curs handbal 6

of 29 /29
IV.6. Aruncarea la poartă IV.6. Aruncarea la poartă este un procedeu de cea este un procedeu de cea mai mare importanţă reprezentând mijlocul şi, în mai mare importanţă reprezentând mijlocul şi, în acelaşi timp, scopul jocului în atac. Ea poate fi acelaşi timp, scopul jocului în atac. Ea poate fi executată executată de pe loc de pe loc sau sau din din deplasare deplasare Aruncarea de pe loc Aruncarea de pe loc poate fi folosită în orice fază poate fi folosită în orice fază a jocului, cu o mai mare incidenţă în momentele a jocului, cu o mai mare incidenţă în momentele fixe, la aruncările de la 7m şi de la 9m. fixe, la aruncările de la 7m şi de la 9m. În cazul aruncării de la 7m, jucătorul În cazul aruncării de la 7m, jucătorul desemnat pentru aceasta, ţinând mingea cu ambele desemnat pentru aceasta, ţinând mingea cu ambele mâini, se va aşeza cu ambele tălpi la 10-15 cm în mâini, se va aşeza cu ambele tălpi la 10-15 cm în faţa liniei de la 7m. Prin ducerea mingii în faţa liniei de la 7m. Prin ducerea mingii în urmă, deasupra umărului cu braţul de aruncare şi urmă, deasupra umărului cu braţul de aruncare şi a piciorului de pe partea braţului de aruncare a piciorului de pe partea braţului de aruncare înspre înapoi (semifandare), jucătorul este gata înspre înapoi (semifandare), jucătorul este gata de aruncare. În tot acest timp atacantul care are de aruncare. În tot acest timp atacantul care are privirea îndreptată spre braţele şi mai ales privirea îndreptată spre braţele şi mai ales picioarele portarului, poate simula (sau nu) o picioarele portarului, poate simula (sau nu) o aruncare pentru a sesiza intenţia imediată a aruncare pentru a sesiza intenţia imediată a portarului, urmând ca apoi să execute cu maximum portarului, urmând ca apoi să execute cu maximum de viteză (la nivelul braţului cu mingea) de viteză (la nivelul braţului cu mingea) aruncarea la poartă. aruncarea la poartă.

Author: soare-dragos

Post on 09-Nov-2015

106 views

Category:

Documents


6 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

curs

TRANSCRIPT

  • IV.6. Aruncarea la poart este un procedeu de cea mai mare importan reprezentnd mijlocul i, n acelai timp, scopul jocului n atac. Ea poate fi executat de pe loc sau din deplasareAruncarea de pe loc poate fi folosit n orice faz a jocului, cu o mai mare inciden n momentele fixe, la aruncrile de la 7m i de la 9m.n cazul aruncrii de la 7m, juctorul desemnat pentru aceasta, innd mingea cu ambele mini, se va aeza cu ambele tlpi la 10-15 cm n faa liniei de la 7m. Prin ducerea mingii n urm, deasupra umrului cu braul de aruncare i a piciorului de pe partea braului de aruncare nspre napoi (semifandare), juctorul este gata de aruncare. n tot acest timp atacantul care are privirea ndreptat spre braele i mai ales picioarele portarului, poate simula (sau nu) o aruncare pentru a sesiza intenia imediat a portarului, urmnd ca apoi s execute cu maximum de vitez (la nivelul braului cu mingea) aruncarea la poart.

  • Aruncrile din deplasare pot fi:1 Aruncri cu sprijin pe sol: din alergare aceasta avnd ca scop principal surprinderea portarului advers i, executndu-se de regul, avnd nainte piciorul de aceeai parte cu braul de aruncare (asemntor cu pasa din alergare).cu pai ncruciai (sau adugai)-juctorul prinde mingea avnd piciorul drept nainte, pete cu piciorul stng (oblic spre stnga sau spre dreapta), apoi cu dreptul, ncrucind picioarele (napoi, respectiv, nainte) simultan cu ducerea mingii cu ambele mini nspre napoi i cu rsucirea trunchiului. Al treilea pas poate fi fcut spre dreapta (la dreptaci) i, n funcie de nlimea la care se afl braul de aruncare avem:aruncare pe la capul aprtoruluiaruncare pe la old aruncare pe la genunchi

  • - dac al treilea pas se face spre stnga (la dreptaci) i trunchiul este rsucit spre dreapta i ndoit spre stnga (cu pieptul n sus) se execut aruncare cu evitare.Toate aceste aruncri pot fi precedate de un pas srit, (de pe piciorul stng la dreptaci) sau un pas sltat (pe piciorul drept)2.Aruncarea din sritur reprezint procedeul de aruncare cu cel mai mare procent de utilizare n jocul de handbal, fiind prezent n toate cele patru faze ale atacului.Juctorul cu mingea inut n ambele mini n dreptul pieptului execut paii de elan (unul, doi sau trei), ultimul pas fiind executat cu flexia mai mare a genunchiului, rularea mai accentuat pe talp (dinspre clci, talp, vrf). Momentul btii i desprinderii va marca ducerea energic a mingii cu ambele mini deasupra umrului de aruncare i a piciorului drept ndoit din articulaia genunchiului nspre napoi, astfel c, nc de pe parcursul ascendent al zborului juctorul se afl n poziia cea mai favorabil aruncrii - cu toat partea stng a corpului (la dreptaci) nainte i partea dreapt napoi.

  • Se pot face unele diferenieri ntre aruncrile de la semicerc i cele de la distan.Astfel, la aruncrile de la semicerc elanul va avea ca scop obinerea unui unghi favorabil, deci sritura va fi mai lung.n funcie de locul de aruncare se poate executa aruncare din sritur cu ducerea braului n lateral sau cu evitare, ambele procedee fiind, de regul urmate de plonjon i sunt specifice juctorilor extreme.La aruncrile cu ducerea braului n lateral, trunchiul se ndoaie mult spre partea braului de aruncare i se rsucete mult (axa umerilor paralel cu linia de poart), umrul stng (la dreptaci) este mai ridicat, iar genunchiul ndoit al piciorului drept este dus nainte. Dup aruncare, executat cu puin nainte de aterizare (din cdere), juctorul atinge solul cu piciorul drept (sau cu ambele picioare) dup care urmeaz o rulare (sau rostogolire) pe spate sau peste umrul braului de aruncare.

  • La aruncrile prin evitare juctorul are trunchiul mult ndoit spre partea stng (la dreptaci) i rsucit spre dreapta (cu pieptul n sus), axa umerilor fiind paralel cu linia de poart, cu umrul drept mai sus dect umrul stng.Aruncrile din sritur de la distan au ca scop nscrierea de puncte prin depirea n nlime (pe vertical) a blocajului advers sau printre aprtorii care ncearc s blocheze aruncrile pe deasupra lorLa aceste aruncri, sritura va fi mai mult nalt, deci ultimul pas al elanului va fi mai lung, aruncarea executndu-se, de obicei din punctul cel mai nalt.

  • Blocarea aruncrilor. Aprtorii au sarcina de a acoperi (cu ntreg corpul, cu braele i picioarele) o parte (un col ) al porii, interpunndu-se ntre mingea trimis de atacani i poarta proprie. Desigur, acest procedeu poate fi folosit numai dac aprtorul se afl ntre atacant i poarta proprie (la aruncrile de la distan).Blocarea aruncrilor nalte. Dac traiectoria mingii este mai nalt, aprtorul poate s fac i o sritur cu braele ridicate i degetele desfcute. Sritura se face ct mai sus i spre napoi dac atacantul sare foarte nalt i traiectoria mingii este descendent.

  • Blocarea aruncrilor laterale. Aprtorul ndreapt ambele brae ntinse n direcia mingii, avnd braul deprtat de minge prin faa capului, iar cellalt bra, lateral, pe direcia mingii. n acelai timp, piciorul de pe partea aruncrii se deplaseaz lateral.Blocarea aruncrilor joase. Acest procedeu oprete traiectoria mingilor aruncate pe la old sau pe la genunchi. Pentru aceasta, aprtorul execut o fandare, ndreptnd i braul de pe aceeai parte spre traiectoria mingii.Ap1. Elevii n iruri cte unul. Cei din fa au o minge i ncearc s o arunce ntr-un cerc aezat la o distan i nlime accesibil (care pot fi modificat).Ap2. Idem Ap1, elevii ncearc s doboare diferite obiecte (conuri, sticle de plastic, cutii, etc), aezate pe o banc de gimnastic la o distan accesibil.

  • Ap3. Elevii repartizai n cte dou echipe de cte 4-5, deoparte i de alta a unei bnci de gimnastic, la 10-15m distan de aceasta. Pe banc se afl 4-5 mingi medicinale pe care elevii ncearc s le doboare de pe banc. Ctigtoare va fi echipa care doboar mai multe mingi.Ap4. Elevii pe perechi, fiecare aflndu-se n faa unei bnci de gimnastic. Distana dintre cei doi este de 10-15m i fiecare elev ncearc s ating cu mingea banca adversarului.Ap5. Elevii formeaz dou echipe egale numeric i avnd un numr egal de mingi. Echipele sunt aezate n cele dou jumti de teren, avnd o linie de aruncare la 8-10m de mijlocul slii unde se afl o minge mai mare i mai uoar pe care fiecare echip ncearc s o duc, prin aruncri, n terenul celeilalte echipe.

  • Ap6. Aprtorul cetii. Elevii n grupe de cte 7-8 mprii astfel: 4-5 atacani aezai n cerc paseaz ntre ei i ncearc s loveasc un obiect aprat de 2-3 aprtori. Atacanii nu au voie s se apropie de int mai mult de ct permite un cerc trasat pe sol (fig. 21).

  • Ap7. Elevii aezai n iruri de cte unul, la 11-13m de poart. Primul are o minge pe care o paseaz unui elev plasat la 2-3m oblic-nainte, alearg, primete mingea i o arunc la poart prin procedeul cerut (preferat).Ap8. Idem Ap7, elevii execut aruncare din sritur cu btaie pe o linie trasat pe sol sau pe o banc de gimnastic.Ap9. Idem Ap7, cu aruncri executate peste (pe lng) un aprtor pasiv (un elev care st cu braele sus.Ap10. Elevii pe perechi la distan de 4-5m ntre ei la linia de poart. Prima pereche are o minge i execut pase n doi din alergare spre poarta advers, urmnd ca unul dintre ei s arunce prin procedeul cerut.Ap11. Idem Ap7, cu aruncri executate peste (pe lng) un aprtor pasiv (un elev care st cu braele sus.

  • IV.7. Depirea. Acest element tehnic cu un bogat coninut tactic presupune dou momente succesive:-fenta (micarea neltoare)-ptrundereaFentele (micrile neltoare) sunt micri fcute de un juctor cu corpul sau cu segmentele lui, cu i fr minge, de pe loc sau din deplasare, cu scopul de a induce n eroare pe adversari, de a-i crea culoare spre poart.Vom prezenta numai acele fente care pot fi utilizate cu eficien n leciile de educaie fizic i care constituie baza de plecare pentru nsuirea tuturor celorlalte.Micrile neltoare pot fi cu minge sau fr minge. Cele fr minge se nva att la micarea n teren ct i la aciunea tactic individual de demarcaj.n nvarea fentelor cu minge trebuie s se in seama de regulile pai i dublu dribling. Cele mai folosite fente n handbalul din coal sunt:

  • schimbarea simpl de direcie: juctorul se ndreapt n vitez spre un culoar din aprarea advers pregtit fiind s primeasc mingea de la un coechipier (privirea i braele ndreptate spre cel cu mingea). n momentul prinderii mingii (atingerii mingii) acesta se oprete brusc i, schimbnd direcia, se ndreapt n vitez spre un alt culoar. De obicei, se ncepe cu oprirea pe piciorul opus braului de aruncare (stngul la dreptaci), juctorul va mai face doi pai pe noua direcie (dreapta), dup care este nevoit s arunce, s paseze sau s fac dribling.

  • - schimbarea dubl de direcie presupune o aciune de ptrundere identic celei descrise mai sus, numai c atacantul dup ce a executat ptrunderea, a intrat n posesia mingii fcnd i oprirea (stnga),a fcut un pas n direcia opus (dreapta),se oprete brusc din nou pentru a ptrunde n final prin culoarul atacat la nceputul aciunii.De regul, atacantul execut toate aceste aciuni cu faa la poart; n acest caz, oprirea va fi executat pe piciorul de pe partea ptrunderii (spre stnga pe piciorul stng i spre dreapta pe piciorul drept). Dac aprtorul se oprete pe piciorul opus prii de ptrundere, el va executa mai nti o piruet (ntoarcere 360) i apoi va pleca pe noua direcie.

  • Depirea cu trecerea braului peste aprtor este accesibil la clasele mai mari i numai elevilor mai avansai, fiind un procedeu mai pretenios. Juctorul, (dreptaci) se oprete din ptrunderea spre dreapta pe piciorul drept, odat cu prinderea mingii n faa aprtorului direct, duce mna stng nainte, fixnd-o pe omoplatul drept al aprtorului, dup care execut o sritur uoar spre stnga cu piciorul stng odat cu rotarea rapid de la dreapta spre stnga a braului cu mingea, peste aprtor, avnd ca sprijin mna stng fixat pe acesta. Atacantul va ateriza pe piciorul stng, va continua ptrunderea cu unul sau doi pai i va arunca la poart.

  • - Fenta de pas (simularea unei pase) care poate fi urmat de:-o alt pas-aruncare la poart-depireToate acestea putnd fi precedate de un dribling.- Fenta de aruncare care poate fi urmat de:-o pas-aruncare prin alt procedeu-depire individual

  • Ptrunderea element de tactic individual ce const ntr-o form a micrii n teren (alergarea de vitez) spre un culoar ctre poarta advers. Are dou faze: alergarea nainte de prinderea mingii (fr minge) i ptrunderea cu minge. Anumite deplasri ale atacanilor spre poarta advers precum i transformarea unui juctor de la 9m n juctor de semicerc sunt tot ptrunderi, dei juctorii respectivi nu primesc mingea n traseul lor spre poart.Acest element al tacticii individuale n atac presupune o bun stpnire a elementelor tehnice de deplasare n teren i prinderea mingii venit din lateral nchiderea culoarului de ptrundere ca element al tacticii individuale n aprare reprezint tot o form de deplasare n teren prin care aprtorul se plaseaz pe direcia de deplasare a atacantului mpiedicndu-l s arunce la poart. Micarea rapid i un echilibru ferm pe picioare al aprtorului pot duce la sancionarea atacantului cu fault n atac (intrare forat).

  • Contracararea depiriiLa toate aciunile individuale ale atacantului, aprtorul trebuie s aib braele ridicate deasupra nivelului umrului.Dac se ncearc o aruncare de la distan, aceasta este cea mai bun poziie pentru a efectua blocarea aruncrii.Dac atacantul (dreptaci) se apropie mai mult de poart, aprtorul trebuie ia contact cu el, s-l stnjeneasc, apsnd braul su stng pe braul de aruncare al atacantului, n timp ce braul drept se apr la braul stng (cu cotul ndoit) al atacantului. Prin aceast apsare energic, braul cu mingea va fi cobort aproape pe lng corp, acum aprtorul ncercnd s-i smulg mingea cu ambele mini. Este bine ca dup acest moment, aprtorul s ridice braele (ca n poziia iniial) pentru a nu persista ntr-un fault care poate duce la eliminarea sa din joc.

  • Dp1. Elevii pe perechi, cu faa spre teren, unul n spatele celuilalt. Primul alearg cu schimbri de direcie, ncercnd s se desprind de urmritorul su.Dp2. Acelai exerciiu, elevii fiind aezai fa n fa. Cel cu spatele spre teren ncearc s se plaseze ntre atacantul su i o suprafa delimitat pe peretele spre care se deplaseaz.Dp3. Idem Dp1 sau Dp2, atacantul avnd o minge n dribling.

  • Dp4. Cinci-ase elevi formeaz un ir inndu-se cu minile de oldul celui din fa. Primul ncearc s-l ating pe ultimul din coloan ( arpele i prinde coada).

  • Dp5. Aceeai aezare a elevilor, dar un elev se afl fa-n fa cu primul din coloan i ncearc s-l ating pe ultimul din coloan (Lupul i oile).

  • Dp6. Elevii perechi avnd ntre ei suprafaa unui cerc, ptrat, dreptunghi, etc. Unul trebuie s-l prind pe cellalt fr s ating suprafaa respectiv (Prinsa n jurul covorului).

  • Dp7. Elevii n coloan cte unul. n faa lor sunt trasate dou linii paralele la distan de trei-patru metrii ntre ele. Pe una din linii sunt aezate ase-apte mingi la o distan de trei-patru metri ntre ele. Primul elev trebuie s ia fiecare minge i s o aeze pe linia alturat, urmtorul ducnd fiecare minge n poziia iniial .a.m.d.. Totul se execut n maximum de vitez.

  • Dp8. Elevii n coloan cte unul, profesorul sau un alt elev n faa lor la 8-9 m de poart. Fiecare elev paseaz profesorului, alearg spre culoarul din stnga sa i odat cu prinderea mingii se oprete pe piciorul stng, pleac spre culoarul din dreapta sa i arunc la poarta prin procedeul preferat. Pentru stngaci, primul culoar va fi cel din dreapta i aruncarea se va face dup o ptrundere pe culoarul din stnga.Dp10. Idem Dp8 cu un aprtor semiactiv (care nu folosete braele). ntre prima schimbare de direcie i aruncare, atacantul poate executa i dribling numai pentru a evita paii sau faultul n atac.Dp11. Idem Dp8, atacantul executnd o schimbare dubl de direcie (stnga-dreapta-stnga), dup prinderea mingii. Dup ce s-a nsuit mecanismul de baz al deprinderii, se va folosi un aprtor semiactiv, apoi un aprtor activ la depirile cu schimbare simpl/dubl de direcie.

  • Dp9. Idem Dp8 cu pas primit din lateral i schimbarea de direcie executat la un jalon.