curs 3 neuro

47
MADUVA SPINARII - NERVI SPINALI ARCURILE REFLEXE CAI NERVOASE RECEPTORII NERVOSI 1

Upload: ana-maria-bodnar

Post on 04-Dec-2015

127 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Neuroanatomy

TRANSCRIPT

MADUVA SPINARII - NERVI SPINALI

ARCURILE REFLEXE

CAI NERVOASE

RECEPTORII NERVOSI

1

NERVII SPINALI GENERALITATI •Sunt 31 de perechi •Sunt nervi miscti •Fibrele lor iau nastere sau abordeaza maduva spinarii •Asigura conexiunile intre SNC (maduva spinarii) si periferie( gat, trunchi si membre) •Sunt clasificati topografic in : - 8 cervicali -12 toracali -5 lombari -5 sacrati -1 coccigian 2

•Falsa ascensiune a maduvei spinarii -initial ,embriologic, maduva spinarii are aceeasi lungime cu a canalului vertebral – in acest moment se formeaza si nervii cranieni si gaurile intervertebrale -ulterior, coloana vertebrala se dezvolta mai repede decat maduva spinarii, in special spre caudal – maduva spinarii are punct fix superior, la nivelul continuarii cu trunchiul cerebral prin gaura occipitala mare -astfel, maduva spinarii se termina caudal la nivlul vertebrei L2, continuandu-se cu filum terminale -se produce un decalaj intre segmentul medular ( mielomer) corespunzator unei vertebre si pozitia reala a vertebrei

3

• Coada de cal -datorita decalajului dintre mielomere si vertebre ,

nervii spinali au o directie din ce in ce mai descendenta in canalul vertebral, pentru a ajunge la gaura intervertebrala corespunzatoare

-caudal de L2, unde nu mai exista maduva spinarii,

nervii lombari si sacrati formeaza , in traiectul lor intracanalar, alaturi de filum terminale si inveliti in dura mater, coada de cal

4

CONSTITUTIA NERVULUI SPINAL •Radacina anterioara

•Radacina posterioara ( cu ganglionul spinal) •Trunchiul nervului spinal -ramuri -comunicanta alba

-comunicanta cenusie

-meningeala

- ventrala

-dorsala 5

RADACINA ANTERIOARA •Mai poarta numele de radacina motorie sau eferenta •Este alcatuita din axonii neuronilor : -somatomotori ( alfa, beta , gamma) - trec in ramura dorsala ( si se distribuie metameric) -trec in ramura ventrala ( si se distribuie in plexuri)

6

-visceromotori simpatici preganglionari – parcurg radacina anterioara, trunchiul nervului spinal, si prin

ramura comunicanta alba trec in ganglionul laterovertebral simpatic unde :

-fac sinapsa – fibra postganglionara ( nemielinizata)se reintoarce in trunchiul nervului spinal prin ramura comunicanta cenusie; apoi prin ramurile ventrala si dorsala se distribuie efectorilor vegetativi din teritoriul somatic ( vase superficiale, muschii erctori ai firului de par, galndelor sudoripare si sebacee din tegument)

-fac sinapsa – fibra postganglionara se comporta astfel, in functie de originea in ganglionul latero-vertebral:

-cervicali -la viscerele capului si gatului -nervii cardiaci -toracali -plexuri esofagian, pulmonar, aortic

-nu fac sinapsa – fibra preganglionara trece prin ganglion, formand ulterior nervii splanhnici( toracali, lombari, sacrati)

7

-visceromotori parasimpatici preganglionari - cu origine S2-S4, trec prin radacina

anterioara, trunchi, ramura ventrala, pe care o paraseste ca fibra preganglionara formand nervii pelvici; acestia fac sinapsa in plexurile previscerale si intramurale pelvine

8

RADACINA POSTERIOARA

• Mai poarta si numele de radacina senzitiva sau aferenta

• Ganglionul spinal -pe traiectul radacinii posterioare, mai aproape de

MS -contine neuroni somatosenzitivi si viscerosenzitivi

-protoneuronii cailor ascendente extero- intero- si proprioceptive

-nu contine sinapse

- neuronii continuti sunt psudounipolari

9

-Portiunea periferica a radacinii posterioare( lateral de ganglionul spinal) este mai lunga si se constituie din dendritele neuronilor din ganglionii spinali, ce vor ajunge la receptori: -dendrite mielinizate – aduc informatii de la proprio- si exteroceptori -dendrite amielinice – aduc informatia de la interoceptori - Portiunea centrala a radacinii posterioare ( medial de ganglionul spinal)este mai scurta si se constituie din axonii neuronilor din ganglionul spinal, ce patrunde in maduva spinarii

10

•Axonii neuronilor din ganglinul spinal poate avea urmatoarea comportare: -pot face sinpsa cu neuronii somatosenzitivi din coarnele posterioare ( deutoneuronul caii), acestia formand fascicule ascendente ( spinotalamice, spinocerebeloase) -pot face sinapsa cu interneuroni din cornul posterior, care la randul lor vor face sinapsa cu neuronii somatomotori din coarnele anterioare, inchizand reflexe polisinaptice ( de flexie, nociceptive)

11

-pot face sinapsa cu neuronii somatomotori din coarnele anterioare, inchizand astfel reflexe monosinaptice ( de extensie, proprioceptive) -pot face sinapsa cu neuronii viscerosenzitivi din zona intermediara , formand fascicule ascendente vegetative -pot face sinapsa ( direct sau prin interneuroni0 cu neuronii visceromotori din zona intermediara, inchizand reflexe vegetative -pot patrunde in maduva in cordoanele posterioare fara a face sinapsa la nivel medular, sinapsa practicandu-se cu deutoneuronul caii din nucleii Goll si Burdach din bulb ( fasciculele gracil si cuneat)

12

TRUNCHIUL NERVULUI SPINAL •Se formeaza prin unirea celor doua radacini ( inainte de gaura intervertebrala) •Este trunchi mixt •Prezinta atat fibre somatice cat si vegetative •Iese prin gaura intervertebral •Au traiect din ce in ce mai oblic, contribuind la formarea cozii de cal

13

RAMURA DORSALA •Contine fibre senzitive si motorii •Are distributie metamerica •Se distribuie la tegumentul si musculatura regiunii dorsale a capului, gatului si trunchiului, de o parte si de alta a liniei mediane

14

RAMURA VENTRALA

•Contine fibre senzitive si motorii •Se distribuie tegumentului si muschilor de la nivelul regiunii anterioare a gatului, trunchiului, la nivelul membrelor superioare si inferioare •Ramurile ventrale ce provin din mielomerele toracale ( nervii intercostali) se distribuie metameric •Ramurile ventrale ale celorlalti nervi spinali se impletesc, formand plexuri nervoase( cervical, brahial, lombar, sacral, cocigian)

15

RAMURA MENINGEALA

•Cu traiect recurent, se distribuie

meningelor spinale

( in special piei maater)

16

RAMURA COMUNICANTA ALBA •Formata din fibre mielinizate simpatice preganglionare care vor face sinapsa in ganglionul laterovertebral ( exceptie fac nervii splanhnici)

17

RAMURA COMUNICANTA CENUSIE •Formata din fibre post-ganglionare simpatice nemielinizate, dupa ce au facut sinapsa in ganglionul paravertebral •Se reintorc prin aceasta ramura in trunchiul nervului spinal •Se distribuie apoi , prin ramurile ventrala si dorsala, efectorilor vegetativi din teritoriul somatic (vaselor de sange, muschilor piloerectori, glandelor sudoripare)

18

ARCURILE REFLEXE DEFINITII Actul reflex – reactia de arspuns la o excitatie venita din mediul extern sau intern, relizata cu participarea sistemului nervos Arcul reflex - este un traict anatomic care reprezinta suportul material al actului reflex -este constituit, cel mai simplu, astfel: Receptor ( traductor) – calea aferenta ( dendritele si apoi axonii neuronului senzitiv) – centrul nervos(in SNC, are loc sinapsa) – calea eferenta ( axonii neuronului motor) – organul efector ( muschi striat, neted, glanda)

19

20

CLASIFICARE

Somatice

•Monosinaptice

•Polisinaptice Vegetative •Simpatice

•Parasimpatice

21

22

23

Arcul reflex somatic monosinaptic •Este format din doi neuroni – unul somatosenzitiv aferent ( cu originea in ganglionul spinal sau omolog senzitiv al nervului cranian)/si unul somatomotor eferent ( cu originea in coarnele anterioare ale maduvei spinarii sau in nucleii motori ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral ) •Are ca receptori proprioreceptori ( este un reflex proprioceptiv) •Are ca efectori muschi striati extensori(reflex de extensie) •Are timp de latenta scurt •Nu iradiaza

•Ex. : rotulian, bicipital

24

Arcul reflex somatic polisinaptic

•Este format din cel putin 3 neuroni - unul somatosenzitiv aferent ( cu origine in ganglionul spinal ), unul sau mai multi intercalari( cu origine in SNC, primul in coarnele posterioare ale maduvei spinarii sau in nucleii senzitivi ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral), unul somatomotor eferent ( cu originea in coarnele anterioare ale maduvei spinarii sau in nucleii motori ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral •Are receptori exteroceptivi, de obicei ai durerii ( este un reflex exteroceptiv, nociceptiv) •Are ca efectori muschi striati flexori (reflex de flexie) •Are timp de latenta lung ( datorita intarzierii in sinapse) •Iradiaza Ex. : retragerea mainii prin flexia antebratului la atingerea unui obiect fierbinte 25

Arcul reflex vegetativ •Prezinta aceeasi cale aferenta cu arcul reflex somatic, numai ca neuronii aferenti sunt viscerosenzitivi •Are ca receptori interoreceptori •Are ca efectori muschi netezi si glande •Calea eferenta este formata din doi neuroni visceromotori : -fibra preganglionara – cu originea in zona intermediara a maduvei spinarii sau in nucleii vegetativi ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral -fibra postganglionara – isi are originea in ganglionii vegetativi, unde are loc si sinapsa 26

DIFERENTELE INTRE ARCUL REFLEX SIMPATIC SI PARASIMPATIC Simpatic : •Are aceeasi cale aferenta si aceeasi receptori cu cel parasimpatic •Centrii reflecsi ( originea fibrei preganglionare) se afla in coarnele laterale ale maduvei toraco-lombare •Fibra preganglionara este scurta

•Sinapsa cu fibra postganglionara se face in apropierea coloanei vertebrale, de o parte si de alta a acesteia, in ganglionii latero- sau paravertebrali •Fibra postganglionara este lunga

•Efectorii sunt aceeasi cu cei ai parasimpaticului

27

Parasimpatic •Are aceeasi cale aferenta si aceeasi receptori cu cel simpatic •Centrii reflecsi ( originea fibrei preganglionare) se afla in zona intermediara a maduvei sacrate S2-S4 si in nucleii vegetativi ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral •Fibra preganglionara este lunga si se apropie de viscer •Sinapsa cu fibra postganglionara se face in apropierea viscreului, in ganglioni previscerali sau intramurali •Fibra postganglionara este scurta •Efectorii sunt aceeasi cu cei ai simpaticului

28

CAI NERVOASE – GENERALITATI FASCICUL NERVOS ( TRACT) •Grup de fibre nervoase ce au toate aceeasi origine ( locul unde se afla corpii neuronali), au acelasi traiect, aceeasi localizare topografica in cadrul nevraxului , aceeasi terminatie( fac sinapsa in acelasi loc) si au aceeasi semnificatie functionala •Constituie segmente ale unei cai

CALE NERVOASA

•Este un lant interconectat de neuroni , care conduc impulsurile nervoase in sens bine definit, fie ascendent de la receptori pana la scoarta cerebrala, fie descendent , de la scoarta cerebrala la efectori

29

30

CALE NERVOASA SENZITIVA AFERENTA •Transmite influxuri rezultate in urma excitarii receptorilor •Influxurile sunt conduse prin nervi periferici si fascicule intranevraxiale pana la nivelul unei anumite zone a scoartei cerebrale ( arie senzitiva) unde, in urma fenomenelor complexe ce au loc, este perceputa o anumita senzatie •Pentru ca impulsurile urca prin nevrax mai este cunoscuta si sub numele de cale ascendenta

31

32

•De cele mai multe ori are trei neuroni -protoneuronul ( primul neuron)- in ganglionul spinal sau anexat unui nerv cranian -deutoneuronul ( al II – lea neuron) – fie in coarnele posterioare sau laterale ale maduvei spinarii fie intr-un nucleu senzitiv al trunchiului cerebral ( deutoneuronul ofera intotdeauna colaterale pentru reflexe) -tritoneuronul ( al terilea neuron) – in diencefal ( cel mai frecvent in talamus ) -caile ascendente vegetative prezinta si o statie intermediara in hipotalamus

33

CALE NERVOASA MOTORIE EFERENTA •Conduce impulsuri generate la nivelul scoartei cerebrale ( arie motorie sau vegetativa), pana la nivelul efectorilor •Deoarece impulsurile coboara prin nevrax, mai poarta numele si de cai descendente •In general o astfel de cale are doi neuroni: -neuronul central – in scoarta cerebrala - neuronul periferic – in maduva spinarii ( coarnele anterioare sau zona intermediara) sau in trunchiul cerebral ( nuclei motori sau vegetativi) -caile descendente vegetative prezinta multe alte statii intermediare

34

35

RECEPTORII NERVOSI DEFINITIE

•Receptorii sunt structuri specializate care sesizeaza modificarile din mediul extern sau intern , reactionand astfel specific la anumiti stimuli

•Pot fi: -exteroceptori – influentati de stimului externi si sunt situati in apropierea suprafetei corpului, ex. piele sau ochi -proprioceptori – influentati de stimuli interni , situati in structuri profunde, in muschi sau articulatii -viscero-sau interoceptori - influentati de stimuli interni , situati in structuri profunde,in organe si vase de sange

36

•Trimit impulsuri catre nevrax , care determina : -o senzatie constienta ( daca urca pe o cale ascendenta si se proiecteaza pe scoarta cerebrala) -un reflex somatomotor sau vegetativ ( daca trimit o colaterala de pe calea ascendenta de obicei de la deutoneuronla un centru motor sau vegetativ, care la randul sau declanseaza un raspuns motor sau secretor)

37

CLASIFICARE

Dupa structura: •Terminatii nervoase libere – in viscere, muschi, articulatii sau piele

-sunt receptori pentru durere, tact, temperatura

•Receptori incapsulati( dendrite inconjurate de o capsula conjunctiva) -pot fi localizati in piele,exteroceptori (ex. corpusculii Meissner, pentru presiunea usoara) -pot fi localizati in muschi si articulatii, prorpioceptori( ex. fusurile neuromusculare , pentru monitorizarea starii de intindere sau de contractie)

38

Dupa functie: •Chemoreceptori -detecteaza chimic prin gust sau miros, sau detecteza concentratia substantelor vitale in sange (de ex. O2) •Mecanoreceptori -pot fi -in piele – pentru tact si presiune

-in muschi, articulatii si tendoane – proprioceptori, care inregistreaza starea de intindere sau contractie in muschiul scheletic

-in organe – in vezica urinara, plaman, intestin, sensibili la intindere

-in vasele sangvine – baroreceptori, sensibili la presiunea sangelui -in urechea interna – receptori auditivi, sensibili la undele sonore

39

•Termoreceptori -in piele si in organe, sensibili la schimbarile de temperatura •Nociceptori -in tot organismul, cu densitatea cea mai mare in piele – receptori pentru durere, ce raspund la stimuli foarte diferiti: presiune foarte mare, temperaturi extreme, substante chimice degajate in timpul Inflamatiei •Fotoreceptori -la nivelul retinei, receptori specializati care raspund la stimulare cu energie luminoasa

40

Dupa localizare EXTEROCEPTORI ( dendritele odata intrate in capsula conjunctiva isi pierd mielina) •Terminatii nervoase libere (in epiderm si derm) •Formatiuni capsulate ( in epiderm si derm) •Formatiuni peritrihiale ( in derm si epiderm, la jonctiunea intre glanda sebacee si firul de par)

41

a.Pentru sensibilitatea tactila: •Discurile tactile Merkel -in epiderm

-in zonele fara par -excitate de atingeri fine

•Corpusculii Meissner -au un pol spre epiderm si unul spre derm

-excitati de atingeri puternice

-densitate mai mare la nivelul degetelor, in mucoasa linguala, la nivelul mamelonuluisi organelor genitale externe feminine

•Terminatii nervoase peritrihiale -dendrite mielinizate care inconjoara firul de par acolo unde se deschide glanda sebacee

42

b. Pentru sensibilitatea presionala

• Corpusculii Golgi -in hipoderm si organele genitale externe

-sensibili la presiuni mici

• Corpusculii Vater – Pacini -in hipodermul palmar si plantar, in regiunea bucala, capsulele articulare, in organele genitale externe

-sensibili la presiuni puternice

• Terminatii nervoase libere ( TNL) -in organele genitale externe, in capsulele articulare si membrane interosoase, in periost • Corpusculii Krause -percep excitatii de mica intensitate

-se gasesc in : pielea paroasa a antebratului, mucoasa bucala, linguala, epiglotica si portiunea

inferioara a rectului, glande salivare,tunicile vaselor sangvine, epinerv, glandul penian si clitoris

• Corpusculii Ruffini -in partea profunda a dermului -percep excitatii de mica presiune

43

c.Pentru sensibilitatea dureroasa • TNL– in epiderm si derm

d. Pentru sensibilitatea termica •Corpusculii Ruffini -pentru receptia caldurii •Corpusculii Krause si TNL -pentru receptia temperaturilor coborate

44

PROPRIOCEPTORI •Culeg informatii despre starea tonusului muscular si despre deplasarea unui segment al corpului •La nivelul aparatului locomotor -articulari -musculari

45

ARTICULARI •Corpusculii neurotendinosi Golgi -la joctiunea dintre muschi si tendon

-excitati de miscarile active/pasive din articulatii •Corpusculii Ruffini -in capsulele articulare in portiunea superficiala •Corpusculii Pacini -in capsulele articulare in portiunea profunda

-excitati de miscarile din articulatii •TNL -in toata grosimea capsulei -receptioneaza stimulii nociceptivi

46

MUSCULARI

• Fusurile neuromusculare - receptioneaza tonusul muscular si gradul de

contractie musculara

-exista doua tipuri de fusuri neuromusculare: cu sac nuclear, cu lant nuclear

47