curs im

33
CURS IM CURS IM Asamblari Asamblari

Upload: cholena-harris

Post on 30-Dec-2015

39 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

CURS IM. Asamblari. Clasificarea asamblarilor. Organele de asamblare servesc la îmbinarea elementelor care compun o maşină, un mecanism, dispozitiv sau alte construcţii metalice. - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: CURS IM

CURS IMCURS IM

AsamblariAsamblari

Page 2: CURS IM

Clasificarea asamblarilorClasificarea asamblarilorOrganele de asamblare servesc la îmbinarea elementelor care compun o

maşină, un mecanism, dispozitiv sau alte construcţii metalice

Asamblările demontabile permit montarea şi demontarea repetată a pieselor fără distrugerea elementelor de legătură, pe când cele nedemontabile necesită distrugerea parţială sau totală a lor.

Page 3: CURS IM

Asamblari prin formă

Asamblari prin forţe elastice

Page 4: CURS IM

Geometric, filetul este obţinut prin deplasarea unei figuri geometrice generatoare de-a lungul unei elice directoare înfăşurate pe o suprafaţă cilindrică sau conică

Asamblari filetateAsamblari filetate

După rolul funcţional asamblările filetate pot fi: - de fixare, cu sau fără strângere iniţială, formând grupa cea mai utilizată de asamblări filetate; - de reglare, servind pentru fixarea poziţiei relative a două piese ; - de mişcare, transformând mişcarea de rotaţie, imprimată obişnuit şurubului, în mişcare de translaţie pentru şurub sau piuliţă ; - de măsurareAvantaje: permit montarea şi demontarea uşoară a elementelor asamblate; realizează forţe axiale mari de strângere, folosind forţe tangenţiale de acţionare mici; au o tehnologie simplă de execuţie, deoarece sunt elemente de rotaţie sau plane.Dezavantaje: filetul este un puternic concentrator de tensiune, mai puţin rezistent la solicitări variabile; asamblarea necesită elemente de împiedicare a autodesfacerii; randament scăzut; sunt mai scumpe ca asamblările nedemontabile.

Page 5: CURS IM

Elemente geometrice ale asamblărilor filetate

Page 6: CURS IM

Clasificarea filetelor

- filetul în ţoli (Whitworth) (W) are profilul de forma unui triunghi echilateral , cu unghiul la vârf de 550.

. - filetul trapezoidal (Tr) are profilul de forma unui trapez, cu unghiul la vârf de 380. Este utilizat pentru şuruburi de mişcare;

030

- filetul pătrat (Pt) are adâncimea şi înălţimea filetului egale cu jumătate din pas. Cu toate că realizează randamente superioare altor tipuri de filete, are utilizarea limitată de apariţia jocului axial datorită uzurii flancurilor.

a) dupa forma profilului

Page 7: CURS IM

- filetul rotund (Rd) are profilul realizat din arce de cerc racordate prin drepte înclinate, direcţiile flancurilor formând un unghi de 300. Este utilizat la piese supuse la înşurubări şi desfaceri repetate, în condiţii de murdărie (şuruburi neprotejate ce lucrează la sarcini cu şoc – la cuple de vagoane);

b) dupa direcţia de înfăşurare: - dreapta (normale); - stânga.

c) dupa numărul de începuturi: - cu unul; - cu două sau mai multe.

d) dupa forma corpului de înfăşurare: - cilindric; - conic; - plan.

f) dupa mărimea pasului: - pas mare;- pas normal; - pas fin.

Page 8: CURS IM

Pentru solicitări medii se utilizează oţelurile OL50, OL60, OLC35 şi OLC45. Şuruburile îmbinărilor supuse la condiţii severe de solicitare se pot executa din oţeluri aliate tratate termic.

Page 9: CURS IM
Page 10: CURS IM

Calculul asamblarilor filetate

- la strângere - la desfacere

max 2tan( )tF F min 2tan( )tF F

Page 11: CURS IM

cos2

f N

FF F F

tancos / 2

2tan( )tF F

2 21 2tan( )

2 2t t

d dM F F

min 2tan( ) 0tF F

Condiţia de autofrânareDacă unghiul de înclinare a elicei filetului este destul de mare, piuliţa se poate deşuruba sub sarcină

Momentul necesar actionarii cuplei filetate

Page 12: CURS IM

Predimensionarea şuruburilor La strângerea piuliţei în tija şurubului apar:

21

4t

F

d

- tensiuni tangenţiale, datorate momentului de torsiune necesar învingerii forţelor de frecare dintre spirele în contact

- tensiuni normale, create de forţa axială

22

131

tan( )2

16

tt

p

dFM

dW

2 221

43e t at

F

d

Tensiunea rezultanta

2

22

1

1 3 2 tan( )d

d

1,3

1,25

1,2 pentru filete pătrate

pentru filete trapezoidale

pentru filete metrice

1

4

at

Fd

Page 13: CURS IM

Solicitări suplimentare în şuruburile de fixare Incovoiere- la suruburi montate cu joc (dsurub < dgaura) solicitate transversal

Forfecare- la suruburi păsuite (dsurub = dgaura) solicitate transversal

1

3

32îî

M F

W d

1d

1

2

4 88î t

F

d

2 2 2 2( ) 3 (9 ) 3e t î t a

1

2

4f

F

d

2 23( )e t f a

Page 14: CURS IM

Incovoiere- la suruburi solicitate cu forte axiale excentrice

1

3

32î

F e

d

e d 9tot t

2 2(9 ) 3e t a

- la suruburi montate pe suprafete neparalele

1 1

2 2i

i

M E I d Ed

W R I R

i

ii W

M

i

E IM

R

d

Id

d

dWi

2

64

2

32

43

2 2( ) 3e t î a

Page 15: CURS IM

Calculul piuliţelor nestandardizate Se presupune că spirele piuliţei se încarcă uniform şi asupra unei spire acţionează forţa F/z (z numărul de spire).

a) presiunea de contact max

2 2as

Fp p

z d t

21

max 4 at

dF

21

2 24at

as

dz

p d t

b) încovoiere cu forfecare

1

12 2

32

6

îî

tFM F tz

D pW D p z

F

z D p

2 23e î aî h = zmax · p (zmax < 10)z

Page 16: CURS IM

Asamblări cu pene

Penele sunt organe de maşină demontabile, de formă prismatică, care servesc la fixarea, ghidarea sau reglarea poziţiei relative a pieselor.După poziţia axei lor în raport cu axa longitudinală a pieselor asamblate, se deosebesc :a) pene transversale, care se montează cu axa lor geometrică perpendiculară pe axa pieselor asamblate ;b) pene longitudinale, care se montează cu axa lor geometrică paralelă cu axa pieselor asamblate.

Penele longitudinale pot fi la rândul lor :- înclinate (cu strângere)

- obişnuite (fig.8.29a);- subţiri (fig. 8.29b);- concave (fig. 8.29c);- tangenţiale (fig. 8.29d)

- paralele (fig.8.33)- obişnuite;

- subţiri - disc (fig.8.30)

Page 17: CURS IM

Tolerante si ajustaje tehnice

Page 18: CURS IM
Page 19: CURS IM
Page 20: CURS IM
Page 21: CURS IM

Sistemul ISO de ajustaje si tolerante

Page 22: CURS IM
Page 23: CURS IM

Asamblări elastice (cu arcuri)

Arcul este un organ de maşină care, datorită formei şi a materialului din care este confecţionat, transformă prin deformare elastică, lucrul mecanic în energie potenţială şi retransformă energia potenţială acumulată în lucru mecanic. Arcurile se folosesc ca legătură elastică între piesele mecanismelor, îndeplinind următoarele roluri funcţionale:

- preluarea şi amortizarea energiei vibraţiilor: la suspensii de maşini, tampoane - acumularea de energie în vederea redării treptate ulterioare, pentru acţionarea unui mecanism: la ceasuri, rulouri;

- exercitarea de forţe elastice permanente: la came, supape, roţi cu clichet, ambreiaje;

- măsurarea unei forţe sau a unui moment prin dependenţa dintre acestea şi deformaţiile produse: la dinamometre, aparate de măsură.

- reglarea şi limitarea forţelor: prese.- modificarea pulsaţiilor proprii a unor subansamble ale maşinilor sau

mecanismelor înlăturând vibraţiile: la fundaţii, cuplaje elastice.

Page 24: CURS IM

forma constructivă şi tipul solicitării - arcuri elicoidale: - de compresiune (fig.8.40a,b) - de tracţiune (fig. 8.40c); - de torsiune (fig. 8.40d); - arcuri cu foi (de încovoiere): - lamelar (fig. 8.41a); - cu foi suprapuse (fig. 8.41b); - arcuri disc (de compresiune): - simplu (fig. 8.42a); - multiplu (fig. 8.42b); - arcuri inelare (fig. 8.42c) - arcuri spirale plane (fig.8.43); - arcuri bară de torsiune (fig.8.44); - arcuri de cauciuc: - de compresiune (fig.8.45 a);

- de forfecare (fig.8.45b); - de torsiune (fig.8.45c). - membrane: - plane - gofrate, - sferice, - tuburi ondulate (silfoane) - arcuri manometrice (fig.8.48)

Page 25: CURS IM

b) secţiunea semifabricatului:- arcuri cu secţiune circulară;- arcuri cu secţiune dreptunghiulară;

- arcuri cu secţiune pătrată;- arcuri cu secţiune profilată.

c) după tipul caracteristicii elastice:- cu caracteristică constantă;- cu caracteristică variabilă.

1. Caracteristica sarcină – deformaţie

F k f tM k

0

f

L Fdf 0

tL M d

2

2 2

f k fL F

' 2

2 2t

kL M

2. Lucrul mecanic de deformaţie

Page 26: CURS IM

3. Coeficientul de utilizare volumetric

2 2

2 2a a

v f f

Lk k k

V E E

4. Randamentul arcului

cL

L

5. Capacitatea de amortizare a arcului

1

1c

c

L L

L L

Page 27: CURS IM

Gruparea arcurilor

j nF F F 1

n

jj

f f

1jj j

j

fF k f

F k

1

1

1 1

n

j nj

j j

f

k F k

Page 28: CURS IM

j nf f f jF F

1

;n

j j jj

F kf k f k k

Page 29: CURS IM

Calculul arcului elicoidal

1 3

16

2t m

p

M F D

W d

2 2

4F

d

max 1 2 3 2 2

8 4 41 2m

a

FD F Fi

d d d

2 2m t m

p

D M Df

G I

2 3

4 4

8

432

m m mF D D n n Df F

d G dG

Page 30: CURS IM
Page 31: CURS IM

Calculul arcului cu foi

max 2

6ii ai

M F

W b h

2

max 6aibh

F

2 2max max1 1

2 18 2i i

fL F f V k VE E

Page 32: CURS IM

Calculul arcului bară de torsiune

max 3

16

tt at

p

M F R

dW

316 t

at

Md

2t at

p

M

G I d G

21 1

2 2 2at

tL M VG

Page 33: CURS IM

BibliografieBibliografie

Palade V., Diaconu N. - Organe de masini, Galati University Press, Palade V., Diaconu N. - Organe de masini, Galati University Press, 200200