curs hidro-electrolitic 2015

69
7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015 http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 1/69  FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI HIDROELECTROLITIC (I)

Upload: ibrahim-haidar

Post on 17-Feb-2018

235 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 1/69

 

FIZIOPATOLOGIAMETABOLISMULUI HIDROELECTROLITIC

(I)

Page 2: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 2/69

CLASIFICAREA TULBURARILOR HIDRICE

* In func!ie de nivelul de hidratare în spa!iile EC "i IC,

tulburarile hidrice pot fi:

! Hiperhidrat!ri:

"  Intracelulare

Extracelulare

! Deshidrat!ri

"  Intracelulare

"  Extracelulare

Page 3: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 3/69

CLASIFICAREA TULBURARILOR HIDRICE

* In functie de tonicitatea spa!iului EC, tulburarile hidrice

pot fi tulburari:

cu modificarea tonicit!"ii EC:

"  Hipertonia osmotic! EC

"  Hipotonia osmotic! EC

! f !r ! modificarea tonicit!"ii EC:

Deshidratarea EC normoton! 

"  Hiperhidratarea EC normoton! 

Page 4: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 4/69

CLASIFICAREA TULBURARILOR HIDRICE

In functie de modul de asociere a tulbur#rilor hidrice EC "i IC,acestea pot fi:

!  tulburari hidrice globale (exist! acela#i tip de tulburare hidric!în spa"iile EC #i IC)

"  deshidratare global! (EC #i IC)

"  hiperhidratare global! (EC #i IC)

!  tulburari hidrice mixte (exist! tipuri diferite de tulbur !rihidrice în spa"iile EC #i IC)

"  deshidratare EC combinat! cu hiperhidratare IC

hiperhidratare EC combinat! cu deshidratare IC

Page 5: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 5/69

Aport exogen de apa2.2 litri/zi

Apa rezultata dinmetabolismul celular

0.3 litri/zi

Pierderi de apa prin urina

1.5 litri/ziMinim fiziologic pentru a men!ine excretia de

solviti necesara homeostaziei ( 

600 mOsm) =0.5 litri/ziOsmolalitatea urinara maxim#:

1200 mOsm/kg H2O

Pierderi de H2O prin piele (pentru mentinerea temperaturii centrale)

Pierderi de H2O prin ventila!ie pulmonar# 0.9 litri/zi

Pierderi de H2O prin materii fecale0.2 litri/zi

Page 6: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 6/69

ECHILIBRUL APEI ÎN ORGANISMUL UMAN 

Apa reprezint! un constituent principal al organismului uman. Procentul de ap! variaz!,în functie de:

Tipul de tesut: procentul de ap! este

"  mai mare in "esutul muscular #i organe (parenchim)

mai mic in "esutul adipos #i osos.* Persoanele obeze (cu exces de "esut adipos) au un procent de ap!  cu10-20% mai mic decât persoanele normoponderale.

Sex:

masculin (adul$i tineri, s!n!to%i) - apa reprezint! aproximativ 60% din greutateacorporal!;

feminin (adul$i tineri, s!n!to%i) - apa reprezint! aproximativ 50% din greutateacorporal! 

- cantitatea medie de  ! esut adipos este mai mare la femei decât la b!rba$i

- cantitatea medie de  " esut muscular  este mai redus! la femei decât la b!rba"i.

Page 7: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 7/69

!  Varsta:

La nou n!scu"i, apa total! din organism reprezint! 80% din greutatea corporal!, iar

 procentul scade spre 65% pân! la împlinirea vârstei de 1 an.

Odat! cu înaintarea în vârst!, con$inutul în ap! scade (intre 75-80 de ani, scade la la

50% la barbati si intre 50-45% la femei) prin:

- scaderea capacitatii renale de concentrare a urinei, prin

- degenerescen"! tubular !;

- rezisten"! par "ial! la ac"iunea ADH;

- scaderea masei musculare;

- scaderea aportului de ap! (scade sensibilitatea osmoreceptorilor).

ECHILIBRUL APEI ÎN ORGANISMUL UMAN 

Page 8: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 8/69

 ECHILIBRUL APEI ÎN ORGANISMUL UMAN

In organism, apa este distribuita intre compartimentul intracelular (IC) sicompartimentul extracelular (EC) astfel:

#  2/3 din totalul de ap! din organism se gaseste la nivel IC (40% din greutateacorporala)

1/3 din totalul de ap! din organism se gaseste la nivel EC (20% din greutateacorporala)

Compartimentul fluid extracelular este reprezentat de:

#  Plasm! (con$inutul în ap! reprezint! 4,5% din greutatea corporal!);

#  Lichid intersti$ial (con$inutul în ap! reprezint! 15% din greutatea corporal!);

Alte fluide (lichid cerebrospinal, lichid sinovial, umori oculare, secre$iigastrointestinale etc.).

Datorita distributiei inegale a apei intre compartimentul IC si cel EC, o deshidratareglobala presupune o deshidratare preponderent! a compartimentului IC.

Page 9: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 9/69

DISTRIBUTIA APEI IN COMPARTIMENTELE ORGANISMULUI

Continutul total de apa din organism = nr kg & 0.60 (la b!rba"i)= nr kg x 0.50 (la femei)

http://www.merckmanuals.com/professional/endocrine_and_metabolic_disorders/fluid_metabolism/water_and_sodium_balance.html

Deplasarea apei intre compartimentele IC #i EC este dependenta de:

• 

Valoarea gradientului de presiune osmotica: apa traverseaz! membranele celulare pân! cândsuma concentra"iilor a osmolilor eficien"i devine egal! pe ambele versanturi ale membranei.

•  Valoarea gradientului de presiunehidrostatica

• 

Echilibrul Donnan: ionii difuzibili devalen"! opus! cu ionii nedifuzibili sedeplaseaz! în num!r mult mai mare decationii difuzibili de aceeasi valen"! ' se poate realiza astfel o cre#tere aosmolalitatii in compartimentul cu ioni

nedifuzibili

Page 10: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 10/69

PRINCIPALII SOLVI$I ÎN COMPARTIMENTELE EC %I IC

* În compartimentul EC, 80% dinosmolaritatea total! (inclusiv a plasmei) se datoreaz! ionilor de Na+ si Cl-.

Ganong's Review of Medical Physiology 23rd  Edition, http//www.accessmedicine.com

* În compartimentul IC, 50% din

osmolaritate se datoreaz! ionilor deK +.

Termenul tonicitate se folose#te pentru a descrie osmolalitatea unui fluid raportat # laosmolalitatea plasmei.

Fluid izoton = fluid cu aceeasi osmolalitate cu a plasmei

Tendin"a natural! este de men"inere a echilibrului osmotic între compartimentul IC #iEC (Osmolalitatea extracelular ! = Osmolalitatea intracelular !).

http://imagestack.co/333008463-ecf-icf-concentrations-plasma.html

Page 11: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 11/69

DEPLASAREA APEI INTRE IC SI EC

- presiunea osmotica -

Osmoza reprezint! difuzia unui solvent  printr-o membran! cu permeabilitate selectiv# (impermeabil! la solvi"i) care separ ! compartimente cu solu"ii de diferite concentra"ii,spre solu"ia cu o concentra"ie mai crescut! de solvi"i.

Presiunea osmotic# depinde de num!rul de particule osmotic active din solu"ie (osmoli)care nu pot difuza prin membrana separatoare (solvitii care difuzeaza liber isi voregaliza concentratia de o parte si de alta a membranei, contributia lor la formarea presiunii osmotice fiind egala in ambele compartimente, adica nu vor mai contribui laaparitia unui gradient de presiune osmotica si, la procesul propriu zis de osmoza).

Gradientul de presiune osmotic# genereaz! o for $! care ac$ioneaz! la nivelul uneimembrane cu permeabilitate selectiv! (ex: membrana celular !) care separ ! dou! compartimente lichidiene cu presiuni osmotice diferite. Datorit! acestei for $e, apa sedeplaseaz! c!tre compartimentul unde presiunea osmotic! este mai mare, pân! când presiunile osmotice ale celor dou! compartimente lichidiene devin egale.

Page 12: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 12/69

Osmolaritate: num#rul de osmoli la litru de solu " ie - depinde de volumul diver #ilorsolvi"i, precum #i de temperatur !.

Osmolalitate: num#rul de osmoli la un kilogram de solvent  – nu depinde de volumuldiver #ilor solvi"i sau de temperatur ! (volumul unei solu"ii se modific! în func"ie detemperatur !, nu in functie de mas!).

Cele dou! modalit!"i de exprimare ofer ! valori aproximativ egale, deoarece:

- lichidele organismului sunt solu " ii diluate ! un litru de solu"ie este aproximativ

egal cu un litru de solvent- în lichidele organismului, substan"ele osmotic active sunt dizolvate în ap#, iardensitatea apei este 1 (densitatea = mas!/volum, se exprim! în kg./litru) ! unlitru de solvent (ap!) este echivalent cu un kg de solvent ! osmolalitatea se poateexprima #i în Osmoli/ litrul de ap!.

DEPLASAREA APEI INTRE IC si EC

- presiunea osmotica -

Page 13: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 13/69

DEPLASAREA APEI INTRE IC si EC- presiunea oncotica -

Presiunea oncotica (coloid osmotica) este presiunea osmotica dezvoltata decompusii coloidali mari.

Un coloid este reprezentat de particulele mari ce  se men " in suspendate înap# (nu se depun), fie pentru ca nu sunt suficient de grele, fie pentru c! au

 propriet!"i fizico-chimice care le previn depunerea.

 În plasm#, presiunea coloid-osmotic!  (presiunea osmotic!  dezvoltat!  detotalitatea proteinelor plasmatice) reprezint!  0.5% din totalul presiuniiosmotice plasmatice.

Page 14: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 14/69

DEPLASAREA APEI IN COMPARTIMENTULEXTRACELULAR

Lichidul intravascular  (plasma) transport!  elementenutritive celulare, electroli"i #i metaboli"i celulari.

Fiziologic, în spa"iul intersti"ial apa nu este liber ! ci seasociaz! cu proteoglicanii formând un gel. Cantitatea deap! liber ! fiind zero, presiunea hidrostatic# din spa " iulintersti " ial este negativ# ' - 5 mmHg.

Structura de retea a proteoglicanilor confer ! interstitiului o complian "! redus! la nivelurinegative (fiziologice) ale presiunii hidrostaticeinterstitiale.

* Proteoglicanii sunt compu#i liniari forma"i dintr-un miez proteic de care sunt legatemucopolizaharidele.

Sarcinile negative ale mucopolizaharidelor leag! apa formând un gel .

http://homepage.smc.edu/wissmann_paul/anatomy2textbook/extracellmatrix.html

Page 15: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 15/69

DEPLASAREA APEI IN COMPARTIMENTULEXTRACELULAR

Pe m!sur ! ce cre#te volumul EC #i presiunea hidrostatic# intersti " ial # devine

 pozitiv#, posibilitatea proteoglicanilor de a mai lega apa este dep!#it! ! exist# ap# liber# 

În aceste condi"ii, intersti  " iul devine compliant  ! este favorizat! acumularealichidului, la varia"ii relativ mici de presiune hidrostatic! 

! volumul acumulat EC cre#te rapid, pe m!sura ce cre#te presiuneahidrostatic! 

Page 16: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 16/69

DEPLASAREA APEI IN COMPARTIMENTULEXTRACELULAR

Prin jonc"iunile intercelulare endoteliale ale peretelui capilar  (format dintr-un strat decelule endotelilale #i o membrana bazal!) difuzeaz#:

- oxigen, CO2, ap!;

- substan"e liposolubile;

- ioni (Na, Cl, etc.);

- substan"e hidrosolubile cu greutate molecular ! mic! (ex. glucoz!).

Deoarece electroli"ii difuzeaz! (prin jonc"iunile intercelulare endoteliale) din plasm! în

intersti"iu, prin procesul de filtrare , compozi!ia în electroli!i a plasmei "i a intersti!iuluieste identic#.

Jonc"iunile intercelulare endoteliale nu permit, in schimb, pasajul proteinelor plasmatice (acestea reprezint! singurii solvi"i osmotic activi care realizeaz!  gradient osmotic între plasm#  $i intersti " iu).

Page 17: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 17/69

DEPLASAREA APEI IN COMPARTIMENTULEXTRACELULAR

Schimburile de ap# prin peretele capilar, între vas %i intersti$iu, depind dediferen"a dintre:

-  gradientul de presiune hidrostatic# (între vas #i intersti"iu);-   gradientul de presiune coloid-osmotic# , între vas ( proteine

 plasmatice) #i intersti"iu.

 Echilibrul Starling defineste relatia de egalitate între:

- cantitatea de lichid filtrat! la cap#tul arterial al capilarului;- suma dintre:

- cantitatea de lichid reîntoars! în circula"ie la cap#tul venosal capilarului;

- cantitatea (redus!) de lichid preluat! din intersti"iu desistemul limfatic.

Page 18: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 18/69

DEPLASAREA APEI IN COMPARTIMENTUL EXTRACELULAR- schimburile de ap# prin peretele capilar- 

Cap!t venular( ph = 15 mmHg (gradient de presiune hidrostatic!)

( pc = 22 mmHg (gradient presiune coloid-osmotic!)

( pc - ( ph = 7 mm Hg (predomin! pc)

* La cap#tul arteriolar , ( ph (35 mmHg) este mai maredecât ( pc (22 mmHg) !deplasare hidric# dinspre vas spre intersti ! iu. 

* La cap#tul venular,  P h scade la 10 mmHg, iar ( pc >( p

h

apa din intersti ! iu este recuperat # în vas

! fiziologic, volumul circulant r !mâne nemodificat.

Gradientul net de presiune determin! deplasarea fluidului:

- la cap#tul arterial   spre  " esuturi;

- la cap#tul venos  spre spa " iul intravascular .

PNF = Phc  – (-Phi) – (Pc+ Pi) 

Cap!t arteriolar( ph = 35 mmHg( pc = 22 mmHg

( ph - ( pc = 13 mm Hg (predomin! Ph) 

Page 19: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 19/69

DEPLASAREA APEI IN COMPARTIMENTUL EXTRACELULAR

- rolul sfincterului precapilar -

Valoarea &ph la nivelul cap!tului arterial al capilarului difer ! în func"ie de "esut,aceasta fiind influen"at! #i de tonusul sfincterului precapilar : 

- la nivel glomerular, exist! capilare cu presiune crescut # (tonus sc# zut  alsfincterului precapilar) ce favorizeaz! filtrarea glomerular !;- la nivel muscular, exist! capilare cu presiune sc# zut # /crescut # (tonuscrescut/sc# zut  al sfincterului precapilar) în repaus #i, respectiv, la efort.

* La nivel muscular, modificarea de tonus al sfincterului precapilar are loc astfel:

în repaus, tonusul sfincterului precapilar este crescut '  presiunesc!zut! in capilar;

"  la efort, metaboli"ii (adenozina, CO2, histamina, K +) elimina"i dincelula muscular ! induc sc!derea tonusului sfincterului precapilar(relaxarea sfincterului) ' vasodilata"ie ' favorizeaz! aportul de O2

si nutrien"i la nivel muscular.

Page 20: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 20/69

DEPLASAREA APEI IN COMPARTIMENTUL EXTRACELULAR

- rolul sistemului limfatic-

Spa"iul intersti"ial este drenat de vasele limfatice #i canalul toracic în sistemulvenos (intravascular).

Astfel, lichidul din spatiul interstitial care nu a p!truns in compartimentul ICsau nu a fost resorbit la capatul venos al capilarului este preluat de

sistemul limfatic, revenind în final in compartimentul intravascular.

Page 21: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 21/69

DEPLASAREA APEI DIN COMPARTIMENTUL EC INCOMPARTIMENTUL IC

Schimbul de ap! #i solvi"i între spa"iul EC #i IC are loc prin urm!toarele

mecanisme:

- difuziune pasiv! (direct, prin bistratul lipidic al membraneicelulare), pentru: oxigen, CO2, ap!, substan"e liposolubile;

- canale membranare proteice, pentru: Na+, K +, Ca2+ etc.;

- difuziune facilitat ! de transportori transmembranari (structural,ace#tia sunt proteine) pentru: glucoz!, aminoacizi.

Page 22: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 22/69

Mi#carea apei între compartimentul EC #i cel IC depinde de gradientul de presiune osmotic# 

(rezultat din compozi"ia #i concentra"ia solvi"ilor, diferite în cele dou! sectoare, EC #i IC).Distributia proteinelor este diferit! în cele 2 compartimente:

- la nivel intracelular proteinele sunt numeroase;

- la nivel intersti"ial proteinele sunt pu"ine.

•  Conform acestei inegalit!"i de distribu"ie a proteinelor, ar ap!rea un gradient osmotic între

sectorul EC #i IC care ar induce transferul apei intersti " iale în celul #.Pentru men"inerea echilibrului osmotic #i pentru prevenirea p!trunderii în exces a apeiintersti"iale la nivel IC (prevenirea edemului celular ), este necesar ! o distribu " ie diferit # aaltor substan " e (altele decât proteinele) osmotic active (Na, K, Ca, fosfa"i etc.) între cele dou! sectoare, IC #i EC.

Principalul determinant al presiunii osmotice:"  în spa"iul EC este Na+,"  în spa"iul IC este K +.

Men"inerea distribu"iei normale a principalilor cationi (Na+ K +) între cele dou! compartimente (IC #i EC) depinde de activitatea pompei de sodiu (ATP -aza Na+ /K + ) care:

- export! 3 Na+ (din spa"iul IC în cel EC) #i

- import! 2 K + (din spa"iul EC în cel IC).

DEPLASAREA APEI DIN COMPARTIMENTUL EC IN COMPARTIMENTUL IC

Page 23: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 23/69

 Echilibrul Donnan apare prin indeplinirea, simultan, a mai multor conditii:

exista dou! compartimente, separate de o membran# semipermeabil #;"  compartimentele con"in ioni difuzibili #i ioni nedifuzibili (ionii nedifuzibili

creeaz! un câmp electric); 

"   pentru realizarea echilibrului electric are loc o deplasare a ionilor difuzibili sprecompartimentul cu ioni nedifuzibili, astfel:

ionii difuzibili de valen"! opus! cu ionii nedifuzibili se deplaseaz! în num!rmult mai mare decat ionii difuzibili de aceeasi valen"! ' se poate realizaastfel o cre $tere a osmolalitatii in compartimentul cu ioni nedifuzibili; 

"  in final se realizeaza o distribu " ie inegal # a ionilor difuzibili, independent! degradientul chimic, distribu"ie necesar ! realiz!rii echilibrului electric intrecompartimente.

DEPLASAREA APEI DIN COMPARTIMENTUL EC INCOMPARTIMENTUL IC

- Echilibrul Donnan -

Page 24: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 24/69

Conditiile pentru realizarea efectului Donnan suntindeplinite atât la nivelul membranei capilare, cât #i la

nivelul membranei celulare:

Italian Journal of Pediatrics 2009, 35:36 doi:10.1186/1824-7288-35-36

DEPLASAREA APEI DIN COMPARTIMENTUL EC INCOMPARTIMENTUL IC

- Echilibrul Donnan -

* La nivelul membranei capilare

 Proteinele intravasculare înc#rcate negativrealizeaz#  un gradient electric intre  lichidul

interstitial si spatiul intravascular care atrage Na+ din spatiul interstitial in cel intravascular .

Page 25: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 25/69

Italian Journal of Pediatrics 2009, 35:36 doi:10.1186/1824-7288-35-36

DEPLASAREA APEI DIN COMPARTIMENTUL EC INCOMPARTIMENTUL IC

- Echilibrul Donnan -

* La nivelul membranei celulare

 Proteinele intracelulare înc#rcate negativ realizeaz# un gradient electric între interstitiu si spatiul IC.

La acest nivel, distributia inegal! a sarcinilor electricerealizeaz!  poten " ialul membranar de repaus (înc!rcarea negativ! a fe"ei interne a membranei

celulare) care este men"inut, împotriva efectuluiDonnan, prin activitatea ATP -azei Na+ /K +.

Mentinerea potentialului membranar de repaus implic! un metabolism energetic celular normal .

Page 26: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 26/69

ALTERAREA ECHILIBRULUI HIDRIC 

Se poate produce prin:

1. Alterarea echilibrului osmotic secundar ! modific!rii con"inutului normal în substan"eosmotic active prin:

-  Modificarea aportului:

-  Cre#terea sau diminuarea aportului de ioni sau de apa

-  Modificarea pierderilor:

-  accentuarea pierderilor de substante osmotic active sau

-  acumularea de substante osmotic active (Na+, glucoz!, uree)

aport sau pierderi disporpor "ionate de substan"e osmotic active #i apa

-  Scaderea produc"iei energetice celulare #i a transportului activ transmembranar:

-  sinteza sc# zut # de ATP ' scade metabolismul celular, inclusiv activitatea pompelor de membrana si posibilitatea de mentinere a potentialului membranarde repaus ' Na+ se acumuleaz! intracelular ' edem celular ' apoptoz! 

celular ! 

Page 27: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 27/69

ALTERAREA ECHILIBRULUI HIDRIC 

2.  Alterarea gradientului de presiune hidrostatica:

-  cre#terea presiunii hidrostatice ' transvazarea apei in intersti"iu ' acumulareexcesiv! de apa ' hiperhidratare extracelular ! 

3. Alterarea echilibrului Donan:

-  daca sinteza de ATP cre $te excesiv, independent #i neconcordant cu necesitatilefiziologice celulare (de ex. celulele neoplazice), ATP actioneaza ca un polianion

intracelular  în cadrul fenomenului Donnan, alterând functia pompelor membranare#i potentialul de membran! ' apoptoza sau necroza celular !.

Page 28: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 28/69

TULBURARI HIDRICE ASOCIATE CUMODIFICAREA TONICITATII EXTRACELULARE

Hipertonia osmotic# EC Hipotonia osmotic# EC

Hipernatremic#  Hiponatremic# 

Hiperglicemic# 

Prin al!i osmoli activi

Page 29: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 29/69

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic#

 Mecanisme compensatorii

Hipertonia osmotic# EC apare datorit! cre%terii concentra$iei EC a particulelor osmoticactive ! valoarea global! a presiunii osmotice EC (intersti"ial! #i plasmatic!) > 310 mosm/l .

Hipertonia extracelular# declan"eaz# urm#toarele mecanisme compensatorii:

1.  declan#area mecanismului setei ! cre#terea aportului de apa

2. 

activarea secre"iei de ADH ! diminuarea pierderilor de ap! 

1. Mecanismul setei este stimulat:- cre %terea osmolalit #! ii plasmatice cu 1% stimuleaz! osmoreceptorii hipotalamici;- sc#derea volumului plasmatic cu peste > 5% sau a tensiunii arteriale cu 10-15%

stimuleaz! sistemul renin! – angiotensin! - aldosteron (SRAA);- uscarea mucoasei bucale. 

Aportul de apa reduce osmolalitatea plasmatica ! atingerea nivelului de 280-300 mOsm/kginhib! setea. Setea poate fi inhibat! #i de:

- activarea receptorilor de întindere de la nivelul stomacului %i intestinului;

- umidificarea mucoasei bucale. 

Page 30: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 30/69

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic#

 Mecanisme compensatorii

2. Secre"ia hipotalamic! de ADH este stimulat! de:-  cre $terea osmolalit #" ii plasmatice cu > 1%

 fa "# de nivelul bazal; 

-   sc#derea volumului plasmatic cu > 5% si anivelului seric de angiotensina II  (activat! 

de sc!derea TA);-   sc#derea tensiunii arteriale cu 10-15%; 

-  uscarea mucoasei bucale.

Osmoreceptori: neuroni situa"i la nivelul organuluisubfornicular #i organului vascular al laminei

terminale, organe circumventriculare la nivelulc!rora lipse#te bariera hematoenecefalic! 

!  permite un r !spuns rapid la varia"iileosmolalit!"ii sau ale volemiei

Stimularea secre"iei de ADH este mult maisensibil! la varia"iile osmolalit!"ii.

http://pmgbiology.com/tag/adh/

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR'

Page 31: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 31/69

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic#

 Mecanisme compensatorii

Efectele ADH (vasopresina):

-  Stimularea receptorilor V1

 localiza"i în pere"ii vasculari ' vasoconstrictie arteriolar ! difuz! ' cre%terea TA

-  Stimularea receptorilor V2 din membrana basolateral! a tubilor colectori ' activareaadenilciclazei ' formarea AMPc ' migrarea veziculelor de aquaporina 2 (AQ2 =canalul proteic pentru ap! din polul apical) spre membrana apical! care devine permeabil!  pentru ap! ' reten"ie de H2O ' restabilirea (sau cre#terea) TA

Când stimulul ADH înceteaz!, AQ2 esteendocitat ' permeabilitatea membraneiluminale revine la nivelul sc!zut. 

 Membrana basolateral # este întotdeauna permeabil! pentru ap! (prin AQ 3 #i AQ4

 prezente la acest nivel) ' la polul bazal, apaeste resorbit! în circula"ie.

ADH ac$ioneaz! în acela%i sens:-  la nivel intestinal ' cre#te absorb$ia de

ap!;

la nivel tegumentar ' reducereatranspira$iei. https://www.studyblue.com/notes/note/n/quiz-4-human-biology/deck/6475469

Page 32: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 32/69

 Scade osmolalitatea plasmatica

Cre(te osmolalitatea plasmatic# (cu 1%)

Stimulare osmoreceptori hipotalamici+

Sinteza ADH în hipotalamus

Stimularea eliberarii ADH lanivelul hipofizei posterioare

ADH ) rec V2 tubi renali colectori ) stimuleaz# 

inser*ia aquaporinelor  în membranele celulare ) cre#te reabsorb $ ia de ap! 

# Scade volumulplasmatic (> 5%)

# Scade tensiunea

arterial# (cu 10-15%)

Stimulare baroreceptori (atriali, arc aortic, artere

carotidiene)

Page 33: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 33/69

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR ' 

a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

a. hipertonia osmotic! extracelular ! hipernatremic! 

Hipernatremie: concentra$ie seric! Na >145 mEq/L (N: 135-145 mEq/L)

 Na+ este principalul solvit ce contribuie la osmolalitatea plasmei. 90% din capitalul totalde sodiu se afl! EC ! volumul de fluid EC  reflect! fidel con " inutul total de Na dinorganism.

În majoritatea cazurilor, hipernatremia este u#oar !, deoarece, setea reprezint! un r # spunseficient la hiperosmolaritate ! un aport exogen adecvat de ap! previne instalareahipernatremiei simptomatice.

Page 34: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 34/69

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR ' a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia simptomatic# 

Deoarece setea reprezint! un r # spuns eficient la hiperosmolaritate #i un aport exogenadecvat de ap! previne instalarea hipernatremiei simptomatice, hipernatremia simptomatic!apare în situa"ii de reducere a aportului exogen de ap#, prin:

- afectarea mecanismului setei (a osmoreceptorilor hipotalamici):

- ocluzii vasculare;

- ateroscleroz! cerebral!;

- tumori, boli granulomatoase etc.;

- restric " ionarea accesului la ap#:

- copii;

- persoane cu dizabilit!$i;

- pl!gi maxilo-faciale;

- stenoze esofagiene;

- trismus (tetanos);

- afec"iuni psihice;

- hidrofobie (rabie) etc.

Page 35: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 35/69

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia

In functie de capitalul total de Na+ din organism, hipernatremia poate fi:

ABSOLUT):

- capitalul total de Na+ este crescut- hipernatremia absolut! este consecin"a acumul!rii predominant! de Na+ fa$! de ap! în sectorul EC;

RELATIV):- capitalul total de Na+ este normal sau sc!zut

- hipernatremia relativ! este consecin"a:

- pierderilor propor "ional mai mari de ap! decât de Na+;

- doar a pierderilor de ap!;

-  sc!derii aportului de ap!;

' '

Page 36: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 36/69

 

Hipernatremia absolut# 

Apare prin acumulare în sectorul EC predominant de Na+ fa$! de ap! (acumularelichid hiperton) '  capitalul total de Na+ este crescut :

administrare inadecvat! de solu " iihipertone (NaCl 3% sau NaHCO3 7,5%)sau administrarea de sare în formule delapte pentru nou-n!scu"i

-  hiperaldosteronism primar

 sindrom Cushing  -  cortizolul are efect mineralocorticoid-  ACTH stimuleaza si secretia zonei

glomerularea a SR (secretia dealdosteron)

Hipernatremia relativ# Apare prin: 

A. pierderi din sectorul EC :1.  de fluid hipoton (con"ine relativ mai

mult! ap! decât Na+) ' capitalul total de

 Na+

 este sc! zut: - pierderi renale-  insuficien"! renal! acut! (IRA), faza

de reluare a direzei (poliurie);-  diuretice osmotice

- prin pierderi extrarenale-

 

 pierderi insensibile (piele, tractrespirator)

-   pierderi gastro-intestinale2. de ap# ' capital total de Na+ normal :

- diabet insipid

B. sc!derea aportului de ap! 

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia

Page 37: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 37/69

Hipernatremia absolut! induce o tulburare hidric# mixt#:-  hiperhidratare EC hiperton! #i-  deshidratare IC

* apari"ia gradientului osmotic între spa " iul EC  $i cel IC  (gradient generat decre#terea osmolalit!"ii EC, prin hipernatremie) ' migrarea apei din sectorul ICspre cel EC.

Hipernatremia absolut! este o hipernatremie hipervolemic! (evolumul EC este expansionat)

"  Volum urinar redus; (prin actiunea ADH stimulat de hiperosmolalitate)"  Osmolalitate urinar# crescut#, prin cre#terea elimin!rii de Na+ (natriurez# 

crescut #).

Natriureza crescut# este explicat! prin -  cre#terea elimin!rilor renale de Na+ prin cre#terea Na+ în filtratul glomerular

Mecanism: hipernatremie ' hipervolemie ' destinderea pere"ilor atriali' sintez! peptide natriuretice ' inhibarea reabsorb"iei de Na+ #i,secundar, de H2O în tubii colectori ' natriurez! 

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

- Hipernatremia absolut# -

Page 38: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 38/69

Mecanismul de compensare a hipernatremiei absolute este cre#terea elimin!rii renale a Na+ datorat! efectelor hemodinamice ale hipervolemiei.

 Hipervolemia asociat! hipernatremiei are urm!toarele efecte hemodinamice: 

a. la nivel renal :

cre#te rata filtratului glomerular, cu

-  cre#terea cantit!"ii de Na+ filtrat ' sunt dep!#ite posibilit!"ile de reabsorbtie a Na+ in TCP ' cre#te natriureza;

-  cre#terea concentratiei Na+ la nivelul aparatului juxtaglomerular ' inhibareasecre"iei de renin!-angiotensina-aldosteron ' cre#te natriureza;

cre#terea presiunii hidrostatice in capilarele peritubulare ' scade reabsorb"ia tubular ! de Na+ #i H2O ' cre#te natriureza;

b. La nivelul hemodinamicii generale:

-  distensia peretilor atriali ' stimuleaz! secretia de peptide natriuretice ' inhibareareabsorb"iei de Na+ si H2O în tubii colectori ' cre#te natriureza

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# Hipernatremia absolut# – mecanisme de compensare

Page 39: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 39/69

stimularea Na+ /K + ATP-azei basolaterale si a schimb#torul Na+ /H + proximal ' reten"ie Na+ 

-  stimularea sintezei de aldosteron ' cre#tereabsorb"ia distal! de Na+ ' reten"ie de Na+ 

Sc!derea ANG II (prin inhibarea SRAA datorat! aportului crescut de Na+ în TCP):' scade reabsorb"ia proximal! de Na+ ' cre#tenatriureza;' scade sinteza de aldosteron ' scadereabsorb"ia distala de Na+  ' creste natriureza

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# Hipernatremia absolut# – mecanisme de compensare

•  Cresterea concentratiei de Na+ la nivelul aparatului juxtaglomerular ' inhibarea SRAA' 

cre#te natriureza .

Angiotensina II (ANG II) determin!, in mod fiziologic reten"ie de Na+ prin:-  Vasoconstric"ia arteriolei eferente ' cre#te FF '  presiunea coloid osmotic! #i scade

 presiunea hidrostatic! în vasele peritubulare ' cre#te reabsorb"ia de Na+ în tubul contort proximal (TCP) ' reten"ie Na+ 

https://quizlet.com/3543815/renal-4-sodium-handling-flash-cards/

Page 40: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 40/69

HIPERNATRIEMIA ABSOLUT'

Hiperhidratare EC cuHipervolemie

Hiperosmolalitateplasmatica

Deshidratareintracelulara

 Intravascular  Intracelular

StimulareosmoReceptori

Creste ADH

Volum Urinar

Crestenatriureza

DC

Creste TA

I.VS

E.P.A

AVC

Tractionare/ruperevene cerebrale

Hemorgii

cerebrale Activare procespatogenic

Mecanism corector

Peptidenatriuretice

ANG II

Hipernatremia

osmol urinaraIVS= insuficienta ventriculara stg

AVC = accident vascular cerebralEPA= edem pulmonar acut

Page 41: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 41/69

Consecin $ e fiziopatologice ale hipernatremiei absolute: tulburarea hidric! mixt ! 

1. Consecin " ele hiperhidrat !rii EC sunt :-  hipervolemia care induce: cre#terea DC, a presiunii venoase centrale ' HTA,

accidente vasculare hemoragice, insuficien$! ventricular ! stâng!, edem pulmonaracut etc.

-  acumularea hidrosalina intersti$iala ' edeme.

2. Consecin " ele deshidrat !rii IC  

sc!derea volumului celulelor cerebrale ' trac"iunea / ruperea venelor cerebrale#i apari"ia de hemoragii focale intracerebrale sau subarahnoidiene.

* clinic: în func"ie de evolu"ie, de la agita"ie, iritabilitate, hiperreflexie,hipertermie, pân! la letargie, convulsii, com!, deces.

-  usc#ciunea mucoaselor  ' jen! la degluti$ie, tulbur !ri de fona$ie etc.

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia absolut#  – CONSECIN &  E FIZIOPATOLOGICE -

Page 42: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 42/69

 

Simptomatologia caracteristic! hipernatremiei absolute apare de obicei la valori alenatremiei > 160 mEq/L dar gravitatea manifest#rilor clinice se coreleaz# mai ales curata de eflux a apei de la nivelul celulelor SNC decât cu valoarea absoluta a

hipernatremiei (gravitatea se coreleaz! cu gradul de deshidratare intracelular !).

* Afectarea neurologic# sever # apare la pacien"ii cu instalare acut # ahipernatremiei.

* Afectarea muscular ! determin! rabdomioliz# hipernatremic# 

* Hipernatremia cronic# (instalat! pe parcursul a mai mult de 24 – 48 ore) este mai binetolerat!, deoarece permite apari"ia fenomenului de adaptare osmotic# la nivelul celulelorcerebrale.

Cresterea osmolalit!"ii intracelulare evit!/limiteaz! instalarea deshidrat!rii IC.

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia absolut# 

Page 43: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 43/69

 Adaptarea osmotic! reprezint! acumularea de substan " e osmotic active la nivelul celulelor cerebrale:-   prin sintez#  $i import de osmoli " i (inozitol, creatin!,

glutamin!, taurin!);-   prin modificarea activit #" ii pompelor membranare,

secundar ! hipertoniei EC;

' cre#te osmolalitatea IC #i se evit! deshidratarea IC.

* Initial, apare deshidratarea IC ' cre#tereau#oar ! a osmolalitatii IC, prin cre#tereaconcentra"iei de solvi"i (B).

* Ulterior, osmolalitatea IC cre#te prin sintez! #iimport de solviti (C).

! Când corectarea osmolalitatii EC  se face brusc,spatiul IC (înc! hiperton) va atrage brusc H2O

' edem cerebral si distruc"ie celular !. http://emedicine.medscape.com/article/241094-overview

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia absolut# 

Page 44: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 44/69

 Hipernatremia relativ! ' Capitalul total de Na+

 este sc! zut sau normal.

Hipernatremia relativ! poate fi: 

-  cu un capital total de Na+ sc# zut , prin pierdere de fluid hipoton (fluidul care se

 pierde con"ine mai mult! ap! decât Na+ comparativ cu plasma normala) 

-  cu un capital total de Na+ normal , prin:-  pierdere doar de ap# -  reducerea aportului de ap# (în

condi"iile unor elimin!ri hidro-electrolitice fiziologice)

Pierderi de lichide

H2O > Na+ Doar H2O

 HiperNa relativa

Capital de Nascazut

Capital de Nanormal

Deshidratare EC Deshidratare IC

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia relativ# 

Apa este distribuit! între sectoarele IC #i EC în raportde 2:1 ' pierderea unei cantit!"i de ap! f !r ! solvi"idetermin! deshidratare dubl ! a sectorului IC fa "! de

cel EC .

Page 45: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 45/69

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia relativ# 

Cu capital de Na sc!zut Cu capital de Na normal

Administrarea dediuretice osmotice

Pierderi extra renale

Faza de reluare a diurezei ainsuficien"ei renale acute

Pierderi renale

Digestive

Insensibile

Hipersudora"ie

Hiperventila"ie

Diabet insipid

Sc!dereaaportului de ap! 

PIERDERE LICHID HIPOTON BALAN"# NEGATIV # AP # 

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR'

Page 46: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 46/69

1. Insuficien!# renal# acut# (IRA)

 Poliuria din IRA - faza de reluare a diurezei presupune:

- eliminarea apei re"inut! în faza oligo-anuric! #i a apei rezultat! din metabolismulcelular;

* exist! rezisten"! pasager ! la ac"iunea ADH, datorit! disfunc " iilor tubulare ce pot persista #i dup! reluarea filtr !rii glomerulare;

- excre " ia crescut # de Na+ ce antreneaz! secundar o excre"ie crescut! de ap! 

* Disfunc " iile tubulare determin!:

-  la nivel TCD: rezisten "# la actiunea aldosteronului ' scade reabsorb"ia Na+ 

-  la nivel TCP: reabsorb"ie sc!zut! a Na+ 

* reabsorbtia Na+ necesit! activitatea pompei Na+-K + care func"ioneaz! cuun mare consum energetic; pân! la refacerea complet! functional! a celulei tubulare,activitatea acestei enzime r !mâne la un nivel inferior celui fiziologic

! Dac! IRA s-a asociat cu alte condi"ii patologice care presupun pierderi de solvi " i (ex: pierderigastrointestinale), nivelul natremiei poate fi normal, sc# zut sau crescut, în func"ie #i de:

- capitalul total de Na+ existent anterior instal!rii IRA;- gradul disfunc"iei tubulare existent! în IRA

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia relativ# cu un capital total de Na+ sc#zut- prin pierderi renale -

Page 47: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 47/69

 

2. Diuretice osmotice în excesExemplu: Manitolul (solvit osmotic activ, non-reabsorbabil), prezent în tubul proximal #iramul descendent al ansei Henle, induce un  gradient osmotic  ce împiedic!  reabsorb"iaapei #i, în mai mic! m!sur !, a Na+, cu blocarea mecanismului contracurent '  sc!dereatonicit!"ii intersti"iale în medulara profund! 

-  reabsorb"ia Na+  este mai pu"in afectat!  decât reabsorb"ia apei, deoarece,deshidratarea #i cre#terea Na+ la nivelul maculei densa (luminal) stimuleaz! secre"ia de aldosteron

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia relativ# cu un capital total de Na+ sc#zut- prin pierderi renale -

' contracareaz! par "ial efectulosmotic, resorbind o parte din Na+ 

-  Deshidratarea si hipovolemia ' men"in unnivelul circulant al ADH suficient cât s! persisteun num!r de canale de AQP2 în polul luminal alcelulei tubulare distale. (spre deosebire de poliuria apoas!). Schimbul de apa la nivelul TCeste dependent de:-  Rata de excre"ie a osmolilor activi

(manitolului)- 

Osmolalitatea intersti"ial! efectiv! Halperin ML. FLUID, ELECTROLYTE, AND ACID-BASEPHYSIOLOGY: A PROBLEM-BASED APPROACH , 2010

Page 48: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 48/69

-  deshidratare EC  hiperton# (cu hipovolemie);

deshidratare IC, prin-  gradient osmotic între spa"iul EC #i EC (exist! hipertonie EC);-   poliurie.

Caracteristici urinare:- volum urinar crescut ; 

- Osmolalitate urinar # crescut # prin prezen"a substan"ei osmotic active;- natriurez ! crescut ! (Na+  urinar > 20 mEq/l);

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia relativ# cu un capital total de Na+ sc#zut- prin pierderi renale -

2. Diuretice osmotice în exces

Consecin " e fiziopatologice administr !rii diureticelor osmotice: 

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR'

Page 49: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 49/69

* PIERDERILE INSENSIBILE (piele, tract respirator)

Febr ! -  Expunere la temperaturi ridicate-  Exerci"ii fizice moderate (lichidul sudoral este hipoton; pe m!sur ! ce transpira"ia

devine mai abundent!, con"inutul de Na+  scade deoarece secre"ia primar ! traverseaz! mai rapid ductul glandular reducându-se astfel #ansa ca Na+ sau Cl- s! fie reabsorbiti)

Hiperventila"ia: Aerul inspirat nu este complet saturat cu ap! la temperatura corpului' la nivel alveolar are loc o completare a satur !rii

aerului cu ap!. Apa utilizat! în acest proces provine dinmetabolismul celular.

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia relativ# cu un capital total de Na+ sc#zut- prin pierderi extrarenale -

Presiunile par "iale ale apei #i ale CO2 la nivel alveolar

sunt similare (47 #i, respectiv, 40 mmHg), ' vaporii deH2O se pierd în propor "ie aproape egal! cu volumul deCO2 expirat.Volumul de ap! eliminat este cu atât mai mare cu cât rataventila"iei este mai mare #i volumul de aer inspirat estemai mic (intr-un proces ventilator foarte rapid, cre#te

spa"iul mort ' scade volumul de aer care ajunge la nivelalveolar .

http://health.howstuffworks.com/skin-care/information/anatomy/how-sweat-works2.htm

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR'

Page 50: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 50/69

 

PIERDERILE INSENSIBILE (piele, tract respirator)

Consecin " e fiziopatologice ale pierderilor extrarenale:

- deshidratare EC  hiperton# (cu hipovolemie) ' mecanisme compensatorii:

stimularea SRAA ' hiperaldosteronism secundar-  hipersecretie de ADH

-  deshidratare IC, prin-  gradient osmotic între spa"iul EC #i IC ' atrac"ia H2O în spa"iul EC cu

deshidratare IC

Caracteristici urinare- Volum urinar minim- Osmolalitate urinar # maxim# - natriurez ! sc! zut ! (Na+  urinar < 10 mEq/l )

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia relativ# cu un capital total de Na+ sc#zut- prin pierderi extrarenale -

Page 51: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 51/69

Exercise-Associated Hyponatremia Mitchell

H. Rosner and Justin Kirven: Clin J Am SocNephrol 2: 151–161, 2007

' cre#te reten"ia de ap!:-  apare o induc"ie non osmotic! a secre"iei de ADH prin efortul fizic

intens, stres, cre#terea temperaturii, IL1-  administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene pentru combaterea

durerii (AINS): inhib! sinteza de prostaglandine renale.Prostaglandinele renale au un rol important în condi"ii de deple"ie

volemic! ' cresc eliberarea de renin#  $i aldosteron #i antagonizeaz! ac"iunea ADH-ului în condi"ii de hipovolemie;

'  deshidratarea nu se compenseaz! prin activarea adecvat! aSRAA (inhibat de AINS);' nu apare efectul antagonizant al ADH

' scade eliminarea de H2O-  este stimulat sistemul nervos simpatic (datorit! efortului fizic)

' vasoconstric"ie ' scade RFG ' scade eliminarea de H2O

MODIFICARILE CARACTERISTICE EFORTULUI FIZIC INTENS

Efortul fizic foarte intens.

Spre deosebire de efortul fizic u#or/moderat în care se poate instala hipernatremia relativ!, în efortul fizic foarte intenstulburarea hidro-electrolitic! cea mai frecvent! este hiponatremia relativ!.Efortul fizic intens ' hipersudora"ie ' pierdere de lichid hipoton (Na+ + apa) ' hipovolemie ' cre#te secre"ia dealdosteron #i de ADHIn condi"iile unui efort intens #i prelungit, este favorizat! preponderent acumularea de apa, deoarece:' cre#te aportul:

-  cre#te produc"iei de apa metabolic! 

aportul lichidian se realizeaz! preponderent cu lichide de substitu"ie hipotone

Page 52: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 52/69

 

PIERDERILE GASTROINTESTINALE•   Diarea osmotic# 

Pierderile de ap! din sectorul EC dep!#esc pierderile de Na+ ( se pierde lichid hipoton)datorit!:

•   prezentei substantei osmotic active în lumenul intestinal

* ex: administrare de lactuloz!, sindroame de malabsorb"ie acarbohidra"ilor etc.

•  inflamatiei mucoasei intestinale care impiedic! absorbtia substan"elor osmoticactive din lumenul intestinal

* ex: gastroenterita viral! cu afectare de microvili intestinali #i malabsorb"ie

 secundar ! de carbohidra"iExistenta unui mediu intraluminal intestinal osmotic activ ' deplasarea apei dinintersti"iu în lumenul intestinal (pentru echilibrare osmotic!) ' deshidratare EC ' efecte:

- stimularea SRAA ' hiperaldosteronism secundar;

- hipersecretie de ADH

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia relativ# cu un capital total de Na+ sc#zut- prin pierderi extrarenale -

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR'

Page 53: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 53/69

R !spunsul adecvat la hipernatremie (ce determin! cre#terea osmolalit!"ii serice> 295 mOsm/kg) este cre#terea ADH

' sc!derea volumului urinar (<500 mL/zi)' cre#terea maximal!  a concentra"iei urinare, osmolalitate urinar ! >800 mOsm/kg;R !spunsul renal adecvat indic! faptul c! mecanismul generator al hipernatremiei este

unul extrarenal.

Caracteristicile fiziopatologice ale pierderilor extrarenale de lichid hipoton se explic! prin: 

1. hipertonia sectorului EC (prin hipernatremie) care induce hipersecre"ia de ADH

- volumul urinar este minim

- osmolalitatea urinar # maxim# ( la un rinichi normal functional,osmolalitatea urinara poate sa creasca pana la de 3-4 ori nivelul osmolalitatii serice)

2. hiperaldosteronismul secundar (indus de hipovolemie) care explic! 

- natriureza sc!zut! (Na urinar < 10 mEq/l )

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia relativ# cu un capital total de Na+ sc#zut- prin pierderi extrarenale -

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR'

Page 54: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 54/69

 Deshidratarea global ! 

* Consecin " ele deshidrat !rii EC : 

-  hipovolemie, cu:

- hipoTA #i tahicardie reflex!;

- sc!derea DC ' hipoperfuzie tisular ! '  hipoxie '  %oc hipovolemic ' exitus; - sc!derea filtr !rii glomerulare ' oligo-anurie;

-  globi oculari hipotoni, înfunda$i în orbite, pliul cutanat persistent etc.

* Consecin " ele deshidrat !rii IC : 

suferin"a sistemului nervos central : sc!derea de volum a celulelor cerebrale ' trac"iunea cu ruperea venelor cerebrale ' hemoragii focale, intracerebrale sausubarahnoidiene

# Suferin"a SNC indus! de deshidratarea IC este amplificat! de hipoperfuzia  %ihipoxia cerebral # , consecin$e ale deshidrat!rii EC (ale hipovolemiei).

usc#ciunea mucoaselor  ' jen! la degluti$ie, tulbur !ri de fona$ie etc.

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia relativ# cu un capital total de Na+ sc#zut (prin pierdere de lichid hipoton)- consecin " e fiziopatologice -

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR'

Page 55: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 55/69

- tipul nefrogenic: lipsa r # spunsului renal la ac ! iunea ADH

 prin:-  distrugere de parenchim renal func"ional

-   boala renal! polichistic!;-  IRA, IRC;

-  micro-infarcte în vasa recta, secundare sicliz!rilorrecurente (Siclemie);

infiltrat inflamator  (Sarcoidoz!);- 

efect al medica ! iei (litiu, furosemid, gentamicin!).

Cea mai frecvent! cauz! de hipernatremie relativ! prin pierdere de ap! este diabetul insipid  (incapacitatea rinichilor de a concentra urina, cu poliurie hipoton#).

Exist! 2 tipuri de diabet insipid:

- tipul central: lipsa produc ! iei de arginin-vasopresin# (AVP) = hormon antidiuretic (ADH) 

 poate ap!rea în:-  traumatisme cerebrale;-  tumori cerebrale (ex: craniofaringiom, metastaze);-  infectii/inflamatii: meningite, encefalite;-  hemoragii sau tromboze cerebrale;-  deficit congenital.

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia relativ# cu un capital total de Na+ normal (prin pierdere de ap!)- Diabetul insipid -

CLEVELAND CLINIC JOURNAL OF MEDICINE VOLUME 73 •NUMBER 1 JANUARY 2006

Page 56: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 56/69

MECANISMUL DE CONCENTRARE A URINII

In nefronii juxtamedulari (~ 15% din nefroni):- 

Zona medulara: presiunea osmotic! interstitial! cre#te progresiv, datorit! pomp!rii Na+ din

ansa H asc în ". intersti"ial prin cotransportorul NaK2Cl

' concentra"ia Na+ #i pres osm intersti"ial! cresc. Consecinte:- 

în intesti"iul conex por "iunii ascendente a a.H concentra"ia Na+ creste ' Na+  p!r !se#te intersti"iul prin vasa recta asc. #i atrage secundar H2O pentru echilibrulosmotic

 por "iunea descendent!  a a.H este permeabil! pentru H2O. Hiperosmolalitateaatrage H2O din ansa H desc în intersti"iu.' Osm intratubular ! a ram descendentea a.H (#i a vasa recta desc. Cu care este in echilibru) cre#te progresiv ' concentra"ia Na+ care va intra în ansa asc. cre#te progresiv, amplificândtransferul de Na+ prin cotransportorul de NaK2Cl în ansa ascendent!.

Se creeaz! astfel un mecanism de amplificare a deplas!rii Na+ #i a apei cuaccentuarea progresiv

! a gradientului osmotic cortical

!-medular 

! ce poart

numele de mecanism contracurent.

In nefronii corticali: H2O sau solvi"ii în exces sunt reabsorbi"i din TCP. ' Ram ascendent! tubular ! are osm. sc!zut! ' Na+ e preluat în func"ie de gradientul de concentra"ie în ramurile asc#i, respectiv desc, a vasa recta.

Page 57: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 57/69

MECANISMUL DE CONCENTRARE A URINII

Contribu"ia ADH la mecanismul de concentrare aurinii:

In zona medulara profund!, la circula"ia Na+ #i aH2O generat! de mecanismul contracurent, în

 prezen"a ADH:- 

H2O iese din tubii colectori ' concentra"iaintratubular ! a ureei cre#te

' ureea iese din tubii colectori datorit! gradientului de concentra"ie ' pres osmintersti"ial! cre#te #i mai mult ' pres osm

în vasa recta asc cre#te ' se reabsorbe #imai mult! H2O prin vasa recta asc.

Acest mecanism explic! de ce, în condi"iide deshidratare, în prezne"a unei secre"iiadecvate de ADH #i a a unui rinichifunc"ional cre#te nivelul ureei sanguine.

Page 58: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 58/69

 

Caracteristici urinare în diabetul insipid:

-  volum urinar crescut  (> 2,5 litri/zi) – poliurie -

 

Osmolalitate urinar ! sc! zut ! (< 300 mOsm/l)-  natriureza sc#zut# efect al hiperaldosteronismului secundar (indus de hipovolemie) 

* Dac! mecanismul setei este intact #i se asigur ! un aport hidric adecvat , pacientul nu dezvolt! hiperosmolalitate plasmatic!.

* Dac! nu se asigur ! aportul hidric adecvat, apare deshidratarea global # (fiziologic, raportul ap! IC/ap! EC = 2:1 ' când se pierde 1 litru de ap! pur !, se

 pierd 667 ml din sectorul IC #i 333 ml din cel EC).

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia relativ# cu un capital total de Na+ normal (prin pierdere de ap!)- Diabetul insipid -

Page 59: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 59/69

  Evolu " ia diabetului insipid

Diabetul insipid evolueaz! spre dilatarea tubilor colectori #i hidronefroz# (volume maride fluid la nivelul tubilor colectori, în mod cronic).

În timp, apare insuficien "! renal !  prin:-  modific!rile structurale induse de hidronefroz!;-  volumele mari de ap!  filtrat!  glomerular '  dilutia solvitilor in lumenul

tubular (scade osmolalitatea) ' atrac"ia solvi"ilor din spa"iul interstitial ' scaderea tonicitatii spatiului interstitial '  reducerea gradientului osmolarintre lumenul tubular si interstitiu ' accentuarea deficitul de concentrare aurinii

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Hipernatremia relativ# cu un capital total de Na+

 normal (prin pierdere de ap!)- Diabetul insipid -

Page 60: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 60/69

În prezen"a unei hipernatremii, pentru stabilirea diagnosticului #i a conduitei terapeutice, estenecesar ! coroborarea datelor privind:

- statusul volemic (implicit al st!rii de hidratare EC);- nivelul natriurezei;- nivelul osmolalitatii urinare.

Tip dezechilibru hidro-electrolitic  Volemie Volum urinar Natriurez#  Osmolalitateurinar# 

Hipernatremie absolut#  crescut#  sc!zut  crescut!  crescut! 

Hipernatremie relativ# (pierderi

renale de lichide hipotone)sc!zut!  crescut (++) crescut#  (+) crescut# 

Hipernatremie relativ# (pierderi extrarenale de lichide

hipotone)sc!zut!  sc!zut (minim)  sc!zut!  crescut# 

Hipernatremie relativ# (pierdere de ap# - diabet insipid)

sc!zut!  crescut (+++) sc!zut!  sc!zut! 

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'a. hipertonia osmotic# extracelular# hipernatremic# 

Page 61: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 61/69

HIPERNATREMIE

Diureza sc$zuta Diureza normal$/crescut$ 

 Acces restric%ionat la ap$ 

Pierderi extrarenale

de lichide hipotone

Uosm > Posm Uosm < Posm

Diureza osmotica

(Glucoza, uree,manitol)

Nivel normal/sc$zut

al compusilorosmotici urinari

Sc$derea func%iei

renale

R$spuns la vasopresin$ 

D.I central

pozitiv negativ

D.I periferic

Page 62: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 62/69

b. hipertonia osmotic! extracelular ! hiperglicemic! 

 În diabetul zaharat :

-  membranele celulare î#i pierd permeabilitatea la glucoz!  (secundar deficitului deinsulin!) '  hiperglicemie cronic! '  importan"!  crescut!  a glucozei în stabilireanivelului osmolalit!"ii plasmei '  glucoza devine osmotic activ#; 

-  hiperglicemia induce hiperosmolalitate plasmatic! ' apa este atras! din celule în

compartimentul EC ' deshidratare IC;

-   glicozuria (apare la o valoare a glicemiei > 180 mg/dl) induce o diurez# osmotic# #ideshidratare EC hiperton!, prin pierdere predominant de ap!  fa"!  de sodiu(pierdere de lichid hipoton) ' deshidratare IC ' deshidratare global !. 

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'b. hipertonia osmotic# extracelular# hiperglicemic# 

Page 63: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 63/69

 În diabetul zaharat  nivelul natremiei m!surate (hipo sau hipernatremie) nu reflect! capitalul total de sodiu, deoarece:

-  În condi"iile în care exist! deshidratare IC  (efect al hipertoniei EC generat! de glucoza în exces) ' stimularea centrului setei ' ingestia unei cantit!"icrescute de ap! ' corectarea hiperosmolalit!"ii EC generate dehiperglicemie ' hiponatremie dilu " ional # (capitalul de Na+ este normal);

-  În condi"iile în care exist!  glicozurie ' diurez! osmotic! ( poliurie, cu pierdere renal! predominant de ap! fa"! de sodiu) ' deshidratare EChiperton! ' hipernatremie relativ# (capitalul de Na+ este normal).

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'b. hipertonia osmotic# extracelular# hiperglicemic# 

Page 64: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 64/69

În hiperglicemii, pentru stabilirea valorii reale a natremiei se face corectarea

natremiei m!surate în laborator, astfel:

-   pentru glicemii pân! la 400 mg/dl : pentru fiecare cre(tere cu 100 mg/dl aglicemiei, peste limita superioar ! a normalului (100 mg/dl), se adaug! 1,6mEq/l la valoarea Na+ m!surat;

-   pentru glicemii peste 400 mg/dl : pentru fiecare cre(tere cu 100 mg/dl aglicemiei, se adaug! 2,4 mEq/l  la valoarea Na+ m!surat. 

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'b. hipertonia osmotic# extracelular# hiperglicemic# 

Page 65: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 65/69

 

Hipertonia osmotic! EC la pacien"ii cu diabet zaharat (de regul!, DZ tip 1) #icetoacidoz! diabetic! poate s! fie rezultatul:

hiperglicemiei;

-  acumul!rii plasmatice de corpi cetonici (genereaz! cre#terea osmolalit!"ii plasmatice);

-  hipernatremiei relative (când exist! deshidratare).

O form! grav! de hipertonie osmotic# EC poate ap!rea în coma diabetic# hiperosmolar #  f #r # cetoacidoz# (tulburare fiziopatologic! întâlnit! la pacien"ii cu DZtip 2), caracterizat! prin:

-  cre#teri mari ale nivelului glicemiei;

-  grad important de deshidratare.

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR '

b. hipertonia osmotic# extracelular# hiperglicemic# 

Page 66: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 66/69

 Coma diabetic# hiperosmolar #  f #r # cetoacidoz# ( complica"ie acut! a DZ de tip 2) apare în prezen"a unor factori care pot accentua tendin ! a la deshidratare:

-  boli febrile (mecanisme termolitice ' pierderi insensibile de ap! ' 

deshidratare);-  infarct miocardic acut %i accidente vasculare cerebrale (eliberare hormoni de

stres cu efect hiperglicemiant ' cre#terea osmolalit!"ii spa"iului EC ' accentuarea deshidrat!rii);

-  administrare de medicamente cu ac$iune hiperglicemiant! ' accentuareadeshidrat!rii;

nerespectarea regimului hipoglucidic ' hiperglicemie ' accentuareadeshidrat!rii.

În coma diabetic# hiperosmolar #  f #r # cetoacidoz# se constat!:-  hiperosmolaritate ( 350-450 mosm/l);-  hiperglicemie ( 500-1500 mg/dl);

hipernatremie (  peste 150 mEq/l).

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'b. hipertonia osmotic# extracelular# hiperglicemic# 

Page 67: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 67/69

c. hipertonia osmotic! extracelular ! prin al  " i osmoli activi apare în intoxica " ii exogenecu substan " e osmotic active: alcool etilic, etilenglicol, alcool metilic.

Etilen glicolul si alcoolul metilic sunt metabolizate de alcool dehidrogenaz!  încompu#i acizi (intoxica"iile sunt înso"ite #i de acidoz! metabolic!).

Osmolalitatea seric! poate fi:

-  m!surat! direct (cu osmometrul) ' valoarea osmolarit#!ii plasmatice m#surat# 

-  apreciat! prin transformarea concentratiilor serice ale principalilor constituenti care odetermin! (Na+, glicemie #i uree) ' valoarea osmolarit#!ii plasmatice calculat# 

* Prezenta unei substan " e osmotic active exogene determin! o diferen$! între osmolalitateacalculat # %i cea m# surat # ( mai mare de 10 mosm/kg H2O), în favoarea celei m!surate cuosmometrul.

Osmolalitatea plasmatic# = 2 *Na+ (mEq/l) + glucoz# (mg/dl)/18 + uree (mg/dl)/2.8

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR '

c. hipertonia osmotic# extracelular# prin al!i osmoli activi

Page 68: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 68/69

Intoxica"iile cu substante osmotic active exogene se caracterizeaz! prin:

-   gap osmolar: diferen"a între valoarea osmolalitatii plasmatice m!surate #i acelei calculate, in favoarea celei masurate;

-  hiperhidratare EC (prin atragerea apei în spatiul EC hiperton);

deshidratare IC.

' tulburare hidric! mixt ! 

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'c. hipertonia osmotic# extracelular# prin al!i osmoli activi

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR'

Page 69: Curs Hidro-electrolitic 2015

7/23/2019 Curs Hidro-electrolitic 2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-hidro-electrolitic-2015 69/69

Efectul de hiperhidratare EC  indus de substan"ele osmotic active exogene este variabil, înfunc"ie de tipul de substan"!:

•  Exemplu: cazul alcoolului etilic-  hiperosmolalitatea EC se instaleaz! în contextul cetoacidozei ;-  fiecare cre#tere în sânge a nivelulului de etanol cu 100 mg/l determin! o cre#tere a

osmolalit!"ii de 2 mOsm/l-  efectul de hiperhidratare EC este contracarat de ac"iunea direct! a etanolului de

inhibare a ADH la nivel central ' cre#terea diurezei ' deshidratare ECsecundar !  cre#terii diurezei ' deshidratare global #.

Cetoacidoza alcoolic# se explic! prin:Consumul de NAD, cu cresterea raportul NADH/NAD la nivelul ficatului ce determin!:

•  Inhibarea gluconeogenezei hepatice ' scade glicemia ' scade sinteza deinsulin!;

• 

frecvent, exist! asocierea etilismului cronic cu un aport alimentar redus'  fenomenul de inani"ie ' scade sinteza de insulin! si creste sinteza deglucagon (hormon antagonist insulinei, cu efect hiperglicemiant)

* Sc!derea sintezei de insulin!  '  sc#derea utiliz#rii glucozei în producerea energieil l l f l# l d l d l

HIPERTONIA OSMOTIC' EXTRACELULAR 'c. hipertonia osmotic# extracelular# prin al!i osmoli activi