curs impactul dezastrelor in proiectarea constructiilor 2010-2011
TRANSCRIPT
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 1/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎNPROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 1
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 2/325
INTRODUCERE.MOTIVAȚIA ABORDĂRII SUBIECTULUI.
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 2
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 3/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 3
Accidente structurale se produc pe întreg globul. Aproape zilnic mass-mediarelatează că undeva o clădire s-a pr ăbușit brusc, f ăr ă nici o atenționare preliminar ă, unincendiu a devastat o clădire, s-a produs o alunecare de teren care a distrus câteva case,
un taifun puternic a măturat totul în cale, un cutremur distrugător a devastat un oraș, untsunami a f ăcut zeci de mii de victime, un atentat a distrus o clădire, etc.
În urma acestor evenimente, limbajul populației s-a îmbogățit cu termeni carepână nu de mult apar țineau doar specialișilor: structur ă de rezistență, cutremur demagnitudine 7 pe scara Richter, falia San Andreas, uraganul Kate, etc.
Cum s-a ajuns aici? Dezvoltarea economică și procesul de urbanizare sunt factoricare au schimbat esențial metodele de execuție. Se construiește mult, viteza de execuțiefiind un criteriu important, se reduc consumurile de materiale pentru a se realiza cât maimulte construcții, se folosesc materiale mai eficiente, se introduc metode noi, inovative.
Toate aceste aspecte au dus la o creștere importantă a factorilor de risc și în mod inevitabilaccidentele apar și ele.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 4/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 4
“Ingineria structurală este știința și arta de a proiecta și realiza, cu economie șieleganță, clădiri, poduri și alte structuri similare astfel ca să reziste în siguranță la for țele lacare ele vor fi supuse.” – Petroski (1985).
“Scopul principal al proiectării structurale este de a realiza structuri, în care să nuse considere numai costul inițial ci și cel al întreținerii, avarierii și colapsului, împreună cubeneficiile rezultate din funcționarea clădirii.” – Gioncu și Mazzolani (2002).
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 5/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 5
Astfel ingineria este o activitate ce folosește știința pentru a înțelege fenomenele,dar într-o formă particular ă care pune în aplicare descoperirile f ăcute de știința pur ă.Obiectul științei este de a construi teorii despre comportarea subiectelor studiate. Ipotezeleștiințifice sunt verificate prin comparație cu realitatea și o teorie științifică poate fi confirmată sau infirmată de această comparație. Dacă este confirmată este un succes, dacă nu, se
schimbă ipotezele și se reiau cercetările. Orice teorie nouă poate să fie respinsă de realitatef ăr ă ca acest eșec să aibe urmări. În schimb ingineria structurală trebuie să utilizeze o seriede ipoteze care nu pot duce la o situație de avarie. Caracteristica principală a ipotezelor folosite este că toate au în vedere eliminarea factorilor de risc ce pot produce o catastrof ă,consecințele fiind mult prea grave pentru societate pentru ca ele să fie acceptate.
O siguranță absolută nu există. Proiectantul poate efectua un calcul eronat, să
neglijeze un factor ce poate produce avarierea structurii, să folosească un program decalcul în mod necorespunzător, etc. Dar cea mai gravă eroare pe care o poate face este să nu înțeleagă fenomenul pentru care face asigurarea structurii. Și dacă colapsul structurii seproduce, se pierd vieți omenești și se produc pagube materiale importante.
Aceasta este deosebirea esențială dintre știință și ingineria structurală. Dacă în
primul caz sunt admise erori, ipoteze ce nu sunt confirmate, direcții greșite, în al doile caztoate aceste situații nu sunt permise, proiectarea trebuie să se bazeze pe date sigure șiconfirmate de realitate, ceea ce implică din partea structuristului imaginație, sinteza dintreexperiență și cunoaștere.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 6/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 6
Definiția include și noțiunea de siguranță, care este un obiectiv mult mai importantdecât economicul sau estetica. Conștiința că ingineria structurală poate crea obiecte ce potucide oameni prin neștiință sau neglijență este tragică pentru toți cei ce activează îndomeniul proiectării structurilor. Astfel, cunoașterea tuturor factorilor ce pot duce la colapsul
unei structuri este o datorie morală pentru toți inginerii structuriști și constituie în acelașitimp o obligație pentru arhitecți de a înțelege cauzele și implicațiile și de a nu precupeți niciun efort pentru a-i oferi inginerului de structur ă cadrul unei abordări corecte și coerente.
Ideea de a riposta la for țele aplicate este simplă, dar pune în practică multeprobleme delicate. Comportarea materialelor utilizate la realizarea structurii nu este
niciodată cunoscută apriori, și există întotdeauna pericolul de a se introduce o verigă slabă. În al doilea rând prezicerea for țelor ce vor acționa în viitor asupra structurii este foartedificilă. De aceea se face apel la studii statistice care acoper ă cazurile ce pot să apar ă numai cu o anumită probabilitate și accidentele nu sunt excluse, ele de asemenea potapărea cu o anumită probabilitate.
Prin urmare scepticismul (dar nu ignoranța, neimplicarea, conservatorismulexcesiv, refuzul de a da curs imaginației) este deviza oricărei proiectări.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 7/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 7
Permanent inginerul trebuie să se întrebe:
- prevăd normele încărcările corecte?
- dau normele combinația de încărcări corectă?- sunt evaluate corect rezistențele construcției?
- sunt luate în considerare toate formele de colaps?
- comportarea reală a materialelor este cea considerată în calcule?
- metodele și programele de calcul sunt corecte?
- ce trebuie f ăcut ca structura să fie sigur ă?
- ce soluție trebuie aleasă pentru ca structura să fie sigur ă și ieftină?
- este metoda de execuție cea mai bună?
- și dacă totuși....?
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 8/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 8
Sisteme evolutive
Fiecare epocă de cultur ă și civilizație de istoria umanității și-a construit un model fenomenologic șicând a fost posibil și unul matematic, pentru descrierea evoluției. Prin acest model omul a încercat să înțeleagă sensul schimbărilor și să prevadă evenimentele următoare.
- primul model, rudimentar, era credința în zei;
- observația asupra mișcării astrelor – Aristitotel a demonstrat exitența unor legi;- spre sfâr șitul secolului al XVII-lea Newton a dezvoltat legile mecanicii, iar prin definirea unui modelmecanic pentru fenomenele naturii s-a crezut că natura nu mai poate avea secrete pentru omul de știință (modelul mecanicist, independent de timp);
- Newton, Leibnitz și Laplace au dezvoltat calculul infinitezimal, apoi calculul diferențial, integral,ecuațiile diferențiale au permis rezolvarea unui număr foarte mare de probleme din diferite ramuri (ex. În secolulXIX Le Verrier, pe baza legilor mecanicii a demostrat existența planetei Neptun);
- Esența modelului mecanicist este dat de maxima lui Leibnitz (cca. 1700):”Natura non facit saltus”.Modelul mecanicist pretinde că în cadrul evoluției există un echilibru perfect, nimic nu se poate schimba.- examinând cu atenție mersul evenimentelor din viața noastr ă , constatăm că există mai mult
dezechilibru decât echilibru, iar lupta noastr ă de zi cu zi este să ajungem dintr-o stare instabilă într-una stabilă;ultimul secol s-a caracterizat prin faptul că într-un număr crescând de domenii instabilitatea a luat locul stabilității(modelul evolutiv)
- termodinamica a fost prima care a contrazis modelele mecanicii, ea a introdus timpul ce se
desf ășoar ă într-un singur sens, stările din trecut și din prezent nefiind echivalente, fenomenele termice fiindireversibile . În contrast cu imaginea mecanicistă de evoluție ordonată de legi precise, ce asigur ă o evoluție cucaracter continuu, descoperim mereu schimbări ce dezic această imagine asupra unei lumi ideale:
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 9/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 9
* pe lângă mișcările ordonate ale astrelor, vedem stele care explodează sau sunt înghițite de găuri negre;
* relieful unei zone nu se modifică sute de ani pentru ca un cutremur sau oalunecare de teren să-l schimbe brusc;
* unele specii r ămân nemodificate mii de ani, apoi se dezvoltă sau dispar brusc;* evoluțiile sunt precedate de creșteri discontinue (teoria evoluției a lui Darwin a
fost contestată de Galton și Batersm);* În toate domeniile exploziile schimbă permanent natura lucrurilor: explodează
stelele, explodează vulcanii, explodează atomii, explozii genetice descoperite în biologie.
- Teoria lui Leibnitz este contrazisă: natura face salturi. La o scar ă a timpului (mult) mai lungă
decât viața unui om se constată că salturile în natur ă sunt fenomene curente și nu accidente.- În contrast cu modelul mecanicist bazat pe determinism, în care fatalismul dictează
desf ășurarea evenimentelor, în care întâmplarea nu joacă nici un rol, în jurul nostru, în viața de zi cu zi,totul este legat de libertatea de decizie și obțiune, de hazard și fluctuație (probabilismul are un rolcovâr șitor);
- neodarwiniștii admit că, pe lângă evoluția graduală și continuă prescrisă de selecție, există
variații bruște, salturi evolutive (dispariția bruscă a dinozaurilor, apariția omului, etc).- Thomas Khun (“The Structure of Scientific Revolution” – 1960) analizează evoluțiile șirevoluțiile în știință. El consider ă că progresul în știință nu se face prin acumularea de cunoștințe la celevechi ci prin salturi revoluționare. La fel se întâmplă și cu progresul tehnicii, al societății, etc.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 10/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 10
Noile modele ale evoluției
În jurul anului 1970 s-au dezvoltat în mod independent trei teorii privind evoluția sistemelor:
- Teoria sistemelor disipative, elaborată de Prigogine în 1971, studiază comportareasistemelor în apropiere de echilibru și departe de echilibru, relevând diferențe esențiale între cele două stări. Ea se concentrează mai mult în a ar ăta ce se întâmplă cu sistemele în faza departe de echilibru.
- Sinergetica, elaborată de Haken în 1971, analizează mai mult cauzele care producschimbările de fază, adică trecerile de la fazele apropae de echilibru la fazele departe de echilibru. Ear ăspunde la întrebarea de ce unele variabile ale sistemului conduc , în timpul evoluției, la schimbări defază și altele nu produc modificări esențiale.
- Teoria catastrofelor, elaborată de Thom în 1972, ofer ă suportul matematic pentru cele două teorii și arată cum se desf ășoar ă tranzițiile de fază, de câte feluri sunt și câți parametrii influențează fenomenul .
Prin catastrof ă Thom înțelege orice schimare bruscă de calitate (chiar și schimbările în bine).
Din păcate, în cazul structurilor, schimbările de echilibru nu produc în nici un caz o situațiemai favorabilă.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 11/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 11
O sinteză a celor trei teorii a dus a dus la formularea legii fundamentale a dezvoltării (legea treceriischimbărilor cantitative în schimbări calitative): În condițțile realizării unor acumulări cantitative, ca urmare adepășirii măsurii cantitative se produce un proces de trecere la o nouă calitate.
Fig . 1 : Evoluția normală și prin salt
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 12/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 12
CATASTROFELE STRUCTURALE – ELEMENT DE PROGRES ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Producerea de accidente în ingineria structurală, impactul acestora asupra societății ,evaluarea și interpretarea avariilor, sunt principalele provocări aduse inginerilor structuriști. Este oresponsabilitate a breslei de a r ăspunde întrebării: “De ce un accident structural s-a produs după ce
prevederile normelor au fost respectate?”
Paradoxul ingineriei structurale constă din constatarea ca inginerii pot învăța mai multedin greșeli decât din succese (Petroski, 1985)
Colapsul unei structuri a contribuit mult mai mult la evoluția concepțiilor de proiectare decâtstructurile la care nu s-au produs accidente, dacă specialiștii au avut capacitatea de a înțelege ce s-a
întâmplat. Catastrofele structurale reprezintă o provocare pentru ingineria structurală de a-și îmbunătățimetodele de calcul.
Încă din antichitate se menționează avarii produse în timpul construcției unei piramide care audus la schimbarea metodologiei de execuție.
Catedralele medievale, mult mai complexe ca structur ă decât piramidele, sunt exemple de
evoluție a procedeelor de execuție care au progresat prin experimentări și erori . Pr ăbușirea în 1284 acatedralei din Beauvis a reprezentat un punct de cotitur ă în construcția structurilor gotice. Acesteaccidente au ar ătat constructorilor gotici limitele înălțimilor și zveltețelor și au constituit un factor deprogres în construcția bisericilor.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 13/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 13
Dar piramidele și construcțiile gotice constituie preistoria ingineriei structurale. Marile structuridin secolele XIX și XX sunt reprezentate de podurile de deschideri mari, săli de spectacol de deschideri șicapacități mari, clădiri (foarte) înalte, toate realizate din beton armat și oțel, cu zvelteți la care vechiiconstructori în piatr ă nici nu aveau curajul să viseze. Dar la fiecare dintre aceste construcții s-a ajuns laun progres remarcabil plătind tribut accidentelor. Catastrofele produse au provocat direcții noi decercetare și dezvoltarea ingineriei structurale a fost marcată de progres și provocare.
Începuturile construcțiilor de poduri din oțel au fost marcate de o serie de pr ăbușirispectaculoase care au scos în evidență problema flambajului barelor, fenomen neîntâlnit la construcțiilemasive din piatr ă. Și a început un domeniu de studii teoretice și experimentale ce continuă și astăzi,pentru că nu s-au obținut rezultate satisf ăcătoare în multe probleme practice.
Aplicarea principiilor de stabilitate de la bare la plăci a dat greș, plăcile plane prezentândcomportări peste așteptări, iar la cele curbe producându-se avarii total neașteptate. O nouă direcție decercetare s-a dezvoltat în urma acestor constatări, cea a voalării plăcilor plane și curbe.
Pr ăbușirea unor structuri plane sau curbe alcătuite din structuri reticulare au pus în evidență fenomenul de propagare a instabilității (efectul domino, colaps progresiv), un flambaj local propagându-secu o viteză incredibilă pe toată suprafața structurii devenind instabilitate globală. Câteva catastrofeproduse la acest tip de structuri au generat o direcție de cercetare nouă.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 14/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 14
Dar structurile nu au fost scutite nici de efectele distructive ale acțiunilor dinamice. Pr ăbușirile
unor poduri suspendate și a unor turnuri de r ăcire au deschis drumul cercetărilor în acest domeniu.
Ultimele mari cutremure din Statele Unite, Japonia, Turcia și Taiwan, au pus în evidență efecte dezastroase ale vitezelor mari dezvoltate de mișcările seismice ale terenului în apropiere deepicentru. Atentatele de la 11 Septembrie 2001 au deschis un nou capitol în ingineria structurală, cea aprotecției împotriva atentatelor și exploziilor urmate de incendii puternice.
Din enumerarea acestor catastrofe (lista este însă lungă) structurale urmate de evoluții încercetare și proiectare, rezultă extrem de clar rolul lor ca factor de progres în siguranța construcțiilor.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 15/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 15
CĂTRE ARHITECȚI....
Este destinul mediului înconjur ător modificat de om să dispar ă, dar noi, cu o durată de viață redusă ne uităm la construcțiile noastre convinși că ele vor dura o eternitate. Când ele se pr ăbușesc suntem bulversați șisurpinși pentru că cei mai mulți dintre noi judecăm construcțiile după fațade: ele arată frumoase când sunt vechiși urâte când sunt noi, adică pe dos decât oamenii, numai că acest mod de a judeca este înșelător.
Cea mai bună bună metafor ă pentru o construcție este corpul uman: o construcție este concepută atunci când este proiectată, se naște când este construită, tr ăiește când stă în picioare , moare datorită vârstei
înaintate sau unui accident neașteptat. Fațada este piele, structura este scheletul, sistemele circulatorii suntinstalațiile. Similar corpurilor umane, cele mai multe construcții au o viață și apoi mor.
Moartea prin accident a unei construcții este totdeauna datorată ptăbușirii scheletului său, anume
structura. Așa cum medicii consider ă că sănătatea este o situație normală iar boala o excepție, din care ei, însă,capătă cele mai multe dintre cunoștiințele profesionale, la fel și inginerii consider ă clădirile stând în picioare ca osituație normală și pr ăbușirile structurale ca o excepție, deși ei învață mai multe din accidente
Mai întâi de toate ar trebui înțeles cum stau construcțiile în picioare. Cum poate un neinițiat să înțeleagă cum lucrează structurile? Din fericire nu trebuie să fi expert. Comportarea structurală poate fi înțeleasă de cei neinițiați în baza intuiției și f ăr ă recurgerea la fizică și matematică, pentru că oricare ar fi sistemul structural
- cadru de oțel al unei clădiri pentru birouri sau cupola unei biserici - oricare ar fi materialele folosite înconstrucție – oțel, lemn, sidărie, piatr ă, beton - și oricare ar fi for țele care acționează asupra ei – gravitație, vânt,cutremur, variații de temperatur ă, tasări inegale ale solului – elementele unei structuri reacționează la acțiuneaacestor for’e doar prin întindere sau prin compresiune.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 16/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 16
Prima pr ăbușire structurală cunoscută este cea a miticului Turn Babel, ea fiind atribuită Celui Atotputernic, scuză care nu este permisă azi când știim că cea mai rezistentă piatr ă ar fisura probabil subgreutatea a tot mai multe pietre puse peste ea, iar chiar dacă legendarul turn nu a atins o astfel de înălțime, uncutremur l-ar fi dărâmat deoarece for țele seismice cresc propor țional cu masa unei construcții și cu pătratul
înălțimii ei.
Din cele șapte minuni ale lumii antice doar una mai stă în picioare: piramida lui Khufu din Egipt.
Piramidele stau încă în picioare după 5000 de ani, dar nici acelea toate: din Piramida de la Meidum au căzut 250000 de tone de calcar din înveliș și cea ce mai r ămâne din ea este o structur ă în trei trepte ieșind dintr-o mare denisip și blocuri de piatr ă.
Forma piramidelor este cea mai logică pentru monumentele de mare înălțime (până la 144 m) ceurmau să fie construite într-o țar ă în care singurul material de construcție disponibil era piatra. Egiptenii nucunoșteau scripetele și palanul, nu foloseau roata pentru transportul încărcărilor mari și nu cunoșteau un metal
mai dur decât arama. De aceea, este uimitor să-ți dai seama că tăiau, transportau și înălțau blocuri cântărind între 2.5 tone (2,3 milioane de blocuri pentru marea piramidă de la Gizeh) până la 20 de tone (tavanul camereiregale de la Gizeh).
Conștienți că blocurile de la vârful piramidei trebuiau să suporte doar propria lor greutate , în timp ceblocurile de la bază suportau greutatea tuturor blocurilor de deasupra – 6,5 mil de tone de piatr ă în piramida dela Gizeh – constructorii au adoptat pentru fețele înclinate ale tutturor piramidelor , cu excepția a două dintre ele,
un unghi de 52°, care dă o înălțime de 2/π sau aproximativ 2/3 din latura bazei. Este probabil că raportul a fostdedus ca radicalul raportului Φ/2 unde Φ = 1.618 este numărul de aur ( raportul dintre segmentul mare și cel mical unei linii, de lungime dată, egal cu raportul dintre întreaga linie și segmentul mare).
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 17/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 17
Fig. 2 Piramida de la Meidum
În acest fel, greutatea din ce în ce mai mare suportată de la vârf în jos încărca un număr dince în ce mai mare de blocuri și piramidele aveau o formă geometrică asemănătoare cu cea a munților.
Aceasta este forma naturală corespunzătoare gravitației, deoarece for țele principale sunt datorategreutății lor proprii (așa-numita încărcare permanentă).
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 18/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 18
A fost piramida de la Meidum atât de prost construită încât să nu-și suporte nici propriagreutate? Istoricii au explicat dezastrul de la Meidum ca fiind datorat furtului de blocuri de pe fețe. Înprezent se consider ă că blocurile s-au pr ăbușit în urma unui cutremur. Se poate obiecta: Cum s-a
întâmplat asta la Meidum și la alte piramide nu? Aici proiectarea inginerească explică motivul acesteiexcepții. Învățând lecția de la piramida de la Meidum, proiectanții piramidei următoare, piramida frântă dela Dahshur, care a fost începută cu o pantă de 52°, au continuat-o, de la aproximativ două treimi din
înă
lțimea lucr
ării în sus, cu un unghi mai sigur , de 43.5°.
Fig 3. Piramida frântă de la Dahshur
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 19/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 19
Acest unghi corespunde unui raport înălțime pe latur ă de numai 1.5 /π, sau aproximativ o jumătate(în loc de două treimi) din latur ă. Piramida următoare, Piramida Roșie de la Dahshur a fost înălțată de la bun început cu unghiul mai sigur de 43.5°, dar de atunci încoace toate piramidele stând încă în picioare și astăzi, aufolosit panta clasică de 52°.
Fig. 4a: Fundația piramidei de la Meidum Fig. 4b: Fundație de piramidă standard
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 20/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 20
O examinare mai atentă a piramidei de la Meidum relevă două particularități însemnate, careexplică atât pr ăbușirea cât și unghiul mai îndrazneț al succesoarelor ei: blocurile de pe fețe , de la bazapiramidei încă intacte, arată că piramida a fost începută cu un unghi de înclinare a fețelor de 52°, dar că fundația de sub aceste blocuri rezema direct pe nisipul deșertului, în loc să rezeme, cum este normal, perocă.
A doua particularitate constă în faptul că blocurile de la suprafață sunt dispuse în straturiorizontale și nu înclinate spre interior, ca la toate celelalte piramide.
Astfel, două măsuri de proiectare relativ minore sunt r ăspunzătoare pentru catastrof ă,deoarece un teren nisipos amplifică for țele seismice și partea orizontală a blocurilor a favorizatalunecarea și căderea lor pe pământ
Această lecție nu a fost uitată de Imhotep, cel mai mare matematician și inginer din istoriaEgiptului, proiectarea de către el a marii piramide de la Gizeh, în timpul dinastiei a patra, a fost imitată, întoate detaliile tehnice, la toate piramidele următoare.
Sfâr șitVă mulțumesc!
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 21/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 21
BIBLIOGRAFIE
- Instabilități și catastrofe în ingineria structurală, Victor Gioncu, Editura OrizonturiUniversitare, Timișoara, 2005.
- De ce cad construcțiile, Matthys Levy
și Mario Salvadori, Editura Tehnic
ă, Bucure
ști, 1998.
- Accidente și avarii în construcții, Sebastian Tologea, Editura Tehnică, București, 1980.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 22/325
COMPLEXITATEA CAUZELOR CARE CONDUC LA
PRABUȘIRI.
MECANISME DE CEDARE.
COLAPS PROGRESIV
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 1
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 23/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 2
O structur ă este un sistem complex format dintr-o mulțime de păr ți componente,ce cooperează prin legături pentru a asigura funcțiile principale ale structurii, rezistența șistabilitatea. O structur ă va fi definită dacă sunt cunoscute elementele geometrice (lungimi,dimensiuni ale secțiunilor transversale, axe, suprafețe, volume, etc), proprietățile mecaniceale materialelor componente (rezistență, deformații, module de elasticitate, comportareplastică, etc) și legăturile (rezemări pe teren, legături rigide, semirigide sau articulații înnoduri, etc).
Fig. 1: Structura ca
sistem complex
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 24/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 3
Structura se află într-un mediu care face parte din sistem. Acesta va acționaasupra structurii sub formă de for țe sau deplasări impuse (intr ările în sistem). Rezultatulprelucării intr ărilor de către structur ă este un r ăspuns caracterizat de deplasări (ieșirile dinsistem).
Fig. 2: Structur ă – mediu -r ăspuns.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 25/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 4
FACTORI PERTURBATORI AI RĂSPUNSULUI
Imperfecțiunile geometrice - sunt abateri de la concepția de formă prezentate de structur ă.- au caracter aleatoriu, depinzând de foarte mulți factori.- sunt limitate de normele de proiectare prin toleranțele admise,
eliminate.
Fig. 3: Imperfecțiunile
geometrice
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 26/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 5
FACTORI PERTURBATORI AI RĂSPUNSULUI
Imperfecțiunile mecanice - contracția betonului – întinderi inițiale în armături.- Influențe termice la profilele metalice cauzate de r ăciri neuniformesau încălziri neuniforme la tăiere termică sau sudare
- toleranțe de montaj – stare inițială de eforturi importantă lastructurile static nedeterminate.
Fig. 3: Imperfecțiunilemecanice
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 27/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 6
FACTORI PERTURBATORI AI RĂSPUNSULUI
Imperfecțiunile au sensul unor fluctuații sau perturbații în teoria catastrofelor.- dacă se neglijează imperfecțiunile – sisteme ideale, dacă nu se neglijează – sisteme reale- la aceleași valori ale intr ărilor, caracteristicile ieșirilor pot fi schimbate foarte puțin de
fluctuații (stabilitate) sau pot fi schimbate radical (instabilitate)
Fig. 4: Intr ări – ieșiri
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 28/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 7
FACTORI PERTURBATORI AI RĂSPUNSULUI
Timpul – Traiectoria are un traseu cu o mișcare practic uniformă (OAB) – curba stabilitățiistructurii. La t = t cr viteza de mișcare cr ște brusc, deplasările se modifică – structura deformată nu sedeosebește foarte mult de structura neîncărcată. După timpul critic deplasările sunt foarte mari și
structura are o altă configurație față de cea inițială. Schimbarea nu este numai cantitativă ci și calitativă pentru că r ăspunsul la cerințele funcționale este diferit în prima parte a traseului față de cea de a doua.
a) b)Fig. 5: curba încărcare descărcare – f ăr ă (a) și cu (b) considerarea factorului timp
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 29/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 8
FLAMBAJUL LA STRUCTURILE DIN BARE
Fig. 6: Flambajul elastic al barei Fig. 7: Flambajul unei bare într-o structur ă
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 30/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 9
FLAMBAJUL LA STRUCTURILE DIN BARE
Fig. 8: Flambajul la grinzile cu zăbrele
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 31/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 10
FLAMBAJUL LA STRUCTURILE DIN BARE
Fig. 9: Pr ăbușirea podului din Quebec (1907)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 32/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 11
VOALAREA STRUCTURILOR DIN PLĂCI PLANE
Parametrii de comportare sunt caracterizați de deformații laterale (fig. 10 b).Modificarea r ăspunsului se face în mai multe trepte (deosebit de bare), prin trecerea de la voalarea
cu trei semiunde, corespunzătoare primei schimbări calitative, la voalarea cu 5 semiunde, care apare ca o nouă pierdere de stabilitate, iar dacă încărcarea crește se trece brusc într-o formă cu voalată cu 7 semiunde (fig. 10 a)
Fig. 10: Voalarea plăcilor plane
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 33/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 12
VOALAREA STRUCTURILOR DIN PLĂCI PLANE
Fig. 11: Voalarea podului de peste Dunăre de la Viena (Massonnet,1973)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 34/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 13
VOALAREA STRUCTURILOR DIN PLĂCI PLANE
Fig. 12: Colapsul podului Milford Haren în timpul execuției
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 35/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 14
VOALAREA STRUCTURILOR DIN PLĂCI CURBE SUBȚIRI
Fig. 13: Voalarea cilindrului din presiune externă (în laborator, Batista, 1979)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 36/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 15
VOALAREA STRUCTURILOR DIN PLĂCI CURBE SUBȚIRI
Fig. 14: Voalarea unui cilindru dintr-o subpresiune internă accidentală (Polonia, 1980)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 37/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 16
VOALAREA STRUCTURILOR DIN CUPOLE SFERICE
În timpul creșterii presiunii(inițial uniforme) apare, în primulrând, o burdușire locală (fig.16 c),
de obicei la marginea cupolei.Saltul din poziția nevoalată încea voalată, este brusc șiintroduce for țe iner țiale mari,care duc, de obicei, structura
într-o altă poziție voalată,
oglindită față de poziția inițială. Această trecere se face brusc(fig 15 c).
În prima fază structura areconcavitate negativă, în ultima,pozitivă.
Fig. 15: Voalarea cupolei sferice prin saltul echilibrului
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 38/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 17
VOALAREA STRUCTURILOR DIN CUPOLE SFERICE
Fig. 16: Colapsul cupoleiExpoziției Naționale
din București(30 ianuarie 1963)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 39/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 18
INSTABILITĂȚI DINAMICE
Poduri suspendate
Fig. 17:Colapsul podului Tacoma Narrows
Colapsul s-a produs în 1940, datorităinstabilității galopante rezultată din
acțiunea vântului și a unei rigiditățiinsuficiente la torsiune a tablierului.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 40/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 19
INSTABILITĂȚI DINAMICE
Efectul cutremurelor
Fig. 18: Avarieri și colpasuri datoratecutremurelor a), b) Pr ăbușirea clădirii Pino Suarezdin Mexico City în 1985;c) instabilități la barele grinzilor cu zăbreleale planșeelor care a redus ductilitatea
structurilor și a produs colapsul stâlpilor (Northridge, 1994) (colaps progresiv).d) instabiltăți locale de barecontravântuiri (Kobe, 1995).
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 41/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 20
INSTABILITĂȚI DINAMICE
Structuri spațiale
O formă specială de instabilitatedinamică este produsă de o instabilitate
locală ce se propagă cu o mare vitezăpe o zonă ce produce colapsul structuriiFenomenul este specific structurilor planare dublu strat (fig. 19), caz în care
în urma unor aglomer ări de zăpadă și înurma cedării unor diagonale întregul
acoperiș s-a pr ăbușit și plăcilor curbe într-un singur strat. În urma acestui accident s-a pus înevidență un fenomen nou și anumeinstabilitatea progreisvă (efectul domino) saucolapsul progresiv în care instabilitatea uneibare se propagă în lungul unei linii (fig. 20)
Fig. 19: Colapsul acoperișului reticulatal sălii de sport Hardford (SUA,1980)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 42/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 21
INSTABILITĂȚI DINAMICE
Structuri spațiale
Fig. 20: Propagarea
instabilității localela structurile reticulareplanare.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 43/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 22
INSTABILITĂȚI DINAMICE
Structuri spațiale
Fig. 21: Propagarea instabilității
locale la structurile reticulate curbe.
Instabilitatea unui nod se propagăpe întrega suprafață cu mare viteză,producând colapsul structurii.
C 1 I d M i i b dă ii bi l i P i 23
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 44/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 23
CONCLUZII
Din examinarea selectivă a acestor exemple de avarii la construcții produse prin pierdereastabilității se constată că schimbările calitative avute în vedere în teoria catastrofelor nu îmbunătățesccomportarea structurilor, ci le fac practic inutilizabile.
Cauzele care conduc la pierderea stabilității structurilor sunt multiple, apărând mai mulțiparametrii aleatori.
Practic nu există fenomen de colaps generalizat care să se datoreze unei singure cauze,fenomen sau erori. De pildă, despre cutremurul de la Kobe, profesorul Cișmigiu scria că practic nicăierinu s-au înregistrat într-un singur loc atâtea fenomene unice, combinându-se implacabil (magnitudinemare, accelerații verticale nemaiîntâlnite, lichefieri, alunecări, incendii, torsiune, for ță tăietoare, casanță,
flambaj, voalare, colaps progresiv, etc.).Pierderea de stabilitate poate să fie locală, producând numai colapsuri sau avarieri locale.
Acestea însă pot să se propage la nivelul întregii structuri, prin cedarea treptată dar rapidă a elementelor structurale, conducând la pr ăbușire, fenomen ce poartă denumirea de colaps progresiv.
Sfâr șitVă mulțumesc!
C 1 I t d M ti ți b dă ii bi t l i P i 24
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 45/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 24
BIBLIOGRAFIE
- Instabilități și catastrofe în ingineria structurală, Victor Gioncu, Editura OrizonturiUniversitare, Timișoara, 2005.
- De ce cad construcțiile, Matthys Levy și Mario Salvadori, Editura Tehnică, București, 1998.- Deceniul seismic 1985-1995 – de la Mexico city la Kobe – REFLECȚII, Alexandru Cișmigiu,
Buletinul AICPS nr. 2/1999 – Articol cuprins in lucrarea Monografie – Alexandru Cișmigiu, București, 2002
Curs 3 Structuri fără rezerve de staticitate Pagina 1
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 46/325
STRUCTURI FĂRĂ REZERVE DE STATICITATE
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 1
Curs 3 Structuri fără rezerve de staticitate Pagina 2
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 47/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 2
Redundanța este o proprietate necesar ă tuturor structurilor.Una din căile de a asigura o bună redundanță este hiperstaticitatea (măsur ă pecare proiectantul o ia pentru a evita pr ăbușirea generală în cazul unor distrugeri locale șivariază cu tipul de structur ă - uneori proiectantul este obligat sa o facă, ea este oconseciință a modului de conformare, rezultă din alte condiții și nu neapărat dintr-o alegerevoită a inginerului ).
În esență. Hiperstaticitatea structurală permite ca încărcările să fie transmise înmai mult decât un singur fel, adică prin mai mult decât un singur traseu și trebuie să fieconsiderată o particularitate necesar ă în orice structur ă mare, sau în orice structur ă a căreipr ăbușire poate produce o avarie extinsă sau pierderi de vieți.
În practică, toate pr ăbușirile structurale pot fi considerate că sunt datorate uneilipse de hiperstaticitate, dar cele două cazuri prezentate mai jos au în comun ocaracteristică mai importantă: reacția lor în lanț sau pr ăbușirea progresivă a fost consecințaunor instabilități elastice locale.
Fig.1-a: Stabilitate Fig. 1-b: Instabilitate
Curs 3 Structuri fără rezerve de staticitate Pagina 3
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 48/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 3
În cazul instabilității elastice, caracteristicile structurii sunt astfel încât fie că încărcarea atinge o așa-numită valoare critică, fie că rigiditatea ei este mai mică decât ovaloare critică; se produce o creștere progresivă a tensiunilor, în primul caz și o creștereprogresiv
ăa s
ăge
ților, în cel de al doilea caz. Deoarece, în plus, aceste cre
șteri sunt
ireversibile, ele conduc la pr ăbușire în ambele cazuri.
Curs 3 Structuri fără rezerve de staticitate Pagina 4
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 49/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 4
PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER
- locație: Kansas City, Missouri;- construită în 1973;- proiectată de Helmuth Jan de la biroul C.F.Murphy;
- distinsă în 1976 cu premiul Institutului American al Arhitecților;- L x l x h : 108 m x 97 m x 18 m;- cost: 23,2 mil. USD;- capacitate: 17500 locuri.- pr ăbușită la 4 iunie 1979 în condițiile unei ploi torențiale (11 mm/ora) și a unui
vânt batând dinspre nord cu o viteză de 112 km/or ă.
- s-a pr ăbușit zona centrală (60 x 65 m) de o suprafață de cca. 4000 m2
- investigații ce au durat 4 ani; exper ții tuturor păr ților au încercat să determinecauzele accidentului care au fost aparent numeroase, complexe, discutabile și greu dedemonstrat,, deoarece nici o cauză luată în parte nu putea explica pr ăbușirea uneiasemenea structuri moderne, presupusă a fi corect proiectată; firma Weidlinger Associatesa prezentat cel mai compet raport.
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 5
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 50/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
g
PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER
Fig. 2: Arena Kemper – vedere generală
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 6
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 51/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
g
PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER
Fig. 3: Arena Kemper – după pr ăbușire
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 7
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 52/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER
Fig. 4: Arena Kemper – Schema structurală
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 8
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 53/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER
Fig. 5: Arena Kemper – Secțiune transversală
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 9
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 54/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER
Structur ă acoperiș:- Placă de beton armat turnat pe tablă cutată;- grinzi ușoare cu profil deschis;
- grinzi cu zăbrele ușoare cu tălpi din corniere și diagonale de înclinate, lungi de16 m, dispuse la interax de 2.7 m;- grinzile cu zăbrele descarcă pe sistemul de grinzi cu zăbrele N-S alcătuite din
câte două grinzi cu zăbrele lungi de 30 m, rezemate la capete pe tri grinzi cu zăbrele mai înalte, lungi de 16 m, numite grinzi cu zăbrele în consolă;
- sistemul de grinzi cu zăbrele era suspendat de tălpile inferioare ale celor trei
portaluri prin 42 de ansambluri-suspensor (șapte E-W, șase N-S) pe o rețea pătrtă cu laturade 16 m;
- greutate proprie a acoperișului 1,3 kN/mp + 1,25 kN/mp din ploie, sistememecanice, alte încărcări atârnate;
- în suspensori 622 kN vertical + încărcări din vânt;- 6 suspensori erau articulați atât la capătul superior cât și la jumate, permițând
acoperișului să se deplaseze ca un pendul;- 36 suspensori cu o singur ă articulație limitau mișcările acoperișului - momentul
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 10
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 55/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER
Fig. 6: Pisele componente ale ansamblului suspensor
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 11
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 56/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER
Fig. 7: încovoierea ansamblului suspensor datorată for țelor laterale
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 12
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 57/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER
Alte detalii constructive:- S-a apreciat că în cei 6 ani de viață structura a fost supusă la 24.000 oscilații;- oțelul supus la eforturi alternante se spune că este supus la oboseală și
cedează la valori ale încărcărilor mai mici decât cele ale sarcinilor statice;- talpa superioar ă a grinzii cu zăbrele era prinsă de cadrul principal cu 4 șuruburide înaltă rezistență (A490), oțel la care specificațiile indică atenție mărită în cazul sarcinilor verticale, ceea ce în cazul de față se pare că nu a fost luat în calcul
Sistemul de scurgere al apelor pluviale:
- doar 8 găuri de scurgere (la o suprafață de 12.000 mp) cu diametrul de 130 mm;- prin proiectare s-a prevăzut ca pluvialele să descarce un debit moderat (0,0015
mc/s), când apa de pe acoperiș atingea o grosime de 5 mm (pentru o ploaie torențială maxima având IMR 10 ani);
- un sistem de 55 drenuri permitea o acumulare substanțială de apă pe acoperiș,situate la 5 cm față de suprafața acoperișului permițând acoperișului să înmagazineze cei 5cm de apă la margine și o cantitate mai mare în zona centrală (datorită săgeții).
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 13
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 58/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER
Fig. 8: Acumularea apei pe un acoperiș platCând apa se strânge pe o structur ă orizontală rigidă, deformațiile elastice ale acesteia sunt suficient demici pentru a ne permite să neglijăm cantitatea redusă de apă strânsă în structura abia curbată.
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 14
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 59/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER
Din contra, când acoperișul orizontal al unei structuri este flexibil, cantitatea de apă adunată în forma încovoiată în jos îi mărește săgeta, care la rândul ei favorizează acumularea unei noi cantități deapă pe el, ceea ce produce o săggeată și mai mare, într-un cerc vicios de săgeți și încărcări crescânde,ceea ce face ca structura acoperișului să fie instabilă.
Această depozitare a apei pe un acoperiș orizontal depinde de rigiditatea structurii și degreutatea specifică g a lichidului acumulat. Pentru o structur ă dată, dacă greutatea critică g producândstagnarea apei este mai mare decât greutatea specifică a apei (considerată 1), acoperișul este stabil;dacă însă g este mai mare decât 1, acoperișul este instabil.
Pentru o structur ă obișnuită constând dintr-o rețea ortogonală de grinzi cu zăbrele (un sistemde gradul 2) au fost stabilite formule pentru luarea în considerare a stagnării apei, adoptate în milte coduride proiectare, la calculul rigidității acoperișului. În cazul nostru, dacă ar fi fost luate în considerare doar contribuțiile profilelor laminate și ale grinzilor cu zăbrele, probabil că acoperișul era suficient de rigidpentru a fi stabil. Dar când formulele au fost extinse la un sistem de gradul 4, cuprinzând deformațiileplanșeului, laminatele, grinzile cu zăbrele și portalele cu deschidere mare, a rezultat că valoarea critică alui g este de numai 0.627. Acoperișul arenei Kemper era instabil și permitea o acumulare de apă de 229mm la gurile de scurgere.
Mai întâi au cedat suspensorii 1, apoi 3, 2,4, toate situate în jumătatea sudică a acoperișului.
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 15
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 60/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER
Un calcul simplu a demonstrat că dacă numai unul din suspensori s-ar fi distrusdin cauza oboselii șurubului, suspensorii vecini, incapabili să susțină for ța de întindere asuspensorului distrus, ar fi cedat în lanț, cao consecință a lipsei de nedeterminare statică.
Deci pr ăbușirea Arenei Kemper nu putea fi explicată printr-o singur ă cauză și că ploaia torențială, deficiențele de scurgere, efectele vântului, obosela șuruburilor și lipsa denedeterminare statică au contribuit toate la producerea catastrofei.
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 16
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 61/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER
Arena Kemper arată azi ca înainte de pr ăbușire, dar centrul acoperișului a fostridicat cu 760 mm și acum are pante spre perimetru, au fost adăugate 14 guri de scurgerepe conturul acoperișului, iar suspensorii au fost modificați și sudați de grinzile cu zăbrele,acestea au fost consolidate, profilele laminate au fost m
ărite, totul cu un cost de 5.2 mil
USD. A fost redată în folosință în septembrie 1981.
Fig. 9: Arena Kemper- azi.
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 17
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 62/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA ACOPERIȘULUI ARENEI HARTFORD
- locație: Hartford City, Connecticut;- construită în 1972-1975;- arhitect Vincent Kling, structura Fracoli, Blum and Yesselman Engineers- distins
ăîn 1976 cu premiul Institutului American al Arhitec
ților;
- L x l x h : 110 m x 91 m x 6.4 m(grosimea acoperișului);- cost: 23,2 mil. USD;- capacitate: 10500 locuri.- pr ăbușită la 17 ianuarie 1978 în condițiile unei ninsori intense.
Fig. 10:Perspectivă aCentrului Hartford
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 18
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 63/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA ACOPERIȘULUI ARENEI HARTFORD
Panourile de acoperiș erau rezemate pe niște piciorușe foarte scurte pentru 1)dacă înălțimea piciorușelor e variată, se poate da pantă acoperișului și 2) barele de pe fațasuperioar ă nu sunt supuse la încovoiere.
Fig. 11: Modulul piramidal curent,cu piciorușe susținând panourile deacoperiș.
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 19
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 64/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA ACOPERIȘULUI ARENEI HARTFORD
Trei caracteristici neobișnuite: 1) barele feței superioare având secțiunecruciformă (sensibile la flambaj), 2) nod descenntrat al grinzii cu zăbrele, 3) rezemarepunctuală pe cei 4 piloni imenși aflați la 13.7 m în interiorul conturului
Fig. 12: Barele diagonale legateexcentric de barele din fața superioar ăavând secțiunea cruciformă
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 20
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 65/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA ACOPERIȘULUI ARENEI HARTFORD
Masur ători exacte au ar ătat că încărcarea utilă acumulată era aproximativ jumătate din încărcarea dată de cod, dar că greutatea acoperișului a fost mai mare cu 25%față de cea considerată la proiectare. Totuși suma tuturor încărcărilor era mai mică decât
încarcarea luată la proiectare.
Fig. 13: Flambajul barelor superioare orizontale
Curs 3 Structuri f ăr ă rezerve de staticitate Pagina 21
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 66/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA ACOPERIȘULUI ARENEI HARTFORD
De ce a supraviețuit structura 5 ani?Pe un model încărcat în trepte s-a ar ătat că prima bar ă flambează când încărcarea este cu
13%mai mică decât încărcarea din ziua pr ăbușirii.Când un element flambează, atunci se redistribuie încărcarea la cel alăturat, apoi mai
departe, rezultând colapsul progresiv. S-a obținut că încărcarea de pr ăbușire este cu doar 20% mai maredecât încărcarea din gheață și zăpadă măsurată. Ea produce o schemă de cutare progresivă asemănătoare cu cea observată după cedare.
Cum între modelul ideal și cel real, probabil că structura s-a pr ăbușit la o valoare ceva maimare decât cea care dă flambajul primei bare și ceva mai mică decât încărcarea totală de pr ăbușire.
Pr ăbușirea progresivă poate fi inițiată ca rezultat chair a unei deficiențe minore, dacă nu este
introdusă o nedeterminare statică.
În cazul de față s-a observat că introducerea a mai puțin de 50 de bare care să lege bareleorizontale superioare de la exteriorul structurii (5000 bare în total), ar fi asigurat acoperișul Hartford,prevenind flambajul barelor.
Sfâr șitVă mulțumesc!
Curs 3 Structuri fără rezerve de staticitate Pagina 22
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 67/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
BIBLIOGRAFIE
- De ce cad construcțiile, Matthys Levy și Mario Salvadori, Editura Tehnică, București, 1998.- World Wide Web.
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 1
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 68/325
CUPOLE.AGLOMERĂRI DE ZĂPADĂ.
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 2
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 69/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
Cupolele sunt cele mai impresionante membre ale unei familii de structuri numiteforme de rezistență (Pier Luigi Nervi).
În mod simplist, o cupolă poate fi imaginată că este construită dintr-o serie dearce verticale (meridianele sale), rotite în jurul unei axe verticale și având o axă comună,care conlucrează între ele prin paralele capabile să dezvolte întinderi. Datorită interacțiunii
meridianelor și paralelor sunt extrem de rezistente la încărcări gravitaționale și extrem derigide (din cauza rigidității pronunțate, cupolele sunt sensibile la tasări diferențiate).
Fig. 1: Meridianele și paraleleunei cupole
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 3
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 70/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
CUPOLE ANTICE
- Cupolele î și au originea în urmă cu 3300 de ani în construcțiile asirienilor.- Panteonul (200 î.c.) este prima cupolă de mari dimensiuni;- Hagia Sofia (537) – arhitecți Anthemius din Tralles și Isidorus di Milet; întrucât zidăria
nu putea să preia efortuir de întindere și în același timp baza nu constituia o rezemare uniformă
(pentru că noile cerințe de atunci ale liturghiei creștine cereau ca brațele crucii să fie inegale), eas-a pr ăbuși par țial în anii 553 și 557, apoi în 989 și 1436, datorită cutremurelor. Cupola HagieiSofia nu a fost stabilizată până în 1847-1849, când arhitecții elvețieni Gaspar și Giuseppe Fossatiau încercuit-o la bază cu lanțuri de fier (așa cum se procedase cu câteva secole mai înaintepentru santa Maria del Fiore și Sf. Petru din Roma.
- Santa Maria del Fiore (Florența, 1420, Brunelleschi)) a fost prima cupolă înălțată f ăr ă
schelă; cupola lui Brunelleschi câmtărea 17.5 kN/mp, în timp ce o cupolă de beton de cca acelașidiametru (44 m), de 200 mm grosime cântărește 5 kN/mp
- Cupola cu perete dublu a bisericii Sf. Petru de la Roma (Michelangelo) – terminată în1590 de Giacomo della Porta
- O cupolă de beton proiectată acoperitor ajunge la un raport diametru /grosime de 300 în timp ce la coaja unui ou (formă deosebit de rezistentă este 30) – de aici și denumirea de plăci
curbe subțiri.
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 4
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 71/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
Fig. 2: Hagia Sofia (Constantinopol)
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 5
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 72/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
Fig. 3: Santa Maria del Fiore (Florența)
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 6
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 73/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
Fig. 4: Basilica Sf. Petru (Roma)
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 7
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 74/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
CUPOLE DE BETON
Cupolele subțiri din beton pot fi construite pe schele mai ușoare, dar costulmanoperei pentru montarea cofrajelor curbe este deosebit de mare.
În 1940 arhitectul californian Wallace Neff a propus și folosit pentru cofrarea unor
cupole de 30 m diametru un balon gonflabil (se umfla balonul, se pozau armăturile flexibileși se turna beton prin torcretare).Un procedeu mai ingenios a folost începând cu anii 1960 arhitectul italian Dante
Bini. El a folosit un balon sferic din mase plastice, așezând armăturile și turnând betonul peel, ridicând apoi armăturile și betonul umed prin umflare. După două zile se dezumflabalonul și se tăiau golurile pentru ferestre.
Fig. 5: Cupola Bini umflată par țial
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 8
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 75/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
CUPOLE DE BETONBini a construit în acest fel mai mult de 1500 (!!) de cupole cu deschideri între 7.5 m și 90 m, în 23de țări ale lumii, de pe toate continentele (mai puțin Statele Unite).
Forma finală a cupolei, esențială din punct de vedere structural pentru rezistența ei,depinde de patru factori:
- presiunea aerului din balon; o presiune prea mare ridică vârful cupoleiși îi modifică
forma; o presiune prea scăzută aplatizează în mod periculos creștetul cupolei, lipsind-o decurbura ei și transformând-o într-o placă plană, subțire și puțin rezistentă; de aceea presiuneatrebuie atent monitorizată.
- tensiunile dezvoltate în resortuiel spirale folosite pentru a păstra în poziție armăturileși betonul;
- greutatea și distribuirea betonului;
- temperatura aerului (variabilă) în timpul întăririi cupolei de beton.
Influența acestor factori explică pr ăbușirea a două plăci curbe subțiri Bini, în Australia(în primul caz la două zile după construirea unei cupole de 30 m diametru, când din cauza uneitemperaturi foarte mari, a fost variată necontrolat și greșit presiunea, iar cea de a doua, la 10 anide la turnare, pentru că după decofrare betonula cr ăpat – temaperatur ă mare, variația incorectă a
presiunii - și a fost turnat un alt strat deasupra pentru reparare, în timp producându-se fenomenulde curgere lentă.
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 9
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 76/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
CUPOLE DE BETON
Fig. 6: Pr ăbușirea plăcii Bini ca rezultat a suprapresiunii și subpresiunii
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 10
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 77/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
CUPOLE DE BETON
Fig. 7: Pr ăbușirea plăcii Bini ca rezultat a creșterii greutățiii datorate adăugăriibetonului
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 11
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 78/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
CUPOLE DE BETON
Fig. 8: Cupola CNIT, Paris, cea mai mare cupolă de beton construită (latur ă de216 m)
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 12
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 79/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA CUPOLEI C.W. POST (aglomerare de zăpadă)
- Construită în 1970 ÎN Brookville, Long Island, New York;- destinația: centru teatral, 3500 locuri;- rezemată pe un șir de stâlpi de oțel dispuși circular;- cupolă pleoștită de 51 m, alcătuită din 40 de grinzi cu zăbrele dințevi metalice
dispuse circular, legate între ele prin paralele metalice orizontale cu secțiunea C.
Fig. 9: Schița structurii cupolei C.W. Post
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 13
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 80/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA CUPOLEI C.W. POST (aglomerare de zăpadă)
- Inel de compresiune la cheie și unul de întindere la bază;- învelitoare din panouri de placaj acoperite cu termoizolație și cu un material
plastic pentru hidroizolație- raportul dintre săgeată și deschidere -1 la 7, secțiune pleoștită, față de 1 la 2 la
Panteonul din Roma sau de 1 la 1.35 la cupola lui Brunelleschi, o ”quinto acuto”.- greutatea oțelului: sub 50 kg/mp.
Fig. 10: Arcul A Quinto Acuto
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 14
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 81/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA CUPOLEI C.W. POST (aglomerare de zăpadă)
- Era o structur ă reticulată – care nu are aceleași proprietăți în orice punct și înorice direcție, este anizotropă; teoria de membrană, folosită la calculul ei nu a funcționat,pentru că membrana se bazează pe izotropie; cupola a fost subdimensionată
- S-a pr ăbușit la 21 Ianuarie 1978, sub o încărcare din zăpadă de 25% față decea la care s-a calculat, dar aglomerată pe o un sector reprezentând doar o treime dinsupafața sa (spulberare).
Fig. 11: Etapele pr ăbușiriicupolei C.W.Post
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 15
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 82/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA CUPOLEI C.W. POST (aglomerare de zăpadă)
- Până să apar ă calculatorele nu s-a știut și nici experimental nu fuse-se stabilitcă încărcarea datorită vântului nu este simetrică (vântul nu exercită presiuni și sucțiuni înmod egal, el exercită sucțiune pe cea mai mare parte a cupolei)
Fig 12 – a) reacțiunile cupolei la semisfer ă; b) recțiunile cupolei la calota sferică (pleoștită)
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 16
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 83/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA CUPOLEI C.W. POST (aglomerare de zăpadă)
- Cea mai periculoasă consecință a aplicării teoriei de membrană este aceea că sub acțiunea încărcărilor gravitaționale simetrice, ochiurile sufera scurtări ușoare ale tuturor celor patru laturi r ămânând pătrate, în timp ce sub acțiunea vântului ele devin oblice,necesitând diagonale pentru a r ămâne stabile.
Fig 13: Înclinarea nervurilor radiale produsă de acțiunea vântului
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 17
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 84/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos Marcu
CURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA CUPOLEI DE LA BUCUREȘTI (aglomerare de zăpadă)
- Proiectată de prof. dr. Ing. Ferdinand Lederer și executată la Brno(Cehoslovacia), după 1960 și înaugurată în august 1962;
- Parte inferioar ă cilindrică din beton armat;- cupola avea diametrul de 93.5 m, din țevi metalice, cu o săgeată de 1:5- țevi dispuse în trei straturi prinse în punctele
de intersecție cu bride din paltbande pentru a impiedicalunecarea țevilor
- diametrul exterior al țevilor: între 3 și 10 cm- greutate structur ă oțel
deosebit de mică (33 kg/mp)- în afara de greutatea proprie, în calcul au fostconsiderate for țe concentrate (reflectoare, tabele),
încărcarea din zăpadă simetrică pe toată suprafața saunumai pe jumătate, antisimetrică, dar cu valoare dublă,vânt și seism (10% din masă). Toate valorile ar fi
considerate valabile și azi deși s-ar determinaexperimental. Fig 14: Cupola de la București
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 18
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 85/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA CUPOLEI DE LA BUCUREȘTI (aglomerare de zăpadă)
Fig. 15: Dispunerea barelor în cupola de la București
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 19
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 86/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA CUPOLEI DE LA BUCUREȘTI (aglomerare de zăpadă)
- s-a pr ăbușit la 30 ianuarie 1963, după o încărcare modestă din zăpadă (maipuțin de o treime din cea calculată); destul de interesant, structura tubular ă nu a fost ruptă;ea și-a pierdut stabilitatea prin traversare, atârnând, aproape neavariată, ca o farfurie, pesteplașeul robustului inel din beton armat din bază.
Fig. 16: Cupola voalată (după pr ăbușire)
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 20
PRĂBU IREA CUPOLEI DE LA BUCURE TI ( l d d )
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 87/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA CUPOLEI DE LA BUCUREȘTI (aglomerare de zăpadă)
- raportul profesorilor Aurel Beleș și Mircea Soare de la UTCB a stabilit cauzapr ăbușirii;
- la proiectare, s-a utilizat eronat tot teoria de membrană, iar studiile fundamentaleale lui D.T. Wright care au clarificat anumite aspecte au apărut numai în 1965.
- la proiectare coeficientul de flambaj a fost ales de două ori mai mare decâtvaloarea sigur ă; chiar dacă nu ar fi fost așa și for ța critică de flambaj ar fi fost dublă,
încărcarea din momentul pr ăbușirii era numai o treime;- capacitatea de rezistență a unei plăci curbe subțiri în formă de cupolă se explică
prin monolitismul ei, care permite plăcii să lucreze ca o serie de arce dispuse în lungul
meridianelor, reținute de o serie de inele dispuse după cercurile paralele; o inspecție acupolei pr ăbușite și întoarse a ar ătat că zăpada se acumulase în lungul a cinci linii radiale,având o încărcare aproape dublă față de încărcarea proiectată maximă neuniformă.
Această încărcare concentrată flambase local țevile parale în lungul a cinci linii radiale șidezvoltase dolii radiale perpendiculare pe paralele.
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 21
PRĂBU IREA CUPOLEI DE LA BUCURE TI ( l d d )
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 88/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA CUPOLEI DE LA BUCUREȘTI (aglomerare de zăpadă)
Fig. 17: Voalarea locală radialăa unei cupole
Încovoiata astfel într-o formă ondulată, cercurile paralele nu aveau posibilitatea să dezvolte compresiunea necesar ă pentru a reține meridianele și când cupola a început să se
întoarcă pe dos, săgețile dispuse ca valurile au crescut ca amplitudine, reducând în
continuare capacitatea de rezistență.
Curs 4 Cupole. Aglomer ări de zăpadă. Pagina 22
PRĂBUȘIREA CUPOLEI DE LA BUCUREȘTI (aglomerare de ăpadă)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 89/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PRĂBUȘIREA CUPOLEI DE LA BUCUREȘTI (aglomerare de zăpadă)
În loc să se comporte ca inele rigide în jurul suprafeței cupolei, inelele audevenit flexibile, iar cupola și-a pierdut capacitatea de a-și suporta greutateaproprie și încărcarea (redusă) provenită din zăpada aglomerată. Mircea Soare a
mai remarcat mai târziu că legăturile cu bride de la noduri au fost total incapabilesă împiedice alunecarea relativă a țevilor.
Legăturile rigide la nodurile unei cupole reticulate sunt esențiale pentru amenține invariabilă geometria cupolei și a împiedica deformațiile din încovoiere la
îmbinări; nici o cupolă reticulată ușoar ă nu poate să fie autoportantă f ăr ă
satisfacerea acestor două condiții. În acest fel, probabil, o economie neînsemnată la costul îmbinărilor ar
putea să fi reprezentat o cauză major ă în această pr ăbușire.Mai târziu cupola a fost reproiectată ca o cupolă standard (corniere și
grinzi cu tălpi late), dar cu o structur ă de cinci ori mai grea decât cea inițială.
Sfâr șitVă mulțumesc!
Curs 4 Cupole. Aglomerări de zăpadă. Pagina 23
BIBLIOGRAFIE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 90/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
BIBLIOGRAFIE
- De ce cad construcțiile, Matthys Levy și Mario Salvadori, Editura Tehnică,București, 1998.
- Instabilități și catastrofe în ingineria structurală, Victor Gioncu, Editura OrizonturiUniversitare, Timișoara, 2005.
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 1
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 91/325
VÂNTUL.
JOHN HANCOCK TOWER. CITY CORP.
PRĂBUȘIRI DE PODURI.REZONANȚĂ.
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 2
VÂNTUL
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 92/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
VÂNTUL.
Calculul construcțiilor la acțiunea vântului poate să fie condus cu o metodă simplă ce poate fi aplicată unei structuri care nu este susceptibilă unei excitații dinamice (de obiceistructuri dezvoltate pe verticală până la 200 m înălțime, sau pe orizontală, având lungimi cedepășesc 200 m.
Efectul dinamic al acțiunii vântului este prins printr-un factor dinamic Cda căruivaloare depinde de tipul structurii, de înălțime și de lățimea clădirii.
Efectul acțiunii vântului depinde de:- zona climatică;
- înălțimea de referință;- de forma și rugozitatea construcției și a fațadei;- de rugozitatea terenului (relief);- de prezența fondului construit în vecinătate (care poate să conteze pe o
suprafață definită de un cerc cu centrul în centrul de greutate al construcției studiate și cudiametru de aprox. 1 km.
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 3
VÂNTUL
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 93/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
VÂNTUL.
Tipuri de structuri sensibile la acțiunea vântului:- clădiri cu o înălțime ce depășește 200 m;- poduri;- estacade, pasarele;- turnuri;- structuri industriale – turnuri de r ăcire;- Hale cu o înălțime și lungime mare a fațadei;- panouri publicitare, etc.
Pentru cele mai multe dintre structurile de mai sus, la proiectare se utilizează rezultate ale testării în tunelul aerodinamic de vânt.Rezultatetele acestor testări de laborator, coroborate cu metodele precizate de
codurile de proiectare și cu modelările matematice conduc la: - stabilirea efctului pe carevântul îl are asupra structurii de rezistență la nivel local sau de ansamblu și ii) stabilirea unor presiuni de calcul mai precise, diferite de-a lungul perimetrului și pe înălțime, în vederea
dimensionării fațadei.
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 4
VÂNTUL
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 94/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
VÂNTUL.
În cazul structurilor amintite mai sus poate interveni unul din următoarele efecte dinamice șide instabilitate:
- efectul rafalelor de vânt (vortex);- efecte de galopare;- efecte de fluturare;
- efecte de divergență;- efecte de interferență.
Fig.1: Condiții pentru verificareala ac
țiunea rafalelor de vânt.
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 5
VÂNTUL.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 95/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
VÂNTUL.
Fig. 2 Distribuțiavitezei vântului [m/s]pe teritoriul României
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 6
VÂNTUL.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 96/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
U
CONFORTUL OCUPANȚILOR
Fig. 3 Condiții de confort (după Lin) Fig. 4 Frecvența limită de confort (după CECM)
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 7
VÂNTUL.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 97/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig. 5-13 Studiu în tunelulaerodinamic de vânt
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 8
VÂNTUL.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 98/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig. 6
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 9
VÂNTUL.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 99/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig. 7
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 10
VÂNTUL.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 100/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig. 8
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 11
VÂNTUL.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 101/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig. 9
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 12
VÂNTUL.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 102/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig. 10
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 13
VÂNTUL.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 103/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig. 11
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 14
VÂNTUL.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 104/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig. 12
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 15
VÂNTUL.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 105/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig. 13
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 16
JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).
locație: Boston Massachusetts;
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 106/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
- locație: Boston, Massachusetts;- construire: 1972-1973;- arhitectura: I.M.Pei & Partners – New York;- structura: William le Messurier;- marele premiul al Institutului American al Arhitecților
(1974);- dimensiuni (Lxlxh): 92.4 x 30 x 234 m (60 de etaje);- probleme la ecranul de palplanșe–deplasări de 0.9 mcare au condus la degradarea Bisericii Sf. Treimi.
- Prabușire par țială a fațadei în timpul construirii;- Reparat prin introducerea a 1650 tone de diagonale
metalice;
Fig.14 John Hancock Tower
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 17
JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 107/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.15 John Hancock Tower - Dimensiuni în plan
Fig.16 John Hancock Tower – Vedere laterală
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 18
JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).
Incidente în timpul execuției
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 108/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Incidente în timpul execuției
- deplasarea cu 0.9 m a ecranuluide palplanșe care susținea excavația,ceea ce a condus la avarierea bisericii
din vecinătate; incidentul a fost imediatizolat, peretele atent monitorizat și s-aintervenit urgent, reparându-se avariile,propirtarul turnului asumându-șiresponsabilitatea.
Fig.17: Detaliu fațadă
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 19
JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).
Incidente în timpul execuției
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 109/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
p ț
- In timpul execuției, în urma unei furtuni putenice, cca. o treime dintre panourile de fațadă montate(fiecare având dimensiuni de 1.35 x 3.45 m) s-au pr ăbușit.
* Încă de la început a fost remarcată zveltețea deosebită a turnului pe direcția scurtă, datorită
lațimii foarte mici în comparație cu înălțimea, valoarea ante-calculată a deplasării la vânt datoratevântului, fiind în limita prevederilor pentru buna practică inginerească, dar mai mare decât aceea aleasă obișnuit de structuriștii mai prudenți.
* Când se produce avarierea panourilor de sticlă, prima bănuială este că acaesta sedatorează săgeții laterale a structurii datorită acțiunii vântului.
* Expertii de la Facultatea de constructii a MIT, prin măsur ători efectuate, asupra deplasării
laterale coroborate cu viteza vântului la vârful structurii, nu au putut explica avarierea fațadei. Dar auridicat serioase semne de întrebare asupra mărimii deplasării și asupra siguranței turnului însuși.* Se știa că accelerația oscilațiilor vântului influențează reacțiile psihologice ale ocupanților.
Din acest punct de vedere accelerațiile măsurate la turnul Hancock păreau să aibe valori inacceptabile.* Au fost solicitate încercări în tunelul aerodinamic de vânt profesorului Alan Davenport de la
Universitatea Western Ontario, Canada. Încercările au confirmat că deplasarea din vânt nu eraresponsabilă pentru distrugerea fațadei ci, mai gedrabă, erau cauza unor mișcări inacceptabile pentru
confortul ocupanților .
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 20
JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).
Incidente în timpul execuției
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 110/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
p ț
Aceste mișcări nu erau caracterizate numai de deplasări mari pe direcția scurtă a turnulu, ci și de mișcăride torsiune datorate dimensiunii înguste a clădirii în direcția scurtă și, par țial, formei romboidale în plan.Oscilațiile turnului trebuiau să fie amortizate.
* Le Messurier, care în trecut fuse-se sfatuit de Davenport (”Bill, trebuie să te ocupi nemijlocit
de amortizare; nu este nici o cale să o faci simplu, bagând mai mult oț el ”) la proiectarea cădirii Rezervelor Federale din New York (neconstruită) și avusese un succes cu un amortizor similar la consolidareaclădirii City Corporation – New York (vezi fig. 21), la ascultat pe canadian și a proiectat două amortizoaredinamice acordate constând în două mase de plumb, fiecare cântărind 300 tone, care să fie puse pe un
strat subțire de ulei, lângă capetele etajului 58 al turnului. Amortizoarele au fost legate de structur ă prinresorturi și absorbitori de șoc, care permiteau oscilația maselor pe direcția scurtă a clădirii.
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 21
JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).
Incidente în timpul execuției
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 111/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
ț
Fig. 18: Amortizoare dinamice acordate
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 22
JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).
Incidente în timpul execuției
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 112/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
* Cum profesorul Robert J. Hanson de la MIT continua să fie îngrijorat privind siguranța ultimă a clădirii, proprietarul a solicitat o opinie profesorului Bruno Thurlimann de la Eidgenossische TechnischeHochschule din Zurich, care a f ăcut următoarea descoperire surprinzătoare: turnul era foarte flexibil nu
numai pe direcția scurtă ci și pe cea lungă, lucru care nu fusese observat de proiectanții structurii,deoarece ei neglijaser ă efectul P- ∆. Când vântul produce încovoierea clădirii într-o direcție dată,greutatea se mișcă în aceeași direcție și î și adaugă acțiunea de încovoiere proprie aceleia din vânt.
Oscilațiile care rezultă sunt echivalentecu acelea a unei clăiri având o perioadă
mai lungă , adică o structur ă mai slabă.Pentru a remedia această nouă problemă,rigiditatea cadrului de oțel pe direcția lungă a fost dublată cu ajutorul a 1650 tone deoțel în diagonale de contravântuiresuplimentare.
Fig. 19: Efectul P- ∆.
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 23
JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).
Incidente în timpul execuției
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 113/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
* A fost o soluție dificil de luat de către structuriști, deoarece săgețile măsurate în direcțialungă indicau o rigiditate triplă față de cea calculată matematic de Thurlimann. Calculând această rigidiate, Thurlimann luase în considerare doar contribuția la rigiditatea clădirii adusă de cadrul de oțel și
neglijase orice contribuție a peretelui-cortină și a pereților din blocuri de bieton ale miezului. Ignorândefectul P- ∆, el găsise o perioadă de 14 secunde pntru mișcările longitudinale ale turnului, în timp ceperioada măsurată a acestor oscilații era de 8 secunde. Deși era de neconceput pentru toți structuriștiiimplicați să se bazeze pe un perete cortină sau pe un perete din blocuri de beton, nelegat de cadru,datorită crizei de încredere apărute, s-a aprobat acțiunea de remediere de către toți proiectanții, în ciudacostului. Dar Michael Flynn, expertul tehnic al firmei I.M. Pei a spus : ” A fost ca și cum ț i-ai pune ciorapii
după ce ai înc ăl ț at pantofii” . Cu toate acestea distrugerea peretelui de sticlă a r ămas neexplicată.Cercetările dovediser ă că panourile fusese-r ă instalate corect, în timp ce testele lui Davenport ar ătaser ă că fisurile din sticlă nu se datoraser ă mișcărilor produse de vânt și că fațadele nu fisuraser ă în punctele”fierbinți” localizate pe fațade de încărcările din vânt.
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 24
JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).
Incidente în timpul execuției
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 114/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
* Până la urmă enigma afost elucidată datorită peseverenței biroului I.M.Pei, care a cerut unuilaborator independent o nouă serie de teste. Cercetătorii au f ăcut mii de simulări ale oscilației vântului șiciclurile de tensiuni termice produse de dilatarea și contracția aerului dintre cele două geamuri de sticlă
ale panourilor. S-a observat că în timp ce cele două geamuri erau rezemate identic și proiectate să distribuie egal presiunile și sucțiunile vântului, încărcările din vânt duceau, în cele mai multe cazuri, lafisurarea geamului exterior, atât în laborator ca și în realitate.
Găsind cioburi în lipitura de plumb care unea fâșia reflectorizantă de distanțier , cercetătoriiau ar ătat în final că lipitura de plumb produsese oboseala. Legatura dată de lipitur ă era atât de puternică,
încât nu ceda și transmitea mișcarea geamului exterior, fisurându-l primul. Rezistența acestor legături leprodusese. Dacă ar fi fost mai puțin rezistente, mai puțin bine cercetate, panourile ar fi r ămas intacte!
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 25
JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).
Incidente în timpul execuției
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 115/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Urmarea: Toate cele 10344 panouri identice ale turnului Hancock au fost înlocuite cu sticlă
maleabilă de o singur ă grosime.
Morala: ”Oricând te abați de la practica stabilită, f ă de zece ori efortul, de zece ori cercetărilor. În special la proiectele la scar ă foarte mare”. – Le Messurier.
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 26
CITY CORPORATION – NEW YORK.
- locație: New Yorkregim de înălțime 279 m (59 de etaje);
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 116/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
- regim de înălțime 279 m (59 de etaje);- Prabușire par țială a fațadei în timpul uneifurtuni puternice- amendă + pagube = 6 mil USD
- Reparat în 1978 prin introducerea unui TMD
după un proiect de William le Messurier;
Fig.20: Clădirea City Corporation New York
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 27
CITY CORPORATION – NEW YORK.
- Tuned Mass Damper (TMD) =amortizor cu masă acordabilă
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 117/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
amortizor cu masă acordabilă- greutate 373 tone (cca. 2% din masa
totală a clădirii);- Stă pe o pernă de ulei (coef. de frecare
de doar 0.003) și permite o mișcare de2.3 m în ambele direcții- Amortizarea creste de la 1% la 14%.- Reosorturile constau într-o pereche dedouă aquatoare care utilizează nitrogencomprimat la 590 tone/mp.- Mi
șcareadinamic
ăa structurii a fost
redusă la 50%.
Fig.21: Clădirea City Corporation New YorkPrincipiul TMD-ului.
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 28
CITY CORPORATION – NEW YORK.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 118/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.22:City CorporationNew York
Schema TMD-ului.
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 29
PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)
PODUL TACOMA NAROWS Tacoma Narrows Bridge Collapse.mp4 (Command Line)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 119/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
- deschis la 1 iulie 1940- poreclit ”Gertie care galopează”datorită oscilațiilor sale.
- pr ăbușit la 7 noiembrie 1940- Proiectant: Leon Moisseiff - doi piloni de 126 m înălțime;- deschiderea principală 840 m- Cabluri de ancorare de 330 m în afara pilonilor - Tablierul este legat de grinzi derigidizare (în alte cazuri cu grinzi zăbrelite)
Fig.23: Harta vecinătăților podului
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 30
PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)
PODUL TACOMA NAROWS
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 120/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Pentru controlul oscilațiilor podului s-a recurs la:- cabluri de oțel lângă fiecare capăt, ancorate în blocuri de 50 tone; rupte după trei zile.- instalarea unui montant central , precum și cabluri înclinate, legând cablurile principale de grinzile de
rigidizare; deoarece acestea erau puțin înalte (2.4 m) în raport cu deschiderea, podul tacoma era de treiori mai flexibil decât Golden Gate- un amortizor dinamicneacordat (un piston
într-un cilindru) s-a ruptimediat- Nici una din soluțiilede rigidizare nu a datrezultate
Fig.24: Detalii
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 31
PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)
PODUL TACOMA NAROWS
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 121/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Podul Golden Gate avusese o mișcare de sus în jos de 606 mm la vânturi de 96 km/h și până la 1.8 mlateral.Diferența principală dintre oscilațiile podului Tacoma și alte poduri suspendate era că la acestea din urmă
mișcările oscilatorii se stingeau (se amortizau) relativ repede, pe când la Tacoma nu. S-a dovedit că podulTacoma avea o amortizare de 60 de ori mai mică decât aceeași a unui pod suspendat obișnuit.Din acest motiv s-a luat hotarârea realizării unui model la scar ă la Universitatea din Washinton subconducerea profesorului Farquharson.
Înregistr ări video și măsur ători efectuate de-a lungul verii lui 1940 au dovedit că podul vibra după moduridiferite de la una la mai multe unde, între piloni, ca și o oscilație de torsiune.
În ziua de 7 noiembrie, la ora 10, la o viteză a vântului de 67 km/h, s-a apreciat o deplasare pe verticală la centru de 90 cm. Podul a fost închis.S-au constatat cel puțin 9 unde verticale și o deplasare laterală de 60 cm.Deodată podul a început să se torsioneze violent, iar mișcarea cu nouă unde s-a schimbat într-una cudouă unde, în timp ce platelajul podului dinspre Tacoma se torsiona puternic. S-a estimat că oscilațiile detorsiune din poziția cea mai coborâtă în cea mai ridicată ajunseser ă la 7.5 m.
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 32
PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)
PODUL TACOMA NAROWS
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 122/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.25: Mișcarea de torsiune
a podului
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 33
PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)
PODUL TACOMA NAROWS
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 123/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.26: Momentul pr ăbușirii
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 34
PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)
PODUL TACOMA NAROWS
P d l î ii b î l â d i d l l j l i d lâ
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 124/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Podul a începu să se rupă, suspensorii zburau în sus, smulgând o por țiune de a platelajului de lângă sfertul deschiderii.După o oprire de o clipă, un tronson de 180 m al podului s-a rupt de suspesori și a căzut. Deschiderile
laterale s-au încovoiat, vârfurile pilelor înclinându-se către exterior cu 3,6 m.
Când i s-a cerut să comenteze, proiectantul Leon Moisseiff a putut doar să articuleze:
” Sunt complet încurcat pentru a explica pr ăbușirea”
O zveltețe pronunțată (1:72 la Tacoma și Niagara, 1:59 pentru Wheeling, față de 1:33 la podul GeorgeWashinton din NY sau chiar mai suplul Golden Gate cu 1:47) face ca podul să fie foarte puțin rezistent latorsiune, care în particular, când sunt combinate cu lipsa unei rigidități suficiente pe direcția deschiderii,conduc la ”galop” longitudinal.
Din cauza slabei rigidități la torsiune, Podul Tacoma a fsot distrus de oscilațiile aerodinamice ale vântului. Această slăbiciune avea două cauze: înălțimea redusă a grinzilor de rigidizare și îngustimea căii,
raportată la lungimea deschiderii.
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 35
PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)
PODUL TACOMA NAROWS
D i â d d î li di ți i â t l i t bli l i t it î t bli fl tt d d ă
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 125/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Depinzând de înclinarea direcției vântului asupra tablierului se poate excita în tablier un flutter de două feluri: un mod de galop (încovoiere) sau un mod de torsiune (r ăsucire). Așsa au fost dublate mișcările dela Tacoma și cele de la Wheeling (vezi fig. 28) și Niagara.
Dacă vântul suflă de jos, ridicând ușor marginea dinspre vântși coborând marginea opusă., deschiderea reacționează ladeformație coborând marhinea suflată de vânt și ridicând-o pecealaltă. Deschiderea reacționează, torsionându-se înapoi,astfel relundu-se ciclul, iar oscilațiile cresc progresiv până se rupepodul.
Acesta nu este un fenomen de rezonanță, deoarece un vântconsiderat constant nu are perioadă și deci nu poate fi înrezonanță cu oscilațiile de torsiune ale deschiderii, deși acesteacresc în amplitudine în timp, exact ca oscilațiile rezonante.De abia în 1991, s-a identificat fenomenul r ăspândirii vârtejurilor descris pt prima oar ă de Theodor van Karman.
Fig. 27: Răsucirea produsă de vânt
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 36
PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)
PODUL TACOMA NAROWS
Au fost observate două feluri de vârtejuri la Tacoma:
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 126/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Au fost observate două feluri de vârtejuri la Tacoma:- primul este un vârtej numit Karman, deoarece formarea periodică crează un model continuu de vârtejurialternante. Totuși aceste vârtejuri nu erau sincronizate cu oscilațiile podului și de aceea nu puteau
contribui la dezvoltarea mișcării.- al doilea este un complex de vârtejuri de tip flutter, cu o frecvență coincizând cu frecvența naturală apodului care a amplificat rapid oscilațiile de torsiune distructive ale podului.
De ce a torsionat în două planuri? Natura alege întotdeauna calea minimei rezistențe, adică acea calecare necesită o cantitate minimă de energie pentru a îndeplini un scop.Deoarece se poate ar ăta că opțiunea torsionării ca un tot necesită mai multă energie decât energianecesar ă torsionării alternative ale celor două jumătăși ale deschiderii, rezultă că natura alege să consume mai puțină energie și a ales cea de a doua cale.
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 37
PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)
PODUL TACOMA NAROWS
Antecedente:
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 127/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Antecedente:- cu un secol îmainte de căderea podului Tacoma, un uragan a distrus par țial podul din strâmtoarea Menaidin estul Angliei , observându-se oscilații ale platelajului de 4.9 m, înainte de rupere.
- în 1854 podul de 303 m deschidere peste râul Ohio, la Wheeling (Fig.28) a căzut, din descrierirezultând că fenomenul a fost similar cu cel de la Tacoma.- Mai multe poduri suspendate au cazut în secolele 18 și 19, culminând cu podul Niagara-Clifton, lung de378 m, căzut în 1889, într-o furtună în care vântul a atins 118 km/h.- Mișcarea de torsiune înainte de cădere este o caracteristică a tutror podurilor și a fost ilustrată într-oschiță a căderii podului Chain Pier la Brighton, în 1836.
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 38
PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)
PODUL TACOMA NAROWS
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 128/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig. 28: Pr ăbușirea de laBrighton Chain Pier
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 39
PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)
PODUL TACOMA NAROWS
Cum puteau fi evitate torsionarea și galopul periculos care au distrus podul Tacoma?
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 129/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Cum puteau fi evitate torsionarea și galopul periculos care au distrus podul Tacoma?- Grinzi de rigidizare cu zăbrele, în loc de grinzi cu inimă pline (penrtu a permite trecerea aerului).- Un raport mai mare între lățimea căii și deschidere va mări rezistența la torsiune.
- Se poate mări regiditatea la încovoiere a grinzilor cu zăbrele sau a podurilor, contribuind astfel lamărirea rezistenței la torsiune a deschiderii.- Dacă structura podului este amortizată , ea va împiedica creșterea progresivă nedefinită în mărime,aoscilațiilor aerodinamice.- Oscilațiile podului pot fi contracarate cu ajutorul unui amortizor dinamic.
Din păcate , în 1940, nici chiar un mare ”podar” cum era Moisseiff nu avea cunoștință de pericoluloscilațților aerodinamice la podurile suspendate și nici una din aceste precauții nu fusese luată înproiectarea podului Tacoma. ”Inginerii ar face bine să privească, uneori, înapoi, în loc să privească doar
înainte” - M. Salvadori.
Podul afost reconstruit cu grinzi cu zăbrele de 7.5 m înălțime și o proiectare de casetă pentru rigiditatetorsională.
Sfâr șitVă mulțumesc!
Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 40
BIBLIOGRAFIE
- De ce cad construcțiile, Matthys Levy și Mario Salvadori, Editura Tehnică,București, 1998.
P i i b
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 130/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
- Pagini web.
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 1
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 131/325
SEISMELE.CUTREMURELE ROMÂNEȘTI.
THE BIH ONE – CALIFORNIA, KOBE,
NEW MEXICO, CHINA
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 2
SEISMELE.
PREZENTAREA DE FAȚĂ NU POATE FI ȘI NU SE DOREȘTE A FI UN CURS
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 132/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PREZENTAREA DE FAȚĂ NU POATE FI ȘI NU SE DOREȘTE A FI UN CURSSUBSTANȚIAL PRIVIND SEISMUL CA FENOMEN FIZIC, ȘTIINȚIFIC, INGINERESC, CA
FENOMEN ECONOMIC, CA FENOMEN PSIHOLOGIC ȘI SOCIAL.
SE INTENȚIONEAZ Ă O SCURT Ă TRECERE ÎN REVIST Ă ASUPRAEFECTELOR (directe) CELE MAI DEVASTATOARE PE CARE SEISMELE LE AU ASUPRA
FONDULUI CONSTRUIT ȘI IMPLICIT A OAMENILOR ȘI ASUPRA INFLUENȚĂRIIMODULUI DE A CONSTRUI CA URMARE A ACUMUL ĂRII UNEI EXPERIENȚE
SECULARE.
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 3
Definiții.
Natura seismelor - seisme tectonice;
i d t ă l i ă
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 133/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
- seisme de natur ă vulcanică;- seisme artificiale – seime datorate exploziilor (nucleare).
- seisme datorate căderii unor construcții sau obiecte foartegrele;- microseisme (trafic rutier, CF, Ciocniri, etc).
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 4
Definiții.
APRECIEREA SESIMELOR. INTENSITATEA
scări de mas rare obiecti e se măsoară intensitatea c aj tor l nor aparate
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 134/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
- scări de masurare obiective – se măsoar ă intensitatea cu ajutorul unor aparate(seismografe).
Exemplu: SCARA MAGNITUDINILORMAGNITUDINE = energia degajată în focar (hipocentru) – se măsoar ă în ergi,
este o scar ă logaritmică astfel ca, de exemplu, un cutremur de gradul 7 este de 32 ori maiputernic decât un cutremur de gradul 6.
Scara RICHTER
Scara Magnitudinolor Moment
- scări de măsurare subiective – apreciază (observațional) efectele pe careseismele le au asupra oamenilor, a reliefului, dar mai ales a construcțiilor – de exempluscara Mercalli – Modificată (grede I – XII).
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 5
Definiții.
Clasificarea seismelor după adâncime
cutremure de suprafață (de mică adâncime) adâncimea hipocentrului este de
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 135/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
- cutremure de suprafață (de mică adâncime) – adâncimea hipocentrului este de5-20(25) kM (exemple: Banat, California, Japonia, China -cele mai semnificative-, etc).
- cutremure de adâncime medie - 20-150 km – (exemple: Vrancea, Mexic, Afganistan, etc).
- cutremure de mare adâncime: ≥ 150 km.
Sesimele de mică adâncime se resimt semnificativ pe o zona geografică restransă (o rază de câteva zeci de km), se manifestă pe frecvențe înalte si afectează înspecial construcțiile de mică înălțime. În schimb, cutremurele de adâncime medie și mare seresimt semnificativ pe zone largi (sute și chiar pete 1 mie de km), se manifstă pe frecvențe
joase și afectează în mod deosebit construcțiile mai inalte.
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 6
Definiții.
Hipocentru (focar) = poziția (x,y,-z) in care se produce ruptura scoar ței
Epicentru = proiecția la suprafața pamântului a hipocentrului
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 136/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Epicentru = proiecția la suprafața pamântului a hipocentrului
Distanță epicentrală = distanța de la locul de producere a seismului și construcțiaanalizată.
Unde P – unde principale – longitudinale
Unde S – unde secundare – transversale, sunt cele mai distructive
- Accelerogramă = înregistrarea grafică a unui anumit cutremur, pe un anumitamplasament, pe o anumită direcție, în format timp-accelerație.
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 7
Definiții.
De ce depinde efectul unui cutremur (intensitatea)?- adâncimea producerii- tipul de cutremur (unișoc sau multișoc)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 137/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
- tipul de cutremur (unișoc sau multișoc)- distanța epicentrală
- durata semnificativă- magnitudinea- accelerația- accelerația pe direcție verticală- perioada (sau frecvența) mișcării- straturile de teren prin care se filtrează (sau se amplifică) semnalul.
- condițiile locale de teren (terenul pe care este construit obiectul studiat).- zona geografică (munte, mare, campie)- efecte secundare induse (incendii, lichefieri, alunecări, tsunami, replici, etc)- hazard- tipul construcției (înălțime, tip de structur ă, materiale, geometrie).- factor uman (criteriile
și nivelurile de parforman
țăale proiect
ării
și construirii).
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 8
Definiții.
Care pot fi efectele?- de la foarte mici, nesemnificative, insesisabile- la medii – la nivel psihologic creează agitație construcțiile corespunzător
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 138/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
la medii la nivel psihologic creează agitație, construcțiile corespunzător proiectate prezintă avarii nesemnificative ale elementelor nestructurale, în special)
- la severe – construcțiile corespunzător proiectate prezintă avarii severe laelementele nestructurale și un nivel mediu de avariere la elementele structurale- distrugătoare – unele construcții poircate în conformitate cu codurile de
proiectare pot ajunge la colapsuri par țiale sau chiar totale.- foarte distrugătoare (majoritatea construcțiilor se pr ăbușesc, schimbări de relief)
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 9
Definiții.
Care pot fi efectele?- de la foarte mici, nesemnificative, insesisabile- la medii – la nivel psihologic creează agitație, construcțiile corespunzător
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 139/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
la medii la nivel psihologic creează agitație, construcțiile corespunzător proiectate prezintă avarii nesemnificative ale elementelor nestructurale, în special)
- la severe – construcțiile corespunzător proiectate prezintă avarii severe laelementele nestructurale și un nivel mediu de avariere la elementele structurale- distrugătoare – unele construcții poircate în conformitate cu codurile de
proiectare pot ajunge la colapsuri par țiale sau chiar totale.- foarte distrugătoare (majoritatea construcțiilor se pr ăbușesc, schimbări de relief)
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 10
Definiții.
În ce se măsoar ă efectele?- pierderi de vieți omenești- numărul de r ăniți
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 140/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
ț- cuantumul pagubelor materiale directe
- efecte colaterale- efecte economice globale.
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 11
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 141/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.1: Stâlpi incorect conformați – după principiigravitaționale – (”Pseudostâlpii”, conf. Cișmigiu)
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 12
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 142/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.2: Stâlpi incorect conformați – după principiigravitaționale – (”Pseudostâlpii”, conf. Cișmigiu)
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 13
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 143/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.3,4:Stâlpi incorect conformați – după principiigravitaționale – (”Pseudostâlpii”, conf. Cișmigiu)
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 14
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 144/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.6: Colaps de stâlpi
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 15
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 145/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.7: Colaps de stâlpi
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 16
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 146/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.8: Colaps de stâlpi
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 17
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 147/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.9: Dublu-conuri aproximative
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 18
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 148/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.10: Stâlpi f ăr ă etrieri
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 19
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 149/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.11: Ruperi casante oblice
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 20
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 150/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.12: Bază de perete structural
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 21
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 151/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.14: Blocuri de beton la limita fiabilității
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 22
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 152/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.15: Blocuri de beton la limita fiabilității
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 23
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 153/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.16: Fațade
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 24
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 154/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.17: Interacțiuni necontrolate (ciocniri)
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 25
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 155/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.18: Interacțiuni necontrolate (ciocniri)
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 26
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 156/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.18: Avarierea gravă a unui coș de fum
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 27
Cutremurele românești.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 157/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.19: Fațadă în stare de precolaps. Precolapsul stâlpilor prin articulația plastică
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 28
Alte exemple de colapsuri/avarieri din Europa.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 158/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.20: ”Stâlpul secolului” - Yugoslavia
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 29
Alte exemple de colapsuri/avarieri din Europa.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 159/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.21: Colaps de stâlpi + colapsul nodurilor - Yugoslavia
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 30
Alte exemple de colapsuri/avarieri din Europa.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 160/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.22: Pseudostâlpul unei pasarele - Yugoslavia
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 31
Alte exemple de colapsuri/avarieri din Europa.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 161/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.23: Proeminență ”neimportantă” – Avarieri pere
ți - Yugoslavia
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 32
Alte exemple de colapsuri/avarieri din Europa.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 162/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.24: Colapsul unei baze de perete – Yugoslavia
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 33
Kobe
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 163/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig.25:
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 34
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 164/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 35
BIBLIOGRAFIE
- De ce cad construcțiile, Matthys Levy și Mario Salvadori, Editura Tehnică,București, 1998.
- Pagini web.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 165/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 1
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 166/325
EXPLOZII.
BLOCUL RONAN POINT.
OKLAHOMA CITY.
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 2
EXPLOZIILE.
Acțiunea Exploziilor este una dintre cele mai greu de previzionat, de cuantificat și
de contracarat acțiuni în construcții.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 167/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Tipuri: - explozii provocate- explozii accidentale
Domenii: - militar
- civil
- industrial- minier - amenajare teritoriu
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 3
EXPLOZIILE.
Cauzele cele mai frecvente/semnificative:
- scapări și/sau acumulări de gaze în zonele/construcțiile rezidențiale
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 168/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
- scăpări sau acumulări gaze/substanțe inflamabile în mediul industrial- cazuri de beligeranță- experimente
- acțiuni teroriste
- impactul dintre vehicule și construcții
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 4
EXPLOZIILE.
CAZUL RONAN POINT
• Turn cu înălţ imea de 22 etaje;
• 4 mor ţ i în urma pr ăbuşirii;
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 169/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
• Sistem constructiv apărut la sfâr şitul celui de-aldoilea r ăzboi mondial care utiliza panouri de beton
armat pentru pereţ i portanţ i şi planşee, dispuse ca
un castel de căr ţ i de joc pentru a crea unităţ i de
locuit.
Fig. 1 Pr ăbușirea de la Ronan Point
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 5
EXPLOZIILE.
CAZUL RONAND POINT
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 170/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig. 2 Ronan PointPlanul apartamentului 90
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 6
EXPLOZIILE.
CAZUL RONAND POINT
• Sistemul implica panouri de planşeu
rezemate pe panouri de pereţ i.
R t il di t t d ă ti i d
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 171/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
• Rosturile dintre aceste două tipuri depanouri erau umplute cu mortar , un
amestec de ciment, nisip şi apă, întărit
câteodată cu oţ el-beton, dispus astfel
încât să îmbine panourile, asigurând
continuitate şi i nteracţ iune reciprocă.
Fig. 3 Ronan PointRostul dintre peretele interior şi plăcile de planşeu
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 7
EXPLOZIILE.
CAZUL RONAND POINT
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 172/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig. 4 Ronan Point
Rost între planşeu şi peretele exterior consolidat după explozie
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 8
EXPLOZIILE.
CAZUL OKLAHOMA CITY
• Regim înălţ ime – 9 etaje
• 168 mor ţ i•Structur ă cadre de beton armat
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 173/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig. 1 Pr ăbușirea clădirii J. P. Murrah din Oklahoma City
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 9
EXPLOZIILE.
CAZUL OKLAHOMA CITY
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 174/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Pr ăbușirea clădirii J. P. Murrah din Oklahoma City
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 10
EXPLOZIILE.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 175/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Fig. 2 Pr ăbușirea clădirii J. P. Murrah din Oklahoma City
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 11
EXPLOZIILE.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 176/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Pr ăbușirea clădirii J. P. Murrah din Oklahoma City
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 12
EXPLOZIILE.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 177/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Pr ăbușirea clădirii J. P. Murrah din Oklahoma City
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 13
EXPLOZIILE.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 178/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Pr ăbușirea clădirii J. P. Murrah din Oklahoma City
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 14
EXPLOZIILE.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 179/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Pr ăbușirea clădirii J. P. Murrah din Oklahoma City
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 15
EXPLOZIILE.
[2]Lupoae-Bucur SIMEC2009.pdf
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 180/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 16
BIBLIOGRAFIE
- De ce cad construcțiile, Matthys Levy și Mario Salvadori, Editura Tehnică,
București, 1998.
- Pagini web.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 181/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
TURNURILEGEMENETURNURILEGEMENE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 182/325
WORLD TRADECENTER
NEW YORK
WORLD TRADECENTER
NEW YORK
AMPLASAMENT. DESCRIERE
Înălţime: 417 şi 415m; 110 etajeA hit t Mi Y ki E R th d S C lti
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 183/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK
11
; jArhitect: Minoru Yamasaki, Emerz Roth and Sons ConsultingInginer: John Skilling şi Leslie RobertsonProprietari: Port Authoritz of New York and New JerseyLifturi: 99 în fiecare turn şi 23 de lifturi rapide
Oţel în structură: 87.00 tone (pt.fiecare turn)Suprafaţa totală: 418.000 mp (pt.fiecare turn)Inaugurat: 4 aprilie 1973Distrus: 11 septembrie 2001
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 184/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 185/325
Manhattan circa 1730, showingoriginal and current island profile andlocation of the WTC site(source: http://www.renewnyc.com)
AMPLASARE
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK11
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 186/325
VEDERE DIN SATELIT(înainte de 11 sept.2001)
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK11
DESCRIEREA STRUCTURII
SISTEM CLASIC ‘TUB ÎN TUB’ Turnuri cu formă rectangulară în plan, 63,5 x 63.5m.
Miezul central – 24 x 42m.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 187/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK
22Faţada alcătuită din 59 de stâlpi metalici cu secţiunearectangulară (450 x 450mm) aşezaţi la 1,02m interax şi grinzide capăt la fiecare nivel.
Miezul central era alcătuit din 44 stâlpi metalici de secţiunerectangulară concepuţi să preia numai încărcări verticale.
Cele 4 faţade erau rigidizate în zona colţurilor, alcătuind împreună cu planşeele un tub rigid, fixat de fundaţii.
Pentru rigidizarea nodului central se utiliza o reţea de grinzi ceinterconectau stâlpii metalici.
FUNDAŢIIA deep subterranean structurewas present beneath the WTCPlaza (Figure 2-11) and the twotowers. The western half of thissubstructure, bounded by WestStreet to the west and by the 1/9
subway line that extendsapproximately between WestBroadway and Greenwich Street
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 188/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22
Broadway and Greenwich Streeton the east, was 70 feet deepand contained six subterraneanlevels. The structure housed ashopping mall and buildingmechanical and electricalservices, and it also provided a
station for the PATH subway lineand parking for the complex.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 189/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22
La situl WTC patul de piatră se află la 17-24m adâncime.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 190/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22
Situl se află în imediata apropiere a râului Hudson.
S-a apelat la o metodă des utilizată în construcţia de tunele pentru metrou. S-au
săpat goluri de 90cm până la stratul de piatră; pe măsură ce se săpa era introdusun amestec de apă şi argilă expansivă, numit bentonită; bentonita expanda pepereţii golului blocând avansarea apei din râu.
Îndată ce se săpa o porţiune de 6-7m, era coborâtă o structură metalică şi se turnabeton. S-au realizat 152 segmente a câte 7m lungime fiecare, formând în final o
cuvă impermeabilă de 152 x 304m.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 191/325
Plan etaj curent(bazat pe planurileetajelor 94 şi 95 dinWTC1)
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 192/325
Representative structural framing plan,upper floors.
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 193/325
Partial elevation of exterior bearing-wall frame showing wall module construction
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 194/325
Floor truss member with details of end connections.Erection of floor framing during original execution
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22
The stiffness of the spandrel plates, created by thecombined effects of the short spans and significantdepth, created a structural system that was stiff bothlaterally and vertically. Under the effects of lateral
wind loading, the buildings essentially behaved ascantilevered hollow structural tubes with perforatedwalls. In each building, the windward wall acted as a
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 195/325
Structural tube frame behavior.
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22
tension flange for the tube while the leeward wallacted as a compression flange. The side walls actedas the webs of the tube, and transferred shearbetween the windward and leeward walls throughVierendeel action (vezi fig.). Vierendeel action occursin rigid trusses that do not have diagonals. In such
structures, stiffness is achieved through the flexural(bending) strength of the connected members.(FEMA 403, Ch.2)
Între etajele 106 şi 110 au
fost amplasate diagonale înstructură
Between the 106th and 110th floors, aseries of diagonal braces were placed intothe building frame. These diagonal bracestogether with the building columns andfloor framing formed a deep outriggertruss system that extended between theexterior walls and across the buildingcore framing. A total of 10 outrigger trusslines were present in each building
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 196/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22
lines were present in each building(Figure 2-10), 6 extending across thelong direction of the core and 4 extendingacross the short direction of the core.This outrigger truss system providedstiffening of the frame for wind
resistance, mobilized some of the deadweight supported by the core to providestability against wind-inducedoverturning, and also provided directsupport for the transmission tower onWTC 1. Although WTC 2 did not have atransmission tower, the outrigger trussesin that building were also designed tosupport such a tower. (FEMA 403, Ch.2)
IMAGINI DIN TIMPUL
CONSTRUCŢIEI
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 197/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK
33
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 198/325
Base of exterior wall frame.
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK33
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 199/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK33
11 SEPTEMBRIE 2001
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 200/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK
44
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 201/325
Representation of Impact(Source: FEMA report )
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK44
Fireball erupts on the north faceofWTC 2 as UnitedAirlines Flight175 strikes the building.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 202/325
View of the north and eastfaces showing fire and impactdamage to both towers.
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK44
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 203/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK44
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 204/325
44 TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK44
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 205/325
Damage to North Face of WTC 1(Source: FEMA report )
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK44
Impact damage to exterior columns on the southFace of WTC 2(Source: FEMA report )
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 206/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK44
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 207/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK44
CONCLUZII ŞI IPOTEZE
55
1. Varianta The Council on Tall Buildings – “se pare că şaiba orizontală (planşeele), necesară pentru contravântuirea tubului exterior a fost separată de acesta. Odată cestabilitatea a fost pierdută, stâlpii exteriori s-au prăbuşit, iar planşeele au căzut peste etajeleinferioare, supraîncărcându-le. Totodată avioanele au afecat miezul central, iar incendiile ce auurmat au depăşit capacitatea de rezistenţă la foc a protecţiei oţelului.”
2. Varianta ing.G.Charles Clifton
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 208/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK
55
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 209/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK55
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 210/325
Redistribution of load after aircraft impact.
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK55
Expansion of floor slabs and framing results in outwarddeflection of columns and potential overload.
Buckling of columns initiated by failure of floorframing and connections.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 211/325
Catenary action of floor framing on several floors initiates columnbuckling failures.
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK55
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 212/325
Effect of Fire on Elastic Modulus and Yield Stress of Steel(Source: FEMA report )
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK55
SFÂRŞIT
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 213/325
TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK
SFÂRŞIT
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 1
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 214/325
CEDĂRI DE INCINTE.
ALUNECĂRI DE TEREN.
TAS ĂRI.
LICHEFIERE.
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 2
CEDĂRI DE INCINTE - tEH
INCINTE PILOŢI - TANGENŢI- SECANŢI
PEREŢI MULAŢI
SUSŢINUTE CU:
- ANCORE PRECOMPRIMATE- ŞPRAIŢURI ORIZONTALE
- PLANŞEE (TEHNOLOGIA TOP-DOWN)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 215/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 3
INCINTE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 216/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 4
INCINTE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 217/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 5
INCINTE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 218/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 6
INCINTE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 219/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 7
INCINTE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 220/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 8
INCINTE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 221/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 9
INCINTE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 222/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 10
INCINTE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 223/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 11
INCINTE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 224/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 225/325
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 13
INCINTE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 226/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 14
INCINTE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 227/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
5
7
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 228/325
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 16
INCINTE
Gol pentruexecutie
Gol pentruexecutie
Gol pentruexecutie
+0.00
-2.00
-6.00
-19.50
A r g i l a
N i s i p c u p i e t r i s
L u t
U m p l u t
u r a
P e r e t e m u l a t
P u t - f i l t r u
+0.00
-3.25
-6.05
-8.85
-11.65
-14.45
-16.35
-18.50 Nivel max. mentinut
Nivel final excavatie
Nivel sup. radier
P u t f i l t r u
-8.50± 1.00m(HH)
Tiranti
S t a l p m e t a l i c
Suprastructura
S t a l p m e t a l i c
Stalpmetalic
Stalpmetalic
Stalpmetalic
Q
Stalpmetalic
Tiranti Stalpmetalic
Stalpmetalic
Tiranti Stalpmetalic
Stalpmetalic
Gol pentruexecutie
+0.00
-1.00
-3.25
-6.05
-8.85
-11.65
-16.35
-8.50(
NHc)
0 200 400 600-200-400 KNm/m
KNm/m
ETAPA 3
ETAPA 4
ETAPA 5
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 229/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
-22.50
-24.50
-40.00
-27.00
A r g i l a
N i s i p
-32.35
-36.35
P i l o t f o r a t
P i l o t f o r a t
-36.35
P i l o t f o r a t
-28.00
Ø1500Ø1500
Ø1500
80
Nivel put
-18.50(NHi)
-27.00
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 17
INCINTE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 230/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 231/325
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 19
CEDĂRI DE INCINTE - DUBAI
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 232/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 20
CEDĂRI DE INCINTE - DUBAI
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 233/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 234/325
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 235/325
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 23
CEDĂRI DE INCINTE – DUBAI
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 236/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 24
CEDĂRI DE INCINTE – DUBAI
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 237/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 25
CEDĂRI DE INCINTE – DUBAI
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 238/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 26
CEDĂRI DE INCINTE – DUBAI
Bosswehavealeak.pps
Infinity 1_xvid.avi
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 239/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 27
CEDĂRI DE INCINTE – NICOLE HIGHWAY INDONEZIA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 240/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 28
CEDĂRI DE INCINTE – NICOLE HIGHWAY INDONEZIA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 241/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 242/325
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 243/325
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 244/325
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 32
CEDĂRI DE INCINTE – NICOLE HIGHWAY INDONEZIA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 245/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 246/325
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 247/325
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 248/325
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 36
ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 249/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 250/325
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 38
ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 251/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 39
ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 252/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 253/325
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 41
ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 254/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 42
ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 255/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 43
ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 256/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 44
ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 257/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 45
ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 258/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 46
ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 259/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 47
ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 260/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 48
ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 261/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 49
ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 262/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 50
ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 263/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 51
ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 264/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 52
ALUNECĂRI DE TEREN – CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 265/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 53
ALUNECĂRI DE TEREN – CHINA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 266/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 54
ALUNECĂRI DE TEREN – CHINA
Un sat intreg a fost ingropat in Taiwan de un torent de noroi.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 267/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 55
ALUNECĂRI DE TEREN – BRAZILIA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 268/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 56
ALUNECĂRI DE TEREN – BRAZILIA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 269/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 57
ALUNECĂRI DE TEREN – BRAZILIA
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 270/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 58
ALUNECĂRI DE TEREN – Romania
Ocna Mureș
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 271/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 59
ALUNECĂRI DE TEREN – Romania
Ocna Mureș
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 272/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 60
ALUNECĂRI DE TEREN – Romania
Vâlcea – Ocnele Mari
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 273/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 274/325
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 62
ALUNECĂRI DE TEREN – Romania
Vâlcea
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 275/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 276/325
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 277/325
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 65
LICHEFIEREA SOLULUI
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 278/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 66
LICHEFIEREA SOLULUI
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 279/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 67
LICHEFIEREA SOLULUI
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 280/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 68
LICHEFIEREA SOLULUI
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 281/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 69
BIBLIOGRAFIE
- Pagini web.
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 282/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 283/325
Curs 10 Arhitectura Seismică
Pagina 2
ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE
1. AZS ……DECE ESTE NECESARA?
2. AZS…… CUM SE POT REALIZACONSTRUCTII SIGUREIN ZONE SEISMICE?
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 284/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică
Pagina 3
ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE
MOTTO (1)
“REVENIND LA KOBE SI VIZITAND ORASUL DUPA CUTREMUR,PRIMUL LUCRU CARE M-A IZBIT A FOST SA CONSTAT CAT DE MARE
ESTE RESPONSABILITATEA FUNDAMENTALA, PE CARE O AVEM CAARHITECTI, DE A VEGHEA LA ASIGURAREA SECURITATII
POPULATIEI”
TADAO ANDO (1997)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 285/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 286/325
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 5
ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE
1. AZS……DECE ESTE NECESARA?
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 287/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 288/325
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 289/325
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 8
DE CE ESTE NECESARA O ARHITECTURASPECIFICA ZONELOR SEISMICE ?
PENTRU REALIZAREA SIGURANTEI CORESPUNZATOARE,
PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE IN ZONE
SEISMICE IMPUNE ARHITECTILOR SI INGINERILOR
RESPECTAREA UNUI NUMAR MARE DE CRITERII SI
CONSTRANGERI SUPLIMENTARE FATA DE
PROIECTAREA NUMAI PENTRU INCARCARI
GRAVITATIONALE (NESEISMICE) SAU PENTRU
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 290/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
ACTIUNEA VANTULUI
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 291/325
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 292/325
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 11
ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE
- OPINIILE SPECIALISTILOR –
“INTEGRAREA CU SUCCES IN PROIECTARE A PRINCIPIILOR SEISMICE CERE CA ACESTEA SA FIE COMPATIBILE CUCERINTELE DE ARHITECTURA :
SATISFACEREA NECESITATILOR UTILIZATORILOR,
RESPECTAREA DISPONIBILITATILOR ECONOMICE ALE CLIENTULUI SI
REALIZAREA UNUI OBIECT DE ARHITECTURA CARE CONTRIBUIE LA
CALITATEA VIZUALA A AMBIENTULUI “
(KENETH KRITZ, 1981)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 293/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 12
EFECTELE DECIZIEI ARHITECTULUI
FORMA GENERALA A CLADIRII IN PLAN SI IN ELEVATIE,
STABILITA DE ARHITECT PE CONSIDERENTE FUNCTIONALE,
URBANISTICE SI ESTETICE, DETERMINA:
• TIPUL, MATERIALELE SI CARACTERISTICILE STRUCTURII
• MARIMEA FORTELOR SEISMICE SI A EFECTELOR ASOCIATE ACESTORA (TORSIUNEA);
• DISTRIBUTIA FORTELOR IN PLAN SI PE VERTICALA;
• CAPACITATEA DE REZISTENTA SI DE DISIPARE A ENERGIEI
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 294/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 13
ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE
- OPINIILE SPECIALISTILOR –
• "NICIODAT Ă NU VA FI ÎN PUTEREA UNUI INGINER STRUCTURIST
S Ă
REALIZEZE O STRUCTUR Ă
SUFICIENT DE REZISTENT Ă
LA CUTREMUR PENTRU O CL Ă DIRE PROST CONCEPUT Ă DIN PUNCT DE VEDERE
ARHITECTURAL”
(D.J. DOWRIK, 1977)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 295/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 296/325
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 15
MIGRATIA STILURILOR ARHITECTURALE- REPERE ISTORICE –
• IN ULTIMUL SECOL S-A PRODUS “ MIGRATIA STILURILOR SI CONCEPTIILOR ARHITECTURALE” (RASPÂNDIREA LOR MULT ÎN AFARA
ZONELOR GEOGRAFICE DE ORIGINE).
• FENOMENUL POATE FI NUMAI DISCUTABIL, DIN PUNCT DE VEDERESOCIO-CULTURAL, DACA ZONA "ORIGINARA" SI ZONA " DE ADOPTIE" AU CARACTERISTICI SIMILARE ALE MEDIULUI ÎNCONJURATOR (IN
SPECIAL NIVELURI APROPIATE DE SEISMICITATE )
• MIGRAREA STILURILOR POATE AVEA URMARI GRAVE, DACA IN ZONA"DE ADOPTIE" EFECTELE SEISMICE DEVIN "CRITICE" PENTRU ANUMITE ALCATUIRI ARHITECTURALE SI, MAI ALES,
PENTRUSTRUCTURILE RESPECTIVE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 297/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
PENTRUSTRUCTURILE RESPECTIVE.
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 16
MIGRATIA STILURILOR ARHITECTURALE- REPERE ISTORICE: CUTREMURUL DE LA NOBI- JAPONIA (1891)
• A DISTRUS CIRCA 200.000 DE CLADIRI .
“ACEST CUTREMUR S-A PRODUS DUPA CE, SUB INFLUENTACULTURII EUROPENE, SE ÎNCEPUSE INTRODUCEREA
CONCEPTIILOR ARHITECTURALE APUSENE ÎN CONSTRUCTIILEDIN JAPONIA, FARA ÎNSA SA SE TINA SEAMA DE EXPERIENTA
LOCALA ÎN PROBLEME DE SEISMICITATE.CA URMARE S-AU
ÎNREGISTRAT DISTRUGERI IMPORTANTE LA ACESTE CLADIRI".
(ELEMENTE DE SEISMOLOGIE INGINEREASCA , A.A.BELES SIM. IFRIM –1962)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 298/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 299/325
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 300/325
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 19
PRINCIPIILE LUI LE CORBUSIER CASURSE DE VULNERABILITATE SEISMICA
1. STALPI LA PARTER ⇒ ETAJ SLAB
2. PLANUL LIBER⇒ GENEREAZA TORSIUNI DE PERETI DE ANSAMBLU PUTERNICE
3. FATADA LIBERA ⇒ IDEM, INTERACTIUNI (INDEPENDENTA) GREU CONTROLABILE
4. TERASA-GRADINA⇒ GREUTATE MARE LA VARFUL CONSTRUCTIEI
5. BANDA DE FERESTRE ⇒ DISTRUGE CONTINUITATEA PERETILOR,CREAZA STALPI SCURTI
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 301/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 20
EFECTELE PRINCIPIILOR LUI LE CORBUSIER
PARTER FLEXIBIL (PE STALPI)
- IMPERIAL COUNTY SERVICES BUILDING ,(CUTREMURUL IMPERIAL VALLEY -EL CENTRO – 1979 M = 6.6)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 302/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 21
EFECTELE PRINCIPIILOR LUI LE CORBUSIER
PARTER FLEXIBIL (PE STALPI)
- IMPERIAL COUNTY SERVICES BUILDING ,(CUTREMURUL IMPERIAL VALLEY -EL CENTRO – 1979 M = 6.6)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 303/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 22
EFECTELE PRINCIPIILOR LUI LE CORBUSIER
PARTER FLEXIBIL (PE STALPI)
- IMPERIAL COUNTY SERVICES BUILDING ,(CUTREMURUL IMPERIAL VALLEY -EL CENTRO – 1979 M = 6.6)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 304/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 23
EFECTELE PRINCIPIILOR LUI LE CORBUSIER
PARTER FLEXIBIL (PE STALPI)
- IMPERIAL COUNTY SERVICES BUILDING ,(CUTREMURUL IMPERIAL VALLEY -EL CENTRO – 1979 M = 6.6)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 305/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 24
NEREGULARITĂȚI ACCENTUATE
DE REZISTENȚĂ ȘI RIGIDITATE ÎN ELEVAȚIE (KOBE, 1995, M=7.0)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 306/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 25
INTERACȚIUNI NECONTROLATE ÎNTRE CONSTRUCȚII ADIACENTE
(NORTHRIDGE,1994, M=6.7)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 307/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 26
INTERACȚIUNI NECONTROLATE STRUCTURĂ-ELEMENTE NESTRUCTURALE(CLINICĂ MEDICALĂ, EL ASNAM, ALGERIA,1980, M=7.3)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 308/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 27
AVARII LA COMPONENTELE NESTRUCTURALE
(LA CLĂDIRI FĂRĂ AVARII SAU CU AVARII MINORE)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 309/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 28
AVARII LA PEREȚII NESTRUCTURALI(EL ASNAM, ALGERIA,1980, M=7.3)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 310/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 29
AVARII LA TAVANE (JAPONIA :TOKACHI-OKI, M = 6.9, 26.05.2003)
AEROPORTUL DIN KUSHIROSITUAT LA CIRCA 140 KM DEEPICENTRU A FOST SCOS DINFUNCTIUNE PENTRU 48 DE OREDATORITA AVARIERII TAVANULUISUSPENDAT SI INSTALATIILORINGLOBATE.STRUCTURA NU A SUFERITNICI O AVARIE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 311/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 30
AVARII LA FAȚADE(NORTHRIDGE,1994, M=6.7)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 312/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 31
ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE
AZS... CUM SE POT REALIZA CONSTRUCȚII SIGURE ÎN ZONE SEISMICE?
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 313/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 32
ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE
CAI PENTRU REDUCEREA RISCULUI SEISMIC AL CLADIRILOR- REPERE ISTORICE –
1. LIMITAREA INALTIMII CLADIRILOR:
* JAPONIA (DUPA 1923): 100 FT = 31.0 M PÂN Ă ÎN 1964
* LOS ANGELES: 150 FT = 45 M (13 NIVELURI) PÂNĂ ÎN 1957
* SAN FRANCISCO: 80 FT = 20 M , 100 FT = 31 M (IDEM)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 314/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 33
ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE
CAI PENTRU REDUCEREA RISCULUI SEISMIC AL CLADIRILOR- REPERE ISTORICE –
2. PREVEDERI PRIVIND REGULARITATEA (SEAOC –1980)
CONFIGURATII REGULATE :• ZVELTETE MICA A CLADIRII (H/BMIN)
• PLAN SIMETRIC;• SECTIUNE TRANSVERSALA UNIFORMA PE INALTIME• REZISTENTA MAXIMA LA TORSIUNEA DE ANSAMBLU
• TRANSPORT DIRECT AL FORTELOR CATRE FUNDATII, ETC …….
PENTRU ACESTEA SE APLICA METODELE STANDARD DE PROIECTARE.
SOLUTIE CORECTA,CU GRAD RIDICAT DE SIGURANTA, JUSTIFICATA DIN PUNCT DE VEDERE
ECONOMIC PENTRUCLADIRILE DE SERIE, DAR GREU APLICABILA/ ACCEPTABILA
PENTRU CLADIRI UNICAT (REPREZENTATIVE CA IMAGINE ARHITECTURALA)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 315/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 34
ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE
ALTE PUNCTE DE VEDERE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 316/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 35
ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE
DOMENII DE INTERFERENTA ARHITECTURAL –STRUCTURALAIN PROIECTAREA CLADIRILOR IN ZONE SEISMICE (AZS)
DOMENII CONTROLATE, IN PRINCIPAL, DE CONCEPTIA DE ARHITECTURA :
1. CONFIGURATIA DE ANSAMBLU A CLADIRII IN PLAN SI IN ELEVATIE (GEOMETRIA 3-D)
2. ALCATUIREA CONSTRUCTIVA DE DETALIU A ELEMENTELOR STRUCTURALE
3. PROIECTAREA ELEMENTELOR NESTRUCTURALE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 317/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 36
ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE
OPINIILE SPECIALIȘTILOR
“PE MASURA CE COMPLEXITATEA TEHNOLOGICA SI ARHITECTURALA A CLADIRILOR A EVOLUAT,
PROFESIUNILE DE ARHITECT SI INGINER S-AU SEPARAT.
DEOSEBIRILE DINTRE PROCESELE DE FORMARE SI LIPSA DE COMUNICARE
AU LIMITAT POTENTIALUL CREATOR AL INTERACTIUNII DINTRE CELE DOUA
CATEGORII DE PROFESIONISTI”
(LYN,1981)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 318/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 37
ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE
OPINIILE SPECIALIȘTILOR
“PROIECTAREA CLADIRILOR REZISTENTE LA CUTREMUR NU INSEAMNA NEAPARAT
REALIZAREA UNOR CLADIRI MASIVE, LIPSITE DE ORIGINALITATE ARHITECTURALA.
ARHITECTII POT SA DEA FRAU LIBER IMAGINATIEI DACA RESPECTA CATEVA PRINCIPII DE
BAZA A CAROR APLICARE NU POATE FI, INSA, NEGOCIATA” (MILAN ZACEK,1996)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 319/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 38
REALIZAREA CLADIRILOR CU PARTICULARITATI DE ALCATUIRE NECESITA:
• COLABORARE ARHITECT – INGINER STRUCTURIST DIN FAZELE PRELIMINARE.• INGINERI STRUCTURISTI CU NIVEL DE COMPETENTA RIDICAT.
• METODE COMPLEXE DE CALCUL (UNEORI, INCERCARI PE MODELE).• DURATA SI COSTURI DE PROIECTARE STRUCTURALA MULT SPORITE.
• EXECUTIE DE INALTA CALIFICARE (MATERIALE, PROCEDEE TEHNOLOGICE, MANOPERA),
CU COSTURI FOARTE RIDICATE.
ADOPTAREA UNOR SOLUTII ARHITECTURALE CUPARTICULARITATI DE ALCATUIRE ESTE RECOMANDATA
NUMAI PENTRU CLADIRI REPREZENTATIVE CU IMPORTANTA
SI/SAU SEMNIFICATII MAJORE SI IN CONDITIILE UNORDISPONIBILITATI TEHNICE SI FINANCIARE CORESPUNZATOARE
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 320/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 39
PROIECTAREA CLADIRILOR IN ZONE SEISMICE
• ÎN PRIMUL RÂND, CERINȚELE ARHITECTURII
ZONELOR SEISMICE SE REFER Ă LA ELIMINAREA
ALC Ă TUIRILOR ARHITECTURAL - STRUCTURALE SI A
DETALIERILOR CONSTRUCTIVE CARE S-AU AFLAT LA
ORIGINEA UNOR ACCIDENTE STRUCTURALE GRAVE LA
CUTREMURELE TRECUTE (UNELE DIN ERORILE
CONCEPTUALE PREZENTATE ANTERIOR).
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 321/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 322/325
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 41
CONCLUZII
1. IN ZONE CU SEISMICITATE RIDICATA SE POT REALIZACLADIRI REMARCABILE DIN PUNCT DE VEDERE FUNCTIONALSI ESTETIC DAR NUMAI FOLOSIND CONCEPTE, TEHNICI SITEHNOLOGII SPECIALE DIFERITE DE CELE TRADITIONALE.
2. STUDIUL SI DEZVOLTAREA ACESTOR CONCEPTE, TEHNICI SITEHNOLOGII REPREZINTA OBIECTUL PREOCUPARILOR
ARHITECTURII ZONELOR SEISMICE CARE SE CONSTITUIE CA RAMURA MODERNA A
STIINTEI SI TEHNICII CONSTRUCTIILOR
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 323/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 42
ETAPA URMATOARE: URBANISMUL ZONELOR SEISMICE
DE CE?
• IN ANUL 2000 , > 50% DIN POPULATIA GLOBULUI TRAIESTE IN MEDIUL URBAN;
• MARI METROPOLE ALE LUMII SE AFLA IN ZONE SEISMICE SI AUSUFERIT DISTRUGERI MASIVE
• DENSITATEA POPULATIEI IN MARILE METROPOLE ESTE MULTSUPERIOARA DENSITATII MEDII
• MARILE ORASE ADAPOSTESC VALORI CULTURALE DAR, MAI ALES,ACTIVITATI ECONOMICE A CAROR DISTRUGERE AFECTEAZA ECHILIBRUL
ECONOMIC (MAI ALES AL TARILOR IN CURS DE DEZVOLTARE)
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 324/325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR
Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011
7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011
http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 325/325