MANAGEMENTUL MUNCII ÎN CONSTRUCŢII

1. Aspecte generale

Managementul muncii în construcţii se ocupă cu analiza tuturor aspectelor

legate de resursele umane angrenate în procesele de muncă din activitatea de

construcţii.

Managementul muncii:

- reprezintă ansamblul activităţilor şi procedeelor de cercetare analitică a

proceselor de muncă în mod sistematic şi critic, în scopul de a stabili cantităţile

de muncă depuse de un executant pentru o anumită cantitate de lucrare în

condiţii de optim economic;

- reprezintă un mod de analiză prin observare directă a factorilor ce influenţează

eficienţa proceselor de muncă, în vederea perfecţionării acestora;

- urmăreşte obţinerea unei eficienţe deosebite cu minim de cheltuieli la execuţia

proceselor de muncă.

Managementul muncii are două direcţii de acţiune:

a) studiul metodelor de muncă;

b) măsurarea muncii.

a) Studiul metodelor de muncă reprezintă o latură a managementului prin care se

cerecetează elemente ce caracterizează modul de execuţie a unei lucrări sau a

unei sarcini de muncă, în scopul proiectării şi aplicării unor metode de muncă

eficiente.

Studiul metodelor de muncă analizează următoarele aspecte:

1. Amplasarea raţională a resurselor umane şi a mijloacelor de muncă în cadrul

locului de muncă;

2. Asigurarea condiţiilor optime de muncă pentru forţa de muncă;

3. Gradul de utilizare a utilajelor şi al tipului de muncă;

4. Se analizează condiţiile şi măsurile privind limitarea riscurilor la locurile de

muncă cât şi măsurile privind prevenirea accidentelor de muncă şi a

imbolnăvirilor profesionale.

b) Măsurarea muncii se raportează la nivelul măsurării timpului de muncă,

urmărindu-se stabilirea timpului necesar pentru efectuarea unor operaţii

determinante sau specifice ale executantului care are calificarea

corespunzătoare şi care lucrează în ritm normal, cu intensitate normală şi în

condiţii tehnologico-organizatorice precizate ale locului de muncă.

Măsurarea muncii intră în domeniul normării muncii, având drept scop sesizarea

pierderilor de timp, cauzele ce generează aceste pierderi şi corectarea modului de

muncă prin adoptarea unor norme de muncă adecvate, care să asigure adaptarea

muncii la om.

2. Structura procesului de muncă

Procesul de muncă reprezintă parte integrantă a procesului productiv de

construire.

Procesul de producţie în construcţii se defineşte ca fiind totalitatea activităţilor ce

au loc în legătură cu transformarea organizată, condusă şi înfăptuită de resursa umană

asupra obiectelor muncii prin intermediul mijloacelor de muncă, în vederea realizării

unei lucrări, a unei sarcini de serviciu sau pentru obţinerea de produse construcţii.

Proces de producţie Produse construcţii: în construcţii - lucrări - produse - servicii

a) Procesul de muncă reprezintă acţiunea executantului depusă pentru realizarea de

lucrări (produse) sau pentru îndeplinirea unei funcţii (sarcină de serviciu).

b) Procesul tehnologic constă în procesul de transformare (punere în operă) directă

Proces de muncă

Proces tehnologic

calitativă şi cantitativă a obiectelor muncii.

Pentru a analiza procesul de muncă se aplică procedura de observare şi concasare a metodelor de muncă, descompunerea acestora în componente specifice, analiza acestor componente în interacţiunea lor şi recompunerea lor într-un proces de muncă performant.

acţiunea depusă de executant pentru realizarea de lucrări, servicii sau produse

lucrare simplă, individuală dpdv organizatoric, omogenă dpdv tehnologic şi care nu dă producţie finită, dar care este necesară acesteia

parte a operaţiei, fiind o acţiune de muncă în cadrul căreia se execută o singură transformare

parte a procesului de muncă ce cuprinde un grup de mişcări ale executantului cu scop bine definit în care nu se schimbă factorii materiali

cea mai simplă parte a procesului de muncă realizat de executant, ce constă dintr-o deplasare, o luare de contact sau o desprindere de unealtă sau de utilaj

Procesul de muncă cuprinde un ansamblu de operaţii:

STRUCTURA PROCESULUI DE MUNCA

Ansamblu de operatii

OPERATIA

Grup de faze

FAZA

Complex de manuiri

MANUIREA

Grup de miscari

MISCAREA

operaţia: este o lucrare simplă, individuală din punct de vedere organizatoric,

omogenă din punct de vedere tehnologic şi care nu dă producţie finită, dar care

este necesară acesteia.

Exemplu: îndreptarea unei bare, operaţia de tăiere, de fasonare, de transport etc.

Operaţia cuprinde un grup de faze.

faza: este o parte a operaţiei, fiind o acţiune de muncă în cadrul căreia se

execută o singură transformare în următoarele condiţii:

- nu se schimbă suprafaţa de lucru;

- nu se schimbă uneltele de lucru;

- nu se schimbă regimul tehnologic.

Exemplu: realizarea unui cioc pentru o bară, a unei îndoituri la un etrier etc

O fază cuprinde un complex de mânuiri.

mânuirea: este o parte a procesului de muncă ce cuprinde un grup de mişcări

ale executantului cu scop bine definit în care nu se schimbă factorii materiali.

Exemplu: aşezarea unei bare pe o bancă, luarea uneltei (cheii de fasonat),

mânuirea uneltei etc.

O mânuire cuprinde un grup de mişcări.

mişcarea: este cea mai simplă parte a procesului de muncă realizată de un

executant şi care constă într-o deplasare, o luare de contact sau o desprindere de

unealtă sau de utilaj.

3. Normarea în construcţii

Normarea în construcţii se referă la ansamblul studiilor, măsurătorilor şi

calculelor prin care se stabileşte raportul dintre un produs sau lucrare şi consumul de

factori materiali, umani şi mecanici necesar realizării acestora.

Este o activitate de cercetare prin care se stabileşte sub formă de norme

cantitatea şi calitatea de resurse necesară executării unei lucrări în ritm normal, cu

intensitate normală şi condiţii tehnologico- organizatorice precizate ale locului de

producţie.

PROCEDURA DE NORMARE

Produs sau lucrare

Consum de forta de munca

Norme de consum de munca

Cantitatea de muncanr. executanti - ri [nr. persoane]timp de munca -ti = di [om-zile]

Calitatea munciimeserii- fierari, dulghericateg. de incadrare si calificare sau nivel de calificare (1 sau2)

Consumul de factori materiali (de resurse materiale)

Norme de consum de materiale

Cantitatea de materiale

consum netpierderi tehnologicepierderi netehnologice

Calitatea materialelor clasa sau categoria de calitateagrement tehnic

Consumul de factori mecanici (de resurse mecanice)

Norme de consum de utilaje

Cantitatea de utilaje

nr. bucatitimp de functionare utilaj

Calitatea utilajelortip utilajcapacitate utilajcaracteristici de performanta

4. Norma de muncă

Norma de muncă este o sarcină de muncă ce revine unui executant individual sau de

grup care are calificarea corespunzătoare si care lucrează în ritm normal şi cu

intensitate normală pentru realizarea unei lucrări sau îndeplinirea unei funcţii în

condiţii tehnologico- organizatorice precizate.

Normarea muncii în construcţii este o activitate caracteristică oricărui proces de

construire în care este implicată resursa umană.

Normele de muncă pot fi:

a) norma de timp : este timpul stabilit pentru un executant individual sau de grup, care

NTi are calificarea corespunzătoare şi care lucrează în ritm normal şi cu

intensitate normală pentru realizarea unei unităţi de lucrare sau

pentru îndeplinirea unei funcţii în condiţii tehnologico-organizatorice

precizate ale locului de muncă.

Pentru a stabili norma de timp trebuie să cunoaştem executantul care poate fi

individual = 1 muncitor sau colectiv = 1 formaţie.

1) dacă executantul este individual – durata normală pentru realizarea unităţii de

măsură se identifică cu norma de timp:

2) dacă executantul este colectiv de acelaşi nivel, atunci:

3) dacă NTi se stabileşte pentru o formaţie de muncă (meserii şi pregătire diferită) atunci

valoarea normei de timp este stabilită ca sumă a timpilor consumaţi de membrii

formaţiei normate care participă la realizarea unităţii de lucrare:

di = NTim ; NTi = ∑ timpi consuma ţ i demembrii forma ţ ieinormate ;

m = numărul muncitorilor din formaţia de lucru cu meserii şi calificări diferite, ce participă la realizarea unităţii de lucrare

NTi se exprimă în [om -ore], [om -zile] sau [om -minute], [om -secunde]

di = NTi – 1 muncitor

di = NTim

b) norma de producţie : reprezintă cantitatea de lucrare sau de produse stabilită pentru NPi a fi executată într-o unitate de timp, de către un executant individual sau de grup care are calificarea corespunzătoare şi care lucrează în ritm normal şi cu intensitate normală, în condiţii tehnologico –organizatorice precizate ale locului de muncă.

NPi = Tdi ; di =

NTim ; m = numărul de muncitori din formatia de lucru

Ti = intervalul de timp luat în considerare pentru norma de productie

daca m = 1 muncitor NPi = 1NTi - NTi = norma de timp mărită

T = 1 ora - NPi = norma de producţie preţ ridicat devine mai mic U.M. lucrare

- salarii marite

c) norma de deservire : reprezintă locul de muncă delimitat prin suprafaţă şi înzestrare ND în care executantul îşi realizează sarcina de muncă sau atribuţiile postului. Se exprimă în [m2 / executant şi loc de muncă].

d) norma de personal : reprezintă numărul de persoane ce participă la executarea unei

NL lucrari sau sarcini de muncă normate în condiţiile tehnologico –

organizatorice precizate ale locului de muncă, nivel de pregătire

sau calificare adecvat, în condiţii de ritm normal şi intensitate

normală de muncă.

În cadrul proceselor de construcţii NL se stabilesc prin scenarii, adoptându-se însă o formaţie medie din punct de vedere al structurării şi al calificării. [nr. pers. / UM loc de lucru].

NPi = m∗TNTi

d) sfera de atribuţii : reprezintă atribuţiile şi sarcinile de muncă stabilite pentru un SA executant care are calificarea corespunzătoare pentru a desfăşura procesul de muncă sau funcţia în ritm normal, cu intensitate normală şi în condiţiile precizate ale locului de muncă.

Sfera de atribuţii se utilizează la normarea posturilor fixe şi se recomandă pentru elaborarea fişei postului.

e) norme de consum la nivelul utilajelor : - norma de timp a utilajului : timpul exprimat în ore de funcţionare a utilajului de un

NTui anumit tip şi capacitate pentru a executa unitatea de lucrare în condiţii tehnico-organizatorice precizate ale locului de producţie [ore de funcţionare / UM lucrare].

- norma de producţie a utilajului : cantitatea de lucrare impusă unui utilaj de un NPui anumit tip şi o anumită capacitate a fi realizată în ora de funcţionare în condiţii tehnico-organizatorice precizate ale locului de producţie [cantitate de lucrare / oră funcţionare].

Clasificarea normelor:

1) după modul de realizare a producţiei: norme de muncă: procese de muncă manuale sau manual-mecanizate: NT,

NP, NL, ND, SA norme de folosire a utilajelor: NPui , NTui

2) după modul de întocmire: norme sumare: stabilite pe bază de experienţă, analogie sau evidenţe; norme tehnice sau motivare tehnică: sunt norme stabilite prin măsurători

precise şi studii amănunţite în cadrul procesului de producţie.

3) după complexitatea procesului de producţie: norme elementare: pentru operaţii componente ale unui proces de lucru; norme operative: pentru procese de lucru simple, fiind utilizate pentru

calculul preţurilor unitare pe articole de lucrări sau de deviz; norme compuse: rezultate din combinarea mai multor norme operative; norme complexe: pentru procese cu caracter complex sau special; norme globale: stabilite pe părţi de obiecte de construcţii.

4) după sfera de aplicabilitate: norme locale: pentru o singura unitate de productie; norme unitare: pentru procese de producţie tipizate sau pentru mai mulţi

agenţi economici.5) după modul de aplicare:

norme provizorii: până la însuşirea unei norme noi sau a unui proces tehnologic nou;

norme definitive: pentru procese de muncă însuşite de executant.

5. Structura timpului de lucru

I. Timp productiv : (Tp) reprezintă timpul de muncă în care un executant efectuează operaţiile necesare din cadrul unui proces de muncă sau lucrare.

Cuprinde:

timp de pregătire şi încheiere tpî – este alcătuit din timpul de pregătire tp a locului de muncă şi din timp de încheiere a lucrului tî

timp operativ top – este alcătuit din timpul de bază tb - pentru realizarea producţiei propriu-zise şi timpul ajutător ta - necesar mişcării utilajului sau executantului;

timp de deservire a locului de muncă td – cuprinde timpul de deservire tehnică tdt

ce constă în menţinerea utilajului în funcţiune şi timpul de deservire organizatorică tdo.

II. Timp neproductiv Tnp – reprezintă timpul de muncă în care executantul nu efectuează operaţii necesare unui proces de muncă sau lucrare.

Cuprinde:

timp de întreruperi reglementate: tîr – cuprinde timp de odihnă şi necesităţi fiziologice ton şi timp de întreruperi tehnologice tît

timp de întreruperi nereglementate tînr – cuprinde timp de întreruperi independente de executant tip şi timp de întreruperi dependente de executant tde (absenţe, plecări în timpul serviciului)

timp de muncă de proastă calitate tmpc - muncă neproductivă.

NT = (tpî + top + td) + tîr

6. Compunerea normelor

Compunerea normelor constă în gruparea a două sau mai multe norme pe considerente tehnice şi organizatorice în cadrul unor norme compuse pentru realizarea unei lucrări.

a) dacă lucrarea are norme ce au aceeaşi unitate de măsură şi acelaşi factor de influenţă:

b) dacă lucrarea are norme ce au aceeaşi unitate de măsură, dar au factori de influenţă diferiţi:

NTi – normele de timp ale proceselor componente

qi – cantităţile de lucrări ale fiecărui proces component ce urmează a fi executat

c) dacă se compun norme ce nu au aceeaşi unitate de măsură şi factori de influenţă

diferiţi:

NT = Tp + Tîr

NT = (tp + tî + tb + ta + tdt + tdo + ton + tît)

Nc = ∑i=1

i=n

NTi

Nc = ∑i=1

i=n

NTi∗qi

∑i=1

i=n

qi

Nc = ∑i=1

i=n

NTi *ci

ci – coeficient de trasformare a unităţilor de măsură aferente proceselor componente

7. Normarea tehnică în construcţii

Normarea tehnică în construcţii este activitatea în care, pe bază de studii,

măsurători şi calcule organizate şi conduse ştiinţific, cât şi pe bază de analize

statistice, se stabilesc criterii raţionale de execuţie a lucrărilor de construcţii în condiţii

de calitate, productivitate sporită şi deplină securitate a muncii.

Normarea tehnică în construcţii este un instrument de lucru utilizat în

organizarea muncii şi în conducerea producţiei de construcţii.

Cuprinde următoarele activităţi:

1. - cercetarea şi analiza proceselor de producţie în vederea găsirii factorilor ce le

influenţează, dar şi în vederea structurării acestora;

2. - studierea metodelor de muncă în vederea conceperii de noi metode performante;

3. - întocmirea fişelor tehnologice;

4. - elaborarea de norme de muncă şi de consum;

5. - introducerea în producţie a normelor tehnice medii productive;

6. - analiza modului de îndeplinire a normelor introduse;

7. - cointeresarea muncitorilor prin procese de normare care să conducă la producţii

sporite;

8. - cercetarea normelor existente şi introducerea lor în producţie sub formă de norme

definitive.

Metode de măsurare a consumului de timp în normarea tehnică

- cronometrarea - continuă - repetitivă - selectivă

-fotografierea: vizualizarea modului de execuţie a lucrărilor de către o formaţie de lucru - fotocronometrarea: pe faze componente ale operaţiilor - observarea instantanee - filmarea - oscilografierea recomandată activităţilor repetitive - documentarea şi armonizarea normelor cu cerinţelor de piaţă

Procedura de normare tehnică în construcţii se realizează în baza unor proiecte de profil care au următoarea structură:

1. memoriu de prezentare

- pune în evidenţă o serie de aspecte legate de descrierea procesului de producţie;

- o schemă logică a proceselor de execuţie;

- condiţii tehnico-organizatorice pentru realizarea procesului de producţie;

- analiza planului de amplasare şi circulaţie;

- analiza procesului de producţie şi a metodelor de realizare a operaţiilor de producţie;

- necesarul de utilaje şi personalul pentru procesul realizat;

- graficul procesului de producţie ce utilizează simboluri specifice:

verificare, transformare, transport, D asteptare, depozit / arhivare

- graficul metodei de muncă.

2. eficienţa economică stabilită pe baze economice, tehnice, matematice

3. program de aplicare

4. anexe cu detalii