rLUf\rt ^tlDc

trn a l\r!\.J

CLASIF'ICAREA BOLILOR PARODONTATNX'OR]l{S CL+{{CM I}E IMBOLNA11Iru PARODONTALN imboln5virile prodontale au fost imp5r{ite dupi gradul de afectare a sructurilor parodontale indoud mari categorii: gingivite qi parodontite. Prima categorie include afecfiuni localizate numai la nivelul gnge| iar a dcua categorie sE referd la afecfiuni ce se intind gi la paiodontiul profund (os alveolar, Iigamente parodontale 6i cement radic*lar). Datorifi etiologiei gi patogeniei complexe si lariate, mr exisffi penn in prezent o clasificare rlnanim acceptati de toate gcolile de parodontologie. Este insd unanim recunoscutji impdrfirea generic5 a afecliunilor parodontale in cele ciouii mari categorii:

A" B.

Gingivite. Inflamalia gingiei este forma cea mai comund. Inflamafia reprezint6 rispunsul normal al fesuturitor vii la diferite agresiuni gi reprezintfi pr'rmrri riq-uns pmodorrtai ia iriiaSe. Parodontite. intotdeauna urmeazd ginigivitei, insi nu toate gingivitele vor progresa in para4onAte. LTnele cazwi de grngi-'dte nu s vor transforma apasent nicicdat6 in parodcn'jte, iar altele trec printr-o forml scurt[ de gingivitn care rapid se transform* in parodcntitdsuperficiali Ci apoi profirndii. Factorii care realizeazi evolu{ia gingivitei fuparodantitd nu sunt pe deplin cunoscu$.

I

Clasificarea gingivitelor

Si

parodontitelor marginale cronice

Parodontita cronicd este forma clinici cea mai frecvent intflnitii in dn&rl adu{ilor, pufdnd afecta insd gi adolescen{ii. Evoh{ia sa este de obicei lenti rdspunzind in general favorabil la tratarnent. Poate fi localizat[. atunci c6nd sunt afectate sub 30% din unitnfile odontale, qi generalizati" cf,nd implicl peste 30% din unitbg. Severitatca sa poate fi apreciatii dnpa cantitatea de atagament epitelial care s-a pierdul mai exact: formE uqoa ednd lipsesc l-2 mm" moderatd c6nd lipsesc 3:4 mm gi severi cAnd s-a pierdut peste 5 mm de atapment epitelial. Clasificarea folosilfl pentru a diagnostica forma clinicd de boall parodontali este cea folositi de Clinica de Pardontologie din Bucuregd clasitrcare reahzatl de citre Prof. Dr. H.T. Dumitriu (2006), folosili in Clinica de Parodontolcgie a Faculti$i de Medicini De*tm6 Constanta. Aceas+.i clasificare arc avantqjul c5 sistematizeaz[ infr-un mod clar totalitatea formelor clinice de imbolndvire parodontalS.

I Gineivite Crr+crvres mnuss nn pr,ncl nacruRLANA srncFrci l-Ginigivita eronic* (simpld, necomplicrtn) prin inflamafa papilei (papilita) libere. Are o etiologie micrcbiann (prin placa bacterian[].

I

gi a marginii

grnigrek

2-Ginigivita hiperplazici prin inftama{ie microbianit- prin placl bacteria*5

B.Gil{GrVrr{ rNpusE pE PLACA BACTERTANi SPECTFTCA $r CONTRTSUTTA UNOR X'ACTORI LOCALI SI GENER4.LI Ginigivite din cursul unor stiri fiziologice: pubertate, sarcinlo ciclu menstnral, menopnrzEGinigivite simptomatke, fre*vent hiperptroice, din cnrsul nnor boli sistemicff diabtiro arnta vitaminei C, botri de sf,nge qi boli imuna Ginigivite hiperplazice i*duse medicsmentos. Apar ssundar falosirii u*cr medicamente ca hidaxteinao anatagonigi de calciu, ciclosporinc, contraceptive-

CGINGIVI?E NEINIIUSE IIE PLACA BACTERIANLplaci bacteriani" apirnndca unnare a rmor

infecF bacteriene" virale

care nu se datoreaz5 acumul*rilor de sau fungicre, sau datorate unori factori

genetici, ereditari, sau ca manifes6ri gingivafe ale rmor dermatoze. Leziunile aleryice sau traumatice sunt de asemenea incluse in aceastfl categorie Gingivita hiprplazic5 idiopatic5-

plano pemfi gus, sclerodermie

Gingivita alergicli. Gingivite descuamative- reprezint5 manifestarea bucall fu dermatcze sau dischereFe'e c&: lichen

gi giuigvostomatiie atute gi snbaeute: ginigivostomatita ulcero-necrotic[u glngivastomatita herpeticE" gingivostomatita aftoasl recidivantl" Gingivite gi glngivosiornatite acute pi cronicr de cauzi micoticfl T\rmori gingivate benigne qi mdigne. idecfiile bacteriene ce pot cauza gingivite inchrd : Neisserie gorcowhea,Treponema peltidam, Mycob aeteriam chelan ae. Din categoria gingiitelor vlrale ftc pa.*.e : gingr..rcstcrnatita herp*Jici prirnar* gi cea cauzat* de vi:E${ varicelo-zoosterian. Gingivitele de origine fungici includ candidoza gi histoplasmoza (eauzat[ de Histaplasww capsalatum), una drntre eele rnai &ecvente micoze sistemice. Gingivitele de etiologie genetici includ fibromatoza gingival[ ereditard sau elefantiazisul gingval. Manifestdrile gingivale din dermatoze (cu origine sistemici) apar de obicei sub formd de Gziuni descuamative sau ulcerative la pacienlii suferind de : lichen plan" pimfigoid, pemfigus vulgaris. eritema multiformd sau lupusul eritematos.

lingtvite

ParsdontiteParodontita marginalE croniefl superficialil Parodontita cu fenomene hiperptazice; Parodonfita pe fond de involu,tie precoce; Parodontita uargiuall cronicl profundil !a copii: paradontita prepubertatl precoce gi parodontita juvenill ; La adult: parodontita marginald eronicd profundi {tocatizat5, extinsd, generalizatl}, parodontita margilaitr *gresivi rapid Brcgresivi, p*rodoniiia marginali praftndi rebeti ia ir-atament, parodontita distro{icfl -parodontopatia marginali cronicl mixti.gi nrio linsa rsntacfuloi $cku"al.

ltanif,cstf; d slnsrvoparodontd Ma*ifest{.i ale trau*ri sclurale

1gtngivalisau ambele. Est"e

A, Gingivilele Gingiyits cronixd siutgfld de ofigine microbiand

Reprezinti inflamaFa cronicS, cu caracter ubicuitar, de cauzi microbiani afectand Fnpila margmea

desris[

qi

Dupa Mariotti (1999) (citat de tuturor formelor de gingivite:

forma difuzE, efectd*d qi gingia flxE. Tromklli gi colab. ztio+;. urmatoarete caracteristici sunt comune

violaceu' cre$terea temperaturii

cu tr)arta pasivi a scndei parodontale.

-Leziunile pot fi localizate sau generalizate; Dintre aceste sernne clinice specifice inflamafiei gingivale unele sunt mai evidente clinic dec6t c-elelaltl, Edemul grngival de obicei insofegte eritemul s,"J*d afectsnri papiia interdentai p marginea gingil"H liberS. Consistenla gingiei in aceste zons de obicJi rcade, de,venind u6or depresibild la palparea

la nivel sulcular, *aog**r" provocatd, cregerea cantitnlii de exrdat gingival); -Nu existi afectarea nivelului ata$amenhrlui epitelial; -Reversibilitatea leziunilor odat5 cu irdepirtarea factorilor etiologici; -foa1e a1'ea rol de precursor al pierderii nivelului ataqamentului *!it"ti*t;

-Semnele gi sirnptomele localizate striet gingival; -Prezenla plicii bacteriene int[azasau exacerbeaz[ severitaiea leziunilor; -Semne clinice de inflamalie gingivatr (contumri gingivale mirite, schimbarea culorii in rogu sau ro$r-

- Tendinfa la singerare Fnate aF&ra h rmeie caeuri inaintea mordificirilor cbiectivc gingilale ;i se datoreazi fragrhtnfii (meiopragiei) capilare gi existenlei microulcera{iilor din peretele moZG * qanpr}ui grngival (Dumitriu H, Dumitriu S 1999; Armitage ?004).starca de sdnitate.

fn lnnitonrl tabel sunt reprezentate comparativ modificirile de aspect grngtval

?n gfugivite

fa{i

de

2

Modiftcdri aI aspectului

gnglal in gingiviteGingia slnitoasi

Roi

palid

Gingivitl cronicn, rimpt,

Papila g!!gi!.a16 urnple, qpatiile interdentare, adincimea Sr"t"t"i gingival nu depdpege 3nun Papilele interdentare au forrn5 piramidalS- iar gingia ata$atil are fdrffi- de ryqrgine ascu!i!? si circumscrie colehrl dentar

Rogu sau roEu -violaeeu lnflama1ie gingival5 at6t in sens coronar c6t gi vestibulo*ral- Cu formnrea dc pungi false Edem ul aplatizeazn rdrfi rl papilelor, cdt Ei mrginea

,'

::renginln'ia*fu

Consiitenll.ge.rerc''-

Femr5 La sondaj nu aptre singErare

,, -'t'

Ma+lU$srdepresitili pmoi:iffi&sondaj, 'depri4i;s*aehiardEdim efu

glnCrvaE liberd Se bierde gi aspffitl:1dec('ai6'de'Fs cal6' -wg$q -sq**f.ry. 1S.qpry.,,:

2

Gingivita kiperplazied. siryid, de cewz& micre$iend

O gingivit5 cronicd simpll prezentd timp de c6teva luni se poate transforma in hiperplaziea" dacd existd faetori favorizanli cum ar fi: -proces carioase netratate ce vin in contact cu regiunea cervicald sau aproximald; -obtura$i incorect conturate sau finisate in contact sau in vecinitatea marginii gingivale, sau care au derv-aliai carii secundare. retentive pentru placa bacieriani; -lucrdri protetice fixe sau mobile incorecte, care favorizeazi retenlia plicii bacteriene sau lezeazd direet giagia dinfilor st6lpi; 'apaftte c{todontice fixe ?n special. care fav*riz?,zzA retenlia pl[cii bacterie{'.e ?pJ.re dispoziti-rele folosite qi rnarginea gingivah

Simptomatologie

localizati

Cre,stere de valum guglvalS" cu bu4oane pediculate sau sesile, zuprafa{5 neted5, 4or s$ngerAndI, ?n spcial acolo unde factoruI favorizant ac{ioneaz5, interesdnd in special papila interdentari qi

marginea gingivai[ libr6.

3.Ginigir.ite din cursul unor

stlri frziologicc

pubertateo sarcinl, ciclu menstmal, utilizarea de

caltraceptiveo menopauzf,

a. gingirit* de pubertate - inflama{ie tle cuioare rogie -vioiacee, tumefaqie prin edem cu earaciere revenibile, s$ngerare la mastica{ie, periaj, atingere, hiperplazie gingivaH, in special vestibular cu aspectbulbos al papilei interdentare; b. gingilita din cursului menstrual - senza$e de terisirme uqomfi, sflngerare girrgivalil creqterea

mobilitffionmarita

dentare fiziologice; c. gingivita de sarcinfl,- hiperplazie pe searna papilelor interdentare qi sdngerare, gingie tumefiatfr, rndritS/'la .'^1"m na+ar|A carr hncplotq^"l^q?a rncia-.'inlonae clrq-l"nilnr n6n6 lq n nrrqnl6 ffia"ria ni--ie

de depozite fibrinoase sau purulente, hiperplazie gingivalfl; d. gingivitr gi gingivostomatita de mencpauz$ - senzafie de uscdciune gi de arsurd la nivelul mucoasei gingrvale gi oralg senza{ie anormal6 de gus acru, sirat, dificultatea de a purta proteze mobile din cauza unor senza{ii: durere, hiperestezie a mucoasei bucale.,1.

Ginigivite simptomaticeo frecveat hiperplazice" din cursul unor boli sistemice: diabet, earenta vitaminci C, boli de sflnge qi boli imune gingivita din diabet - hiperplazie gingivalfi de tip polipoidal (polipii git:sivali sunt sesili,eu bazd mare de irnplantare sau pediciria,ti, culoare ioqu descttis pdnd Ia rogu cSrSmiziu, frecvente ulcera{ii, sAngerari la simpla atingere, frewente puugi false, ugoarf, mobilitate prin edem inflamalor;

a.

b. c.gingivita dire carenfa vitaminei C - halenE, hiperplazie gingivalA crr ulcere$i gi s*rtgerare lasimpla atingere, pungi false, mobilitateprin edem"

gingivita hiperplazicii din leucemii - gingivoragii precoce, ulcera{ii, hiperplazii gingivale;

5. Gidgivite hiperplazice induse nedicamentos. Apar secundar folosirii unor medicarnente ca hidantoina, anatagonigi de caleiu, ciclosporine, contraceptive

a. b. c. d.

gingivita hiperplazicft hidantoinicfl: hiperplazie de forma unor mSrgele ale ppilei intereieniare,de aspect lobulat, culoare rozdeschis, consistentll qi nu s$npreaz6;

gingivita hiperplazici prin antagonigti de calciu: culoare roqu inchis-violaceu in zonele de stazd accpriie cii placarde fibrinoase aib-gilbui. gingie liiperplazicA detra;abiii de coisa:'ra dfuitelui,hiperplazie de tip nodular:

gingivita prin utilizarea medica{iei contraceptive: congestie gingival5, u$oarf, singerare. micimctari vrw+lrr da r'^lrrffi ala nrn;la; cinoivola. SurSrlu!,

gingivita hiperplazicfl la ciclosparine: gingie de culoare roz, consistenp ferrnfi.

C. Porodottlitele

wargi,aule crorcice

Este 6tiut faptul cn netratatii corespunzdtor o gingivid cronicd simpl5 poate evolua in amrmite condi{ii spre stadiul de parodantitg, caracterizati in special prin ftnornene de demineralizare sau reso$,tie a osulur

alveolar.

Odati cu treerea de la stadiul clinic de grngrrritn

h

cel de parodontiti apar modificdri majore in

componenta mierobiand a plieii baeteriene: eresc spciile anaerobe gram-rcgative gi spiroehetele, apir6nd tn numir rnare unele specii bacteriene asociate direct cu parodontita. Transfonnarea spre stadiul clinic de parodontiti este condifionatd de ul dezechilibru al mecanimelor proprii de aplrare, fiind influenpti de o multitudine de facto4 film ar fi: vArst4 fumahd, defecte ale apirdrii organismului, diferite afe.cFuni sistemice, s,tressul qi nu in ultimul rdnd fhcsorul genetic (Lindhe 2t)03).

1.

Parodontit* marginala cronica superficiali

Parodontita rnarginal[ cronici superficiald SMCS] apare in urma avansirii unei gingivite, apdrind distrugeri ale atagamenUrlui epitelial gi demineralizlri ale osului alveolar {Dumitriu 2006). Sabiectiv: -Agravarea semnelor specifrce grngrvitei {pruriq u$*ari jenS Ia masricalie gi periaj, fre*'ent s6ngeriri la uqcari atingere); -Specific - senzafia de egresiune insofiti de durere periradiculani, care apare in special dimineafa .si poate dispare dirpi cf;teva migcdri de masticatie. Obiectiv: -Sen:ne de inflama{ie gingivald -culoare roqie-violacee a papilelor qi gingiei fixe. tumefacgie acceqtuatd din care rezultd farmarea de pmgi false;

-papilele au

in

unele caznri

ncizal\punrlen{

aspt

sau

pot avea aspect lobutat, cu rm $ant discret labazi ce face delimitarea de giniga fixd; -glngra liber5 apare 'rneori intrenrptd de fisuri acope-rite de exsudat serofibnnos sau chiar

filifornr, mergind interdentar ,,prelins" spre

rnarginea

-Gradul I de mobilitate dentad prin edem inflamator; -Poate existaretrac$e gingival5 fird pungi adevirale" Radiologic se remarci semnul spciflc PMCS gi anume halistereza, adicd demineralizarea omas5, care apare ca o radiotranqparenti avdnd una din urmitoarele localizdri: -la nivelul limbusului sephrlui alveolar-aspect difuz sau crateriform; -ln lungd septului alveolar, central, cu aqpect intrerupt,,girag de mdrgele"sau csntinuu -,,canal septal";

-in aproape tot sephrl alveolar, ceea ce aratS un stadiu avansat de demineralizare.

2.

Parodsntita marginala cronica profunda a adultului

Reprezia$ forrna clinici cel mai des in$lnifii

in

rendul poprila$ei. Sub influenp directd a

miereorganismel*r qi indirectd a factorilor favorizanfi pe fondrrl unui dezechilibru al mecanismelor im',rne se instaleazi disfuc$i ireversibile ale parodonfiului profirnd. Subieetiv Are 1oc accentuarea seqmelor din parodontita marginal* cronic[ superficiali qi in plus apar: hilbur5ri masticatorii qi de fonatie prin mobilitate dentari patologrci; -tulbur#ri fizionomice din cauza migdrilor dentare patologice./)A;--l;,,

Semnele de inflama,tie gingivaH sunt mai accer$uate fa,tii de PMCS, in plus aperend semne specifice: a Mobilitate dentar[ patologic5, gradele 1, 2 sau 3. Gradul de rnobilitate palolagic[ depinde de severitatea gi distribu{ia atrofiei osoase, de morf*Logia radicularE, volumul 6i rapornrl coroanl- riddcind.

b. P*ngi parodontale adevdrate Aeest tip de punga apare odati cu distrugerea {esuturilor parodontale de sus{inere. pierderea atagamentulrd epitelial gi migrarea apicali a epiteliului jonc,tional- Adincirea progresivi a pungilor parodontale duce la distrugerea fesuturilor parodonfiului proind qi la pierderea din$lor. Formarea pangilor paro dontale Debuteazl ca o modificare inflamatorie in peretele epitelial al 6anlului Singrval saucati de placa

bacterian{. Ftuidul celular 6i inflamator cauzeazi degenerarea corionului gtngval, inclusiv a fibrelor grngn ale de colagen Ca o consecin!5 a distugerii colagenului, porFrrnea apicali a epiteliului joncficnal proliferead dea lungul ridicinii, e{inz6nd proiecfii in formd de degel cu grosimea de 2-3 celule. Pe mdsurd ce inflamafa se accentueazi, gingia cregte in volum qi marginea gingivalE liberi se errirrde spre slprafata olcuzall. Epiteliul jonclional continui s[ migreze qi si se separe de ridicini. Leucocitele qi edemul din corionul inflamat infiltreazi peretele moale al pungii, producind glade variate de degenerare qi necrozi {Carranza 1996). Prin transformarea qantului gngvat ina-o pungi parodontal6 se creazd un spa{iu reten{iv h careindepfuarea pl5cii bacteriene devine impsibilS,

Adivitdea pungilar parcdontale

in cursut evolu{iei boliilinige clinici

parodontale, pungile parodontale trec prin p.rioade de i.naetjvitats sau

Periaadele de inactivitate sunt caracterizate pdn incetinirea pini la stoparea procesului de lizf osoasi gi pierdere a atagamentului epitelial. Prin acumular,ea de placi bacteriani, cu bacterii grara negative, mobile gi anaerobe, se produce declangarea perioadei de activitate Ia nivelul prmgilor parodontale. intimpr:t perioadei de actiyitate are loc o accelerare a pierderii osoase qi a nivelului atagamentului epitelial, punga evolufind spre profunzime, addncindu-se. Aceasti perioadii de activitate poate dura zile, saptdmini sau luni Ei este urmati in general de o perioadi de lini$e, in care se inmu{esc gi predomind bacteriile gram pozitive. stabilindu-se un echilibru (Carrarua 1996). Din punct de vedere clinic, perioadele de activitate se inso,tesc de s6ngerare spontanl sali la sandaj gi producerea de cantidfi mari de emdat gngval. Perioadele de inactivitate se inso{esc de sfingerlri mai reduse, uneori neexistente qi prducerea in cantitili pinfuue a fluiddui gingival (Severineanu I994i" Intrqrn stadiu avansat de imbolnavire pamdontal5 rezulti prin rescrb{ia osului alveolar defecte osoase orizontale sau verticale (angulare).e.

qi prin perioade de exacerbare, sau activitale.

Afeetareafarea$ilw

Progresiunea

bolii parodontaie pdnl la nivelul bifircafiei gi trifincafei pluriradicularilor

se

ilrme$te afectarea furcaliei gi are aceeagi etiologie ca qi boala parodontali. Pri{nul molar mandibular constituie localicarea cea mai frecventi, iar premclarii s$pricri cea mai

rard.Furca{ia afectatd poat apare vizibild clinic sau poate fi acoperita de perefii punCri parodontale.

Afectarea furca.tiei, atunci cf;nd existi crege nsc,ul progresiei distrac{iilor parodantale Ei a recidivelor, in l$a rmui tratament adecvat. lnchiderea defectului de Ia nivelul firrcafiilor prin tehnici regenerative definegte succesul terapeutic {Muller, Eger 1999).

d" Migrdfl.epeologEee Migrarea patologicd apare in condi,tiile unui suport parodontal sllbit sau in cazgl cregterii sau modificdrii forfelor care se exercifii asupra dinslor respectivi. Odati cu aparifia mobilitilii putologi"., stopurile incizale sa-u qchrzale igi pierd caracterul stabil- Asfel, in zona front*a diryri preziati un fel de erupfie activi acceleratl chiar gi in prezenta antagonigtilor distanlandu-se prin v*tiUutarizare (capatd aspect de .dinfi in evantai"). Coroanele clinice cresc, din{ii apdrdnd afungrfi, cu treme gi diasteme

patologice-

Dintrii laterali, in prezenfa vecinilor au tendin{a de deplasare in plan transversal, cu vestibulariziri la maxilar "11* gi lingualizdri la mandibuli e. Rdra4iagi*tgt 'ald Reprezin{il o consecinli a progresiei bolii parodontale cu resorbfia suporhrlui osos alveolar.La adult mai sunt descrise:3 Parodontita rapid progresivE a aduttutui Simptomele sunt aceleagi cu cele ale formei marginale cronice profunde, av6nd o evalu$e mai

rapidi. Boala are o incidenli de 4{% din totalul formelor de parodonitd **gi"uU cronicd piofundn (Dunitriu 199?). Dfbuteazl de obicei dupd 20 de ani, cu un m*xim de inciden{E a evriu,tiei agresive in jurde 30-35 ani, care pot duce la pierderea unor din{i.

Pentru a putea fi diagnosticatd ca fiind o formi rapid progresivd trebuie urmariti evolugia in timp. cu evidenfierea Ia intervale scurte, de ctteva sdptimdni a rmoiepisoade de evolufie agresivi cu'inflanalie gfugivali cu camcter acu! cu exsudat purulent prezent in pungiG parodontale, cu accintuarea gradului de lobilitate patologici' Aceste episoade de evolu{ie agresiva alterneazr cu perioade de stare in care semnele de inflama{ie se reduc, este stopatd pierderea osoasi, cu persistenla pingilor pardontale insi.4" Parodontita

Reprezint5 tma din cele mai severe afec{irmi parodontale de cauzl microbianl, cu evolu,tie rapidd spre resorbfii osoase cu mobilitatE crescut5" p6ni la amlsia din{ilor. Poate fi urm:}ra unor episoadi de gingivo-stomatitd acutd ul99r91ecrotic5- Apare de obicei la organisme cu o rezisten{I sclzutji (Kinane 200i)' fie datorate nratnutrifiei, fie datoritfl unor stress-uri intense, de pildd in timpul tgriroui"ior, la soldafi. c'6nd imposibilitatea unei igine bucale se asociazd cu stressul datorat ;ndifiilor de rdzboi.

maryinall profundtr ulcero-necroticl

5. Parodontita marginald

Este caracterizatd printr-un r5spuns redus sau absent la tehnicile-de tratament folosite in prezent penru aceste afecfiuni. Se presupune cd subiecfii cu forme refractare au fie un rlspuns imun detrcitar, fie virulen{a speciilor microbiene prezente 1a nivel parodontal esie decsebiti, fie arnbele variante (I{atrajee gi colab.2004). Semnele clinice sunt aceleagi ca gi la forma aparilia altora nci dupa instituirea tratamentului.

prcfund[ rebe]i (refractar5] latratament

profundi cu evolu,tia lezirurilor preexistente

sau

6. Parodontitele l* ropii-formete *gresive Dupi clasifiarea din 1999 recunoscuti,internalional, puroJotttitele se impart in 3 nrari categorii: gonicg, agresive qi necrotice, pe lAngd acestea fiind descrisE manifestdrile parodcntate din unele afectiuni sistemice {Worksirop for a Classification of Periodontal Diseases and Conditions ig99).

Asfel formele agresive sau cu debut precoce reprezint6 un grup de afecfiuni mai rare, de rm*te ori cu evolufie severd qi rapidd. Multe au caracter familial.Aceste parodontite apar precoc (11-20 ani), ceea oe inseamni ci agenfii etiologici au capacitatea de a cauza forme decelabile. clinic intr-o prioadi relativ scurti de tirnp.*N{ajoritateu'rt.ai1o, ara$ o preralen{E a acestei fonne clinice de aprcximabv l% ?n randul popula$eitntre i;+o *i plelr" roc:;. DupE localizare vorbirn de paradontita juvenild (agresiv[) tocatizatn gi parodontita j;|ild (agresird)

generalizati.

Forma localizati afecteazi molarii primi gi incisivii.

6

A16ffii de A. aetinomrvcetemccrnit**s la pacienSi cu fonne de parodontiti jevenili au fast decelaie subgingival concentrafii crescute ale speciilor Capnocytophaga sputigena, Prevatella intermedia,Porphyrcmonas gingiv ali s, Bacteroide s farsythus.

Un ali

aspect specific parodontitelor agresive ste:

gi deficitul de

cheixotactism al

polimorfonuclearelor, care prezintii qi scdderea propried!ilor antibacteriene.Semnele elinice sunt

-

mobilitate dentardpatologrci ; existenla pungilor parcdontale adev6rate ; nigrEri patologice, mai ales ale prirnilor nrolan 9i irreisivilor: retm4ie gingivalS cu apari$a uneori a hiperesteziei dentinare ; forrnarea de abcese parodontale informele avansate de imbolndvire.7

Parodontita distraficE

$coala romfineasc[ de parodontologie (Profesor univ. dr. H.T. Durnitriu) descrie aceast5 formi clinicl de imboln6vire ca fiind o inflamalie cronici instalati pe un fond distrcfic. Nurnele Ce form5 mixtd reprezi:rti asoclere* a doui tipuri de leziuni, anume ceie de tip infiamator cu eele de tip distrofie.Semne clinice spectrtce de tip distraSc:

hiperestsziedentinari; fisuri Stillman la nivelul marginii gingivale cu aspect de i*cizuri eu-neiforme festoane Mc Caii, cu aspect rie rulou ingropat ai marginii gingivale iibere ; radiologrc predomini atrofia osoasd orizonlald. Semrue clinice de tip i$lamator, sunt reduse ca intensitate gi cuprind :

. r . r r

retrac{ie gingivali cu infiamaf,e redusi

;

;

o o o o o o

pun$ parodontale de adfincime micd mobilitate dentarl redusS, uneori

sau medie (2-4 mm) ;;

exsudat inflamator redus sau chiar absent

in

neconcordantii cu gradul de pierdere a

implentE:ii carc este uneori important ; rare migrfui patologice ; aGctarea firca$ilor, care de multe ori este erpnsil datoritd retrac{iei gingivale I mici resoft{ii osoase verticale pe fondiii atrofiei orizontale. De obieei evolufia formei mixte este lent5, cu rare episoade de acutizme gi rispunde favorabil la terapie, inelusiv la procedurile de bioactivare.

Rdrae{fu gingivaki Retrac{ia gingivatS este er,"identd clinic qi se datoreazd subiaeent, care ?i serr,-eqte in mod normal gingiei drept suport.

in

general resorbfiei osului alveolar

Aite cquze cl epariliei retracfiei gingivale in afari de parodontita marginali cronicd pr*fundi sunt:-rdddcini dentare proeminente, mai ales dinfii aflali in vestibulo-pozifie r{in zonele de inghesuire=inseltia;

la!

ir'alti a frenrlui saubririelor" Frenul cu inse$e aproape rie marginea gingivalb sau rur fren putenric poate favoriza retra4ia ginigvaH localiza$" mai ales aunci cdnd se asociazl cu ridicini

dentare proeminente, -seeundar ffatarnentelor onodontice sau intervenfiilor chinrgieate;

-trauma ocluzali; -traumatism dircct, datorat obiceiurilor vicioase sau unui periaj ineoreci. efectiiatincoreete, tmurnatice a scobitorilor;= sa-ri

a fslssirii

depuneri masive de tarfu in zona qan{ului gingival deterrnind prin efect mecanic deplasareagmsrei spre apical;