curs instruct. fotbal

7/24/2019 Curs Instruct. Fotbal

1/76

7. AntrenamCUPRINS

1. Bazele generale ale teoriei si metodicii jocului de fotbal2. Tendinte in jocul de fotbal actual3. Rolul educativ al fotbalului4. Codul de etica al juctorului si antrenorului

!. Continutul jocului de fotbal". Relatia joc si antrenamententul in fotbal # factorii antrenamentului $fizic%

te&nic% tactic% 'si&ologic% teoretic(). Te&nica jocului de fotbal*. Tactica jocului de fotbal1+. ,regatirea teoretic in jocul de fotbal11. ,regatirea 'si&ologica in jocul de fotbal

12. -ncalzirea in jocul de fotbal13. istemul de joc14. /ijloace 'entru invatarea si consolidarea te&nicii sitacticii

jocului de fotbal1!. 0ocul si antrenamentul 'ortarului1". ,rocedee si elemente te&nice s'ecifice

com'artimenetelorsi 'osturilor din ec&i'a

17. /omentele fie ale jocului in atac si a'arare1). As'ecte manageriale 'rivitor la fotbalul de baza1*. lemente de biomecanica in jocul de fotbal


2/76

2+. Relatia dintre conce'tia de joc si nivelul ec&i'elor21. electia in jocul de fotbal

1.BAZELE GENERALE ALE TEORIEI SI METODICIIJOCULUI DE FOTBAL

0ocurile cu mingea au o varsta de a'roa'e !+++ de ani. -n C&ina si

0a'onia antica se 'ractica sub denumirea de TsuC&u5 si res'ectiv

6emari5% unde 'artici'antii im'ingeau mingea cu 'iciorul in anumite tinte.Cronologia% a'aritia jocului in cetatile grecesti sub denumirea de

'isiros5 sa 'rodus du'a anul 77" i.e.n. anul 'rimelor 0ocurilor8lim'ice.

Romanii au denumit acest joc 9ar'astum5. -n -talia de la :iovani de

Bardi a ramas o descriere din anul 1!)+ ajocului de calcio5 in caremarturiseste ca era un joc 'ublic intre doua ec&i'e de tineri care mergeau

'e jos si fara arme straduinduse din 'lacere si onoare sa 'oarte in cam'ul

advers un balon mijlociu umflat cu aer5.,rin evolutia formelor de joc organizat% care ii a'artine a'roa'e in

intregime% Anglia isi aroga cu mandrie titlul de 'atrie a fotbalului5.

-n anul 1*34% regele Angliei duard al ---lea da un edict unde jocul cumingea a fost numit 'entru 'rima oara ;ootball5% care inseamna foot

'icior5 si ballminge5.


3/76

-n anul 1)71 a luat fiinta 'rima com'etitie de fotbal din lume # Cu'a

Angliei% iar la 3+.11.1)72 sa dis'utat si 'rimul meci intertari la :lasgo? @cotia # Anglia ++.

-n anul 1))! se legalizeaza 'rofesionismul in fotbal. ,rimul

cam'ionat divizionar ia fiinta in Anglia in 1)))% fiind castigat de ec&i'a,reston


4/76

enus5. ,ana la 1 decembrie 1*12 fotbalul a fost condus de Asociatia

'orturilor Atletice5. -ntre anii 1*121*3+ conducerea fotbalului a fostasumata de Comisia Centrala de ;otbal5 din cadrul ;ederatiei ocietatilor

'ortive din Romania5% cu ece'tia unor 'erioade cand se infiintasera unele

federatii regionale ca @ ;ederatia Bucovineana aCluburilor de ;otbal5 #+7.+1.1*2+% ;ederatia 'ortiva Romana din Ardeal5 # 13.1+.1*1*. e la

1".+2.1*3+ fotbalul romanesc a fost dirijat de ;ederatia Romana de ;otbal.Cu ocazia fuzionarii cluburilor Triumf5 si Romcomit5 se formeaza

;.C. 0uventus5. -n anul 1*22 ec&i'a re'rezentativa a tarii noastre invinge la

Belgrad 'e 0ugoslavia cu 21.,rima ec&i'a romaneasca trecuta la 'rofesionism a fost Ri'ensia

Timisoara in anul 1*32% iar in anul 1*34 se instituie cea dea doua

im'ortanta com'etitie si cu traditie Cu'a Romaniei5. Astfel fotbalulnational ia am'loare inregistrand un numar tot mai mare de 'recticanti si de

ec&i'e% ajunganduse 'ana in zilele noastre.-n octombrie 1*+* se infiinteaza AAR $Asociatiunea ocietatilor

Atletice din Romania( din cele trei cluburi eistente 'ana atunci @ Colentina

CA si 8lim'ia C% ambele din Bucuresti% =nited ;C din ,loiesti% cu

'racticanti in majoritate straini.-n decembrie 1*+*ianuarie 1*1+ se desfasoara 'rima com'etitie

fotbalistica interne% Cu'a AAR% asimilata 'rimului cam'ionat national. Ande an numarulec&i'elor creste% iar in com'onenta lor figureaza din ce in ce

mai multi romani.

-n Romania /ica dinaintea 'rimului razboi mondial se dis'uta o seriede com'etitii sub forma de cu'a% ai caror castigatori vor fi considerati

cam'ionii Romaniei. =lterior organul de conducere al activitatii fotbalistice

devine Comisiunea de ;ootball Asociatie din cadrul =;R $=niunea;ederatiilor 'ortive din Romania(% care a luat fiinta la 1 decembrie 1*12.

u'a razboi% odata cu formarea Romaniei /ari% ince'and cu editai 1*21

1*22% se dis'uta cam'ionatul national cu 'artici'area ec&i'elor din toate'rovinciile tarii. -nca nu avem un cam'ionat du'a un sistem divizionar% el

dis'utanduse 'e regiuni $mai tarziu ligi( si a'oi in sistem eliminatoriu intre

invingatoare.

c&i'a nationala a Romaniei isi ince'e activitatea 'rin meciul de la)iunie 1*22 de la Belgrad% contra 0ugoslaviei% scorul fiindune favorabil cu 2

1. Acetse 'rime doua goluri istorice au fost inscrise in ordine de Ronna si:uga. >a 1" februarie 1*3+ se infiinteaza ;ederatia Romana de ;otbal

Asociatie% organism indee'endent cu autoritate juridica% acesta &otarand'artici'area Romaniei la Cam'ionatul /ondial din =rugua nin luna iulie a

aceluiasi an. ;R;A este admisa 'rovizoriu -n ;-;A% iar la Congresul de la


5/76

Buda'esta din 1*31 este admisa cu titlu definitiv.

,rimul 'resedinte al ;R;A este avocatul Aurel >eucutia.-nce'and cu editia 1*321*33 in Romania functioneaza sistemul

divizionar% cu un cam'ionat unitar al 'rimei divizii $initial doua divizii(.

is'utarea Cu'ei Romaniei ince'e in sezonul 1*331*34.;ederatia Romana de ;otbal este membra fondatoare a =;A in 1*!4.

in august1**+ ;R; a devenit organ inde'endent de conducere almiscarii fotbalistice din Romania% 'rimul 'resedinte ales sub aceste aus'icii

fiind fostul jucator international si absolvent al Academiei de tudii

conomice% /ircea andu.ate statistice ale ;R;


6/76

'artici'a si selectionate 'e judet7 /emorialul :&eorg&e 8la # com'etitie anuala de sala 'entru co'ii

sub 11 ani si sub 12 ani.

2. TENDINTE IN FOTBALUL ACTUAL

2.1 ,erfectionarea tranzitiei

Acest termen 'om'os se refera la tim'ul 'e care o ec&i'a il 'etrece dela 'ierderea mingii 'ana la recu'erarea ei. Cu cat acesta este mai scurt% cu

atat sansele de reusita sunt mai mari. Aici se desfasoara )+ D din muncaunui antrenor. meric -enei folosea o fraza care are valabilitate si azi @

a'ararea se 'regateste din momentul in care ataci si invers5. /urin&o o si

e'lica @ nergia care se consuma in fotbalul actual este enorma si in maremasura aceeasi la ec&i'ele im'ortante. ,entru a tio gestiona% trebuie sa o

consumi cu ca'% deoarece cine va scoate maim de 'rofit va castiga5.Tranzitia% atat cea 'ozitiva $trecerea de la a'arare la atac(% cat si cea negativade'inde de pozitia fiea!"i #"ato!'e teren. e aceea marile ec&i'e ajungdin trei 'ase la 'oarta adversa% si de fiecare data au su'erioritate numerica in

defensiva. ,entru aceasta insa a"to$ati%$e&e trebuie ca'atate laantrenamente. em'lu @ daca teaua a ajuns in semifinalele Cu'ei =;A in

2++" este si 'entru fa'tul ca 'regatirea la antrenamente a vizat continuarea

muncii de organizare a tranzitiei ince'uta acum 2 ani de Eenga./arile cluburi au mers 'e aceasta linie ca'e o cale ferata. aca

formatii ca Barcelona% >on sau /ilan au continuat o o'era ince'uta mai

devreme% C&elsea% de 'ilda% a urmat imediat trendul dis'unand mijlocasiimult mai ofensiv% cu /aelele singurul inc&izator% in vreme ce >am'ard si

ssien au fost distribuiti 'e benzi% iar Ballac in s'atele varfurilor.Ca'elloare 'robleme la Real tocmai 'entru ca 'are ramas in vec&iul sistem cu doi

inc&izatori. em'lu @ inamo a inregistrat 'rogresele actuale folosind doar

un inc&izator # /argaritescu # asezand in fata lui mai mereu jucatori cu obuna calitate te&nica.

2.2 Te&nica si viteza

/arcello >i''i ne 'ro'une un joc @ ;aceti un montaj de o ora cu faze

de la Cam'ionatul /ondial din 1*7+ si 'ana in 2++7. eti avea im'resia caa'aratul are o defectiune te&nica si ca s're final a luato re'ede inainte5. l a

e'licat ca% cuvantul c&eie este te&nica in regim de viteza. 'oti fi iute% dar

daca 'ierzi tim' 'ana 'otolesti mingea% tot ce ai castigat 'rin viteza 'ierzi'rin te&nica5. em'lu @ aceste sfaturi se regasesc in 'ractica in jocul


7/76

evillei% care a fost declarata ec&i'a anului 2++"% iar ca jucatori se detaseaza

aniel Alves. in ac&izitiile marilor cluburi numele francezului Riber estefoarte ve&iculat. Te&nic si iute.

8 'asele la intalnire% 'rintre 23 jucatori adversi sau din 'ozitii

neaste'tate de a'aratori $sur'riza(F9 eliminarea 'relaurilorF

10 'endularea la finalizare este scurta sicu fortaF11 mingea ajungand de cele mai multe ori intro zona a 'ortii 'lanificata

de jucatorul care finalizeazaF

12 concentrarea este maima $in s'iritul de lu'tatorbataios(.

2.3 0ocul 'e ari'i

Arsene Genger @ ;otbalul sa strans in centru. e aceea cine il vascoate mai re'ede la margine va castiga5. :erard 9oulier de la >on vinde

jucatori de centrul terenului 'e sume imense $ssien% iarra( si cauta 'rintoata lumea ari'i. em'lu @ C&elsea a suferit 'entru ca in atac nu maia'areau Robben langa rogba% 'lus accidentarile lui Terr si Cec&. em'lu

@ la Ra'id jocul merge cand joaca Badoi si Caramian% iar la inamo Claudiu

iga au fost din faze fie si 3" D din golurile lui Claudiu


8/76

sc&imbarilor.

2." ,erfectionarea legaturilor intre com'artimente

0ucatorii joaca unitar% in baza unei lectii tactice 'erfecte 'rintro

strategie a jocului de eficientaconce'tie de joc. ,rivind atacul% majoritateaec&i'elor joaca cu 2 atacanti sau un varf im'ins si unul sau doi % de regula cu

intrari din lateral.

2.7 A crescut im'ortanta jocului fara minge

2.) c&i'ele de to' solicita cat mai multi jucatori valorosi

/ajoritatea cluburilor cauta individualitati $'olivalenti(% care sa

decida de cele mai multe ori soarta unei 'artide% si de aici a unei com'etitii.Atacantii au un loc a'arte 'rivind aceasta viziune 'rin im'ortanta 'ostului%

de a finaliza.


9/76

14 cresterea normala a organismului% dezvoltarea fizica armonioasaF15 'erfectionarea calitatilor motrice de baza% dotarea cu de'rinderi

motrice variate utile in viata si activitatea socialaF

16 cunoasterea unor ramuri de s'ort si formarea de'rinderilor de a le

'ractica inde'endentF17 sa contribuie la formarea trasaturilor 'ozitive de caracter% sa

'erfectioneze de'rinderea de munca fizica% dezvoltand ca'acitatea deada'tare la cerintele muncii sociale% sa formeze de'rinderi igienice de

organizare si autoconducere.

tructura jocului determina dezvoltarea com'lea a cunostintelor%'rice'erilor si de'rinderilor motrice de baza si s'ecifice% a calitatilor% a

ca'acitatii de cunostere% imaginatie% gandire% dezvoltare a trasaturilor de

vointa si caracter% darzenie% curaj% res'ectul fata de adversari. Tuturorjucatorilor li se cere tot mai mult 'e langa o dezvoltare morfofunctionala

si un ec&ilibru neuromuscular si neuro'si&ic cat mai dezvoltat.Angajamentul total si marea mobilitate a jucatorilor determina reducereas'atiilor de joc mai ales in zonele - si - ale terenului.

Calitatea bazei de masa a fotbalului de 'erformanta in tara noastra

este determinata de mai multi factori @18 organizarea% conducerea si stimularea activitatii cu co'ii asigurata de

cadre de s'ecialitateF19 'regatirea 'rofesionala su'erioara continua% 'recum si alegrea celor

mai cores'unzatori antrenoriF

20

selectia la un inalt nivel de obiectivitateF21 asgurarea te&nicmateriala cores'unzatoare.

). CODUL DE ETICA AL JUCATORULUI SI ANTRENORULUI

22 a joci ca sa castigiF

23 a joci in mod s'ortivF24 a res'ecti adversarii% coec&i'ierii% arbitri si s'ectatoriiF25 a acce'ti cu demnitate infrangereaF

26 a 'romovezi interesele fotbaluluiF27 a res'ingi coru'tia% drogul% rasismul% violenta si alte 'ericole 'entru

s'ortul nostruF28 ai ajuti 'e ceilalti ca sa reziste tentativelor de coru'tieF29 a denunti 'ersoanele care incearca sa aduca 'rejudicii s'ortului

nostruF

30 a onorezi 'ersoanele care 'ara re'utatia fotbalului.

*. CONTINUTUL JOCULUI DE FOTBAL


10/76

,entru realizarea telului su'rem in fotbal% inscrierea golului% jucatoriifolosesc mijloace s'ecifice de atac% iar 'entru a im'iedica adversarul sa

marc&eze a'eleaza la mijloace s'ecifice de a'arare.

0ocul se com'une din actiuni intre'rinse de jucatori in diferite faze ale

atacului sau al a'ararii% a'licate in lu'ta cu adversarii in limiteleregulamentului de joc. ub as'ectul jocului de atac deosebim actiuni cu

mingea si actiuni fara minge% iar in a'arare deosebim actiuni de recu'erare amingii si de organizare a a'ararii.

A. lemente constitutive ale jocului in atac

Actiunea jucatorului cu mingea re'rezinta folosirea rationala intr

ofaza de atac a celui mai indicat com'le de 'rocedee te&nicotactice insco'ul realizarii unei sarcini 'artiale ale jocului.

8 actiune de atac oricat de sim'la ar im'lica @ un com'le de 'rocedee te&nice inlantuiteF o de'lasare efectuata in functie de locul unde va intra in 'osesia mingii% de

'ozitia adversaruluiF

un efort fizicF un efort 'si&icF

oboseala si incordarea% starea morala.

-n atac jocul se com'une din actiuni cores'unzatoare celor doua faze @'regatirea si finalizarea.

a( Actiunile 'regatitoare de atac au ca sco' 'regatirea atacului final si

'artici'a toti com'onentii ec&i'ei 'rin colaborare si s'rijin reci'roc. ,entru ase ajunge la finalizare trebuie sa se res'ecte urmatoarele conditii @

ec&i'a sa avanseze cat mai ra'id in terenul advers% a'ro'iinduse de 'oartaF sa de'aseasca unul sau mai multi adversari% 'e o 'ortiune limitata a

terenuluiF

sa creeze 'artenerului caruia i se transmite mingea situatii favorabile de acontinua actiunea de 'regatire a ataculuiF

ensul si directia actiunilor de atac de'ind de locul in care se initiaza.

-n alcatuirea actiunilor 'regatitoare de atac intra @

diferite de'lasari efectuate inainte% in tim'ul si du'a manevrarea mingiiF 'rocedee te&nice sim'le $lovituri(F

'rocedee te&nice inalantuite.b( Actiunile de finalizare e'rima marcarea 'unctelor 'rin lovitura la 'oarta.

>ovitura finala este urmarea unei actiuni initiate% continuate si terminate de

la un singur jucator% sau rezulta din conlucrarea mai multor coec&i'ieri.Actiunile individuale de finalizare se com'un din 'rocedee tactice inlantuite


11/76

si 'rocedee te&nice sim'le.

c( Actiunile de atac la momentele fie ale joculuiAici efortul fizic se reduce la eecutarea loviturii% iar o'ozitia adversarului

in 'rima faza este ineistenta% acesta fiind obligat sa se 'laseze la *%1!m.

d( Actiunile de joc fara minge se com'un din de'lasari ale jucatorilor 'eteren in ritmuri diferite. Com'ortamentul jucatorului fara minge se com'une

din @ alergari 'e distante diferiteF

aleragari cu 'lecari brusteF

alergari cu sc&imbari de directieF de'lasari 'entru mentinerea legaturii dintre com'artimente.

-n cadrul acestor actiuni li'seste 'ozitia de 'ornire si alergarile se fac

in ritmuri diferite% de aceea in jocul de fotbal nu se mentine un ritm uniformde alergare.

B. lemente constitutive ale jocului in a'arare

a( ,rin actiunile de organizare se urmareste im'iedicarea adversarului de a

se a'ro'ia de 'oarta% destramarea atacului organizat si in ultima faza

im'iedicarealoviturii finale la 'oarta. Aici se folosesc @ tatonarile

alergarile ra'ide 'e diferite distante re'lierea

dublajul

marcajulb( ,rin actiunile de recu'erare se urmareste reintrarea in 'osesia mingii%

recu'erarea realizanduse 'rin actiuni de de'osedare directa sau 'rin

interce'tie. 0ucatorii ec&i'ei in a'arare trebuie sa fie gata de a efectua inorice moment miscari s'ontane incom'ortamentul lor.

c( Actiunile de a'arare la momentele fie se desfasoara in functie de locul

unde se eecuta lovitura. -n 'rimul caz se urmareste 'unerea adversarului inim'osibilitatea de a combina si de a se a'ro'iade 'oarta% iar in al doilea caz

seincearca evitarea inscrierii golului.

C. lemente constitutive ale jocului 'ortarului

0ocul 'ortarului se com'une din actiuni te&nicotactice s'ecificedesfasurate in regimul anumitor calitati motrice. arcinile 'ortarului constau

in a'ararea directa a 'ortii% in im'iedicarea adversarului de a introduce

mingea in 'oarta si de a initia actiuni 'regatitoare de atac.Actiunile de a'arare desfasurate de 'ortar constau in @


12/76

de'lasari si miscari 'e linia 'ortii sau in afara ei 'entru a interce'ta

mingeaF 'rocedee te&nice s'ecifice $'rinderea mingii% devierea% boarea%

res'ingerea% 'lonjonul(.

Actiunile de atac ale 'ortarului sunt alcatuite din 'rocedee de lovire amingii cu 'iciorul% de aruncare cu mana% toate favorizand actiunile

'regatitoare ale atacului. ,ortarul actioneaza de multe ori si in afarasu'rafetei de 'edea'sa. e aceea% in 'regatirea sa% treuie sa se introduca si

'rocedee 'rinci'ale de lovire% conducere si 'reluare s'ecifice jucatorilorde

cam'.

+. RELATIA JOC , ANTRENAMENT

Atunci cand este vorba des're fotbal% ceea ce 'rimeaza este jocul siantrenamentul. -n general oamenii sunt dis'usi sa discute mai mult des're

arbitraj sau 'robleme organizatorice.,entru ca jucatorii sa 'ractice mai bine fotbalul va trebui sa stii ce sa

le ceri% 'entru ca ei sa stie ce sa ofere. Ca atare% s'ecialistul% antrenorul%

trebuie sa arate jucatorilor ce inseamna un joc de fotbal in adevaratul sens al

cuvantului% 'entru ca ei sasi auto'ro'una un obiectiv la care sa tinda% salatinga si care sai stimuleze in decursul 'regatirilor si mai a'oi in tim'ul

dis'utelor din cam'ionat. Analizand cateva com'etitii mai im'ortante% si dece nu% c&iar la nivel mondial% 'utem des'rinde as'ecte im'ortante ca teme de

meditatie in antrenamente% cum ar fi @

31

eistenta unor jucatori de valoare% care nu se 'ot integra sau ada'ta innoile ec&i'e la care sunt transferati% fie din cauza lor% adica stilul lor

'ror'iu de joc nu este asimilat de stilul de joc al ec&i'ei din care face

'arte sau ec&i'a nul asimileaza. -n concluzie% este vorba de oneada'tare 'rovocata de ambele 'arti.

32 istenta unor momente de ratacire din 'artea jucatorului % de

indisci'lina sau abatere de la regulament.33 viteza de manevrare a mingii% fie sub forma de 'asa% fie sub forma de

dribling% sau conducere a mingii 'e anumite s'atii% cu 'recadere la

marginea terenuluiF

34 'recizia cu care mingea este transmisa la coec&i'ier si de aici maide'arte% asigurand continuitatea actiunilor te&nicotactice direct s're

'oarta adversaF

35 tem'o sustinut.

unt momente% si c&iar 'erioade scurte% cand sa jucat din refle% 'e bazaunor automatisme% care inglobeaza o mare cantitate de re'etari in diferite

conditii de instruire s'ecifica. Toate acestea au fost 'osibile 'entru ca


13/76

jucatorii siau insusit intuitia jocului% si 'entru ca ei cunosc terenul%

distantele convenabile si le ra'orteaza la forta de lvoire a mingii% fara aomite 'rezenta adversarului sau 'lasamentul 'artenerului. ,asa eecutat cu

'recizie si sub diferite forme stala baza calitatii actiunilor te&nicotactice%

adica la nivelul valoric.e aici a'are circulatia mingii% circulatia jucatorilor%dinamismul% tem'oul si maiestria jucatorilor% care dau valoare dis'utei. -n

fotbal este nevoie de o anumita 'regatire a actiunilor de joc si% ca atare%strategia reclama 'regatirea actiunilor gandite la mijlocul terenului 'entru

declansarea actiunilor de atac cu finalizare. e fa't in fotbalul actual nu te

mai 'oti 'rezenta in zona de finalizare cu actiuni ne'regatite sau laintam'lare ecluzand &azardul sau intam'larea. -n zona 'ortii% a careului de

1"m% are loc o adevarata lu'ta% cu dueluri fie la nivelul solului% fie aeriene%

care ignora atat tim'ul cat si s'atiul. -n aceste situatii ata s'atiile de joc% catsi su'rafetele% nu mai eista% dis'are cateodata c&iar si tim'ul de joc%

finalizanduse uneori c&iar in li'sa de s'atiu si tim'. 0ucatorii zilelor naostrear trebui sa se obisnuiasca sa joace tot mai mult in aceste conditii. =n altas'ect de joc il re'rezinta directionarea centrarilor catre 'artea o'usa 'este

a'aratoriiaflati in careu% in asa fel incat sai avantajeze 'e atacanti. -n

fotbalul actual jocul nervilor isi s'une cuvantul odata cu fluierul arbitrului%iar 'ortarii au ca'atat rolul cel mai im'ortant ca si starea 'si&ica si

ras'underea 'ersonala. A ince'ut% daca se 'oate s'une asa% o selectie inrandul jucatorilor si al antrenorilor% oameni tari si oameni slabi% combativi

sau 'anicari. 'ecialistii incearca mereu sa inter'reteze cat mai eficient

relatia joc # antrenament% ras'unzand la unele intrebari de genul @ ceinseamna 'erformanta% ca'acitatea de efort% miza unei 'artide% im'ortanta

regulamentului de joc si consecintele unor decizii% decizia% ec&i'a si s'iritul

de gru'% ada'tarea si neada'tarea la cerintele momentului% starea 'si&ica%etc. Aceste as'ecte sunt trecute 'rin filtrul5 antrenamentului 'entru a se

asigura realizarea rezultatului dorit% drumul orientativ al antrenorului este

de la joc la antrenamnet si invers...5 'entru obtinerea 'erformantei. 0ocul defotbal este jocul des're care avem convingerea ca stim totul% dar in realitate

stim 'rea 'utin% iar daca suntem sinceri cu noi insine% observam ca de foarte

multe ori avem sur'rize.

,lecand de la ideea ca fotbalul este o mare agitata% 'utem s'une ca nutoate teoriile si 'rinci'iile sunt scrise in carti% 'entru ca in fond% nu 'ot fi

cu'rinse. e aceea va trebui sa le rezolve antrenorul% in conformitate cucerintele 'rioadei si ale momentului. Astfel antrenamentul cu'rinde ata

volum cat si intensitate% dar noi aici in teorie nu 'utem vorbi decat in'rinci'iu si la general% 'entru ca la un antrenament situatia esteuna si la alt

antrenamnet situatia este alta. Realizarea unei activitati s'ortive im'liva


14/76

efectuare unor eforturi de com'leitati si grade diferite. fectele acestor

activitati de'ind de cunostintele si e'erienta te&nicianului% de felul cumlefoloseste in 'rocesul de instruire ra'ortata la 'eioada% lot si obiectiv.

,erformanta reclama 'erfectionarea calitatii umane% iar antrenorul va

trebui sa tina seama de factorii antrenamentului s'ortiv% de modalitatea incare ei 'ot fi folositi in antrenamentul s'ortiv. i re'rezinta totalitatea

elementelor ce urmeza sa fie 'relucrate 'entru obtinerea maimului derandament% adica @ factori I calitati H randament s'ortiv H 'otential biologic

ridicat. ,rinci'iile antrenamnetului s'ortiv ser efera la continuitate% re'etare%

graduarea efortului # multilateralitate si la eforturi maime. Antrenamentuls'ortiv cu'rinde un efort de intensitati% volume si grade de dificultate

diferite% 'e care il efectueaza un jucator de fotbal. l are ca sco' modificari

morfologice si functionale ale organismului. Actualmente antrenamentul estemetoda 'rin care se obtine un maim de randament cu maimum de efort.

-ntensitatea% elementul fundamental care solicita in 'ermanenta%gradat% imbunatatirea randamentului s'ortiv% se refera la doi 'aramentri in

'rinci'al @

36 'osibilitati momentane ale jucatorului%adica de unde se 'leacaF37 cerintele im'use% de 'erformanta% adica unde vrea sa ajunga.e notat ca intre acesti 'arametri a'are curba efortului si gradul de

'regatire% a'are intensitatea% care este com'arativa cu 'otentialul momentanal antrenamentului efectuat% deci u alergam jucatorii 'ana le facm limba

cravata% cum se constata la unele cluburi 'ana nu demult.

-n antrenament antrenorul trebuie sa retina unele faze @38 efortul sa nu atinga nivelul 'osibilitatilor momentane ale jucatorilorF

39 efortul sa atinga nivelul 'osibilitatilor momentaneF

40 efortul sa de'aseasca nivelul 'osibilitatilor momentaneF41 efortul sa de'aseascacu mult nivelul 'osibilitatilor momentane.

-n cazul in care organismul nu sia revenit si antrenamentul continua cu

intensitate s'orita% jucatorul se indrea'ta s're faza de acumulare a oboselii.-n concluzie% rezultatele la nivel mondial sunt 'latite cu un efort de

maima dificultate si durata. Adesea el 'are sa de'aseasca limitele

rezistentei. Antrenamentul rational% metodic% ne invata sa de'asim toate

dificultatile cu succes. Cine nu invata sa invinga obstacolele ramane de undea 'lecat% fara a cunoaste cele mai frumoase cli'e ale bucuriei s'ortive%

bucuria victoriei 'ro'riuzise.

".1 ,regatirea viitorului jucator de fotbal

co'ul 'regatirii co'iilor si juniorilor este de a forma jucatori de

fotbal cu o inalta tinuta morala si cu un inalt nivel de maiestrie s'ortiva%


15/76

'entru a 'utea 'romova la ec&i'ele de seniori din diviziile A% B si C% ca'abili

sa ne re'rezinte clubul si tara totodata cu simt de ras'undere in com'etiis'ortive.

rumul lung si anevoios 'e carel 'arcurge jucatorul si antrenorul sau

s're atingerea acestui sco' 'oate fi strabatut numai 'rin munca 'erseverentadublata de 'asiune si rabdare.

Tinerii alesi 'entru 'erformanata% mai ales cei vizati 'entru seniorat%nu sunt inca maturizati% dar nici juniori care se joaca5. Astazi organismul

juniorului de 1" ani are conditii suficiente sa su'orte un efort mental ca cel

al seniorilor de 1*2+ de ani din trecut. i au% cu siguranta% unelecaracteristici 'si&ice care creeaza conditii favorabile desfasurarii

antrenamentului modern. Astfel acestia sunt foarte fleibili in gandire si acte

motrice% au multa imaginatie si elan 'entru afirmare% au simtul ritmului sisunt subtili in miscari.

;ata de seniori generatiile actuale au totusi functiile mai reduse% ins'ecial rezistenta de lunga durata $'e sezon(% desi ca'acitatea fizica derefacere si ada'tare momentana este foarte mare. ,ot su'orta eforturi de

viteza maima% dar 'e distante scurte% avand nevoie de 'auze dese 'entru

refacere. Au insa mai mare aderenta5 la minge decat juniorii de acum zeceani. Aceasta constituie un avantaj in 'regatirea te&nica si tactica% deoarece

'ot asimila miscari in viteza. -n sc&imb juniorii de azi nu au rezistenta inregim de forta si se 'are ca 'refera efortul felin5 si nu 'e cel atletic.

,rivita in ansamblu% 'regatirea juniorilor de 'erformanta se considera

diferita de cea a seniorilor astfel @42 >ectiile de 'regatire la juniori au un caracter riguros didactic% conform

'rinci'iilor clasice ale instruirii.Totodata el are si un caracter de

maiestrie% caci% in final% juniorul va juca in fata unor s'ectatorieigenti. l va lucra deci la rezolvarea 'roblemelor nu numai

scolastic% ci si creator artistic. ista aici o dubla actionare @ fata de

elev si fata de un viitor 'erformer. -n 'rimul caz se dau lectii im'use%in la doilea libere% de im'rovizatii% de creatie% 'entru viitoarea

'ersonalitatea. Cu cat juniorul creste% cu atat va 'redomina caracterul

de creatie% de inventivitate% eliberarea de dogmeF

43 Antrenamentul cu juniorii din 'enct de vedere didactic se bazeaza 'eo 'rograma analitica% in cadrul careia jocul com'etitional devine

auiliar 'retios al instruirii. ste clar ca% 'e 'arcursul anilor'redomina sarcinile 'rogramei desfasurate 'rogresiv. >ectiile vor avea

un continut clar% 'recis% vor cu'rinde 'rocedee ce trebuie construite siinmultite% 'entru ca la final juniorul sa 'oata crea altele 'rin

imaginatia saF


16/76

44 ,rogramarea instruirii la juniori trebuie sa duca la a'licarea eacta a

viitoarelor trasaturi de joc. Acestea trebuie sa cosntituie sarciniletematice alelectiilor de antrenament in cadrul 'rogramei% desfasurate

dela accesibil si cunoscut la inaccesibil si necunoscut% in mod

sistematic si 'rogresiv.,entru dis'aritia elementelor vec&i in 'regatire s'ecialistii au elaborat

'rototi'urile noi de joc si scara valorica cu tre'te intermediare de 'rogres%drumul nou realizanduse fie 'e baza de filme% fie 'rin vizionarea in comun

a jocurilor% trans'unerea in 'ractica% evitanduse sim'la descriere verbala si

facanduse uz numai de o'tica% de model vizual. ;otbalul se invata cu oc&iisi direct 'e su'rafata de joc% deoarece are nevoie de urme motrice directe.

e obicei tinerii care ajung in ec&i'ele bune de seniori au mult talent%

dar nu si e'erienta. i se manifesta stangaci in atacul asu'ra adversarului%mentin mult mingea% sestrecoara cu teama ori deloc 'rintre bresele a'ararii

sau ezita sa inc&ida asemenea gauri5 cand sunt a'aratori% au com'lees'ecifice varstei. Cei care vor sa de'aseasca granita adolescentei s'ortivetrebuie sa stie sa fie 'rezenti cu 'restanta in toate fazele care le reclama

actionareadecizia%sa stie ca trebuie sa joace mai iute cu adversarul%

antici'and si reactionanad cu maimum de viteza 'osibila si% mai ales% fara a'ierde tre'tat din accelerare.

Acesti tineri trebuie sa ca'ete gustul de risc5 si de angajare. ,rintretineri 'ot fi co'ii teribili5% dar consacrarea ca jucatori de clasa se face cand

ei trec clasa naivitatii si slabiciunilor. 0ocul este dur% cu o mare uzura de

'otential fizic si 'si&ic. eci este nevoie ca juniorul sal sta'aneasca cu toatafiinata sa% alaturanduse si celorlalti coec&i'ieri% s're a forma cu ei 'rin

'asiunea 'entru fotbal si 'rin seriozitatea 'reagatirii un singur bloc

omogen%fara nici o fisura.:ranita adolescentei este solida% 'entru ca nici organismul si nici

'si&icul nu sunt inca 'use la 'unct. e aceea ea se trece cu incredere si

rabdare% introducerea 'rogresiva a juniorilor in jocuri cu 'arteneri seniori sicu adversari 'uternici ajuta la formarea tanarului fotbalist. ;ara o suficienta

'regatire 'si&ica si fotbalistica adolescentul nu se va 'utea consacra si se va

'lafona sau c&iar rata. Trebuie deci acordata intro 'rima eta'a grija

constanta asu'ra 'rocesului com'le de 'regatire si a'oi su'raveg&ereatrecerii barierei adolescentei fotbalistice de la juniori la seniori.

-. ANTRENAMENTUL IN FOTBAL. FACTORIIANTRENAMENTULUI

FIZIC/ TE0NIC/ TACTIC/ PSI0OLOGIC/ TEORETIC

7.1. ,regatirea fizica in jocul de fotbal


17/76

,regatirea fizica in fotbal are dre't sco' cresterea ca'acitatiifunctionale a organismului% dezvoltarea calitatilor motrice de baza si

imbogatirea fondului motric al jucatorului.

Aceste trei obiective de baza ale 'regatirii fizice sunt constante 'e

toata durata 'regatirii si ca'ata 'onderi diferite% cores'unzatoare fiecaruistadiu de 'regatire ince'atori% avansati% 'erformanta 'recum si fiecarei

'erioada si eta'e de 'regatire.;otbalul actual reclama ca 'regatirea sa fie desavarsita in acea

masura% incat sa su'orte in conditii o'time si fara re'erscursiuni la eforturi

mari ale jocului modern.Realizarea acestei cerinte este 'osibila numai inconditiile unei 'regatiri fizice su'erioare% determinate de atingerea unui inalt

nivel de dezvoltare a calitatilor fizice @ viteza% forta% indemanare si rezistenta.-nsemnatatea 'regatirii fizice este astazi recunoscuta 'e 'lan mondial

deoarece @45 constituie baza 'e care se s'rijina activitatea s'ortivaF46 cu ajutorul ei 'un in miscare mecanismul defunctionare al ec&i'eiF

47 actiunile jucatorului fara minge care re'rezinta a'roimativ )7 minute

din durata jocului% cat si miscarile cu mingea vor fi eecutate ra'id si'recis in functie de nivelul 'regatirii fiziceF

48 intre nivelul 'regatirii fizice si legile obtinerii si mentinerii formei

s'ortive eista o legatura organica.-n acce'tiunea actuala 'regatirea fizica cu'rinde doua as'ecte @

49 dezvoltarea somatica @ talie% greutate% dezvoltarea musculaturiiF

50 dezvoltarea functionala% adica dobandirea unei ridicate ca'acitatii demunca 'entru efectuarea unor eforturi intense si 'relungite.

7.2 As'ecte 'rivind 'regatirea fizica generala

,regatirea fizica generala urmareste sa asigure organismului o buna

ca'acitate de lucru in tim'ul efortului. -n acelasi tim'% 'rintro rationala sisistematica 'regatire fizica% sunt realizate urmatoarele sarcini @

51 intarirea si mentinerea sanatatii jucatorilor% cresterea rezistentei

organismuluiF

52 'erfectionarea formelor de manifestare a calitatilor motrice de bazaF53 imbunatatirea de'rinderilor motrice si o ca'acitate marita de ada'tar

la orice 'rocedeu nou si la orice situatie dificila de 'erfectionare ate&nicii si tacticiiF

54 obtinerea unui grad general de antrenament cat mai ridicat% de intrare

mai usoara in forma s'ortiva.-n forma% 'regatirea fizica generala trebuie sa dea jucatorului dezvoltarea


18/76

morfologica% motrica si functionala de care el are nevoie 'entru obtinerea

calitatilor necesare 'racticarii jocului. ,rinci'alul este ca mijloacele folositesa contribuie la dezvoltarea calitatilor fizice de baza% la imbunatatirea

de'rinderilor motrice in conformitate cu continutul real al jocului.

>i'surile in 'regatirea fizica generala reduc ca'acitatea de efort ajucatorului% ingreuneaza 'erfectionarea te&nicii% cauzeaza a'aritia greselilor

te&nice in eecutarea elementelor te&nice deja insusite. Ca o suba'reciere a'regatirii fizice generale trebuie considerata si mentalitatea unor te&nicieni

care cred ca odata cu ince'erea cam'ionatului se termina si 'regatirea fizica

generala% argumentand ca ea se dezvolta si se mentine cu ajutorul 'regatiriite&nicotactice sau 'rin efortul jocurilor oficiale sau amicale. Acestia nu

trebuie sa uite ca dea lungul cam'ionatului unele de'rinderi si abilitati 'ierd

din valoarea lor% daca nu se lucreaza 'ermanent 'entru mentinerea lor.aca jucatorul 'ierde viteza% din rezistenta% 'ierde intro oarecare masura

si din valoarea te&nica si tactica. ,onderea 'regatirii fizice generale ointalnim la nivelul ince'atorilor% unde

'rocentul este de 4+!+D din volumul total al 'regtirii . ,e masura ce

jucatorul avanseaza si se 'erfectioneaza % 'rocentul 'regatirii scade la 2!

3+D.-n 'rocesul de antrenament se 'lanifica lectii cu 'rofil de 'regatire

fizica generala% care 'redomina in 'rima 'arte a 'erioadei 'regatitoare si sementin cu 12 lectii in cadrul ciclului sa'tamanal din 'erioada

com'etitionala. Continutul lectiilor de 'regatire fizica generala trebuie sa se

caracterizeze 'rin varietatea mijloacelor folosite. aloarea acestor lectii% 'rinefectele fiziologice 'e care le are% constituie si factor de refacere a

organismului cand eforturile sunt aerobe% cum ar fi in 'rima zi du'a jocul

oficial sau du' o lectie de intensitate maima.

7.3. As'ecte 'rivind 'regatirea fizica s'ecifica

,regatirea fizica s'ecifica re'rezinta modelarea calitatilor fizice debaza% in vederea dobandirii celor mai buni indici morfofunctionali% in

concordanta cu cerintele te&nicotactice ale jocului. e asemenea asigura o

imbinare armonioasa si unitara a calitatilor motrice s'ecifice a fotbalului % cu

cerintele de dezvoltare concreta a te&nicii si tacticii din jocuri.,regatirea fizica s'ecifica se caracterizeaz 'rin @miscari care dezvolta si 'erfectioneaza calitatile fizice cerute de

'articularitatile te&nicii si tacticii jocului de fotbalF

eercitii s'ecifice 'regatitoare in te&nica si tactica jocului de fotbal.in aceasta categorie fac 'arte alergarile si sariturile s'ecifice jocului%

'recum si eercitiile 'regatitoare 'entru toate elementele te&nice .


19/76

Asigurarea unei 'regatiri fizice su'erioare% cerinta a conce'tiei de joc%

se face numai daca la baza ei sta 'regatirea fizica multilaterala. Aceasta seobtine 'rin imbinarea armoniaosa a 'regatirii fizice generale cu cea

s'ecifica. -n metodica antrenamentului s'ortiv% legatura stransa intre cele

doua laturi ale 'regatirii fizice se face evidenta in urmatoarele doua sensuri@in 'rimul rand se lucreaza 'entru asigurarea bazei generale a

calitatilor fizice si numai du'a aceea% cu ajutorul 'regatirii fizice s'ecifice%se desavarseste as'ectul 'articular% s'ecific calitatilor ce se imbina armonios

cu te&nica si tactica jocului.

in al doilea rJnd% legatura armonioasa intre cele doua laturi ale'regatirii fizice% se etinde 'e toata durata anului% in functie de 'erioadele

antrenamentului s'ortiv.

-n 'rima eta'a a 'erioadei 'regatitoare de iarna 'redomina mijloacele'regatirii fizice generale% in 'ro'orKie de a'roimativ !+D $crosuri% alergri

in aer liber% gimnastica(. -n general% im'ortanta si greutatea s'ecifica amijloacelor de 'regatire fizica generala scad odata cu a'ro'ierea 'erioadeicom'etitionale% facand loc tre'tat eercitiilor s'ecifice.

-n 'erioada com'etitionala dobandirea si mentinera unei 'regatiri

fizice su'erioare nu se obtine decat in conditiile unei imbinari armonioase a'regatirii fizice s'eciale cu cea generala. arcinile 'erioadei de tranzitie sunt

rezolvate numai cu ajutorul mijloacelor de 'regatire fizica generala% care nutrebuie sa 'retinda o incordare deosebita% iar efortul necesar sa nu

de'aseasc nivelul mediu.

7.3.

1 -m'ortan Ka vitezei in jocul de fotbal

iteza cu diferitele ei forme manifestare este 'rezenta in majoritatea

actiunilor motrice. a 'rezinta un interes deosebit a'ortul ei in realizarea'erformantei fiind deosebit indeosebi in contraatac% re'lieri% marcaj

demarcaj sau actiuni de finalizare. -n combinatie cu forta si cu rezistenta

evidentiaza caracteristici cu o eficienta deosebita. /iscarile se 'ot eecutacu intreg cor'ul sau numai cu anumite 'arti ale cor'ului $segmente(.

e regula in cadrul oricarei miscari intalnim viteza sub toate formele

ei de manifestare. esi 'erformanta este rezultatul vitezei cu care se

realizeaza actiunea motrica integrala% actele motrice diferentiaza una sau altadin formele ei de manifestare.

7.3.2 ;orme de manifestare a vitezei

iteza se manifesta sub mai multe as'ecte% insa trei din acestea fiind


20/76

de baza% relativ inde'endente% restul fiind variante ale acestora.

L iteza de reactie ra'iditatea cu care organismul ras'unde lastimuli% de'inde de cele cinci com'onente ale arcului refle si anume@

Rece'tiaF

Transmiterea aferentaF AnalizaF

Transmiterea eferentaF

ecutia.

Ras'unsurile sunt sim'le dar si com'lee. -n acest ti' de ras'uns celmai mult dureaza eta'a a treia cea de analiza.

L iteza de eecutie re'rezinta iuteala cu care se face o acKiunesingulara. Acest ti' de viteza va de'inde de te&nica de eecutie si de forta %

fa't ce determina eficienta miscarii.

L iteza de re'etitie frecventa cu care se re'eta miscarile singulare

in unitate de tim'. Aceasta forma a vitezei de'inde de forta si rezistentacarei determina 'relungirea duratei de eecutie si ritmul o'tim al actiunii.

;actorul limitativ este re'rezentat de nivelul sincronizrii contractiilor sirelaarilor musculare cu actiunile contrarii ale musc&ilor antagonisti..

iteza de de'lasare 'arcurgerea unei distante contratim'.

iteza de accelerare ca'acitatea de a creste indicii de

frecventa.

iteza e'loziva ce e'rima combinatia vitezei cu forta.

iteza de decizie ce e'rima colaborarea ca'acitatii de

antici'are cu cea de angrenare in actiune% la momentul o'tim.iteza in regimul celorlalte calitati motrice.

7.3.3. ;or Ka e'loziva $;(

-n momentul actual% se considera ca forta $jocul in forta( este calitatea

motrica s'ecifica jocului de fotbal. ste vorba de acea forta e'loziva $;(%

ca fiind ca'acitatea jucatorului de dezvolta o forta cat mai mare introunitate mai mica de tim'% fiind in masura sa asigure eficacitatea actiunilor

s'ecifice@ driblingul% sariturile% s'rinturile sau suturile la 'oarta. Cunoasterea

nivelului acestor com'onente orienteaza antrenamentul 'entru o'timizarealor% acesta devenind astfel 'ersonalizat% a 'ui cu 'i'eta ce are nevoie

jucatorulM $rol im'ortant revenind testelor% a fisei individuale( in functie de

caracteristicile jucatorului. e eem'lu 'entru un atacant care are o fortainitiala mica% se va lucra 'entru s'rinturi scurte cu sc&imbari de directie cu

accelerari si decelerari% diferite ti'uri de sarituri% iar 'entru un atacant cu o

forta maima necores'unzatoare% antrenamentul se va orienta s're lucrul cu


21/76

greutati. /etodele folosite cu 'redilectie 'entru de dezvoltarea fortei

e'lozive sunt metoda combinata cu izometrie% contractii izotonice% sariturisi s'rinturi urmate c&iar de suturi la 'oarta% metoda bazata 'e joc si

'liometria.

7.4 /etodica dezvoltarii rezistentei in fotbal

,erioada cea mai favorabila 'entru dezvoltarea vitezei se situeaz

intre "14 ani% unde varsta mica creaza mari 'osibilitati de 'erfectionare amecanismelor fiziologice. -n aceasta 'erioada se educa viteza de reactie% de

accelerare% de re'etitie si de de'lasare% iar mai tarziu cea in regim de forta si

de rezistenta.forturile se eecuta 'e o stare de ecitatie o'tima% cand organismul

este bine incalzit% dar nu obosit.Caracteristica efortului este iuteala% aceasta efectuanduse brusc% cu

intensitate maimala sau submaimala% el 'utand fi re'etat de 'utine ori.8boseala este de natura nervoasa si necesita o refacere com'leta. uratao'tima si intensitatea efortului% a ritmului de eecutie% au o mare im'ortanta

in educarea vitezei.

ezvoltarea vitezei trebuie corelata cu dezvoltarea fortei 'entru a marieficacitatea te&nicii de eecutie.

7.4.1 /etode de dezvoltare a vitezei

-ndiferent de metoda folosita aceasta trebuie sa asigure urmtoarele

cerinte@

re'etarea eforturilor cu viteza maimaF reluarea efortului urmtor cu tendinKa de creNtereF

alternarea intensitKii efortuluiF

efortul sa se menKin cat tim' se menKine viteza

maimaF

'auzele de odi&na sa fie com'lete. eosebim 'atru metode de baza'entru dezvoltare a vitezei@

55 ecutii in tem'o maim% in conditii normaleF

56 ecutii in tem'o su'ramaim in conditii usurateF

57 ecutii in tem'o submaim in conditii ingreuiateF58 ecutii in tem'ouri alternative% 'rimele trei.

,rocedeul de baza este cel al re'etarilor% cu cresterea 'rogresiva atem'oului 'ana la maim. e foloseste metoda intrecerii $foarte stimulativa(.

7.4.2 /ijloace 'entru dezvoltarea vitezei

,entru viteza de reactie @


22/76

59 efectuarea de actiuni la semnale sonore 'restabilite.60 semnale vizuale% eecutarea unor actiuni in functie de 'artener

sau adversar.

61 semnale tactile% actiuni cu 'artener% stafete lea'saM% etc.

,entru viteza de eecutie @ re'etarea in ritm ra'id a unor eercitii cuinfluenta selectiva% de 'regatire generala sau aciclice% 'recum si actiuni

te&nicotactice ce se eecuta in viteza.,entru viteza de de'lasare @ se folosesc mijloace s'ecifice atletismului

cum ar fi accelerari% lansari% s'rinturi% stafete% etc.

-n jocul de fotbal dezvoltarea vitezei va urmari efectuarea unor actiunis'ecifice ca driblingul% 'asele% suturi in viteza mare sau maima% cu sau fara

adversar% a'ro'iinduse tot mai mult de conditiile de concurs. -n cadrul

intrecerilor se va lucra 'e gru'e valorice% 'arteneri a'roimativi egali% dar siOntreceri cu &andica' $cel mai bun 'leaca mai tarziu sau mai din s'ate(.

). TE0NICA JOCULUI DE FOTBAL

8rice joc s'ortiv% ca de altfel orice ramura de s'ort% 'entru a 'utea fi

'racticat necesita un bagaj de de'rinderi motrice s'ecifice legate de

manevrarea obiectului de joc% numit de terminologia s'ortiva te&nica.

).1 ,regatirea te&nica in jocul de fotbal

Te&nica re'rezint un ansamblu de de'rinderi motrice% de 'rocedee

s'ecifice manevrarii mingii si de'lasarii jucatorilor in vederea eecutarii

acestor manevre% care se desfasoara du'a legile activitatii nervoasesu'erioare si ale biomecanicii% in sco'ul realizarii randamentului maim de

joc.

;olosirea 'rocedeelor te&nice se refera in egala masura atat lamanevrarea obiectului de joc% cat si la de'lasarile jucatorilor in teren in

vederea efecturii acestor manevre. 0ucatorii realizeaza% 'e de o 'arte

acKiunile cu mingea controlul si circulatia acesteia% iar 'e de alta 'artemanevrele cu si fara minge necesare actionarii si coo'erarii eficiente%

rationale% in vederea realizarii sco'ului urmarit.Te&nica jocului de fotbal% ca in orice joc s'ortiv% constituie

fundamentul 'e care se dezvolta si se 'erfectioneaz jocul.

,racticarea jocului nu va 'utea fi efectuata% 'ana cand s'ortivii nusivor insusi de'rinderi corecte de a lovi% 'relua si conduce mingea% 'racticarea

jocului 'resu'unand cunoasterea unor variate 'rocedee de manevrarea a

mingii% care sa le 'ermita rezolvarea sarcinilor de joc.-m'ortanta factorului te&nic se reflecta si in influenta 'e care o


23/76

eercita asu'ra celorlalti factori si in s'ecial al factorului tactic% care este

determinat in foarte mare masura de sta'anirea la 'erfectie a te&nicii.Te&nica nu trebuie inteleasa ca ceva de sine statator% ci legata de

'rocesul de joc in interde'endenta cu tactica si ceilalti factori ai

antrenamentului s'ortiv si subordonata sco'ului 'rinci'al al jocului obtinerea victoriei.

Te&nica jocului de fotbal cu'rinde elemente te&nice $cu si fara minge(%ca forma generala a miscarilor 'rin care se actioneaz in manevrarea mingii

in ra'ort cu sarcinile jocului% si 'rocedee te&nice care au un caracter concret

de eecutie.,rinci'alele directii in care se actioneaza sunt@

insusirea corecta a actului motric s'ecific 'rocedeelor te&niceF

largirea fondului motric 'rin insusirea de noi 'rocedee te&nice%

eecutarea acestora sub forma de structuri te&nicotacticeF

eecutii te&nice in conditii variateF 'erfectionarea eecutiilor te&nicotactice in conditii de adversitate.

>a dezvoltarea te&nicii au contribuit indeosebi atacantii% care au cautat

'ermanent noi 'rocedee 'entru de'asirea a'ararii. Tre'tat% aceste 'rocedeeau ince'ut sa se generalizeze si% 'rin etindere% sa cu'rinda o masa tot mai

mare de jucatori.

).2 Caracteristicile te&nicii actuale

imtul dezvoltat al mingii% finetea eecutiilor% 'recizia si varietatea

'rocedeelor te&nice. inamismul te&nicii. 8 te&nica care este in continua miscare.

Tacticizarea te&nicii. >a baza 'erfectionarii te&nicii sta 'rinci'iul

fundamental @ de la joc la antrenament si ina'oi la joc. eci% te&nica

terbuie sa rezolve eficient cerintele jocului in antrenament%

'erfectionanduse numai ce are cores'unzator in joc% eficientaeecutiei% nu frumusetea ei% fara a eclude s'ectaculosul.

;iecare 'rocedeu te&nic conKine in el germenul unei actiuni tactice%

adica orice eecutie te&nica devine o solutie utila jocului.

=tilitatea te&nicii. 8 te&nica 'usa in slujba ec&i'ei% a realizarii

succesului% nu se risca nimic% se astea'ta cu rabdare greseala din'artea adversarului 'entru a 'uncta.

/ultilateralitatea te&nicii. -ndiferent de 'ostul ocu'at in ec&i'a% in

fotbalul actual% toti jucatorii trebuie sa sta'aneasca atat 'rocedeele

s'ecifice jocului in atac% cat si in a'rare si% in acelasi tim'% sa 'osede

o te&nica de mare viteza% forta si rezistenta fizica s'ecifica.


24/76

Adversitatea te&nicii. Te&nica a crescut si se 'erfectioneaza in conditii

de adversitate% a lu'tei cu adversarul.

volutia 'ermanenta a te&nicii de joc a dus si la modificri de continut

a unor elemente si 'rocedee te&nice ca de eem'lu@

a crescut rolul 'asei cu caracter tactic% s'orind s'iritul constructiv siofensiv. ,asa este favorizata de demarcare% 'asa a devenit %%mascataM sieste 'recedata de fentaF

evitarea conducerilor 'relungite la centrul terenului% jucatorii

dozandusi efortul 'entru realizarea eficienta a jocului de atac cat si al

celui de a'arareF

a crescut im'ortanta driblingului folosit in treimea su'erioara adversa

cu sco' de eliminare a adversarului si finalizarii.

Trasul la 'oarta din 'rima situatie ivita 'entru a evita marcajul foarte

strict al a'ararilor. e suteaza cu 'endulare scurta si energie 'entru a

s'ori viteza de eecutie. Transmiterile sunt realizate in functie de 'osibilitatile coec&i'ierilorF

eista afinitati intre jucatori% care citescM jocul.

,reluarea a devenit o luare cu sineM 'entru a nu se fractiona jocul si

creste rolul devierilor in sco'ul cresterii vitezei de joc si a de'asirii

a'ararilor aglomerate.

).3. istematizarea te&nicii jocului de fotbal

Te&nica jocului fara minge cu'rinde @

'ozitia fundamentala de'lasarile

o'ririle si sc&imbarea directiei de'lasrii

sariturile

miscarea de deruterea $fentele de cor'(

caderile% ridicarile% rostogolirile.

Te&nica jocului cu mingea cu'rinde @

>ovirea mingii cu 'iciorul@

cu latul cu siretul $interior% eterior% cu siretul 'lin(

cu varful

cu calcaiul

cu genunc&iul

devierea mingii

aruncarea mingii cu 'iciorul


25/76

u'a 'oziKia mingii in momentul lovirii distingem o serie de alte

'rocedee@

lovirea mingii de 'e loc $nemiscate (% cu toate 'rocedeele de

baza

lovirea mingii care se rostogoleste% cu toate 'rocedeele de baza lovirea mingii din vole% toate 'rocedeele% mai 'uKin cu varful

lovirea mingii din demivole $dro'(

lovirea mingii din foarfeca.

>ovirea mingii cu ca'ul cu 'artea centrala a frunKii cu 'artile laterale ale fruntii $ina'oi% inainte% lateral% cu bolta% razant(.

,rocedee de baza @

lovirea mingii cu ca'ul de 'e loc

lovirea mingii cu ca'ul din alergare fara saritura

lovirea mingii cu ca'ul din alergare @ cu bataie 'e un 'icior

cu btaie 'e ambele'icioare

lovirea mingii cu ca'ul din saritura @ in tim'ul inaltimii $ascensiunii(

in 'unctul maim al detentei jucatorului

in tim'ul coborarii $lovitura moartaM(-ntrarea in 'osesia mingii $im'lica o'rirea si 'reluarea mingii( o'rirea

mingii cu laba 'iciorului cu tal'a

cu latul 'iciorului

cu Niretul 'lin% interior si eterioro'rirea mingii cu gamba o'rirea mingii cu coa'sa

'reluarea mingii

cu latul 'iciorului

cu Niretul interior% 'lin% eterior

cu eteriorul 'iciorului

cu laba 'iciorului

cu tal'a

cu gamba

cu coa'sa%

cu abdomenul

cu 'ie'tul

cu ca'ul

/ajoritatea 'rocedeelor se 'ot eecuta 'rin @ amortizare% contralovire

sau ricosare% atat de 'e loc cat si din de'lasare sau c&iar din saritura. Trebuie

'recizat ca fotbalul actual a eclus a'roa'e o'rirea mingii.


26/76

Conducerea mingii

cu un singur 'icior

cu ambele 'icioare

in acestea deriva urmatoarele 'rocedee@

conducerea mingii cu siretul interior conducerea mingii cu siretul eterior

conducerea mingii cu siretul 'lin

conducerea mingii cu varful 'iciorului

Cand aceste 'rocedee sunt determinate si de directia de'lasarii% la

conducerea mingii cu 'iciorul mai deosebim@

conducerea mingii in linie drea'ta

conducerea mingii in zigzag

conducerea mingii in linie curba

riblingul miscarea inselatoare

miscari fara minge eecutate cu @ cor'ul% 'iciorul% trunc&iul%

bratele% ca'ul

miscari cu mingea@

simularea eecutiei unui 'rocedeu te&nic

sc&imbarea directiei in tim'ul conducerii mingii

sc&imbarea ritmului de alergare in tim'ul conducerii

mingii

miscari de derutare combinate% eecutate in situatii cJnd @

adversarul se afla in fata jucatorului care eecuta

derutarea adversarul se afla in s'atele acestuia

adversarul se afla in lateral

,rocedee de baza

;enta cu cor'ul@

sim'la de 'e loc si din miscareF

dubla de 'e loc si din miscare

multi'la de 'e loc si din miscare

;enta cu 'iciorul@

simularea lovirii mingii $de 'e loc si din de'lasare( trecerea 'iciorului 'este minge $bicicleta de 'e loc si din

de'lasare(

tragerea mingii ina'oi cu tal'a $de 'e loc si din de'lasare(

simularea o'ririi mingii $de 'e loc si din de'lasare(

;enta cu ca'ul @

simularea lovirii mingii $de 'e loc si din de'lasare(


27/76

;enta din 'rivire

e'osedarea adversarului

'rin interce'tie

in momentul 'reluarii

cand acesta are mingea in 'osesie 'rin atac din fata $'rocedeude baza(

'rin atac din lateral

'rin urmrire 'rin trecereacor'ului in fata

'rin alunecare,rotejarea mingii

statice cu 'iciorul si cu cor'ul

in tim'ul conducerii cu 'iciorul si cu cor'ul

Aruncarea de la margine

re'unerea mingii 'rin arcuirea cor'ului de 'e loc si cu elan cu'icioarele 'e aceeasi linie sau cu un 'icior inainte

re'unerea mingii 'rin forta eclusiva a bratelor de 'e loc si cu elan.

. TACTICA JOCULUI DE FOTBAL

Tactica re'rezinta totalitatea actiunilor individuale si colective%

organizate si coordonate unitar si rational% atat in atac cat si in a'arare% inlimitele regulamentului de joc% in sco'ul obKinerii victoriei.

aca 'rin te&nica demonstram com'onentele de baza ale desfasurarii

jocului si eecutarea lor corecta si eficienta% tactica ne defineste rolul acestormiscari in cadrul jocului% cum si in ce sco' se folosesc% care este contributia

gandirii jucatorilor in obtinerea unui rezultat favorabil% 'ro'unandusi saarate jucatorilor modalitatile de organizare a jocului% 'regatirii si desfasurrii

actiunilor de atac si a'arare.

Corelatia dintre te&nica si ceilalti factori ai antrenamentului%determinata de conditionarea reci'roca a acestora% de stransa

interde'endenta dintre ei% este cea care determina in ultima instanta eficienta

maima% corelatia dintre te&nica si tactica fiind c&eia de baza arandamentului maim al jucatorilor si ec&i'ei.

-n ansamblul evolutiei factorilor de joc% a jocului insusi% in cadrul

'ermanentelor sc&imbri de orientare si accent% tactica este 'rezenta cafactor efectM% efect al 'regatirii te&nice si fizice inalte% si ca factor cauzaM

datorita dezvoltarii fizice si te&nice.

-n cadrul jocului tactica re'rezinta contributia activa a ratiunii% carecauta sa valorifice la maimum 'regatirea jucatorilor si a ec&i'ei 'ro'rii%


28/76

tinand cont de 'articularitatile ec&i'ei adverse% te&nica materializand aceste

idei.-n sfera notiunii de tactica 'utem include intreaga activitate rationala a

jucatorilor% desfasurata intro succesiune im'usa de jocul in sine 'rin

anumite forme de manifestare% variante de asezare in teren% cu ajutorulmijloacelor de realizare% si anume @ actiunile tactice individuale si colective

s'ecifice atacului si a'ararii.

*.1.istematizarea tacticii jocului de fotbal

Tactica de a'rare @ individuala si colectiva.Tactica de atac @ individuala si colectiva.

Tactica individuala de a'rare cu'rinde@ .

tatonarea

marcajul $om la om% su'raveg&ere(

recu'erarea 'rin de'osedare sau 'rin interce'tie dublajul

diferite forme de a'arare $om la om% in zona sau combinata(

activitatea de organizare a a'ararii cand adversarul ataca

actiuni la momente fie ale jocului

tactica 'ortarului.

Tactica colectiva de a'arare cu'rinde@

'ressingul $asigurarea reci'roca(

forme de a'rare $aglomerata% cu libero% in linie% in inferioritate(

sc&imbul de adversari% marcajul dublu%% actiuni de a'arare 'entrucombaterea diferitelor forme de atac

Tactica individuala de atac cu'rinde@

demarcarea

de'asirea individuala $tactica 'reluarii% conducerii% fentelor si

trasului la 'oarta(

loviturile libere

tactica 'ortarului

Tactica colectiva de atac cu'rinde @

'asa si combinatia ca forme sim'le de atac colectiv sc&imbul de locuri

circulatia mingii si de jucatori

sc&emele tactice

'regatirea si finalizarea

forme de atac $combinativ% ra'id% contraatacul% atacul in circulatie

de minge si jucatori(% actiuni de combatere a diferitelor forme de


29/76

a'arare

combinatii la momentele fie $lovitura de ince'ere% aruncarea de la

margine% lovitura de colt% loviturile libere% lovitura de 'edea'sa%

mingea de arbitru% re'unerea mingii in joc de la " m(

;orme ale atacului colectiv@ contraatacul atacul ra'id atacul 'ozitional

Contraatacul 'oate fi @ intam'lator si organizat $gandit(.

Contraatacul organizat 'rezinta trei faze@ initierea% desfasurarea sifinalizarea. /ai deosebim contraatac 'rin @ transmitere $'ase lungi(

juctori intermediari

;azele atacului sunt@

faza - @ intrarea in 'osesia mingii si trecerea din a'arare in atacF

faza -- @ 'regatirea si desfasurarea ataculuiF

faza --- @ finalizarea atacului.;azele a'ararii sunt@

faza - @ 'ierderea mingii si lu'ta 'entru recu'erareF

faza -- @ re'lierea ra'ida si lu'ta 'entru recu'erareF

faza --- @ organizarea a'ararii imediate% lu'ta 'entru recu'erareamingii si a'ararea 'ortii.

Conduita jucatorului de fotbal% indiferent de com'artiment% are la baza

o serie de 'rinci'ii tactice generale si s'ecifice celor dou faze fundamentale@ atacul si a'ararea. e regul tactica este aceea care 'roduce modificari in

jocul unei ec&i'e% si manifesta totodata 'retentii fata de jucatori din 'unct devedere al gandirii creatoare% in sco'ul valorificarii o'time a 'osibilitatiloracestora de realizare a sarcinilor ce le revin in sistemul 'referat de antrenor.

*.2.,rinci'iile organizarii jocului de atac

1Constructia jocului 'rin@ controlul orientat si dirijat al balonului 'rin 'ase

directe% 'rin 'artici'area intregii ec&i'e si 'rin marirea vitezei de constructiea joculuiF

2,astrarea mingii 'rin @ gru'e de 34 jucatori in zona balonului cu actionare

ra'ida si castigare de teren si 'rin folosirea 'aselor directe F3Crearea de s'atiu de joc 'rin @ abilitate te&nica individuala%

su'erioritate numerica% dinamica 'ermanenta si sincronizata% combinatii si

automatisme de joc F4Crearea su'erioritatii numerice 'rin combinatii ra'ide si actiuni

individuale F

!c&imbarile de ritm si directieF


30/76

"/arirea vitezei de joc 'rin selectionarea jucatorilor ra'izi% automatizarea

unei faze de joc% 'erfectionarea contraatacului% joc direct cu devieri sifolosirea zonelor laterale.

*.3. ,rinci'iile organizarii jocului de a'arare

1-mediat du'a 'ierderea mingii se va trece la recu'erarea mingii 'rin

'ressing colectiv si individualF2Retragerea in 'ro'riu terenF

3Caracterul combinat al marcajului $om la om% in zona% 12 jucatori cu

sarcini s'eciale% 'redarea omului in zona(F4/iscarea de translatie a liniei de mijlocasi in functie de directia de atac a

adversaruluiF

!eclansarea actiunilor de de'osedareF"Crearea densitatii in zona centralaF

7A'aritia fundasului de 'e 'artea o'usa si inc&iderea joculuidiagonal de catre un inaintas .

A'licarea acestor 'rinci'ii se vor a'lica in sistemul cu 4 fundasi.

Rolul antrenorului in realizarea conce'tiei de joc este determinat

'rinim'licarea 'ermanenta a nivelului sau 'rofesional si consecventa in

a'licarea'rinci'iilor amintite.

,lecand de la obiectivele s'ecifice fiecarei ec&i'e si 'articularitatilor

lotului de jucatori% antrenorii 'ot aduce contributii creatoare orientarii de'regatire si joc% necesare a'licarii conce'tiei de joc.

*.4.arcinile generale in cadrul tacticii de gru'

Tactica de gru' re'rezinta 'lanificarea coo'erarii ofensive si defensive

a unui gru' de jucatori $ec&i'a( in sco'ul rezolvarii situatiilor de joc.

Adesea% in tim'ul jocului% urmatoarele gru'e de jucatori stabilesc un 'lan decoo'erare @

,ortar >ibero% fundasF

>ibero /ijlocas% fundasF

;undasi /ijlocasiF

/ijlocasi /ijlocasiF

/ijlocasi AtacantiF

Atacanti # Atacanti.

Cu 'rivire la gru'ele tactice sunt necesare urmatoareleactiuni@


31/76

Tactica ofensiva

L Actiunea jucatorului cu mingea FL -niKierea de combinaKii standard cu 'ase scurteF

L -niKierea 'aselor duble% directe sau intarziate F

L c&imbarea mingii in 'artea o'usaFL >ovitura fentata% driblingulF

L c&imbarea jocului cu o 'asa lungaFL Actiuni ale coec&i'ierilorF

La fie dis'onibili 'entru a 'artici'a in combinatii F

L a fie dis'onibili 'entru a 'artici'a la 'asele redutabileFLa fie 'regatiti 'entru a 'rimi mingeaF

c&imbarea 'ozitiei in terenF

Ademenirea adversarului in s'atiul 'e care il aco'eraF

L a alerge in s'atele adversaruluiF

L c&imbarea actiunilor in alta 'arteFLa joace im'otriva numerosilor a'aratoriF

L a dejoace jocul la offsaid.Tactica defensiva

L -m'otriva 'urtatorului de minge F

L e'osedarea si 'rotejarea mingiiFL Acce'tarea de a trece la aco'erirea adversaruluiF

L e'osedarea si 'ressingul cu 2 sau mai multi coec&i'ieriF

L ,rotejarea 'ortarului in amandoua 'artile% sa fie 'regtiti la

reluarile de sut ale adversarilorF.

L -m'otriva adversarului fara mingeF

-ntreru'erea jocului adversarilor cand ei sc&imba locurileF

,revenirea 'asei redutabile aco'erind s'atiulF

c&imbarea 'ozitiei in directia mingiiF

-m'otriva intregului gru' o'usF

Aco'erirea s'atiuluiF

Aco'erirea mitaF

L 0ocul la offsaid.

*.!. As'ecte 'rivind 'regatirea tacticii

Res'onsabilitatile antrenorului@

analiza ec&i'ei adverse $formatia% strategia jocului% stilul de joc%

calitatile sislabiciunile jucatorilor(F

stabilirea tacticii jocului% res'actand adversarul si situatiile


32/76

ne'revazuteF

stabilirea formatiei si a tacticii joculuiF

evaluarea starii fiecarui jucatorF

alegerea ec&i'amentului de jocF

su'raveg&erea incalziriiF 'rocurarea bauturilor 'entru 'auza.

Res'onsabilitatile jucatorilor $su'limentare(

analiza calitatilor si slabiciunilor adversarilor directiF

'regatirea mentala a jocului si a adversaruluiF

verificarea conditiei terenului de joc si &otararea cu ce fel de

g&ete va jucaF

verificarea tinutei inaintea jocului.

Actiunea tactica 'oate fi reusita de jucator in mod individualindividual% gru'e de jucatori sau de intreaga ec&i'a. Com'leitatea actiunilor

cer din 'artea jucatorului obligatii mentale% fiziologice si 'si&ologice. Acestefaze sunt urmatoarele@

;aza - asumarea mai multor situatii de joc. -n momentul

acesta mijlocasul 'rimeste mingea. ;aza -- jucatorul necesita calitati senzoriale 'entru o buna vedere

'eriferica% senzatii tactile% sensatii musculare de ec&ilibru 'rivind 'ozitia lui

in teren.

;aza --- si - jucatorul necesita inteligenta in formarea

cunostintelor% memorarea evenimentelor care au loc in teren% vedere creativa

si abilitatea de a face modificari mentale. ;aza consimtirea si 'otrivirea actiunilor concrete% stabilirea

si acce'tarea 'lanului de joc. ,entru aceasta jucatorul necesita auto

asigurare% calm% consecventa% afirmare% abilitatea de a inlatura stresul si de a

ramane im'erce'tibil% sa im'iedice cu curaj si bunavointa riscurile si sa iadeciziile &otaratoare.

;aza - in acest moment factorii mentali si 'si&ologici 'roduc

actiuni vizualemotorii. -ndemanarile te&nice si fizice vor fi determinate de

calitatea acestor actiuni. ar calitatile emotionale cer un autocontrol%rezistenta si curaj 'entru a influenta succesul actiunii.

;aza -- si --- in acest moment% de asemenea% calitatile

mentale sunt necesare in succesiunea analizarii si memorarii critice% cauza si

efectul acestor actiuni. aca jucatorul nu are aceste abilitati de a tine la

distanta de sine im'rejurarile si situatiile critice% aceasta faza nu va aveasucces.

-n rezumat acesti factori care afecteaza abilitatea tactica@


33/76

;actorii motivationali care necesita motivare% emotii% interes%

atitudineF

;actorii senzitivi vederea 'eriferica% vederea centrala% relatii

s'atiale% senzatii auditive% tactile si de ec&ilibruF

;actori intelectuali cunostinte% ca'acitatea de concentrare%inlaturarea urmarilor jocului% gandire si 'lanurile dinaintea jocului%

creativitateaF

Caracterul si tem'eramentul ca'acitatea de a rabda% auto

asigurarea% curajul% consimtirea asumarii riscului% constiinciozitatea%abilitatea de a realiza% o'timismul% abilitatea de a actiona.

-n cadrul 'regatirii tactice antrenorul va urmri conce'erea

antrenamentelor avand la baza urmatoarele as'ecte tactice@ dezvoltarea la jucatori a motivatiei% abilitatilor senzoriale% a

abilitatilor

individuale% indemanarii% caracterului si tem'eramentuluiF in cadrul tacticii de ec&i'a se va avea in vedere @ alternarea

tem'ouluiM si a ritmului de joc% folosirea s'atiului% alternarea metodelorte&nice% jocul 'entru trecerea tim'ului de jocM% contraatacul si atacul frontal

sau 'ozitional% aco'erirea adversarului si a s'atiului de joc $zona(%

distrugereaM 'lanului de joc al adversarului% 'ressingul% revenirile ina'arare% etc.

in cadrul tacticii de gru' se va urmri in atac @ sc&imbarea

'ozitiei jocului% combinatiile cu 'ase scurte% 'asa redublata% revenirile%

combinatiile e'ansive% alternarea jocului% contracararea jocului la offsaid%in a'arare 'aza im'otriva jucatorului din atac% intoarcerea du'a aco'erireajucatorului% sc&imbarea 'ozitiei s're directia mingii% aco'erirea s'atiului de

joc% aco'erirea mita% 'regatirea ca'caneiM jocului la offsaid.

tactica individuala de atac si de a'arare.

tactica s'ecifica 'osturilor in ec&i'a $a'aratori% mijlocasi%

atacanti% 'ortari(.

tactica la fazele fie.

tactica din ziua jocului% 'rogramul jocului.

1+. ,R:AT-RA T8RT-CA -< 08C=> ;8TBA>

,rin 'regatirea teoretica a jucatorilor se intelege ansamblulcunostintelor de s'ecialitate% transmise de catre antrenori in vederea a'licarii

in 'ractica a unor notiuni% 'rinci'ii% reguli% menite sa o'timizeze

randamentul in antrenamente si com'etitii.


34/76

fera acestei 'regatiri este foarte larga% data fiind com'leitatea

antrenamentului s'ortiv si a activitatii com'etitionale% ambele solicitandsta'anirea unor notiuni de seama 'rivind buna orientare in alegerea celor

mai

indicate solutii de acKionare.,rintre com'onentele de baza ale 'regatirii teoretice enumeram@

cunostinte referitoare la semnificatiile sociale ale activitatii s'ortiveF cunoasterea trecutului istoric al fotbalului 'e 'lan mondial si national%

concomitent cu retinerea 'rinci'alelor date si succese obtinute de clubul din

carefac 'arte jucatorii res'ectiviF

cunostinte eferente intelegerii biomecanicii% te&nicii s'ortive% a legalitatilor

fiziologice si igienice ale efortuluiF notiuni de baza 'rivind intelegerea tacticii jocului de fotbalF

cunostinte menite sa s'oreasca 'onderea autoeducatiei in 'rocesul com'leal 'regatirii 'si&ologiceF cunoasterea temeinica a regulamentului jocului si com'etitiilor si a

consecintelor neres'ectarii intocmai a 'revederilor acestoraF

cunostinte organizatorice si te&nicogos'odaresti% im'licate in desfasurareavietii in colectiv% de ingrijirea materialelor si ec&i'amentelor s'ortive.

1+.1 Cai si mijloace de realizare a 'regatirii teoretice

'uneri 'rivind semnificatiile sociale ale fotbalului sau 'e

teme de istoria fotbaluluiF ,rezentarea unor concluzii si invataminte% cu ocazia

desfasurrii de mare am'loareF

Analiza de 'regatire a jocurilor si de a'reciere a randamentului

jucatorilor in com'etiile desfasurateF

iscutii colective si individuale 'rivind necesitatea res'ectarii

disci'linei de joc si a regulamentului de jocF

ondaje de o'inie 'rivind diferite as'ecte ale organizarii

antrenamentelor si metodicii desfasurrii acestoraF

Analiza de cazuri des'rinse din realitatea 'rocesului de 'regatire si

dinactivitatea com'etitionala.

-n toate i'ostazele evidentiate mai sus antrenorii au datoria sa

stimuleze neincetat gandirea teoretica a s'ortivilor% sa asculte cu atentieo'iniile e'rimate si astfel% intrun climat constructiv% desc&is% sa gaseasca

cele mai indicate solutii de actionare in viitor.


35/76

imensiunea si 'rofunzimea genurilor de cunostinte nu trebuie sa fie

intelese ca re'rezentand domenii de s'ecialitate ale 'regatirii teoretice as'ortivilor% acestea revenind cadrelor de s'ecialitateF in sc&imb% orice

'reocu'are mai activa a jucatorilor in una din laturile 'rezentate mai sus

trebuie sa gaseasca intelegerea cadrelor de s'ecialitate% a antrenorilor.

11. PREG 3TIREA PSI0OLOGICA IN JOCUL DE FOTBAL

,regatirea 'si&ologica se regaseste in actiunea sistematica dirijata in

sco'ul cultivarii trasaturilor de 'ersonalitate a s'ortivilor% ca cetateni demni

si% deo'otriva% ca remarcabili com'etitori. /ai 'recis intelegem actiunea 'ecare o eercita antrenorul si colectivul asu'ra 'si&icului jucatorului in

vederea imbunatatirii randamentului acestuia in joc.

Astazi% 'rin 'regtirea 'si&ologica% trebuie sa intelegem actiunea dedezvoltare armonioasa a tuturor 'roceselor 'si&ice% deci si a celor de

cunoastere% de gandire si nu doar a 'rocesului de vointa.,regatirea 'si&ologica se refera la trei mari gru'e de 'rocese@1 Cunoasterea se refera la realitatea obiectiva% intalnita

indeosebi in joc% cu

ajutorul 'erce'Kiilor @ terenul cu diferitele lui linii% s'atii% 'ortiF de el suntlegate

acte si actiuni te&nicotacticeF jucatori $'arteneri% adversari( cu diferita lorasezare%

in functie de care sunt eecutate aceleasi 'rocedee te&nicotactice.

:andirea este legata de cantitatea si calitatea cunostintelor active.ezvoltarea ei 'retinde res'ectarea unor reguli% in s'ecial cea a evolutiei in

tre'te. im'la e'unere teoretica% fara folosirea materialelor intuitive a

tablei si a'oi a terenului nu 'oate rezolva 'roblema imbunatatirii gandiriide joc a fotbalistului.

2 Afectivitatea $emotiile si sentimentele( este domeniul asu'ra

caruia antrenorul se concentreaz cel mai mult. ,erioadele cele mai mari'entru diminuarea

randamentului jucatorilor sunt 'rovocate de@

incordarea ecesiva care a'are inaintea joculuiF

slabirea mobilizrii la jocurile fara mizaF starile de'resive ale juctorului 'rovocate de motive etras'ortive

sau deevolutia joculuiF

diminuarea sentimentului de intrecerevictorieF

starile de oboseala 'si&onervoase% 'rovocate de 'reocu'ari

numeroase% conflicte sufletesti% etc.


36/76

stari de oboseala 'rovenite din efort% caldura% frig% etc.

3 ointa este o calitate 'si&ica ce determina in mod constient

actiunile omului s're atingerea unui sco' anumit. -n fotbal realizarea

sco'ului se dobandeste 'rin invingerea multi'lelor dificultati ce a'ar fie din

eterior $adversar% tim'ul% terenul% 'ublicul % arbitrul% etc(% fie din interior$oboseala% frica% enervarea% durerea cauzata de lovituri% etc.( la fotbalistiF eatrebuie dezvoltata si desavarsita% caci conditiile din com'etitii% cu de'lasarile

sa'tamanale% diferiti adversari% 'ublic zgomotos% sunt cele mai adesea mai

defavorabile.-n sco'ul educarii trasaturilor de 'ersonalitate a jucatorilor% se

actioneaza atat in directia formarii lor ca cetateni% cu o conduita inaintata% cat

si ca ecelenti com'etitori. Aceasta activitate se realizeaza sistematic cuajutorul scolii% familiei% colectivelor de munca% dar si cu s'rijinul factorilor

educationali s'ecifici% ca @ organele de conducere a ;.R.;otbal 'e 'lan

central% judetean si din cadrul cluburilor s'ortive% antrenorii% arbitrii%mijloacele de comunicare in masa% 'recum c&iar si s'ectatorii.

,rinci'iile 'si&ologice ale antrenamentului s'ortiv @

P /odelarea antrenamentului la conditiile jocului oficial.62 ariatia si gradarea stresului din antrenament la conditiile

jocului oficial.

Reglarea starii de tensiune in conformitate cu conditiile

jocului.

-ndividualizarea antrenamentului.

ocializarea 'regatirii $intelegand ca toate as'ectele socialetrebuie sa fie luate in considerare(.

Realizarea unui nivel moral si constant al 'regatirii 'si&ologicede'inde% in mare masura% de calitatea muncii de educatie% care se desfasoar

in club% in sectia de fotbal% ca si de eem'lul 'ersonal al antrenorului. Rolul

acestuia este de a folosi mijloace care solicita simultan atat din 'unct devedere te&nicotactic% cat si al calitatilor morale s'ecifice.

11.1. Cai si mijloace de realizare a 'regatirii 'si&ologice

ducarea motivatiei jucatorilor 'entru 'racticarea fotbalului de

'erformanta este orientata in doua directii @ as'ectul moral de 'racticare acelui mai 'o'ular s'ort% de atingere a unui inalt nivel 'rofesional de joc%

afirmare 'e 'lan intern si international ca o 'ersonalitate 'uternica%

cunoscuta si a'reciataF as'ectul material caresi gaseste rezolvareafavorabila de cointeresare materiala 'rin fotbalul 'rofesionist la care a aderat

si fotbalul din tara noastra.


37/76

Convorbirile etice 'e diferite teme de catre factorii de

conducere si antrenori. iscutarea desc&isa% sincera a unor 'robleme ce se

conjuga strans cu viata jucatorilor% ca de eem'lu @ 'rietenia% solidaritatea

colectivului% eroismul s'ortiv% ca si analiza unor eventuale cazuri de abateri

de la normele de conduita ale juctorilor. Ca mijloace eficiente 'entru dezvoltarea gandirii de joc se

recomanda @

,rezentarea sistemului de joc% 'rogresiv cu 'artici'area activa a

jucatorilorF

-ntarirea e'licatiei cu materiale intuitive $tabla% filme% 'lansa(F

-ntroducerea unor teme 'recise in jocuri $scoala% omogenizare%

verificare sicom'etitionale(F

8bservarea jocului altor ec&i'e% urmata de discuKii si analizeF

L ezvoltarea s'iritului colectiv 'rin @ -mbinarea interesului colectiv cu cel 'ersonalF

-mbinarea 'restigiului jucatorilor cu cel al antrenoruluiF


38/76

63 Te&nica universalaF64 ficienta actiunilor @ 'ase decisive de golF65 im'litatea actiunilor si siguranta eecutiilorF

66 iteza de actionare $toate formele de actionare a vitezei(F67 Creativitate si imaginatieF68 Antici'areaF

69 Combativitatea si curajulF70 :andirea o'erativaF

71 Ca'acitatea de coordonareF

72 'erienta de jocF73 Ca'acitatea de efortF

74 Talia si conformatia cor'uluiF

75 Calm $sange rece( in situatii decisiveF76 vitarea jocului dur $saritura 'este 'icioarele adversarului% lu'ta

umar laumar etc(F

77 tabilitatea 'si&ica in conditii de stressF

78 Ca'acitatea de colaborareF

17.'irit de sacrificiu.

12 .4NC 3LZIREA IN JOCUL DE FOTBAL

12.1 .lementele fiziologice esen Kiale incalzirii

-ncalzirea re'rezinta ansamblul activitatilor si al eercitiilor de

'regatire fizica sau 'si&ica 'reliminare oricarui antrenament sau com'etitie.ercitiile de miscare au dre't sco' incalzirea 'rogresiva a musc&ilorF

eercitiile de mobilitate trebuie sa dea elasticitate si tonus ansambluluimuscular% iar scurta serie de activitati 'ro'riuzise trebuie sa obisnuiasca

musc&ii cu niste miscari bine determinate% care vor fi eecutate in tim'ul

com'etitiei.8 'regatire 'reliminara cores'unzatoare 'roduce trans'iratie% care

mareste elasticitatea musculara si antreneaz cresterea tem'eraturii cor'ului%

indis'ensabila reactiilor c&imice care se 'roduc in fibrele musculare su'use

efortului. A'aratul circulator si res'irator% datorita acestor stimulatii deansamblul eercitiilor 'reliminare% au cele mai bune conditii 'entru a

eecuta un lucru mai intens./usc&iul su'us efortului necesita un aflu mare de sange% deoarece

'entru a lucra intens el are nevoie de energie si &rana. nergia obtinut 'rin

arderea oigenului din sange este 'ro'ortionala cu cantitatea de sange care'oate trece in masa musculara. /usc&iul cald isi mareste ca'acitatea de a se


39/76

contracta ra'id. =n musc&i su'lu isi mareste elasticitatea% fiind foarte rar

su'us ru'turilor.,e baza e'erientelor din laborator se 'oate afirma ca% 'rin cresterea

tem'eraturii% musc&iul devine mai eficient% avantaj obKinut 'rintro

'regtire adecvata.Alte e'eriente se o'resc asu'ra modificarilor 'roduse de

antrenamentul 'e musc&iul insusi. ercitiul gestului motric seimbunatateste daca musc&ii au fost usor incalziti eact inaintea concursului

jocului.

a ince'ut estestimulat in mai multe re'rize% 'rimele contractii sunt adesea foarete mici si

neregulate% iar relaarea musculara incom'leta.e 'oate ca incalzirea sa fie datorata 'artial unei modificri a starii

musc&iului% cu o ridicare locala a tem'eraturii% 'recum si modificarii

'roduselor metabolismului. -n felul acesta se 'oate ca viscozitatea musculara

sa scada% contractanduse si relaanduse cu o ra'iditate crescuta.e asemenea% aceNti factori duc% in 'articular% la cresterea afluului

local de sange% dilatand vasele mici% ceea ce mareste eficienta musc&iuluidatorita a'ortului de oigen.

/ulti antrenori si s'ortivi au incredere in valoarea incalzirii% iar noi

suntem de acord cu ei% in acelaNi tim' insa trebuind sa recunoastem ca oincalzire necontrolata 'oate duce la risi'irea energiei si la obKinerea unor

rezultate limitate. numeram mai jos cateva reguli im'ortante care trebuie

res'ectate @1. incalzirea trebuie sa fie suficient de intensa 'entru a ridica

tem'eratura cor'ului% 'rovocand trans'iratia% dar nu atat cat sa duca la

oboseala% nici macar 'artialaF2. ea trebuie sa includa cateva eercitii de intindere si de mobilitate in

alternanta cu eercitii mai vioaie F

3. si miscari s'ecifice activitatii res'ective% astfel incat gru'ele

musculare s'ecifice sa fie ajutate% iar 'erformanta ameliorata. e va evitaintotdeauna efortul maim.

12.2. ;unctia fiziologica a incalzirii

;orta unui singur musc&i nu inseamna nimic% ceea ce conteaza cuocazia unui joc este 'rocentajul de forta 'e care un s'ortiv reuseste sal

foloseasca 'entru eecutarea miscarii. Cu cat un musc&i se intinde mai mult%


40/76

cu atat el dis'une de mai multa forta elastica. -n consecinta% in sco'ul

utilizarii mai bune a acesteia% trebuie sa cautam sa ocolim 'artea fibrelorcare ras'und ra'id la contractie. Cu ajutorul elongatiei 'rovocam musc&iul

sa atraga si mai multe miofibrile $com'onente ale fibrei( si% deoarece

acestora le cores'und vase ca'ilare% 'utem ajunge la concluzia ca %cu catsunt mai multe miofibrile in actiune% cu atat va fi adus in musc&i mai mult

sange incarcat cu oigen. Cu cat un musc&i este mai oigenat cu atat maimult gata si dis'us sa fie stimulat. longatia re'rezinta de asemenea o

medicina 'reventivaF ea amelioreaza elasticitatea si neavand 'regatirea

'entru miscare% 'revine logic toate tulburarile musculare. e asemenea% ea'ermite refacerea efectivaF du'a alergare% oigenand fibrele musculare% ea le

va readuce% 'e cat 'osibil% in starea in care sau aflat la 'lecare%reducand

incordarea./ajoritatea s'ecialistilor in domeniu sustin ca incalzirea% 'rin

cresterea tem'eraturii sangelui% 'oate imbunatati 'erformanta deoarece@ musc&ii se contracta si se relaeaza mai re'ede F

musc&ii se contracta cu mai multa eficienta% avand in

vedere vascozitatea mai redusaF

&emoglobina cedeaza mai mult oigen% disociinduse mai re'ede F

mioglobina 'roduce efecte similare &emoglobineiF

'rocesele metabolice se intensificaF

rezistenta vaselor sanguine scadeF

imbuntateste coordonarea% forta% viteza% rezistenta musculara%

indemanarea s'ecifica si evita traumatismele.-n sc&imb% o serie de studii efectuate evidentiaza fa'tul ca o racire a

cor'ului sub cea normala 'roduce o 'ierdere a vitezei de reactie si de

contractie% reducand astfel ecitabilitatea neuromusculara.

12.3 .-ntensitatea si durata incalzirii

a dovedit fa'tul ca% cele mai bune condiKii de intensitate si de

durata% trebuie cautate in dorinta de a obtine niste efecte 'ozitive ale

incalzirii.=n efort 'rea mic nu 'ermite atingerea celui mai bun nivel al

tem'eraturii% iar unul 'rea ridicat% avand in vedere oboseala 'rovocata% 'oate

con'romite activitatea fizica.-n orice caz% un s'ortiv intro forma buna 'oate su'orta o incarcatura

foarte mare tim' de 3+ de minute maim% iar tem'eratura cor'orala va creste

ca si 'erformanta. -n sc&imb% se 'oate 'revedea cu eactitate ca un s'ortivmai 'utin 'regatit% mai deloc antrenat% va fi etenuat mai inainte sa fi lucrat


41/76

intens tim' de 3+ de minute. -n consecinta% intensitatea si dutata incalzirii

trebuie ada'tate individual. -n general% trebuie aste'tat semnalul de ridicare atem'eraturii cor'ului re'rezentat de trans'iratie.

12.4. ,articularitatile incalzirii

-ncalzirea are dre't sco' armonizarea sistemelor functionale care

contribuie la creNterea ca'acitatii de 'erformanta. a are efecte 'ozitiveasu'ra functiilor mari ale organismului@

cresterea frecventei cardiaceF

cresterea 'resiunii arterialeFcresterea cantitatii de sange in circulatie F

accelerarea res'iratiei $ajuta la evitarea 'unctului criticM(F

diminuarea vascozitatii musculare $ ajuta la evitarea clacajelor( %unmusc&i

'realabil bine intins se contracta cu o forta si viteza mai mare Fameliorarea alimentarii cu energie si oigen Fo'timizarea 'roceselor neuromusculareF

cresterea ca'acitatii 'si&ice .

-nclzirea de'inde de o serie de factori endogeni si eogeni dintre careamintim @

79 varsta jucatoruluiF80 starea de antrenamentF

81 starea 'si&ica a jucatoruluiF

82

ora de desfasurare a joculuiF83 tem'eratura eterioaraF

84 datele 'ersonale.

12.! .-ncalzirea s'eciala 'entru joc

Cu suficient tim' inainte de joc% in functie de starea vremii si a

terenului% antrenorii 'ot ince'e incalzirea juctorilor. Aceasta 'oate dura 3+4+ minute. >a ince'utul 'erioadei com'etitionale incalzirea 'oate fi condusa

de antrenorul secund si su'raveg&eata de cel 'rinci'al% folosind varinta ceamai 'otrivita momentului. Cu tim'ul juctorii 'ot fi lasati sa se antreneze

singuri si intruniti numai 'entru eercitii cu mingea 'e gru'e restrJnse 24"

jucatori sau cu toata ec&i'a % gen atac a'arare la o 'oarta. -m'ortant este caantrenorul sa realizeze % sa simtaM ca jucatorii sunt suficient de deconectati

nervos si sunt gata sa incea'a jocul cu luciditate si incredere. -n functie de

'articularitatile 'ro'riilor jucatori% starea terenului% anotim'% a ec&i'eiedverse etc.% antrenorul o'teaza 'entru varianta $deja cunoscuta de jucatori(


42/76

cea mai a'ro'iata acestor conditii.

,e langa continutul de baza al incalzirii totale $'rezenta si laantrenament ( se 'oate a'ela la mijloacele moderne %'recum si la cele

s'ecifice % astfel@

incalzirea s'eciala 'entru jucatorii cu masa muscularaFmasajul manual sau mecanic % folosinduse unguentele stimulativeF

fotbal cu umbra% re'etarea unor 'rocedee te&nice ca lovirea mingii cu'iciorul % cu ca'ul %fentele etc.% fara 'artener si fara adversar 'entru

mobilizarea tuturor articulatiilorF

eercitii cu mingea 'entru refacerea simtului mingii %lucrandindividual%

a'oi in gru'F

eercitii% structuri sau jocuri s'ecifice cum ar fi mentinerea mingiimai

mult% atac contra a'arare sau actiuni tactice colective 'regatiteanteriorF

re'etarea unor lovituri libere directe sau indirecte in cadrul unor

sc&eme

tactice 'recum si aruncari de la margine in acelasi cadru F'regatirea 'si&ologica adecvata 'entrul jocul zilei %in functie de toate

'articularitatile ce se im'un .Antrenorul $daca eista si 'si&ologul ( trebuie sa realizeze reglajul

'si&osocial al ec&i'ei% sa stimuleze toate as'ectele motivatiei% sa mobilizeze

intreaga ca'acitate biologica% subordonando obiectivelor 'revazute 'entrujocul res'ectiv.

L incalzirea in cabina jucatorilor acestia fac incalzirea folosind in s'ecial

urmtoarele 'rograme @a(/obiltate% fleibilitate si su'lete @ de ! ori fiecare eercitiu .

b(Circuit 'entru forta generala @!" e.I3+e.

c(trec&ingul individual5L incalzirea 'e terenul de fotbal inainte de joc @

a(,rogram de alergare combinata cu si fara minge !1+ minute

b(,rogram de 'ase in 23 jucatori

c('rinturi cu accelerare 'e 1+3+ md('rinturi cu viteza mare 'e 1+3+ m

e(e va juca 24 minute atac contra a'arare % alte mijloace in conditiicat

mai a'ro'iate de jocul oficial cu suturi la 'oarta.

12.!.1.,rogramul ec&i'ei inaintea jocului oficial


43/76

c&i'a trebuie sa aiba totul rezolvat 'entru jocul oficial.

c&i'a trebuie sa fie la stadion cu minimum "+ de minute inainte de

joc.e recomanda@

c&i'a 'entru duminica% deja stabilita du'a jocul trecut% se're

curs instruct. fotbal

Documents