Q, tifosul american, african, asiatic;

Purecii șobolanilor: pesta (ciuma),tifosul murin, parazitoze.

II. MODURILE ŞI CĂILE DE TRANSMITERE ALE AGENŢILOR PATOGENI

Modul de transmitere = transferul agenţilor patogeni de la sursă la receptivi

Modul de transmitere poate fi: direct şi indirect

● modul direct:- limitare spaţială şi temporală;- se poate transmite orice specie microbiană (salmonele, stafilococ, VH etc.);- este obligatoriu pentru agenţii cu rezistenţă mică în mediul ambiental (rujeola, rubeola, gripa etc.);

● modul indirect:- dispersie puternică spaţială şi temporală;- agenţi patogeni cu rezistenţă mare;- mecanisme complexe în care sunt implicate singular sau asociativ căile de transmitere: aerul, apa, solul, alimentele, obiectele, mâinile, unele artropode contaminate

Caile de eliminare a ag. pat.de la sursa la receptivi:

- Secretii nasofaringiene (pic.Flugge): inf.respiratorii: virale(viroze,gripa)/bacteriene (inf.streptococice –angine);

- Saliva sau lichidul oral: inf.urliana,HVB,HIV, rabie;

-Sputa/secretiile bronsice: inf. pulmonare- TBC;

-Secretiile cutaneo-mucoase(purulente):erizipel,varicela, pesta bubonica,stafilococii sau streptococii cutanate, scarlatina,inf.otice,oftalmologice,boli venerice (sifilis);

-Lichidele seroase: LCR,peritoneal,pericardic,pleural,

articular(sinovial),exsudate,transudate;

-Sangele infectat cu virusuri,bacterii,ricketsii,protozoare:

HIV,malarie,tifos exantematic,febra Q,encefalite,toxoplasmoza

-Secretiile genitale (vaginale/spermatice): inf.venerice,HIV,HVB;

-Secretia lactata:HIV,VHB,antrax,bruceloza,febra aftoasa,encefalita de capuse;

-Varsaturile: inf.digestive,dizenterie,febra tifoida,TIA;

-Urina: febra tifoida,leptospiroza, inf.urinare,TBC uro-genitala;

-Materiile fecale: inf.digestive,dizenterie,holera,febra tifoida,poliomielita;

-Fragmente de tesuturi si organe: HIV, HVB, HVC, citomegalovirus etc.

Durata eliminarii agentilor infectiosi=perioada de contagiozitate; este variabila pt.fiecare proces infectios in parte.

III . FACTORII DINAMIZATORI-FAVORIZANŢI AI PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

- intervin în: - crearea “momentului critic” → FD

- evoluţiile particulare ale PE

1. Naturali

- cosmici: activitatea solară

- meteorologici: temperatura, presiunea atmosferică, umiditatea…

- climatici: latitudine, altitudine

- geografici: relieful, structurile geochimice, suprafeţele de pădure, de apă...

2. Socio-economici

- condiţiile de viaţă: venituri, mărimea familiei, locuinţa, alimentaţia, aglomerarea, asistenţa medico-sanitară, culturală…

- condiţiile de muncă: locul de muncă, vechimea, procesul tehnologic, salubrizarea, microclimatul, riscuri particulare…

P.E. este influentat de:

-sezonalitate;

-patologia geografica (zonala);

-meteoropatologia;

-excesul de morbiditate si mortalitate;

-forma de manifestare.

PREVENTIA SI COMBATEREA sunt orientate in functie de sezonalitate.

Sezonul rece:

-rezistenta scazuta la “poarta de intrare”a aparatului respirator

-vasoconstrictie;

-dezechilibre nutritionale/suprasolicitari metabolice;

-insuficienta igienizarii cotidiene/aglomeratia;

-microclimat deficitar/lipsa ventilatia;

-eforturi fizice.

Sezonul cald:

-perturbarea barierelor ap. digestiv/pH acid gastric;

-brasajul populational;

-colectivitati temporare/ igiena deficitara;

-migratia animalelor/ pasarilor/ mustelor;

-aversele de ploaie, inundatii etc.

IV. DEFINIREA NOŢIUNILOR DE RECEPTIVITATE, NERECEPTIVITATE, REZISTENŢĂ, IMUNITATE, FOND

IMUNITAR POPULAŢIONAL

RECEPTIVITATEA: stare complexă, dependentă de amprente genetice şi de natura evoluţiei vieţii → nu conferă protecţie

NERECEPTIVITATEA: stare opusă, frecvent realizată prin program (ex. vaccinările, educarea populaţiei etc.)

# ambele stări → influenţate de condiţiile socio-economice şi ecologice, vârstă, sex, stări fiziologice sau patologice

REZISTENŢA faţă de agresiuni variate are două componente:

- rezistenţa generală nespecifică

- rezistenţa specifică (imunitatea).

REZISTENTA GENERALA NESPECIFICA

Mecanisme:

-integritatea barierelor cutaneo-mucoase;

-hematopoeza;

-reactiile metabolice;

-fagocitoza;

-procesele inflamatorii;

-sistemele secretorii antimicrobiene (Ig A etc.);

-aciditatea gastrica/ vaginala;

-pH-ul cutanat/ sudoratia/ secretia sebacee/ descuamarea;

-aparatul ciliar al aparatului respirator (poarta intrare)

-mucusul nazal;

-tusea/ stranutul;

-hipersecretiile/ voma/ tranzitul intestinal;

-eliminarile digestive;biliare/ urinare/ lacrimale;

-lizozimul din: lapte, mucoasa bucala, nazala, saliva,lacrimi, piele,sange;

-producerea de interferoni;

REZISTENTA GENERALA SPECIFICA (IMUNITATEA)= raspunsul complex adaptativ al organismului la agreasiune, prin homeostazie imunologica

= capacitatea de recunoastere ulterioara pentru neutralizarea agentului patogen.

- umorala- prin anticorpi (Ac)

- celulara- celule cu “memorie”.

IMUNITATEA– NATURALA – de specie

-pasiva (materna - lapte matern

/ transplacentara)

-activa (prin trecerea prin

boala)

- ARTIFICIALA - pasiva –prin seruri/Ig

(DOBANDITA) - activa- prin vaccinuri

FONDUL IMUNITAR POPULATIONAL

-natural si artificial

= consta in proportia de posesori Ac specifici

-Evaluare: prin metode epidemiologice si serologice

Evaluarea este necesara pt. cunoasterea:

-istoriei naturale reale a morbiditatii;

-eficientei vaccinarilor;

-duratei unei stari de imunitate;

-compararea eficientei imunogene a unor vaccinuri din aceeasi clasa .

V. FORMELE DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC ÎN BT

- clasic manifestarea PE poate fi: sporadică endemică epidemică pandemică

- în practică: - numeroase forme “atipice” şi “intricate”

- endemo-sporadică

- sporadicitate şi endemicitate → cu niveluri diferite

- endemo-epidemică

1.MANIFESTAREA SPORADICA

-numar redus de cazuri, fara legatura intre ele;

-dispersare mare: spatiala si temporala;

-situatie epidemica buna, ce trebuie mentinuta;

-necesita supraveghere epidemiologica.

B.T. cu manifestare sporadica:

-Rubeola, tusea convulsiva, difteria;

-Dizenteria bacilara, febra tifoida;

-Tetanos.

Evoluţia spre manifestarea sporadică a tetanosului în România, în perioada 1970-2009

95

21

11

9

1012

8

11

13

24

14

1923

17

22

28

25

30

37

23

33

34

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

1970

1980

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

nu

ma

r c

azu

ri/1

00

.00

0 lo

c.

Manifestarea sporadică- număr redus de cazuri- dispersare puternică: spaţială şi temporală- lipsa unor relaţii între cazuri- situaţie epidemică bună, care trebuie menţinută

2.MANIFESTAREA ENDEMICA

-numar redus de cazuri, tendinta de crestere si “concentrare” in timp/ spatiu;

-semnal de “alarma”: risc pt. evolutie epidemica;

-denota deficiente medico-sanitare in supravegherea epidemiologica.

3. MANIFESTAREA EPIDEMICA

-numar mare si relativ mare de imbolnaviri;

-puternica“concentrare” spatiala si temporala;

-acumularea de surse’

-contaminarea unor cai de transmitere;

-cresterea fondului de receptivi;

-prezenta factorilor dinamizatori-favorizanti;

-deficiente majore in activitatea medico-sanitara;

-cataclisme.

Tendinţa spre manifestarea endemo-epidemică a rubeolei în România, în perioada 1970-2009

513

2,98,113,716,531,5

218,5

50,8

554,4

22,722,9

191,4

41,7

104,8140

26,537

31,5

255,9

206,8130,2

0

100

200

300

400

500

600

cazu

ri no

i/100

.000

loc.

Manifestarea epidemică- număr mare şi relativ mare de îmbolnăviri- puternică “concentrare” spaţială şi temporală - acumularea de surse- contaminarea unor căi de transmitere - creşterea fondului de receptivi- prezenţa factorilor dinamizatori-favorizanţi- deficienţe grave în activitatea medico-sanitară

4. MANIFESTAREA PANDEMICA

- cumulare de epidemii: spatial/ temporal;

- extindere spatiala deosebita;

-prezenta “in exces” a factorilor dinamizatori-favoriz.

- acumulare intensa de receptivi;

- implicat brasajul populational (“import-export”);

- agenti patogeni noi sau “modificati”;

- contaminarea cailor de transmitere (cataclisme);

- conditii naturale si socio-economice particulare;

- deficiente de supraveghere epidemiologica.

PANDEMIILE necesita SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICA CONTINUA, NATIONALA SI INTERNATIONALA (OMS,CDC).

EXEMPLE DE PANDEMII:

-Pandemii “istorice”: variola, pesta, holera, gripa, tifosul exantematic, febra recurenta de paduche etc;

-Pandemii “ moderne”,“ trenante”: HIV;

-Pandemii cu risc de reemergenta: gripa aviara/ porcina, holera etc;

Manifestarea pandemică

- cumulare de epidemii:- extindere spaţială deosebită-prezenţa “în exces” afactorilor PE- cauze deosebite: acumularea intensă de receptivi; agenţi noi sau “modificaţi”

Murphy B.R., Webster R.G., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1091-2Ghendon Y. Introduction to pandemic influenza through history Eur Jour of Epid, 1994;10: 451-453

"Spaniolă" decesul a 20-40 milioane de oameni  

412 D.C412 D.C

Evul MediuEvul Mediu1781 si 1781 si 18301830

19181918

1933193319519577

19619688

19771977

"Asiatică""Hong Kong"

"Rusească"

Prima izolare a virusului gripal uman

Epidemii extinse: din Rusia până în Asia

Numeroase epidemii

Epidemii relatate de Hipocrate

GRIPA: imaginea reala a unei boli GRIPA: imaginea reala a unei boli devastatoaredevastatoare

ALTE FORME DE MANIFESTARE A P.E. :

MANIFESTAREA SEZONIERA

- cresterea incidentei bolii in populatie intr-o anumita perioada de timp, comparativ cu restul anului;

- expresia influentei factorilor de mediu;

-mai evidenta in cazul bolilor cu incidenta crescuta.

Ex.: vara- BDA; iarna-viroze respiratorii, gripa, HVA.

MANIFESTAREA PERIODICA

-specifica in cazul bolilor cu evolutie naturala (neinfluentate de actiunile de vaccinare) sau in contextul unui fenomen social deosebit (pelerinaje la Mecca etc);

-aparitia de “valuri epidemice” la un interval de cativa ani.

Ex.: rujeola (la 5 ani);gripa(3-5ani);

inf.streptococice(5-9 ani); inf. meningococice (9-15 ani).

Distribuţia sezonieră a cazurilor de hepatită virală A în România (1994-1997)

600

500

400

300

200

100

I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O 1994 1995 1996 1997

Manifestarea periodică a infecţiei cu meningococ în ţări din Africa (1966-2000)

SUPRAVEGHEREA BOLILOR TRANSMISIBILE

Elaborarea măsurilor pentru lichidarea procesului epidemiologic şi evitarea

reapariţiei lui

MĂSURILE DE PREVENTIE

MĂSURILE ANTI-EPIDEMIICE

(de combatere și de control)

PROGRAMUL EPIDEMIOLOGIC PENTRU PREVENTIE

PRESTATII PREVENTIONALE EPIDEMIOLOGICE

examen de sanatate prenuptial;examene de sanatate in perioada graviditatii, pentru mama si fat;examene genetice pentru preventia malformatiilor congenitale;

examen de sanatate pentru nou-nascuti, copil 0-1 an, copil 1-5 ani;

triaj epidemiologic la inceperea activitatii in gradinite si scoli;

triaj epidemiologic cu ocazia constituirii unor colectivitati temporare (tabere, santiere, unitati militare etc);

examene de sanatate cu ocazia admiterii in scoli si facultati;

PRESTATII PREVENTIONALE EPIDEMIOLOGICE

examene de sanatate la angajare;

examen de sanatate la recrutare in armata;

examene periodice de sanatate la salariati;

examene de sanatate de tip triaj epidemiologic-screening prin diferite programe;

examen medical preventional al donatorilor de sange;

examene de sanatate pentru angajarea in unitati de alimentatie publica;

examene de sanatate pentru obtinerea permisului de conducere auto si verificarea periodica;

examene in cadrul expertizei de pensionare pe motiv de boala;

examene de sanatate la personalul medico-sanitar;

controlul curent igienico-sanitar si epidemiologic;

intradermoreactii pentru evaluarea receptivitatii in TBC;

investigatii de laborator in colectivitati pentru depistarea purtatorilor de agenti patogeni;

supravegherea contactilor/suspectilor intr-un focar de boala transmisibila;

supravegherea clinico-epidemiologica si de laborator a purtatorilor de agenti patogeni aflati in evidenta;

supravegherea vechilor focare de boli transmisibile;

practicarea vaccinopreventiei / imunoglobulinopreventiei;

practicarea antibiotico- si chimio- preventiei;

decontaminarea, dezinsectia, deratizarea.

Măsurile igienico-sanitare(comune, generale)

-recomandate de legislaţia de profil

-au ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de igienă

individuală, de familie sau de colectivitate, a

mediului ambiental natural sau ocupaţional

Obiective preventionale igienico - sanitare

igiena locuintelor si a anexelor;

imbunatatirea conditiilor de alimentare cu apa potabila;

evitarea poluarii biologice a aerului, a solului si a surselor de apa potabila;

igiena alimentatiei, controlul starii igienico-sanitare a unitatilor alimentare si a alimentelor date in consum;

educatia pentru sanatate privind regulile de igiena ce trebuie sa fie respectate de catre personalul unitatilor medico-sanitare, dar si de populatie;

masuri igienico-sanitare pentru preventia unor boli profesionale.

Măsurile anti-epidemice(de combatere, de control)

a) Măsuri faţă de bolnavi

depistarea activă şi precoce a cazurilor

izolarea bolnavilor în spital sau la domiciliu

declararea nominală sau numerică

b) Măsuri faţă de suspecţi

aceleaşi ca şi faţă de bolnavi până la clarificarea diagnosticului.

c) Măsuri faţă de contacţi

izolare în familie sau în colectivitate, carantinarea

supraveghere pe durata maximă a perioadei de incubaţie a bolii

examen clinic, termometrizare

examene de laborator

chimio- /antibiotico- /sero- /imunoglobulino /vaccino – prevenţie

măsuri de D.D.D.

educaţie pentru sănătate

d) Măsuri faţă de purtători

evidenţa şi dispensarizarea acestora

sterilizarea microbiologică prin diferite metode

supravegherea

educaţie pentru sănătate

excludere temporară sau definitivă din diferite sectoare cu

risc populaţional

e) Măsuri faţă de convalescenţi

dispensarizare (supraveghere)

Alte măsuri

vaccinare, revaccinare în focare, perifocare sau în populaţie

imunoglobulinoprevenţie şi chimioprevenţie

testări în populaţie pentru stabilirea gradului de receptivitate

măsuri speciale prin sistarea temporară a activităţii în unele unităţi de interes public

educaţia pentru sănătate a populaţiei

Verificarea aplicării corecte şi urmărirea eficienţei măsurilor

igienico-sanitare şi anti-epidemice

se controlează modul în care fiecare cadru medico-sanitar execută anumite activităţi (măsurile propuse) – medicul de familie şi personalul mediu

se stabileşte durata supravegherii speciale în focar

→ durata maximă a perioadei de incubaţie a bolii respective din momentul depistării ultimului caz

data şi persoana care va realiza declararea

lichidării focarului, odată cu analiza acţiunilor desfăşurate (programe prevenţionale).

Întocmirea fişei de anchetă epidemiologică

fişa de anchetă epidemiologică (FAE) = documentul metodologic cel mai

important elaborat la apariţia fiecărui caz de boală transmisibilă

utilizată pentru culegerea informaţiilor epidemiologice, dar şi ca act medico-legal

stă la baza sistemului de raportare în cazul bolilor cu declarare obligatorie

EMERGENŢE ŞI…..

AGENŢI PATOGENI EMERGENŢI

HIV tip 1 şi 2 HIV/SIDA

Virusurile gripale H5N1 gripa pandemică

Legionella pnuemophillia legioneloza

Parvovirus B19 parvoviroza

AGENŢI PATOGENI ASOCIAŢI UNOR BOLI NOI

Herpesvirusuri 6 şi 7 SIDA

Filovirusuri (Ebola, Marburg …) febre hemoragice umane

Bunyavirusuri (Hanta, febra Rift…) febre hemoragice umane

Arenavirusuri (Lassa) febre hemoragice umane

Borrelia burdorferi boala Lyme

Helicobacter pylori boala ulceroasă, ATS

Staphylococcus aureus sindr. toxico septic

Chlamydia pneumoniae pneumonii, ATS

REEMERGENŢE

AGENŢI PATOGENI REEMERGENŢI

Togavirusuri encefalite transmise prin ţânţar

Flavivirusuri denga, febra galbenă, encefalita japoneză

Protozoare malaria

NOI EPIDEMII

Mycobacterium tuberculosis TBC multidrog rezistentă

Vibrio cholerae holera

Yersinia pestis pesta

Escherichia coli O157H7 sindrom hemolitic uremic

CIUMA BUBONICA

Boala contagioasa extrem de virulenta si devastatoare –

sec. XIV – a decimat 30 % din populatia Europei

Agent etiologic: Yersinia pestis

Vectorul: sobolan/ puricii sobolanului

Clinic: febra, cefalee, artralgii, astenie.

Afectare ganglioni cervicali si axilari: tumefactii dureroase

10 cm → hemoragii tisulare → ganglionii devin de culoare

albastru inchis pana la negru (ciuma neagra) → ulceratii cu

continut purulent

VARIOLA

una din cele mai mari catastrofe ale omenirii

sec.XX - au murit 300 – 500 milioane oameni

1967 – au fost afectati 15 milioane oameni

– 2 milioane au decedat

1967 OMS se mobilizeaza si initiaza o campanie intensa de

vaccinare si informare a opiniei publice

1977 – eradicata; niciun caz nu s-a mai inregistrat

singura boala contagioasa a carei germeni au foat total

elimiati din mediul natural

VARIOLA – Manifestari clinice

a desfigurat un numar imens de oameni

afecteaza capilare din piele, gat, gura, ochi

piele: eruptie maculo-papulo-veziculara → cicatrici

Complicatii: - orbire

- deformatii membre - artrita

EMERGENTA SI REEMERGENTA IN PATOLOGIA INFECTIOASA

Motto:

“Se vor naste noi maladii infectioase; unele vor disparea lent; cele ce vor continua sa existe nu se vor mai manifesta sub forma pe care o cunoastem astazi”.

Charles Nicolle, 1933