curs ap maxim

8/16/2019 Curs AP Maxim

http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 1/211



CUPRINS

Capitolul 1Pro1! +nr)! $rivind 1iodivr'i%)%)

Capitolul 2E2%in*(i ,i *onoi2.1. Modele de extincţie2.2. Economia ecologică

Capitolul 3V)!o)r) 1iodivr'i%3(ii3.1. Valori economice directe

3.1.1. Valorile utilizate pentru consum3.1.2. Valoarea de utilizare a produselor

3.2. Valori economice indirecte3.2.1. Valori economice neconsumabile3.2.2. Valori opţionale3.2.3. Valoarea existenţială

Capitolul 4E!n%! '%ru*%ur)! ,i f)*%orii d inf!un(3 )i 1iodivr'i%3(ii4.1. Elementele structurale ale biodiversităţii4.2. Factorii de inluenţă ai biodiversităţii

Capitolul 5Ti$uri! d divr'i%)%!.1. "iversitate genetică #intraspeciică$

!.1.1. %onsideraţii generale!.1.2. Metode de evidenţiere a biodiversităţii intraspeciice

!.2. "iversitate speciică!.2.1. %onsideraţii generale!.2.2. &umărul total de specii' extincţia (i descrierea de noi taxoni!.2.3. )ogăţia speciică (i indicii de biodiversitate

!.3. "iversitate ecosistemică #sau ecologică$!.4. "iversitate culturală

!.4.1. *(ezările umane!.4.2. +ospodăriile!.4.3. *gricultura (i cre(terea animalelor !.4.4. ,ilvicultura (i exploatările orestiere!.4.!. -eligie' ritualuri' obiceiuri!.4.. /imbă 0 limba 0 tradiţie

Capitolul 6 Anin(3ri $n%ru divr'i%)%) 1io!o+i*3.1. %onsideraţii generale.2. -atele de extincţie

2



.3. Modelul biogeograic al insulelor (i ratele de extincţie moderne.4. %auzele extincţiilor

.4.1. "istrugerea abitatelor .4.1.1. *meninţări pentru pădurea tropicală umedă .4.2.2. *lte abitate ameninţate

.4.1.3. "e(ertiicarea Fragmentarea abitatelor .4.2. Fragmentarea abitatelor .4.3. "egradarea abitatelor (i poluarea.4.4. ,upraexploatarea.4.!. ,pecii invadatoare.4.. )olile

.!. Vulnerabilitatea la extincţie

Capitolul 7 Con'rv)r) 1iodivr'i%3(ii !) niv! d $o$u!)(i ,i '$*i.1. roblemele populaţiilor mici

.1.1. ierderea variabilităţii genetice

.1.2. Mărimea eectivă a populaţiei.1.3. Variaţii demograice.1.4. Variaţiile actorilor de mediu (i catastroele

.2. Monitorizarea populaţiilor .3. %onstituirea de populaţii noi7.4. ,trategi de conservare ex situ

.4.1. +rădinile zoologice.4.2. *cvariile.4.3. +rădinile botanice.4.4. )ăncile de seminţe

.!. %ategorii de conservare a speciilor

.. rotecţia legală a speciilor ..1. /egislaţii naţionale..2. *corduri internaţionale

Capitolul 8Con'rv)r) 1iodivr'i%3(ii !) niv! d *ouni%)% 1io!o+i*3 ,i r*on'%ru*(i)*o!o+i*35.1. *riile proteate

5.1.1. %lasiicarea ariilor proteate5.1.2. ,ituaţia actuală a ariilor proteate existente5.1.3. ,tabilirea priorităţilor pentru protecţie

5.1.4. %onvenţii internaţionale privind ariile proteate5.1.!. roiectarea ariilor proteate5.1.!.1. Mărimea ariilor proteate5.1.!.2. Minimizarea eectelor de margine (i de ragmentare5.1.!.3. 6abitatele coridor 5.1.!.4. Ecologia peisaelor (i aritectura ariilor proteate

5.1.. *dministrarea ariilor proteate5.1..1. *specte generale privind administrarea ariilor proteate

3



C)$i%o!u! 6

PRO#LEME GENERALE PRIVIND #IODIVERSITATEA

%omunităţile biologice' dezvoltate 7n milioane de ani' au 7nceput să iedistruse de activităţile oamenilor. <n număr mare de '$*ii 'ufr3 un d*!in

rapid' unele iind aproape de punctul de unde 7ncepe extincţia lor' ca rezultat

al v=nării excesive' distrugerii abitatelor' atacului sălbatic al prădătorilor

sau competitorilor introdu(i de către om. Ci*!uri! 7idro!o+i* ,i

1io+o*7ii* naturale au ost perturbate d)%ori%3 dfri,3rii $3duri!or'

activitate ce a cauzat erodarea anuală a miliarde de tone de orizont biologic

activ' spălarea (i transportul acestuia 7n r=uri' lacuri (i oceane.

%limatul speciic al planetei noastre a ost perturbat prin combinarea

$o!u3rii )%o'fri* *u dfri,)r). &iciodată 7n istoria vie ii pe ăm=nt nuț

au ost at=tea specii 7n pericol 7ntr;un timp at=t de scurt. *ceste pericole sunt

exacerbate o dată cu *r,%r) r)$id3 ) $o$u!)(ii u)n' a nevoilor sale

de consum (i a sărăcirii celor mai multe din ţările tropicale' care deţin o

abundenţă oarte mare de specii. rincipalul inamic al biodiversităţii este'3r3*i) iar protecţia acesteia trece' 7n mod obligatoriu' prin )!ior)r)

bunăstării umanităţii (i lupta 7mpotriva subdezvoltării .

Con'rv)r) divr'i%3(ii 1io!o+i* a apărut ca o nouă disciplină de

sinteză din dorinţa de a corela ameninţările pentru speciile (i abitatele

studiate cu activităţile umane (i este un domeniu multidisciplinar. >n multe

privinţe această disciplină academică este o di'*i$!in3 d *ri&3.%onservarea diversităţii biologice nu '%udi)&3 do)r '$*ii ,i 7)1i%)%' ci (i

fi*)*i%)%) unor 3'uri )*%iv d $ro%*(i . %onservaţioni(tii includ 7n

studiile lor (i )'$*% 'o*i)!8 *onoi*8 $o!i%i* ,i %i*. %onservaţioni(tii

nu lucrează numai 7n plan (tiinţiic' ci (i in plan politic (i educational'

!



implic=nd oicialităţile locale' guvernamentale (i comunităţile locale 7n

planurile de protecţie.

%onvenţia de la )erna #199$ $ a ucat un rol maor 7n domeniul

conservarii lorei (i aunei salbatice' a abitatelor naturale.Este tot mai evident aptul că perioada interglaciară 7n care ne alăm

sueră modificări climatice importante' in mare parte iind datorate

diverselor activităţi umane. >ncep=nd cu %onerinta &atiunilor <nite asupra

Mediului ?nconurător de la ,toc@olm din iunie 192 se recunoa te' oicialș

(i la nivel international' in%rd$ndn ) din%r $ro1!! 'o*i)!8ț

%7no!o+i*8 *onoi* ,i *! *o!o+i*. ornind de la acest adevăr' s;a

dezvoltat conceptul' apoi strategia' dezoltării dura!ile' 7n cadrul căreia

ecolo"ia #oacă rolul unei adeărate plăci turnante. -ecunoasterea

importan ei acestei discipline' pătrunderea ideilor (i principiilor ecologiceț

7n con(tiinţa unei mari părţi a populaţiei' inserarea problemelor de mediu 7n

programele partidelor (i guvernelor etc. sunt realizări incontestabile. /or li

se datorează dezvoltarea de programe internaţionale' elaborarea unor acte

normative coerente (i constituirea unor organisme naţionale (i internationale

specializate pe problemele mediului 7nconurător.

%onerintele la nivel inalt de la -io de Aaneiro #1992$' de la

Aoanesburg #2BB2$ (.a. nu au ăcut decat să 7ntărească vointa de acţiune a

maorităţii ţărilor 7n domeniul mediului inconurător (i a dezvoltării durabile.

Cermenul de +!o1)!i%)% olosit pentru prima data 7n ,<*' la primul

orum american $ational %orum on &io'iersit( #195$' termenul #atribuitlui E.:.Dilson' cunoscut entomolog (i sociobiolog$. Cranspunerea 7n

tiparele politice (i de drept international s;a realizat in 1992' la Confrin()

N)(iuni!or Uni% $n%ru Mdiu ,i D&vo!%)r #%&<E$ care va )do$%)

Convn%i) )'u$r) Divr'i%)%ii #io!o+i* #%):$' semnată de 15 de state.



Divr'i%)%) 1io!o+i*3 este deinită ca iind abundenţa de entităţi vii

pe ăm=nt' reprezentată de milioane de plante' animale (i microorganisme'

genele pe care acestea le conţin' complexitatea ecosistemelor pe care le

ormează 7n mediul biologic.%oncluzion=nd' se poate airma ca biodiversitatea reprezintă o

problemă globală a zilelor noastre' iar conservarea ei constituie o sarcină

maoră (i cu caracter permanent a tuturor celor care' 7ntr;un el sau altul' se

simt ata(ati ori sunt răspunzători de destinele generaţiilor viitoare' de 7nsă(i

perenitatea vieţii pe Cerra.



C)$i%o!u!

E"TINCŢIE ŞI ECONOMIE

%omunităţile umane de pe tot globul trebuie să con(tientizeze aptul

că (i diversitatea biologică este importantă' ciar esentială pentru existenţa

umană. *cest lucru va i o reu(ită numai dacă oamenii vor sim i 7nsă căț

scăderea diversitătii biologice produce pierderea unor valori.

.6. Mod! d 2%in*(i

"iversitatea speciilor de pe Cerra a crescut continuu de la aparitia

vie ii. *ceastă cre(tere nu a ost constantă' existț =nd perioade cu o rată mare

a speciaţiei urmate de altele cu scimbări minime. ?n timp geologic s;au produs cinci extincţii 7n masă. C) )i )r 2%in*%i a avut loc la s=r(itul

ermianului' acum 2!B milioane ani' cand se pare că au di'$3ru% 9n%r :: ;

0<= din %o%)!u! '$*ii!or )rin. Este oarte probabil ca extinctiile să ie

*)u&)% de $r%ur1)%ii )>or #eruptii vulcanice pe mari supraete sau

coliziunea cu un asteroid$' care au determinat aparitia unor scimbări ale

mediului cărora multe specii nu le;au ăcut aţă.* trebuit să treacă ?/ d i!io)n d )ni pentru ca numărul mare de

amilii pierdute in ermian să se rf)*3. Extincţia speciilor apare ciar (i 7n

absenta unui enomen violent. : specie poate i concurată puternic de alta

sau condusă spre di'$)ri(i prin enomenul de $r3d3%ori'. : specie de

succes poate evolua spre o alta nouă ca răspuns la scimbările de mediu'

prin ocul genelor din ondul de gene. Factorii care determină supravieţuirea

sau disparitia unei specii nu sunt clariicaţi' 7nsă 2%in*%ii! ca (i '$*i)(ii!

ac parte mai mult ca sigur din *i*!u! n)%ur)!.

%iar dacă extinc iile sunt un enomen natural pierderea speciilor esteț

$ri*u!o)'3 atunci c=nd rata de 2%in*(i este )i )r dec=t rata

5



'$*i)(ii. *tunci c=nd rata speciaţiei este egală sau mai mare dec=t rata

extinctiei' biodiversitatea va răm=ne constantă sau ciar va cre(te. ?n

perioadele geologice trecute' pierderea speciilor a ost ecilibrată de aparitia

celor noi.-ata actuală de extinc ie este de 1BB p=nă la 1 BBB de ori mai ridicatăț

dec=t ratele din trecutul geologic. *cest episod nou al extinc iilor este numitț

) ,)') 2%in*(i (i este datorat exclusiv activităţii umane #tabelul 1$.

ierderea de specii este ără precedent (i ireversibilă.

Cabelul 1

Prio)d! din i'%ori) P3@n%u!ui

Er) Prio)d) i!io)n)ni

Evnin%8*)r)*%ri&)r

E2%in*(ii

PRECAM#RIANĂ#răsăritul vieţii$

Pr*)1ri)n3 4.BB 0 !4! ; *pariţia organismelorunicelulare' apoi

pluricelulare' organismecu corp moale) *rimele or"anismemonocelulare au apărutacum cca 3500 milioanede ani

PALEOOICĂ#viaţa vece$

C)1ri)n3 !4! 0 49! ; rimele animale cu7nveli( tare. *cest 7nveli(le;a ăcut mai rezistentecresc=ndu;le (ansele desupravieţuire (i

reproducereOrdovi*i)n3 49! 0 44! rimele plante terestre' primii pe(ti

Pri) 2%in*(i !B din toateamiliile de animale' mulţitrilobiţi #clasă de artropodemarine din era primară' cu 7nveli(tare$

Si!uri)n3 44! 0 41! rimele animale terestreDvoni)n3 41! 0 3!! rimii amibieni #capabili

să respire (i 7n apă (i peuscat$

A dou) 2%in*(i 3B din toateamiliile de animale' incluz=nd

pe(tii ără ălci (i mulţi trilobiţiC)r1onifr3 3!! ;29B ; ?nsecte mari' primele

reptile' primele păduri.; multe zone ale "lo!uluidein fier!in+i ,i umedeceea ce a condus lacre,terea nr. 'e plante ,ila formarea unor uria,emla,tini a!urinde. -ceste

zone au deenit a!itatulmultor tipuri de insecte ,ide amfi!ieni

9



Pri)n34$o*) r$%i!!or5

29B 0 2!B ; rimele reptile acvatice; -mfi!ienii au eoluat /nreptile ,i s)au răspndit pe/ntre"ul "lo! deoaracecontinetele s)au unit /ntr)un sin"ur continent uria,.n număr mare deanimale marine au murit

pt că apele mai pu+inadnci din #urulcontinentelor au dispărut

A %ri) 2%in*(iB !B din toateamiliile de animale incluz=nd

peste 9! din speciile marineGmulţi arbori' amibieni etc.

MEOOICĂ#viaţa de miloc$

Tri)'i*3 2!B 0 2B! rimii dinozauri' pe(tioso(i

A $)%r) 2%in*(i 3! din toateamiliile de animale' incluz=ndmulte specii de reptile (i molu(temarine

Jur)'i*3 2B! ;14B "inozauri mari' primelemamiere (i păsări

Cr%)*i*3 14B 0 ! lante cu lori A *in*) 2%in*(i reptile#dinozauri$ (i multe alte speciiincluz=nd oraminierele#protozoare marinece au corpulacoperit cu o cocilie calcaroasă$(i molu(tele. "inozaurii au ostvertebrate dominante p=nă acum! milioane de ani' c=nd audispărut brusc' probabil din cauzaunei scimbări maore a climei

CENOOICĂ#viaţa recentă$Epoca mamierelor ; a 7nceput o dată cudispariţiadinozaurilor

Tr(i)r3 ! 0 1'5 ; Mamiere moderne'nevertebrate' păsări; amiferele au putut

supraie+ui scim!ărilorclimatice deoarece puteau

sa),i scim!e temperaturacorpului iar dinozaurii

pro!a!il nu putea faceasta

Cu)%rn)r3 1'5 0 prezent *pariţia omului A ,)') 2%in*(i 42%in*(i)odrn35B provocată de poluare'distrugerea abitatului #cauzat decre(terea populaţiei umane (i anevoilor$

.. E*onoi) *o!o+i*3

,tudiile eectuate arată că' 7n inal' d+r)d)r) diu!ui este produsă

din r)%iuni *onoi* pădurile sunt exploatate pentru v=nzarea lemnului'

animalele sunt v=nate pentru carne' blană sau alte produse. 6abitatele

naturale sunt transormate 7n %rnuri *u!%iv)% deoarece oamenii au nevoie

de rană. ,pecii noi sunt introduse 7n spaţiile continentale ori insulare' 7n

care nu existau' ără a se evalua consecintele sau a g=ndi măsuri de protecţie.

"acă d+r)d)r) diu!ui are cauze economice' 'o!u(ii! $n%ru

'%o$)r) acestui enomen trebuie să cuprindă neapărat $rin*i$ii *onoi*.

Cr*%3ri! d diu au 7nceput să in*!ud3 !n% *onoi*'

1B



recomandările ormulate de experţi cuprinz=nd acum (i astel de argumente.

<na dintre cele mai acceptate doctrine economice moderne airmă că o

%r)n&)*%i vo!un%)r3 are loc doar atunci c=nd aduce 1nfi*ii )1!or

$3r(i implicate. : tranzactie va putea i posibilă doar atunci cand v=nzătorul(i cumpărătorul vor aunge la un preţ agreat de ambele părti. Coate părţile

implicate 7ntr;un scimb a(teaptă să;(i 7mbunătăţească propria situatie.

Este general acceptat aptul că beneiciile (i costurile liberului scimb

sunt consim ite de to i participan ii la tranzac ie.ț ț ț ț Co'%uri! indir*% sau

beneiciile indirecte sunt cunoscute sub numele de 2%rn)!i%3(i. oate cea

maino%)1i!3 ,i fr*vn%3 2%rn)!i%)%

ested+r)d)r) diu!ui

care

apare ca o consecintă a ac iunii oamenilor.ț

,cimbarea undamentală pe care o imprimă introducerea conceptelor

conservării diversităţii biologice este să se asigure aptul că toate costurile

rezultate din asemenea tranzacţii sunt 7nţelese. %ompaniile sau persoanele

particulare implicate 7n activităţi ce conduc la degradarea mediului nu

suportă toate costurile pentru reabilitarea ecosistemelor degradate' deseori

neplătind nimic. Co'%uri! d diu sunt adesea 'u$or%)% de *ouni%3(i!

u)n care trăiesc 7n vecinătatea acestor areale (i ob in un beneiciu micț

sau nul de pe urma acestor activităţi.

"e exemplu' o rainărie care emite gaze toxice (i de(euri licide

c=(tigă din v=nzarea combustibililor către consumatori. %osturile de mediu

produse de aceste tranzacţii ; degradarea calitaţii mediului' ape poluate'

cre(terea incidenţei aecţiunilor respiratorii ; sunt repartizate 7ntregiisocietăţi' adesea populaţia din arealul 7nvecinat av=nd oarte mult de suerit.

%a răspuns la această nouă metodă de a cuantiica toate costurile

rezultate 7ntr;o tranzacţie economică' incluz=nd (i costurile de mediu' s;a

dezvoltat o nouă disciplină cunoscută sub numele de *onoi *o!o+i*3

11



care studiază v)!o)r) *onoi*3 ) divr'i%3(ii 1io!o+i* (i integreaza

(tiintele economice' (tiinţele mediului' ecologia' asigurările publice.

+uvernele' bancerii' liderii corporaţiilor etc. pot i mai repede

convin(i de n*'i%)%) $ro%>3rii diversităţii biologice dacă se aduc ,i >u'%ifi*3ri *onoi* in spriinul acestei activităţi.%osturile de mediu ale

unor proiecte mari precum baraele' drumurile' sistemele de irigaţii'

plantaţiile agricole sunt 7n cre(tere datorită necesităţii evaluării impactului

lor asupra mediului. Mediul este adesea deinit 7n mod larg ca incluz=nd nu

numai resursele naturale ci (i calitatea aerului' apei' speciile in pericol etc.

?ntr;o ormă mai cuprinzătoare')n)!i&! *o'%-1nfi*iu

compară

valorile c=(tigate printr;un proiect cu valorile pierdute. E*onoi) *o!o+i*3

contribuie la aceste analize prin in*!udr) 9n *)!*u! ) %u%uror *o'%uri!or ,i

1nfi*ii!or *)r i$!i*3 diu!.

,e ac eorturi pentru a in*!ud 9n *)!*u!u! Produ'u!ui In%rn #ru%

4PI#5 (i a unor indici care relevă dezvoltarea (i pierderile resurselor

naturale' deoarece activităţile economice neproductive (i nedurabile duc la

cre(terea ?);ului dar acestea sunt distructive pe termen lung #ex. pescuitul

in apele litorale' mineritul etc.$.

Multe resurse naturale precum aerul' apele' solul' speciile rare'

peisaele deosebite sunt considerate a i r'ur' *oun care sunt bunul

7ntregii societăţi. *ceste resurse nu sunt 7ntotdeauna asociate *u o v)!o)r

on%)r3. :amenii' industriile' utilizează (i degradează aceste resurse ără

a plăti dec=t simbolic sau deseori ără a plăti nimic' situatie descrisă *)%r)+di) 1unu!ui *oun. ?n sistemele ecologiste de evaluare utilizarea

acestor resurse comune este inclusă ca parte internă a aacerii in loc să ie

tratata ca externalitate.

12



*tunci c=nd oamenii (i organizaţiile vor plăti pentru acţiunile lor se

va diminua (i degradarea mediului. <nele sugestii pentru a pune 7n practică

aceste airmatii se reeră la *r,%r) %)2!or $ *o1u'%i1i!ii fo'i!i'

impunerea de $n)!i&3ri $n%ru $o!u)r' olosirea ineicientă a energiei'apei' solului' la obligativitatea realizării programelor de reciclare etc. "e

asemenea' 'u1vn(ii! )*ord)% indu'%rii!or ,i )*%ivi%)(i!or $o!u)%o)r

trebuie !iin)%. %a rezultat' noile investitii trebuie redirectionate spre

activităţi care imbunătăţesc calitatea mediului' sunt oarte putin poluatoare'

produc beneicii pentru un număr mare de oameni' 7n special pentru cei

care trăiesc 7n vecinătatea acestora. ?n inal'$n)!i&3ri! $n%ru

d+r)d)r) divr'i%3(ii 1io!o+i* pot i )>or)%' astel că industriile vor

avea politici de supravegere mai severe (i vor i mai precaute cu mediul.

"emonstrarea valorii diversităţii biologice (i a resurselor naturale este o

problemă oarte complexă' ea iind determinată de o varietate de actori

economici (i etici. <n o1i*%iv )>or )! *onoii *o!o+i* este

dezvoltarea metodelor de v)!u)r ) *o$onn%!or divr'i%3(ii

1io!o+i*. *u ost elaborate metode pentru atribuirea de valoare economică

variabilitaţii genetice' speciilor' comunităţilor biologice (i ecosistemelor.

13



C)$i%o!u!

VALOAREA #IODIVERSITĂŢII

.6. V)!ori *onoi* dir*%

.6.6. V)!ori u%i!i&)% $n%ru *on'u

Valorile utilizate pentru consum pot i atribuite bunurilor care sunt

*on'u)% !o*)! (i care nu )$)r $ $i(! naţionale (i internationale.

:amenii care trăiesc aproape de terenurile productive utilizează adesea o

parte considerabilă a bunurilor produse $n%ru *on'uu! $ro$riu. *ceste

bunuri in mod normal nu sunt relectate 7n ?);ul tării' ele neiind v=ndute

dec=t cel mult pe pieţele locale. ?n cazul 7n care $o$u!)(i) din mediul ruralnu este capabilă să o1(in3 )*'% $rodu'' ca urmare a eectelor degradării

mediului' supraexploatarii resurselor naturale sau datorită instituirii ariilor

proteate' standardul de viată va i 7n scădere' apt ce poate merge p=nă la

punctul 7n care devine imposibilă supravietuirea (i este necesară u%)r) 9n

)!% !o*.

<na din cerinţele vitale pentru populatia rurală este consumul de proteine' care adesea sunt obţinute prin v=narea animalelor sălbatice din

care o parte importantă sunt consumate local.

V)!o)r) producţiei utilizată 7n consum poate i calculată pentru

unele produse evalu=nd c=t de mult trebuie să plătească populaţia d)*3 )r

*u$3r) $rodu' *7iv)!n% d $ $i)(3 (i sursele locale nu ar i

disponibile. ?n cazul epuizării resurselor locale populaţia va sărăci sau va

migra spre centrele urbane.

%u toate că dependenţa de produsele naturale locale este asociată cu

tările 7n curs de dezvoltare există zone rurale (i 7n ţări dezvoltate ca ,.<.*.

14



sau %anada' unde sute sau mii de oameni sunt dependenti de combustibilul

lemnos pentru 7ncălzire (i de v=nat pentru rană.

.6.. V)!o)r) d u%i!i&)r ) $rodu'!or

Valoarea de utilizare a produselor este valoarea directă atribuită produselor care sunt recoltate din mediul sălbatic (i v@ndu% pe pieţele

comerciale naţionale sau internaţionale. *ceste produse sunt in mod

obi(nuit evaluate prin' prin preţul plătit la $riu! $un*% d v@n&)r

scăz=nd costurile apărute 7nainte de acest punct.

?n prezent' !nu! este cel mai important produs obţinut din mediul

natural' cu o valoare circulantă 7n comertul international de peste 12B

miliarde <," an. roducţia de lemn este exportată 7n proporţie tot mai

mare din multe ţări tropicale' care obţin astel valută pentru industrializare

sau plata datoriilor. Produ'! n!no)' din pădure' in*!u&@nd v@n)%u!8

fru*%!8 !)%2-u!8 r3,ini!8 $!)n%! di*in)! au de asemenea o v)!o)r

$rodu*%iv3 fo)r% )r. *ceste produse sunt numite deseori impropriu

$rodu' for'%ir inor' 7n realitate ele iind extrem de importante

din punct de vedere economic put=nd avea o v)!o)r )i )r 9n %i$

d*@% dfri,)r) $3durii. "e exemplu' produsele nelemnoase exportate de

?ndia reprezinta 3 din totalul exporturilor orestiere Valoarea produselor

nelemnoase impreună cu valoarea lemnului aduce o puternică >u'%ifi*)r

*onoi*3 pentru n(inr) ecosistemelor orestiere 7n bune conditii.

%ea mai importanta valoare de utilizare pentru multe specii

constă 7n capacitatea lor de a produce noi materii prime pentru industrie (i

de a 7mbunătăţi genetic culturile agricole.

opulaţiile sălbatice produc sursa de material genetic care le poate

redresa genetic pe cele domestice. ?n cazul plantelor cultivate' speciile

1!



sălbatice pot produce gene care coneră r&i'%n() !) 1o!i sau determină

cre(terea producţiei. %ontinua )!ior)r +n%i*3 a plantelor cultivate

este necesară nu numai pentru cre(terea producţiei dar (i *) $ro%*%i

9$o%riv) in'*%!or rezistente la pesticide' virulenţei unor ungi' bacteriisau viru(i necunoscuţi. ierderea plantelor cultivate poate i adeseori legată

direct de variabilitatea genetică redusă. *stel 7n anul 154 cartoii au ost

distru(i 7n ?rlanda' iar 7n anul 1922 aproape decimaţi 7n osta <-,,. ?n anul

1954 aparitia mălurii citricelor 7n Florida a ost relaţionată cu slaba

variabilitate genetică a plantelor cultivate.

,peciile sălbatice pot i adesea utilizate ca)+n(i 1io!o+i*i d

*on%ro!. Exemplu vir! )!1 )! )nio*u!ui *enacossus maniotis a

ost introdus accidental 7n *rica unde a produs pagube de circa 2 miliarde

de <,"Han reduc=nd substanţial rana a peste 2BB de milioane de aricani.

"upă cercetări intense' entomologii au descoperit o viespe din araguai'

necunoscută initial ca parazit al viermelui alb al maniocului. <n program

de cre(tere (i introducere a 2!B BBB de viespi in *rica a condus la

controlul dezvoltării viermelui (i reducerea a 9! din pierderile de manioc

# aniot esculenta$.

/umea naturală este (i o i$or%)n%3 'ur'3 d )%rii $ri 9n

indu'%ri) f)r)*u%i*3. Mai mult de ! din primele 1!B de

medicamente prescrise curent in ,.<.*. sunt derivate din plante' animale'

ungi' bacterii. "ouă medicamente pentru disunctii sexuale derivate dintr;

un melc de mare din Madagascar s;au dovedit a i eiciente in tratarealeucemiilor (i a altor boli de s=nge. *ceste tratamente au crescut rata de

supravieţuire a copiilor cu !u*i de la 1B la 9B.

%omunităţile biologice ale lumii sunt 7n continuare cercetate pentru a se

1



descoperi noi plante' animale' ungi (i microorganisme care pot i utilizate

in lupta oamenilor cu boli precum cancerul sau ,?"*.

.. V)!ori *onoi* indir*%

..6. V)!ori *onoi* n*on'u)1i!

%omunităţile biologice produc o mare varietate de servicii de mediu

care nu 'un% *on'u)% $rin u%i!i&)r. Ele $rvin inund)(ii! (i

ro&iun) solurilor' puriică apele (i creează locuri pentru recreere (i

studierea naturii. Economi(tii sunt doar la 7nceput 7n domeniul calculului

valorii serviciilor ecosistemelor la nivel regional (i global. %iar dacă sunt

7ncă la un nivel incipient' ele sugerează că valoarea serviciilor produse de

ecosisteme este enormă #ex. <,* valoarea utilizării directe a biodiversităţii

I 15 trilioane <,"Han$ (i că societatea umană este dependentă 7n totalitate

de resursele naturale.

).5 Produ*%ivi%)%) *o'i'%!or. %apacitatea otosintetică a plantelor (i

algelor constă 7n *)$%)r) nr+ii 'o!)r de către ţesuturile vii. *cestea

reprezintă '%)r%u! celor mai importante r!)(ii %rofi* care implică aproape

toate speciile pe care omul le exploatează. *proximativ 4B din

productivitatea mediului terestru este utilizată direct sau indirect de om.

Di'%ru+r) v+%)%ii dintr;un areal conduce la $irdr) $rodu*(ii d

1io)'3 (i d%rior)r) *ouni%3(i!or d )ni)! care trăiesc 7n acel

areal.

%iar dacă ecosistemele degradate sunt reăcute ; adesea cuceltuieli oarte mari ; nu ' )i $o)% r'%)1i!i fun*%ion)!i%)%) ini(i)!3

a ecosistemelor' acestea nemaiav=nd aceea(i bogăţie 7n specii.

Multe studii asupra $)>i,%i!or n)%ur)! ,i )r%ifi*i)! conirmă aptul

că $irdr) unor '$*ii determină declinul productivităţii' comunitatea

1



elementelor care 7n mod natural ii asigură calitatea este de prioritate

maximă.

*.5 A!ior)r) *!i)%u!ui.

L) niv! !o*)! arborii modiică temperatura prin rdu*r) in'o!)%iidir*% (i procesul de evapotranspiratie. Eectul răcoritor diminuează

utilizarea ventilatoarelor (i aparatelor de aer condiţionat' spore(te

*onfor%u! (i imbunătăţe(te productivitatea muncii.

L) niv! r+ion)!8 evapotranspiratia asigură secvente ale *ir*ui%u!ui )$i

in n)%ur3. ierderea vegetatiei din unele regiuni de pe glob a condus la

reducerea' la nivel regional' a cantităţii anuale a precipitatiilor.

L) niv! +!o1)!' cre(terea plantelor este corelată cu *i*!u! *)r1onu!ui.

"iminuarea supraetei ocupate de covorul vegetal are ca eect reducerea

capacitatii de absorbtie a %:2' contribuind la cre(terea concentraţiei acestui

gaz in atmoseră (i mai departe la eectul de 7ncălzire globală.

d.5 D$o&i%)r) d,uri!or ,i r%n(i) nu%rin(i!or. %omunităţile

biologice sunt capabile să reducă (i să io1i!i&& $o!u)n(i ca metale

grele' pesticide' ape uzate' care au ost introdu(i 7n mediu prin activităţi

umane. E2*'u! d nu%rin(i realizat 7n procesul de reducere poate i

asimilat de alge (i plante constituind 7nceputul unui nou lanţ troic.

.5 R!)%ii! din%r '$*ii. Existenta multora dintre speciile v=nate de

oameni pentru valoarea lor economică depinde de alte specii sălbatice.

*stel' d*!inu! uni '$*ii '3!1)%i* cu importanta mică pentru oameni

poate determina diinu)r) nu3ru!ui *!or v@n)%. : parte dinanimalele sălbatice v=nate sunt dependente de insectele (i plantele necesare

ranei. "eclinul populatiilor de insecte (i al comunităţilor de plante va

conduce la scăderea eectivului de animale v=nate de om. &umeroase

'$*ii *u!%iv)% 'un% n%oofi!' depinz=nd de insecte pentru polenizare.

19



Di'in)r) multor specii sălbatice este dependentă de animalele care le

consumă ructele.

<nele din r!)(ii! cele mai semniicative din comunităţile biologice

sunt acelea dintre speciile de $!)n% ,i i*roor+)ni'! din 'o! care produc nutrienţii esenţiali prin descompunerea plantelor (i animalelor

moarte. %re(terea lentă (i moartea arborilor din pădurile Europei poate i

atribuită' 7n parte' eectului ploilor acide (i poluării aerului asupra ungilor

din sol.

f.5 R*rr) ,i *o%uri'u!. <n scop important al )*%ivi%3(i!or

r*r)(ion)! este acela de

r!)2)r 9n n)%ur3 prin intermediul unor

activităţi precum drumeţia' otograiatul' tabere ornitologice' observarea

balenelor etc. Valoarea monetară a acestor activităţi' numită uneori

v)!o)r) f)r*u!ui poate i considerabilă. ,istemul complet al

celtuielilor' care include taxe' transport' cazare' masă (i ecipament

sugerează că valoarea recreaţională a ecosistemelor lumii a ost estimată la

circa de 5BB miliarde <,"Han.

E*o%uri'u! este o industrie in rapidă dezvoltare' implic=nd peste 2BB

milioane de persoane pe an (i rul=nd miliarde de <,"Han in lume. Vizitarea

unor ţări de către această categorie de turi(ti (i celtuielile ăcute sunt

realizate cu scopul de admira comunităţile biologice (i specii rare. -olul

ecoturismului este 7n particular important in multe ţări tropicale.

E*o%uri'u! poate urniza o >u'%ifi*)r idi)%3' pragmatică pentru

$ro%>)r) divr'i%3(ii 1io!o+i*' 7n mod particular atunci c=nd activităţile pe care le presupune sunt integrate 7ntr;un plan general de management.

+.5V)!o)r) du*)(ion)!3 ,i ,%iin(ifi*3. Multe cărti' reviste' programe de

televiziune' materiale multimedia' ilme produse 7n scopuri educationale (i

2B



agent anticancer in tisa paciică #axus !reifolia un arbore speciic

pădurilor seculare nord;americane' este unul din rezultatele recente ale

acestor căutări. : altă specie cu valoare 7n producerea unor medicamente

este arborele in"o !ilo!a care mai vegetează spontan doar 7n c=tevalocalităţi izolate din %ina. ?n decursul ultimilor 2B de ani' o industrie de

!BB milioane de <,"Han a ost dezvoltată in urul plantatiilor de gin@go. "e

asemenea s;au dezvoltat linii tenologice 7n abricile de medicamente din

Europa (i *sia' care extrag din runze un complex extrem de util 7n tratarea

problemele de circulatie' accidente cerebrale' pierderea memoriei.

<nele specii sunt evaluate aparent ca neav=nd valoare economică

considerabilă. "acă doar una din aceste specii devine extinctă 7nainte de

descoperirea ei va i o pierdere iremediabilă pentru economia globală'

ciar (i 7n cazul 7n care maoritatea celorlalte specii vor i prezervate.

"iversitatea speciilor poate i comparată cu un manual care ne explică

cum ar i posibilă menţinerea ăm=ntului 7n viaţă. ierderea unor specii

este ecivalentul ruperii anumitor pagini din acest manualG dacă

inormaţiile din paginile pierdute vor i necesare pentru a ne salva pe noi

sau o altă specie vom constata prea t=rziu ca inormaţiile dispărute sunt de

ne7nlocuit. &iciodată nu vom ace prea mult pentru a salva specii sau

ecosisteme' niciodată nu putem spune că o specie este importantă sau nu.

ractic nu avem cum să n d3 ')) de dimensiunea d&)'%ru!ui pe

care 7l poate declan(a $irdr) uni '$*ii.

... V)!o)r) 2i'%n(i)!3Foarte multi oameni din lumea intreagă au griă de animalele

salbatice (i sunt preocupati protecţia lor. *cest lucru poate i asociat cu

dorinţa că 7ntr;o zi putem vizita abitatul unei specii (i ciar să o

observăm 7n sălbăticie. %=teva specii' denumite +)f)un)

22



*7)ri')%i*3 , ca panda' leii' eleantii' bizonii (i numeroase păsări

evidenţiază r3'$un'uri o(ion)! din partea oamenilor. *ce(tia valoriică

emoţiile trăite 7n mod direct bucur=ndu;se (i contribuind cu bani 7n

susţinerea organizaţiilor de mediu' care la r=ndul lor participă la protecţiaacestor specii (i abitatelor lor.

opulatia (i organizaţiile guvernamentale (i neguvernamentale

contribuie anual cu sume de ordinul a miliardelor de dolari la protearea

diversităţii biologice' 7ndeosebi 7n tările dezvoltate. *ceste sume se regăsesc

7n valoarea existenţială a speciilor sălbatice (i comunităţilor biologice'

reprezent=nd de apt ondurile pe care oamenii sunt dispu(i să le plătească

pentru a preveni extincţia speciilor (i distrugerea abitatelor.

?n concluzie' economia ecologică aută la punerea in evidenţă a unei

game largi de bunuri (i servicii produse de diversitatea biologică. *cest lucru

a permis cercetătorilor sa evalueze mai corect proiectele' cuantiic=nd (i

impactele asupra mediului' variabile care 7nainte erau scoase din ecuaţie.

<nele proiecte care initial păreau a i un succes merg acum pierdere

economică. "e exemplu' evaluarea indicatorilor de succes ai unui proiect de

dezvoltare precum irigaţiile care utilizează apa deviată din r=urile ce străbat

zone umede tropicale evidentiază un beneiciu pe termen scurt

#imbunătăţirea capacităţii de cultură$ 7nsă costurile de mediu devin din ce in

ce mai mari' aung=nd sa aniileze proiturile.

23



C)$i%o!u!

ELEMENTELE STRUCTURALE ŞI HACTORII DE

INHLUENŢĂ AI #IODIVERSITĂŢII

6.6. E!n%! '%ru*%ur)! )! 1iodivr'i%3(ii

e ăm=nt' diversitatea biologică este reprezentată prin c=teva

milioane de orme organice care trăiesc 7n cele mai dierite medii. =nă 7n

prezent sunt descrise aproximativ 1'5 milioane de specii.

?n iecare an sunt descoperite mii de noi specii' cele mai multe dintre

ele iind insecte (i animale mai puţin 7nsemnateG păsări (i mamiere circa 1;!

speciiHan.

T)2onoi) este disciplina care se ocupă cu teoria (i practica

d'*ririi (i *!)'ifi*3rii organismelor. :rganismele sunt clasiicate 7ntr;o

anumită ierarie' bine stabilită #ig. 1$. T)2onu! este un +ru$ d or+)ni'

recunoscut ca uni%)% ormală 7n cadrul oricarei trepte a clasiicării ierarice.

rincipalele ranguri de taxoni admi(i' 7n ordine descendentă sunt

; R+nu!- !n*rn+3%ur)

- C!)')

- Ordinu!

- H)i!i)

- Gnu!

- S$*i))iologii moderni recunosc 7n lumea vie trei domenii cu (ase regnuri

- primul domeniu (i regn este &acteria (i include speciile

unicelulare ără nucleu propriu;zisG

24



- al doilea domeniu (i regn este -rcaea' considerat ca iind

evoluţionar distinct' reune(te specii asemănătoare bacteriilor

care trăiesc adesea 7n condiţii de mediu extremeG

- al treilea domeniu este ucar(a' specii cu nucleu propriu;zis'domeniu care include 4 regnuri *rotista %un"i -nimalia (i

*lantae. -egnul -nimalia are cele mai mare număr de specii

iar domeniile &acteria (i -rcaea sunt cele mai puţin

cunoscute.

S$*i) constituie uni%)%) %)2onoi*3 d 1)&3 ) !uii vii.

>n cazul plantelor (i animalelor domesticite'oiu!

sau*u!%iv)ru!

pentru plante (i r)') pentru animale. ,oiul' respectiv rasa' reprezintă un

+ru$ d indivi&i' cu o '%ru*%ur3 +n%i*3 $ro$ri' ce se %r)n'i% d !) o

+nr)(i !) )!%). Ei ' *)r)*%ri&)&3 $rin )'3n)r fno%i$i*3

'$*ifi*3 a indivizilor componenti' cu adaptare la anumite condiţii ecologice

(i care corespunde cerinţelor economice ale omului. *t=t soiul' c=t (i rasa

sunt rezultatul acţiunii de )!ior)r +n%i*3 desă(urată 7n mod con(tient

de către om.

S$*i) este taxonul biologic undamental cu care se lucrează 7n

sistematică (i reprezintă un +ru$ d indivi&i *o$)%i1i!i '2u)!' care nu se

7ncruci(ează 7n mod normal cu indivizii altei specii (i au oarte mare

asemănare moroiziologică. ?n natura' specia este reprezentată de indivi&i

r3'$@ndi(i nunifor' pe o anumită supraaţă denumită )r)!. *realul unor

specii este oarte 7ntins (i 7ntrerupt de spaţii neavorabile' care pot izolaindivizii sau grupurile de indivizi aparţin=nd acelea(i specii' orm=nd a(a

numitele $o$u!)(ii !o*)!.

2!



Caxonii inraspeciici utilizaţi la plante sunt numai parţial comuni'

pentru speciile cultivate (i cele spontane' după urmează

L) $!)n%! '$on%)nB L) $!)n%! *u!%iv)%B

subspecia #subsp.$ subspecia #subsp.$varietatea #var.$ convarietatea #convar.$

orma #.$ varietatea #vac$

conculta #conc.$

cultivarul

.. H)*%orii $ri)ri d inf!un(3 )i 1iodivr'i%3(ii

rocesul de *r,%r ,i d&vo!%)r ) unui or+)ni'' cuprinz=nd toatestadiile (i perioadele de la 9n*$u%u! p=nă la 'f@r,i%u! 2i'%n%i ')! ca

individualitate' poarta numele de onto"enie. "aca ontogenia este proprie

tuturor organismelor vii' cuprinz=nd 7ntreaga lor existenţă' adică istoria

dezvoltării unui individ' prin filo"enie se inţelege i'%ori) d&vo!%3rii

'$*ii!or ')u r)'!or.

?n timp ce fi!o+ni) impune un )nui% 'n' directiei d&vo!%3rii'

on%o+ni) creează for ,i fun*(ii noi datorită inf!un(i masive a

f)*%ori!or in%@$!3%ori' variabili' care tind să abată sistemul de la linia

evolutiei sau ciar să;1 distrugă.

/a baza ampliicării biodiversităţii stă procesul de specia+ie 7n care se

ormează specii noi

,peciaţia poate i ; )!o$)%ri*3 c=nd aparitia unei specii noi poate avea loc

prin i&o!)r) +o+r)fi*3 a unui grup de indivizi din populatia ancestrală (i

modiic=nd recvenţa genelor' respectiv a caracterelor 7n unctie de conditiile

de mediuG

- 'i$)%ri*3 c=nd aparitia unei specii noi se poate realiza

(i prin i&o!)r r$rodu*%iv3 a unei micropopulatii de populaţia ancestrală'

2



ără izolarea geograica a indivizilor. *ici se incadrează poliploizii apăruti

spontan la plante (i animale' care de regulă nu se pot incruci(a cu ormele

diploide din care provin.

"iversitatea biologică este consecinţa actorilor primari ai evoluţieicare sunt următorii

).5 Mu%)%i) poate i deinită ca '*7i1)r 9n '%ru*%ur) ,i *7ii'u! uni

+n' sau o scimbare bruscă a bazei ereditare a unui individ. Mutaţia

reprezintă o sursă inepuizabilă de variaţii ereditare.

Mutaţiile pot i naturale sau artiiciale. >n decursul evoluţiei' au apărut

u%)(ii 9n in%rioru! '$*ii!or care au

9$idi*)% 9n*ru*i,)r) indivizilor

mutanţi cu cei aparţin=nd ormei iniţiale. *stel de Jbariere de 7ncruci(areK

au permis apariţia unor populaţii 7n cadrul speciilor' cu modiicări genetice'

unele transorm=ndu;se 7n specii. *supra acestora a acţionat cu multă

severitate '!*(i) n)%ur)!3' 7n urma acestui proces' supravieţuind numai

acele orme care prezentau o superioritate evolutivă' 7n special o mai bună

adaptabilitate la noile condiţii de mediu.

1.5 Mi+r)(i)' sau *on%)in)r) *u +n '%r3in se produce prin transerul

de gene de la o populaţie la alta' prin deplasarea indivizilor sau a grupelor de

indivizi 7n arealul altor populaţii 7n care recvenţa genelor comune este

dierită' sau' la plante' prin participarea gameţilor #polenului$ dintr;o

populaţie la polenizarea lorilor dintr;o altă populaţie datorită ecundării

străine #incruci(ate$' prin intermediul insectelor' v=ntului etc.

"e regulă' transerul de gene are loc 7ntre populaţiile aceleia(i specii(i oarte rar 7ntre populaţii aparţin=nd la specii dierite.

*.5 R*o1in)r) '2u)%3

-ecombinarea este o sursă importantă de variaţii ereditare (i constă 7n

procesul de unire sexuată #7mperecere$ a doua orme parentale cu

25



constitutie genetică dierită' proces 7n urma căruia rezultă descendenţi cu o

1)&3 +n%i*3 nou3' dierită de cea a părinţilor.

"upa gradul de 7nrudire a părinţilor care participă la 7ncruci(are'

recombinările sexuale pot i de natură intraspeciică' interspeciică (iintergenerică. <ltimele două sunt mai diicile de realizat datorită

neomologiei genoamelor (i dierenţelor date de numărul dierit de

cromozomi.

d.5 S!*(i) n)%ur)!3

,electia naturală este o lege caracteristică sistemelor populaţionale sau

speciei' prin care suntf)vori&)%

acelev)ri)(ii individu)!

care suntu%i!

'

7n primul r=nd' supravietuirii speciei.

?n esenţă' '!*%i) n)%ur)!3 este un proces continuu' ne7ntrerupt' prin

care are loc *r,%r) +r)du!ui d )d)$%)r a populaţiilor la condiţiile de

mediu.

<n merit deosebit pentru elaborarea teoriei (tiintiice a evolutiei

speciilor revine naturalistului %arles "arLin' care a publicat in anul 15!9

lucrarea sa undamentală Ori+in) '$*ii!or 'u1 inf!un%) '!*%ii

n)%ur)!. ,elecţia naturală acţionează la dierite niveluri de organizare

individual #selecţia gametică$' populaţional #7n interiorul unei populaţii' sau

7ntre populatii conspeciice$' 7n ecosistem #7ntre speciile biocenozei sau

selectia de biotop$.

.5 Drif%u! +n%i* ; scimbare' directionată sau nedirecţionată' 7n recvenţa'

alelelor unei gene #existente la un anumit locus$ 7n populaţiile mici sauexperimentale datorită ocului 7nt=mplării. Fluctuaţiile 7n recventa genei

poate determina pierderea completă a unei alele si extinderea altei alele ără

vreo legătură cu valoarea adaptivă.

29



%apitolul !

TIPURI DE DIVERSITATE

"e 7ndată ce s;a lansat acest termen de biodiversitate' consemnăm'ca un apt pozitiv' demararea unor $ro+r) *ouni%)r

#"?VE-,?C*,' /?FE' &*C<-*;2BBB etc.$ menite să invn%)ri& (i să

propună măsuri de identiicare (i conservare a biodiversităţii locale (i

regionale.

&ivelurile la care este (i trebuie abordată diversitatea sunt

următoareleE

diersitatea "enetică #intraspeciică$ reprezintă variabilitatea

genotipurilor (i genoondului din in%rioru! $o$u!)(ii!or uni

'$*ii' pe 7ntregul său areal de răsp=ndireG

diersitatea specifică #interspecil7că$ cuprinde %o%)!i%)%)

'$*ii!or alate 7ntr;un anumit 1io%o$' o anumită r+iun8 ()r3

(.a.m.d' privite (i prin prisma i-$or%)n(i biogeograice' a

f*%iv!or populaţiilor (i a 'u$r)f(!or ocupate de acesteaG

diersitatea ecolo"ică #a ecosistemelor$ prive(te -o&)i*u!

realizat de divr'! *o-uni%3(i d or+)ni'-' integrate 7ntr;

un anumit biotop' dar (i complexul de relaţii uncţionale care

guvernează ecosistemele prezente. >n uncţie de particularităţile

ecotopului 7n cadrul unui ecosistem se poate identiica' o

biodiversitate de tip a #ce sugerează un ecotop uniorm$' biodiversitate de tip ; #indic=nd un ecotop cu mare eterogenitate$ (i de

tip < #c=nd aprecierea se ace la scară regională$G

diersitatea culturală considerăm că reune(te toate $r)*%i*i!8

%r)di(ii! ,i *r)(ii! u)n' care au ca obiect ori ca bază de

3B



inspiraţie componente ale viului' 7n toată complexitatea sa. rin aceste

practici (i tradiţii' omul a reu(it să creeze biodiversitate #specii ibride'

varietăţi' soiuri (i rase$ ori să conserve anumite ragmente din

ecosistemele apropiate suletului unei anumite comunităţi umane (i7ntr;o anumită perioadă a dezvoltării societăţii.

?.6. Divr'i%)%) +n%i*3 4in%r)'$*ifi*35

?.6.6. Con'idr)(ii +nr)!

*cest tip de biodiversitate prive(te v)ri)1i!i%)%) 2i'%n%3 7n interiorul

populaţiilor unei specii' evaluare realizată prin olosirea unor %od '$*ifi*'

ie ale taxonomiei ori ale geneticii clasice' ie ale geneticii moleculare' ie ale biocimiei. "e la utilizarea rezultatelor geneticii 7n biotaxonomie (i ameliorare'

7n prezent' ele au evoluat spre scopul practic' al identiicării (i utilizării lor 7n

conservare' 7n biotenologii (i 7n diverse alte sectoare ale vieţii socio;

economice.

entru a 7nţelege importanţa cunoa(terii biodiversităţii genetice 7n

acţiunile de conservare' vom apela la următoarele 2$!B

; este cunoscut aptul că i&o!)r) $o$u!)(ii!or reprezintă un actor

i$or%)n% 7n procesul de '$*i)(i' ie că este vorba despre o izolare

geograică sau de una etologică #de comportament$. P 1)& fno%i$i*'

taxonomi(tii au descris o 'ri d 'u1'$*ii' v)ri%3(i sau orme 7n

cadrul uneia (i acelea(i specii' inrataxoni care' 7n ond' vidn(i)&3

odifi*3ri ale )%ri)!u!ui +n%i* din genoondul uneia sau alteia

dintre populaţii.

*stel' studiindu;se distanţa genetică #pe baza secvenţelor de

nucleotide din *"& mitocondrial$ a $o$u!)(ii!or d ur' 1run rsus

arctos din Europa' s;au identiicat trei grupe 7n dendrograma realizată

populaţiile din ,pania (i din irinei' populaţiile din ,lovenia' %roaţia'

31



nordul (i centrul ?taliei' precum (i cele din /aponia' -usia (i -om=nia. ?n

strategia de conservare' cunosc=ndu;se acest apt (i presupun=nd că există

o '%r@n'3 *or'$ondn(3 9n%r +r)du! d 7%ro&i+o(i ,i 'u**'u!

r$rodu*%iv' se vor fo!o'i doar indivizi din $o$u!)(ii! )$ro$i)%+n%i*' ciar dacă morologic ur(ii sunt asemănători. *ltel' di'%)n()

+n%i*3 )r va 9$idi*) succesul r*o!oni&3ri!or.

,t ud i i le de bi od iv er si ta te nu privesc doar populaţiile de

plante spontane ori de animale sălbat ice' ci ele abordează (i soiuri le

(i rasele' =mul fiind de fapt ,i un creator de !iodiersitate nu

numai un actor de erodare a acesteia. "e;a lungul timpului' cel mai

adesea prin metode empirice' comunităţile umane au obţinut un

număr impresionant de 'oiuri %r)di(ion)! ')u !o*)! #circa 4.BBB

soiuri de carto' circa 3.BBB soiuri de măr' circa 2.BBB soiuri de

orez etc$' precum (i de r)' #circa 1. 4B rase de bovine' BB rase

de caprine' 1.49B rase de ovine' !B rase de porcine' 3B rase de

găini' 5BB rase de porumbei' 5BB ra se de c=ini etc . Este adevărat'

7nsă' (i aptul că un )r nu3r d in acesle soiuri ( i rase au

di'$3ru% aproximativ 2!B rase de bovine' 15B rase de ovine' 1!1

rase de porcine etc. Prin*i$)!) *)u&3 a reprezentat;o (i o reprezintă

*on*urn()K 'oiuri!or ,i r)'!or noi ' cuplată cu NNuitareaOO celor

)i $u(in $rodu*%iv ' dar oarte bine adaptate condiţiilor locale

7n care au ost ormate' deseori (i cu anumite interese de grup.

Cot prin studiile privitoare la variabilitatea intraspeciică s;austabilit (i centrele "enetice ale speciilor cultivate ori domesticite'

aspect cunoscut (i important pentru cercetările de ameliorare.

+eneticianul Vavilov a constat că sunt conturate 6/ )ri r+iuni d i n

c a r e provin principalele plante de cultură' regiuni care adăpostesc

32



*) )i )r v)ri)1i!i%)% +n%i*3 #intraspeciică$ a speciilor

spontane parentale. *ceasta impune o atenţie sporită pentru

conservarea rezervelor de germoplasmă păstrate de aceste zone

#ig.2$.?.6.. M%od d vidn(ir ) 1iodivr'i%3(ii in%r)'$*ifi*

*(a cum s;a subliniat anterior' la 9n*$u% v)ri)1i!i%)%)

in%r)'$*ifi*3 s;a evidenţiat prin estimarea unor *)r)*%r orfo-

)n)%oi* ale indivizilor diverselor populaţii (i descrierea unor unităţi

taxonomice inraspeciice #subspecii' varietăţi' orme' rase ecograice$'

multe dintre acestea dovedindu;se ulterior a i doar ecotipuri. *stel de

studii ne pot totu(i sugera existenţa unor variaţii 7n structura genetică a

populaţiilor unei specii date ' iar de aici se pot declan(a investigaţii mult mai

prounde.

"intre metodele genetice utilizate' reţinem că '%udii! *!)'i* au

urmărit evidenţierea numărului de cromozomi din populaţiile diverselor

specii' constat=ndu;se

; existenţa unor serii poliploide complete. *stel' genul %estuca

#păiu(ul$ are specii diploide #cu 2n I 14 cromozomi ; %. pratensis

tetraploide #cu 4n I 25 cromozomi ; %. paratensis exa; (i

octoploide #cu n I 42' respectiv 5n I ! cromozomi ; %. ru!ra sau

decaploide #cu lB n I B cromozomi ; %. oina>

; maniestarea aneuploidiei etc.

Cr*%3ri! odrn olosesc o serie de %od dir*%' prin care seelucidează structura genetică la nivel molecular #secvenţa nucleotidelor$'

olosind diverse tenici moleculare.

e l=ngă studiile moro;anatomice' conţinutul în enzime #identiicat

mai ales prin metoda cromatograiei pe gel de poliacrilamidă$ poate oeri

33



infor)(ii utile asupra '%ru*%urii +no%i$uri!or dintr;o populaţie' iar de aici se

pot realiza modele teoretice privind distanţa genetică dintre populaţii' posibilele

linii ale speciaţiei' restructurări taxonomice' dar (i aprecieri privitoare la

modalităţile de conservare #ig. 2$.

%i". 2. ?peciile cultiate au o mare arietate "enetică /n arealele de ori"ine

?.. Divr'i%)%) '$*ifi*3 4in%r'$*ifi*35?..6. Con'idr)(ii +nr)!

-eprezintă cea mai recvent studiată dintre categoriile de diversitate

biologică (i evidenţiază nu3ru! d '$*ii dintr;o regiune' dintr;o

biocenoză sau dintr;un anume biotop ori tip de ecosistem' număr *or!)%

cu 'u$r)f)() acestora' cu numărul de indivizi per specie' cu importanţa

biogeograică a iecărei specii' cu particularităţile ecotopului. *(adar'

acest tip nu se suprapune cu cercetările loristice (i aunistice' ci avem de;

a ace cu o )1ord)r *)!i%)%iv38 *)n%i%)%iv3 ,i *o!o+i*3 a '%ru*%urii

'i'%!or 1io!o+i*. %alcularea ulterioară a indicilor de diversitate oeră

34



posibilitatea evaluărilor (i comparaţiilor 7ntre diversele regiuni ori dieritele

ecosisteme studiate' iar' 7n inal' (i o ierarizare a acestora.

?nventarierea numărului de specii din diversele regiuni ale

+lobului a dus la a(a;numita carto"rafiere a punctelor fier!in+i ale!iodiesită+ii specifice 7n cadrul căreia se vorbe(te despre

; ţări sau r+iuni *u +)divr'i%)%* 411 ţări' dintre care pe

primele locuri sunt Mexic' %olumbia' Ecuador' 8airul (i %ina' iar pe

ultimele două locuri sunt ocupate ?ndonezia (i *ustralia$G

; ţări sau r+iuni *u )r 1o+3(i d '$*ii ndi* pentru

un anumit grup taxonomic. *stel' cele mai multe )ifrndi* #21B specii$ se 7nt=lnesc 7n Au'%r)!i)' unde mai

supravieţuiesc (i cele mai multe r$%i! endemice #B! specii$.

"esigur' procesul de inventariere nu este 7nceiat' el iind dublat de

dou3 fnon *on%r)'%)n%B dispariţia unor specii #cunoscute dea sau

7ncă neidentiicate$ (i descrierea de taxoni noi.

-eeritor la numărul total de specii existente 7n )ioseră' trebuie

precizat că datorită )**$(iunii difri% ) no(iunii d '$*i ' estimările

oscilează de la un autor la altul. *stel' mulţi autori apreciază că noi

cunoa(tem doar aproximativ 1B din biodiversitatea speciică a CerreiG

multe organisme dispar 7nainte de a i identiicate (i denumite de către

speciali(ti.

&umărul de specilor descrise de pe +lob este de 1.5BB.BBB #13$ iar

numărul probabil de 13.BB.BBB.Di'$)ri(i) sau extincţia speciilor (i grupelor de organisme este

un proces mult discutat 7n ultima umătate de secol. Mulţi speciali(ti

vorbesc despre un proces normal' iresc' baz=ndu;se pe istoria planetei

noastre. %ei mai mulţi' 7nsă' subliniază caracterul alarmant al acestui

3!



proces care' de la o rată naturală a extincţiilor #de o specieH 4 ani$ a auns

una;două speciiH zi. rincipalele cauze constau 7n esenţă 7n

supraexploatarea speciilor' supraexploatarea (i deteriorarea abitatelor

(i 7n explozia procesului de poluare artiicială' cu toate eectele saleasupra organismelor (i asupra climatului general. *lături de acestea

trebuie menţionat $ro*'u! +o!o+i* )! )*'%or )ri!or 2%in*(ii care au

coincis cu o serie de evenimente drastice #impactul Cerre cu meteoriţi

uria(i' scimbări climatice severe' uneori generate iind (i de scimbareG

7nclinaţiei axei planetei noastre etc.$.

?... #o+3(i) '$*ifi*3 'i indi*ii d 1iodivr'i%)%>n studiile de biodiversitate speciică sunt necesare' pe l=ngă

identiicarea taxonilor (i raportarea lor la tipul de ecosistem (i la supraaţă'

precizări reeritoare la următoarele *)%+orii d '$*iiB

) specii ceie #producători ceie' prădători ceie' prăzi ceie' modiicatori ceie'

mutuali(ti ceie$' cele care au un ro! indi*)%or 9n fun*(ion)r) nor)!3 a

tipului de *o'i'% (i care devin astel' 7n acela(i timp' (i '$*ii d oni%ori&)%.

Ele pot' sau sau nu să aparţină la categoria '$*ii!or dominante' recvent ăc=nd

parte dintre cele indi*)%o)r

) specii +intă care prezintă un +r)d ridi*)% d vu!nr)1i!i%)% (i care

trebuie să acă obiectul unor acţiuni de gestionare (i protecţieG

) specii redundante incluz=nd acei taxoni care sunt capabili de a

substitui anumite specii aectate de unele perturbaţii' ără a

modiica maor uncţionarea ecosistemului dat. Coate aceste consideraţii nu pot i realizate dec=t 7n condiţiile

cunoa(terii prounde a biologiei speciilor #vegetale (i animale$ (i a

7nţelegerii mecanismelor de uncţionare ale ecosistemului studiat. ?ar

asemenea cercetări nu pot i eectuate dec=t de ecipe de speciali(ti din

3



domeniul 1io!o+ii ,i *o!o+ii.

rin noţiunea de bogăţie specifică se 7nţelege %o%)!i%)%) '$*ii!or

2i'%n% 7ntr;o anumită regiune geograică' 7ntr;un anumit tip de ecosistem

sau 7ntr;o anumită biocenoză' număr de specii corelat cu supraaţa' cuabundenţa iecărei specii (i cu valoarea ei biogeograică. Cratarea

biodiversităţii trebuie ăcută ţin=nd cont de ro!u! ei 9n fun*(ion)r)

*o'i'%!or.

Maoritatea speciali(tilor consideră că pot i acceptate

*r*%3ri! axate pe un )nui% +ru$ d or+)ni' #ex. biodiversitatea

speciică a cormoitelor' a brioitelor' a păsărilor$ dintr;o anumită regiune

sau dintr;un anumit tip de ecosistem. "esigur' 'in%&! ce vor i r)!i&)%

u!%rior vor reuni (i interpreta valorile obţinute pentru spaţiul sau

ecosistemul dat.

%iar dacă maoritatea studiilor privitoare la bogăţia speciică

privesc aproape exclusiv nu3ru! d '$*ii' dorim să subliniem 7ncă o

dată aptul că acest număr nu poate constitui 'in+uru! *ri%riu d

)$r*ir ) *)!i%3(ii 1iodivr'i%3(ii unei unităţi studiate.

,pre 2$!u' să presupunem că avem dou3 1io*no& * (i )'

aparţin=nd aceluia(i ecosistem (i aceleia(i regiuni geograice. )iocenoza *

cu 451 specii per @mp' iar biocenoza ) cu 42 specii per @mp. "acă

absolutizăm criteriul ''număr de speciiP' biocenoza * pare să aibă o

biodiversitate speciică mai mare dec=t biocenoza ''#P. : asemenea

apreciere pare a i ustă' cu at=t mai mult cu c=t ''#P deţine cu !! specii mai puţin dec=t QAP. "acă biocenoza ) 7nsă are 22 specii din categoria

endemismelor' relictelor glaciare (i a speciilor proteate iar biocenoza QAP

doar ! specii din aceste categorii' apare evidentă structura mai complexă a

biocenozei Q#P. /a evaluarea biodiversităţii se vor lua 7n considerare

3



vi+o)r) $o$u!)(ii!or la mai multe specii din această biocenoză' gradul

de diversiicare a reţelei troice etc.

"e(i ipotetic' acest exemplu sugerează necesitatea !u3rii 9n *on'idr)r )

)i u!%or !n%' atunci c=nd evaluăm biodiversitatea speciică a unuiobiectiv studiat.

>n interpretarea bogăţiei speciice' mai trebuie să ţinem cont (i de

aptul că aceasta este supusă unor +r)din(i8 cum ar i

; pozi+ia latitudinală ,i altitudinală a suprafe+elor studiate . *ce(ti

gradienţi sunt bine cunoscuţi (i constau 7ntr;o rdu*r ) nu3ru!ui d

'$*ii de la *u)%or '$r $o!i (i din %)>u! *o!in)r-on%)n spre *! nivo-+!)*i)rG

) mărimea suprafe+elor ocupate de o biocenoză (i diersitatea

microa!itatelor din interiorul ei. ?n aceea(i regiune geograică'

biodiversitatea *r,% $)r)!! cu *r,%r) 'u$r)f(i (i cu divr'i%)%)

i*ro7)1i%)%!or din interiorul unui anumit ecosistem. ,pre exemplu' un ăget

carpatin' dezvoltat pe 1BB a (i 7n interiorul căruia se găsesc mici lumini(uri'

grooti(uri' izvoare (i trunciuri căzute (i cu grade dierite de putrezire' va

avea o bogăţie speciică mult mai mare dec=t un altul care ocupă doar 1B a (i

nu dispune de o diversitate de microabitateG

) stadiul eoluti al ecosistemului dat. "in stadiile de %inr(8 spre cel de

*!i)2' ecosistemele devin mai complex structurate (i cantitatea de

inormaţie cre(te' implicit (i diversitatea speciică generalăG

) troficitatea mediului 7n care se dezvoltă comunităţile studiate. "inamica bogăţiei speciice urmează o curbă de t ip gaussian' pornind de la mediile

extrem de sărace' cu un )2i 7n cazul celor &o1)&i* (i cu o scădere

spre cele megabaziceG

35



) intensitatea presiunii antropo)zoo"ene. %u c=t această $r'iun este mai

in%n'3 (i de dur)%3 )i )r' cu at=t vor i !iin)% )i u!% '$*ii

vegetale (i animale din supraaţa aectată' cu at=t mai mult va dura

procesul de restaurare a ecosistemului respectiv. "eseori' reacerea esteimposibilă ori ea durează milenii' rareori secole' 7n uncţie (i de capacitatea

regenerativă a speciilor componente' de posibilităţile de autoepurare oerite

de biotopul respectiv.

>n interpretarea acestor gradienţi' vom avea 7n vedere (i !+i!

*o+r)din(i!orB

; le"ea lui &er"mann #cu c=t climatul este mai rece' cu at=t talia

animalelor cu s=nge cald este mai mare$G

; le"ea lui -llen #diver(ii apendici (i extremităţile se scurtează odată

cu răcirea climatului$G

- le"ea lui altus #7n lipsa concurenţei indivizii se 7nmulţesc

exponenţial$.

?.. Divr'i%)%) *o'i'%i*3 4')u *o!o+i*35

*cest tip de biodiversitate este' 7n mod cert' cel mai puţin studiat'

7ntruc=t el nu prive(te numai tipul de ecosistem (i structura sa speciică' ci

mai ales 1o+3(i) ,i !un+i) !)n(uri!or ,i r(!!or %rofi*' modul 7n care

se realizează *ir*u!)(i) )%rii (i nr+ii' precum (i evaluarea

*)$)*i%3(ii d $rodu*(i (i de suport a iecărui tip de ecosistem 7n parte.

%auza acestei situaţii este reprezentată de *o$!2i%)%) unor astel de

cercetări' de lipsa ecipelor de speciali(ti' de costurile ridicate' precum (i

de timpul necesar elucidării 7nluror aspectelor menţionate mai sus.

/iteratura de specialitate vorbe(te' 7n ultimul timp' despre

@diersitate ecolo"icăA care ar include clasiicările realizate la diverse

39



scări (i cuprinz=nd biomurile' bioregiunile' peisaul' ecosistemele'

abitatele' populaţiile (i comunităţile.

Frecvent' biodiversitatea ecosistemică se apreciază 7n uncţie de

%i$uri! d )!i)n( d v+%)(i dintr;un '$)(iu dat #numărul lor' numărulde asociaţii subordonate' supraaţa ocupată' stadiul de evoluţie' relaţia cu

actorii orograici$' modalitate care a dus la o clasiicare a tipurilor de

abitate' ierarizate apoi 7n uncţie de biodiversitatea speciică' 7n interiorul

aceleia(i categorii.

/a nivel naţional (i continental' diversitatea ecologică este

evaluată pe baza %i$uri!or de 7)1i%)%8 stabilite prin convenţiiinternaţionale #%onvenţia de la )erna' "irecţia 6abitate' E<&?,$ ori

p r i n acte normative naţionale # l a no i 7 n ţ a r ă pr in /egea nr.

42H2BB1$' desigur' iecare dintre acestea iind rezultatul muncii

ecipelor de speciali(ti #naturali(ti (i u r i( ti $. >n Ro@ni) sunt

descr i se 19 ca tegor i i de abi ta te .

entru a avea o imagine de ansamblu asupra principalelor tipuri de

1iouri descrise pe Trr)' enumerăm mai os clasiicarea acestora

)iomurile terestre se recunosc mai ales datorită plantelor' corespunz=nd

zonărilor geograice.

)iomurile descrise pe Cerra sunt următoarele

?.$ &iomurile acatice continentale

1. 1iou! !o%i* #sau reoil$ al izvoarelor (i apelor curgătoare

2. 1iou! !)*u'%ru #sau lentic$ ; al lacurilor 3. 1iou! $)!u'%ru ; al bălţilor

4. 1iou! !),%ini!or

!. 1iou! d!%)i*' inclusiv mangrovele #vegetaţie tropicală de arbori' (i

arbu(ti cu rădăcini adventive' caracteristică ţărmurilor marine mlă(tinoase$

4B



??.$ &iomurile marine ,i oceanice

1. 1iou! )rin

2. 1iou! o*)ni*

???.$ &iomurile terestre 1. 1iou! d,r%uri!or

a. tropicale (i subtropicaleG

b. temperateG

c. nivo;glaciareG

2. 1iou! ')v)n!or. ,avana este o asociaţie vegetală speciică zonelor

subtropicale (i este ormată din ierburi 7nalte (i tui(uri rare de arbu(ti spino(i (iarbori. %uprind zone ale *mericii de ,ud' *ricii' *ustraliei (i ?ndiei. ,avana este

creaţia celor două anotimpuri cel ploios #vara$ (i cel secetos #iarna$. >n timpul

sezonului ploios vegetaţia este luxuriantă' iar 7n perioada secetoasă aceasta moare'

terenul devenind arid.

3. 1iou! '%$!or Rstepă 0 7ntindere de păm=nt arid #tipică *siei (i Europei

orientale$ cu vegetaţie compusă din graminee' tui(uri' plante spinoase etc.S

4. 1iou! for)(iuni!or !no)' din &on! %ro$i*)! ,i 'u1%ro$i*)!

a. păduri tropicale umede sempervirescente #păduri ecuatoriale'

caracterizate prin precipitaţii abundente 7n tot timpul anuluiG vegetaţie luxuriantă'

cu multe straturi' bogate 7n liane (i specii epiiteG răsp=ndite 7n zone din *merica de

,ud' *rica' *sia$

b. păduri tropicale cu runze căzătoare

c. păduri subtropicale umede #reprezentate de păduri subtropicaleumede 7ntinse care populează zone din *merica de &ord 0 Florida 0 *rica de ,ud'

insulele %anare' Madagascar' Estul %inei' sudul Aaponiei' &oua +uinee' sud;estul

*ustraliei' Casmania' &oua 8eelandă$

41



d. păduri (i tuări(uri subtropicale xeroile' cu runze dure (i

mate

!. 1iou! for)(iuni!or !no)' din &on) %$r)%3

a. păduri (i tuări(uri cu runze căzătoare b. păduri de coniere

. 1iou! $3duri!or d *onifr 1or)! #taigaua$ 0 regiune 7mpădurită'

orm=nd o centură boreală de coniere (i mesteceni' situată 7ntre zonele arctice

acoperite de tundră (i zonele acoperite de stepă. Este o zona lată care se 7ntinde

peste toată ,iberia' peninsula navă' ,coţia (i continuă 7n *merica de &ord.

recipitaţiile anuale variază 7ntre 2!B (i 1BBB mmHan. *cestea' combinate cu

temperaturi oase' creează condiţii bune de umiditateG

. 1iou! %undr!or )r*%i* peisa climatic extrem' din regiunea arctică.

Este caracterizat ca zonă de graniţă a copacilor' cu perioadă scurtă de vegetaţie'

secondaţi de tui(uri (i arboret pitic cu sol care se tope(te pe timp de vară' pe c=ţiva

centimetri ' 7n timp ce stratul dedesubt răm=ne 7ngeţat. *ici există temperaturi

scăzute (i vara (i precipitaţii de 2! mmHan. ,unt zone bogate 7n petrol (i minereuri$

(i alpine #eta bioclimatic situat la limita superioară a etaului alpin' la altitudini de

peste 22BB m' cu condiţii oarte grele pentru vegetaţie' temperatura medie anuală

iind de ;2o%' precipitaţiile peste 12BB mmHan' iar perioada de vegetaţie de B

zileHan.$.

?V.$ &iomul su!teran' cu viaţa din pe(teri' grote (i din reţeaua interstiţială aună

care se dezvoltă 7n golurile nisipoaseG microaună a sistemului nisipos al

litoralurilor marine (i al apelor dulci.

42



%i". 3. Barta e"eta+iei lo!ului. #)roc@mann (i colab.' 195$. 1. Mangrove' 2. ăduri tropicale umede sempervirescente' 3. ăduri tropicale cu runze căzătoare (i păduritropicale xeroile' 4. ăduri subtropicale umede' !. ,avana cu arbori' . ,avana cu ierburi' . ăduri (i tuări(uri sempervirescente cu runze dure mediteraneene' 5. "eserturi'9. ,emide(ertuiri' 1B. ,tepele din zona temperată' 11. ,ilvostepe' 12. ăduri de oioase caducioliate din zona temperată' 13. ăduri mixte de oioase si de coniere boreale' 14.ăduri de coniere boreale' 1!. ,ilvotundra' 1. Cundra' 1. Cundra montană' 15. Vegetaţie alpină seminivală' 19. Vegetaţia ierboasă xeroilă montană din zona caldă' 2B."eserturi reci nivoglaciare



?.. Divr'i%)%) *u!%ur)!3

?n toate regiunile +lobului' de;a lungul secolelor' populaţia

umană (i;a construit ),&3ri (i (i;a dezvoltat un anumit sistem agro;

silvo;pastoral care a auns la un anumit *7i!i1ru *u )1i)n()

*o!o+i*3 7n care se practică. >n acela(i timp' s;a consolidat o serie de

%r)di(ii $o$u!)r' de ri%u)!uri păg=ne sau cre(tine' multe av=nd ca

QactoriP !n% din diu! 9n*on>ur3%or. "e la aceste practici s;au

dezvoltat (i )%i%udini #protective ori distructive$ f)(3 d )1i)n()

*o!o+i*3. Eliminarea acestor practici (i tradiţii a dus (i duce' implicit'

la dispariţia f)*%ori!or care au n(inu% o )nui%3 '$*i' un anumittip de abitat 7n spaţiul comunităţii respective.

entru cei avizaţi' )n)!i&@nd 7ntr;o !o*)!i%)% tipul de case (i de

organizare a gospodăriei' limbaul' arta culinară' arta decorativă a

costumelor (i ţesăturilor' ritualurile ori modul de practicare a

agriculturii' zooteniei (i si lv i cu lt ur ii ' se descide o interesantă

carte' din care putem ala care au ost intererenţele culturale'

generate de migraţiile populaţiilor' ce )%i%udin are $o$u!)(i)

r'$*%iv3 aţă de )nui% !n% )! n) %ur ii ' din ce regiune

geograică a provenit acea populaţie' dar (i c=t de conservativă este

comunitatea umană analizată.

Multe 'o*i%3(i %r)di(ion)! au $rin*i$ii d *on'rv)r $u%rni*'

mai subtile (i mai clar evidenţiate dec=t obiectivele de conservare din ţările

dezvoltate. <n exemplu bine documentat este acela al indini!or TuF)no

din nord;vestul )raziliei' a căror 7r)n3 zilnică este ormată din r3d3*ini d

$!)n% ,i $,%. Ei au r'%ri*(ii *u!%ur)! ,i r!i+io)' puternice aţă de

2$!o)%)r) $3durii de;a lungul cursului superior al -io &egro' pe care o

consideră drept importantă 7n menţinerea populaţiilor de pe(ti. ?ndienii



Cu@ano consideră că aceste păduri aparţin pe(tilor (i nu pot i tăiate de către

oameni. Ei au creat de asemenea rfu+ii 9n%in' $n%ru $,%i (i permit

pescuitul de;a lungul a mai puţin de 4B din malurile luviului. %redinţe

precum acestea sugerează aptul că unori $o$u!)(i) !o*)!3 i) ini(i)%iv)7n $ro%>)r) divr'i%3(ii biologice 7mpotriva distrugerii prin inluenţe

externe. "istrugerea pădurilor comunale prin deri(ări aprobate de guvern a

ost o ţintă recventă a protestelor populaţiilor tradiţionale 7n 7ntreaga lume.

Multe dintre ,*uri! *o!o+i* au la bază tocmai '*7i1)r)

unor %r)di(ii '*u!)r cu tenologii importate' străine populaţiei bă(tina(e

#)+ri*u!%ur) in%n'iv3

7n regiunile%ro$i*)!

este unul din exemplele tipice

7n acest sens$.

Divr'i%)%) 1io!o+i*3 este 7n str=nsă !+3%ur3 cu divr'i%)%)

*u!%ur)!3. on! %ro$i*)!' unde se 7nregistrează *) )i )r

*on*n%r)r d '$*ii' sunt (i zonele 7n care se găsesc colectivităţile umane

cu *) )i )r divr'i%)% *u!%ur)!3 ,i !in+vi'%i*3.

?zolarea geograică' creată de barierele montane (i sistemele

idrologice complexe' avorizează diversitatea biologică (i dierenţierea

culturilor umane. rotecţia acestor culturi tradiţionale 7n mediile lor naturale

oeră oportunitatea de a 7ndeplini obiectivele de proteare a biodiversităţii

(i prezervare a diversităţii culturale.

>ntr;o ţară caracterizată de o mare diversitate culturală a locuitorilor

din zonele rurale este diicilă trasarea unei $o!i%i*i d *on'rv)r ără a

(in *on% d din'iun) *u!%ur)!3 (i de relaţia proundă ce a existat dinvremuri imemoriale 7ntre natură (i cultură

Fiecare specie de plante' grup de animale' tip de sol (i peisa are

aproape 7ntotdeauna o 2$r'i !in+vi'%i*3 *or'$ondn%3' o categorie de

cuno(tinţe' o utilizare practică' un 7nţeles religios' un rol 7n ritualuri' o

4!



vitalitate individuală sau colectivă. Pro%>)r) n)%urii f3r3 *on'rv)r)

*u!%uri!or ce le;au ăcut simţite 9n')n3 rdu*r) n)%urii !) *v)

'%)%i*' distant' aproape mort.

"iversitatea culturală este str=ns corelată cu diversitatea genetică a plantelor cultivate. ?n special 7n &on! on%)n' culturile izolate din

punct de vedere geograic dezvoltă v)ri%3(i !o*)! d $!)n%. *ceste

culturi agricole sunt )d)$%)% climatului local' solurilor (i

dăunătorilor (i satisac gusturile populaţiei locale. V)ri)(i) +n%i*3 )

)*'%or '$*ii are o i$or%)n(3 globală pentru )+ri*u!%ur) odrn3

datorită potenţialului de 7mbunătăţire a speciilor cultivate.

?..6. A,&3ri! u)n

Mai 7nt=i' comunităţile umane au 7niinţat ceea ce noi numim astăzi

Qspaţiu ruralP săla(e' cătune' sate' comune' 7mpreună cu terenurile

aerente. Pri! !o*uin( au osi $,%ri! ,i +ro%!' pentru ca apoi să

evolueze spre 1ord' *)' din !u% ,i 1@rn' case din cărămidă' piatră

sau lemn. >ntotdeauna 7nsă aceste a(ezări nu s;au plasat pe !un*)

inund)1i!3 a apelor curgătoare #a(a cum se 7nt=mplă astăzi' iar eectele

s;au văzut 7n timpul inundaţiilor$' iar )r7i%*%ur) !o*uin(!or era

in%+r)%3 9n $i')>u! n)%ur)! (i ţinea cont de o serie de f)*%ori

precipitaţii #licide (i solide$' pierderea minimă de căldură (i ciar

mascarea lor #mai ales 7n timpul marilor migraţii$.

,paţiul urban s;a dezvoltat ulterior de obicei 7n urul unor

ortiicaţii ori a unor drumu ri comerciale. Q?nimaP ora(elor erareprezentată de $i)() *n%r)!3 #de obicei un simbol pentru iecare ora($'

unde casele reprezentau deopotrivă locuinţa' atelierul de producţie (i

spaţiul comercial. Modernizările (i sistematizările s;a declan(at puternic 7n

secolele 15 (i 19' iar metropolele s;au născut doar 7n veacul trecut.

4



%e se contruie(te astăzi' unde (i cum vedem la tot pasul' dar nu

dorim să comentăm' ci doar să precizăm aptul că' 7n orice ţară dezvoltată'

construcţiile se realizează pe baza unui $!)n d ur1)ni' #<+$' g=ndit

de' speciali(ti (i aprobat de administraţia locală' uneori iind discutat ciar 7n comunitate.

)iodiversitatea acestor ),&3ri prezintă structuri (i dinamici

particulare' o serie de '$*ii 7(i odifi*3 r)di*)! *o$or%)n%u!'

dispariţiile sunt masive' dar sunt avorizate speciile antropoile' iar

abitatele semi;naturale sunt 7nlocuite de cele artiiciale.

?... Go'$od3rii! :dată consolidată (i nemaiiind ameninţată de năvălirile popoarelor

migratoare' a(ezarea rurală 7ncepe să se organizeze după reguli pe care

noi astăzi le;am putea denumi principii

; construirea anexelor gospodăre(ti să ie 7n apropierea locuinţeiG

; %rnuri! d *u!%ur3 sunt e(alonate la di'%)n( difri% d *)'3

ori de vatra satului' 7n uncţie de volumul de muncă necesar (i de

consumul energetic presupus de transportul produselorG

; reciclarea de(eurilorG

; diversiicarea culturilor 7n spaţiul din apropierea casei' mai ales a

celor care se olosesc zi lnic #legume' ructe$.

"acă la 7nceputul constituirii ora(elor se mai putea vorbi de

gospodării' treptat spaţiul este ocupat de locuinţe' cu aritecturi (i

conorturi variabile. ?n acela(i timp' or3,)nu! devine doar *on'u)%or ,i$o!u)%orP' pe c=nd (3r)nu! mai 7ndepline(te 7ncă uncţia de $rodu*3%or8

*on'u)%or ,i 2$or%)%or #iar 7n ul tima umătate de veac tinde spre

păguboasa uncţie de poluator$.

4



?... A+ri*u!%ur) ,i *r,%r) )ni)!!or

reocupări de bază ale societăţilor umane' cultivarea plantelor (i

cre(terea animalelor s;au dezvoltat 7n *on*ord)n(3 cu $)r%i*u!)ri%3(i!

fi&i*o-+o+r)fi* !o*)! (i cu '%)diu! d&vo!%3rii *ouni%3(i!or umanerespective. "ar' pe l=ngă aceste aspecte' 7n sistemul tradiţional existau %ri

!n% 7n plus' care ni se par esenţiale (i care aproape au dispărut astăzi

; @ndri) $rodu*3%oru!ui de a avea soiuri (i rase care să;1 reprezinteG

; '*7i1u! r*i$ro* de material reproductivG

; *on%ro!u! *ouni%3(ii rur)! asupra acţiunii iecăruia dintre locuitori.

Indu'%ri)!i&)r)' cu toate implicaţiile sale' a produs o adevărată

rvo!u(i ,i 9n 'i'%u! )+ro-'i!vo-$)'%or)! (i' implicit' modiicări prounde

ale peisaului natural.

,e spune că' @= societate umană care o!li"ă +ăranii săi să

părăsească pămntul este o societate care se sinucideA

Modiicările radicale' socio;politice' din 1959 au aectat puternic

economiile ostelor ţări socialiste (i' implicit' viaţa cetăţenilor. ?n 600<'

spre exemplu populaţia din cele 6/ (3ri *)ndid)% celtuia pentru

7r)n3' 7n medie' 8?= din vni%u! !un)r #recordul deţin=ndu;i

rom=nii' cu !5' comparativ cu slovenii$' 7n timp ce populaţia din

ţăr i le UE aloca doar 6=. Evident că' dintre cele două categorii de

cetăţeni se va interesa de conservare' de biodiversitate' de :+M;uri T

Cre,terea animalelor a evoluat de la tipul nomad spre cel

tradi+ional (i astăzi sistemul de tip industrial. ?n 'i'%u! %r)di(ion)!'această activitate s;a 9$!%i% *u )+ri*u!%ur)' deoarece' pe l=ngă

produsele animaliere obţinute #lapte' carne' ouă' pu' l=nă' piele'

miere' ceară etc$' o serie de )ni)! erau olosite ca fo r( 3 d un*3

#cabalinele (i bovinele$' iar d>*(ii! lor #bine ermentate$ asigurau

45



r*i*!)r) r'ur'!or provenite din terenurile cultivate #această

reciclare trec=nd prin tubul digestiv al animalelor domestice$. ?n plus'

acest sistem a generat' (i apariţia unor adevărate meserii #prisăcar'

văcar' porcar' cioban$' persoanele respective iind nu doar ni(te paznici'ci buni cunoscători ai biologiei speciilor (i a alimentelor adecvate

variatelor maladii.

Si'%u! d %i$ indu'%ri)! necesită un mare *on'u nr+%i*'

regăsit apoi 7n preţul produselor. ?n acest sistem sunt necesare *on'%ru*(ii

'$*i)! #graduri' staule' complexe modernizate$G rana trebuie

transportată #aproape zilnic$ ie de pe terenurile special destinate 7n

acest scop' ie importată de la mari distanţeG pentru stimularea cre(terii (i

pentru tratamente sunt utilizate 'u1'%)n( )n)1o!i&)n% (i di*)n%G

marile acumulări de deecţii pun probleme extrem de complexeG animalele

sunt supuse unui $u%rni* '%r''' relectat (i 7n calitatea produselor etc.

/a ora(e' odată cu diinu)r) *onvivi)!i%3(ii' un număr tot mai

mare de oameni cresc a(a;numitele #mai nou$ animale de companie

#c=ini' pisici' păsări exotice (i ciar maimuţe ori reptile$' cu 7ntregul

cortegiu de probleme pe care le pun acestea #rană' alimente' Qoteluri

pentru animaleP 7n perioada concediilor' aectarea spaţiilor verzi etc.

Este 7mbucurător aptul că actualele principii (i strategii naţionale'

cuprind (i aspecte protecţioniste. "ocumentul intitulat Cartea erde

stabile(te cele r+iuni d d&vo!%)r' cu structuri organizatorice

responsabile (i programe de dezvoltare susţinute de inanţări interne (iexterne. %um vor i gestionate acestea este o 7ntrebare care va primi

răspunsul 7n anii ce urmează.

49



?nternaţional' precum (i imposibilitatea controlării marilor corporaţii

transnaţionale.

P3dur) %r1ui să ie proteată (i gestionată. ?ar această activitate nu

are la bază doar considerente sentimentale' ci solide argumente privindrolul său productiv (i protectiv. "ar pentru ca pădurea să proteeze' ea

7nsă(i are nevoie de protecţie.

,ub aspect legislativ' +'%ion)r) $3duri!or 9n ()r) no)'%r3 este

reglementată 7n primul r=nd prin Codul silic #199$. *cesta precizează

aptul că' indiferent de natura dreptului de proprietate fondul forestier...

este un !un de interes na+ional...A statu=nd norme privitoare la regimul

silvic #art. 9$' la amenaamentul silvic #art. 1$' la zonarea uncţională a

pădurilor #art. 2B$' la regulile de protecţie #art. 4;$' la controlul acestor

activităţi ctc.

?..?. R!i+i8 ri%u)!uri8 o1i*iuri

%unoa(terea aspectelor religioase' a ritualurilor (i obiceiurilor

diverselor comunităţi umane reprezintă o !)%ur3 i$or%)n%3 ) )*(iuni!or

d *on'rv)r a biodiversităţii 7n ansamblul ei. >n primul r=nd' prin aceasta

vo 9n(!+ mai u(or r)!i%)%) ,i vo!u(i) o1i*%iv!or d $ro%>)% '

apoi vom putea găsi miloacele optime pentru gestionare (i' 7n ine' vom

putea antrena populaţia locală 7n acţiunile noastre.

R!i+i)8 ca ormă particulară a ilozoiei' a ucat (i va uca un rol

important 7n ceea ce se dore(te a i Qetica biologicăP

>n ilozoiile (i religiile tao sinto indu (i !udistă' zonele naturalesunt preţuite (i proteate pentru capacitatea lor de a produce experienţe

spirituale intense. *ceste ilozoii acceptă o relaţie directă 7ntre lumea

naturală (i spirituală' o conexiune care dispare atunci c=nd lumea naturală

este alterată sau distrusă de activitatea umană. "escrierea azardelor de

!1



Ri%u)!uri!8 ie ele păg=ne sau cre(tine' *u$rind !n% din

n)%ur3 care' cel puţin pentru acest scop erau conservate. %iar (i atunci

c=nd se recolta o plantă necesară desc=ntecelor (i tratamentului' această

ocupaţie era 7nsoţită de un ritual bine respectat' spre a nu supăra spiritulacesteia. ?n $o*) odrn3' multe din aceste ritualuri s;au %r)n'for)%

9n '3r13%ori (i ciar 7n serbări deseori lipsite de sensurile (i mesaele

iniţiale.

/ăs=nd deoparte ritualurile care marcează etapele principale ale

vieţii omului #na(terea' căsătoria' moartea$' ne vom opri doar la ritualurile

curăţeniei.*cestea urmau' 7n apt' ciclurile biologice ale dăunătorilor din

locuinţe (i din urul acestora

de ,. Mucenici #9 martie$ se aprindeau ocuri 7n aţa casei (i se

presăra cenu(ă 7n urul acesteia #pentru a o apăra de (erpi$G

de ,. *lexa #1 5 martie$ se ăcea curăţenie generală 7n case (i livezi

#legenda spun=nd că *lexa ar i scăpat racla 7n care "umnezeu

a str=ns toate Qg=ngăniile (i ivineleP spre a;i scăpa pe oameni de aceste

QnecazuriP$G

la ,. +eorge #23 aprilie$' o nouă curăţenie era menită să 7ndepărteze

ielele #olosindu;se leu(tean' cu care se recau tocurile de la erestre (i

u(i$G

la ,=nziene #sau "răgaica' 24 iunie$ se puneau 7ntre aine (i la

icoane s=nziene (i sulinăG

la ,. Mărie #1! august$ se punea pelin 7n casăG

de 8iua %rucii #1 4 septembrie$ se ăcea o nouă curăţenie' pentru ca de

,. *ndrei #3B noiembrie$' după o nouă curăţenie' să se olosească

usturoiul #pe ramele casei (i pe mobilier$ etc.

"acă mai adăugăm (i curăţeniile care se ăceau 7n preama marilor

!3



)ni)!' multe dintre speciile vizate devenind apoi embleme pentru

comunitatea umană respectivă. *stel' mai multe popoare din Europa

au ost impresionate de )*vi!) i$ri)!3 imortaliz=nd;o pe stemele

naţionaleG dacii aveau cunoscutul steag cu *)$ d !u$' iar descendenţiilor din secolele ?; au declan(at campania de distrugere a lupilorG

v@'*u! iscum al!um considerat de greci (i romani ca iind o plantă

magică' de egipteni ca aducător de nemurire (i regenerare' era olosit de

gali ca plantă s=ntă la sărbătorirea solstiţiului de iarnă' iar 7n ultimul

secol a auns (i 7n tradiţia rom=neascăGlaleaua ulipa sp$ este un simbol al

purităţii (i ecundităţii iar la populaţia magiară' o 7nt=lnim recvent ca

motiv decorativ.

Este oarte greu să explicăm de ce o serie 7ntreagă din aceste e lemente

adorate ori emblematice au dispărut sau populaţiile lor s;au redus drastic.

<nii speciali(ti spune că @asacrul etnodiersită+ii care caracterizează

timpurile moderne a produs ceea ce se poate numi acultura+ia

popoarelor autotone adică o pierdere de culturăA.

?..<. Li13-!i1)>-%r)di(ii

Crebuie să recunoa(tem aptul că una din cele mai mari

QinvenţiiP a comunităţii umane este lim!a căci ea a descis porţile

comunicării' a dat posibilitatea oamenilor să se numească (i să

denumească elementele care;i 7nconurau. ?n cultura iecărei populaţii'

!i1) este una dintre primele caracteristici care;i dau ori+in)!i%)%' motiv

pentru care politica mondială a d&vo!%3rii dur)1i! cuprinde (i strategii de*on'rv)r ) !i1i!or )%rn' indierent de limba declarată ca oicială

#care' 7nsă' 7n orice stat' trebuie cunoscută$.

/a ora actuală' 7n baza de date a <&E,%: sunt 7nregistrate .!25

de limbi vorbite pe +lob' dar care di'$)r 7ntr;un ritm de aproximativ

!!



una la două săptăm=ni. %a (i 7n cazul organismelor' s;a elaborat o *)r%

ro,i ) !i1i!or )f!)% 9n $ri*o! d di'$)ri(i8 din care rezultă că cele

mai ameninţate sunt cele de pe continentul asiatic #31'2$' arican

#3B'$ (i din insulele aciicului #2B'!$' iar 7n cel european doar 3'2.e l=ngă diminuarea populaţiilor care vorbesc o limbă' să;i spunem

QexoticăP' *)u&) $rin*i$)!3 este i$unr) alteia' considerată mai

puternică. "in păcate' puterea unei limbi este dată de orţa economică'

politică (i militară de care dispun cei ce o vorbesc (i o răsp=ndesc in lume.

%a adepţi ai menţinerii biodiversităţii' susţinem acţiunile de

*on'rv)r ) !i1i!or ,i di)!*%!or' consider=nd acest proces ca un

)*%d *u!%ur3 a umanităţii (i iind convin(i că generalizarea #impunerea$ uneia

nu va i de natură a r&o!v) r*on*i!ir) ondi)!3' a duce la dispariţia

naţionalismului 7ngust' a terorismului ori a ambiţiilor regionale.

/imba (i lim!a#ul au evoluat (i evoluează paralel cu dezvoltarea

iecărei societăţi' apăr=nd cuvinte noi #neologisme$' gesturi noi' expresii

noi (i di'$3r@nd' treptat' cele care $riv)u $r)*%i*i sau %r)di(ii

di'$3ru%. "ar' conserv=nd 7n anumite regiuni sau localităţi o serie de

tradiţii' implicit vom conserva (i cuvintele legate de acestea

Ar%) *u!in)r3 %r)di(ion)!3 riscă să se 7năbu(e de presiunea

concurenţei meniurilor de tip QMc"onaldWsP' QFast;oodP etc. (i să

răm=nă doar 7n cărţile de bucate unele m=ncăruri tradiţionale..

Cu!%ur) ,i $r!u*r)r) unor $!)n% au d&vo!%)% (i !i1)>u!

*or'$un&3%or )*'%or )*% ivi%3(i .Mulţi străini sunt dispu(i să plătească pentru a vedea snopi (i

stoguri de gr=u' căpiţe (i clăi de =n' urzeală sau ţesătură d i n c=nepă'

să măn=nce preparate tipice #dar servite 7n condiţii de igienă (i 7n

veselă tradiţională$' să doarmă 7ntr;o casă tipic ţărănească #dar nu pe

!



dormeze moderne (i cu carpete Q-ăpirea din ,eraiP pe pereţi$. ?ar o

parte din populaţia locală va c=(tiga ăc=nd ceea ce (tiu să acă oarte

bine (i din generaţie 7n generaţie.

,perăm că viitorul civilizaţiei mondiale nu a putea fi altceadect coali+ia la scară planetară de culturi care),i păstrează fiecare

ori"inalitatea saA (i că oamenii vor continua să ie 7nsetaţi de cultură. "in

păctate pentru mulţi' cultura este o aspira+ie permanentă ce /l

/nso+e,te pnă la capătul ie+ii dar nu are un capăt ce poate fi atins.

C)$i%o!u! <

AMENINŢĂRI PENTRU DIVERSITATEA #IOLOGICĂ<.6. Con'idr)(ii +nr)!

Cermenul extinct are multe nuanţe (i explică multe enomene' 7n uncţie

de context.

: specie poate i considerată extinctă atunci c=nd nici un reprezentant al

speciei respective nu mai poate i 7nt=lnit 7ntr;un alt loc pe glob. "acă indivizii

speciei au rămas 7n viaţă doar 7n captivitate sau 7n alte locuri controlate deoameni atunci specia se nume(te extinctă /n săl!ăticie.

?n ambele situatii avem de a ace cu specii extincte "lo!al . : specie este

considerată extinctă local atunci c=nd nu mai apare 7n sălbăticie 7ntr;un areal pe

care;1 ocupa 7n trecut. <nii cercetători vorbesc (i despre specii devenite

extincte ecolo"ic' adică acele '$*ii care mai au doar *@(iv) indivi&i' dar

care (i;au pierdut rolul 7n comunitate.

%=nd populatia aunge la un nu3r ini *ri%i* d indivi&i' aceasta

va dvni 2%in*%3. ?n unele populaţii' indivizii pot supravieţui ani sau zeci

de ani' se pot reproduce' dar 7n ultimă instanţă populaţia va deveni extinctă.

?n această situaţie se i$un 3'uri erme de *on'rv)r ,i r$o$u!)r )

!



v*7i!or )r)!. Ar1orii i&o!)(i aparţin=nd diverselor specii' dar care nu

sunt ertili pot supravieţui zeci de ani. *ceste specii numite fo'i! vii nu

sunt tenic vorbind extincte p=nă c=nd nu dispare (i ultimul exemplar. :

asemenea populaţie nu mai este viabilă din punct de vedere reproductiv'deci este limitată ca durată de viaţă la perioada 7n care mai supravieţuiesc

indivizii răma(i. entru ca programele de conservare să aibă succes'

cercetătorii trebuie să idn%ifi* acele )*%ivi%3(i u)n care )f*%)&3

'%)1i!i%)%) $o$u!)(ii (i determină extincţia speciilor. ,e impune de

asemenea să ie identiicaţi ,i )!(i f)*%ori care conduc populaţiile spre

extincţie.

<.. R)%! d 2%in*(i $n%ru *o'i'%! *on%inn%)!8

A*v)%i* ,i $ in'u!

)iodiversitatea globală cre(te odată cu timpul' ating=nd valorile

cele mai mari 7n perioada geologică actuală. %ele mai avansate grupuri de

organisme ; insectele' vertebratele (i plantele cu lori ; au devenit

dominante acum circa 3B BBB de ani. Cotodată' 7n zilele noastre bogăţia 7n

specii a scăzut odată cu cre(terea numărului locuitorilor planetei. ?n prezent'

peste /= din $rodu*(i) 1io!o+i*3 $ri)r3 a ecosistemelor terestre este

u%i!i&)%3 ')u %r)n'for)%3 9n d,uri 7n dierite moduri de către o)ni.

*cest procent reprezintă circa ?= din 1io)') Trri.

Ou! oacă un ro! tot mai dominant (i 7n d%rin)r) '%)1i!i%3(ii

altor componente ale *o'i'%!or' precum *ir*ui%u! carbonului sau circuitul

azotului. E!iin)r) )ifr!or )ri din *ustralia' *merica de &ord (i de

,ud 7n timpul colonizării poate i considerat primul eect notabil al activităţii

oamenilor 7n ratele extincţiilor. ?n scurt timp după ce europenii au auns 7n aceste

continente' 4 p=nă la 5 din mamierele mari #animale mai grele de 44 @g$

!5



au devenit extincte. Extincţiile sunt legate direct de v@n3%o)r dar pot i

explicate (i ca un eect secundar al in*ndirii ,i dfri,3rii pădurilor sau al

introducerii de 1o!i necunoscute sistemelor imunitare ale acestor specii. ?n toate

continentele (i 7n numeroase insule există dovezi de alterare sau distrugere aabitatelor de către oamenii preistorici. "ovezile oerite de izvoarele istorice

conduc la concluzia că există o '%r@n'3 !+3%ur3 7ntre r)%! )ri d 2%in*(i a

speciilor ,i )*%ivi%3(i! di'%ru*%iv )! o)ni!or.

-atele de extincţie sunt mai bine cunoscute 7n cazul păsărilor (i

mamierelor deoarece aceste specii sunt relativ mari (i au ost mai intens

studiate. -atele de extincţie pentru celelalte specii sunt 7n prezent puţincunoscute. >n ultimii 1!B de ani' rata extincţiei pentru păsări (i mamiere a

putut i evaluată la o specie pe decadă 7n perioada 1BB ;1BB (i o specie pe an

7ntre 15!B (i 19!B. *ceastă cre(tere a ratei de extincţie indică aptul că există o

tendinţă al cărui ritm poate i accentuat' ceea ce reclamă identiicarea pericolelor

ce ameninţă diversitatea biologică.

Există semne că ratele de extincţie pentru păsări (i mamiere s;au mai

moderat 7n u!%i! d*)d. Fenomenul poate i atribuit procedurilor

adoptate de or+)ni&)(ii! *on'rv)(ioni'% de a lista o specie ca extinctă

numai dacă nu a ost observată 7n ultimii !B de ani sau c=nd o cercetare

exaustivă nu a identiicat indivizi supravieţuitori. Multe specii au ost decimate

de activităţile antropice (i supravieţuiesc doar prin c=teva exemplare. *ceste

specii sunt extincte ecolo"ic deoarece nu mai au nici un rol 7n organizarea

ecosistemelor din care ac parte.*proximativ 66= din speciile $3'3ri!or lumii sunt ameninţate cu

2%in*(i)' un procent similar iind 7nt=lnit (i 7n cazul )ifr!or ')u

)r1ori!or. *meninţările pentru speciile de pe(ti (i molu(te pot i la el de

serioase. ,peciile de plante sunt (i ele ameninţate' +ino'$r! (i palmele

!9



iind grupurile cele mai vulnerabile. %iar dacă 2%in*(i) este un $ro*'

n)%ur)!' mai mult de 00= din speciile 2%in*% 7n zilele noastre au di'$3ru%

'u1 $r'iun) )*%ivi%3(i!or u)n.

"intre toate speciile care au devenit extincte din 1BB p=nă 7n prezent'!B au ost specii care au arealul 7n insule' ciar dacă in'u!! reprezintă doar o

mică racţiune din supraaţa emersă a Cerrei. >n diu! o*)ni* extincţiile nu

pot i estimate' de(i se pare că enomenul este la el de grav ca pe continente.

,ituaţia este cu at=t mai 7ngriorătoare cu c=t unele genuri' amilii sau ciar

ordine sunt reprezentate printr;o singură specie.

Maoritatea speciilor extincte de$!)n% *u f!ori ,i ) $,%i!or

din)$!

*ur+3%o)r sunt localizate la niv!u! *on%inn%!or dat i aptul că la nivelul

acestora numărul de specii cunoscute este mai mare. ?n urma cercetărilor

eectuate asupra speciilor de pe(ti din eninsula Malacca rezultă că doar 121 din

cele 2 de specii cunoscute au mai ost găsite. ?n ceea ce prive(te

nvr%1r)%! )*v)%i* #cazul molu(telor de exemplu$ pericolul de extincţie

este (i mai mare' 7n special datorită i$)*%u!ui 1)r)>!or' speciilor noi

introduse (i distrugerii abitatelor iniţiale.

C! )i )ri r)% d 2%in*(i care au apărut 7n zilele noastre sunt

caracteristice in'u!!or. Mai mult de 5B din speciile de plante endemice

din insulele oceanice sunt extincte sau 7n pericol de extincţie. S$*ii! din

in'u! sunt vu!nr)1i! !) 2%in*(i deoarece multe dintre ele sunt

ndi* pentru una sau mai multe insule' au c=teva populaţii sau doar o

populaţie. Cotu(i ratele mari de extincţie 7nt=lnite 7n insule apar (i datorităaptului că aceste teritorii sunt )i 1in '%udi)%.

: '$*i $o)% fi ndi*3 pentru o )ri +o+r)fi*3 )r'

cum este cazul speciei *runus serotina' găsită 7n *merica de &ord'

*merica %entrală (i *merica de ,udG sau poate i endemică pentru o

B



)ri +o+r)fi*3 i*3' cum este cazul dr)+onu!ui d oodo

#aranus omodensis$ care este găsit doar 7n c=teva insule mici din

aripelagul indonezian. Exemplu de endemicitate pentru un areal oarte

mic este specia 'iantus callizonus care trăie(te numai 7n Pi)%r)Cr)iu!ui.

<n exemplu notabil de )ri +o+r)fi*3 i&o!)%3 c u o r)%3

9n)!%3 d ndi*i%)% este insula Madagascar. *ici' pădurea

tropicală umedă este oarte bogată 7n specii endemice 9! din cele

25 de specii de primate' 99 din cele 144 de specii de batracieni (i

mai mult de B din speciile de plante. rin comparaţie 7nIn'u!!

#ri%)ni* puternic antropizate' doar 1 din speciile de plante sunt

endemice. "acă comunităţile din Madagascar sau alte insule sunt

distruse sau degradate' ori dacă populaţiile lor sunt exploatate intensiv'

aceste specii endemice vor devenit extincte. rin contrast' speciile

comune' ubicviste' nu vor i aectate oarte mult dacă pierd o

populaţie.

Este important de precizat aptul că dacă extincţiile trecute au

avut loc mai ales 7n insule' 7n viitor vor apărea 7ndeosebi pe

continente' pădurea tropicală 7n acest caz iind cea mai ameninţată.

<.. Mod!u! 1io+o+r)fi* )! in'u!!or ,i r)%! d

2%in*(i odrn

,tudierea comunităţilor insulare a condus la elaborarea unor

r+u!i d di'%ri1u(i ) divr'i%3(ii 1io!o+i*' sintetizate 7n modelul

biogeograic al insulei. Elementul central pe care acest model 7ncearcă

să;l explice este relaţia specie;areal. ?nsulele cu 'u$r)f)(3 )r au un

nu3r )i )r de '$*ii dec=t insulele cu supraaţă mică. *ceastă

1



relaţie este realizată 7n sens intuitiv' deoarece in'u!! )ri au

%ndin() de a avea mai u!% %i$uri d 7)1i%)% (i deci comunităţile

biologice sunt mai diversiicate. "e asemenea' in'u!! )ri au un

nu3r mai )r d $o$u!)(ii per specie' cresc=nd posibilitatea dea apărea '$*i)(i) (i reduc=ndu;se probabilitatea ca speciile nou

apărute sau nou introduse să dispară.

Modelul biogeograic al insulei a ost utilizat pentru a $ro+no&)

numărul (i procentul '$*ii!or care vor deveni 2%in*% 7n cazul di'%ru+rii

7)1i%)%!or. Este acceptat aptul că dacă o insulă 7(i reduce arealul'

abitatele rămase vor suporta un număr mai mic de specii' corespunzător

supraeţei viabile rămase. A*'% od! a ost extins (i aplicat pentru

$)r*uri! n)(ion)! (i r&rv)(ii! n)%ur)! 7nconurate de abitate

destructurate. *ceste arii proteate au devenit cu timpul abitate insulare

7ntr;o QmareP inospitalieră ormată din abitate degradate. Modelul a permis

ormularea aserţiunii că dacă ?/= din in'u!3 #sau abitat insular$ este

di'%ru' vor dispărea 6/= din '$*ii. "acă 0/= din 7)1i%)% vor i

degradate atunci se vor pierde ?/= din '$*ii' procentul urc=nd la !

7n cazul distrugerii a 99 din abitate. <tiliz=nd acest model s;a estimat că

3B din primatele ce trăiesc 7n pădurile aricane vor deveni extincte din

cauza pierderii abitatelor #ig. 4$.

2



Fig. 4. Dn conformitate cu modelul !io"eo"rafic al insulei numărul de specii prezente/ntr)un areal cre,te asimptotic spre o aloare maximă. En cazul in care arealul a!itatuluieste redus cu 50F numărul de specii scade cu 10FG - ) dacă a!itatul este redus cu90F atunci numărul de specii scade cu 50F> : ) %orma cur!ei diferă de la o re"iunela alta ,i de la un "rup de specii la altul modelul oferind)ne o ima"ine "enerală asupraefectului distru"erii a!itatelor.

P3dur) %ro$i*)!3 adăposte(te cea mai mare parte a speciilor

lumii' estimarea ratei prezente (i viitoare a extincţiei speciilor de aici

ne oeră inormaţii asupra ratelor globale de extincţie. "acă

despăduririle vor continua (i pădurea tropicală se va menţine doar 7n

parcurile naţionale (i 7n alte arii proteate' aproape două treimi din

speciile de plante (i animale vor deveni extincte.

<tiliz=nd o rată d di'$)ri(i ) $3durii %ro$i*)! d 6= $ )n ' se

estimează că 7ntre B'2 (i B'3 din specii #adică 7ntre 2BB BBB (i 3BB

BBB de specii dacă considerăm că există 1B milioane specii$ vor dispărea

anual. Mai exact' vor dispărea < d '$*ii 9n fi*)r &i' altel spus %ri'$*ii $ or3. ?ntre anii 2BBB (i 2B1B vor deveni extincte circa 2!B BBB de

specii. ,tudiile asupra unor grupuri de vertebrate terestre arată că 7n

u3%o)r! d*)d trebuie să ne a(teptăm la r)% )!)r)n% d 2%in*(i.

R)%! d 2%in*(i pot i i*i dacă un areal bogat 7n specii este subiectul

3



unor $ro+r) d *on'rv)r (i pot i )ri dacă 7n arealul 7n care se

găsesc multe specii se practică pe scară largă dfri,)r). Este clar că sute

de mii de specii vor deveni extincte 7n viitorii !B de ani.

"e aceea se impun acţiuni imediate pentru a preveni extincţiile localece pot i devastatoare pentru comunităţile 7n care apar.

<.. C)u&! 2%in*(ii!or

*meninţările maore pentru comunităţile biologice rezultă din

activităţi umane precum di'%ru+r)8 fr)+n%)r) ,i d+r)d)r)

7)1i%)%!or 4in*!u'iv $o!u)r)58 '*7i13ri! *!i)%i* +!o1)!8

'u$r)2$!o)%)r) d *3%r o ) '$*ii!or8 inv)&i) '$*ii!or 2o%i* ,ir3'$@ndir) 1o!i!or. Multe specii ameninţate se ală sub presiunea mai

multor probleme de mediu' care grăbesc extincţia (i 7ngreunează eorturile

de conservare.

%ele (apte ameninţări pentru diversitatea biologică sunt cauzate

de accelerarea u%i!i&3rii r'ur'!or n)%ur)! (i *r,%r) 2$onn(i)!3 )

nu3ru!ui $o$u!)(ii u)n. "acă p=nă acum c=teva sute de ani' rata de

cre(tere a populaţiei umane era relativ mică' cu o natalitate puţin peste

rata mortalităţii' 7n ultimii 1!B de ani s;a 7nregistrat o explozie a cre(terii

populaţiei umane' numărul locuitorilor planetei iind de circa 1 miliard 7n

15!B' 2 miliarde 7n 193B (i miliarde pe 12 octombrie 1995. ,e estimează că

7n 2B!B se va aunge la 1B miliarde locuitori. R)%) n)%)!i%3(ii este extrem de

crescută' suprapun=ndu;se pe o rată a mortalităţii 7n declin. Cr,%r)

nu3ru!ui $o$u!)(ii u)n este redusă 7n ţările industrializate' dar se menţine

la *o% )ri 7n ţările tropicale din Afri*)8 Ari*) L)%in38 A'i)8 adică acolo

und ,i divr'i%)%) 1io!o+i*3 '% )r.

%re(terea numărului populaţiei este răspunzătoare de pierderea diversităţii

biologice. O)nii u%i!i&)&3 r'ur' n)%ur)! precum masa lemnoasă'

4



<..6. Di'%ru+r) 7)1i%)%!or

%el mai mare pericol pentru diversitatea biologică este $irdr)

7)1i%)%!or' prin urmare cea mai importantă acţiune pentru $ro%>)r)

diversităţii biologice este $r&rv)r) 7)1i%)%!or. ierderea abitatuluiunei specii se poate ace prin di'%ru+r) 7)1i%)%u!ui' degradarea lui iind

asociată cu $o!u)r) ,i fr)+n%)r). ierderea abitatului este

)nin()r) *) )i i$or%)n%3 pentru maoritatea speciilor de plante (i

animale vulnerabile' eectele negative cumul=ndu;se cu )!(i f)*%ori' 7n

principal cu invaziile de specii străine (i supraexploatarea. ?n multe părţi ale

lumii' 7n particular 7n insule (i acolo unde densitatea populaţiei umane este

oarte mare' numeroase abitate originale au ost distruse. *stel mai mult de

!B din abitatele orestiere din ţările *ricii' precum XenYa (i Madagascar'

ori *siei' ?ndia' Filipine (i Cailanda' au ost distruse.

%a rezultat al ragmentării abitatelor' agriculturii' exploatării

orestiere (i a altor activităţi antropice' 7ntre zonele QculturaleP (i pădurea

virgină a rămas intactă o oarte mică parte din pădure. Cotu(i' 7n multe ţări

tropicale #Ari*) L)%in3 0 )razilia' Venezuela$ se 7nt=lnesc 7ncă trupuri

intacte de pădure de tranziţie' suicient de mari pentru a cuprinde toate

aspectele biodiversităţii. >n regiunea di%r)n)n3 care a ost dens

populată 7n ultimele sute de ani' se mai păstrează doar 1B din pădurea

iniţială.

<..6.6. Anin(3ri $n%ru $3dur) %ro$i*)!3 ud3.

"istrugerea pădurii tropicale umede a devenit sinonimă cu pierdereaspeciilor. ădurea tropicală umedă ocupă din supraaţa Cerrei' dar se

estimează că adăposte(te peste !B din specii lumii. *realul original al

pădurii tropicale umede a ost estimat' pe baza modelului de distribuţie a

ploilor torenţiale (i temperaturii' la 1 milioane @m2. %ompararea datelor



obţinute prin cercetări a arătat că 7n anul 60 mai existau doar 9'2 milioane

@m2' adică un areal aproape egal ca mărime cu supraaţa continentală a

,.<.*. (i ceva mai mic dec=t Europa. : altă investigaţie din anul 6006 a

arătat că s;au pierdut alte 2'5 milioane @m2 de pădure 7n anii W9B. >n $r&n%se pierd anual mai mult de 14B BBB @m2 de pădure tropical umedă ; un areal

de circa B din supraaţa -om=niei. Ju3%)% din )*'% )r)! '%

$irdu% *o$!%' cealaltă >u3%)% iind distrusă p=nă la punctul 7n care

*o$o&i(i) 9n '$*ii (i $ro*'! din *o'i'% sunt $u%rni* )!%r)%.

"in păcate $3dur) %ro$i*)!3 ud3 '% u,or d d+r)d)% deoarece

solurile sunt sărace 7n nutrienţi (i repede!vi+)%

de ploile puternice.

reviziunile arată că la rata actuală de pierdere a pădurii' du$3 )nu!

// va răm=ne intactă o oarte mică regiune cu pădure tropicală umedă'

except=nd micile arii proteate. ,ituaţia este (i mai 7ngriorătoare dacă se ia

7n calcul *r,%r) $o$u!)(ii u)n care conduce la mărirea presiunii

antropice asupra pădurii tropicale.

/a scară globală' circa <6= din pădurea tropicală umedă pierdută a

ost di'%ru'3 ca urmare a )+ri*u!%urii $r)*%i*)% d fririi '3r)*i.

<nele din terenurile olosite de ace(tia sunt %r)n'for)% 9n %rnuri

)+ri*o! permanente sau sunt $3,un)%' dar există areale mari care sunt

utilizate pentru )+ri*u!%ur) i%inr)n%3. *cest tip de agricultură se practică

deri(=nd #prin tăiere (iHsau incendiere$ (i cultiv=nd pentru *@%v) '&o)n'

p=nă c=nd ertilitatea solului nu mai poate susţine culturile agricole.

Trnu! este astel )1)ndon)%' iind ocupat treptat de ormaţii vegetalesecundare. >n această categorie pot i incluse (i pădurile deri(ate pentru

extragerea !nu!ui d fo*' utilizat 7n special de către locuitorii din

proximităţile lor. Mai mult de dou3 i!i)rd d o)ni 7(i +3%'*



*merica %entrală populaţia umană are o densitate de cinci ori mai mare dec=t

7n cel al pădurii tropicale umede.

).$ Honele umede ,i a!itatele acatice. 8onele umede sunt abitate vitale

pentru pe(ti' nevertebrate acvatice (i păsări. Ele sunt de asemenea

importante 7n *on%ro!u! inund)(ii!or' )u%o$ur)r) )$i (i $rodu*(i) d

nr+i. 8onele umede sunt adesea inundate' drenate prin amenaări sau

alterate prin r+u!)ri&)r) *ur'uri!or d )$3' *r)r) d 1)r)> ,i $o!u)r)

*7ii*3. retutindeni pe +lob' populaţiile de ')!onid sunt 7n declin

datorită construcţiei baraelor' care 9$idi*3 i+r)(ii! 7n lungul r=urilor (i

luviilor.>n ultimele decenii' o ameninţare oarte importantă s;au dovedit a i

proiectele de dezvoltare care prevedeau drenarea' irigarea sau 7ndiguirea unor

zone umede. on! ud sunt oarecum contradictorii conţin u!% '$*ii

*oun dar au (i un $ro*n% )r d ndi*i%)%. "e exemplu' L)*u!

Vi*%ori) din '%u! Afri*ii are un coeicient de endemicitate oarte ridicat'

mai ales 7n ceea ce prive(te speciile de pe(ti. *proape 2!B de specii de pe(ti de

aici sunt 7n pericol de extincţie din cauza $o!u3rii )$!or (i introducerii unor

'$*ii 2o%i* care au relaţii de $r3d3%ori' cu speciile endemice 7n pericol.

%.$ an"roele. rintre cele mai importante *ouni%3(i din ariile tropicale

sunt pădurile de mangrove. ,peciile de mangrove sunt printre puţinele specii

lemnoase care %o!r)&3 )$) '3r)%3. ădurile de mangrove ocupă areale

costiere cu apă puţin ad=ncă sărată sau salmastră. *ceste abitate sunt

similare cu cele ocupate de mla(tinile sărate din zonele tropicale. ădurile de

mangrove sunt extrem de importante deoarece sunt &on d *ui13ri% $n%ru

$3'3ri sau de d$unr ) i*r!or $n%ru $,%i. >n *ustralia' două treimi din

speciile capturate de pescari sunt dependente 7ntr;un grad sau altul de

9



ecosistemele de mangrove. "incolo de marea valoare economică' $3dur)

d )n+rov '% dfri,)%3' 7n mod special 7n sud;estul *siei' pentru a ace

loc culturii orezului' crescătoriilor de languste (i creveţi. Mangrovele sunt de

asemenea sursă pentru producerea obiectelor din lemn sau a mangalului'obţinerea acestora pe scară industrială conduc=nd la 'u$r)2$!o)%)r ,i

d+r)d)r) 7)1i%)%u!ui.

".$ *a#i,tile. P)>i,%i! %$r)% sunt un alt tip de abitat care a ost aproape

7n totalitate distrus prin activităţi umane.

E.$ :ecifii de corali. -eciii de corali tropicali )d3$o'%'* circa o %ri din

speciile de pe(ti din oceane' ciar dacă ocupă doar B'2 din supraaţa acestora."ea 1B din corali au ost distru(i' mai mult de !B put=nd dispărea 7n

deceniile următoare. %ea mai severă degradare apare 7n Filipine' unde 9B din

corali de recii au murit sau sunt aproape distru(i. %ea mai importantă cauză

este $o!u)r)' care )*(ion)&3 dir*% $rovo*@nd o)r%) *or)!i!or sau

indir*% $rin d&vo!%)r) 2*'iv3 ) )!+!or. /a aceasta se adaugă

'din%)r) produsă ca urmare a deri(ării terenurilor orestiere' $'*ui%u!

in%n'iv' d&vo!%)r) o!u,%!or (i a altor specii ce concurează pe ni(ele

ecologice ale coralilor.

<..6.. D,r%ifi*)r)

Multe comunităţi biologice din climatele cu sezoane uscate au ost

degradate (i transormate antropic 7n de(erturi artiiciale printr;un proces numit

de,ertificare. *ceste comunităţi biologice includ $)>i,%i %ro$i*)!8 %uf3ri,uri ,i

$3duri *u frun& *3&3%o)r' la care se adaugă %uf3ri,uri! ,i $)>i,%i!

temperate din regiunea mediteraneană' sud vestul *ustraliei' sudul *ricii' %ile

(i sudul %aliorniei #ig. ! (i $. %iar dacă aceste zone erau ini(i)! )$%

$n%ru

B



%i". 5. 'e,erturile cele mai mari din lume

%i". 6. Honele de risc pentru extinderea de,erturilor

1



6abitatele ragmentate sunt dierite de abitatele originale prin două

7nsu(iri

; ragmentele conţin 7)1i%)% d !i&ir3 mai mari dec=t cele normale #abitate

7n contact direct cu activităţile umane$G; centrul ragmentului de abitat este )i )$ro)$ d !i&ir3 dec=t 7n

abitatele originale.

entru a ilustra aceste caracteristici poate i luat ca exemplu abitatul unor

păsări.

%onsiderăm o rezervaţie 7n ormă de pătrat cu o supraaţă de 1 @m 2

complet 7nconurată de terenuri 7n care se desă(oară activitate antropică.*realul total va i deci de 1 @m2 #1BB a$G perimetrul #sau liziera$ va avea

4BBB m' iar centrul rezervaţiei va i situat la !BB m de oricare punct de pe

lizieră. "acă $i'i*i! do'%i* care trăiesc 7n abitatele locuite de oameni

pătrund doar 1BB m 7n interiorul pădurii ele vor 7rnpiedica păsările să;(i crească

aici puii' a(adar de 4 a din rezervaţie mai sunt la dispoziţia păsărilor pentru

cuibărit. %a atare 7)1i%)%u! d !i&ir3' in)$% $n%ru *ui13ri%' ocupă 3 a. >n

acest moment rezervaţia este divizată 7n 4 arii egale de un drum de 1B m care o

străbate de la nord la sud (i de o cale erată lată tot de 1B m' care străbate

rezervaţii de la est la vest. *ceste căi de transport au transormat 2 x 1BBB x 1B

m din arealul rezervaţiei #2 a$. "eoarece doar 2 din rezervaţie este

transormată de către drum (i cale erată oicialităţile guvernamentale

consideră că impactul acestor inserţii asupra rezervaţiei este negliabil.

Cotodată' rezervaţia a ost divizată 7n 4 ragmente' iecare din ele av=nd 49! x49! m' di'%)n() d !) !i&ir3 !) *n%ru! fi*3rui 7)1i%)% reduc=ndu;se la 24

m' mai puţin de umătate din distanţa iniţială. Pi'i*i! do'%i* pot pătrunde

acum mai ad=nc 7n pădure pe drum (i calea erată' astel că păsările 7(i vor

cre(te puii doar 7n interiorul celor 4 noi ragmente. Fiecare areal pe care 7l pot

3



utiliza păsările are 5' a deci abitatul viabil este acum doar de 34'5 a.

%iar dacă drumul (i calea erată au transormat doar 2 din rezervaţie

abitatul păsărilor s;a redus cu aproximativ !B #ig. $.

%i". 7. -cest exemplu ipotetic arată cum este redus arealul unuia!itat prin fra"mentare datorită efectului de limităG a ) aria prote#ată de 1m2 100 a ini+ial nu este fra"mentată. Considernd că efectul de limitămanifestat /n arealul "ri se simte pnă la 100 m adncime /n interiorul ariei prote#ate rezultă că rămn 64 a de a!itat corespunzător

pentru păsări le clocitoare> ! ) traersarea ariei prote#ate de două căi decomunica+ie ,osea ,i cale ferată ciar dacă aparent nu de"radează dect omică suprafa+ă din rezera+ie extinde aria aflată su! influen+a efectuluide limită /n#umătă+ind a!itatul corespunzător pentru păsările clocitoare.

Fragmentarea abitatelor pune 7n pericol existenţa speciilor pe căi (i mai

subtile. rimul aspect se reeră la aptul că ragmentarea poate limita potenţialul

de dispersie (i colonizare al speciilor. Mu!% '$*ii de păsări' mamiere (i

insecte din interiorul pădurii nu %r)vr')&3 &on! d'*7i' din *)u&)$r3d3%ori!or. %a rezultat' u!% '$*ii nu vor r*o!oni&) ragmentele de

pădure după ce populaţia originală va dispărea. Mai mult' dacă răsp=ndirea

animalelor estel redusă prin ragmentarea abitatelor' $!)n%! &oo*7or vor i

aectate la el de mult. *stel' abitatele izolate nu vor i colonizate de speciile

4



native. *ceste specii vor deveni extincte 7n abitatele naturale' iar alte specii noi

nu vor putea străbate barierele' ragmentele de abitat urm=nd a intra in declin.

<n al doilea aspect negativ al ragmentării abitatelor este că acest

proces poate reduce *)$)*i%)%) )ni)!!or n)%iv d ) +3'i 7r)n3. Multespecii de animale care trăiesc 7n grup sau solitar' 7n uncţie de v)ri)1i!i%)%)

'&onir3 ) r'ur'!or d 7r)n3 au nevoie de mi(care pentru a le găsi. : resursă

poate i necesară doar c=teva săptăm=ni pe an sau ciar ani 7n (ir. "acă specia

este i&o!)%3 7ntr;un abitat ragmentat' aceasta poate să nu fi *)$)1i!3 '3

i+r& pentru a;(i găsi rana. "e exemplu' 7ngrădirea unor terenuri

7mpiedică migraţia naturală a r1ivor!or )ri #cerbi' elani$' determin=nd'u$r)$3,un)r) %rnu!ui' eectul iind d+r)d)r) 7)1i%)%u!ui.

6abitatele ragmentate pot grăbi declinul populaţiei' pot determina ciar

extincţia lor' mecanismul iind divizarea unei populaţii 7n două sau mai multe

subpopulatii' iecare dintre acestea av=nd un areal restr=ns sub necesităţile

minime #-ocelle (i alţii' 1999$. *ceste subpopulaţii sunt mai vu!nr)1i! !)

*on')n+vini&)r' drif% +n%i* sau alte probleme asociate populaţiilor mici.

Ef*% d )r+in. Fragmentarea abitatelor determină cre(terea

dramatică a supraeţei de margine 7n comparaţie cu interiorul abitatelor' a(a

cum s;a demonstrat mai sus. Micromediul supraeţei de limită este dierit de

cel al pădurii din interior. <nul din cele mai importante eecte de margine este

f!u*%u)(i) )r ) niv!u!ui d !uin38 ) %$r)%urii8 uidi%3(ii ,i vi%&i

v@n%u!ui. *ceste eecte de margine sunt evidente p=nă la ?/ 9n in%rioru!

$3durii. "eoarece plantele sunt adaptate la anumite condiţii de temperatură'umiditate sau nivel de lumină' aceste scimbări vor !iin) un! '$*ii din

$3dur) fr)+n%)%3. Coleranţa la umbră a plantelor cu lori din pădurea

temperată' succesiunile orestiere t=rzii din pădurea tropicală (i sensibilitatea la

umiditate a unor animale precum amibienii pot determina di'$)ri(i) '$*ii!or

!



'n'i1i! din%r-o $3dur fr)+n%)%3. *tunci c=nd o pădure este ragmentată

cre(te intensitatea v=ntului' scade umiditatea (i cre(te temperatura' astel că

pădurea de limită este 2$u'3 !) in*ndii mai mult dec=t abitatul original.

Fragmentarea abitatelor cre(te vu!nr)1i!i%)%) !) inv)&i) '$*ii!or2o%i* (i $)r)&i%. P3dur) d !ii%3 '% o $3dur vu!nr)1i!3 7n

care speciile parazite se pot 7nmulţi repede (i apoi dispersa 7n interiorul

pădurii. <nele omnivore #exemplu c=inele enot$ se 7nmulţesc rapid 7n

pădurea de limită (i obţin rană din ambele teritorii. rădătorii pot m=nca

ouăle păsărilor' astel că reproducerea este 7mpiedicată' speciile trebuind să

se depărteze mult aţă de această zonă.P)r)&i(ii d *ui1uri %r3i'* 9n

*@$uri d'*7i' (i pătrund spre interiorul pădurii unde distrug ouăle (i

cuiburile păsărilor c=ntătoare. %ombinaţia dintre ragmentarea abitatului'

cre(terea prădătorilor cuiburilor (i distrugerea abitatelor de ibernare este

probabil responsabilă pentru declinul unor păsări c=ntătoare migratoare din

*merica de &ord.

Hr)+n%)r) 7)1i%)%!or d *3%r %rnuri! *u!%iv)% pune 7n

contact $o$u!)(ii! '3!1)%i* *u $!)n% ,i )ni)! do'%i*. #o!i!

speciilor do'%i* se pot r3'$@ndi rapid la speciile sălbatice' care au o

imunitate scăzută. Există de asemenea (i posibilitatea ca pe măsură ce

contactul cre(te 1o!i! )ni)!!or '3!1)%i* '3 ' r3'$@nd)'*3 !) *!

do'%i*' la plantele cultivate sau ciar la oameni.

<... D+r)d)r) 7)1i%)%!or ,i $o!u)r)

%ea mai subtilă (i mai răsp=ndită ormă de degradare a mediului este$o!u)r)' cauzele recvente ale acesteia iind pesticidele' substanţele cimice'

apele uzate deversate de industrii (i a(ezări umane' emisiile de noxe de la

abrici (i autoturisme. *ceste tipuri de poluare nu sunt 7ntotdeauna percepute

vizual' ciar dacă ne conruntăm cu ele zi de zi 7n orice parte a globului. Ef*%u!



+nr)! )! $o!u3rii este o ameninţare nu numai a calităţii apelor' aerului'

climatului global ci ,i a divr'i%3(ii 1io!o+i* (i a a(ezărilor umane.

A.5 Po!u)r) *u $'%i*id.

ericolul poluării cu pesticide a ost adus 7n atenţia lumii 7n anul 192 descriitoarea -acel %arson 7n inluenta carte Si!n% S$rin+ -acel %arson a

descris procesul cunoscut sub numele de !ioacumulare' proces prin care DDT-

u! (i alte 'u1'%)n( or+)no*!orur)% se concentrează (i migrează pe nivelurile

inerioare sau superioare ale lanţurilor troice. *ceste pesticide' utilizate 7n

cultura plantelor pentru a elimina insectele sau 7mpră(tiate peste ape pentru a

distruge larvele de ţ=nţari au aectat un număr mare insecte' păsări sau alteanimale expuse la ""C sau produse organoclorurate. P3'3ri!' 7n special cele d

$r)d3 precum (oimii (i vulturii' )*uu!)&3 7n ţesuturi cantităţi mari de

pesticide. ăsările aectate au 7nceput să depună ouă anormale' cu coaă subţire'

care se sparg u(or 7n timpul clocirii. %iar dacă ponta este normală' embrionul nu

se dezvoltă 7ntotdeauna normal. %a urmare $o$u!)(ii! d $3'3ri d $r)d3 'un%

9n d*!in $'% %o% in !u. >n lacuri (i estuare' ""C;ul (i pesticidele s;au

concentrat 7n $,%ii r3$i%ori (i unele mamiere marine cum ar i delinii. >n

arealele agricole' insectele au ost distruse ca urmare a acestor practici. >n

acela(i timp' ţ=nţarii (i alte insecte vizate iniţial' au prezentat r&i'%n(3 !) DDT.

-ecunoa(terea e(ecului a condus treptat la renunţarea producerii (i utilizării ""C;

ului 7n multe ţări industrializate. ?n prezent se ac for%uri pentru a rf)*

$o$u!)(ii! unor '$*ii 9n $ri*o! aectate de aceste practici precum vulturul

peregrin # %alco pere"rinus$' vulturul de mare # *andion aliaetus$ (i vulturul ple(uv # Baliaetus leucocepalus$.

U%i!i&)r) 7n continuare a $'%i*id!or 9n (3ri! '3r)* determină nu

numai dispariţia unor specii ci pune 7n pericol (i '3n3%)%) o)ni!or care

manipulează aceste substanţe.



>n diu! )*v)%i* pesticidele sunt remanente zeci de ani după ce au ost

utilizate (i continuă să )f*%& 'i'%u! r$rodu*%iv )! u!%or vr%1r)%

)*v)%i*.

#.5 Po!u)r) )$!or"istrugerea resurselor de rană precum pe(tii sau molu(tele (i

contaminarea apelor potabile prin poluare are eecte negative asupra

comunităţilor umane. e de altă parte poluarea apelor are f*% n+)%iv ,i

$n%ru *ouni%3(i! 1io!o+i*. oluarea apelor ameninţă 9B din speciile de

pe(ti 7n pericol (i molu(tele de r=u din ,.<.*. R@uri!8 !)*uri! ,i o*)n! sunt

utilizate adeseori ca !o* d dvr')r ) )$!or u&)% industriale (i menaere.P'%i*id!8 r1i*id!8 d,uri! $%ro!ir8 %)!! +r! #mercurul' plumbul'

cadmiul' zincul etc$' detergenţii (i de(eurile industriale u*id or+)ni'! vii din

mediul acvatic.

"acă depozitarea de de(euri 7n mediul terestru are eecte locale'

d,uri! din mediul acvatic sunt %r)n'$or%)% d *urn(i ,i di'$r')% 7ntr;

un areal oarte mare. ,ubstanţele cimice toxice $o% fi !%)!' ciar (i 7n

*)n%i%3(i i*i' pentru organismele acvatice care iltrează volume mari de apă.

ăsările (i speciile de mamiere care consumă ace(ti indivizi contaminaţi sunt (i

ele aectate de substanţele respective.

Minr)!! 'n(i)! sunt beneice speciilor de plante (i animale dar 7n

*)n%i%3(i )ri devin $o!u)n(i $u%rni*i. >n prezent prin activitatea umană se

introduc cantităţi mari de minerale esenţiale 7n comunităţile biologice' acestea

n$u%@nd fi $r!u)% ,i $r!u*r)% $ f!u2uri! nr+%i* )!*o'i'%!or. *pele uzate menaere' produsele industriale' ertilizatorii (i

detergenţii produc o cantitate oarte mare de azot (i osor care aunge 7n mediul

acvatic determin=nd apariţia procesului cunoscut sub numele de u%rofi&)r

*u!%ur)!3. "oar o mică parte din cantităţile de azot (i osor intrate 7n acest mod

5



7n ecosisteme stimulează cre(terea plantelor (i animalelor' concentrarea mare

determin=nd d&vo!%)r) 2*'iv3 ) )!+!or. QExploziaP algelor poate i at=t

de puternică 7nc=t acoperă toată supraaţa apei prin producerea enomenului de

9nf!orir' determin=nd diinu)r) *)n%i%3(ii d !uin3 din mediul acvatic.<rmare a acestui proces aproape că di'$)r celelalte specii de $!)n% 'u$rio)r

la care se adaugă *ord)%! ,i nvr%1r)%! din r+nu! )ni)!.

#)*%rii! ,i fun+ii care descompun algele moarte se dezvoltă excesiv (i

)1'or1 o2i+nu! din )$3. Fără oxigen organismele rămase nu pot supravieţui'

astel că la acest stadiu se observă pe supraaţa apei nenumărate o!u,% ,i

$,%i or(i. %omunitatea biologică se simpliică'

'u$r)vi(uind doar

'$*ii!care %o!r)&3 poluarea (i un niv! '*3&u% al concentraţiei de o2i+n. rocesul

de eutroizare poate aecta supraeţe marine 7ntinse' zone litorale sau mări

7ntregi' cum ar i +olul Mexic' Marea &ordului' Marea )altică' mările din

urul Aaponiei.

Eroziunea (i transportul sedimentelor din mediul acvatic determină

cre(terea turbidităţii (i diminuarea cantităţii de lumină' elemente ce 7mpiedică

dezvoltarea speciilor oxiile sau a celor care depind de un anumit nivel de lumină

ca de exemplu coralii.

C.5 Po!u)r) )ru!ui

>n trecut se credea că atmosera este extrem de vastă' substanţele emise

put=nd i diuzate rapid' eectul lor iind minim. ?ată că azi poluarea aerului a

devenit o problemă oarte importantă care aectează toate ecosistemele' neţin=nd

seamă de nici o rontieră.a. *loaia acidă. ?ndustria metalurgică' termocentralele ce uncţionează

pe bază de cărbuni sau păcură emit 7n aer o cantitate oarte mare de o2i&i d

)&o% ,i o2i&i d 'u!f ' substanţe care se combină cu apa (i produc acid azotic (i

acid suluric. "ioxidul de sul este principalul compus cu sul emis

9



antropogen. &umai 7n ,<* se produc anual peste 4B milioane m3 de oxizi de

azot (i oxizi de sul. *cizii sunt 7ncorporaţi 7n sistemul de nori (i determină

'*3dr) dr))%i*3 ) v)!orii $-u!ui precipitaţiilor. loaia acidă scimbă $-

u! 'o!u!ui ,i )$!or '%3%3%o)r cum sunt lacurile (i bălţile. *ciditatea areinluenţe negative asupra plantelor (i animalelor. "acă aciditatea apelor cre(te'

mulţi $,%i vor i in*)$)1i!i să se r$rodu*3 sau ciar vor muri.

?ntroducerea de prădători noi 7n ecosisteme' scimbarea climatului' cre(terea

nivelului de raze ultraviolete' răsp=ndirea bolilor exotice' *r,%r) )*idi%3(ii (i

poluarea apelor determină declinul dramatic al populaţilor de )fi1ini. Multe

specii de amibieni depind de apă cel puţin 7ntr;o perioadă a ciclului

ontogenetic. ,căderea calităţii apei are corespondenţă directă 7n cre(terea

or%)!i%3(ii ou3!or ,i !)rv!or sau indirect determin=nd )$)ri(i) unor 1o!i

la care organismele nu mai pot prezenta un răspuns imun. Multe 13!(i ,i !)*uri

din arealele industrializate si;au $irdu% comunităţile de )ni)! ca r&u!%)% )!

$!oi!or )*id. Multe cursuri de apă situate la sute de @ilometri de zonele

industrializate poluate sunt degradateG de exemplu' acidiierea este dea evidentă

7n 39 din lacurile ,uediei (i 34 din lacurile &orvegiei. "e(i aciditatea apei de

ploaie este i scădere datorită măsurilor de reducere a poluării totu(i suntem

departe de nivelul normal #Xerr' 1995$.

Eectele $o!u3rii )ru!ui asupra *ouni%3(i!or for'%ir au ost

intens studiate deoarece pădurea are o mare valoare economică 7n

termeni de producţie lemnoasă' protecţie a resurselor de apă

#managementul bazinelor idrograice$ (i recreere. Este larg acceptatăideea că $!o)i) )*id3 di'%ru+ mulţi )r1ori (i 7i ace vu!nr)1i!i !)

)%)*u! insectelor' ungilor sau neimuni la boli virale. QMoartea pădurilorP

7n Europa (i *merica de &ord a ost pusă pe seama ploilor acide (i a

altor poluanţi precum oxizii de azot sau ozonul. *tunci c=nd )r1orii

5B



or' celelalte '$*ii din $3dur devin 2%in*% !) '*)r3 !o*)!3. %iar

dacă comunităţile biologice nu sunt distruse de aerul poluat' unele specii

pot i aectate (i eliminate.

Li*7nii #organisme simbionte compuse din ungi (i alge caretrăiesc 7n medii naturale$ sunt extrem de sensibili la poluanţii

atmoserici' ei iind utilizaţi ca 1ioindi*)%ori )i $o!u3rii #biomar@eri$.

&ivelul poluării aerului este 7n declin 7n unele areale precum *merica

de &ord sau Europa' 7nsă continuă să crească 7n multe alte zone din

lume. %re(terea nivelului de poluare a aerului va i extrem de

puternică 7n multe ţări asiatice cu o densitate a populaţiei ridicată (i

cu o rată mare de industrializare. Ardr) *3r1uni!or *u un

*on(inu% ridi*)% d 'u!f 7n industria grea a %inei (i cre(terea

numărului de automobile din *sia de ,ud sunt exemple de potenţiale

ameninţări pentru diversitatea biologică. ,peranţele 7n privinţa

controlului poluării aerului 7n viitor depind de reducerea emisiilor la

automobile' dezvoltarea unor sisteme de transport controlat al

mărurilor' eicientizarea iltrelor care să reducă emisiile industriale'

reducerea consumului de energie.

Multe din aceste măsuri sunt dea implementate 7n ţări din <niunea

Europeană (i 7n Aaponia.

!. *roduc+ia de ozon ,i depunerile de azot . *utomobilele'

termocentralele (i alte activităţi industriale olosesc 7idro*)r1uri

pentru a uncţiona (i !iin3 o2i&i d )&o% ca de(euri de producţie. >n prezenţa luminii' aceste substanţe reacţionează 7n atmoseră rezult=nd

o&on' iar ca $rodu,i '*und)ri d r)*(i alte substanţe ; 7ntreaga reacţie

are ca rezultat producerea 'o+u!ui fo%o*7ii*.

51



O&onu! din )%o'fr) 9n)!%3 este (i un important fi!%ru 9n *)!)

r)di)(ii ultraviolete' dăunătoare plantelor (i animalelor. >n cantităţi mai

mari ozonul )f*%)&3 ('u%uri! $!)n%!or cultivate (i reduce

productivitatea agricolă. %omunităţile biologice de pe tot globul potsueri alterări sau degradări dacă compu(ii cu oxizi de azot se depun prin

intermediul praului sau ploii' conduc=nd la *r,%r) *on*n%r)(ii d

nu%rin(i din 'o! p=nă la un potenţial nivel %o2i*. :zonul (i smogul sunt

substanţe oarte periculoase pentru oamenii (i animalele care le;ar inala'

a(adar controlul poluării ar aduce beneicii directe oamenilor (i diversităţii

biologice.

c. etalele toxice. Q1o+3(ir) *u $!u1 ) $rodu'!or

$%ro!ir' mineritul' metalurgia (i alte activităţi industriale produc o

cantitate mare de plumb' zinc sau alte metale toxice care sunt eliminate

7n atmoseră. Eectele acestor metale grele sunt evidente mai ales 7n urul

platormelor metalurgice' aici viaţa put=nd i aectată pe zeci de @ilometri.

"upă cum se (tie' viaţa nu ar i putut evolua ără intervenţia ionilor

metalici' dar care 7n concentraţii mari pot deveni toxici. %obaltul este un

component al vitaminei )l2' dar care adăugat 7n exces ca stabilizator al

spumei de bere #1 ppm$ a produs decesul a 2B oameni.

"in punctul de vedere al concentraţiei (i rolului 7n organism' ionii

metalici se clasiică 7n mai multe grupe care cuprind

-. acroelemente cum s7nt &a' X' %a (i Mg' ce se găsesc 7n

concentraţii mari' esenţiale (i pe care omul 7n mod normal le poatemenţine la nivele iziologice prin utilizarea sistemelor omeostazice.

&. icroelcmente esen+iale ce se găsesc 7n organisme 7n concentraţii

sub B'B1 #ţesut uscat$ cuprinz7nd Fe' 8n' %u' %o' &i' %r' Mo' Mn' V'

,e'?' ,i' F' *l' ,n' /i.

52



C. icroelemente posibil esenţiale' cum s7nt )a' )r' -b' ,r' *s'

+e'

Ci.

'. lemente toxice cum s7nt b' 6g' %d' < (.a.>n primul r=nd' ionii metalici contribuie oarte mult la stabilizarea

sau destabilizarea macromoleculelor acizilor nucleici' a(a cum a ost (i 7n

cazul unor proteine. >n cazul reacţiilor enzimatice la care participă acizii

nucleici' prezenţa ionilor metalici' 7n special al Mg asigură realizarea

complexului enzimă;substrat' c7t (i speciicitatea procesului. "atorită

vo!uu!ui )%oi* )$ro$i)% (i a

$ro$ri%3(i!or r)*%iv rdo2 9nrudi%'

ionii de Mg' care par a i cei iziologici pot i 7nlocuiţi cu alţii' ca 8n' sau

Mn sau 7n cel mai neericit caz cu cei de b sau %d.

>nlocuirea unor microelemente cu altele' apropiate avorizează

producerea unor rori 9n %r)n'i%r) infor)(ii +n%i* (i creează

condiţii pentru apariţia unor u%)(ii sau a unei )!i+ni&3ri. *ceastă

capacitate a microelementelor de a se 7nlocui 7n unele reacţii din

organisme 7ncepe de apt odată cu absorbţia lor. ,ursele obi(nuite

#alimente' apă$ conţin un dezecilibru natural 7n aportul necesar 7n

microelemente. >n consecinţă vor apare intererenţe 7n absorbţiile sau 7n

distribuţia 7n organism.

"acă mai amintim că )1'or1(i) !n%!or depinde 7n mare

măsură de for) 'u1 *)r ' +3',% 9n )!in% #săruri minerale'

combinaţii organice$ reiese evident c7t de imprevizibilă este asigurarea unuiaport adecvat sau a asimilării unor microelemente toxice. %ombinaţii

organice (i anorganice #citraţi' oxalaţi' osaţi' sulaţi$ pot mări sau

mic(ora absorbţia elementelor prin ormarea unor complexe solubile sau

insolubile.

53



D.5 S*7i13ri *!i)%i* +!o1)!.

Dio2idu! d *)r1on8 %)nu! ,i )!% +)& din atmoseră sunt

%r)n'$)rn% lăs=nd să treacă !uin) 'o!)r3 (i să 9n*3!&)'*3 'u$r)f)()%r'%r3. Cotodată +)&! ,i v)$orii d )$3 #sub ormă de nori$

9$idi*3 %r)n'fr)r) r)di)(ii %r'%r #eliminate de supraaţa

globului sub ormă de căldură$ spre atmosera 7naltă. *ceste gaze sunt

numite +)& d 'r3 deoarece uncţionează ca sticla unei sere'

transparente pentru energia solară' dar care păstrează 7n interior căldura.

Con*n%r)r) )*'%or +)& 9n )%o'fr3 determină 9n*3!&ir)'u$r)f(i %r'%r' rezult=nd efectul de seră.

Eectul de seră a ost extrem de important pentru apariţia (i

dezvoltarea vieţii pe ăm=nt ; ără el temperatura Cerrei era scăzută (i

nu ar i ost posibile transormările moleculare care se presupune că ar

i stat la baza apariţiei vieţii. roblema care există azi este acutizarea

acestui proces at=t de mult 7nc=t el aectează climatul Cerrei. Cermenul de

9n*3!&ir +!o1)!3 este utilizat pentru a deini )$!ifi*)r) f*%u!ui d

'r3 ca rezultat al activităţilor umane.

>n ultimii 6// d )ni a *r'*u% considerabil nivelul global de

dio2id d *)r1on8 %)n ,i )!% +)& 7n urme din atmoseră' 7n

principal ca rezultat al )rdri!or *o1u'%i1i!i!or fo'i!i precum

cărbuni' petrol (i gaze naturale. T3ir) ,i )rdr) $3durii pentru

crearea de terenuri agricole' arderea combustibilului lemnos pentru7ncălzit sau pregătirea ranei contribuie la cre(terea nivelului de %:2.

&ivelul de CO din )%o'fr3 a *r'*u% de la 0/ $$ !) </ $$

7n ultimii 1BB de ani (i se preconizează că se va dubla p=nă 7n 2B!B. %iar

dacă imediat' prin eorturi deosebite s;ar reduce producţia de %:2 eectul

54



ar i insigniiant' deoarece moleculele de CO 'un% '%)1i! 9n )%o'fr3'

d'*o$un@ndu-' 9n *ir*) 6// d )ni sub acţiunea plantelor (i a

proceselor geocimice naturale. *(adar nivelul de %:2 va i 7n continuare

ridicat. Mulţi sunt convin(i că nivelul de gaze de seră a aectat dea

climatul Cerrei' acest lucru urm=nd a i (i mai evident 7n viitor. <n studiu

extrem de amplu a evidenţiat 9n*3!&ir) *!ii *u /8 - /8<C 9n u!%iu!

'*o!.

"ovezi recente au indicat aptul că (i %$r)%ur) )$!or

O*)nu!ui P!)n%)r este 7n scimbare 7n

u!%iii ?/ d )ni' astel că

temperatura apelor din :ceanul *tlantic' :ceanul aciic (i :ceanul

?ndian a crescut cu o medie de /8/<C.

"e asemenea există un consens 7n r=ndul meteorologilor atunci

c=nd se airmă că 7n ur3%oru! '*o! *!i)%u! va i )i *3!duro' cu 6

$@n3 !) 8?C datorită cre(terii nivelului de %:2 (i a altor gaze. *sociind

scimbarea regimului precipitaţiilor (i cre(terea incidenţei actorilor de

risc precum uraganele' valurile de căldură' ploile puternice (i secetele' este

evident că multe specii nu vor putea să se adapteze destul de repede pentru

a supravieţui acestor modiicări antropogenice care apar mai rapid dec=t

modiicările naturale.

%iar dacă detaliile sunt 7ncă subiectul unor discuţii 7ntre oamenii

de (tiinţă' nu există nici un dubiu că f*%u! *r,%rii %$r)%urii va i

extrem de +ru d 'u$or%)% de *ouni%3(i! 1io!o+i*. "e exemplu'r+iuni! *!i)%i* %$r)% din emisera nordică (i sudică vor )v)n')

'$r $o!i. ,peciile adaptate la condiţiile oerite de $3duri! nor)!

#vegetaţie zonală care se caracterizează prin perioade scurte de 7ngeţ$

5!



din estul *mericii de &ord vor i+r) cu !BB ; 1 BBB @m '$r nord 7n

secolul al ?;lea.

*ceste extincţii vor i accelerate (i de fr)+n%)r) 7)1i%)%!or'

care se vor constitui 7n 1)rir d di'in)r. ,peciile care trăiescacum doar pe v=ruri izolate ale munţilor sau speciile de pe(ti găsite doar

7ntr;un lac ori bazin idrograic sunt extrem de vulnerabile. ,istemul

actual de parcuri naţionale (i rezervaţii naturale nu va i capabil să oere

protecţie pentru speciile (i ecosistemele pentru care au ost create.

%re(terea temperaturii se pare că a aectat dea +7()rii on%)ni ,i

*)!o%! $o!)r. %a rezultat (i următorii !B ;1BB de ani

niv!u! 3rii va

cre(te 7n zonele de coastă cu B'2 ; 1'! m. *ceastă ridicare a nivelului va

determina inund)r) &on!or *o'%ir' actualele zone umede (i

numeroase localităţi. Foarte expuse sunt *3i! d *ouni*)(i8 ),&3ri!

u)n ,i di+uri! construite 7n spaţiul actualele zone umede. *ceste

probleme se pare că au determinat distrugerea sau alterarea a aproximativ

5B din zonele umede costiere din ,.<.*. >n (3ri! 2$u' !) inund)(ii

precum )anglades' oarte multe supraeţe terestre vor i acoperite de ape

7n viitorii 1BB de ani.

%re(terea nivelului mării va aecta (i multe specii de *or)!i care au

cerinţe speciale de ad=ncime' lumină (i curenţi marini. <nii recii nu se

vor putea dezvolta suicient de repede pentru a ace aţă cre(terii

nivelului mării (i vor i treptat Q7necaţiP. agubele vor i mai mari dacă

luăm 7n considerare (i temperatura apelor. *normalitatea temperaturiiapelor :ceanelor ?ndian (i aciic a condus 7n 1995 la o)r%) )!+!or

'i1ion% care trăiesc 7n interiorul coralilor. Cor)!ii *ur3()(i or

r)$id' rata de mortalitate iind estimată la circa B 7n reciii :ceanul

?ndian.

5



,cimbările climatice globale (i cre(terea concentraţiei de %: 2

din atmoseră determină r'%ru*%ur3ri radicale 7n *ouni%3(i!

1io!o+i*' avoriz=nd acele specii care pot să se adapteze la noile condiţii.

rocesul este dea este evident prin d$!)')r) )r)!u!ui $3'3ri!or ,if!u%uri!or (i debutul timpuriu al fnof)&!or d 9nfrun&ir. "eoarece

implicaţiile 7ncălzirii globale sunt 7ncă destul de greu de prevăzut este

necesară o monitorizare atentă 7n viitor. entru a auta speciile (i

comunităţile biologice să supravieţuiască trebuie să se 7niinţeze arii

$ro%>)% noi pe liniile de migraţie nord;sud. : altă strategie ar i

transerarea populaţiilor izolate de specii rare (i 7n pericol 7n areale noi'

situate la 7nălţimi mai mari sau spre poli' acolo unde pot supravieţui.

,cimbările climatice globale nu trebuie să abată atenţia de la

$rin*i$)!) *)u&3 ) 2%in*(ii '$*ii!or - di'%ru+r) 7)1i%)%!or.

P3'%r)r) *ouni%3(i!or 1io!o+i* in%)*% ,i r*on'%ruir)

*ouni%3(i!or d+r)d)% sunt o1i*%iv $rin*i$)! imediate ale conservării

diversităţii biologice.

Este important să atragem atenţia că 7ncălzirea globală va avea un

impact negativ (i 7n *onoi) ondi)!3 arealele agricole vor i

redistribuiteG va cre(te numărul fur%uni!or' v)!uri!or d *3!dur3 (i

fr*vn() '*%!orG vor i necesare di+uri *o$!2 pentru a protea

or),! d *o)'%3. robabil că ţările 7n curs de dezvoltare vor i cele mai

aectate deoarece depind de culturile agricole' au a(ezări umane puţin

dezvoltate ca inrastructură iar copiii sunt vulnerabili la boli. %omunităţile biologice (i umane vor plăti pentru indecizia autorităţilor 7n rezolvarea

acestei probleme.

<... Su$r)2$!o)%)r)

5



:amenii 7ntotdeauna (i;au v=nat sau cules rana (i alte resurse

necesare supravieţuirii. %=tă vreme au v=nat pe scară mică sau au olosit

metode rudimentare se poate aprecia că trăiau 7n armonie cu plantele (i

animalele utilizate' ără a le conduce spre extincţie. *tunci c=nd $o$u!)(i)u)n3 ) *r'*u% numeric' utilizarea mediului a ost mai intensă'

%od! d v@n3%o)r (i de *u!+r iind )i fi*in%' ceea ce a

condus la di'$)ri(i) )ri!or )ifr. *(a au rezultat acele stranii

abitate 'antomăP din Europa de Vest.

Creptat' armele perecţionate au 7nlocuit arcurile cu săgeţi sau alte

arme tradiţionale.A1)r*)(iuni! o%ori&)%

ac ca pescuitul să ie extrem

de eicient' motorizarea extinz=ndu;se at=t de mult 7nc=t (i pescarii care nu

pescuiesc industrial (i;au dotat canoele sau bărcile cu motoare puternice'

permiţ=ndu;le deplasarea 7n zone 7n care anterior nu puteau aunge.

%iar (i 7n 'o*i%3(i! $rindu'%ri)! exploatarea intensă a dus la

2%in*(i) !o*)!3 ) unor '$*ii. "e exemplu' pentru ceremonia Q7mbrăcatului

pelerineiP de către regii aLaieni' era realizată o pelerină din penele păsării

mamo # 'repanis sp.$G o singură pelerină iind conecţionată din penele a B

BBB de păsări' specia iind azi extinctă. <nele specii prădătoare pot intra 7n

declin atunci c=nd prada lor este v=nată de oameni' apăr=nd o *on*urn(3

dir*%38 n!oi)!38 *u ou!. ,upraexploatarea de către oameni este o

ameninţare pentru circa ?= din vr%1r)%! 9n $ri*o! din S.U.A. (i

pentru aproape ?/= din '$*ii! d )ifr 7n pericol.

>n 'o*i%3(i! %r)di(ion)!' r'%ri*(ii! $rvin 'u$r)2$!o)%)r)resurselor naturale. "e exemplu dreptul de a v=na 7n teritorii delimitate este

oarte bine controlatG v=nătoarea 7n unele areale este restricţionatăG există perioade

de proibiţie c=nd nu se v=nează emele' uvenili sau indivizi care nu au o

anumită talieG există perioade de timp c=nd nu se v=nează delocG unele metode

55



de v=nătoare nu sunt acceptate. *ceste tipuri de restricţii permit existenţa

societăţii tradiţionale pe baze durabile (i sunt similare multor restricţii din statele

industrializate' mai ales 7n domeniul pescuitului .

?n multe zone din lumea de azi' resursele sunt exploatate c=t de rapid este posibil. "acă există $i)(3 d d'f)*r pentru produsul respectiv $o$u!)(i)

!o*)!3 7l va căuta' 2$!o)%) ,i vind. ?ndierent dacă sunt săraci sau bogaţi

oamenii vor utiliza orice metodă disponibilă pentru a avea acel produs. <nele

societăţi tradiţionale 7(i v@nd dr$%uri! d $ro$ri%)% )'u$r) r'ur'!or

#exemplu resurse minerale' de idrocarburi etc.$ pentru a ace rost de bani' 7n

vederea cumpărării bunurilor dorite sau necesare.

?n comunităţile rurale extracţia masivă a resurselor naturale este

practicată 7n special de noii vni(i' care nu r'$*%3 r+u!i! *on%ro!u!ui

%r)di(ion)!. >n ţări aectate de conlicte civile precum ,omalia' osta ?ugoslavie'

-.". %ongo (i -Landa armele de oc s;au răsp=ndit oarte mult' iar conlictele

au distrus reţelele de distribuţie a ranei. ?n aceste situaţii oamenii au 7nceput

să 2$!o)%& ără limită diu!' olosind tenici extrem de brutale. /a scară

locală (i regională' v=nătorii din ţările 7n curs de dezvoltare s;au mutat spre

ondurile de v=nătoare' parcurile naţionale (i spre alte zone apropiate de drumuri'

au )%)*)% )ifr! )ri' u(or de r$r)% ,i u*i'. ?n acest mod au apărut

Qpădurile antomăP terenuri cu comunităţi de plante intacte' dar ără animale.

,upraexploatarea resurselor a ost rapidă atunci c=nd s;au dezvoltat pieţe

dedicate unor anumite specii' a(a cum este (i *or(u! in%rn)(ion)! *u

1!3nuri. %omerţul legal sau ilegal din spaţiile sălbatice este responsabil dedeclinul a numeroase specii.

?n cele mai multe cazuri od!u! 'u$r)2$!o)%3rii '% *oun. :

r'ur'3 este idn%ifi*)%3' se dezvoltă o $i)() *or*i)!3 pentru ea' $o$u!)(i)

!o*)!3 se mobilizează să o 2%r)+3 ,i '3 o v@nd3. R'ur') este extrasă 7n

59



sunt recoltate se vor reace. *irmatia nu este universal valabilă. Po$u!)(ii!

u!%or '$*ii precum rinocerii' unele eline sălbatice (i;au rdu' f*%iv!

at=t de mult 7nc=t nu ' )i $o% rf)*' 7n aceste cazuri r)ri%)%) d%rin)

*o!*%)r) !or atunci c=nd rinocerii au devenit oarte rari' preţul pieilor a crescut pe $i)() n)+r3. ?n zonele rurale din ţările 7n curs de dezvoltare' populaţia săracă

(i 7nometată caută asiduu specii de plante (i animale pentru a le vinde. %u banii

obţinuţi 7(i pot răni amilia mult timp după aceea. +ăsirea unor metode de

protecţie (i management a indivizilor care au mai rămas este o prioritate (i

trebuie să aibă o puternică susţinere pentru dezvoltarea economică a zonelor

respective.

<..?. S$*ii inv)d)%o)r

R$)r%i(i) +o+r)fi*3 ) unor '$*ii este restricţionată de marile 1)rir

climatice' orograice (i idrograice' de condiţiile de mediu 7n general'

7)1i%)%! i&o!)% av=nd tendinţa de a permite apariţia de '$*ii ndi*.

Ou! ) in%rvni% in aceste modele de evoluţie prin %r)n'$or%)r) unor

'$*ii $ %o% +!o1u!.

?n %i$uri! $rindu'%ri)!' oamenii au transportat seminţele unor

plante spre a le cultiva (i animale domestice cu care au colonizat noi teritorii.

*nimale precum caprele (i porcii au ost transerate de către europeni 7n insule

pentru a;(i putea asigura rana.

>n vruri! odrn speciile sunt transportate 7n număr (i mai mare'

deliberat sau accidental' popul=nd locuri care nu erau 7n arealul de origine al

acestora. %ele mai importante căi de introducere a unor specii noi au ost

) Colonizarea europeană. %olonizatorii europeni au introdus 7n regiunile nou

descoperite #&oua 8eelandă' *ustralia' *rica' *mericile etc.$ sute de specii de

păsări (i mamiere' pentru a;(i ace locurile mai amiliare (i a;(i procura

elementele aunistice de v=natG

91



) Borticultura ,i a"ricultura. <n număr impresionant de specii au ost

introduse (i cultivate 7n noile regiuni' ca $!)n% orn)n%)! sau *u!%uri

)+ri*o!. Multe din aceste specii au scăpat din cultură (i s;au adaptat la

comunităţile locale.

) ransportul accidental . ,peciile sunt adesea transportate neintenţionat de

oameni. "e exemplu seminţele $!)n%!or rudr)! ,i '+%)! pot i

transportate accidental odată cu cele ale plantelor cultivate sau cu diverse

categorii de de(euri. Cot accidental se pot răsp=ndi ,o1o!)nii ,i in'*%!

#vectorii iind diverse miloace de transport$' bacteriile (i alte specii parazite

#odată cu specia gazdă$. V)$o)r! transportă recvent specii exotice 7n balastul navei.

Marea maoritate a '$*ii!or 2o%i* care apar 7n aara arealului natural

sunt )du' d o)ni' de obicei mediul neiind avorabil dezvoltării lor.

Există (i '$*ii care QcucerescP areale noi ără intermediul omului' acestea

iind denumite '$*ii inv)d)%o)r. *ceste specii exotice #alien species$

9nd$3r%)&3 '$*ii! n)%iv prin *o$%i(i) in%r'$*ifi*3.

S$*ii! inv)d)%o)r pot i $r3d3%o)r pentru un! '$*ii n)%iv'

astel că acestea din urmă' lipsite de adaptări (i comportament de apărare pot i

conduse spre 2%in*(i. ,peciile exotice invadatoare reprezintă o ameninţare

pentru 49 din speciile 7n pericol din ,.<.*.' 7n mod deosebit pentru păsări (i

plante.

S$*ii inv)d)%o)r )! in'u!!or. ?zolarea unor abitate insulare

7ncuraează dezvoltarea de comunităţi cu numeroase '$*ii ndi*' care

pot i u,or *on*ur)% d '$*ii! inv)d)%o)r. Ani)!! in%rodu' 9n

in'u! au devenit $r3d3%ori fi*in(i )i '$*ii!or n)%iv (i au determinat

2%in*(i) acestora din urmă. %omunităţile native de mamiere mici nu ac

92



aţă unor prădători precum pisicile (i (obolanii. Cotodată speciile native nu au

imunitate la bolile exotice (i uneori contactul cu animale purtătoare de boli

necunoscute poate i atal 7ntregii populaţii.

D 2$!u8 9 n insulele paciice a ost introdus accidental (arpele

&oi"a irre"ulanis care a devastat populaţiile de păsări. *cest (arpe se răne(te

cu ouă' uvenili (i specii adulte' astel că numai 7n insula +uam a provocat

dispariţia a 1B specii de pasări endemice' vizitatorii remarc=nd prezenţa

Qabitatelor tăcuteP dată iind lipsa păsărilor c=ntătoare.

S$*ii inv)d)%o)r )! 7)1i%)%!or )*v)%i*. ,peciile exotice pot

aecta grav comunităţile lacurilor' cursurilor de apă sau ciar ecosistemelemarine. %omunităţile acvatice din r=uri (i luvii sunt similare cu cele din

insulele oceanice' iind izolate de un mediu neprielnic #mediul terestru$ (i

vulnerabile la impactul produs de speciile exotice. In%rodu*r) 9n

*o'i'%! )rin' 7n estuare sau lacuri a unor specii de pe(ti' pentru a le

Q7mbogăţiP sub raportul valorii comerciale sau sportive constituie un pericol

pentru speciile native. : mare parte din specii au ost introduse neintenţionat

prin canalele antropice sau balastul licid al vaselor. *desea '$*ii! 2o%i*

le agresează pe cele native (i intră 7n competiţie de tip pradă;prădător.

A1i!i%)%) '$*ii!or 2o%i* d ) inv)d) noi )r)!. ,e pune

7ntrebarea de ce sunt at=t de eiciente speciile exotice atunci c=nd invadează

noi abitate (i se substituie speciilor nativeT <n o%iv ar i )1'n()

$r3d3%ori!or8 1o!i!or ,i $)r)&i(i!or naturali 7n noul abitat. "e exemplu

speciile introduse 7n *ustralia s;au dezvoltat dincolo de limitele de

suportabilitate ale abitatelor (i au concurat speciile de plante native p=nă

c=nd acestea au dispărut' deoarece nu exista un sistem natural de control al

comunităţilor. Eorturile de control a eectivelor de iepuri din *ustralia s;au

93



concentrat pe găsirea unor actori limitativi care să determine reglarea

populaţiei p=nă la capacitatea normală de suport a mediului.

A*%ivi%)%) u)n3 a creat dii noi pentru unele '$*ii n)%iv

#distrugerea orizontului de solG cre(terea incidenţei incendiilor' cre(tereanivelului de lumină$' iar uneori a )>u%)% indir*% '$*ii! 2o%i* să se

)d)$%& mai repede. %oncentrarea mare de specii invadatoare 7n anumite

areale se datorează (i degradării mediului prin activităţi antropice. ?n sud;estul

*siei de exemplu' degradarea progresivă a pădurilor a determinat mic(orarea

populaţiilor native care trăiau 7n aceste abitate.

,peciile invadatoare sunt considerate a i cea mai importantă

ameninţare pentru sistemul de parcuri naţionale a S.U.A. "acă degradarea

abitatelor' ragmentarea (i poluarea pot i teoretic corectate sau reparate 7n ani

sau 7n decenii' inv)&i) '$*ii!or 2o%i* nu $o)% fi *on%r)*)r)%3. ,peciile

invadatoare alcătuiesc rapid populaţii viguroase (i se răsp=ndesc' eliminarea lor

iind oarte diicilă (i costisitoare. ,peciile de arbori nativi din ,.<.*. sunt atacaţi

(i ciar distru(i de insectele (i ungii care au pătruns aici' cauz=nd pagube oarte

importante pentru economia nord;americană.

<..<. #o!i!

?necţiile cu organisme patogene sunt comune at=t populaţiilor 7n

libertate c=t (i celor din captivitate. ?necţiile pot i produse de i*ro$)r)&i(i

#viru(i' bacterii' ungi' protozoare$ sau )*ro$)r)&i(i #elminţi' artropode

parazite$. *ceste boli constituie un $ri*o! oarte mare pentru '$*ii! r)r'

put=nd i elementul care le elimină.entru )n)+n%u! *n%r!or d *r,%r se aplică %ri

$rin*i$ii $idio!o+i* d 1)&3.

Ani)!! din '3!13%i*i (i din *)$%ivi%)% care au o dn'i%)%

)r sunt mai 2$u' !) 1o!i.

94



>n )rii! d *on'rv)r fr)+n%)% populaţiile 7(i pot 3ri mult

f*%iv!' astel că r)%) de transmitere a 1o!i!or este mai )r. ?n

'i%u)(ii din n)%ur3' rata de %r)n'i%r '% diinu)%3 atunci c=nd

animalele i+r)&3 departe de locurile 7n care au eliminat excremente' ausalivat sau (i;au scimbat pielea. *ceste locuri sunt ocare importante de

inecţie. ?n +r3dini! &oo!o+i*' coloniile de animale sunt ţinute 7n aceea(i

cu(că' astel bolile sau paraziţii se transmit rapid.

*l doilea principiu este acela că di'%ru+r) 7)1i%)%!or *r,%

indirect $rdi'$o&i(i) speciilor la 91o!n3vir. %=nd o populaţie este

obligată să trăiască 7ntr;un areal restr=ns datorită degradării abitatului'

ea acţionează negativ asupra acestuia' i*,or@ndu-i *)$)*i%)%) d )

$rodu* 7r)n3' astel că indirect $o$u!)(i) este 2$u'3 !) 1o!i.

%oncentrarea populaţiei 7ntr;un areal restr=ns duce (i la stresul social al

populaţiei' 7n acest caz răspunsul imun iind mai mic. Po!u)r) rdu* de

asemenea *)$)*i%)%) d )$3r)r aţă de agenţii patogeni' 7n special 7n

mediul acvatic.

*l treilea principiu airmă că 7n multe )rii d *on'rv)r' grădini

zoologice' parcuri naţionale sau zone agricole' speciile noi vin 7n *on%)*%

cu specii necunoscute' inclusiv cu ou! ')u )ni)!! do'%i*' astel

că 1o!i! ' $o% r3'$@ndi r)$id de la o specie la alta. Od)%3 inf'%)%

)ni)!! *)$%iv nu trebuie !i1r)% 9n n)%ur3 deoarece pot contamina

7ntreaga populaţie sălbatică.

<.?. Vu!nr)1i!i%)%) !) 2%in*(i*tunci c=nd mediul este degradat prin activităţi umane' mărimea

populaţiilor multor specii se va reduce' unele dintre acestea devenind extincte.

Ecologii au observat că nu toate speciile au aceea(i probabilitate de a deveni

9!



extincte' exist=nd categorii de specii oarte vulnerabile' care au nevoie de

monitorizare (i administrare atentă.

; ?pecii cu areale "eo"rafice restrnse. <nele specii trăiesc doar 7n areale oarte

restrictive' uneori ciar 7ntr;un singur loc. "acă arealul este aectat de

activitatea umană aceste specii pot deveni extincte. ,pecii de păsări din

insulele oceanice constituie o dovadă a aptului că 7n cazul degradării

accentuate a abitatului disparG multe specii de pe(ti sunt 7n aceea(i situaţie.

; ?peciile care au doar una sau ctea popula+ii. : populaţie poate deveni

extinctă local ca urmare a unor d&)'%r naturale #cutremure' incendii$ sau

antropice #boli' poluare$. ,peciile cu mai multe populaţii sunt mai puţinvulnerabile la extincţie dec=t speciile cu populaţii puţine.

; ?peciile cu popula+ii mici ) @paradi"ma popula+iilor miciA. opulaţiile

mici devin mai repede extincte local dec=t populaţiile mari' 7n special

datorită vulnerabilităţii la luctuaţiile demograice' ale condiţiilor de mediu

(i pierderii variabilităţii genetice. ,peciile care au populaţii mici sunt )i )!'

$r3d3%orii (i *! fo)r% '$*i)!i&)%' ele devenind mult mai repede extinctedec=t consumatorii sau omnivorele.

; ?peciile cu o densitate mică a popula+iei. : specie cu populaţii caracterizate de

o densitate mică este )f*%)%3 mai puternic 7n *)&u! fr)+n%3rii )r)!u!ui

dec=t speciile cu populaţii cu densităţi mari. ?n cazul ragmentării arealului unei

populaţii cu densitate mică iecare ragment conţine o populaţie (i mai mică ce

poate i u(or eliminată.

; ?peciile care au neoie de un a!itat extins. ,peciile ai căror indivizi sau

grupuri sociale a nvoi d o 'u$r)f)(3 )r sunt extrem de vulnerabile

d)*3 7)1i%)%u! '% d+r)d)% sau ragmentat.

9



; ?peciile de animale de talie mare. *nimalele de talie mare au nevoie de un

abitat individual extins' necesită resurse de rană mai mari' sunt mai u(or

de v=nat' 7n consecinţă sunt (i vulnerabile la extincţie. %arnivorele mari sunt

deseori ucise deoarece sunt preerate ca atacă animalele domestice (i oameniisau intră in competiţie cu v=nătorii. "in aceste motive' in ,ri /an@a de

exemplu' leoparzii' vulturii (i speciile mari de erbivore #eleanţii' cerbii$ sunt

7n pericol de extincţie.

; ?peciile care nu au un mecanism de dispersie eficient . ?n lumea naturală

scimbările de mediu obligă speciile să se adapteze comportamental (iHsau

iziologic la noile condiţii oerite de abitat. S$*ii! care nu ' $o% )d)$%)i+r)&3 spre locuri mai $ri!ni* ')u dvin 2%in*%. Modiicările aduse

mediului de către om pot 7mpiedica adaptarea astel că i+r)(i) '%

'in+ur) *)! d 'u$r)vi(uir.

,peciile care nu sunt capabile să traverseze drumuri' terenuri agricole

sau alte abitate antropizate dispar datorită poluării' speciilor invadatoare sau

scimbărilor climatice. &evertebratele din *merica de &ord' care nu se pot

deplasa oarte departe nu se adaptează condiţiilor mediului antropizat.

S*7i1)r) *ondi(ii!or d diu se produce 7ntr;un timp mai scurt 7n

comparaţie cu *)$)*i%)%) d )d)$%)r ) '$*ii' proces care nu se poate

realiza 9n %i$u! *i*!u!ui on%o+ni* *i ) *!ui fi!o+n%i*. *(a se explică de ce

5 din speciile de ,r$i din S.U.A. au devenit extincte sau sunt 7n pericol de

2%in*(i 9n *o$)r)(i *u !i1!u!! care au supravieţuit datorită posibilităţilor

de deplasare 7n alte abitate 7n stadiile de larvă.

; ?peciile cu mi"ra+ii sezoniere. Migranţii sezonieri depind de două sau mai

multe abitate. "acă un abitat este degradat atunci specia nu va supravieţui.

<n trilion de păsări c=ntătoare aparţin=nd la circa 12B specii migrează anual

9



7ntre C)n)d) ,i r+iuni! %ro$i*)! (i d$ind d )1! 7)1i%)% pentru a

supravieţui (i a cuibări. <n alt exemplu 7l constituie migraţia salmonidelor care

nu se poate produce datorită baraelor construite pe r=uri.

; ?peciile cu o aria!ilitate "enetică mică. Variabilitatea genetică a populaţiilor

constituie un atu 7n lupta cu scimbările de mediu. ,peciile cu o variabilitate

genetică mică sau absentă au tendinţa să devină extincte datorită bolilor'

noilor prădători sau scimbărilor de mediu.

; ?peciile cu ni,e ecolo"ice specializate. <nele specii trăiesc 7ntr;un 'in+ur %i$

d 7)1i%)%' de obicei oarte rar #de exemplu pe(teri' grote$. "acă abitatul este

degradat atunci aceste specii nu vor putea supravieţui. S$*ii! cu o di%3r'%ri*%iv3 sunt de asemenea expuse acestui risc. Există seminţe de arbori care

7ncolţesc doar dacă sunt ingurgitate (i apoi excretate de o singură specie de

pasăre. Exterminarea păsării 7nseamnă extincţia arborelui.

; ?peciile care au neoie de condi+ii de mediu foarte sta!ile . Multe specii s;au

adaptat la medii 7n care inf!un() )n%ro$i*3 '% ini3 #de exemplu

$3dur) %ro$i*)!3 ud3$. *ceste specii au adesea o cre(tere lentă' (i o ratăde reproducţie mică. %=nd pădurile sunt tăiate' pă(unate' incendiate sau

aectate 7n alt mod de activitatea umană aceste specii nu se mai pot adapta la

noile condiţii de mediu #mai multă lumină' mai puţină umezeală o amplitudine

termică mai mare$ (i nu pot ace aţă competiţiei cu speciile succesiunii tinere

(i cu cele invadatoare.

; ?peciile care formează colonii permanente sau temporare. ,peciile care

trăiesc 7n grup sunt mult mai expuse la extincţie dec=t cele distribuite uniorm

pe supraeţe mai mari. "e exemplu !i!i*ii stau 7mpreună 7n grote sau pe(teri

7n cursul zilei iar no)$%) 'un% 'o!i%)ri. V=nătorii pot ataca populaţiile 7n

cursul zilei' prinz=ndu;i mai rapid (i mai eicient dec=t ar ace;o pe timp de

95



noapte. )izonii' porumbeii călători sau pe(tii tineri stau 7n *o!onii iind o

pradă u(oară pentru prădători.

; ?peciile care sunt nate sau recoltate. U%i!i%)%) unor '$*ii constituie

deseori $r!udiu! 2%in*(ii. ,upraexploatarea poate să ducă rapid la

reducerea mărimii populaţiei care prezintă interes economic pentru oameni.

"acă v=nătorii (i cei care recoltează specii sălbatice nu au o limită' alta dec=t

mecanismele pieţii' atunci speciile vizate vor deveni extincte.

C)r)*%ri'%i*i! care duc la extincţia speciilor nu sunt independente ci

in%rd$ndn%' tendinţa de a le grupa 7n anumite categorii iind binevenită.

"e exemplu' speciile de talie mare au de obicei populaţii cu densitate mică'ocupă un teritoriu mare' sunt concurente omului (i u(or de v=nat. Coate

caracteristicile la un loc pot conduce spre extincţie dar identiic=nd

problemele (i trat=ndu;le separat va i mai u(or să concepem (i să punem 7n

aplicare un plan de conservare eicient.

99



%apitolul

CONSERVAREA #IODIVERSITĂŢII LA NIVEL DE

POPULAŢIE ŞI SPECIE

<n plan de conservare a unei specii necesită existenţa unui nu3r

)r d indivi&i (i posibilitatea de a institui arii proteate. *ceastă regulă

oeră doar linii directoare care să ie luate 7n calcul de amenai(ti'

administratori de terenuri' politicieni (i cercetători' care 7mpreună 7ncearcă

să proteeze speciile 7n pericol de extincţie.

:bţinerea unei '%i3ri $r*i' ) 3riii ini ) $o$u!)(ii

pentru o specie necesită studii detaliate (i mai ales analiza actorilor de

mediu din abitat' studii extrem de costisitoare care necesită luni sau ani de

cercetări. <nii cercetători au sugerat că ar i suicient să proteăm 7ntre ?//

,i ? /// indivi&i dacă avem de;a ace cu vr%1r)%' această mărime

asigur=nd prezervarea ondului genetic.

rote=nd 7ntre !BB (i ! BBB exemplare putem asigura un minim de

indivizi care pot supravieţui anilor excepţionali (i care pot reace populaţia.entru speciile cu populaţii variabile ca număr #de exemplu

nvr%1r)%!8 $!)n%! )nu)!$ protearea a circa 6/./// indivi&i se pare

că este suicientă.

:dată ixată mărimea minimă a populaţiei trebuie să stabilim

'u$r)f)() )r)!u!ui ini acestei populaţii #minimum d(namic area$'

care este tocmai abitatul necesar pentru a menţine mărimea minimă a

populaţiei.

Ar)!u! ini din)i* poate i estimat '%udiind 3ri)

%ri%oriu!ui de care are nvoi un individ sau grupul social al speciei

respective.

1BB



,e airmă că o arie proteată cu supraaţa 7ntre 1B.BBB (i 1BB.BBB a

ar i suicientă pentru a protea )ifr! i*i. rezervarea populaţiilor

de ur,i +ri&&! din C)n)d) necesită 7nsă supraeţe oarte mari 49 BBB

@m2 pentru !B indivizi (i 2.42B.BBB @m 2 pentru 1 BBB indivizi. opulaţiilemici sunt ameninţate 7n mod deosebit.

:.6. Pro1!! $o$u!)(ii!or i*i

*proape ără excepţie' speciile cu populaţii mici sunt 7n pericol real de

extincţie. opulaţiile mici intră 7n declin demograic (i pot deveni extincte local

din trei motive principale #1$ probleme genetice rezultate din pierderea

variabilităţii genetice' neertilităţii (i dritului geneticG #2$ luctuaţii demograiceapărute datorită variaţiei 7nt=mplătoare a ratelor de. &a(tere (i de mortalitateG

#3$ luctuaţiile parametrilor mediului datorită prădătorilor' competiţiei'

incidenţei bolilor' resurselor de rană' catastroelor naturale #incendii'

inundaţii' secete etc$.

:.6.6. Pirdr) v)ri)1i!i%3(ii +n%i*

Variabilitatea genetică este importantă pentru asigurarea adaptării

populaţiilor la scimbările de mediu. ?ndivizii pot avea caracteristici care să;

i aute să supravieţuiască (i să se reproducă 7n condiţii noi' uncţie de )!!!

2$ri)%. >n cadrul unei populaţii' alelele particulare pot varia ca

recvenţă de la comune la oarte rare. >n populaţiile mici' recvenţa alelelor

se poate scimba de la o generaţie la alta doar prin ocul statistic' al (ansei'

de el depinz=nd indivizii care supravieţuiesc' acest proces este denumit

drif% +n%i*. *tunci c=nd )!!! uni $o$u!)(ii i*i au o fr*vn(3

rdu'3 există o (ansă mare ca ele să se $i)rd3 din generaţie 7n generaţie

prin ocul sorţii.

otrivit teoriei lui Drigt' o populaţie cu ?/ indivi&i va mai avea

doar 99 din eterozigoţi după o generaţie' (i 9B după zece generaţii. :

1B1



populaţie cu 6/ indivi&i va mai avea doar 9! din eterozigoţi după

prima generaţie (i B după zece generaţii.

Pirdri! d v)ri)1i!i%)% +n%i*3 pot apărea cu precădere la

$o$u!)(ii! i&o!)%' 7n mod special la cele din insule (i abitate separte de bariere. Cotodată' i+r)r) indivizilor 7ntre abitatele populaţiilor (i

mutaţiile genetice regulate *r'* v)!o)r) v)ri)1i!i%3(ii +n%i* (i

)%nu)&3 f*%u! drif%u!ui +n%i*. %iar (i o recvenţă redusă a

migrărilor 7ntre populaţiile mici determină minimizarea eectului de pierdere

a variabilităţii genetice a acestora.

*stel' speciile de *onifr din Nou) !)nd3' cu $o$u!)(ii )ii*i d 6 /// indivi&i' se conruntă cu o pierdere mare a variabilităţii

genetice' mult mai mare dec=t o populaţie de 1B BBB indivizi.

A.5 Cri&) ndo+)i*3.

: mare varietate de mecanisme $rvin ndo+)i) la cele mai

multe populaţii naturale. >n $o$u!)(ii! )ri ale speciilor de animale'

indivi&ii nu ' 9$r*7)&3 *u 2$!)r )$ro$i)%. Ei se deplasează

departe de locul na(terii (i au anumiţi senzori' mai ales olactivi' care le

in7i13 %ndin(! r$rodu*%iv atunci c=nd sunt 7n )$ro$ir) rud!or.

/a multe $!)n%' mecanismele morologice (i iziologice

7ncuraează $o!ni&)r) 9n*ru*i,)%3 (i previne autopolenizarea.

?n unele cazuri' atunci c=nd $o$u!)(ii! 'un% i*i' aceste mecanisme

dau gre( (i este posibilă )$)ri(i) ndo+)ii. Q$r*7r) *u indivi&i

)$ro$i)(i #părinţi' raţi' veri$ (i )u%ofr%i!i&)r) la speciile ermarodite

poate genera o criză endo"amică' care se caracterizează prin apariţia a mai

puţini pui sau sterilitatea noilor născuţi. %riza endogamică poate pune

1B2



serioase probleme populaţiilor mici din captivitate ; din grădini zoologice

sau centre de cre(tere.

#.5 Cri&) 2o+)i*3.

Indivi&ii '$)r)(i prin bariere geograice' din populaţii distincte

genetic' ' $o% 9$r*7) fo)r% r)r' nu numai datorită separării izice

ci (i datorită neconcordanţelor dintre mecanismele etologice' iziologice

(i morologice' mecanisme care asigură doar 7mperecerea indivizilor

similari genetic (i din aceea(i specie.

: '$*i r)r3' cu 7)1i%)%u! d+r)d)%' se poate 9$r*7) 7nultimă instanţă cu indivi&i )i )!%i $o$u!)(ii. ?ndivizii incapabili să;(i

găsească perece 7n populaţia lor se vor 7mperecea cu indivizi din altă

populaţie. R&u!%)%u! poate i apariţia de d'*ndn(i '%ri!i' datorită

incompatibilităţii cromozomiale (i a substratului enzimatic al părinţilor'

acest proces numindu;se *ri&3 2o+)i*3

6ibrizii astel rezultaţi pot să aibă o combinaţie genetică care să nu permită 'u$r)vi(uir) 9n *ondi(ii! !o*)!. /a cealaltă extremă' *ri&)

2o+)i*3 poate rezulta ,i $rin 9$r*7r) unor indivi&i din '$*ii

)$ro$i)%. entru a protea specia de exogamie' programele de reproducere

trebuie să aibă 7n vedere aceste probleme.

Exogamia poate avea un eect important (i la $!)n%' unde

7mperecerea depinde oarte mult de posibilităţile de transerare a

polenului. : $!)n%3 r)r3 care %r3i,% 9n *oun *u '$*ii )$ro$i)% din

punct de vedere genetic' $o)% '*7i1) $o!n cu acestea' mecanismele de

apărare put=nd i 7n(elate. >n acest mod se aunge la apariţia de $!)n%

'%ri! sau 7n cazul ericit la o nouă specie.

1B3



C.5 Pirdr) f!2i1i!i%3(ii vo!u%iv.

A!!! r)r (i combinaţiile neobi(nuite de alele nu coneră un avanta

imediat' dar $o% fi i$or%)n% 9n vii%or. ierderea variabilitătii genetice 7n

populaţiile mici poate limita abilitatea populaţiei de a răspunde pe termen

lung la scimbările de mediu precum poluarea' bolile noi' scimbările

climatice globale. Fără o variabilitate genetică care să asigure trecerea peste

asemenea perioade speciile pot deveni extincte.

:.6.. M3ri) f*%iv3 ) $o$u!)(ii

Fran@lin #195B$ a argumentat că ?/ indivi&i pot constitui un minimnecesar pentru a menţine variabilitatea genetică. *cest număr a ost apreciat

după multe experienţe cu animale domestice' care indică raptul că populaţia

poate i menţinută cu o pierdere a variabilitătii genetice de 2;3 pe

generaţie. <tiliz=nd datele despre ratele de mutaţie la musculiţa de ructe'

Fran@lin #195B$ a sugerat că 7n populaţiile cu ?// indivi&i r)%) v)ri)1i!i%3(ii

+n%i* *r,% prin intermediul u%)(ii!or' ceea ce duce la *o$n')r)

$irdri!or din populaţiile mici.

-egula ?/?// este difi*i! d )$!i*)% %) $r)*%i*3 deoarece se bazează pe

ipoteza că toată populaţia are (anse egale de a se 7mperecea (i de a avea

descendenţi. Mu!(i indivi&i dintr;o populaţie nu $o% )v) ur),i datorită unor

actori precum v=rsta' starea de sănătate' sterilitatea' malnutriţia' dimensiunea

mică sau structura socială. %a rezultat al acestor restricţii s;a deinit mărimea

eectivă a populaţiei' adică indivizii )$(i '3 ' r$rodu*3.

: populaţie eectivă mică poate apărea 7n una din următoarele

circumstanţe

1B4



).5 Un '2 r)%io n*7i!i1r)%. : populaţie poate avea un număr inegal de

masculi (i emele' număr ce determină (ansele de 7mperecere. ?ntr;o populaţie

de g=(te monogame care are 2B de masculi (i 1 emele' doar 1 indivizi se vor

7mperecea' astel că 7n acest caz mărimea eectivă a populaţiei este de 12 (i nu3. /a alte specii de animale' sistemul social poate ace ca unii indivizi să nu se

7mpereceze' ciar dacă iziologic vorbind sunt apţi să o acă.

1.5 V)ri)(i) nu3ru!ui d ur),i. /a multe specii' numărul de urma(i

poate varia substanţial de la individ la individ. *cest lucru este valabil 7n mod

deosebit la plante' unde urma(ii unui individ pot produce *@%v) 'in( pe

c=nd alţii pot produce'u% d 'in(

.

*.5 H!u*%u)(ii! $o$u!)(ii. /a unele specii' mărimea populaţiei poate

varia dramatic de la o generaţie la alta. <n exemplu al acestor luctuaţii sunt

unele insecte' plantele anuale (i amibienii. >n populaţiile cu asemenea

luctuaţii' mărimea eectivă este undeva 7ntre oarte scăzută (i oarte ridicată.

:.6.. V)ri)(ii do+r)fi*

?ntr;un mediu stabil ideal' $o$u!)(i) v) *r,% p=nă c=nd va atinge

*)$)*i%)%) d 'u$or% ) diu!ui. /a punctul 7n care media de na(teri

este egală cu media deceselor se poate aprecia că nu există nici o

scimbare a mărimii populaţiei. >n realitate' indivizii nu produc neapărat

un număr mediu de urma(i' ci se poate 7nt=mpla să nu aibă urma(i' să aibă

mai mulţi sau ciar mai puţini. *ceste valori trebuie studiate pe $o$u!)(ii 9n%r+iG dacă de exemplu media deceselor este studiată pe o $o$u!)(i

)r se va obţine un rezultat mult mai corect dec=t dacă se studiază un

'+n% d $o$u!)(i.

1B!



:.6.. V)ri)(i) f)*%ori!or d diu ,i *)%)'%rof!

Variaţia 7nt=mplătoare a actorilor biologici' izici (i cimici de

mediu este cunoscută ca stochasticitatea mediului ' (i poate cauza variaţia

mărimii populaţiilor."e exemplu' populaţia unei specii de i$uri 9n $ri*o! poate i

aectată de luctuaţia populaţiei unei specii de *3$rio)r care măn=ncă

acelea(i tipuri de plante ca (i iepurii. H!u*%u)(ii! diu!ui fi&i* pot avea

de asemenea o inluenţă puternică 7n populaţiile de iepuri aversele de

ploaie pot determina o abundenţă de rană pe c=nd seceta poate determina

lipsa ei.

C)%)'%rof! n)%ur)! produse la intervale nepredictibile' precum

cutremurele' urtunile' inundaţiile' erupţiile vulcanice (i incendiile' pot

cauza luctuaţii mari 7n populaţia respectivă. %atastroele naturale pot

distruge o parte a populaţiei sau o pot elimina 7n 7ntregime. %iar dacă

probabilitatea ca aceste catastroe naturale să se producă este mică

#c=teodată la intervale de secole$' ele au eecte oarte importante.

>n general introducerea unor variabile 7n modelele de predicţie a

evidenţiat că unele $o$u!)(ii *u r)% i*i d *r,%r (i 3ri i*3 au o

probabilitate mare de 2%in*(i.

?n modelarea evoluţiei speciilor de $)!iri d !) %ro$i*' mărimea

minimă viabilă a populaţiei #7n acest caz numărul de indivizi care să

determine o (ansă de supravieţuire a populaţiei de 9! 7n 1BB de ani$ este

de 45 indivizi maturi. %=nd este luată 7n calcul o v)ri)(i i*3 ) f)*%ori!ord diu populaţia minimă viabilă cre(te la 6/ indivi&i. *tunci c=nd

introducem o v)ri)(i )r ) f)*%ori!or d diu populaţia minimă viabilă

aunge la / indivi&i. *ceste rezultate demonstrează că ,i $o$u!)(ii! )ri

%r1ui să ie $ro%>)% pentru a )'i+ur) 'u$r)vi(uir) '$*ii!or.

1B



:.. Moni%ori&)r) $o$u!)(ii!or

%eia succesului proteării unei specii rare sau ameninţate este

7nţelegerea relaţiilor pe care le are aceasta cu mediul 7nconurător (i

statutul populaţiei sale.

?normaţiile de bază necesare pentru a iniţia un plan de conservare a

unei specii sau a determina statutul ei se pot obţine din trei surse maore

) Iiteratura pu!licată. *ceastă literatură poate conţine date istorice

despre mărimea (i distribuţia populaţiilor' ce pot i comparate cu cele

colectate de cercetător. ?nternetul asigură accesul la o literatură tot mai

bogată precum baze de date' buletine electronice' liste de discuţii de

specialitate' sau acilitează abonarea la baze de date.

) Iiteratura nepu!licată. : cantitate considerabilă de inormaţii

7n domeniul conservării biodiversităţii este găsită 7n rapoartele

nepublicate de către cercetători' agenţii guvernamentale sau organizaţii

neguvernamentale. *ceastă a(a;zisă !i%r)%ur3 +ri este citată uneori 7n

publicaţii sau menţionată 7n conversaţii (i discursuri. *cest tip deliteratură este 7n cre(tere datorită aptului că poate i u(or găsită (i pe

?nternet. *desea rapoartele pot i consultate contact=nd direct autorii sau

organizaţiile neguvernamentale. *cest tip de literatură trebuie olosit cu

griă' deoarece rareori poate i vrifi*)%3 vridi*i%)%) d)%!or.

) Cercetarea pe teren. ?storia naturală a speciilor este 7n mod recvent

cercetată prin observaţii atente 7n teren. %ercetarea pe teren este necesară datiind aptul că doar o mică parte a speciilor au ost studiate (i oricum ecologia

multor specii se scimbă de la un loc la altul. "oar pe teren poate i corelat

statutul speciei (i relaţiile 7n mediul izic (i biologic. %ercetarea pe teren

necesită o bună pregătire' o stăp=nire de tenici rapide (i este bine ca studiile să

1B5



ie supervizate de un cercetător cu experienţă sau să urmărim 7ntocmai saturile

unui manual.

entru a cunoa(te statutul unei specii rare este necesar să inventariem

specia pe teren (i să oni%ori&3 un %i$ $o$u!)(ii! sale. rin inventarieri

repetate menţin=nd aceea(i metodă putem determina scimbările 7ntr;un anumit

timp. Invn%)rir) $ o $rio)d3 )i !un+3 d %i$ ne aută să decelăm

tendinţele posibile de cre(tere sau descre(tere datorită cauzelor antropice de

luctuaţiile datorate variaţiilor climatice sau evenimentelor naturale

nepredictibile.

Monitorizarea pe %rn !un+ arată r3'$un'u! $o$u!)(ii!or !)'*7i13ri! d diu. "e exemplu prin monitorizarea atentă a unui

ecosistem s;a observat că d*!inu! '$*ii!or d or7id este legat de speciile

r1ivor )ri care trăiesc 7n abitatul lor.

,tudiile care implică monitorizările au crescut 7n ultimul deceniu' de

c=nd agenţiile guvernamentale (i organizaţiile neguvernamentale au devenit mai

preocupate de protearea speciilor rare (i ameninţate.

Inventarierea reprezintă doar o simplă nu3r)r ) indivi&i!or

prezenţi 7ntr;o populaţie. rin r$%)r) 9n %i$ a inventarierii la anumite

intervale' putem determina dacă populaţia este stabilă numeric' 7n cre(tere

sau 7n descre(tere. ?nventarierea este o %od3 n2$r'iv3 ,i !ii%)%3' care

7nsă răspunde la unele 7ntrebări ; c=ţi indivizi există 7n populaţie la un

moment datG a ost populaţia stabilă 7n raport cu datele istorice.

?nventarierile pe un areal 7ntins pot auta la determinarea arealului

speciilor (i a ariilor cu abundenţă locală.

Investigarea populaţiei implică utilizarea unor metode de

$r!v)r repetabile' prin care se estimează dn'i%)%) '$*ii 7ntr;o

1B9



comunitate. <n areal poate i 7mpărţit 7n '+n% d $r!v)r'

număr=ndu;se indivizii din aceste segmente. -ezultatele obţinute pot i

mediate (i apoi olosite pentru a estima mărimea populaţiei. Metodele de

calcul statistice sunt utilizate atunci c=nd populaţia sau arealul sunt oartemari. Metodele de calcul statistice sunt bune atunci c=nd ciclul de viaţă al

speciei este necunoscut sau oarte redus ca durată stadiul de săm=nţă'

plantulă la speciile de plante' stadiu larvar' pupă sau imago la insecte.

Studiile demografice iau 7n considerare indivizi (iHsau populaţii

cunoscute pentru a determina r)%! d *r,%r8 r$rodu*r ')u

'u$r)vi(uir. >n studiu se pot include

indivi&i d %o)% v@r'%! ,i3rii!' populaţia poate i studiată 7n ansamblu sau pe segmente. "acă

se studiază populaţia 7n ansamblu trebuie număraţi toţi indivizii' de toate

v=rstele #urmărindu;se mărimea' sexul$. Este obligatorie )r*)r) pentru

identiicări viitoareG este notată $o&i(i) 9n )r)! (i se pot colecta probe de

ţesut pentru analize genetice. T7ni*i! utilizate pentru a '%udi) o $o$u!)(i

depind de scopul studiului (i caracteristicile speciei. Fiecare disciplină 7(i are

propriile tenici. entru a putea identiica indivizii mai t=rziu ornitologii

in!)&3 $3'3ri!' mamalogii pot %i*7%) '$*ii!' botani(tii ata(ează

$!3*u( d )!uiniu pentru a marca arborii.

?normaţiile studiilor demograice pot i utilizate la calculul ratei de

scimbare a populaţiei (i identiicarea stadiilor vulnerabile din ciclul de

viaţă .,tudiile demograice oeră deci inormaţii despre '%ru*%ur)

$o$u!)(ii. : populaţie stabilă are 7n mod obi(nuit o anumită $ro$or(i d >uvni!i8 )du!(i %inri ,i )du!(i 13%r@ni. *bsenţa sau numărul mai mic al

unei clase de v=rstă' 7n mod deosebit a uvenililor' indică aptul că $o$u!)(i)

'% 9n d*!in. ,imilar' un număr mare de uvenili sau adulţi tineri indică

aptul că $o$u!)(i) '% '%)1i!3 sau ciar 7n 2$)n'iun. *naliza atentă a

11B



datelor pe termen lung (i a scimbărilor ce se produc 7n timp poate oeri

inormaţii suiciente pentru a decela luctuaţiile pe termen scurt de

tendinţele pe termen lung.

Moni%ori&)r) $ %rn !un+ ) '$*ii!or ,i *o'i'%!or .Monitorizarea pe termen lung a enomenelor dintr;un ecosistem

#temperatura' precipitaţiile' umiditatea' aciditatea solului' calitatea apei'

eroziunea solurilor etc.$' comunităţilor #speciile de plante' tipul de 7nveli(

vegetal' biomasa pe iecare nivel troic etc.$ (i populaţiilor #numărul de

indivizi dintr;o specie$ este necesară deoarece ar i diicil să d*!3 7ntre

f!u*%u)(ii! nor)! (i

%ndin(! $ %rn !un+.

"e exemplu' multe din populaţiile de )fi1ini8 in'*%8 $!)n% sunt

v)ri)1i! d !) )n !) )n' deci sunt necesare date din mai mulţi ani pentru a

putea stabili dacă specia este 7n declin' abundentă sau se ală la parametrii

normali.

:bservaţiile asupra populaţilor a două specii de lamingo din

*rica de ,ud' eectuate pe parcursul a 4B de ani' au arătat că 7n anii cu

$!oi 1o+)% populaţia are un nu3r )i )r d $ui. &umărul de pui

7nt=lniţi 7ntr;un )n nor)! este mult mai mic dec=t 7n trecut' element ce ar

putea indica aptul că speciile de lamingo pot dispărea 7n c=ţiva ani.

Moni%ori&)r) $ %rn !un+ este oarte i$or%)n%3 atunci c=nd

se abordează $roi*% d *on'rv)r in%+r)%3 (i dezvoltare' 7n care

protecţia diversităţii biologice pe termen lung este un obiectiv important.

"atele acestea pot i olosite de manageri pentru a evalua dacăobiectivele proiectelor au ost atinse' sau dacă trebuie ăcute modiicări

7n planurile de management iniţiale.

Eectele 7n mediu ale unor probleme pot apărea la distanţă de mai

u!(i )ni după ce cauza iniţială a 7nceput să acţioneze' deci '*7i13ri!

111



9n *o'i'% trebuie 7nţelese (i 7n această direcţie. "e exemplu' $!o)i)

)*id3 sau alte eecte ale poluării aerului pot apare după decenii de la

tăierea arborilor. %re(terea ro&iunii 'o!u!ui (i %r)n'$or%u! $)r%i*u!!or

rod)% 7n mediul )*v)%i* pot avea' peste ani' eecte negative' spreexemplu pierderea abitatului larvelor unor specii rare de insecte. >n acest

caz' cauza #$o!u)r) )ru!ui$ se maniestă cu d*nii 9n)in% ca eectul

#d*!inu! in'*%!or$ să ie detectabil.

P!o)i) )*id38 '*7i13ri! *!i)%i* +!o1)!8 'u**'iun) v+%)(ii8

2*'u! d )&o% ,i inv)&ii! d '$*ii 2o%i* sunt toate exemple ale

proceselor care determină'*7i13ri $ %rn !un+ 9n *ouni%3(i!

1io!o+i*. <nele infor)(ii pe termen lung sunt disponibile de la '%)(ii!

%o' r*n'3in%! )nu)! )! '$*ii!or' $)r*!! d oni%ori&)r

for'%ir3' autoritatea de +o'$od3rir ) )$!or' fo%o+r)fii v*7i )!

*ovoru!ui v+%)!' 7nsă datele care sunt necesare pentru conservarea

diversităţii biologice sunt inadecvate. entru a remedia lipsa acestor date a

7nceput implementarea unor $ro+r) d oni%ori&)r ) '*7i13ri!or 9n

diu. *ceste staţii vor ace 7n viitor parte dintr;un sistem de avertizare 7n

cazul apariţiei unor disuncţii sau a declinului ecosistemelor.

:.. Con'%i%uir) d $o$u!)(ii noi

:bservarea pasivă a speciilor nu rezolvă problemele care determină

extincţia (i nici nu oeră soluţii concrete. "e aceea au ost dezvoltate

proiecte ce au urmărit constituirea de $o$u!)(ii noi d '$*ii '3!1)%i* (i

'i'3!1)%i* r)r (i ameninţate (i cre(terea mărimii populaţiilor existente.

*ceste experimente ne dau speranţa că '$*ii! care acum trăiesc doar 7n

*)$%ivi%)% pot să;(i r*@,%i+ ro!u! ecologic (i evolutiv din *ouni%)%)

1io!o+i*3. Po$u!)(ii! n)%ur)! au ,)n' mai i*i '3 fi di'%ru' de

catastroe #precum epidemii sau războaie$ d*@% $o$u!)(ii! *)$%iv. Mai

112



mult' simpla cre(tere a numărului (i mărimii populaţiei unei specii scade' 7n

general' probabilitatea de extincţie.

/a nivel mondial' rupul de ?peciali,ti pentru Entroducerea

?peciilor #+,-$ din cadrul ?<%&' 9n*ur)>)&3 rin%rodu*ri!responsabile. >niinţat 7n 1955' +,- are peste 2B membri din toată lumea

(i este suţinut de o bază de date constituită din peste 4BB de $roi*% d

rin%rodu*r realizate 7n peste 5B de ţări.

*ceste tipuri de programe nu pot i un 'u**' p=nă c=nd f)*%orii

care au condus la d*!inu! $o$u!)(ii ini(i)! sunt 1in 9n(!,i ,i

!iin)(i sau cel puţin controlaţi. "e exemplu' o specie de pasăre

endemică a ost v=nată intens de localnici' arealul de cuibărit este

degradat prin lucrări antropice' iar ouăle sale sunt m=ncate de o specie

exotică ; toate aceste probleme trebuie să;(i găsească rezolvarea pentru ca

specia să ie salvată de la extincţie. ,impla realizare a unui centru de

cre(tere 7n sălbăticie' ără o di'*u(i *u $o$u!)(i) !o*)!3' ără a )d)$%)

ulterior $ro*dur) d !u*ru (i ără controlul speciilor exotice' va i un

e(ec.

?n practică sunt utilizate %ri %i$uri d $ro+r) pentru constituirea

de populaţii noi de animale (i plante. <n program de reintroducere implică

realizarea unui *n%ru d *r,%r sau )du*r) d '$*ii 7ntr;un areal

istoric pe care specia nu;l mai ocupă. Crebuie să remarcăm că există o

mare conuzie 7ntre termenii ce redau reintroducerea populaţiilor' uneori

aceste programe iind denumite de QrestabilireP QrestaurareP sauQtranslocareP. rincipalul o1i*%iv al unui program de reintroducere este de a

avea o nou3 $o$u!)(i 9n diu! $ *)r '$*i) 9! o*u$) ini(i)!.

"e exemplu' un program de reintroducere a !u$i!or' iniţiat 7n 199! 7n

!!o'%on N)%ion)! P)rF urmărea să readucă ecilibrul 7ntre prădători (i

113



erbivore care exista 7nainte de intervenţia omului 7n regiune. ?ndivizii sunt

Qprodu(iP 7n vecinătatea sau 7n arealul din care au ost colectaţi strămo(ii

lor. >n oarte puţine cazuri indivizii noi sunt Qprodu(iP ciar 7n arealul 7n care

vKr i reintrodu(i. <n exemplu 7n acest sens este cel al *)$ri n+r# :upicapra rupicapra$ din Mun(ii Rodni. "ispariţia acestei specii 7n masiv

a ost determinată de numărul mare de st=ne' de bracona (i de staţionarea

unor unităţi militare 7n zonă 7n timpul celui de;al doilea război mondial. "e(i 7n

anul 194 au ost promovaţi acţiuni de repopulare care au avut un real succes'

reinstalarea unor actori pertubatori #pă(unatul' turismul neorganizat' braconaul

etc$ pun sub semnul 7ntrebării viitorul acestei specii 7n Munţii -odnei.

<n program de cre(tere a eectivului populaţiei implică *r)r) d noi

indivi&i 7ntr;o populaţie existentă pentru ai cre(te mărimea (i fondu! d +n.

%re(terea numărului de indivizi se ace prin )du*r) unor 2$!)r colectate

din alt areal sau obţinuţi 7n *)$%ivi%)%. <n exemplu de astel de program este cel

care implică procedura 7)d'%)r%in+' 7n care puii oarte mici de ţestoase marine'

obţinuţi 7n captivitate sunt (inu(i 'u1 o1'rv)(i 9n %i$u! '%)+iu!ui !or

vu!nr)1i!' iind mutaţi 7n sălbăticie doar după o perioadă de timp. <n program

asemănător este derulat 7n -om=nia 7ncep=nd cu anul 2BB1' 7n arcul &atural

orţile de Fier. *stel 7n centrul de cre(tere al ţestoaselor lui 6ermann de la

E(elniţa #ud. Meedinţi$ sunt incubate ouă de ţestoase. "upă incubare puii

sunt ţinuţi 7n captivitate pentru observaţii' apoi urmărind o procedură de tip

QeadstartingP sunt transeraţi 7n zonele cu densitate mică din udeţele %aras

,everin (i Meedinţi.<n $!)n d in%rodu*r de noi specii necesită o )%n(i extrem de mare

pentru a nu d+r)d) nou! *o'i'% sau a pune cumva 7n pericol $o$u!)(ii!

indi+n. Crebuie luate măsuri pentru a ne asigura că indivi&ii in%rodu,i nu vor

contacta 1o!i 9n *)$%ivi%)%' boli care se pot răsp=ndi (i pot dăuna populaţiilor

114



sălbatice. Este tipul de program care trebuie monitorizat atent' oarte mult timp

după ce speciile au ost aduse 7n noul areal' iind necesară existenţa unor

proceduri rapide de !iin)r ) '$*ii!or pe care 7ncercăm să le introducem'

atunci c=nd )$)r $ro1! ce pot pune 7n pericol alte specii #procedura deimplozie$. "e asemenea' este necesară *uno),%r) %o!o+ii speciilor

introduse pentru a adapta 7n mod corespunzător planurile de reintroducere.

:.. S%r)%+ii d *on'rv)r e situ

C) )i 1un3 '%r)%+i pentru protearea diversităţii biologice pe termen

lung este prezervarea comunităţilor naturale (i a populaţiilor 7n sălbăticie'

cunoscută sub numele de prezervare in situ sau on)site. "oar 7n '3!13%i*ispeciile sunt capabile să *on%inu procesele )d)$%3rii vo!u(ioni'% ciar dacă

mediul este 7n scimbare. "acă $r'iun) u)n3 este 7n *r,%r' pentru

multe specii rare prezervarea ex situ nu mai este o o$(iun vi)1i!3. "acă o

populaţie este prea mică ca să reziste sau dacă toţi indivizii răma(i sunt găsiţi 7n

aara ariei proteate' prezervarea in situ nu poate i eectuată' 7n aceste

circumstanţe este clar că singura cale de a preveni extincţia speciilor este

aceea de a menţine indivizii 7n condiţii artiiciale' sub controlul oamenilor.

*ceastă strategie este cunoscută sub numele de strategie de prezervare

ex situ sau off)site. "ea un număr mare de specii de animale sunt extincte 7n

libertate dar supravieţuiesc 7n captivitate. S*o$u! pe termen lung al multor

programe de conservare ex situ este for)r) d $o$u!)(ii noi 9n '3!13%i*i'

cu un număr suicient de indivizi (i un abitat propice.

Facilităţile oerite de tenicile de prezervare ex situ includ grădinile

zoologice' ondurile de v=nătoare' acvariile (i centrele de cre(tere 7n captivitate.

P!)n%! sunt menţinute 7n grădini botanice' parcuri dendrologice (i bănci de

seminţe. : strategie imediată care combină elementele strategiei ex situ cu cele ale

strategiei in situ este monitorizarea (i managementul populaţiilor de specii rare (i

11!



7n pericol 7n mici arii proteateG aceste populaţii sunt 7ncă 7nt=lnite 7n sălbăticie' dar

in%rvn(i) o)ni!or $o)% fi )**$%)%3 o*)&ion)! pentru a o$ri d*!inu!

populaţiei. Eorturile de conservare ex situ sunt o parte importantă din strategia

de conservare integrată de proteare a speciilor 7n pericol.,trategiile ex situ (i in situ sunt )%ri)!i&)% prin $ro+r)

*o$!n%)r. ?ndivizii din populaţiile 2 'i%u pot i $riodi* $u,i 9n

'3!13%i*i pentru a cre(te succesul programelor de conservare in situ.

Po$u!)(ii! *)$%iv pot oeri infor)(ii utile despre 1io!o+i) '$*ii!or (i pot

sugera noi strategii de conservare in situ.

opulaţiile ex situ care se automenţin pot să rdu*3 nvoi) de a *o!*%)indivi&i din '3!13%i*i' pentru ai expune sau 7n scopuri (tiinţiice. Expunerea

indivizilor din specii 7n pericol poate i ăcută 7n grădini zoologice' (i poate

auta la crearea unei educaţii pozitive.

rezervarea in 'i%u a speciilor este o alternativă pentru '$*ii! care se

)u%on(in *u +ru 9n *)$%ivi%)%' ca rinocerii. %onservarea ex situ se ace cu

for%uri fin)n*i)r fo)r% )riG costul menţinerii unui eleant arican sau

rinocer 7ntr;o grădină zoologică este de !B de ori mai mare dec=t protearea

aceluia(i individ 7n parcurile naţionale din *rica de estG *o'%u! menţinerii

grădinilor zoologice din S.U.A. este de aproape un i!i)rd d do!)ri pe an.

:..6. Gr3dini! &oo!o+i*

S%r)%+i) +r3dini!or &oo!o+i* este de a expune '$*ii!

*7)ri')%i* ca ur(ii panda' giraele (i eleanţii' i+nor@ndu-! pe cele ce

aparţin in'*%!or' nevertebratelor etc. ameninţate (i ele cu dispariţia.<nul din '*o$uri! )*%u)! al celor mai multe +r3dini &oo!o+i* este

acela de a realiza 9nu!(ir) 9n *)$%ivi%)% a speciilor rare (i ameninţate cu

dispariţia. "oar un procent mic din speciile rare de mamiere crescute 7n

grădinile zoologice 7(i autosusţin populaţia la o mărime care să asigure

11



menţinerea divr'i%3(ii +n%i*. entru a remedia această situaţie'

grădinile zoologice (i organizaţiile conservaţioniste ailiate au 7nceput' cu

eorturi mari' să construiască acilităţi (i să dezvolte tenologii necesare

pentru a 7niinţa colonii de animale rare sau ameninţate' să elaboreze noi%od ,i $ro+r) d rin%rodu*r ) '$*ii!or 9n )r)!! 9n *)r )u

di'$3ru%. *stel de iniţiative au avut succes 7n cazul urangutanului # *on"o

p("meus$.

Un! '$*ii sunt pur (i simplu oarte difi*i! d 9nu!(i%' 7n ciuda

eorturilor oamenilor de (tiinţă. <n exemplu este ursul panda' animal care au 7n

libertate o rată de reproducere redusă' 7n captivitate iind aproape imposibilă

7nmulţirea' 7n ciuda eorturilor considerabile (i costisitoare. &a(terea unui pui de

panda 7ntr;o grădină zoologică este un eveniment de importanţă mondială.

:... A*v)rii!

entru a se putea ocupa de speciile acvatice ameninţate' itiologii' biologii

marini (i experţii 7n recii care lucrează pentru acvariile publice' *o!)1or)&3

din ce 7n ce mai mult cu cercetătorii din institutele de cercetări marine'

departamente de pescuit (i organizaţii conservaţioniste' pentru a putea d&vo!%)

$ro+r) eiciente de *on'rv)r a comunităţilor acvatice.

,e ac for%uri maore pentru a putea realiza %7ni*i d r$rodu*r 9n

)*v)rii 7n scopul menţinerii speciilor rare (i a rin%rodu*rii unele specii 7n

n)%ur3. Multe dintre tenicile olosite 7n reproducerea pe(tilor au ost realizate

iniţial de către *r*%3%orii din 9n%r$rindri! $i'*i*o! pentru )$rovi&ion)r

*u '$*ii v)!oro)' *onoi* #păstrăv' somon$. *lte tenici au ost olosite 7nacvariile comercianţilor de pe(ti care 7ncercau să 7nmulţească pe(tii tropicali

pentru a;i vinde.

rogramele de reproducere a pe(tilor marini ameninţaţi (i a speciilor de

corali sunt 7ncă 7ntr;o ază incipientă' 7nsă acesta este un domeniu de cercetare

11



activă 7n momentul de aţă. A*v)*u!%ur) are o $ondr tot mai importantă 7n

asigurarea )!in%)(ii ou!ui' iind dezvoltate numeroase $ro+r) d

91un3%3(ir +n%i*3.

*cvariile au un rol deosebit de important 7n conservarea cetaceelor ameninţate cu dispariţia' răspunz=nd adesea dorinţei oamenilor de a salva

balenele e(uate pe plae sau dezorientate 7n ape puţin ad=nci. %omunitatea

acvariilor poate utiliza 2$rin() *@,%i+)%3 9n )*%ivi%)%) *u '$*ii! *)$%iv'

pentru a dezvolta programe care să aute speciile ameninţate.

:... Gr3dini! 1o%)ni*

este6<// +r3dini 1o%)ni* din !u

găzduiesc colecţii importante de

plante ce reprezintă o resursă crucială pentru eorturile de conservare. ?n prezent' 7n

grădinile botanice ale lumii vegeteaz= 3 circa 4 milioane de plante' reprezent=nd

/./// '$*ii' aproximativ 3B din lora cunoscută a lumii. ,pecii adiţionale sunt

cultivate 7n sere' grădini de legume' grădini de lori (i alte asemenea amenaate

#aceste specii au deseori doar c=ţiva indivizi per specie$. %ea mai mare grădină

botanică din lume -oYal )otanic +ardens XeL' din *nglia' cultivă circa 2!.BBB

de specii de plante #1B din totalul speciilor cunoscute$' din care 2.BB sunt 7n

pericol sau ameninţate cu dispariţia.

+rădinile botanice trebuie să 3r)'*3 nu3ru! d indivi&i cultivaţi

din iecare specie pentru a le $ro%>) divr'i%)%) fondu!ui +n%i*.

+rădinile botanice se *on*n%r)&3 din ce 7n ce mai mult pe cultivarea

plantelor aparţin=nd '$*ii!or r)r ,i )nin()%' multe specializ=ndu;se 7n

cultivarea anumitor categorii de plante.+rădinile botanice reprezintă adesea )u%ori%3(i r*uno'*u% 7n

idn%ifi*)r) $!)n%!or (i a statutului lor de conservare. E2$di(ii!

organizate de grădinile botanice descoperă '$*ii noi (i ac observaţii

asupra speciilor cunoscute' 7n timp ce peste 2!B de grădini botanice 9n%r(in

115



r&rv)(ii n)%ur)! care reprezintă areale importante de conservare. rin

programele lor grădinile botanice au ro!u! d ) du*) $u1!i*u! 7n legătură

cu problemele conservării' estim=ndu;se că sunt vizitate de 1!B milioane

persoane pe an.?n cazul +r3dini!or 1o%)ni* din Ro@ni) situaţia este destul de

diicilă' ele iind prea mici (i av=nd onduri oarte reduse pentru a putea

ţine pasul cu cele din lume. *stel' de(i cele trei mari grădini botanice din

-om=nia #%lu;&apoca' ?a(i (i )ucure(ti$ aparţin universităţilor ele nu au

r'ur' de spaţiu $n%ru a derula $ro+r) d *on'rv)r ex situ' av=nd

do)r un ro! du*)(ion)!' de(i se ac eorturi remarcabile' de a se alăturaeorturilor de conservare.

-olul grădinilor botanice din -om=nia a ost 7n trecut mult mai

mare' astel 7n $rio)d) in%r1!i*3' ele aveau 7n *u'%odi i$or%)n%

r&rv)(ii naturale. "e exemplu' oiana ,tampei' ,uatul de %=mpie' Valea

)=lii (i o parte din arcul &aţional -etezat aparţineau +rădinii )otanice

din %lu &apoca.

/a niv! in%rn)(ion)!' &otanical ardens Conseration

?ecretariat #)+%,$ din cadrul International !nion for the

"onservation of #ature organizează (i coordonează for%uri! de

*on'rv)r ăcute de +r3dini! 1o%)ni* din 9n%r)+) !u. riorităţile

acestui program includ dezvoltarea unui 'i'% ondi)! d 1)& d d)%

pentru a *oordon) activităţile de *o!*%)r ,i idn%ifi*)r a speciilor

importante care sunt puţin reprezentate sau lipsesc din colecţiile vii.: problemă legată de di'%ri1u(i) +r3dini!or 1o%)ni* este aceea că

se ală mai ales 7n &on) %$r)%3 7n timp ce )>ori%)%) '$*ii!or de

plante din lume se găsesc 7n &on) %ro$i*)!3. "e(i există o serie de mari

grădini botanice 7n ,ingapore' ,ri /an@a' Aava (i %olumbia' 7ntre

119



priorităţile comunităţii internaţionale ar trebui să ie 9nfiin()r) d

)ri +r3dini 1o%)ni* !) %ro$i* (i in taxonomi(tilor locali pentru a

completa personalul acestora.

:... #3n*i! d 'in(*lături de grădinile botanice (i institutele de cercetare (i;au realizat

colectii de seminţe' numite uneori bănci de seminţe' *o!*%)% de la

$!)n%! '3!1)%i* ,i d !) *! *u!%iv)%. *ctivitatea demonstrează

eorturile ce se ac pentru a mări diversitatea ondului genetic al speciilor

de plante. *ceastă activitate se realizează prin *o!*%)r) 'in(!or d

!) )i u!% '$*ii' prin prelevarea de seminţe de la populaţiile ce se

dezvoltă 7n condiţii de mediu dierite (i de !) )i u!%i indivi&i din

fi*)r $o$u!)(i.

,eminţele celor mai multe specii de plante pot i d$o&i%)% 7n

băncile de seminţe pentru $rio)d !un+i d %i$' 7n condiţii de

temperatură (i umiditate redusă. Este important 7nsă ca' după un timp'

acestea să ie lăsate să germineze.

C)$)*i%)%) 'in(!or de a răm=ne 7n '%)r) !)%n%3 este

deosebit de i$or%)n%3 pentru conservarea 7n aara abitatului'

deoarece permite ca seminţele a numeroase specii rare să ie 7ngeţate

(i depozitate 7n spaţii mici' cu supravegere minimă (i costuri reduse.

?n lume există peste ?/ d )ri 13n*i d 'in(' multe dintre ele 7n

ţări dezvoltate' activitatea iind coordonată de %onsultative +roup on

?nternational *gricultural -esearc #%+?*-$.%iar dacă băncile de seminţe au un mare potenţial pentru

conservarea speciilor rare si ameninţate' ele au (i $ro1! importante.

*stel' dacă se 9n%rru$ furni&)r) nr+ii !*%ri* sau dacă

ecipamentele nu mai uncţionează poate i )f*%)%3 9n%r)+) *o!*(i d

12B



'in( *on+!)%. "e asemenea' ciar (i 7n cazul depozitării la rece'

'in(! 7(i $ird %r$%)% *)$)*i%)%) d ) +rin) datorită epuizării

rezervelor energetice (i acumulării de u%)(ii d3un3%o)r. entru a depă(i

această deteriorare a calităţii seminţelor' la in%rv)! difri% d %i$'acestea sunt $u' !) +rin)%' plantele sunt cultivate p=nă la maturitate (i

apoi sunt $r!v)% noi 'in( pentru depozitare. ?n cazul băncilor de

seminţe cu colecţii mari' această testare (i re7ntinerire a mostrelor de

seminţe' este o ')r*in3 fo)r% +r).

*proximativ 1! din plantele lumii au 'in( r*)!*i%r)n%8

care ie au nevoie de stare vegetativă' ie nu tolerează temperaturile scăzute

ale depozitării (i' 7n consecinţă' nu $o% fi $3'%r)% 7n astel de bănci.

,eminţele acestor specii trebuie să germineze imediat sau mor. ,peciile cu

seminţe recalcitrante sunt mult mai r3'$@ndi% 9n $3duri! %ro$i*)! dec=t

7n zona temperatăG seminţele multor arbori tropicali de importanţă

economică' cum ar i arborii de cacao #eo!roma cacao$ ori cel de

cauciuc # Beea !rasiliensis$' nu pot i depozitate. <nele din aceste specii de

plante $o% fi n(inu% 7n *u!%uri d ('u%uri 7n condiţii controlate sau

transerate prin tăieri din planta;mamă. *ceste procedee sunt la ora

actuală mai *o'%i'i%o)r dec=t cultivarea plantelor din seminţe.

)ăncile de seminţe sunt considerate de comunitatea (tiinţiică ca un

mod eicient de a *on'rv) divr'i%)%) +n%i*3 ) *u!%uri!or )+ri*o!.

*desea' genele de rezistenţă 7mpotriva unei anumitor boli sau dăunători sunt

descoperite 7ntr;o singură varietate de cultură' cunoscută ca r)'3 !o*)!3'care se dezvoltă doar 7ntr;un )r)! r'%r@n' al lumii. *ceastă diversitate

genetică este crucială pentru agricultură (i se ac eorturi 7n a menţine' a

cre(te productivitatea culturilor moderne sau de a răspunde scimbărilor de

mediu' datorate ploilor acide' secetei (i salinizării solului.

121



%ercetătorii se ală 7ntr;o cursă contra cronometru 7n 7ncercarea de a

conserva diversitatea genetică a plantelor' deoarece )+ri*u!%orii din toată

lumea 7(i )1)ndon)&3 v)ri%3(i! !o*)! d $!)n% d *u!%ur3 7n avoarea

celor standard' oarte plastice din punct de vedere ecologic.Multe dintre plantele importante de cultură' precum +r@u!8

$oru1u!8 ov3&u! ,i *)r%ofii' sunt 1in r$r&n%)% 7n 13n*i! d

'in(' iar altele ca or&u!8 iu! ,i 'or+u! sunt *o!*%)% in%n'iv.

:ricum' $!)n%! d *u!%ur3 d i$or%)n(3 r+ion)!38 $!)n%!

di*in)!8 $!)n%! %2%i! (i alte plante utile nu sunt r$r&n%)%

*or'$un&3%or 7n băncile de seminţe.

Ni*i $!)n%! '3!1)%i* 9nrudi% cu

cele de cultură nu sunt reprezentate adecvat 7n băncile de seminţe' d,i

aceste specii sunt extrem de fo!o'i%o)r 7n programele de )!ior)r a

culturilor.

,e ac eorturi speciale pentru a protea resursele genetice ale

speciilor de arbori de importanţă comercială. D$o&i%)r) 'in(!or este

difi*i!3 pentru multe genuri de )r1ori' ca stearii #Juercus sp.$ (i plopii

# *opulus sp.$. %iar (i seminţele de pin nu pot i stocate la ininit (i

eventual' trebuie plantate pentru a germina. >n multe cazuri' 'in( d

)r1orii '!*(ion)(i sunt olosite pentru a realiza $$inir 7n scopul

producerii de seminţe comerciale.

Pro%>)r) '$)(ii!or n)%ur)! 7n care apar speciile cu valoare

comercială este considerată din ce 7n ce mai mult un mod d $r&rv)r )

divr'i%3(ii +n%i* necesare 'i!vi*u!%urii. >n cercetările silvice estenecesară *oo$r)r) in%rn)(ion)!3 deoarece' adesea' speciile cu valoare

comercială sunt cultivate departe de ţările de origine.

: controversă importantă asupra băncilor de seminţe este legată de cine

deţine (i controlează resursele genetice ale plantelor de cultură. Gn!

122



r)'!or !o*)! cultivate urnizează 1)&) n*')r3 r)!i&3rii unor v)ri%3(i

d !i%3 pentru )+ri*u!%ur) odrn3K extrem de adaptabile.

*proximativ 0<= din divr'i%)%) +n%i*3 n*')r3 )+ri*u!%urii od

provine din (3ri 9n *ur' d d&vo!%)r ca ?ndia' Etiopia' eru' Mexic'?ndonezia (i Egipt' cu toate că programele de r)!i&)r ) )*'%or 7i1ri&i

de elită se desă(oară 7n (3ri! indu'%ri)!i&)% din *merica de &ord (i

Europa.

>n %r*u%' 13n*i! in%rn)(ion)! d 'in( *o!*%)u liber seminţe

(i ţesuturi vegetale din (3ri! 9n *ur' d d&vo!%)r (i le livrau institutelor

de cercetare (i companiilor. Cotu(i' după ce aceste companii selectaunoi

7i1ri&i de elită prin programe soisticate de 7ncruci(are (i c=mpuri

experimentale' vind)u 'in(! !) $r(uri ridi*)% pentru a obţine proit

maxim. [ările 7n curs de dezvoltare 7(i pun acum problema de ce trebuie

să;(i 7mpartă gratis resursele lor genetice (i după aceea trebuie să plătească

pentru seminţe superioare selectate pe baza resurselor genetice din ţara lor. :

'o!u(i a acestei dileme implică )*orduri negociate 7n contextul

Conen+iei asupra 'iersită+ii &iolo"ice 7n care statele acceptă să;(i

7mpartă resursele lor genetice 7n scimbul primirii de produse noi (i a unei

părţi din proituri. *stel de acorduri includ (i crearea de rezerve strategice

pentru protearea diversităţii biologice.

:.?. C)%+orii d *on'rv)r ) '$*ii!or

Multă vreme' naturali(tii au luat 7n considerare acele specii care erau

rare' ori prezentau o valoare biogeograică deosebită' ciar (i una

sentimentală. *(a s;au declarat Qmonumente ale naturiiP' a(a s;au constituit

rezervaţiile (tiinţiice (i naturale (i' tot a(a' s;au elaborat primele Qliste ro(ii K

123



sau Qcărţi ro(iiK (i s;a născut 'o&o!o+i) - ,%iin(3 ) *on'rv3rii

1iodivr'i%3(ii.

entru a evidenţia' 7n scopul conservării' statutul speciilor rare' ?<%&

a stabilit 6/ *)%+orii d *on'rv)r.1.$ E2%in*%3. : specie #sau alt taxon' ca subspecie (i varietate$ despre

care se (tie că nu mai există. rin cercetări repetate (i minuţioase eectuate 7n

areale 7n care specia a ost găsită anterior (i 7n alte situri posibile nu s;a reu(it

regăsirea ei

.5 Di'$3ru%3 din '3!13%i*i. ,pecia există doar cultivată' 7n

captivitate sau ca populatii naturalizate 7n aara abitatului natural. %ercetările 7n

(irurile cunoscute nu au reu(it să regăseasca specia.

.5 In $ri*o! iinn%. ,pecii care prezintă un risc extrem de ridicat de a

dispărea din sălbăticie 7n viitorul imediat. <n interes aparte prezintă speciile al

căror număr de indivizi s;a redus p=nă la la punctul 7n care supravieţuirea lor este

improbabilă dacă tendinţa de descre(tere continuă.

.5 In $ri*o!. ,pecii care prezintă riscul de a dispărea 7n viitor' iar pe

termen mediu pot i incluse 7n categoria 3.

?.5 Vu!nr)1i!3. ,pecii cu riscul de a dispărea 7n viitor. e termen mediu

specia poate deveni 7n pericol.

<.5 D$ndn%3 d *on'rv)r. &u este ameninţată 7n prezent' dar este

dependentă de un program de conservare' ără de care ar deveni ameninţată cu

dispariţia

:.5 A$ro)$ )nin()%3. ,pecia este aproape de a i consideratăvulnerabilă' dar nu este 7ncă considerată ameninţată.

.5 In'ufi*in% *uno'*u%3. ,pecia nu este considerată aproape

ameninţată sau ameninţată deoarece nu sunt date suiciente pentru a putea ace

o evaluare.

124



0.5 Dfi*in(3 d d)%. "atele existente sunt inexacte sau insuiciente pentru

a determina riscul de a dispărea al speciei. ?n multe cazuri' speciile nu au ost

văzute de ani sau zeci de ani deoarece nici un biolog nu a 7ncercat să le caute.

,unt necesare mai multe inormaţii 7nainte ca specia să ie 7ncadrată 7ntr;ocategorie ameninţată.

6/. Nv)!u)%3. ,pecia nu a ost 7ncă evaluată pentru a i 7ncadrată 7ntr;o

categorie ?<%&.

?n scopul impunerii restricţiilor legale care 7nsoţesc aceste categorii (i a

implicaţiilor inanciare ce rezultă pentru proprietarii de terenuri' corporaţii'

guverne etc' a trebuit să ie lămurită deiniţia iecărei categorii. ?n6008 IUCN

a realizat un nou 'i'% d *!)'ifi*)r ) '$*ii!or pe trei niveluri' bazat pe

posibilitatea extincţiei' elabor=nd deiniţii (i 7ndrumări 7mbunătăţite cu evaluări

cantitative.

1. S$*ii )nin()% 9n f)&3 *ri%i*3 au o probabilitate de !B sau mai

mare de a dispărea 7n 1B ani sau 3 generaţii dacă au o durată de viaţă mai mare.

.5 S$*ii )nin()% au o probabilitate de cca 2B de a dispărea 7n 2B

de ani sau ! generaţii.

.5 S$*ii vu!nr)1i! au o probabilitate de cca 1B de a dispărea 7n 1BB

ani.

entru 9n*)dr)r) uni '$*ii 9n un) din )*'% *)%+orii este necesară

existenţa uneia dintre următoarele inormaţii

1. declin observabil 7n numărul de indiviziG

2. mărimea arealului geograic ocupat de specii (i numărul populaţiilorG3. numărul total de indivizi vii (i numărul de indivizi ertiliG

4. declinul prognozat a(teptat 7n numărul indivizilor' dacă continuă

tendinţele demograice curente sau distrugerea abitatuluiG

12!



!. probabilitatea ca specia să dispară 7ntr;un anumit număr de ani sau

generaţii.

*ceste criterii cantitative de stabilire a gradului de ameninţare se bazează

pe )n)!i&) vi)1i!i%3(ii $o$u!)(ii!or (i se concentrează 7n special pe tendinţeledemograice ale speciei (i condiţiile de abitat

"e exemplu' o '$*i *ri%i*3 prezintă cel putin una din următoarele

caracteristici 3ri) $o$u!)(ii este mai mică de 2!B de indivizi sau are

mai puţin de !B de indivizi reproductivi.

"e asemenea' speciile pot atinge un stadiu critic prin r'%r@n+r)

)r)!u!ui #de exemplu pentru speciile de talie mare mai putin de 1BB @m 2

7ntr;o singură locatie$ pierderea abitatului observată sau prognozată' un

dezecilibru ecologic sau exploatarea comercială. Ev)!u)r)

vu!nr)1i!i%3(ii $ 1)&) $irdrii 7)1i%)%u!ui se poate realiza mai ales 7n

cazul '$*ii!or ) *3ror 1io!o+i '% $u(in *uno'*u%3. ?n această categorie

pot i 7ncadrate multe specii de in'*% %ro$i*)!' care pot i declarate ca

ameninţate dacă abitatul lor este distrus.

Nou! 'i'% d *!)'ifi*)r este )v)n%)>o' pentru că oeră o metodă

standard' cantitativă' pe baza careia deciziile pot i revăzute (i evaluate de

alţi cercetători 7n uncţie de *ri%rii! *)n%i%)%iv (i orice inormaţie

disponibilă. In*)dr)r) unei specii poate i realizată (i )r1i%r)r' 7n cazul

7n care decizia luată cu d)% in'ufi*in%G *o!*%)r) d)%!or necesare

pentru această abordare implică *o'%uri $r) )ri (i timp 7ndelungat'

neiind viabilă 7n special 7n ţările 7n curs de dezvoltare sau 7n situaţii de tete.?n ciuda acestor limitări' noul sistem de clasiicare a speciilor prezintă o

7mbunătăţire evidentă (i va auta 7n 7ncercările de a protea speciile. Cotu(i'

cea mai discutată categorie este cea a speciilor extincte deoarece

12



recomandarea ca aici să se includă speciile despre care nu avem nici un

dubiu rezonabil că au dispărut' este imposibil de aplicat.

Folosind categoriile ?<%&' a evaluat (i descris ca amenintate aproape

B.BBB specii vegetale (i !.BBB specii animale 7n seria /istelor -o(ii #?<%&'199B' 199$. Marea maoritate a speciilor de pe aceste liste sunt plante'

relect=nd tendinţa de a declara ca ameninţate '$*ii! d $!)n% *u

7)1i%)%u! d'%ru*%ur)%.

,istemul ?<%& a ost aplicat unor )r)! +o+r)fi* (i unor

grupuri de specii' ca mod de a evidenţia priorităţile de conservare.

M)ifr! prezintă un

+r)d )i )r d )nin()r d*@% $3'3ri!.

%entrele regionale de culegere a datelor sunt 7ntreţinute de sute de

persoane (i sunt consultate de 2BB.BBB ori pe an pentru inormaţii care să

aute 7n eorturile de proteare a speciilor 7n pericol' evaluărilor impactului

asupra mediului' cercetării (tiinţiice (i luării deciziilor cu privire la

utilizarea terenurilor. Or+)ni&)r) uni v)'% *)n%i%3(i d infor)(ii

u%i! *on'rv3rii este o activitate *o'%i'i%o)r (i intensivă' dar este o

componentă 'n(i)!3 7n eorturile de conservare. Crebuie să (tim ce specii

(i comunităţi biologice sunt 7n pericol (i unde apar pentru a le putea protea.

?n -om=nia' de(i au ost realizate Li'%) ro,i ) $!)n%!or 'u$rio)r

#1994$ (i C)r%) ro,i ) vr%r1r)%!or #2BBB$' nu există măsuri legislative

care să le acă aplicabile.

"in totalul de 3.BB de specii' 7n Li'%) ro,i ) $!)n%!or 'u$rio)r

din Ro@ni) sunt incluse $!)n% d*!)r)% onun% )! n)%urii' 4extincte' 39 periclitate' 11 vulnerabile (i 12!3 rare. "e asemenea au ost

identiicaţi 66/ %)2oni ndi*i #9 specii (i 41 subspecii$ pentru

-om=nia #ex. garoiţa ietrei %raiului ; 'iantus callizonus ; endemică

12



pentru Munţii iatra %raiului' -ndr(ala leitomentosa' endemism pentru

Munţii -odnei etc$.

%entre de aună endemică au ost identiicate 7n munţii -arău' Făgăra('

ar=ng (i )ior. ?n anul 2BBB Ministerul *pelor' ădurilor (i rotecţieiMediului a inanţat realizarea C3r(ii ro,ii ) vr%1r)%!or din Ro@ni). *u

ost identiicate B vertebrate din care !! periclitate' 9 vulnerabile (i 24

rare' cea mai mare pondere av=nd;o păsările (i mamierele.

:.<. Pro%*(i) !+)!3 ) '$*ii!or

"upă identiicarea speciilor care au nevoie de protecţie' pot i adoptate

legi sau convenţii care să implementeze măsurile de conservare. /egile

naţionale proteează speciile 7n interiorul statelor' 7n timp ce acordurile

internaţionale legierează 7n special comerţul 7ntre state cu aceste specii.

:.<.6. L+i'!)(ii n)(ion)!

?n cea mai mare parte a lumii moderne' guvernele (i organizaţiile

conservaţioniste naţionale oacă un rol primordial 7n protecţia biodiversităţii

la toate nivelurile.

L+i n)(ion)! sunt adoptate pentru a declara )rii $ro%>)%' pentru a

legiera activităţi ca $'*ui%u!8 dfri,)r) $3duri!or (i $3,un)%u! (i

pentru a !ii%) $o!u)r) aerului (i apei. Tr)%)%! in%rn)(ion)! care se

reeră la *or(u! *u '$*ii! 9n $ri*o! sunt i$!n%)% !) niv!

n)(ion)! (i aplicate la rontiere. Multe legi naţionale sunt concentrate pe

conservarea speciilor. Eicienţa cu care sunt aplicate aceste legi

demonstrează otăr=rea naţiunilor de a;(i protea resursele naturale (icetăţenii. >n multe state este recunoscut aptul că menţinerea sănătăţii

mediului (i protearea speciilor sunt 7n legătură directă cu sănătatea

oamenilor.

125



Modul de abordare a problemei diversităţii biologice dieră de la o ţară

la alta. *stel' cele 1! state membre mai veci ale <niunii Europene' au la

baza programelor de protecţie a speciilor convenţiile internaţionale cum

sunt "onvenţia asupra comerţului internaţional cu specii aflate în pericol ;%?CE, (i "onvenţia asupra diversităţii biologice. >n plus' aceste state au

promulgat reglementări (i directive pentru protecţia diversităţii biologice'

precum $irectiva %ăsărilor ' care prevede ca ţările membre trebuie să

$ro%>& ,i '3 *on'rv 7)1i%)%! $3'3ri!or' 7n special a celor

migratoare (i a celor care cuibăresc 7n Europa sau Dir*%iv) )1i%)% care

are 7n vedere'%)1i!ir) uni r(! uro$n d )rii $ro%>)%

#&'!(&

)***.

Qn S.U.A.' principalele acte normative care proteează speciile sunt

+egea speciilor în pericol din 193 (i +egea protecţiei mamiferelor

marine. %onorm deiniţiei din lege' speciile pe cale de dispariţie sunt cele

ameninţate cu extincţia' ca rezultat al )*%ivi%3(ii )n%ro$i* sau din cauze

naturale' 7n totalitate sau doar o parte a populaţiei lorG speciile ameninţate

sunt cele care este posibil ca 7n viitorul apropiat să devină specii pe cale de

dispariţie. e l=ngă declarare este necesar un $!)n d rf)*r $n%ru

fi*)r '$*i din !i'%3' incluz=nd conservarea' reacerea abitatului (i un

management activ al speciilor. Mai mult de 1.1BB de specii din ,.<.*. (i

peste !!B de specii din 7ntreaga lume sunt incluse pe această listă. /a ora

actuală' circa 4 BBB de specii sunt canditate la un loc pe listă' 7nsă probabil

că unele vor dispărea 7nainte de a i introduse. "e asemenea legea7mpiedică persoanele private' oamenii de aaceri (i guvernele locale să

preudicieze speciile de pe listă (i in%r&i* ori* f! d *or( cu ele.

129



"eoarece legea proteează ecosistemele 7n care vieţuiesc speciile pe

cale de dispariţie' )u fo'% $ro%>)% 7n acela(i timp *ouni%3(i 1io!o+i*

9n%r+i (i mii de alte specii.

%u toate că rezultatul a ost protectia a mii de specii' o analiză atentăaduce 7n prim plan o serie de dfi*in(. /ista speciilor proteate nu este

at=t de cuprinzătoare c=t ar trebui să ie (i nu )*o$r3 neapărat acele

'$*ii sau grupuri caracterizate printr;un +r)d )r d ri'* d 2%in*(i .

%ea mai mare parte a speciilor listate 7n lege sunt $!)n% ,i vr%1r)%' 7n

ciuda aptului că cele )i nuro)' sunt speciile de nvr%1r)%.

Evident' sunt necesarefor%uri

mari pentru a studia numeroasele grupe de

nevertebrate (i pentru a extinde lista cu specii 7n pericol.

rotecţia oerită speciilor incluse pe lista este at=t de puternică 7nc=t deseori

o)nii d )f)*ri interesaţi militează 9$o%riv) in%rodu*rii $ !i'%3 )

'$*ii!or din zona lor de activitate. <nul din motivele pentru care există acest

curent este acela că rf)*r) '$*ii!or p=nă la un punct 7n care se pot '*o)% d

$ !i'%3 este extrem de difi*i!3.

Difi*u!%3(i! legate de implementarea planurilor de reacere a speciilor

sunt deseori nu de n)%ur3 biologică' ci $o!i%i*38 )dini'%r)%iv3 (i nu 7n ultimul

r=nd fin)n*i)r3.

?nteresele legate de implicaţiile /egii speciilor 7n pericol au determinat

adesea organizaţiile oamenilor de aaceri' grupurile de cercetători (i guvernul

,.<.*. să dezvolte o ormă de comprompromis respectiv %lanul de "onservare a

abitatelor ' care 7mpacă conservarea cu interesele de aaceri. <n astel de planinclude comunităţile de %ufi,uri !i%or)! 2rofi! din 'udu! C)!ifornii' care

cuprind 1BB de specii rare' ameninţate sau 7n pericol. "upă dispute care au durat

mai mulţi ani asupra acestei specii valoroase' ermierii' organizaţiile de mediu (i

agenţiile guvernamentale au ăcut un compromis prin care sunt $ro%>)% *!

13B



)i i$or%)n% *ouni%3(i n)%ur)!' dar sunt $ri' 7n continuare

)*%ivi%3(i *onoi* 9n 'i%uri! )i $u(in i$or%)n%. lanul de conservare

negociat acoperă 1B.BBB a de abitat' incluz=nd !B de ora(e' ! districte (i

c=teva baze militare. %iar dacă nu este perect acest plan constituie cel puţin o7ncercare care va sta la 1)&) noii +nr)%ii d $!)nuri d *on'rv)r' axate pe

conservarea unor specii' ecosisteme sau comunităţi extinse peste o regiune

geograică' care include multe utilităţi' proprietăţi (i urisdicţii. ?n acest caz'

ca (i 7n altele' rezultatul este un *o$roi' prin care )*%ivi%3(i! *onoi*

*on%inu3' dar plătesc un $r( )i )r pentru a 'u$or%) ,i )*%ivi%3(i! d

*on'rv)r.

:.<.. A*orduri in%rn)(ion)!

%onvenţiile internaţionale sunt olosite pentru a protea speciile (i

abitatele cele mai importante. %ooperarea internaţională este o cerinţă absolut

necesară' cel puţin din c=teva motive.

>n primul r=nd' '$*ii! nu (in ')) d +r)ni(! '%)%)!' i+r@nd

regulat dintr;o regiune 7n alta.

>n al doilea r=nd' *or(u! in%rn)(ion)! cu produse biologice poate

conduce la 'u$r)2$!o)%)r) '$*ii!or pentru a acoperi cererea. Con%ro!u! (i

managementul *or(u!ui trebuie realizat 7n cele două puncte ; de 2$or% (i de

i$or%.

>n al treilea r=nd' 1nfi*ii! divr'i%3(ii 1io!o+i* sunt de i$or%)n(3

in%rn)(ion)!3. [ările dezvoltate din zona temperată care beneiciază de pe urma

diversităţii biologice din zona tropicală ar trebui să ie dispuse să aute ţările mai puţin dezvoltate pentru a putea conserva această biodiversitate.

Multe din problemele care ameninţă speciile (i ecosistemele au

din'iun in%rn)(ion)!3 (i necesită pentru rezolvare cooperare 7ntre state.

*semenea ameninţări se reeră la $'*ui%u! ,i v@n)%u! 2*'iv' $o!u)r)

131



)%o'fri8 $!oi! )*id8 $o!u)r) !)*uri!or8 r@uri!or ,i o*)n!or8

odifi*)r) *!i)%u!ui8 r)rfir) '%r)%u!ui d o&on.

,ingurul tratat mai important pentru protecţia speciilor la nivel internaţional

este "onvenţia cu privire la comerţul internaţional cu specii în pericol

#%?CE,$' lansată 7n anul 60: sub auspiciile rogramului &aţiunilor <nite pentru

Mediu #<&E$. *cest tratat a ost 'n)% de mai mult de 6/ d '%)% (i

stabile(te !i'% *u '$*ii! a căror *or*i)!i&)r necesita un *on%ro! '%ri*%' ţările

membre consimţind să;(i reducă importul (i exploatarea distructivă a speciilor

menţionate 7n tratat.

An2) I

cuprinde<:? d '$*ii )ni)! ,i v+%)!

a căror

*or*i)!i&)r este in%r&i'3' iar An2) II include circa :// d )ni)! ,i

6 /// d $!)n% a căror *or*i)!i&)r in%rn)(ion)!3 este oni%ori&)%3 7n

mod curent.

"intre $!)n%' *nexele ? (i ?? cuprind specii importante cum ar i

or7id!8 *i*)d)%!8 *)*%u,ii8 $!)n%! *)rnivor ,i fri+i! )r1or'*n%.

"intre )ni)! putem menţiona $)$)+)!ii8 f!in! )ri8 1)!n!8 ('%o)'!

)rin8 ('%o)'! %r'%r8 rino*rii8 ur,ii8 $ri)%!' 7n general speciile

colectate pentru a deveni animale de companie' pentru grădini zoologice' acvarii'

pentru blănuri' piele (i alte produse comercializabile.

Tr)%)%! in%rn)(ion)!' cum ar i %?CE, in%r3 9n vi+o)r atunci

c=nd o ţară r)%ifi*3 %r)%)%u! (i adoptă prevederile lui' 7ncălcarea

reprezent=nd un act supus legilor internaţionale. : dată ce prevederile

%?CE, sunt adoptate de o ţară' poliţia' inspectorii vamali' agenţiiguvernamentali pot aresta (i acuza persoanele care posedă sau

comercializează specii de pe lista %?CE,. *sistenţa tenică cu privire la

implementarea prevederilor tratatului este acordată (i ţărilor care nu au

aderat' de organizaţii neguvernamentale. %el mai notabil succes al acestui

132



tratat a ost 7nregistrat 7n 1959 7n cazul comerţului cu ilde( care era cauza

declinului sever 7nregistrat de populaţiile eleantului arican.

<n alt tratat internaţional este "onvenţia pentru conservarea

speciilor migratoare #%onvenţia de la )erna$' semnată 7n 60:0' careare ca obiectiv principal speciile de păsări. *ceastă convenţie este un

instrument *o$!n%)r *onvn(ii CITES' (i 7ncuraează eorturile

internaţionale de a conserva speciile de păsări care migrează peste

graniţele statale (i avorizează contactele regionale 7n domenii precum

cercetarea' managementul speciilor etc. %u toate acestea există c=teva

probleme legate de această convenţie deoarecedo)r ? d '%)% )u

r)%ifi*)%-o' iar 1u+%u! '3u este oarte !ii%)%. "e asemenea această

convenţie nu $ro%>)&3 ,i )!% '$*ii i+r)%o)r cum sunt

)ifr! )rin ,i $,%ii.

*lte tratate internaţionale pentru protecţia speciilor sunt

"onvenţia pentru conservarea resurselor marine din &ntarctica

"onvenţia internaţională pentru reglementarea pescuitului

balenelor "onvenţia internaţională pentru protecţia păsărilor i

"onvenţia /enelu pentru v0natul i protecţia păsărilor "onvenţia

internaţională cu privire la tonul din &tlantic.

*cestora li se adaugă diverse )*orduri r+ion)! care

proteează grupe de animale precum creveţi' raci' crabi' somoni'

lilieci etc. : !)%ur3 n+)%iv3 a acestor tratate este aceea că ratiicarea

lor este un act voluntar' (3ri! av=nd !i1r%)%) de a se r%r)+ din*onvn(i c=nd realizează că 7ndeplinirea condiţiilor din acest tratat

este prea diicilă (i nu răspunde propriilor interese. *cest deect a ost

evident atunci c=nd un număr de ţări au decis să nu ţină seama de

interdicţiile impuse de Coi'i) $n%ru $'*ui%u! 1)!n!or. entru

133



aplicarea prevederilor tratatelor (i acuzarea celor vinovaţi de

nerespectarea lor este nevoie de o campanie puternică pentru

convingerea (i atragerea opiniei publice.

%apitolul 5

CONSERVAREA #IODIVERSITĂŢII LA NIVEL DE

COMUNITATE #IOLOGICĂ ŞI RECONSTRUCŢIA

ECOLOGICĂ

rotearea abitatelor unor comunităţi biologice sănătoase' intacte'

este cel mai fi*in% od d ) $r&rv) per ansamblu divr'i%)%)

1io!o+i*3. <nii cercetători ar putea argumenta ciar că este ultima soluţie de

conservare a speciilor' deoarece nu deţinem resursele (i cuno(tinţele

necesare pentru a menţine 7n captivitate dec=t o mică parte a acestora. >n

general sunt recunoscute ca iind $)%ru i>!o)* d $r&rv)r a

comunităţilor biologice; crearea ariilor proteateG

; managementul eectiv al acestor zoneG

; implementarea măsurilor de conservare 7n aara ariilor proteateG

; restaurarea comunităţilor biologice din abitatele degradate.

Există *)%+orii difri% de comunităţi biologice' d !) n)f*%)% de activităţi

umane' cum ar i cele de pe fundu! o*)n!or sau din *! )i i&o!)% &on )$3durii %ro$i*)! ud' p=nă la $u%rni* odifi*)% de activitatea uman

#terenurile agricole' ora(ele' lacurile artiiciale' zonele industriale$. ?n cele mai izola

regiuni ale Cerrei' inf!un() u)n3 este resimţită prin *r,%r) niv!u!ui CO' poluare

134



+lobal Environmental FacilitY #+EF$' creat de )anca Mondială (i de agenţ

:rganizaţiei &aţiunilor <nite.

.6.6. C!)'ifi*)r) )rii!or $ro%>)%

P $!)n ondi)! există 1B categorii de arii proteate #conormclasiicării ăcute de <niunea ?nternaţională pentru %onservarea &aturii ;

?<%&$ rezervaţii (tiintiice sau rezervaţii integrate' parcuri naţionale'

monumente ale naturii' rezervaţii de conservare a naturii' peisae marine sau

terestre proteate' rezervaţii de resurse naturale' regiuni biologice naturale (i

rezervaţii antropologice' regiuni naturale amenaate petru utilizari multiple'

rezervaţii ale bioserei. /a aceste zece categorii ?<%& a mai admis o

categorie specială numită -*M,*- sau zone umede de importanţă

internaţională #mla(tini' păduri de mangrove' delte etc.$. "e la noi din ţară'

7n această categorie este inclusă doar "elta "unării.

E. :ezera+ii ,tiin+ifice sau rezervaţii inte"rale cele destinate exclusiv

cercetării (i 7n care accesul este permis doar cu aprobarea orului (tiinţiic

tutelar #7n cazul nostru' *cademia -om=nă' prin %M&' respectiv consiliile

(tiinţiice ale parcurilor naţionale$G

EE. *arcuri na+ionale care includ supraeţe mari de uscat sauH (i de

ape' 7n cadrul cărora ecosistemele se ală 7ntr;un stadiu natural sau

cvasinatural (i care cuprind una sau mai multe arii cu statut de

rezervaţie integrală. E le sunt destinate cercetării (tiinţiice' instruirii

(i educaţiei populaţiei' iar structura lor trebuie să cuprindă minim trei

zonede protecţie integralăG

tamponG

prepare.

13



Fiecare parc naţional trebuie să aibă un consiliu de administraţie (i un

consiliu (t iinţ i ic ' organisme care gestionează complexitatea problemelor

administrativ;inanciare. educaţionale' promoţionale' restaurative (i

(tiinţiiceG EEE. onumente ale naturii 7n care sunt incluse supraeţe mai mici de 1H4

a' enomene geomorologice deosebite (.a.G

E. :ezera+ii de conserare a naturii sunt' 7n apt' ostele rezervaţii

naturale de tip botanic' zoologic' geologic (i geomorologic' paleontologic'

speologic' limnologic etcG

. *eisa#e marine sau terestre proteate' 7n care se includ (i ostele

parcuri naturaleG

E.. :ezera+ii ele resurse naturale desemn=nd zone 7ntinse' puţin sau

deloc locuite' puţin studiate (i ale căror resurse pot i' parţial' exploatate

numai după terminarea studiului integralG

EE. :e"iuni !iolo"ice naturale ,i rezera+ii antropolo"ice 7n care se

includ regiuni de 7ntinderi variabile' izolate (i 7n care se urmăre(te (i

conservarea diversităţii culturaleG

EEE.:e"iuni naturale amena#ate pentru utilizări multiple o categorie

care 7ncă nu există 7n realitate (i 7n care se are 7n vedere posibilitatea

armonizării protecţiei cu dezvoltareaG

EK. :ezera+ii ale !iosferei parte componentă a patrimoniului natural

mondial' se pot constitui pornind de la categoriile ?' ?? sau ?V' dar

autenticitatea (i originalitatea trebuie să primeze' iar zonele structuraletrebuie să aibă 7n plus aţă de 11 (i o zonă de restaurareG

K. &unuri ale patrimoniului mondial pot i considerate obiectivele cu

valoare de unicat (i cu un număr important de specii d in categoriile

sozologice C: (i $.

13



Qn ()r) no)'%r3 mi(carea de ocrotire a mediului are dea o tradiţie de

circa un secol. >n continuare vor i punctate siturile conservate la noi.

6.5 R&rv)(ii! ,%iin(ifi* ')u r&rv)(ii! n)%ur)! in%+r)% 7n care nu

se intervine 7n nici un el 7n desă(urarea proceselor naturale' scopul urmăritiind de conservare (i studiere a speciilor. Ele aparţin statului (i sunt supuse

controlului (i protecţiei acestuia. ,unt arii J total 7ncise K. /a noi 7n ţară'

ariile proteate din această categorie sunt reprezentate de arcul &aţional

-etezat' "elta "unării (i arcul -odna.

.5 P)r*uri! n)(ion)! includ supraeţe mari de uscat sauH(i ape' 7n

cadrul cărora ecosistemele se ală 7ntr;un stadiu natural (i cvasinatural (i

care cuprind una sau mai multe arii cu statut rezervaţie integrală. >n aceste

arii sunt excluse exploatările economice' iar vizitarea lor este autorizată 7n

scopuri educative' de recreere sau culturale. <neori' pe aceste supraeţe sunt

admise mici a(ezări. >n -om=nia există 13 parcuri naţionale #"elta "unării

care 7ndepline(te condiţiile unui parc naţional' "omogled;Valea %ernei'

-etezat' Munţii -odnei' %ealău' %ălimani' iatra %raiului etc.

.5 Monun% )! n)%urii sunt incluse elemente naturale unice

#pe(teri' situri areologice' supraeţe cu o anumită loră (i aună$' de o

valoare excepţională' care sunt proteate. *cestea sunt reprezentate de

pe(teri' vulcani' dune' zone sălbatice 7mpădurite etc. Ele sunt accesibile

publicului dar trebuie atent gestionate.

.5 R&rv)(ii d *on'rv)r ) n)%urii. 4r&rv)(ii n)%ur)! diri>)%5

sunt anumite supraeţe de teren' care permit menţinerea 7n stare bună a

aunei sedentare sau migratorii (i a lorei. >n aceste areale se poate interveni

pentru asigurarea condiţiilor de trai pentru speciile proteate. Exemple

oiana &arciselor de la Făgăra(' rezervaţia ,căriţa;)elioara etc.

135



?.5 P)r*uri! n)%ur)! 7n sunt 7n număr de dintre care amintim

orţile de Fier' *puseni' )ucegi.

<. R&rv)(ii )! 1io'fri constituie areale proteate pe plan

internaţional' prin intermediul lor iind demonstrată valoarea principiilor deconservare a a umanităţii. *ici se realizează cercetări undamentale (i are loc

monitorizarea 7ntregii activităţi din bioseră. >n rezervaţiile bioserei' pe

l=ngă cercetare (i supravegere' se desă(oară acţiuni complexe de educaţie'

ormare (i demonstraţie. -ezervaţiile bioserei au luat na(tere prin

programul <&E,%: 7ncă din 1954 #cuprinde peste 3BB de teritorii$. ,tatutul

acesta a ost acordat (i "eltei "unării' din anul 1992.

:. #unuri d $)%rioniu in%rn)(ion)! au ost desemnate o serie de

obiective naturale' istorice' culturale etc. din toată lumea. /a noi 7n ţară

amintim mănăstirile din )ucovina' Mănăstirea 6urezi' "elta "unării etc.

.6.. Si%u)(i) )*%u)!3 ) )rii!or $ro%>)% 2i'%n%

=nă 7n anul 1995 au ost declarate 7n 7ntreaga lume circa ?// d )rii '%ri

$ro%>)% #categoriile ?<%& ? ; ???$' acoperind !BB milioane de ectare' ? 00 d )r$)r(i)! $ro%>)% #categoriile ?<%& ?V ; V?$ 7nsum=nd 345 milioane de ectare. "e

valorile par impresionante' ponderea lor reprezintă doar 7n ur de <= din 'u$r)f)(

*on%inn%!or Trri. C)%+orii! '%ri*% $ro%>)% ale rezervaţiilor (tiinţiic

parcurilor naţionale (i monumentelor naturii deţin doar = din 'u$r)f)() %r'%r3.

,upraaţa ariilor proteate v)ri)&3 considerabil ca mărime d !) o ()r3 !) )!%

av=nd ponderi importante 7n state ca +ermania #2!$' *ustria #2!$' Marea )ritan

#19$' (i surprinzător de mici 7n altele' cum ar i +recia #B'5$' Curcia #B'3$' etc. /

nivel mondial' *) )i )r )ri $ro%>)%3 se găse(te 7n Gron!)nd) av=nd

supraaţă de circa 9 milioane de ectare.

139



?n Ro@ni) supraaţa ocupată de arii proteate este de circa 1' milioan

ectare reprezent=nd : = din 'u$r)f)() (3ri. %ea mai mare parte din supraa

proteată #0=$ revine $)r*uri!or n)(ion)!' $)r*uri!or n)%ur)! ,i r&rv)(i

1io'fri D!%) Dun3rii. ?n aara acestor supraeţe sunt inclu(i 7n categoria ariil proteate (i 6 F din r@uri! in%rio)r' importante pentru protecţia unor specii d

pe(ti ameninţate sau rare #de exemplu' lostriţa' aspretele' păstrăvul indigen$.

onderea cea mai ridicată din totalul ariilor proteate din -om=nia

7nregistrează 7n '$)(iu! on%)n *)r$)%i*' unde se 7nt=lnesc (i cele mai 7ntins

supraeţe alate sub regim de protecţie.

%irele prezentate sunt aproximative deoarece uneori legile din domeniul ariil

proteate nu sunt aplicate. >n practică sunt proteate doar sectoare din aceste spaţii' o ma

parte iind olosite ca arii cu utilizări multiple. -egula se aplică (i 7n cazul ţăr

noastre' unde de(i nu3ru! d )rii $ro%>)% '% fo)r% ridi*)% #544 arii proteate' d

care 6 $)r*uri n)(ion)! ,i n)%ur)!$ supraeţele care 1nfi*i)&3 f*%iv d $ro%*(

sunt deosebit de rdu'.

?n vii%or' ariile proteate vor acoperi doar un i* $ro*n% din 'u$r)f)() %r'%r

#;1B sau u(or mai mare$ datorită *rri!or *r'*@nd d r'ur' ale societă

umane. %rearea de noi )rii $ro%>)% a ost in%n'3 7n perioada 60:/-60:?' declin

7nregistrat ulterior iind probabil datorat lipsei de spaţii disponibile pentru aceas

utilizare.

: mare parte din abitatele proteate sunt gestionate pentru producerea d

resurse. *stel' 7n -om=nia' o mare supraaţă din ariile proteate este gestionată d

R+i) N)(ion)!3 ) P3duri!or 7n regim de )ri $ro%>)%3 9n fond for'%ir.Eorturile de *on'rv)r ) diu!ui )rin au rămas 7n urmă aţă de conservare

mediului terestru. 7n prezent' doar 6 = din mediul marin este inclus 7n arii proteate' de

/= din ! n*'i%3 $ro%*(i cu scopul de a controla declinul producţiei de pe(

exploatat 7n scopuri comerciale.

14B



.6.. S%)1i!ir) $riori%3(i!or $n%ru $ro%*(i

?ntr;o lume aglomerată (i cu surse de inanţare limitate' trebuie

stabilite clar priorităţile pentru conservarea diversităţii biologice (i' cel

mai important' speciile care trebuie conservate. "e(i conservaţioni(tii promovează importanţa actuală sau potenţială a iecărei specii' zilnic se

pierd iremediabil plante (i animale. 7ntrebarea pe care trebuie să (i;o pună

orice om de (tiinţă este cum poate i limitată această pierdere de specii date

iind resursele umane (i inanciare disponibileT ?ntrebările corelate ce ar

trebui adresate de cei care se ocupa de planiicarea conservării sunt %e

trebuie proteatT <nde trebuie proteatT (i %um trebuie proteatT.

"in cercetări rezultă că trei criterii pot i olosite 7n stabilirea

priorităţilor de conservare a speciilor (i comunităţilor.

1. Uni*i%)%). : comunitate biologică reprezintă o prioritate pentru

conservare dacă este alcătuită 7n special din specii ndi* r)r' mai

mult dec=t dacă cuprinde preponderent specii comune' larg răsp=ndite. :

specie este )i v)!oro)'3 pentru conservare dacă este taxonomic unică'

dacă este uni*) '$*i din +nu! ')u f)i!i) sa dec=t dacă este membrul

unui gen cu specii multiple.

2. Pri*o!u! d 2%in*(i. ,peciile pe cale de dispariţie prezintă o

preocupare mai urgentă dec=t speciile ce nu sunt ameninţate cu dispariţiaG

%omunităţile biologice ameninţate cu distrugerea iminentă sunt de

asemenea o prioritate.

3. U%i!i%)%). ,peciile cu v)!o)r )*%u)!3 ')u $o%n(i)!3 pentru oameni

reprezintă o $riori%)% d *on'rv)r )i )r dec=t speciile ără un

interes economic evident. "e exemplu' speciile sălbatice de +r@u' cu

posibilităţi de utilizare 7n dezvoltarea unor varietăţi cultivate' reprezintă o

142



prioritate de conservare mai mare dec=t speciile erbacee a căror importanţă

economică nu a ost determinată. Couni%3(i! 1io!o+i* *u v)!o)r

*onoi*3 )r' cum ar i zonele umede costiere' pot prezenta o prioritate

mai mare conservare dec=t comunităţile mai puţin valoroase' cum ar ituări(urile xeroite.

Cuno),%r) '$*ii!or. *riile proteate pot i create pentru a conserva

doar unele specii. &umeroase arii proteate au ost create pentru a protea

+)f)un) *7)ri')%i*) speciile vedetă' cum ar i tigrii' care captează

atenţia publicului' au valoare simbolică (i sunt importante pentru

*o%uri'. *lte arii proteate au ost create pentru '$*ii indi*)%o)ralate 7n pericol' a căror prezenţă don'%r)&3 '%)r) d ')no+n&3

a ecosistemelorG protearea acestora avorizeaz=nd *on'rv)r) unor

*ouni%3(i 9n%r+i' care pot i constituite din mii de alte specii ce stau la

baza proceselor din ecosisteme. "e exemplu' 7n ?ndia' roiectul QCigerP a

ost demarat 7n 193 după un recensăm=nt care a evidenţiat că tigrul

bengal este 7n pericol iminent de disparitie. roiectul QCigerP a autat la

con(tientizarea publicului' obţinerea de onduri (i elaborarea unor principii

pentru managementul ariilor proteate 7n ?ndia. %rearea a 15 arii proteate

7n cadrul roiectului QCigerP' coroborată cu 7năsprirea măsurilor de

protecţie' au 7ncetinit declinul rapid al numărului de tigrii (i degradarea

comunităţii biologice 7n care trăiau.

?dentiicarea arealelor geograice prioritare pentru conservare este

primul pas 7n dezvoltarea planurilor de supravieţuire pentru specii

individuale.

143



%unoa(terea comunităţii (i a ecosistemelor. &umero(i speciali(ti

susţin că \sistemele (i comunităţile ar trebui să ie ţinta eorturilor de

conservare (i nu speciile.

%onservarea comunităţilor biologice poate avoriza prezervarea mai

multor specii prin intermedierea autoreglării' 7n timp ce salvarea speciilor;

ţintă este mult mai diicilă' costisitoare (i ineicientă. %eltuirea unei

anumite sume de bani pentru protecţia (i managementul abitatelor poate

conduce la prezervarea mai multor specii pe termen lung dec=t celtuirea

acelea(i sume pentru eorturile intensive de salvare a unei specii

remarcabile. "e asemenea' rolul ecosistemului 7n prezervarea abitatuluioeră adesea (i un puternic argument economic pentru acţiune.

*riile proteate sunt adesea localizate astel 7nc=t să ie areale

reprezentative pentru mai multe tipuri de comunităţi biologice. <n sit

reprezentativ include speciile (i condiţiile de mediu caracteristice unor

comunităţi biologice. "eterminarea regiunilor' ţărilor (i comunităţilor

biologice ce beneiciază de o conservare adecvată sau au o nevoie urgentă

de protecţie suplimentară este critică pentru conservarea diversităţii

biologice. -esursele' cercetarea (i campaniile de inormare trebuie

direcţionate către acele zone geograice care necesită protecţie suplimentară.

*stel' regiunile geograice sunt evaluate pentru cunoa(terea procentului de

arii proteate' a ameninţărilor la adresa diversităţii biologice (i a necesităţii

unor acţiuni de conservare. *nalizele realizate p=nă acum indică aptul că

protearea sistemelor lacustre (i pai(tilor temperate se numară printre cele

mai importante activităţi de conservare.

%entre de concentrare a biodiversităţii. >n scopul stabilirii priorităţilor

pentru conservare' Dorld %onservation Monitoring %entre' )irdlie

?nternational' %onservation ?nternational (i alte organizaţii au 7ncercat să

144



identiice arealele ceie din diversitate biologică' cu niveluri ridicate de

endemicitate sau sub imediata ameninţare a dispariţiei speciilor (i distrugerii

abitatului a(a;numitele Qpuncte ierbinţiP ale prezervarii #ig. 2$.

<tiliz=nd aceste criterii' s;au identiicat 2! de puncte ierbinti pe+lob care 7mpreună cuprind 44 din speciile de plante ale lumii' 25

din speciile de pasari 3B din speciile de mamiere' 35 din speciile de

reptile (i !4 din cele de amibieni pe doar 1'4 din supraaţa totală a

ăm=ntului.

"eoarece aceste puncte ierbinti includ si specii ubicviste' rezultă

că 7n spaţiul lor sunt reprezentate două treimi din vertebratele planetei#cu excepţia pe(tilor$. Multe dintre aceste puncte ierbinţi sunt 7n arealele

pădurii tropicale umede' cum ar i %oasta *tlantică a )raziliei' Ecuadorul

de vest' *merica %entrală' pădurea din +uineea ;*rica de Vest etc.

*realele unor insule se găsesc de asemenea printre aceste puncte

ierbinţi' incluz=nd aici regiunea %araibelor' Madagascar' ,ri /an@a'

unele regiuni din Malaezia (i ?ndonezia' Filipinele' &oua %aledonie'

&oua 8eelandă etc.

uncte ierbinţi se găsesc (i 7n arealele sezonier secetoase din zona

temperată' cum ar i )azinul Mării Mediterane' regiunea %aliorniei'

regiunea %aucazului' sud;vestul *ustraliei etc.

14!



Fig.2.a. a ; cincisprezece puncte fier!in+ i din pădurea tropicală umedă' cu o rată 7naltă rată deendemicitate (i cu specii ce sunt ameninţate cu dispariţia. *realele circulare includ zone insulare %araibe'Madagascar (i insulele din :ceanul ?ndian etc. -egiunea olineziaHMicronezia cuprinde (i un număr marede insule paciice' inclusiv aripelagul 6aLaii' insulele Fui' ,amoa' olinezia Franceză (i Marianele./iterele indică regiunile tropicale neaectate de intervenţia umană , ;*merica de ,ud' % ; bazinul %ongo(i &oua +uinee ! zece puncte fier!in+i din alte tipuri de ecosisteme. *realul circular include)azinul Mediteranean

"e asemenea au ost incluse 7n categoria punctelor ierbinţi

$3duri! %ro$i*)! u'*)% (i ')v)n! din unele zone ale )raziliei'

munţii din estul XenYei (i Canzaniei' *nzii tropicali (i munţii din centrul(i sudul %inei. /ista acestor puncte ierbinţi poate continua.

?n Ro@ni)' astel de puncte ierbinţi pentru speciile ameninţate

pot i considerate Lun*) ,i D!%) Dun3rii.

14



: altă abordare a ost identiicarea dintr;un total de peste 23B

de ţări' a 6: (3ri *u 1iodivr'i%)% ridi*)%3' care 7mpreună 9n+!o1)&3

</-:/= din divr'i%)%) 1io!o+i*3 ) !uii ,.<.*.' Mexic' %olumbia'

)razilia' eru' Ecuador' Venezuela' -.". %ongo' *rica de ,ud'Madagascar' ?ndonezia' Malaezia' Filipine' ?ndia' %ina' apua;&oua

+uinee (i *ustralia. *ceste ţări sunt posibile ţinte pentru

7mbunătăţirea conservării diversităţii biologice (i pentru desciderea

unor noi linii de inanţare

.6.. Convn(ii in%rn)(ion)! $rivind )rii! $ro%>)%

%onvenţiile internaţionale asupra abitatelor sunt complementare cu

cele asupra speciilor' cum este cazul convenţiei %?CE,' evidenţiind

*o'i'% uni* *)r n*'i%3 $ro%*(i. >n aceste abitate pot i proteate

o multitudine de specii individuale. Crei dintre cele mai importante astel de

convenţii sunt

"onvenţia (amsar asupra zonelor umede

"onvenţia privind protecţia patrimoniului cultural i natural al

lumii

%rogramul !#1S"O 2an and the /iosphere.

Ţ3ri! care declară arii proteate 7n conormitate cu aceste convenţii se

obligă să le )dini'%r& 7n termenii prevăzuţi' dar nu %r)n'fr3 către

or+)ni'! in%rn)(ion)! 'uvr)ni%)%) asupra acestor areale' ci deţin

controlul total asupra lor' aplic=nd norme unanim acceptate.

"onvenţia de la (amsar asupra zonelor umede a ost adoptată 7n

60:6 pentru a opri distrugerea lor continuă #7n special a acelora care sunt

14



importante pentru migraţia păsărilor$ (i recunoa(terea valorii lor ecologice'

(tiinţiice' economice' culturale (i recreative.

%onvenţia de la -amsar se reeră la )$ *ur+3%o)r8 &on

!3,%ino)'8 '%u)r8 ,i &on *o'%ir' incluz=nd peste 59! de areale cu osupraaţă totală de peste milioane de ectare. Fiecare din cele 94 de ţări

semnatare au ost de acord să conserve (i să proteeze zonele umede (i să

propună pentru conservare cel puţin o zonă umedă de interes internaţional.

"onvenţia privind protecţia patrimoniului cultural i natural al lumii a

ost realizată prin colaborarea UNESCO8 IUCN ,i In%rn)%ion)! Coun*i! on

Monun%' )nd Si%'. *ceastă convenţie a primit un spriin neobi(nuit de

larg' iind semnată de 1B9 ţări. :biectivul convenţiei este de a $ro%>) &on!

n)%ur)! ,i *u!%ur)! de importanţă internaţională. %onvenţia introduce un

element de noutate deoarece subliniază 'nifi*)(i) *u!%ur)!3 ,i 1io!o+i*3

a arealelor naturale (i recunoa(te aptul că '%)%! )u o1!i+)(i) '3 '$ri>in

fin)n*i)r )*'% o1i*%iv. <nele din cele mai importante areale de

conservare din lume sunt incluse 7n lista celor 12 de locaţii. ?ntre aceste

areale naturale amintim ,erengeti &ational ar@ #Canzania$ (i "elta "unării

#-om=nia$.

rogramul M)n )nd #io'$7r al <&E,%: #M*)$ a creat

7ncep=nd din 60:6 o reţea internaţională de r&rv)(ii )! 1io'fri.

-ezervaţiile bioserei sunt declarate pentru a fun*(ion) *) od! ce

demonstrează *o$)%i1i!i%)%) dintre eorturile de *on'rv)r (i

d&vo!%)r) dur)1i!3 7n beneiciul populaţiei locale. &umărul rezervaţiilor bioserei a crescut semniicativ aung=nd 7n anul 2BBB la 3B' 7nglob=nd

peste 3BB milioane de ectare răsp=ndite 7n 91 de ţări cu condiţii ecologice'

sociale' politice (i culturale variate.

145



%ele trei convenţii au permis realizarea unui consens general privind

conservarea dieritelor tipurilor de abitate. *u ost ăcute eorturi

importante pentru a organiza aceste arii proteate 7n reţele internaţionale ce

pot i olosite 7n soluţionarea problemele reeritoare la conservareaecosistemelor (i biodiversităţii la nivel regional (i global.

%onvenţii *u 'fr3 )i rdu'3 d )$!i*)1i!i%)% promovează

conservarea unor ecosisteme si abitate unicat 7n regiuni particulare

#%onvenţia privind protecţia liliecilor' %arta europeană a regiunilor

montane$.

A!% *onvn(ii in%rn)(ion)! au ost semnate pentru a preveni sau!ii%) $o!u)r) ce constituie o ameninţare regională sau internaţională asupra

mediului. Convn(i) )'u$r) $o!u3rii )%o'fri* %r)nfron%)!ir din

regiunile europene recunoa(te rolul pe care transportul pe distanţe mari a

poluanţilor atmoserici 7l oacă 7n ormarea $!oii )*id' *r,%r) )*idi%3(ii

!)*uri!or ,i o)r%) $3duri!or. Convn(i) $rivind $ro%*(i) '%r)%u!ui d

o&on' semnată 7n 195!' a determinat scoaterea din uz a reonilor 7n ţările

semnatare' ace(tia iind corelaţi cu distrugerea stratului de ozon (i cre(terea

nivelului radiaţiilor ultraviolete. Convn(i) *)dru ) N)(iuni!or Uni%

$rivind '*7i13ri! *!i)%i*' adoptată 7n 1992' prevede stabilizarea (i

eventual reducerea emisiilor de gaze de seră' 7n principal a %:2. %onvenţia a

ost adoptată de peste 6</ d (3ri (i este revizuită la conerinţe anuale.

?n domeniul prevenirii (i combaterii poluării marine cele mai

importante tratate internaţionale sunt Convn(i) $rivind $rvnir)$o!u3rii )rin $rin dvr')r) d,uri!or ,i ) )!%or )%ri)! (i

Convn(i) 3ri!or din Pro+r)u! d Mdiu )! N)(iuni!or Uni% etc.

oluarea marină este o problemă de interes datorită ariilor extinse de

ape internaţionale' a u(urinţei cu care poluanţii deversaţi 7ntr;o zonă

149



migrează către o alta' a biodiversităţii oarte ridicate' vulnerabilităţii (i

diicultăţii de aplicare a unor planuri de conservare.

.6.?. Proi*%)r) )rii!or $ro%>)%

Mărimea (i poziţia ariilor proteate 7n lume sunt recventdeterminate de distribuţia populaţiei' potenţialul biologic al teritoriului'

eorturile politice (i actorii istorici. ?n multe cazuri' terenul este subiectul

unor măsuri de conservare deoarece nu are o valoare comercială imediatăG

ariile proteate sunt recvent situate pe terenuri greu accesibile' puţin ertile'

slab dotate cu resurse (i puţin locuite ; numite %rnuri ndori%.

"e(i maoritatea ariilor proteate (i arealelor de conservare au ostrealizate ără logică' 7n uncţie de ondurile (i terenul disponibil' totu(i a

ost creată o importantă 1)&3 d d)% ,%iin(ifi* *u %n%3 *o!o+i'%3' ce

ofr3 9ndru3ri despre cele mai eiciente căi de proiectare a arealelor de

conservare pentru protearea diversităţii biologice.

R*o)nd3ri! $n%ru $roi*%)r) )rii!or $ro%>)% nu reprezintă

neapărat 'o!u(ii univr')!.

.6.?.6. M3ri) r&rv)(ii

: d&1)%r interesantă pe probleme de conservare a apărut pe

marginea 7ntrebării dacă bogăţia 7n specii este maximizată 7ntr;o arie

proteată naturală 2%in'3 sau 7n mai multe arii proteate mai i*i cu o arie

totală egală cu cea mare.

Su'(in3%orii $rii v)ri)n% argumentează că numai ariile

proteate extinse $o% *on(in un nu3r 'ufi*in% d '$*ii d %)!i )r(i cu densitate scăzută #cum ar i carnivorele mari$ pentru n(inr) $

%rn !un+ ) $o$u!)(ii!or. "e asemenea' o arie proteată mare

i*,or)&3 f*%u! d )r+in' in*!ud )i u!% '$*ii (i are o

divr'i%)% d 7)1i%)% )i )r dec=t o arie proteată mică.

1!B



*cest punct de vedere are trei implicaţii practice #1$ c=nd este creată o

nouă arie proteată' ar trebui realizată pe o 'u$r)f)(3 *@% )i 2%in'3 cu

scopul de a $r&rv) *@% )i u!% '$*ii cu putinţăG #2$ c=nd este posibil'

%rnuri! )di)*n% ariilor proteate naturale ar trebui )*7i&i(ion)% cuscopul de a spori supraaţa acestoraG #3$ dacă trebuie ales 7ntre a crea o arie

proteată mică sau una mare 7ntr;un tip de abitat similar' este recomandată

cea de;a doua variantă.

*lţi cercetători preocupaţi de conservare susţin că )rii! $ro%>)%

i*i' bine poziţionate' sunt *)$)1i! să includă o mai )r v)ri%)% d

%i$uri d 7)1i%)% (i mai multe populaţii de specii rare dec=t ar ace;o aria

bloc cu aceea(i supraaţă. "e asemenea' crearea mai multor arii proteate'

ciar dacă mai mici' $rvin posibilitatea in%rvn(ii uni for(

*)%)'%rof)! uni*' cum ar i o specie exotică' o epidemie sau un incendiu'

* )r di'%ru+ 9n%r)+) $o$u!)(i localizată 7ntr;o arie proteată unică.

>n plus' ariile proteate mici localizate 7n vecinătatea unor zone populate

pot avoriza crearea unor *n%r d du*)(i privind conservarea (i studiul

naturii' 9n!'nind o1i*%iv! $ %rn !un+ )! $ro%*(ii diu!ui prin

con(tientizarea publicului.

Con'n'u! pare să ie asupra ideii că 3ri) unei arii proteate

d$ind de grupul de specii considerat' de %rnu! di'$oni1i! (i de

*ir*u'%)n(! $)r%i*u!)r. Este unanim acceptat aptul că )rii!

$ro%>)% )ri sunt mai bune dec=t cele mici deoarece sunt capabile să

susţină )i u!% '$*ii' prin mărimea superioară a populaţiilor (i printr]o diversitate mai mare a abitatelor.

>n orice caz' )rii! $ro%>)% i*i 1in )dini'%r)% sunt de

asemenea v)!oro)'' 7n special pentru protecţia speciilor de plante'

nvr%1r)% ,i vr%1r)% i*i.

1!1



D'ori nu există o $o'i1i!i%)% d ) )!+ deoarece nu sunt

disponibile terenuri suplimentare pentru scopuri de conservare. *cest

lucru este parţial adevărat 7n zone ce au ost in%n' *u!%iv)% (i locuite

de secole' cum ar i Europa' %ina' nordul *ricii (i ?nsula AaLa.>n cazul r&rv)(ii!or *u 'u$r)f)(3 )r din Ro@ni) #peste

1BBB a$ se pune problema difi*u!%3(ii d )dini'%r)r ) '$)(iu!ui'

instrumentele legale neiind 7ncă clar deinite.

.6.?.. Minii&)r) f*%!or d )r+in ,i d fr)+n%)r

Este general acceptat aptul că ariile proteate trebuie proiectate

pentru ainii&) f*%! d )r+in

.

Ar)!! d *on'rv)r d for3 ro%und3 minimizează

raportul limită;areal iar *n%ru! unei astel de arii proteate este )i

d$3r%)% d !ii%3 dec=t 7n ariile proteate care au o altă ormă.

Arii! $ro%>)% d for3 !ini)r3' lungi' au o +r)ni(3 mai )r (i

%o)% $un*%! sunt aproape de limită.

*ceste idei au ost rar' dacă nu ciar niciodată' implementate.

M)>ori%)%) )rii!or $ro%>)% au for3 nr+u!)%3 deoarece

aciziţionarea terenului s;a ăcut mai degrabă 7n uncţie de oportunitate

dec=t de realizarea unui model geometric.

Hr)+n%)r) )rii!or $ro%>)% de către (osele' garduri' terenuri

agricole (i de alte proiecţii 7n mediu ale activităţilor umane %r1ui

vi%)%3 pe c=t posibil datorită eectelor negative multiple care pot aecta

speciile (i populaţiile.Există *)&uri 7n care '$)r)r) d &on! 9n*on>ur3%o)r a ariilor

proteate cu supraaţă redusă a avut f*% 1nfi*. *stel' R&rv)(i)

1o%)ni*3 Tinovu! Lu*in)' cu o supraaţă de 1 a' alată 7n lungul p=r=ului

/uncavei' 7n :bcina Mestecăni(' a ost delimitată cu gard pentru a i păzită

1!2



de caii ergeliei /ucina (i de cirezile de bovine ce pă(unează 7n zonă.

"eclararea mla(tinii ca arie proteată (i 7ngrădirea ei a determinat

extinderea arealului speciei relieare mesteacănul pitic # &etula nana$' iar 7n

ultimile decenii nu au dispărut nici una dintre speciile semnalate anterior (i nu s;a observat pătrunderea unor specii noi.

Co!)1or)r) 9n%r $ro$ri%)rii $u1!i*i ,i $riv)(i de terenuri are o

importanţă specială 7n dezvoltarea ariilor metropolitane' unde se găsesc

recvent mici arii proteate izolate' alate sub controlul agenţiilor

guvernamentale (i organizaţiilor private.

:ri de c=te ori este posibil' ariile proteate ar trebui să in*!ud3 un*o'i'% 9n%r+ #cum ar i un curs de apă' un lac sau o unitate montană$'

deoarece *o'i'%u! '% uni%)%) o$%i3 d )dini'%r)r. "aunele

provocate unei părţi neproteate a ecosistemului pot ameninţa starea de

sănătate a 7ntregului ecosistem.

.6.?.. )1i%)%! *oridor

: soluţie de administrare a unei reţele de arii proteate naturale a ost

aceea de a le lega 7ntr;un sistem prin intermediul unor abitate coridor'

care nu sunt altceva dec=t f@,ii d %rnuri $ro%>)% d'f3,ur)% 9n%r

)rii $ro%>)%. *stel de abitate coridor' numite (i *orido)r d

*on'rv)r ')u d d$!)')r' pot permite plantelor (i animalelor să

%r)*3 din%r-o )ri $ro%>)%3 9n )!%)' acilit=nd f!u2u! +n%i* (i

*o!oni&)r) altor terenuri avorabil.

%oridoarele de conservare pot auta (i la $r&rv)r) )ni)!!or

* i+r)&3 '&onir de;a lungul unei serii de abitate dierite pentru

a;(i $ro*ur) 7r)n)G dacă aceste animale ar i incluse 7ntr;o singură

arie proteată' ar putea muri din lipsă de rană.

1!3



%oridoarele sunt mult mai necesare d-) !un+u! !inii!or d

i+r)(i cunoscute ale speciilor de animale. *cestea au o importanţă

specială pentru $3'3ri! i+r)%o)r' care au nevoie de odi7n3 ,i 7r)n3.

*colo unde coridoarele există dea ele trebuie prezervate. Multe dincoridoarele dea existente sunt situate de;a lungul cursurilor de apă (i

pot i ele 7nsele abitate de importanţă biologică.

"e(i coridoarele reprezintă o strategie de conservare promiţătoare'

ele pot avea (i anumite d&)v)n%)>. %oridoarele pot acilita i+r)(i) unor

%i$uri d 1o!i ,i $idii. *stel o inestare singulară s;ar putea extinde

rapid către toate ariile proteate naturale conectate' devenind cauza

distrugerii unor populaţii de specii rare. "e asemenea' animalele ce se

deplasează de;a lungul abitatelor coridor pot i 2$u' unui ri'* d

v@n3%o)r )r' deoarece v=nătorii' ca (i animalele de pradă' tind să se

concentreze pe traseele utilizate de animalele sălbatice. >n ciuda acestor

preocupări' cercetările (tiinţiice par să susţină valoarea coridoarelor de

conservare' de(i iecare caz trebuie analizat separat.

To)% )*'% %orii asupra designului ariilor proteate au ost create 7n

principal pentru vr%1r)%! %r'%r8 $!)n%! 'u$rio)r ,i

nvr%1r)%! )ri.

*plicabilitatea acestor principii la )rii! $ro%>)% n)%ur)! )*v)%i*'

unde mecanismele de dispersie sunt 7n mare parte necunoscute' n*'i%3

inv'%i+)(ii 'u$!in%)r. romovarea )rii!or $ro%>)% )rin se impune

ca o $riori%)% pentru conservarea diversităţii biologice (i controlul poluării.

1!4



.6.?.. E*o!o+i) $i')>!or ,i )r7i%*%ur) )rii!or $ro%>)%

E*o!o+i) $i')>!or este i$or%)n%3 pentru protearea diversităţii

biologice deoarece u!% '$*ii nu sunt limitate la un 'in+ur 7)1i%)%' ci se

deplasează 7ntre abitate sau locuiesc la graniţa dintre două abitate.entru cre(terea numărului (i diversităţii animalelor' cei ce

administrează viaţa sălbatică 7ncearcă adesea să realizeze o v)ri)(i *@%

)i )r ) $i')>!or 7n cadrul unităţii administrate de ei. ,unt create (i

7ntreţinute c=mpuri' pai(ti' tuări(uri pitice' sădiţi pomi ructieri' semănate

plante de cultură' tăiate periodic supraeţe reduse de pădure' construite mici

iazuri (i barae. "e asemenea numeroase poteci (i drumuri de păm=nt

(erpuiesc de;a lungul (i de;a latul tuturor sectoarelor delimitate 7n cadrul

ariilor proteate. -ezultatul este o )ri $ro%>)%3 %r)n'for)%3 9n%r-un

o&)i* d fr)+n%8 und &on! d %r)n&i(i )1und3G viaţa sălbatică este

r&u!%)%u! !o*uri!or und dou3 7)1i%)% ' 9n%@!n'*.

S*o$u! *on'rv)(ioni,%i!or este nu doar acela de a in*!ud *@% )i

u!% '$*ii cu putinţă 7n arii proteate' *i (i de a $ro%>) acele '$*ii

care sunt 7n $ri*o! d di'$)ri(i ca rezultat al activităţii umane. Micile

arii proteate divizate 7n multiple unităţi de abitat' conţin=nd un $i')>

*o$ri)%' $o% in*!ud un nu3r )r d '$*ii' dar este $ro1)1i!

ca acestea să ie cu precădere specii cu u%i!i%)% *onoi*3 rdu'3

specii care depind de perturbarea umană (i specii străine zonei.

entru a '*7i1) o$%i*) )*'%i )1ord3ri fo*)!i&)%' diversitatea

biologică trebuie să ie )dini'%r)%3 !) niv! d $i')> r+ion)!' undemărimea unităţilor de peisa ; cum ar i dealuri sau cursuri de apă ;

permite reconstituirea unităţilor naturale 7nainte de a i modiicate

antropic.

1!!



: alternativă la crearea unui peisa miniatural de abitate relativ

omogene la scară mică este de a !+) %o)% )rii! $ro%>)% dintr;o

&on3 7ntr;o r() r+ion)!3 astel 7nc=t să poată i create unităţi extinse

de abitat. <nele dintre aceste unităţi de abitat ar putea i suicient demari ca să proteeze speciile rare care nu sunt capabile să tolereze

presiunea umană.

.6.<. Adini'%r)r) )rii!or $ro%>)%

:dată declarată prin lege' o arie proteată trebuie' să ie eectiv

administrată pentru a menţine diversitatea biologică. %redinţa că

natura (tie mai bine (i că există o balanţă a naturii i;a condus pe mulţicercetători la concluzia că situaţia optimă pentru conservarea

biodiversităţii este aceea lipsită de intervenţia umană. -ealitatea este

adesea oarte dierită' 7n multe cazuri' oamenii au modiicat dea

mediul at=t de puternic 7nc=t speciile (i comunităţile care mai există au

nevoie de intervenţia urgentă a omului pentru a supravieţui.

5.1..1. *specte generale privind administrarea ariilor proteate

/umea este plină de Qarii proteate pe =rtieP #sindromul paper

protected areas$ care au ost create prin acte legislative guvernamentale'

dar care nu sunt administrate eectiv 7n teren. "in păcate -om=nia pare să

ie o campioană a declarării ariilor proteate prin acte guvernamentale.

*ceste acte legislative ac reerire doar la supraaţa ariilor proteate'

neexist=nd o delimitare concretă 7n teren (i' 7n consecinţă' o administraţie

care să le gestioneze."in 199B (i p=nă 7n anul 2BBB nu a existat dec=t o arie proteată cu

administraţie proprie -ezervaţia )ioserei "elta "unării. *ceastă situaţie a

condus la degradarea graduală sau rapidă a calităţii abitatelor (i la

pierderea unui număr apreciabil de specii valoroase. *stel' arcul &aţional

1!



)ucegi' zonă care atrage importante luxuri turistice estivale (i ivernale' a

ost victima propriilor sale rumuseţi' cunosc=nd o degradare accentuată

care se relectă 7n calitatea abitatelor (i diversităţii biologice.

?n unele ţări' oamenii nu ezită să practice agricultura' să deri(eze (i sădezvolte activităţi miniere 7n ariile proteate deoarece cred că terenurile

guvernamentale sunt Qproprietatea tuturorPG oricine poate lua orice dore(te

(i QnimeniP nu se oeră să intervină. ,ituaţia poate deveni critică (i din

această cauză ariile proteate trebuie activ administrate pentru a preveni

deteriorarea lor. <n exemplu semniicativ 7n acest sens este cel din arcul

&aţional %ălimani' 7n care pe versantul nordic al V=rului &egoiu

rom=nesc se exploatează' 7n carieră' de circa trei decenii sul. ?mpactul

activităţilor miniere se relectă 7n dinamica comunităţilor vegetale (i a

distribuţiei unor specii.

%el mai eicient management al unei arii proteate se aplică atunci

c=nd managerii beneiciază de avantaul inormaţiilor dintr;un program de

cercetare (i deţin onduri pentru implementarea planurilor de management.

Managerii de arii proteate entuziasmaţi că au eliminat copacii căzuţi

pentru a Q7mbunătăţiP imaginea ariei proteate ar putea 7ndepărta cu bună

(tiinţă resurse vitale necesare anumitor specii de animale pentru cuibărit (i

ibernare.

<n aspect important al )n)+n%u!ui )rii!or $ro%>)%

implică dezvoltarea unui $ro+r) d oni%orin+ ) *o$onn%!or

*7i (i a altor parametri' cum ar i nivelul apei 7n lacuri' numărulspeciilor rare (i ameninţate' densitatea plantelor ierboase' a arborilor (i

a arbu(tilor' perioadele de sosire (i plecare ale animalelor migratoare #7n

special păsări$ etc. Cipul inormaţiilor colectate depinde de obiectivele

de management ale ariei proteate.

1!



Moni%ori&)r) $ri% managerilor ariilor proteate să

d%rin nu numai '%)r) d ')no+n&3 a unor componente ale

ariei proteate' ci (i tenicile de management care sunt utile sau nu.

*v=nd la 7ndem=nă inormaţii corecte' managerii pot i capabili să)>u'%& $r)*%i*i! d )n)+n% pentru cre(terea eicienţei actului

de administrare.

%ele mai serioase probleme de management 7n Au'%r)!i)8 Nou)

!)nd3 ,i in'u!! $)*ifi* au ost d%rin)% d '$*ii! d $!)n%

in%rodu'' pe c=nd 7n Ari*) d Sud ,i Afri*) principalele ameninţări au

ost2$!o)%)r) i!+)!3 ) vi(ii '3!1)%i*

'in*ndii!8 $3,un)%u! ,i

*u!%iv)r) $!)n%!or.

>n (3ri! indu'%ri)!i&)%' $ro1!! cele mai importante legate de

administrarea ariilor proteate au ost cele determinate de )*%ivi%3(i!

*onoi* cum ar i mineritul' exploatările orestiere' agricultura (i

amenaările idrotenice.

"e(i aceste modele generale oeră o imagine de ansamblu' ori*

)ri $ro%>)%3 )r $ro1!! i '$*ifi*' cum ar i dfri,3ri! i!+)!

sau 1r)*on)>u! 7n multe din ariile proteate ale Ari*ii Cn%r)! ori

nu3ru! )r d %uri,%i ce invadează parcurile naţionale din S.U.A. ,i

Euro$) 7n timpul verii.

.6.<.. M)n)+n%u! 7)1i%)%!or

Unori se impune ca o arie proteată să ie )dini'%r)%3 )+r'iv

pentru a asigura protecţia tuturor speciilor (i abitatelor.Mu!% '$*ii ocupă do)r un 7)1i%)% '$*ifi* sau un '%)diu 'u**'iv

speciic al unui abitat.

>n ariile proteate mici' pot lipsi stadii succesionale' iar din acest

motiv multe specii nu sunt reprezentateG de 2$!u' 7ntr;o arie proteată

1!5



izolată' dominată de )r1ori '*u!)ri' speciile caracteristice stadiului

incipient al ir1uri!or ,i )r1u,%i!or $o% !i$'i. "in c=nd 7n c=nd' managerii

ariilor proteate trebuie să administreze activ aceste zone' 7n vederea

)'i+ur3rii %u%uror '%)dii!or 'u**'ion)!. : cale recvent olosită pentrua realiza acest lucru este $rovo*)r) $riodi*3 ) in*ndii!or controlate pe

terenuri cu ierburi' arbu(ti (i 7n păduri' 7n scopul re7nceperii procesului

succesional. Cipul (i perioada de desă(urare a acestor acţiuni pot auta de

asemenea la !iin)r) '$*ii!or 2o%i* care invadează arealul 7n

detrimentul speciilor native.

Gr)du! d u%i!i&)r )n%ro$i*3 a resurselor naturale este o realitate

ce trebuie !u)%3 9n *on'idr)r 7ncă de la proiectarea ariilor proteate.

O)nii au ost $)r% in%+r)n%3 ) %u%uror *o'i'%!or !uii %i$ d

ii d )ni' iar excluderea omului din ariile proteate poate avea consecinţe

neprevăzute. "e 2$!u' o ')v)n3 $ro%>)%3 d in*ndii! declan(ate de

o se poate %r)n'for) 9n%r-o $3dur' determin=nd pierderea speciilor.

E2*!udr) *ouni%3(i!or u)n din ariile proteate poate i singura

opţiune 7n *)&u! 7n care resursele sunt 'u$r)2$!o)%)% p=nă la un punct la

care in%+ri%)%) *ouni%3(i!or 1io!o+i* este )nin()%3. : astel de

situaţie poate lua na(tere datorită 'u$r)$3,un)%u!ui' dfri,3ri!or in%n'

pentru obţinerea de masă lemnoasă sau a v@n)%u!ui 2*'iv.

-ecomandabil ar i să se aungă la un *o$roi' 9n%r

*on'rv)(ioni,%i ,i )+n(ii *onoi*i 7nainte de a aunge la stadiul de

ameninţare a integrităţii comunităţilor biologice.U%i!i&)r) )rii!or $ro%>)% de către $o$u!)(i) !o*)!3 ,i vi&i%)%ori

trebuie să ie un 'u1i*% *n%r)! al oricărui plan de management' at=t 7n

ţările dezvoltate c=t (i 7n cele 7n curs de dezvoltare. Po$u!)(i) care a

utilizat resursele din interiorul unor arii proteate' iar acum nu mai are

1!9



acces la acestea' va avea de suerit' iind greu să 'u$r)vi(ui)'*3.

*titudinea ei 7n acest caz este de 7nţeles' iar oamenii alaţi 7n această poziţie

nu vor susţine măsurile de conservare.

rogramul an and te &iospere #M*)$ al <&E,%: a creat sutede rezervaţii ale bioserei 7n lumea 7ntreagă 7ntr;o 7ncercare de a in%+r)

)*%ivi%3(i! u)n8 *r*%)r) ,%iin(ifi*38 $ro%*(i) diu!ui n)%ur)! ,i

%uri'u! 9n%r-o 'in+ur3 !o*)(i.

%onceptul de r&rv)(i ) 1io'fri implică existenţa unei structuri

care cuprinde una sau mai multe zone centrale 7n care ecosistemele (i

comunităţile biologice sunt'%ri*% $ro%>)%

' 7nconurate de zone tampon

7n care )*%ivi%3(i! u)n %r)di(ion)! ; cum ar i colectarea stuului' a

plantelor medicinale sau a lemnului de oc ; sunt monitorizate (i este

dezvoltată o cercetare (tiinţiică nedistructivă. 8ona tampon este la r=ndul ei

7nconurată de o zonă de tranziţie 7n care sunt permise )nui% )*%ivi%3(i

*onoi* #cum ar i agricultura tradiţională' deri(ările selective$ (i

cercetarea (tiinţiică experimentală. *ceastă strategie generală de delimitare

a zonelor centrale cu zone tampon (i de tranziţie poate avea mai multe

eecte. >n primul r=nd' această structură $o)% 9n*ur)>) !o*ui%orii să

susţină obiectivele ariei proteate. ?n al doilea r=nd' anumite caracteristici

ale peisaului' create de u%i!i&)r) *o'i'%!or d *3%r *ouni%)%)

u)n3' pot i menţinute. ?n al treilea r=nd' zonele tampon $o% f)vori&)

di'$r'i) )ni)!!or (i f!u2u! +n%i* 7ntre zonele centrale strict proteate (i

zonele de tranziţie populate (i zonele neproteate.M)n)+rii )rii!or $ro%>)% )rin 7ncearcă să găsească

ecilibrul 7ntre nevoia de conservare (i cea de dezvoltare. >n multe arii

proteate marine' 7n anumite areale este in%r&i' $'*ui%u!' pentru a permite

populaţiilor de pe(ti (i altor organisme să se reproducă. ,peranţa este că

1B



exemplarele din aceste arii proteate se vor di'$r') '$r )r)!!

2$!o)%)% (i vor contribui la rf)*r) $o$u!)(ii!or )f*%)% sau distruse.

Multe )rii $ro%>)% sunt di'%ru' datorită n'$ri>inirii 3'uri!or

d conservare' neglienţei' ostilităţii sau supraexploatării lor de către$o$u!)(i) !o*)!3. "acă scopul unei arii proteate este 2$!i*)% $o$u!)(ii

(i dacă maoritatea locuitorilor sunt de acord cu obiectivele (i respecta

regulile' atunci zona poate menţine mai bine comunităţile naturale proprii. >n

cel mai pozitiv scenariu' $o$u!)(i) !o*)!3 este i$!i*)%3 9n

)n)+n%u! ariilor proteate' oamenii sunt $r+3%i(i ,i )n+)>)(i de

către administraţiile ariilor proteate (i1nfi*i)&3

de pe urma proteării

biodiversităţii (i reglementării activităţilor din interiorul acestor spaţii.

/a cealaltă' extremă' dacă există o istorie a unor r!)(ii $ro)'% (i de

ne7ncredere 7ntre $o$u!)(i) !o*)!3 ,i +uvrn sau dacă scopul ariei

proteate nu este explicat suicient de clar' $o$u!)(i) !o*)!3 se poate o$un

activităţilor din aria proteată (i va ignora regulile impuse de această ormă

de gestiune a spaţiului. >n acest caz' populaţia va intra 7n conlict cu

personalul ariei proteate.

Con'rv)r) $n%ru ,i *3%r $o$u!)(i' cu supravegerea

guvernului' poate dezvolta o relaţie de colaborare intensă 7ntre guvern (i

populaţia dependentă de resurse. *ceasta poate reduce costurile de aplicare a

legii (i spori veniturile disponibile altor aspecte ale managementului vieţii

sălbatice' care pot )>u%) la 'u'(inr) )*(iuni!or d *on'rv)r ca (i pe

acelea ale comunităţii. : astel de abordare va avea avantaul suplimentar de a reda populaţiei locale un 'n%in% mai ad=nc al $ro$ri%3(ii

%r)di(ion)! (i al r'$on')1i!i%3(ii aţă de resursele din aria proteată.

"ovada convingătoare că un astel de parteneriat este posibil nu a ost 7ncă

demonstrată' iind mai mult teoretică dec=t practică.

11



entru ca )n)+n%u! de arie proteată să ie f*%iv' trebuie să

existe un personal suicient de nuro'8 1in *7i$)%8 )n%rn)% ,i o%iv)%'

gata să aplice politica ariei proteate.

Este o ironie că 'u )ri sunt *7!%ui% pentru r$rodu*r) 9n*)$%ivi%)% (i pentru programe de conservare aplicate de către grădinile

zoologice (i organizaţiile de conservare' 9n %i$ * divr'i%)%) biologică a

)rii!or $ro%>)% bogate din punct de vedere biologic alate 7n ţări 7n curs de

dezvoltare ' $ird datorită lipsei ondurilor necesare administrării. >n

multe cazuri' costurile anuale de management pentru specii (i abitate

ameninţate sunt negliabile comparativ cu costurile uria(e ale eorturilor de

conservare pentru a salva specii pe cale de dispariţie sau ecosisteme 7n

pragul colapsului.

.6.<.. M)n)+n%u! *o'i'%!or

Adini'%r)%orii de resurse sunt 7ncuraaţi să 7(i extindă atenţia spre

)*%ivi%3(i! %r)di(ion)! d $rodu*r d 1unuri #prelucrarea lemnului'

industria ceramică$ (i servicii #ecoturism$ (i să ia 7n calcul problemele

legate de conservarea diversităţii biologice.

Cemele maore ale managementului ecosistemelor includ

1. *r*%)r) r!)(ii!or !) %o)% niv!uri! ir)r7ii *o'i'%!or (i la toate

scărileG de exemplu' de la indivizi la specie (i de aici mai departe la

comunitate (i ecosistemG

. )'i+ur)r) unor $o$u!)(ii vi)1i! $n%ru %o)% '$*ii!' păstrarea

exemplarelor reprezentative din toate comunităţile biologice (i stadiilesuccesionale' precum (i a uncţiilor ecosistemuluiG

3. oni%ori&)r) *o$onn%!or *7i )! *o'i'%u!ui #date reeritoare

la indivizii speciilor semniicative' acoperirea cu vegetaţie' calitatea apei

etc$' '%r@n+r) d)%!or n*')r (i utilizarea lor pentru adaptarea

12



practicilor de management 7ntr;o manieră potrivită #uneori numită

)n)+n% )d)$%iv$G

. '*7i1)r) %r$%)%3 ) $o!i%i*i!or ,i $r)*%i*i!or rigide ale

gestionarilor de terenuri' 7ncuraarea cooperării 7ntre departamente (iintegrarea la nivel local' regional' naţional (i internaţional' precum (i

cooperarea (i comunicarea dintre agenţiile publice (i organizaţiile privateG

?. inii&)r) )nin(3ri!or 2%rn ,i )2ii&)r) 1nfi*ii!or

derivate prin adoptarea unor practici de management durabileG

<. r*uno),%r) idii *3 o)nii 'un% $)r% ) *o'i'%!or (i că

valorile (i nevoile umane inluenţează obiectivele de management... Con'rv)r) )+ri*o!3 in situ

?n multe zone ale lumii' ermierii care cultivă varietăţi de plante

adaptate la mediul local pot prezerva variabilitatea genetică a speciilor. "e

2$!u' mii de varietăţi distincte de *)r%ofi sunt crescute de ermierii din

(3ri! )ndin. *desea' ace(ti ermieri olosesc mai multe varietăţi 7n acela(i

c=mp pentru a inii&) ri'*u! d ,* )! *u!%uri!or (i pentru utilizări

dierite. *ceste v)ri%3(i !o*)! au recvent +n uni* pentru a r&i'%) la

dăunători' boli' deicienţe de nutrienţi' secete (i alte variaţii de mediu. *ceste

varietăţi locale continuă să dezvolte noi *o1in)(ii +n%i*' din care unele

pot i eiciente 7n a opri apariţia unor ameninţări globale.

>n orice caz fririi din 7ntreaga lume )1)ndon)&3 for! d

)+ri*u!%ur3 %r)di(ion)!3' ce olosesc varietăţi locale' cu scopul de a cre(te

productivitatea' promov=nd metode intensive. >n ţări precum ?ndonezia' ,ri

/an@a (i Filipine' peste 5B dintre ermieri au adoptat varietăţi moderne

pentru a le utiliza 7n cultivarea c=mpurilor.

13



>n timp ce r*o!%! 'u$rio)r pot i 1nfi* $ %rn '*ur%

pentru amiliile de agricultori (i implicit pentru ţările lor' dur)1i!i%)%)

agriculturii moderne d$ind de $r&rv)r) v)ri)1i!i%3(ii +n%i*

reprezentată de varietăţile locale.: sugestie inovatoare a ost aceea ca un or+)ni' )+ri*o!

in%rn)(ion)! să 'u1vn(ion& ')%! pentru a *u!%iv) v)ri%3(i !o*)!.

/ocuitorii acestor zone ar i plătiţi pentru a dezvolta culturile lor 7ntr;o

manieră tradiţională' oerind o sursă importantă de gene pentru programele

de 7mbunătăţire a celor moderne.

rograme 7ncorpor=nd practici de conservare in situ au ost deainiţiate 7n anumite locuri. >n M2i*' un număr de programe de

dezvoltare 7ncearcă să in%+r& )+ri*u!%ur) %r)di(ion)!3' *on'rv)r)

,i *r*%)r).

*stel' 7n vestul Mexicului' cu o supraaţă de 14B BBB a' ce a ost

creată pentru a prezerva singurele populaţii cunoscute de Hea

diploperennis' o specie perenă de porumbG rezervaţia bioserei

proteează (i o pădure subtropicală oarte bogată' cu numeroase specii

noi pentru (tiinţă. *ceastă plantă )$)r do)r 9n i!$)'-uri )1)ndon)%

#milpas I c=mp cultivat utiliz=nd culturi alternative' tradiţionale$ (i are un

mare potenţial de prezervare a genelor. /a un moment dat specia poate

să ie olosită pentru protecţia producţiei de porumb' evaluată la !!

milioane de dolari anual. ?maginaţi;vă o specie de porumb perenă

rezistentă la dăunători (i boli ce nu trebuie plantată 7n iecare an. >n acestcaz' protecţia pe termen lung a speciei Hea diploperennis 7n sălbăticie

depinde de 9n*ur)>)r) friri!or !o*)!i să răm=nă (i să lucreze terenul

conorm $r)*%i*i!or )+ri*o! %r)di(ion)!.

14



: abordare u(or dierită utilizată 7n regiunile aride din sud;vestul

,tatelor <nite ale *mericii implică *or!)r) )+ri*u!%urii %r)di(ion)! *u

+n%i*) *on'rv)(ioni'%3. : organizaţie privată numită &ative

?eedsL?-:CB *o!*%)&3 'in(! '$*ii!or *u!%iv)% %r)di(ion)! pentru a le prezerva pe termen lung. :rganizaţia 9n*ur)>)&3 de

asemenea fririi '3 *u!%iv $!)n% d *u!%ur3 %r)di(ion)!'

urniz=ndu;le seminţe (i cumpăr=ndu;le producţia nev=ndută. <nele ţări

au creat rezervaţii speciale pentru a conserva zone conţin=nd rude

sălbatice ale plantelor de cultură. *semenea rezervaţii de specii proteează

varietăţi sălbatice de gr=u' ovăz (i orz 7n ?srael (i lăm=i 7n ?ndia.

.. R*on'%ru*(i) *o!o+i*3

..6. A1ord3ri 9n r*on'%ru*(i) *ouni%3(i!or *o!o+i* ,i )

*o'i'%!or

: ocazie specială pentru cercetători este aceea de a participa la

reconstrucţia ecosistemelor degradate. S*o$u! acestui proces este de a

rf)* '%ru*%ur)8 fun*(ii!8 divr'i%)%) ,i din)i*) speciice

ecosistemului.

/egislaţia de mediu o1!i+3 )+n(ii *onoi*i să r)1i!i%&

7)1i%)%! pe care le;au d+r)d)%. >n realitate' mai ales 7n (3ri! 7n curs de

dezvoltare (i '3r)*' prevederile acestor acte legislative nu 'un% )$!i*)%

dec=t 7n puţine cazuri.

E*o'i'%! pot sueri $)+u1 (i datorită unor fnon n)%ur)!

cum ar i incendiile cauzate de ulgere' erupţii vulcanice sau urtuni. D

o1i*i' prin procesul de 'u**'iun se recuperează biomasa originală' se

reace structura comunităţii (i pot r)$)r '$*ii! ini(i)!.

1!



*numite *o'i'% d%rior)% $rin )*%ivi%3(i u)n sunt at=t de

degradate 7nc=t *)$)*i%)%) lor de rf)*r este puternic !ii%)%3.

-eacerea este puţin probabilă atunci c=nd )+n%u! $r%ur1)%or '% 7ncă

prezent 7n *o'i'%. "e exemplu' r*on'%ru*(i) ')v)ni *u )r1ori nu este posibilă at=ta timp c=t %rnu! *on%inu3 să ie intensiv $3,un)% de

animalele domestice. Rdu*r) $r'iunii datorate pă(unatului este

evident $un*%u! d $!*)r 7n 7ncercările de reabilitare.

-eacerea este de asemenea puţin probabilă atunci c=nd maoritatea

speciilor originale au ost eliminate de pe o supraaţă extinsă' astel că nu

există nici o sursă de specii pentru repopulare. -eacerea este improbabilă(i atunci c=nd mediul izic a ost at=t de alterat 7nc=t speciile originale nu

mai pot supravieţui 7n acel areal. Exemple de astel de situaţii includ

zonele miniere' unde reabilitarea comunităţilor naturale poate i 7nt=rziată

decenii sau ciar secole datorită toxicităţii metalelor grele acumulate 7n

orizontul biologic activ (i nivelului redus al nutrienţilor din sol.

-estructurarea ecologică oeră teoria (i tenicile de lucru pentru

tipuri variate de ecosisteme degradate. ,unt promovate patru abordări

principale 7n reconstrucţia comunităţilor biologice (i ecosistemelor

1. /ipsa oricărei acţiuni' deoarece reconstrucţia este costisitoare'

7ncercările anterioare au e(uat sau pentru că experienţa a arătat că

ecosistemul se va reace singur. <ltimul caz este tipic terenurilor

abandonate din estul *mericii de &ord' care au revenit la stadiul de pădure

7n c=ţiva zeci de ani după abandonarea terenurilor agricoleG2. >nlocuirea unui ecosistem degradat cu un alt tip de ecosistem productivG

de exemplu' 7nlocuirea unei zone orestiere puternic degradate cu o pă(une

productivă. >nlocuirea creează o comunitate biologică speciică (i

1



reabilitează unele din uncţiile ecosistemului cum ar i capacitatea de

retenţie a solului (i controlul inundaţiilorG

3. -econstrucţia parţială cu scopul de a reace cel puţin c=teva din uncţiile

ecosistemului (i din populaţiile speciilor originale dominanteG de exemplu'7nlocuirea unei păduri degradate cu o plantaţie de arboriG

4. -estaurarea zonei pentru a se aunge la compoziţia (i structura de specii

originale' printr;un program activ de reintroducere #plantarea (i sădirea

speciilor vegetale originale$. *genţii responsabili de degradarea abitatului

trebuie identiicaţi (i eliminaţi sau redu(i. rocesele ecologice naturale

trebuie reăcute pentru a se asigura uncţiile iniţiale ale sistemului.%ercetătorii implicaţi 7n proiectele de dezvoltare se conruntă cu

problema reconstrucţiei abitatelor degradate 7ntr;o manieră practică (i

tenică. :biectivele lor sunt găsirea unor modalităţi economice de

stabilizare permanentă a terenurilor' prevenirea eroziunii solurilor'

7mbunătăţirea imaginii zonei pentru vecini (i publicul larg (i' dacă este

posibil' reabilitarea valorii productive a terenului. Ecologii contribuie la

eorturile de reabilitare prin dezvoltarea unor căi de reconstrucţie a

comunităţilor originale 7n termenii diversităţii (i compoziţiei speciilor' a

structurii vegetaţiei (i a uncţiilor ecosistemelor. %ei ce aplică metodele de

reconstrucţie ecologică trebuie să aibă o idee clară asupra uncţionării

sistemelor naturale (i ezabilităţii metodelor de reabilitare.

%oncret' restaurarea ecologică trebuie să ţină seamă de viteza

reabilitării' de costuri' de eicienţa rezultatelor potenţiale (i de abilitateacomunităţii biologice inale de a se menţine cu spriin minor sau inexistent.

%ostul (i disponibilitatea seminţelor' perioada de irigare a plantelor'

cantitatea de 7ngră(ăminte ce trebuie adăugată (i tenicile de gestionare a

solului pot deveni esenţiale pentru succesul unui proiect.

1



... Ar)! $riori%)r $n%ru r*on'%ru*(i *o!o+i*3

Eorturile de reconstrucţie a comunităţilor biologice s;au axat pe

zone umede' lacuri' areale urbane' pai(ti (i păduri. *ceste medii au suerit

degradări severe datorită activităţilor umane (i sunt considerate areale prioritare pentru reabilitare.

...6. on ud

<nele din cele mai mari eorturi de reconstrucţie au ost depuse

pentru zone umede' incluz=nd !),%ini8 !un*i8 $@r)i8 i*i i)&uri8 r@uri8

d!% #porţiune de păm=nt de ormă triungiulară' cuprinsă 7ntre braţele unui

luviu (i rezultată din depunerile de m=l (i de nisip la vărsarea acestuia 7nmare$ (i '%u)r #estuar M "ură lar"ă /n formă de plnie la ărsarea unor

fluii$.

on! ud sunt adesea d%rior)%' deoarece i$or%)n() !or 7n

controlul inundaţiilor' menţinerea calităţii apei (i conservarea comunităţilor

biologice ie nu '% *uno'*u%3' ie nu este apreciată.

"elta "unării' una din cele mai mari zone umede din Europa' se

constituie 7ntr;un complex unic de 7)1i%)% ,i *ouni%3(i' situat pe )ri!

*3i d i+r)(i ) $3'3ri!or. "elta "unării #circa 4 1!B @m2' din care 3 44

@m2 pe teritoriul -om=niei$ este inclusă integral 7n R&rv)(i) #io'fri

Q"elta "unăriiP #! 5BB @m2$' care mai cuprinde o parte din /unca "unării

si apele marine adiacente rontului deltaic si lagunar # la"ună M lac cu apă

sărată format pe malul unei mări sau al unui ocean de care se separă

printr)o f,ie de uscat sau printr)o !arieră de corali$.?mportanţa ecologică (i (tiinţiică deosebită a "eltei "unării este dată

de divr'i%)%) 1io!o+i*3 fo)r% ridi*)%3' 7n special la nivelul orni%of)uni

,i i*7%iof)uni' (i de dinamica speciică a parametrilor morometrici (i

19



idrologici' care ac ca "elta "unării să ie un adevărat !)1or)%or d

oni%ori&)r ,i *r*%)r ) diu!ui n)%ur)!.

?n "elta "unării cuibăresc' 7i1rn)&3 sau sunt 7n pasa #migraţie

periodică$ circa ? d '$*ii d $3'3ri' multe dintre ele declarate ca speciide interes european (i mondial #de exemplu' pelicanul comun ; *elicanus

onocrotalus' egreta mare ; "retta al!a' egreta mică ] "retta "arzetta etc$.

*cest paradis natural a 7nceput să ie odifi*)% )n%ro$i* mai ales du$3 60</

c=nd s;a pus 7n practică un $ro+r) d )n)>)r agricolă' piscicolă (i

stuicolă' 7n urma căruia reţeaua de g=rle (i canale a ost puternic modiicată.

7n 199B s;a auns la o supraaţă 7ndiguită de 9 4B5 a' din care 39 94 a

pentru scopuri agricole. "e asemenea' *r,%r) $r'iunii u)n )'u$r)

fondu!ui $i'*i*o! a determinat diinu)r) semniicativă a rezervelor de

$,% din "elta "unării' cu inf!un(3 directă asupra *ouni%3(i!or d

$3'3ri acvatice (i a populaţiei umane. *stel' diicultatea de promovare a

activităţilor turistice' datorită !i$'i infr)'%ru*%urii n*')r pentru

susţinerea acestor activităţi' gradul ridicat de i&o!)r #acces redus la servicile

sanitare (i educaţionale' !+3%ur) difi*i!3 *u or),! din apropiere' mai ales

7n timpul iernii etc$' precum (i gama redusă de resurse naturale' au

determinat existenţa unui indi* d *)!i%)% ) vi(ii fo)r% '*3&u% 9n '$)(iu!

D!%i Dun3rii.

"eclararea 7n anul 600/ a "eltei "unării ca R&rv)(i ) #io'fri (i

includerea u!%rio)r3 7n Li'%) on!or Ud #%onvenţia -amsar$ au

constituit $),i importanţi pentru r*on'%ru*(i) *o!o+i*3 a acestei zone.>n anul 1993 7n cadrul programului internaţional Q"unărea VerdeP al

DDF a ost demarat proiectul de reconstrucţie ecologică a multor incinte

-econectarea incintelor la regimul idrologic al "eltei "unării a permis

reconstrucţia principalelor fun*(ii *o!o+i* )! o'%ro)v!or #ostro ) insulă

1B



/n mare sau /ntr)o apă cur"ătoare adesea plutitoare acoperită de o!icei cu

e"eta+ie$

; abitat pentru păsări (i animale speciice zonei aluvialeG

; abitat (i zonă de reproducere pentru păsări acvaticeG; rezervor pentru biodiversitate (i asigurarea resurselor geneticeG

; biocoridorG

; producţia biologicăG

; rol 7n circuitele biogeocimice ale elementelorG

; reţinerea sedimentelor (i ixarea de substanţe toxiceG

; bioiltru pentru Marea &eagră.A$ro)$ %o)% fun*(ii! o'%ro)v!or )u fo'% rf3*u%' iar 7n

privinţa aviaunei iind 7nregistrate cele mai evidente progrese. *stel s;a

reăcut populaţia de specii cuibăritoare acvatice #de exemplu 35 7n

ostrovul )abina$ dispărută complet 7n trecut (i a crescut numărul de

specii acvatice necuibăritoare.

?n -om=nia' 7ncă de la 9n*$u%u! '*o!u!ui )! ""-!) s;a

maniestat o $ro*u$)r (tiinţiică susţinută pentru studierea acestor

spaţii (i pentru sublinierea importanţei lor ecologice' (tiinţiice (i

economice. *stel' 7n 1912' Gr. An%i$) considera 13!(i! Dun3rii

supape de siguranţă ale luviului contra inundaţiilor (i supra7nălţării

nivelului săuG din punctul de vedere biologic ele sunt pe de;o parte

rfu+iu! multor specii de )ni)! din luviu 7n timpul c=nd apa e prea

7ncărcată cu nămol' iar pe de alta ele sunt !o*uri! d r$rodu*r acelor mai multe animale (i 7n special a maorităţii pe(tilor din luviu.

,tudiile realizate de oamenii de (tiinţă rom=ni 7n aceste zone umede 7n

scopul surprinderii importanţei acestor spaţii (i a pericolului pe care 7l

reprezintă degradarea lor nu au ost suiciente.

11



?n -om=nia numai 7n u!%iii ?/ d )ni au ost d+r)d)% sau

distruse peste //./// 7) &on ud' cea mai aectată zonă iind

Lun*) Dun3rii. entru r*on'%ru*(i) &on!or ud din Lun*)

Dun3rii' 7n anul 2BBB' -om=nia a iniţiat 7mpreună cu )ulgaria'-epublica Moldova si <craina proiectul Coridoru! Vrd )! Dun3rii'

care se dore(te a i o reţea ecologică la nivel regional cu o supraaţă de

5B.BBB a.

>n orice caz' &on! ud r)1i!i%)% conţin recvent o parte din

speciile de plante ale zonei umede iniţiale' (i adesea au anumite uncţii de

i$or%)n(3 ecologică' socială (i economică' cum ar i

7)1i%)% $n%ruvi)() '3!1)%i*3' *on%ro!u! inund)(ii!or ori rdu*r) $o!u3rii. ,tudiile

realizate (i cercetarea metodelor de reabilitare vor reprezenta o bază de date

solidă pentru viitoarele acţiuni' care vor avea drept rezultat

91un3%3(ir) %7ni*i!or d r)1i!i%)r ) &on!or ud.

.... L)*uri

<nul din cele mai dramatice (i costisitoare exemple de reabilitare a

lacurilor este acela al !)*u!ui Eri. /acul Erie a ost cel mai poluat dintre

Marile /acuri 7ntre anii 19!B ; 19B' apt ce a determinat d%rior)r)

*)!i%3(ii )$i' d&vo!%)r) 2*'iv3 ) )!+!or' d*!inu! $o$u!)(ii!or

indi+n d $,%i' colapsul crescătoriilor piscicole (i dispariţia o2i+nu!ui

dizolvat la )d@n*ii mari. /egat de această problemă' 7ncep=nd cu

192' guvernele ,tatelor <nite ale *mericii (i %anadei au investit peste '!

miliarde de dolari 7n '%)(ii! d %r)%)r ) )$!or r&idu)!' rdu*@nd*)n%i%)%) d fo'for deversată 7n lac de la 1!.2B de tone 7n 192 la 2.449

de tone 7n 195!.

:dată ce *)!i%)%) )$i ) 9n*$u% '3 ' 91un3%3()'*3' 7ntre 19!

; 195!' numărul $,%i!or $r3d3%ori a 7nceput să crească ără intervenţie

12



antropică. %ercetătorii nu s;au oprit aici' introduc=nd pe(ti prădători

pentru a controla dinamica speciilor de ictioaună cu indivizi de

dimensiuni mici care se rănesc cu zooplanctonG păstrarea unei populaţii

optime de pe(ti care se rănesc cu zooplancton a permis cre(tereavolumului de zooplancton' eectul resimţindu;se 7n '*3dr) vo!uu!ui

d )!+ (i 7n 7mbunătăţirea calităţii apei. >n ultimii ani' calitatea apei a

crescut substanţial 7n partea vestică a lacului' probabil datorită inv)&ii

idii!or #scoici de mare$ care *on'u3 )!+! din )$3. ,e constată (i o

cre(tere la ad=ncimi mari a cantităţii de oxigen dizolvat. %iar dacă lacul

nu va reveni niciodată la condiţiile iniţiale datorită numărului mare de

specii exotice prezente (i alterării compoziţiei cimice a apei' controlul

calităţii apei (i investiţiile de miliarde de dolari au avut drept rezultat

reabilitarea acestui ecosistem lacustru' intens exploatat.

.... on ur1)n

Eorturi vizibile de reconstrucţie sunt depuse 7n multe zone urbane'

urmărindu;se rdu*r) i$)*%u!ui )n%ro$i* asupra ecosistemelor (i

cre(terea calităţii vieţii pentru locuitori. +rupuri de cetăţeni primesc

adesea cu bucurie propunerile de a lucra cu agenţiile guvernamentale (i

organizaţiile neguvernamentale ce se ocupă de reabilitarea zonelor

urbane.

Trnuri! vir)n ,i !o%uri! )1)ndon)% permanent sau temporar

pot i r$!)n%)% cu arbu(ti' arbori (i lori sălbatice. C)rir! d 1)!)'%

pot i r)1!)% ')u %r)n'for)% 9n !)*uri . *ceste eorturi au adus beneicii suplimentare a(ezărilor umane (i au avorizat cre(terea

m=ndriei locale' cre=nd un sentiment de comunitate (i sporind valoarea

proprietăţii locale.

13



-eacerea comunităţilor biologice native de pe uria(ele r)$ d

d,uri ur1)n reprezintă una din cele mai neobi(nuite provocări. >n

,.<.*.' 1!B de milioane de tone de de(euri sunt depozitate 7n iecare an 7n

peste ! BBB de rampe active. %=nd acestea au atins *)$)*i%)%) )2i3 dedepozitare' sunt de obicei )*o$ri% *u fo!ii d $!)'%i* (i '%r)%uri d )r+i!3

pentru prevenirea scurgerilor de substanţe toxice. <nele dintre ele sunt

acum ţinta eorturilor de conservare. I+nor)r) )*'%or '$)(ii datorită valorii

lor economice reduse poate determina *o!oni&)r) lor de către '$*ii

2o%i*. P!)n%)r) d %ufi,uri ,i )r1ori n)%ivi pe zonele acoperite poate

)%r)+ $3'3ri ,i )ifr care introduc (i 7mpră(tie seminţele unui spectru

larg de specii native.

<n exemplu de reconstrucţie a terenurilor ocupate de alde este cel

promovat 7n regiunea ora(ului Mo!dov) Nou3 din in%rioru! P)r*u!ui

N)%ur)! Por(i! d Hir. Hi2)r) 7)!d!or d '%ri! s;a realizat cu autorul

v+%)(ii for'%ir pe terenuri care au ost anterior acoperite cu păm=nt

vegetal. ,peciile care s;au adaptat cel mai bine la condiţiile de abitat nou

create au ost sălcioara # laea"nus an"ustifolia$' salc=mul # :o!inia

pseudacaccia$' cătina albă # Bippopae ramnoides$ (i plopul euramerican

# *opulus x canadensis$.

.... P)>i,%i

Multe loturi mici utilizate 7n trecut 7n agricultură 7n *merica de &ord

au ost restaurate la stadiul de pai(te. ai(tile reprezintă '$)(ii id)!

$n%ru munca de r)1i!i%)r deoarece sunt 1o+)% 9n '$*ii' sunt gazda anumeroase plante sălbatice (i $o% fi r)1i!i%)% 9n *@(iv) )ni. "e

asemenea' tenicile utilizate pentru reabilitarea lor sunt similare celor din

grădinărit (i agricultură (i ' $o% r)!i&) $rin )*%ivi%3(i vo!un%)r.

14



%ea mai simplă metodă este r*o!%)r) f@nu!ui de pe o $)>i,%

n)%iv3 (i utilizarea lui pentru 9n'3@n()r 7ntr;o zonă destinată

reabilitării.

<na din cele mai ambiţioase (i mai controversate sceme dereconstrucţie propuse implică reacerea ecosistemelor de $rri' pe circa

35B BBB @m2' 7n statele Q%=mpiilor *mericaneP' din "a@ota 7n Cexas. *ceste

terenuri sunt utilizate 7n prezent pentru activităţi care nu aduc proituri (i

sunt dăunătoare mediului. Po$u!)(i) r+iunii '% 9n d*!in datorită

dezvoltării reduse a sectorului agricol' a ratei ridicate a (omaului (i migrării

tinerilor. "in perspectivă ecologică' sociologică dar (i economică' cea mai

bună destinaţie pe termen lung a acestei regiuni ar i un ecosistem de

preerie reabilitat. Po$u!)(i) u)n3 ' $o)% '%)1i!i&) prin promovarea

unor )*%ivi%3(i *onoi* )i $u(in )+r'iv cum ar i %uri'u!8

)dini'%r)r) vi(ii '3!1)%i* ,i $3,un)%u! 2%n'iv' lăs=nd doar cele mai

bune terenuri pentru agricultură.

...?. P3duri %ro$i*)! u'*)%

e tot +lobul' pădurile tropicale uscate au ost degradate prin

deri(ări' pă(unat' incendieri' cultivare (i extragerea de lemn utilizat drept

combustibil. *ceste păduri sunt degradate adesea p=nă 7n momentul 7n care

răm=n doar c=ţiva copaci ce au valoare redusă pentru populaţia locală.

entru a scimba aceste tendinţe' guvernele (i comunităţile locale

proteează acum pădurile rămase (i le administrează 7n vederea reacerii lor.

ădurile tropicale din Ari*) Cn%r)!3 au suerit 7ndelung de peurma transormărilor la scară largă datorită fr!or d )ni)! ,i

dfri,3ri!or. Fragmentele reduse de pădure rămase sunt ameninţate 7n

continuare de deri(ări (i v@n3%o)r. "istrugerea pădurii tropicale uscate a

1!



trecut neobservată' atenţia publicului (i a oamenilor de (tiinţă iind ocalizată

pe mult mai atractiva pădure tropicală umedă.

"e exemplu' 7n Co'%) Ri*) s;a pornit o acţiune de reabilitare a unei

supraeţe de 66/ /// 7*%)r d $3dur tropicală uscată (i păduretropicală umedă. -econstrucţia a inclus $!)n%)r) d *o$)*i n)%ivi ,i

2o%i*i pentru a umbri speciile ierboase introduse' !iin)r) in*ndii!or

provocate de oameni' in%r&i*r) dfri,3ri!or ,i v@n3%orii. P3,un)%u! a

ost ini(i)! utilizat pentru diinu)r) )1undn(i ir1uri!or' )$oi a ost

!iin)% pe măsură ce pădurea s;a extins prin dispersie anemocoră (i

zoocoră. >n doar 6? )ni' acest proces a dus la transormarea a circa</./// d 7*%)r d $3,un 9n $3dur %@n3r3 ' deasă (i bogată 7n specii.

*cest proces reace ecosistemul pădurii tropicale uscate (i aduce beneicii

(i pădurii tropicale umede adiacente #animalele din pădurea tropicală umedă

migrează sezonier 7n cea tropicală uscată$' dar vor trece 2BB ; !BB de ani

p=nă se va reveni la structura ecosistemului orestier iniţial.

<n element ceie 7n acest plan de reabilitare este r*on'%ru*(i)

1io*u!%ur)!3' ceea ce 7nseamnă că angaaţii ariilor proteate predau

biologia 7n teren tuturor elevilor din (colile din vecinătatea ariei proteate.

-econstrucţia bioculturală a permis for)r) uni *ouni%3(i

f)i!i)ri&)% cu problemele de conservare (i a unui punct de vedere local (i

nu un parc naţional QexclusivistP.

.. A1ord3ri in%rn)(ion)! )! *on'rv3rii ,i

d&vo!%)r) dur)1i!3

"iversitatea biologică este concentrată 7n cea mai mare parte 7n ţările

tropicale' care 7n marea lor maoritate sunt sărace sau relativ sărace (i au

rate accelerate de cre(tere a populaţiei. [ările 7n curs de dezvoltare doresc

1



adesea să proteeze diversitatea biologică dar se 7nt=mplă recvent să nu

poată plăti prezervarea abitatelor' cercetarea (i managementul necesare

realizării acestui deziderat. [ările dezvoltate #incluz=nd ,.<.*.' %anada'

Aaponia' *ustralia' Marea )ritanie' Franţa' ,uedia' +ermania' etc.$ solicităca diversitatea biologică de la tropice să susţină materialul genetic (i

produsele naturale pentru agricultură' medicină (i industrie. : 7ntrebare se

na(te cum pot colabora ţările pentru prezervarea diversităţii biologiceT

E)r%7 Sui%8 Rio d J)niro

<n eveniment semniicativ care evidenţiază progresul internaţional

7n protearea diversităţii biologice a ost art ?ummit ' conerinţă ce s;adesă(urat timp de 12 zile' 7n iunie 1992' la :io de Naneiro' )razilia'

cunoscută oicial drept Confrin() N)(iuni!or Uni% $n%ru Mdiu ,i

D&vo!%)r. /a această maniestare au participat reprezentanţi din 6: (3ri'

peste 1BB (ei de state' lideri ai &aţiunilor <nite' organizaţii

neguvernamentale (i de conservare. S*o$u! *onfrin(i principale (i al

celor asociate ce au urmat a ost de a discuta căile de *o1in)r )

$ro%*(ii sporite a mediului *u d&vo!%)r) *onoi*3 eicientă 7n ţări mai

puţin bogate.

%onerinţa a ost 7ncununată de succes 7n domeniu cre(terii

*on,%in%i&3rii )'u$r) *ri&!or diu!ui (i 7n plasarea acestor probleme 7n

centrul atenţiei mondiale. : trăsătură remarcabilă a conerinţei a ost că

participanţii au perceput !+3%ur) *!)r3 7ntre $ro%*(i) diu!ui (i nevoia

de a diinu) '3r3*i) (3ri!or 9n *ur' d d&vo!%)r prin acordarea de)'i'%n(3 fin)n*i)r3 din $)r%) (3ri!or 1o+)%. articipanţii la

conerinţă au semnat următoarele documente

).5 D*!)r)(i) d !) Rio. Dr$%u! n)(iuni!or de a;(i fo!o'i

r'ur'! pentru dezvoltare economică (i socială este recunoscut' at=t

1



timp c=t diu! din aceste ţări nu '% )f*%)%. "eclaraţia airmă (i

principiul $o!u)%oru! $!3%,%8 prin care companiile (i guvernele

trebuie să 7(i asume r'$on')1i!i%)%) fin)n*i)r3 pentru daunele cauzate

mediului.

1.5 Convn(i) )'u$r) '*7i13ri!or *!i)%i*. *ceastă 7nţelegere (i

convenţiile ulterioare solicită ţărilor industrializate să;(i rdu*3

i'ii! d dio2id d *)r1on (i )!% +)& generatoare ale eectului de

seră la niv!u! )nu!ui 600/ (i să prezinte r)$o)r% r+u!)% asupra

evoluţiei emisiilor. [ările 7n curs de dezvoltare trebuie să raporteze

corect nivelurile emisiilor.*.5 Convn(i) )'u$r) 1iodivr'i%3(ii. %onvenţia asupra

diversităţii biologice are %ri o1i*%iv importante

; $ro%*(i) divr'i%3(ii 1io!o+i*

; u%i!i&)r) dur)1i!3 a acesteia

; 9$3r(ir) *7i%)1i!3 ) 1nfi*ii!or $rodu' d '$*ii! '3!1)%i* ,i

do'%i*.

>n timp ce $ri! dou3 o1i*%iv 'un% r)!i&)1i!' cel de;al

treilea se reeră la o problemă mai delicată deoarece presupune

recunoa(terea aptului că ţările 7n curs de dezvoltare ar trebui să

primească o compensaţie pentru utilizarea speciilor din interiorul

graniţelor lor.

*cest tratat a ost r)%ifi*)% p=nă acum de aproape 6:/ d (3ri'%ongresul ,.<.*. am=n=nd aprobarea convenţiei datorită perceperii ca

o restricţie impusă industriei biotenologice americane. ,emnarea

unor 7nţelegeri separate 7ntre ţări (i companiile biotenologice

privind 7mpărţirea proiturilor rezultate din noi produse s;a dovedit a i

15



un lucru diicil (i complex. >n multe cazuri' (3ri! %ro$i*)! 7n curs de

dezvoltare au r'%ri*(ion)% sever sau ciar au oprit 2$!o)%)r)

oricărui )%ri)! 1io!o+i* din ţările lor. Faptul a avut un eect

nea(teptat 9$idi*@nd *r*%)r) ,%iin(ifi*3 in%rn)(ion)!3 care nueste 7n legătură cu prospectarea biologică.

; A+nd) 6. "ocumentul' 7nsum=nd aproape 5BB de pagini' este

o 7ncercare inovatoare de a descrie 7ntr;o manieră explicită politicile

necesare pentru o dezvoltare armonioasă. *genda 21 descrie r!)(ii!

din%r diu (i )!% $ro1! care adesea sunt considerate separate'

cum ar i 7ngriirea copiilor' sărăcia' discriminarea emeilor'transerul tenologic (i distribuţia inegală a bogăţiei.

,unt descrise $!)nuri d )*(iun pentru a veni 7n 7nt=mpinarea

problemelor generate de poluarea atmoserei' agricultură' dezvoltare

durabilă' despădurire' medii acvatice' medii montane.

"ocumentul descrie de asemenea *)ni'! fin)n*i)r8

in'%i%u(ion)!8 %7no!o+i* ,i !+)! pentru a implementa planurilede acţiune. roblema cea mai importantă dezbătută 7n cadrul acestei

reuniuni la v=r a ost +3'ir) unor 'ur' d fin)n()r )

$ro+r)!or lansate la Eart ,ummit' 7n special pentru *genda 21.

%osturile acestor programe au ost estimate la circa <// i!i)rd d

do!)ri $ )n' din care 12! miliarde ar urma să vină din partea ţărilor

dezvoltate' ca asistenţă pentru dezvoltare transnaţională. [ările

puternic dezvoltate' cunoscute (i sub numele de Gru$u! *!or : au

)**$%)% 7n principiu să *r)'*3 niv!u! )'i'%n(i externe la /8:=

din rodusul ?ntern )rut p=nă 7n anul 2BBB. "oar c=teva ţări

dezvoltate din nordul Europei' ca &orvegia' "anemarca' Finlanda'

19



,uedia (i :landa au atins acest obiectiv' 7n timp ce ţările dezvoltate

mai mari' inclusiv ,.<.*. (i;au redus considerabil nivelurile de

inanţare.

: nou3 'ur'3 i$or%)n%3 d fin)n()r pentru protecţia mediului(i conservarea diversităţii biologice 7n ţările 7n curs de dezvoltare a ost

creată 7n timpul conerinţei. Pro+r)u! 3lobal 1nvironment Facilit4

#+EF$ a ost promovat de #)n*) Mondi)!3 ,i (3ri! d&vo!%)%' 7mpreună

cu <nited &ations "evelopment rogramme #<&"$ (i <nited &ations

Environmental rogramme #<&E$. +EF a ost creat ca un program pilot

cu inanţare curentă de 2'! miliarde de dolari' pentru a i olosiţi la

'u'(inr) d $roi*% ce vizează probleme precum 9n*3!&ir) +!o1)!38

1iodivr'i%)%)8 $o!u)r) )$!or in%rn)(ion)! ,i di'%ru+r) '%r)%u!ui d

o&on.

<nul din cele mai importante rezultate ale ?ummitului de la :io de

Naneiro a ost seria de 7nt=lniri programate a i organizate pentru

7ndeplinirea recomandărilor. %el mai notabil succes a ost 7nţelegerea

internaţională la care s;a auns la o%o 9n d*1ri 600:' de reducere 7n

ţările industrializate a emisiilor de gaze de seră sub nivelul anului 199B.

*cordul de la XYoto a ost semnat de maoritatea statelor' inclusiv

Aaponia' singurul stat care s;a pronunţat 7mpotrivă iind ,.<.*. care a

propus totu(i recent un plan alternativ.

15B



C)$i%o!u! 0

ORGANISMELE MODIHICATE GENETIC 4OGM5 ŞI

IMPACTUL LOR ASUPRA MEDIULUI

0.6. Dfini(i) OGM-uri!or ,i %)$! d o1(inr ) !or

:dată cu 7nceputul anilor 19B' o serie de tenici ale "eniului "enetic

#adică manipularea directă a genelor de către om$ permit extragerea unei

gene din genomul unui organism (i reimplantarea ei 7n genomul unui alt

organism' aparţin=nd unei alte specii sau ciar altui regn. ,pre exemplu' o

genă umană transerată 7n genomul unei bacterii' al unei unei plante sau al

unui animalG o genă bacteriană transerată 7n genomul unei plante sau al unui

animal (.a.m.d.

*cest transer de gene este numit trans"eneză pentru că el

presupune traversarea #transgresia$ barierelor care' p=nă nu demult'

7mpiedicau scimburile de gene 7ntre specii dierite' mai ales 7ntre cele

aparţin=nd unor regnuri dierite.

+ena care codiică un caracter pe care dorim să;1 transerăm unui altorganism se nume(te "enă de interes devenită 7n momentul transerului

eectiv trans"enă iar organismul receptor va i denumit or"anism

trans"enic.

:bţinerea unui :+M implică următoarele %)$ $rin*i$)!B

1. idn%ifi*)r) ,i $r+3%ir) #multiplicarea$ genei de interesG

2. in%rodu*r) ei #prin diver(i vectori$ 9n *!u!) +)&d3' pentru că singură

nu este capabilă să străbată membranele celulareG

3. '!*%)r) celulelor gazdă care au integrat transgena 7n genomul lorG

4. o1(inr)' 7n cazul organismelor pluricelulare' a unui nou or+)ni'

pornind de la o singură celulă transgenizatăG

151



!. vrifi*)r) %r)n'i%rii ereditare a caracterului codat de transgenă' la

descendenţii organismului transgenic.

entru selectarea celulelor care au integrat 7n genomul lor gena de

interes #deci care conţin transgena$ se introduce (i o "enă marer a căreiexpresie enotipică este mai u(or de veriicat comparativ cu cea a genei de

interes. %ele mai utilizate 7n acest sens sunt genele care codiică rezistenţa la

un anumit antibiotic' la un anumit erbicid.

"ar' pentru ca transgena să se poată exprima 7n genomul celulei

gazdă' ea trebuie să deţină re"latori de expresie #promotor (i terminator$

adaptaţi noului mediu genomic. >n apt' ciar dacă codul genetic este

universal' expresia unei gene la un organism dat depinde de promotorul la

care se asociază. "acă dorim să introducem o genă bacteriană 7ntr;o plantă'

trebuie să;i asociem acestei gene un promotor vegetal.

O %r)n'+n3 '% a(adar' mult mai mult dec=t o simplă genă de

interes' ea este o vri%)1i!3 *on'%ru*(i +n%i*3.

0.. Snifi*)(i)8 $ri*o!! ,i vo!u(i) %r)n'+n&i

=nă la apariţia geniului genetic' ameliorarea plantelor (i

animalelor s;a realizat prin selecţia indivizilor care prezentau caracteristici

morologice sau iziologice interesante #apărute prin mutaţii spontane$

(i prin 'i'%u! 9n*ru*i,)r - '!*(i a ibrizilor dintre soiurile sau

rasele aceleia(i specii.

rin 'u$ri)r) 1)rir!or n)%ur)! ce 7mpiedicau scimburile de

gene 7ntre specii (i regnuri dierite' geniul genetic permite crearea de

or+)ni' %r)n'+ni*' dotate cu proprietăţi noi' total necunoscute 7nainte

(i 7ntr;un timp scurt #de ordinul unui deceniu$' f3r3 ni*i o r!)(i *u

ri%u! u!%ii!n)r )! vo!u(ii fiin(!or vii.

152



Cenicile transgenezei coneră astel omului puterea de a modiica

patrimoniul ereditar al tuturor iinţelor care;1 7nconoară' inclusiv al propriei

sale specii. E'% vor1)8 ),)d)r8 d o vri%)1i!3 rvo!u(i 1io!o+i*3 W

?n 193' odată cu anunţarea de către doi cercetători americani a posibilităţii transerării la scericia coli a genelor unui virus

cancerigen #prezent la maimuţe$' asistăm (i la *on,%in%i&)r) $ri*o!!or

$o%n(i)! ale geniului genetic.

Du$3 un )n de la această descoperire au urmat o serie de runiuni ale

oamenilor de (tiinţă de pe 7ntregul mapamond (i s;au elaborat reglementări

legale ale cercetărilor din domeniul genetic.

Enormele potenţialităţi ale tenicii transgenice au interesat (i

interesează industriile pentru agricultură' pentru medicină (i armacie

(.a. *u 7nceput să se dezvolte mici 9n%r$rindri $)r%i*u!)r

specializate 7n transgeneză. %ercetările eectuate 7n aceste mici #dar

rentabile$ societăţi au contribuit din plin la cre(terea cuno(tinţelor 7n

genetica moleculară' dar *o'%u! fo)r% )r al acestor studii a antrenat (i

$ro%*(i) r&u!%)%!or' prin brevete' pentru a asigura (i

Qcompensaţia investiţieiP.

>n cursa pentru brevete asistăm la o cumpărare progresivă a acestor

mici irme de către marile 'o*i%3(i $rodu*3%o)r d 'in( ' oarte

interesate 7n plante transgenice. <nele dintre ele vor i' la r=ndul lor'

cumpărate de către 'o*i%3(i u!%in)(ion)! din domeniul )+ro*7iii

(i f)r)*ii."e aici au rezultat c=teva multinaţionale gigantice' cum ar i =$?-$= 7n ,<* (i $=-:E? 7n Europa' iecare dezvolt=ndu;(i

puternice ecipe de cercetare.

=nă 7n prezent' aplicaţiile comerciale ale :+M;urilor privesc 7n

principal microorganismele (i plantele din cultura mare.

153



0.. Mi*roor+)ni' ,i )ni)! %r)n'+ni*

<nul dintre primele microorganisme transgenice obţinute a ost o

bacterie capabilă de a QabsorbiP petrolul din mareele negre' realizare a unui

cercetător indian #%a@rabartY' 191$' care lucra 7n acea perioadă pentru

societatea @eneral lectric A. El a devenit celebru' nu at=t pentru realizarea

sa' c=t pentru că a solicitat un brevet pentru aceasta' iar Qaacerea

%a@rabartYP a stat la originea acordării $riu!ui 1rv% $n%ru un

or+)ni' viu.

>ncep=nd cu inele anilor 19B' interesul industriilor s;a 7ndreptatmai cu seamă spre i*roor+)ni'! utilizate 7n sectoarele alimentare (i

armaceutice.

Exemple ; o serie 7ntreagă de tulpini de drodie #aparţin=nd speciei

?accarom(ces cereisiae ameliorate pentru abricarea diverselor

tipuri de p=ine' bere (i vinG bacterii #7n special . coli sintetizatoare de

proteine umane' olosite 7n scop terapeutic insulina' ormon de cre(tere'

intereron.

Priu! )ni)! %r)n'+ni* a ost obţinut #7n 1952$ de către un grup de

cercetători americani. Este vorba de un (oarece gigant' de două;trei ori mai

mare dec=t cel normal' caracter generat prin transerarea 7n genomul său

a genei ce codiică ormonul de cre(tere la (obolan. *cest Qsuper;(oareceP a

inspirat pe speciali(tii din zootenie' care au văzut 7n astel de transgeneză

un miloc de a spori perormanţele productive ale (eptelului (i pe(tilor.

Av)n%)> +nr)% d %r)n'+n&) )ni)!3B

; mari progrese 7n descirarea mecanismelor de dezvoltare a bolilor la om (i

7n obţinerea de noi medicamente (i vaccinuri' toate prin olosirea

animalelor transgenice experimentaleG

154



; producerea de organe pentru transplanturi de către animalele QumanizateP

va contribui la umplerea enormului deicit 7n organe de transplant #inclusiv

la eliminarea teribilei pieţe negre cu organe umane$ (i va permite

salvarea unui număr mult mai mare de vieţi omene(tiG; cre(terea productivităţii animalelor domestice.

Qn%r13ri ,i ri'*uri +nr)% d %r)n'+n&) )ni)!3B

; riscul transmiterii de boli pacienţilor care au suerit o xenogreăG

; o serie de virusuri sau agenţi patogeni inactivi care' 7n mod normal' se

găsesc 7n organele animalelor donatoare ar putea deveni patogeni pentru

om.

0.. P!)n% %r)n'+ni*

0..6. P!)n%! %r)n'+ni* ,i noi! !or $ro$ri%3(i

Entuziasmul suscitat de aplicaţiile potenţiale ale transgenezei vegetale

era extraordinar printre pionierii noii biotenologii. >n ,<*' entuziasmul a

ost cel mai mare (i' prin urmare' giganţi ai agrocimiei' ai cimiei (i

armaciei doreau să investească masiv 7n producerea de seminţe

transgenice.

roprietăţile plantelor transgenice cultivate dea pe scară mare sunt

următoarele

)5 R&i'%n() !) r1i*id B

lantele modiicate genetic au capacitatea de a continua să trăiască (i

să se dezvolte 7n ciuda mai multor pulverizări cu o substanţă toxic;mortală'

iată o perormanţă extraordinară a plantelor transgenice rezistente la un

erbicid total U *cest caracter nou #dat de transerul genei &ar (i' sub aspect

biologic' cu totul surprinzător este dat de diversele tipuri de acţiuni

enzimatice #enzime codiicate de transgene de origine bacteriană (i' 7n

c=teva cazuri' de origine vegetală$ transormarea erbicidului 7ntr;un compus

15!



netoxic #detoxiicarea lui$' u(oara modiicare a enzimei vizate sau

supraexprimarea sintezei sale' 7ntr;o astel de manieră 7nc=t planta tratată să

dispună 7n orice moment de cantităţi suiciente de enzime pentru a se

dezvolta normal."ar trebuie să ăcută următoarea remarcă importantă rezistenţa unei

plante de tip :+M este unispeciică' adică ea nu se maniestă dec=t aţă de

erbicidul produs de 7ntreprinderea producătoare de seminţe transgenice.

15 R&i'%n() !) in'*% d3un3%o)r

lantele care posedă această proprietate sintetizează 7n permanenţă' 7n

ţesutul lor' o proteină insecticidă care duce la moartea unor insecte itoage

dăunătoare. +ena care codiică rezistenţa la insecte provine de la o bacterie

din sol &acillus turin"iensis> pe care o vom nota 7n continuare &t.

cunoscută de mult timp pentru proprietăţile insecticide (i olosită 7n lupta

biologică #integrată$ din agricultura convenţională' precum (i 7n silvicultură

#7mpotriva omizilor deoliatoare$.

reparatele obţinute din su(ele naturale de &t. conţin proteina

insecticidă' a(a cum se prezintă ea 7n bacterie' adică inactivă. &umai după

ingestia sa (i contactul cu sucurile digestive ale dăunătorului' ea este

activată (i provoacă moartea 7ntr;un timp mai lung sau mai scurt. *stel

respectiva genă a ost modiicată' astel ca să codiice proteina activă' situaţie

care ace ca :+M;ul să conţină o toxină mult mai rapidă (i eicace' ciar

7naintea aungerii ei 7n tubul digestiv al insectei.

*5 R&i'%n() !) 1o!irin transerul genei care codiică proteina capsidei virale #gena cp. )

coat protein s;au obţinut plante care rezistă la bolile generate de anumite

virusuri' deoarece ea blocează propagarea virusurilor 7n planta

transgenică. ,e (tie că sinteza de către plantă a unor mici cantităţi din

15



această proteină 7mpiedică dezvoltarea virusurilor (i' astel' declan(area

bolilor virale #virozelor$.

: serie de alte realizări privesc rezistenţa la atacul ciupercilor

itopatogene' 7n esenţă' prin inserţia 7n plante a genelor care codiică enzimecapabile să distrugă pereţii ciupercilor.

d5 R&i'%n() !) 9n+7(

:+M;urile rezistente la 7ngeţ nu se cultivă pe scară largă. ,trategiile

utilizate pentru a le coneri această proprietate sunt

; %r)%)n%u! culturilor de soiuri convenţionale' prin pulverizarea cu

bacterii transgenice QantigelP' pentru protearea acestor culturi de

7ngeţurile t=rzii.

; in'r(i) unor gene provenind de la pe(tii din apele reci' cum ar i spre

exemplu o genă de Bippo"lossus ippo"lossus #pe(te din Marea &ordului$

transerată la căp(uni.

.5 M)%ur)r) 9n%@r&i)%3

: astel de 7nsu(ire a ost conerită' pentru prima dată' unei legume

de importanţă economică mondială tomatele. Zi 7n acest caz sunt utilizate

două metode principale

; in'r(i) unei gene care blocează "alacturonaza enzimă responsabilă de

7nmuierea ructelorG

- 1!o*)r) 'in%&i 7oronu!ui d )%ur)r' acest ultim proces #cel de

maturare$ iind apoi declan(at prin tratamentul cu etilenă' 7naintea punerii pe

piaţă a tomatelor transgenice. %ele mai recente cercetări vizează obţinereade soiuri bogate 7n elemente nutritive' cu un spectru nutriţional mai

ecilibrat.

15



0... Av)n%)>! $!)n%!or %r)n'+ni*8 $r&n%)% d $rodu*3%orii

,i )$3r3%orii !or

).5 Pn%ru )!ior)%ori

%re(terea eicacităţii 7n ameliorarea plantelor. Cenicile transgenezeisunt mult mai precise (i mult mai rapide' 7ntruc=t ele privesc doar gena #sau

genele$ de interes' pe c=nd tenicile clasice de ibridare olosesc genomurile

parentale 7n totalitatea lor' iind deseori necesare retro;7ncruci(ări pentru a

se accentua maniestarea unei gene parentale ori pentru eliminarea

eectelor secundare nedorite.

1.5 Pn%ru )+ri*u!%ori>n primul r=nd' se simpliică procesul de *o1)%r ) 1uruini!or'

prin eliminarea utilizării erbicidelor administrate 7n perioada pre;

emergentă (i 7n perioada de vegetaţie' olosindu;se doar un singur erbicid

total. *poi' graţie organismelor nou obţinute (i rezistente la boli (i dăunători'

sunt !iin)% in'*%i*id! ,i fun+i*id! olosite curent 7n sistemul

convenţional.

>n ciuda preţurilor mari ale :+M;urilor' cresc r)nd)n%u! ,i

1nfi*iu! realizate de culturile transgenice' pe de o parte prin eliminarea

concurenţei buruienilor' a agenţilor patogeni (i a insectelor' iar pe de altă

parte prin renunţarea la consumul energetic necesar administrării pesticidelor.

*.5 Pn%ru indu'%ri),i

rin noile calităţi deţinute de plantele transgenice' se )!ior)&3 ,i

$ro*'! d $r!u*r)r indu'%ri)!3 amidon modiicat' lemn sărăcit 7nlignină #abricarea pastei pentru =rtie devine mai puţin poluantă$'

bioplasticele' obţinerea mai u(oară a proteinelor umane cu scop terapeutic

etc.

d..5 Pn%ru *on'u)%ori

155



D$o&i%)r) ,i $3'%r)r) ructelor cu maturizare tardivă se realizează

mai u(or (i cu pierderi minime.

.5 Pn%ru diu! 9n*on>ur3%or ,i $n%ru vii%oru! u)ni%3(ii

,e apreciază o reducere a poluării ecosistemelor prin pesticide. >n plus' are loc o cre(tere a producţiei agricole' iar' 7ntr;un viitor apropiat' se

speră că va i eliminată oametea 7n lume #prin extinderea supraeţelor

cultivate cu :+M;uri rezistente la salinitate' la secetă' la aciditatea crescută a

solului' la temperaturi mai scăzute etc$.

0... Ri'*uri! !+)% d *u!%ur) $!)n%!or %r)n'+ni*

*numiţi oameni de (tiinţă pun la 7ndoială superioritatea tenicilor

de transgeneză actuală aţă de tenicile de ibridare ; selecţie olosite p=nă

7n prezent' amintind *)r)*%ru! )!)%oriu )! !o*)!i&3rii %r)n'+n!or 9n

+nou! celulelor gazdă. Cransmiterea (i 7mperecierile naturale ale

cromozomilor se ac după legi mult mai precise dec=t inserţia unei

transgene.

:pozanţii :+M;urilor consideră că principalii beneiciari ai acestor

organisme sunt producătorii de seminţe. >n primul r=nd' prin brevetarea

iecărui soi transgenic se asigură o revenire a unei bune părţi din

investiţie' apoi' prin interzicerea agricultorului de a olosi o parte a recoltei

sale drept săm=nţă' se garantează producătorului de seminţe;:+M o

v=nzare anuală sigură #o piaţă de desacere asigurată$.

>n ceea ce prive(te ideea dezvoltării unei agriculturi transgenice

mondiale pentru a răni omenirea se (tie că oametea 7n lume este' 7nainte detoate' o problemă de acces la rană lucru generat de conlictele locale (iH

sau internaţionale' de sistemele politice' de epuizarea solurilor sau' de

accesul la păm=nt. ,uperproducţiile agricole realizate 7n sistemul

159



convenţional nu se datorează :+M;urilor' doar repartizarea globală a

acestor producţii obţinute este deicitarăU

).5 Ri'*uri !+)% d %7ni*i! )*%u)! )! %r)n'+n&i v+%)!

- Ef*% '*und)r ndori%. rima QversiuneP a tomatei cumaturare 7nt=rziată era ăinoasă' cu gust metalic (i suportă greu transportul'

căci pieliţa sa era ragilă' motive pentru care consumatorii americani

au reuzat;o.

- S!31i*iuni 9n 2$r'i) %r)n'+n!or. >n ,<*' 7n 199'

culturile comerciale de bumbac;:+M au ost devastate 7n proporţie de

B de către insectele la care aceste plante erau socotite ca iind rezistente.

<nii au atribuit acest e(ec verii calde din acel an care' pe de o parte a

avorizat ecunditatea insectelor' iar pe de altă parte a diminuat

capacitatea bumbacului;:+M să sintetizeze proteina;insecticid.

1.5 Ri'*uri )1in%)!

- Lii%! v)!u3rii ri'*uri!or $rin *u!%uri 2$rin%)! .

%ulturile experimentale eectuate 7n 1! ţări' 7naintea primelor culturi

comerciale de :+M;uri' nu au urmărit (i nu au urnizat niciodată inormaţii

privind eventualul impact asupra mediului 7nconurător. "e apt' scopul

principal al acestor culturi experimentale era de a se asigura mai bine

Qsecuritatea biologicăP a plantelor testate' adică optimizarea condiţiilor

de expresie (i conservare a transgenelor.

&ici un studiu serios de impact ambiental nu s;a ăcut 7naintea trecerii

7n cultura la scară mare a primelor :+M;uri dacă se 7ncruci(ează specii7nrudite' dacă au inluenţă asupra insectelor polenizatoare' dacă inluenţează

microorganismele din sol etc.

19B



*.5 Ri'*uri $rivind di'in)r) d $o!n %r)n'+ni*

- Qn*ru*i,3ri 9n%r $!)n% %r)n'+ni* ,i $!)n% '$on%)n 9nrudi%.

A$)ri(i) unor 1uruini r&i'%n% !) r1i*id! %o%)!.

"e exemplu' practic=nd o monocultură de rapiţă transgenică'rezistentă la un erbicid determinat' se riscă' accelerarea '!*(ii d

1uruini ibride' r&i'%n% la acela(i erbicid. >n caz de ro%)(i )

*u!%uri!or *u '$*ii non-%r)n'+ni*' practica obi(nuită de erbicidare

7naintea semănării va i ineicace dacă erbicidul total utilizat va i acela(i la

care rapiţa transgenică era rezistentă' deoarece plantele de rapiţă;:+M vor

rezista (i vor deveni buruieni 7n noua cultură. ?ar pentru a le distruge va

trebui olosit un alt erbicid total' deci investiţii suplimentare.

osibila apariţie a unor buruieni rezistente la erbicide nu este negată

de producătorii de :+M;uri' care au 7n vedere remedierea prin producerea

de noi erbicide (i de noi :+M;uri rezistente la acestea. *(adar' din nou'

alte investiţii (i alte riscuri.

- Qn*ru*i,3ri 9n%r v)ri%3(i %r)n'+ni* ,i *onvn(ion)! )! )*!i),i

'$*ii.

"e exemplu' polenul de r)$i(3 poate aunge p=nă la c=ţiva @m' cel de

$oru1 #specie anemoilă$ ar putea aunge la zeci de @m etc. ericolul

ibridărilor cu porumb;)t. #la care s;a transerat o genă modiicată de

&accilus turin"iensis$ a ost puternic denunţat 9n Hr)n()' ciar de la

7nceputul autorizării primelor culturi. >n ceea ce;i prive(te pe agricultorii care

$r)*%i*3 )+ri*u!%ur) 1io!o+i*3' apare pericolul imposibilităţii de a garantacă porumbul lor este lipsit de :+M;uri' exist=nd riscul ibridizărilor cu

porumbul transgenic. *stel' 7n anul 2BBB au ost descoperite seminţe de

rapiţă transgenică rezistentă la un erbicid total. *ceea(i situaţie s;a găsit (i la

'oi)' de(i au ost respectate reglementările privind distanţa dintre culturile

191



convenţionale (i cele transgenice. *ceea(i situaţie a ost descoperită (i la

porumb' 7n vara anului 2BBB' 7n Franţa' pe 4!BB a.

<rmare a acestor accidente (i după lungi discuţii (i dezbateri'

guvernul rancez a decis distrugerea culturilor de rapiţă (i soia poluate cuorganisme transgenice' dar s;au menţinut culturile de porumb datorită

proporţiei oarte reduse #2H1.BBB$ a seminţelor transgenice.

>n iulie 2BB1' A+n(i) Hr)n*&3 d S*uri%)% S)ni%)r3 4AHSS5

sublinia că 41 din e(antioanele de porumb prelevate din culturile

convenţionale conţineau secvenţe de :+M;uri.

,unt oarte posibile%ri $i'%

polenizarea provenită din culturile

experimentale 7nvecinate #7n Franţa au ost autorizate 12 soiuri

transgenice$' polenizarea din culturile transgenice comerciale #lucru puţin

probabil' deoarece astel de culturi nu sunt autorizate 7n Franţa$ sau poluare

cu seminţe care provin din ţări unde culturile transgenice comerciale sunt

dea oarte extinse #,<* (i %anada' 7n special$.

*ceasta se poate numi $o!u)r +n%i*3. Zi in Mexic s;a detectat

o poluare genetică a porumbului comercial' iind poluate 3! dintre

e(antioane. ,e cunoa(te aptul că' 7n 1995' Mexicul #patria de origine a

porumbului (i' 7ncă' rezervorul biodiversităţii acestuia' prin cele circa !B

varietăţi identiicate 7n stare spontană$ a instaurat un moratoriu care

interzicea cultura de porumb;:+M.

-aportul din primăvara anului 2BB2 #European Enviroment *gencY$

conirmă caracterul cvasi;inevitabil al poluării genetice a culturilor convenţionale (i a speciilor sălbatice 7nrudite' pornind de la culturile;:+M.

- Con%)in)r) $oru1u!ui %r)n'+ni* d un )!%u!8 %o% d %i$ OGM.

"e exemplu la inele lui septembrie 2BBB' puternica societate X-*FC

F::" <,* retrage din circulaţie 2'! milioane de cutii de plăcinte din

192



porumb' 7ntruc=t laboratorul Q+enetic ?"P #solicitat de asociaţia ecologistă

QFriends o te EartP$ descoperise 7n aceste plăcinte' 1 porumb ,tarlin@'

rezervat numai 7n scop uraer. *cest porumb s;a dovedit a i alergizant

pentru om.d. Ri'*uri !+)% d $!)n%! r&i'%n% !) )%)*u! in'*%!or

- A$)ri(i) d d3un3%ori r&i'%n(i !) $ro%in)-in'*%i*id ) $oru1u!ui-

#%.

*pariţia insectelor rezistente la insecticide este cunoscută de mai

bine de !B de ani (i ea nu a 7ncetat să crească rapid' pe măsură ce se

intensiica olosirea pesticidelor 7n agricultura de tip industrial.

>n cazul plantelor transgenice' problema se va pune 7ntr;o manieră (i

mai accentuată' căci $r&n() *on'%)n%3 ) fori )*%iv ) %o2ini

in'*%i*id 7n toate ţesuturile plantei v) in%n'ifi*) $r'iun) '!*(ii (i va

accelera )$)ri(i) u%)n%!or r&i'%n%.roducătorii de :+M;uri sunt

totu(i optimi(ti' estim=nd că acest lucru nu va apărea mai repede de 5 ani (i

că' p=nă atunci' vor produce noi organisme transgenice' rezistente la un alt

insecticid.

- In%o2i*)r) )!%or in'*% d *3%r $!)n%! in'*%i*id8 7n aara celor

ţintă. *ceastă intoxicare a ost demonstrată experimental la <niversitatea

din &eL ^or@. ,unt 7n curs de desă(urare (i alte experiemente' privind

studiul albinelor care vizitează lorile unei rapiţe transgenice.

- To2i*i%)%) $!)n%!or in'*%i*id $n%ru $r3d3%orii

in'*%!or d3un3%o)r. : ecipă de cercetători elveţieni a constatat o puternică cre(tere #peste 2H3$ a mortalităţii indivizilor speciei Cr(sopa

carnea' răniţi cu omizi #de =strinia nu!ilaris (i de Ieucania

unipunctata$ care au consumat porumb;)t.

193



>n ,coţia' o serie de cercetări au arătat că 1u1uru&! care au

consumat purici crescuţi pe cartoi transgenici depuneau cu 35 )i

$u(in ou3' !B %r3i)u )i $u(in (i maniestau o fr%i!i%)% masculă mai

'*3&u%3' comparativ cu cele rănite cu purici de pe cartoii normali.. Druu! %o2in!or in'*%i*id 9n !)n(uri! %rofi* ,i 9n 'o!uri

- Ri'*uri !+)% d *u!%ur) $!)n%!or r&i'%n% !) viru'uri.

%unoa(tem astăzi că principalul mecanism de vo!u(i n)%ur)!3 )

viru'uri!or 7l constituie r*o1in3ri! '*vn(!or +n%i*. "e aceea'

anumiţi cercetători au lansat ideea unei posibile recombinări 7ntre gena

virală cp' prezentă 7ntr;o anumită plantă' cu gene ale unui virus 7nrudit

care a inectat o plantă rezistentă sau care se ală 7n mod natural 7n

aceasta. *stel de recombinări au ost dea observate experimental 7n

laborator' ără a se i putut determina dacă noul virus ar i mai mult sau

mai puţin patogen dec=t virusul parental. Marele n*uno'*u% este

reprezentat' desigur' de fr*vn() *u *)r )*'% r*o1in3ri s;ar

produce 7n natură' mai ales 7n vastele *u!%uri %r)n'+ni*' unde sunt

prezente numeroase gene virale.

>ngriorările sunt generate de apariţia posibilă a unor noi virusuri

dăunătoare plantelor.

f. Ev)!u)r) ri'*uri!or $n%ru '3n3%)%) o)ni!or in )*'% doniu

>n acest domeniu răspunsurile nu sunt unanime (i incertitudinile sunt

numeroase.

*părătorii :+M;urilor consideră că plantele modiicate genetic nu prezintă nici un pericol pentru sănătatea omului consider=nd că transgenele

vor dispărea ie 7n timpul digestiei' ie 7n timpul proceselor de transormare

industrială.

194



:pozanţii consideră că testele de nutriţie sunt incomplete (i nu s;au

ăcut 7ntr;un timp suicient' 7naintea lansării pe piaţă a alimentelor provenind

din :+M;uri. Ei cer continuarea (i dezvoltarea cercetărilor privind evaluarea

riscurilor.- A$)ri(i) unor noi )!r+ii. "e exemplu' o soia 7mbogăţită 7n metionină'

pentru mărirea valorii uraere' s;a dovedit a nu i alergizantă pentru

animale' dar periculoasă pentru consumul uman.

:pozanţii plantelor transgenice cer ca aceste plante' conţin=nd

transgene provenite de la microorganisme (i virusuri' să nu acă parte

niciodată din alimentaţia oamenilor' mai ales că puterea alergică a noilor

proteine este necunoscută.

- Cr,%r) r&i'%n(i !) )n%i1io%i*. *ceastă problemă se pune pentru

că porumbul;)t comercializat conţine gene ale rezistenţei la un

anumit antibiotic' gene olosite ca mar@eri (i pe care producătorii nu le;

au eliminat' consider=ndu;le ără pericol pentru om. Motivaţia adusă de

ei este aceea că ele ie nu se exprimă 7n plantă' ie că ele codiică

rezistenţa la un antibiotic care nu mai este utilizat 7n medicina umană.

>n plus' ei consideră ca oarte puţin probabil %r)n'fru! )*'%or +n

din )!in% 9n 1)*%rii! $r&n% 9n %u1u! di+'%iv )! ou!ui .

Experienţele eectuate timp de trei la <niversitatea din Aena au

arătat că r&i'%n() !) un r1i*id %o%)! a unei rapiţe;:+M se poate

%r)n'i% !) 1)*%rii ,i dro>dii *r'*u% pe dii 7n care s;a introdus

*on(inu%u! in%'%in)! )! )!1in!or care au *on'u)% $o!nu! unei astelde rapiţe.

- Af)*r) Pu'&%)i. >n ediţia sa din 29 mai 1999' cunoscutul

săptăm=nal medical britanic e Iancet estima că Q...plantele

transgenice pun probleme pentru sănătatea oamenilor...P (i denunţa

19!



Q. .. iresponsabilitatea autorităţilor publice (i a urnizorilor de plante

transgeniceP. >n acela(i timp' se atrăgea atenţia asupra aptului că un

reputat cercetător' *. Pu'&%)i #de la -oLett ?nstitut' ,coţia locul de

na(tere al cunoscutei "ollY' eutanasiată 7n ebruarie 2BB3$' (i;a pierdutsluba 7n urma unei emisiuni televizate' 7n care prezenta cercetările

sale personale ce $un)u !) 9ndoi)!3 *on'u)1i!i%)%) unui *)r%of

%r)n'+ni*8 *)r 'in%%i&) o $ro%in3 in'*%i*id3 #caracter transerat de

la un giocel$. Experienţele eectuate de el asupra (obolanilor arătau că

cei răniţi exclusiv cu acest carto transgenic prezentau atroieri ale unor

organe #mai ales ale icatului$ (i o deicienţă a sistemului imunitar' 7n

timp ce lotul rănit cu cartoi QnormaliP' dar la care s;a adăugat 7n mod

artiicial aceea(i proteină insecticidă' erau normali.

Q%azul usztaiP a divi&)% !u) ,%iin(ifi*3 in%rn)(ion)!3.

Experienţele lui usztai ilustrau o serie de $r%ur1)(ii %)1o!i* provocate

de in'r(i) %r)n'+ni eecte ale poziţiei acesteia #am precizat dea că

tenicile actuale nu permit localizarea punctului său de inserţie$' reamintim

2$r'i) ndori%3 ) )!%or +n d*@% *) d in%r' etc.

%ontrar concluziilor lui usztai' o serie de cercetători cinezi nu

au constatat dierenţe semniicative de greutate (i stare generală 7ntre

(obolanii răniţi cu tomate (i ardei transgenici (i cei care trăiau 7n stare

sălbatică.

0... D&vo!%)r) *u!%uri!or %r)n'+ni* 9n !u

).5 Pri! *u!%uri *or*i)! d $!)n% %r)n'+ni* datează de pela milocul anilor 199B' ele debut=nd 7n ,<*' apoi 7n *rgentina' %anada'

%ina' *rica de ,ud' *ustralia' Mexic' ortugalia' <craina' -om=nia. /a

numai (apte ani de la debutul lor oicial' aceste culturi comerciale de

19



plante transgenice au atins o supraaţă totală de circa B milioane a' la

care s;ar mai putea adăuga culturile ilegale.

: situaţie particulară se 7nt=lne(te 7n ţările Europei :ccidentale'

unde asemenea culturi 7nt=rzie să ia amploare. Explicaţia constă 7n aptul cămai multe '%)% 1r )! UE au solicitat instaurarea unui or)%oriu

care să interzică autorizarea importurilor (i culturilor de plante;:+M 7n ţările

<niunii #solicitare aprobată 7n iunie 1999$ pentru că se iau 7n considerare'

din ce 7n ce mai mult' rezervele exprimate de unii oameni de (tiinţă'

opoziţia agricultorilor (i a ecologi(tilor' iar' de puţin timp' (i solicitările

cetăţenilor;consumatori.

1. Pi)() ondi)!3 d $!)n%-OGM este asigurată aproape 7n totalitate de

doar 4 specii soia' bumbac' porumb (i rapiţă' restul de plante transgenice

#carto' papaia' tutun' dovleac (.a.$ ocup=nd supraeţe reduse (i

necuantiicabile la nivel mondial.

*. Rfri%or !) *)r)*%ru! %r)n'fr)% )*'%or $!)n%' se constată aptul că

7n primul an de culturi;:+M la scară mare #600<$' aproximativ o

reprezentau v)ri%3(i! r&i'%n% !) o in'*%3 dăunătoare #mai ales

bumbacul; &t (i porumbul; &t $ (i doar 6 dispuneau de r&i'%n() !) un

r1i*id total. "in // 7ncoace' 'i%u)(i) ' invr')&3 circa ! o

reprezintă varietăţile rezistente la un erbicid total aproximativ 1 cele

rezistente la atacul unor insecte.

d. O )n)!i&) ) 'i%u)%ii din // scoate 7n evidenţă aptul că producţia

mondială de plante;:+M este asigurată cvasitotal de 4 ţări #,<*' *rgentina'%anada si %ina$.

0..?. #rv%)r) fiin(!or vii

=nă la venirea Qla putereP a geniului genetic' dreptul de brevetare nu

privea dec=t invenţiile (i inovaţiile de aparate sau procedee de tip industrial.

19



,e (tie că acordarea unui brevet de invenţie #ca expresie uridică legală$

trebuie să răspundă următoarelor criterii noutate' utilizare' aplicabilitate

practică (i o descriere detaliată a sa' pentru a permite reproducerea de către

orice specialist din domeniul respectiv. )revetul garantează deţinătoruluimonopolul exploatării invenţiei sale pentru o perioadă limitată de timp #7n

general 2B de ani$.

>n ,<*' ca (i 7n Europa' brevetabilitatea iinţelor vii era total exclusă.

"ar apariţia de :+M;uri a modiicat pround c=mpul de aplicaţie (i

condiţiile acordării de brevete de invenţie' treptat acestea iind adaptate (i

pentru iinţele vii.

*(a cum s;a precizat anterior' dreptul de a breveta o iinţă vie s;a

născut 7n ,<* ca urmare a celebrei Qaaceri %a@rabartYP' după numele

microbiologului indian care a obţinut o bacterie capabilă să degradeze

idrocarburile din petrol. >n 195B' acest cercetător a solicitat acordarea unui

brevet pe care a obţinut;o.

*ceastă premieră' 7n materie de brevetare a viului a ost urmată rapid

de acordarea a numeroase brevete privind microorganismele genetic

modiicate' utilizate 7n industria armaceutică (i agro;alimentară at=t 7n

,<* c=t (i 7n <E.

entru a armoniza legislaţia ,<*;<E' 7n 1995' %onsiliul de Mini(tri

al <E (i arlamentul European au adoptat o otăr=re avorabilă brevetaului

:+M;urilor # 'irectia 98L44$. *ceste prevederi au generat' declan(area a

numeroase critici 7n ?talia' :landa' &orvegia (i alte ţări europene.#rv%)r) plantelor transgenice $riv)&3 )+ri*u!%oru! de cel puţin

unul dintre drepturile sale undamentale acela de a olosi o parte din propria;

i recoltă ca material pentru semănat 7n anul următor.

195



*tunci c=nd un agricultor cumpără seminţe transgenice' ! %r1ui '3

'n& un *on%r)*% prin care se angaează să nu păstreze nimic din

recoltă pentru a i olosită 7n scopul unor '3n3%uri vii%o)r. %u alte

cuvinte' el se obligă să cumpere 7n iecare an seminţe transgenice de la producător' 7(i anulează astel dreptul legitim de a reproduce propria;i

cultură' 7n caz contrar iind prevăzute sancţiuni contravenţionale (i penale.

Firmele producătoare nu pot i 7n(elate' căci ele 7(i trimit inspectori care

controlează pe teren respectarea contractelor. *stel de *on%ro)! sunt u,or

d r)!i&)% 9n SUA' unde ermele au 'u$r)f( fo)r% )ri' dar el este mai

diicil atunci c=nd dimensiunea parcelelor este mică (i numărul

agricultorilor este oarte mare #a(a cum este cazul celor mai multe ţări din

Europa$. &u se mai pune la socoteală situaţia din (3ri! 9nd$3r%)%' 7n curs

de dezvoltare' unde )+ri*u!%orii nu pot 7nţelege aceste aspecte (i continuă

să acă '*7i1uri d 'in( pentru micile lor supraeţe cultivate.

*cestea sunt raţiunile pentru care producătorii de seminţe transgenice

7ncearcă să 7nlocuiască 7ngrădirile uridice impuse agricultorilor (i

costisitoarele controale prin 9n+r3diri d ordin 1io!o+i*G '%ri!i&)r)' prin

geniul genetic' a seminţelor produse de plantele transgenice. Este vorba de

procedeul numit @ecnolo"( *rotection ?(stemA ' sugestiv denumit

@erminatorA 7ntruc=t el QterminăP viaţa plantei' 7mpiedic=nd;o să se

reproducă. *ceastă Qperormanţă biologicăP se realizează printr;o tenică

transgenică oarte soisticată' ciar QdiabolicăP. roducătorii de :+M;uri (i

unii oameni de (tiinţă salută procedeul pentru că el va permite suprimarealuxului de transgene 7n mediul 7nconurător. *gricultorii văd 7n el o consacrare

a interzicerii de a utiliza propriile seminţe. *lţi oameni de (tiinţă (i asociaţiile

ecologiste 7l consideră inacceptabil sub aspect etic. rocedeul a ost criticat de

199



aecta (i &on! )r+in)! )! *u!%uri!or' acoperite de itocenoze ierboase

perene ori de tuări(uri' din care' treptat' vor dispărea (i speciile pereneG

; '3r3*i) 1)&i %rofi* ) fi%of)+i!or ,i ) +r)nivor!or din aceste

locuri' care' 7n inal' va determina dispariţia lor progresivă din biocenozelerespectiveG

; in%o2i*)r) ,i o)r%)8 $rin ri*o,u8 ) )ni)!!or u%i! (i a

celor care nu erau vizate. :+M;urile rezistente la anumiţi dăunători pot i

consumate direct sau indirect #de;a lungul lanţului troic$ (i de alte

organisme' iar toxina insecticidă din aceste plante ar putea să provoace

moartea (i dispariţia unui (ir nes=r(it de animale neţintăG

un alt pericol generat de :+M;uri vizează %r)n'fru! d +n prin

polenul acestora unor '$*ii '3!1)%i* 9nrudi%. *părătorii :+M;urilor ar

putea saluta acest lucru ca iind un proces de cre(tere a biodiversităţii. "ar'

mai mult ca sigur' o generalizare a culturilor transgenice va determina o

masivă diuzare a transgenelor care prezintă caractere selective avantaoase

(i pot induce o r)di*)r ) $o$u!)(ii!or non-%r)n'+ni* #cu un genoond

mai bogat (i mai diversiicat dec=t cele puternic QameliorateP' aspect

cunoscut (i demonstrat dea$.

0..:. Con%'%)r) OGM-uri!or

=nă la $3%rundr) 9n Euro$) o**idn%)!3 a primelor alimente

provenite din plante transgenice' :+M;urile rămăseseră ignorate de marele

public. "ar situaţia s;a scimbat brusc' 7ncep=nd cu 600<' c=nd' descărcarea

7n mai multe porturi europene de soia (i porumb american #conţin=nd7n proporţie necunoscută material transgenic$' a Q7nuriatP organizaţia

ecologistă :$*-C care' adesea violent' s;a opus debarcării

containerelor. Minoritatea (tiinţiică angaată' ără a pune 7n discuţie

interesul pentru tenicile transgenezei' estima că sunt 7ncă insuicient

2B1



cunoscute riscurile diseminării 7n mediul 7nconurător a :+M;urilor

(i' ca urmare' (i;a multiplicat acţiunile de inormare a marelui public.

>n ,<*' nu se cere agricultorilor să recolteze' 7n mod separat' cele

două tipuri de plante' transgenice (i convenţionale.: serie de asociaţii ale consumatorilor (i;au maniestat 7ngriorarea

pentru Qinvadarea aruriilor lorP cu alimente provenind din :+M;uri.

*numite ţări #*ustria' ?talia' "anemarca$ au reuzat intrările de :+M;uri pe

teritoriul lor.

entru a calma spiritele' <E #cea care a autorizat aceste importuri$ a

emis o directivă care impune%i*7%)r)

alimentelor provenite din plante

transgenice.

uternic aectaţi de relativ recenta catastroă alimentară #cea a v)*ii

n1un (i a variantei sale la om$' *on'u)%orii uro$ni nu )i )u

9n*rdr 7n d*!)r)(ii! oiciale ale 2$r(i!or sau ale *r*%3%ori!or care

apără :+M;urile. Ei se tem tot mai mult de artiicializarea cresc=ndă a

agriculturii industriale (i' 7n mod special' de ultima sa 7nlorire ; :+M;urile.

olemica dintre partizanii (i opozanţii :+M;urilor s;a intensiicat 7n

cursul anului următor 1995.

<n nou scandal alimentar a zguduit Europa 7n 1999 $uii *u

dio2in38 produ(i 7n crescătorii uria(e din )elgia' livraţi pe piaţă at=t 7n

)elgia' c=t (i 7n alte ţări din Europa sau din alte continente. :riginea dioxinei

a ost atribuită u!iu!ui indu'%ri)! olosit 7n abricarea 7r)ni pentru păsări.

*ceastă QaacereP ilustrează' 7ncă o dată 7n plus' pericolul agriculturii (izooteniei industriale pentru sănătatea oamenilor (i a animalelor domestice.

*stel de evenimente '$or'* %)) *on'u)%ori!or aţă de orice aliment

de origine transgenică.

2B2



robabil' 7n cur=nd' datorită strategiei stabilite de +-EE&E*%E'

alimentele care conţin :+M;uri vor dispărea progresiv din magazinele

alimentare ale <E. Mai răm=ne' ca excepţie' carnea provenită de la

crescătoriile industriale' unde animalele sunt uraate cu soia;:+Mimportată din ,<*. *ceastă problemă igurează ca următorul obiectiv pe

agenda organizaţiilor anti;:+M.

"acă primele autorizări de culturi transgenice au sedus pe

responsabilii marilor 7ntreprinderi agricole de tip industrial din ,<*' care

doreau să le dezvolte la scară mare' ele au generat o puternică opoziţie din

parteafriri!or

care practicau o)+ri*u!%ur3 d %i$ f)i!i)!

.

>n lumea agricolă a <E' aceste culturi au ost primite 7n moduri

dierite. *stel' 7n +ermania' agricultorii cu fr 1io!o+i* au intentat

acţiune udiciară 7mpotriva proprietarilor de culturi;:+M experimentale

din vecinătatea lor' tem=ndu;se de o poluare genetică a culturilor proprii

care trebuiau să ie Qgarantate ără :+MP.

>n ,pania' singura ţară din <E 7n care s;a reu(it dezvoltarea de culturi;

:+M comerciale' doar o treime din sindicatele agricole este 7ncă avorabilă

acestor culturi.

>n Franţa' cea mai mare ţară agricolă din <E' asistăm (i la cea mai

puternică opoziţie (i contestaţie a culturilor :+M. :pozanţi se tem de o

$o!u)r +n%i*3 ) *u!%uri!or !or *onvn(ion)! prin *u!%uri!

%r)n'+ni* 2$rin%)!' a căror localizare (i natură sunt ţinute secret 7n

ciuda obligaţiilor legale de a le declara. Ei au distrus mai multe culturiexperimentale 7n c=mp (i au cerut o dezbatere publică asupra :+M;urilor.

>n iunie 1999' aceia(i opozanţi au distrus plantele de orez;:+M'

obţinute de un laborator aparţin=nd unei instituţii publice. >n cursul verii

2B3



2BB1' poluarea genetică a culturilor convenţionale a ost recunoscută'

oicial' 7n Franţa.

Cot 7n Franţa' contestarea :+M;urilor i;a cuprins (i pe producătorii de

vinuri. >n urma unei ancete desă(urate de cercetători' s;a descoperitexistenţa unor culturi experimentale de viţă;de;vie transgenică.

*proximativ 2B de mari producători de vinuri din Franţa' +ermania (i

*ustralia cer un moratoriu asupra cercetărilor ăcute (i asupra drodiilor;

:+M' care accelerează ermentaţiile (i care dau vinurilor arome noi.

N9n*rdr) 9n )!in%! d ori+in %r)n'+ni*3 se maniestă dea

(i 9n )!% r+iuni ,i (3ri indu'%ri)!i&)%

' situate 7n aara <E. >n 1999

#Aaponia' *ustralia' &oua 8eelandă' %oreea de ,ud' ?ndia' Filipine'

Cailanda etc.$

*nul 1999 7nseamnă o victorie pentru contestarea :+M;urilor (i 7n

SUA. "upă ce au acceptat alimentele;:+M' consumatorii din această parte a

lumii au 7nceput să;(i pună 7ntrebări privitoare la pericolul pentru

sănătatea lor (i la monopolul instaurat de multinaţionale. Gi+)n(ii din

'*%oru! )+ro-)!in%)r urmăresc toate aceste evenimente (i *r '$)r)r)

$rodu'!or OGMnon-OGM.

0... A*)$)r)r) )+ri*u!%urii d *3%r u!%in)(ion)!

). Con%ro!u! )'u$r) $i(i ondi)! ) 'in(!or

*stăzi' 6/ +i+)n(i ai agrocimiei (i armaciei controlează o

%ri din piaţa mondială a seminţelor (i 9H1B din piaţa mondială a

7ngră(ămintelor minerale' pesticidelor (i a altor produ(i cimici solicitaţide agricultura de tip industrial. "intre cele 1B multinaţionale' umătate

controlează' 7n totalitate' piaţa mondială a seminţelor;:+M.

*pariţia :+M;urilor a avorizat (i mai mult dominarea pieţei

mondiale a seminţelor de către multinaţionalele amintite. rima care s;

2B4



a lansat 7n Qaventura :+MP a ost =$?-$= care' 7n 1954' a

inaugurat la ,aint /uis #,<*$ un enorm centru de cercetare.

Firma =$?-$= asigură v=nzarea a circa 5B din seminţele;

:+M din ,<*' trec=nd apoi la QcucerireaP *mericii de ,ud' a Europei (ia altor continente. )eneiciind de 'u'(inr d in $)r%)

*ondu*3%ori!or $o!i%i*i din ţara sa de origine' puternica

multinaţională a stabilit Qrelaţii privilegiateP cu autorităţile oiciale din

numeroase ţări' 7n special cu cele alate 7n curs de dezvoltare. *proape

peste tot 7n lume au ost experimentate culturile;:+M provenind din

seminţe ale acestei irme.

*u urmat apoi irma elveţiană $=-:E? al doilea gigant

mondial 7n cimie (i armacie irma anglo;suedeză -?:- H$C- etc.

1. Con%ro!u! *ir*u!)(ii ondi)! ) OGM-uri!or

=nă acum au avut loc dea %ri )ri runiuni in%rn)(ion)! pentru

stabilirea unui protocol care să statueze regulile internaţionale ale *ir*u!)(ii

OGM;urilor 7n lume' protocol cerut de către semnatarii Conen+iei

asupra 'iersită+ii &iolo"ice #%")$ de la -io de Aaneiro #1992$.

1. Co!u1i) 4f1ru)ri 60005 unde 132 de ţări din cele 135 prezente au

ost de acord să se aducă restricţii circulaţiei :+M;urilor' dar nu au reu(it

să;(i impună voinţa 7n aţa celor ţări' dintre care primele trei controlează

94 din producţia mondială de :+M;uri #,<*' *rgentina' %ile'

<ruguaY' %anada (i *ustralia$.

. Mon%r)! 46 i)nu)ri ///5 unde s;a reu(it să obţinerea semnăturilor a13B de ţări pe o @Conen+ie asupra !iosecurită+iiA. Zi de această dată ,<* a

reuzat să semneze.

. N)iro1i 4)i ///5 a debutat prin @*rotocolul de !iosecuritateA care

autoriza statele să reglementeze importul de :+M;uri (i prevedea

2B!



identiicarea acestora după o metodologie ce urma să se stabilească ulterior.

rotocolul a ost semnat de 4 de ţări. *ustralia (i %anada au reuzat' iar

,<* nu a dorit să se pronunţe' deoarece ea nu a semnat Qconvenţia asupra

biosecurităţiiP' care pregătise de apt acest protocol.*stel' p=nă acum' u!%in)(ion)!! care controlează piaţa :+M;

urilor au reu(it să;(i i$un3 $un*%u! !or d vdr ele consideră că orice

reglementări privind :+M;urile Qconstituie o piedică 7n calea liberului

comerţP (i că circulaţia acestora este o Qsimplă problemă comercialăP'

care prive(te doar :M% =r"aniza+ia ondială a Comer+ului.

>n martie 2BBB' guvernul bolivian a 7ncercat să aplice protocolul

de biosecuritate Montreal;&airobi 2BBB 7nsă' Ar+n%in) ) fo'% )*)

*)r ) )nin()%' astel că )olivia a ost obligată să renunţe la

proiectul său. /a el s;a 7nt=mplat (i 7n ,ri /an@a (i 7n %roaţia' unde

presiunile ,<* au avut acela(i rezultat.

>n inal' după 4 ani de negocieri' *rotocolul pentru

&iosecuritate a ost ratiicat de !B de ţări' intr=nd 7n vigoare la 11

septembrie 2BB3. *cest protocol prevede' printre altele' o procedură care

obligă exportatorii de :+M;uri să urnizeze o listă detaliată a compoziţiei

produselor lor' iar statele vor avea astel posibilitatea să accepte sau să

reuze importul acestora.

*. Nou) r+!n%)r uro$)n3

%onruntată pe de o parte cu opinia publică' din ce 7n ce mai ostilă

:+M;urilor' pe de altă parte cu lobbY;ul industria(ilor dornici de a dezvolta piaţa plantelor transgenice' %omisia Europeană a elaborat o nouă directivă

'irectia 2001L18 mult mai preocupată de aplicarea principiului

precauţiilor (i' totu(i' ără penalizări importante pentru industriile

biotenologice.

2B



&oua reglementare prevede o1!i+)%ivi%)%) %i*7%)>u!ui pentru orice

aliment care conţine peste B'9 ingrediente provenite din :+M;uri

autorizate 7n <E' at=t pentru alimentaţia umană' c=t (i pentru cea animală.

"in păcate' reglementarea nu include necesitatea menţionării aptului căanimalele au ost rănite cu produse;:+M.

e l=ngă eticeta' reglementarea prevede asigurarea urmăririi (i

localizării :+M;urilor 7ncep=nd de la seminţe p=nă la produsul init' astel

ca ele să poată i retrase rapid 7n caz de necesitate #a(a cum s;a 7nt=mplat 7n

cazul scandalurilor cu Qvaca nebunăP (i cu puii cu dioxină$.

:bţinerea oricărei autorizaţii noi este supusă unei metodologii de control

omologat prealabil.

7n ansamblul ei.

Cotu(i' "irectiva <E constituie un progres remarcabil' căci ea va da

posibilitatea unei mai bune inormări a cetăţenilor (i le va permite să aleagă

7ntre o alimentaţie cu sau ără :+M;uri.

"e la publicarea acestei reglementări europene' ,<* s;a opus

puternic eticetaului obligatoriu (i procedurilor de evaluare care sunt

costisitoare pentru producători. >n august 2BB3' ,<* depune o pl=ngere la

:M% 7mpotriva moratoriului european' consider=ndu;1 ca o 7ngrădire a

liberei circulaţii a mărurilor' ca responsabil pentru pierderea mai multor

sute de milioane de dolari' rezultaţi din exportul de porumb american 7n <E.

Zi ameninţările cu alte pl=ngeri continuă.

d.5 D*!inu! OGM-uri!or 9n Euro$)/a 7nceputul anului 2BBB au intervenit scimbări importante 7n

strategia multinaţionalelor europene producătoare de :+M;uri. *stel' sub

presiunea unei opinii publice (i a agricultorilor' ostile :+M;urilor (i tot

mai exigente' aceste societăţi se reorientează spre sectorul armaceutic' mult

2B



mai QlucrativP #beneicii de 3B' aţă de doar 1! 7n agrocimie;:+M;

uri$.

>ncep=nd cu anul 2BB2 cirele de aaceri a unor irme producătoare de

:+M;uri au 7nceput să scadă.

C)$i%o!u! 6/

ROLUL CONSERVAŢIONIŞTILOR

%onservarea diversităţii biologice dieră de u!% alte di'*i$!in

,%iin(ifi* prin aceea că oacă un ro! activ 7n $r&rv)r) 1iodivr'i%3(ii 7ntoate ormele sale specii' variabilitate genetică' comunităţi biologice'

uncţii ale ecosistemelor. Experţii diverselor discipline (tiinţiice ce

contribuie la conservarea diversităţii biologice 7mpărtă(esc scopul protecţiei

biodiversităţii.

?deile (i teoriile conservării diversităţii biologice sunt incluse din ce 7n

ce mai mult 7n d&1)%ri! $o!i%i*8 *u!%ur)! ,i $u1!i*' iar prezervarea

biodiversităţii a ost declarată ca iind o prioritate pentru noile programe

guvernamentale de conservare. O1i*%ivu! *r*%3%ori!or implicaţi 7n

conservare nu este do)r acela de a d&vo!%) *uno,%in( ,%iin(ifi*' *i de a le

utiliza pentru $ro%>)r) divr'i%3(ii biologice.

: perspectivă generală' proundă' este necesară pentru a crea (i

continua cele mai eiciente $ro+r) d *on'rv)r. >n multe cazuri'

speciile sunt aduse 7n pragul dispariţiei de agenţii care acţionează simultan

sau secvenţial.

?ncriminarea unui grup de locuitori săraci din mediul rural pentru

distrugerea diversităţii biologice este o strategie simplistă (i de obicei

2B5



ineicientă. Provo*)r) lansată de conservarea diversităţii biologice este

de a 9n(!+ !+3%uri! n)(ion)! ,i in%rn)(ion)! care promovează

di'%ru+r) speciilor (i abitatelor (i găsirea unor )!%rn)%iv vi)1i!.

*ceste alternative trebuie să implice stabilizarea mărimii populaţieiumane' găsirea unor surse de existenţă pentru populaţia rurală at=t din

ţările dezvoltate' c=t (i 7n curs de dezvoltare. Ele nu trebuie să aecteze

negativ mediul 7n mod deosebit' ci să '%)1i!)'*3 '%iu!n% ,i $n)!i%3(i

care vor determina uni%3(i! *onoi* să preţuiască mediul (i să

r'%ri*(ion& *or(u! in%rn)(ion)! cu produse ce se obţin prin

deteriorarea acestuia.

"e asemenea este deosebit de importantă di'$oni1i!i%)%)

o)ni!or din (3ri! d&vo!%)% de a;(i rdu* *on'uu! d r'ur' (i

de a $!3%i $r(u! *or*% pentru produse obţinute 7ntr;o manieră

durabilă' nedestructivă. "acă aceste provocări sunt 7ndeplinite'

cercetătorii preocupaţi de conservare trebuie să preia mai multe roluri

active.

?n primul r=nd' conservaţioni(tii (i organizaţiile implicate 7n

conservarea diversităţii bilogice trebuie să devină mai eicienţi ca

du*)%ori8 acţion=nd 7n instituţii publice sau 7n (coli. Ei trebuie să du* un

$u1!i* *@% )i !)r+ (i mai divers ca nivel cultural 7n domeniul problemelor

ce rezultă din pierderea diversităţii biologice.

Eorturile organizaţiilor Mr!in Tu%%! (i #)% Con'rv)%ion

In%rn)%ion)! ilustrează cel mai bine *u $o% fi '*7i1)% )%i%udini!*ouni%3(i!or u)n' ale indivizilor 7n direcţia *on'rv3rii divr'i%3(ii

biologice. *tunci c=nd guvernul de la *ustin' Cexas plănuia să extermine

sute de mii de !i!i*i 2i*)ni ără coadă #adarida !rasiliensis$ ce trăiau

sub un pod din ora(' Cuttle (i colegii săi au coordonat o *)$)ni

2B9



$u1!i*i%)r3 d 'u**' pentru a convinge oamenii că liliecii sunt amuzant de

urmărit' dar (i vitali 7n controlarea populaţiilor de insecte dăunătoare pe un

areal extins. ,ituaţia s;a scimbat at=t de radical 7nc=t acum guvernul

tratează liliecii ca pe o problemă de m=ndrie civică' iar cetăţenii (i turi(tii seadună 7n iecare noapte pentru a privi zborul acestora.

>n al doilea r=nd' cercetătorii implicaţi 7n conservare trebuie să

devină )*%ivi din $un*% d vdr $o!i%i*. ?mplicarea 7n procesul politic

le permite să inf!un(& '%r)%+ii! +uvrn)n%)! (i să propună o

!+i'!)(i care să se dovedească beneică speciilor' ecosistemelor sau

abitatelor.

-ecentele diicultăţile 7n *onvin+r) Con+r'u!ui S.U.A. să

ratiice Convn(i) )'u$r) Divr'i%3(ii #io!o+i* ilustrează necesitatea ca

oamenii de (tiinţă să petreacă mai mult timp 7n compania politicienilor'

explic=ndu;le necesitatea conservării.

?n al treilea r=nd' cercetătorii implicaţi 7n conservare se impune a i

stimulatori' apt ce presupune $roov)r) *)$)nii!or d *onvin+r )

unui '$*%ru !)r+ d o)ni care să susţină eorturile de conservare. /a

nivel local' programele de conservare trebuie realizate (i prezentate astel

7nc=t să capteze interesul populaţiei locale. Couni%)%) !o*)!3 trebuie

*on,%in%i&)%3 asupra i$or%)n(i $ro%*(ii diu!ui pentru salvarea

speciilor (i comunităţilor biologice (i mai ales pentru 7mbunătăţirea calităţii

vieţii prin oerirea unei noi perspective economice

D&1)%ri! $u1!i*8 du*)(i) ,i $u1!i*i%)%) trebuie să ie parteintegrantă a oricărui program de protecţie a diversităţii biologice. : atenţie

deosebită se impune a i acordată 7n special *onvin+rii o)ni!or d

)f)*ri ,i $o!i%i*ini!or să susţină eorturile de *on'rv)r. Mulţi dintre

ace(tia vor spriini eorturile de conservare dacă vor 9n(!+ i$or%)n() !or.

21B



<neori conservarea este percepută ca av=nd o valoare publicitară bună' iar

susţinerea ei ca iind alegerea optimă' mult mai eicientă dec=t opoziţia.

?n s=r(it' cel mai important aspect se reeră la aptul că

*r*%3%orii preocupaţi de conservare trebuie să dvin3 )n)+ri ,i$r)*%i*ini fi*in(i )i $roi*%!or d *on'rv)r. Crebuie să ie dispu(i

să meargă pe teren sau să navigeze pe ape pentru a ala ce se 7nt=mplă

cu adevărat' să vorbească (i să muncească cu populaţia locală' să bată la u(i

(i să 7(i asume riscuri.

%ercetătorii preocupaţi de conservare trebuie să 9nv( %o%u! d'$r

curs ap maxim

Documents