curs mass media_ elemente e

5/25/2018 Curs Mass Media_ Elemente e..

1/7

Stiri A dm itere Univ ersitat i B urse Licenta Po stu niv ers itar Cariera Timp liber Cultura Sco li d e v ara Info student ie Re surse International

Stiri

Admitere

UniversitatiBurse

Licenta

Postuniversitar

Cariera

Timp liber

Cultura

Scoli de vara

Info studentie

Resurse

VIDEO

International

STUDENT CLUB

Logare Co nt nou

Prieteni Forum

Mesaje Grupuri

Cauta util izator... Uti lizator go

Cautare complexa

Basshunt er - Now you're

gone

N-a mai p rins v alul...

Happy Halloween!

Vacante in Grecia

Vacante in Bulgaria

Vacante in Turcia

Vacante in Tunisia

Alte destinatii

RESURSE

Referate

Cursuri

Tutoriale

Lucrari diploma

Dictionare

SERVICII

Adau ga cu rs

CURS MASS MEDIA: ELEMENTE ESENTIALE DE TEHNICA MEDIATICA

ELEMENTE ESENTIALE DE T EHNICA MEDIATICA (I, "Gutenberg")

I. SEMNULI.1 Semne diacriticeSemnele diacritice sunt acele semne care, plasate deasupra, dedesubtul sau (nu e cazul in limbaromana) in interiorul unor litere, le modifica statutul si pronuntia. in limba romana, diacriticele sunt:punctul pe i, sedila sub s sau t, accentul circonflex pe i sau a (si, in mod exceptional, accentulascutit pe unele litere), "caciula" pe a si, rar, trema. Ne vom ocupa, pe scurt, si de tilda, semn care,specific fiind, ca diacritic, limbii spaniole, e folosit in spatiul romanesc in unele tipuri de lucrari cadiacritic special sau/si ca semn tipografic.I.1.1 Semne diacritice romanestiI.1.1.1 SedilaI.1.1.2 Accentele Accentele sunt trei la numar:a = grav = a scutita = circonflexO paranteza: a din a sau i din i ?Initiativa Academiei, din 17 februarie 1993, prin care s-a reintrodus in ortografia romaneasca litera a

(in afara cuvintului "roman" si a derivatelor sale, unde figura din 1965), a fost o eroare. (Cei doilingvisti membri ai Academiei au votat unul "impotriva", celalalt "abtinere". Toate institutele delingvistica din tara au dezaprobat decizia).* Pentru detalii, v. si Stelian Dumistracel, Lupta in jurul literei a si demnitatea Academiei Romane,Tipo-milx, Iasi, 1993 - Dumitru Irimia, Gramatica limbii romane, Ed. Polirom, Iasi, 1997.Celelalte doua accente sunt extrem de putin folosite in limba romana.Lingvista Tatiana Slama-Cazacu recurge, in scrierile sale, la distinctia (prin accent) intre cuvintul si(cu sensul de adaugare) si cuvintul s (cu sensul de de asemenea):Ion si Victor pleaca deseara 1Ion spune ca s Victor trebuie sa contribuie.I.1.2 Alte semne diacriticeI.1.2.1 Tilda Tilda ~ este curenta in spaniola unde, plasata deasupra unei consoane, marcheazapronuntia ei "muiata". Cuvintul nina se citeste aproximativ "nin1a", adica asemanator cu pronuntiaardeleneasca "bin1e", "un1e" (in loc de "bine", "unde").in romaneste, tilda se utilizeaza in texte cu caracter lingvistic, unde i se confera doua functionalitati:plasata deasupra vocalelor, are rolul conventional de a marca pronuntarea "nazala":I.2. Semne de punctuatieI.2.1 Punctele de suspensieI.2.1.1 Nu vom discuta aici despre folosirea punctelor de suspensie in scopuri stilistice, deoareceacest subiect excede materia cursului nostru. Ne vom ocupa doar de utilizarile cu scop tehnic-redactional.

I.2.2 Cratima si alte linioareI.2.2.1 Cratima Cratima, adica linioara foarte scurta (-) are utilizari gramaticale (marcheazaomisiunea regulata a unei litere: sa-i dai, spune-i; leaga cuvintele compuse: redactor-sef, Alba-Iuliasau grupuri de cuvinte: rinduri-rinduri, doua-trei ore), asupra carora, cum am mai spus, nu e cazul

sa insistam aici.

I.2.2.2 Linia de dialog sau de pauza. Linia de dialog sau de pauza (-) este o linioara net mai lunga

decit cratima.

I.2.3 Apostroful in afara functionalitatilor gramaticale si a abrevierilor de tipul anii '90, pe care nu

le analizam in acest curs, e de spus doar ca apostroful este folosit, in anumite situatii, ca un fel de

ghilimele, precum se va arata *la I.2.4.3.

I.2.4 Ghilimelele

I.2.4.1 Ghilimelele normale au rostul de a marca fie faptul ca dam cuvintelor pe care ele le

cuprind un sens aparte fata de cel propriu ("standard"), fie faptul ca acele cuvinte nu ne apartin,

sunt reproduse intocmai din spusele altcuiva.

I.2.4.1.1 Ghilimelele iterative.

I.2.4.2 Ghilimelele numite frantuzesti, de forma >, se folosesc in situatia in care, in cadrul

unui pasaj in ghilimele apar alte cuvinte care trebuie sa se afle in ghilimele.

I.2.4.3 in mod exceptional, in situatia ca avem nevoie de ghilimele in ghilimele in ghilimele (ceea

ce nu e recomandabil, e 2

preferabil sa se recurga la alta formulare), se plaseaza apostroful de "deschidere" si de

"inchidere", (adica ` '), pe post de ghilimele.

I.2.5. Paranteze

I.2.5.1 Normale. Parantezele normale ( ) se folosesc in numeroase scopuri stilistice asupra carora

nu vom insista aici, deoarece aceste aspecte nu se incadreaza in economia cursului nostru.

I.2.5.2 Drepte. Parantezele drepte [ ] se utilizeaza in urmatoarele situatii:

- atunci cind e nevoie sa se deschida paranteze intr-un text aflat deja intre paranteze:

- atunci cind, citind un text, intervenim cu o precizare. Pentru a o delimita de textul din care citam,

o vom introduce intre paranteze drepte, recurgind si la alt tip de litera (de pilda, drepte, daca textul

citat e cu cursive):

- atunci cind din textul pe care-l reproducem lipsesc, dincolo de vointa noastra, cuvinte, rinduri

sau pasaje, se folosesc punctele de suspensie intre paranteze drepte: [...].

1.2.4.3 Crosete. Parantezele crosete sunt mai rar folosite, in special de catre ingrijitorii de editii

pentru a marca elementele (litere, cuvinte) pe care le-au introdus in scopul clarificarii / corectarii

textului.

I.2.5.4 Bare. in mod exceptional, unii autori dau barelor oblice functie de paranteza in paranteza:

I.2.6 Bare

I.2.6.1 Bara oblica: / Daca lasam deoparte utilizarile de tip aritmetic (2/3=doua treimi) sau

calendaristic (23/07/2001=23 iulie 2001), bara oblica poate marca:

- repartizarea:

- opozitia a doua elemente (caz in care se citeste versus sau contra):

- alternativa ("sau"):

- tandemul ("si-si", "sau-sau", "si-sau")- bara oblica se foloseste (din economie de spatiu) si pentru transcrierea sub forma de text

continuu, ca proza, a poeziilor, plasindu-se intre doua versuri pentru a le delimita. intre versuri se

afla o singura bara oblica, iar intre strofe, doua bare oblice.

I.2.6.2 Bara oblica inversa ("back slash"): \ Bara oblica inversa nu se foloseste decit in redactarea

caii ("path") unui fisier de compiuter si rolul ei este de a marca separarea nivelurilor de 3

subordonare in arborele care sistematizeaza continutul respectivului/ei hard disk, dischete, CD.

CURS MASS MEDIA: ELEMENTE ESENTIALE DE TEHNICA ME... http://www.studentie.ro/CURS_MASS_MEDIA_ELEMENTE_ESENT...

1 din 7 02.11.2008 18:03
http://www.studentie.ro/CURS_MASS_MEDIA_ELEMENTE_ESENT...http://www.studentie.ro/CURS_MASS_MEDIA_ELEMENTE_ESENT...


2/7

1 din 7 02.11.2008 18:03

Jurnalul tau online

Condica profesorilor

Colegi pe viata

Polite de asigurare

Stiri auto

Cunoscut ? Poate sunteti la aceeasifacultate!

NUME: pituSTUDENT LA: Universitatea "Ovidius"din ConstantaMEMBRU AL GRUPULUI: Universitatea

"Ovidius" din Constanta

Ti-ar placea sa stati de vorba ? Intra ingrup!

NUME:Andrada BurlacuSTUDENT LA: Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-NapocaMEMBRU AL GRUPULUI: Universitatea

"Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca

Vrei sa intri in grupul de prieteni? Joinstudent club!

NUME: lovemusicSTUDENT LA: Universitatea "Ovidius"din ConstantaMEMBRU AL GRUPULUI: Universitatea

"Ovidius" din Constanta

STUDENT CLUB GROUPS

Facultatea de Fizica - Universitatea dinBucuresti

Facultatea de Medicina Dentara - Universitateade Vest "Vasile Goldis" din Arad

Anul I FMFC - CIG *Spiru Haret*

Facultatea de Medicina Dentara si Farmacie -Universitatea "Ovidius" din Constanta

Com Invest-Work Study Abroad-Programe de

munca pentru STUDENTI ZI sau FF

ANUNTURI RECENTE BAZARAnuntu ri Com put ere Anu ntu ri Te lef oane

Anu ntu ri El ect roni ce Anu ntu ri Div ers e

Anuntu ri Cazare cam in Anu ntu ri In chi rie ri

garsoniere

Anu ntu ri In chi rie ri

apartamente

Anu ntu ri Me dit atii

Anuntu ri Anti cari at Anu ntu ri Lucr ari l ice nta

Anuntu ri Cazare gazda Anu ntu ri J ob s tud ent i

STUDENT EFECTUEZ LUCRARI DE DIPLOMANECOPIATE

Lucrari Licenta

Vand Apple iPhone 3G 3 G de 8GB - 0721.952.590

MEDITATII PRET EXCEPTIONAL

VAND URGENT NOKIA 8600 LUNA PRET 700RON(NEGOCIABIL)

Lucrari licenta la comanda, seriozitate maxima

Lucrari licenta la comanda, seriozitate maxima

Vand Telefoane Mobile Dual SIM DualSIM cu

Download

Subtitrari

Anunturi

Joburi

Sanatate

Cariera

Bazar

Evenimente

LINK-URI

SPONSORIZATE

Cursuri de limbagermana

Orice nivel de studiuIncepator Mediu Avansatwww.cursuriautorizate.ro

0,06 RON PRINT A4 f/v

Cele mai mici preturi!Calitate si rapiditatewww.copyprinter.eu

Joburi in mass-media

Locuri de munca in presascrisa, publicitate siinstitutii culturalewww.romjob.ro

Premiu pentru lucrari

7000 pentru lucrarile sitezele publicate pe site-ulwww.tesionline.ro

i cretine gratuiteLiteraturcretin. Nuvindem nimic. Tot ceavem este gratuit.www.rldbooks.org

I.2.6.3 Bara verticala: | Bara verticala, simpla "|" sau dubla "||" nu este utilizata decit in dictionare,

unde desparte sensuri ale aceluiasi cuvint.

I.3 Alte semne (tipografice)

I.3.1 Spatiul

Acest "semn", cel mai "simplu" din toate, este si unul di ntre cele mai complexe. Spatiul este golul

alb (adica fara nimic imprimat pe el) dintre litere (cind e cazul) sau dintre cuvinte. Spatiul alb

dintre rinduri, dintre paragrafe sau dintre capitole poarta numele de blanc si va fi tratat separat (*v.

IV.3).

Spatiul apare intre litere in situatia scrierii "rarite", "spatiate" (sau expandate), cu scopul

sublinierii, al evidentierii:

Vreau sa s u b l i n i e z acest cuvint.

in acest caz, si semnele de punctuatie vor fi spatiate corespunzator:

Trebuie, c u o r i c e p r e t , c h i a r a l v i e t i i , sa invingem!

I.3.2 Asteriscul

Asteriscul ("steluta") poate fi i ntilnit in doua ipostaze: A) i n interi orul textulu i; B) in blancul dintrealineate.

I.3.3 Bulina ("bumbul")

Bulina (-) este folosita in situatii precum urmatoarele:

- liste in care ordinea elementelor este relativ indiferenta, unde, asadar, nu e potrivita

numerotarea, deoarece ar da impresia ca elementul cu numarul 3 e mai putin important ca

elementul cu numarul 2 s.a.m.d.;

- enunturi de mici dimensiuni, intr-o ordine relativ intimplatoare (cum ar fi grupajele de scurte

stiri).

h: se obtine in fontul "Marlett", tastind "h";

i: i dem, tastind "i";

n: idem, tastind "n";

*: se obtine in fontul "Wingdings", tastind Alt+0164;

g: se obtine in fontul "Marlett", tastind "g";

*: se obtine in fontul "Wingdings", tastind "s";

*: idem, tastind "u".

I.3.4 Paragraful

4

Semnul de paragraf (- - se obtine tastind Alt+0167) este utilizat (de obicei in texte cu caracter

stiintific) pentru delimitarea mai evidenta a paragrafelor. Semnul este urmat fie de numere de

ordine, fie de titluri.I.3.5 Semne "fanteziste"

in afara semnelor expuse pina aici (sa le zicem "clasice"), se pot folosi, pentru o redactare

(tehnoredactare) mai vioaie, si alte semne, mai mult sau mai putin figurative, carora li se atribuie

functionalitati conventionale in contextul respectiv. Dintre cele pe care ni le furnizeaza setul de

fonturi standard al programului "Word 97" si care se intilnesc destul de frecvent in publicatiile

noastre, reproducem aici citeva:

* : se obtine in fontul "Wingdings", tastind "F";

* : idem, tastind "


3/7

2 din 7 02.11.2008 18:03

Program teatru

Concerte si evenimente artisticeGhidul bancilor din Romania

Asigurari

Sfaturi pentru cariera

Loteria Vizelor 2010

televizor radio MP3 MPEG4 - 0721.952.590 /0763.697.224

VAND SINTEZA SUBIECTELOR PENTRUADMITEREA IN PROFESIA DE AVOCAT SESIUNEADECEMBRIE 2008

TELEFOANE CU TELEVIZOR-vand telefoane dualsim cu televizor

ULTIMELE NOUTATI

Acrostihul este o poezie astfel compusa incit, daca se citesc, pe verticala, primele litere (sau

ultimele) ale fiecarui vers, acestea compun un cuvint, o sintagma, o propozitie etc.

II.4 Clasificarea dupa tip (stil)

II.4.1 Caractere drepte

Caracterul drept este, putem spune, cel "normal", adica cel mai obisnuit. Liniile sale verticale cad

perpendicular pe linia rindului, iar grosimea liniilor este - nu intram in amanunte - cea fireasca. (in

limbajul programelor de procesare de text ale compiuterelor este denumit "Regular").

II.4.2 Caractere cursive (italice)

Caracterul cursiv (italic) este cel inclinat spre dreapta, cu o infatisare intrucitva asemanatoare cu

scrisul de mina. (in limbajul programelor de procesare de text ale compiuterelor este denumit

"Italic").

II.4.3 Caractere aldine ("bold")

Caracterul aldin este cel cu aspect de caracter drept ale carui linii sunt vizibil mai groase (mai

negre) decit la caracterul drept normal. (in limbajul programelor de procesare de text ale

compiuterelor este denumit "Bold").II.4.4 Caractere cursiv-aldine ("bold italic")

Caracterul cursiv-aldin este cel cu aspect de caracter cursiv (adica inclinat spre dreapta) ale carui

linii sunt vizibil mai groase (mai negre) decit la caracterul cursiv obisnuit. Avem de-a face,

evident, cu 8

un cumul de trasaturi: cursiv + aldin. (in limbajul programelor de procesare de text ale

compiuterelor este denumit "Bold Italic").

II.4.5 Alte tipuri ("light" si "extra-bold")

Caracterele "light"

Caracterele "light" au liniile componente mai subtiri si sunt mai inguste decit celelalte. Un text cu

asemenea caractere are un aspect mai condensat, mai luminos si, efectiv, ocupa mai putin spatiu.

Caracterele "extra-bold"

Caracterele extra-bold nu sunt altceva decit caractere bold (aldine) si mai negre (mai groase). Asa

cum am spus, ele nu servesc autorilor pentru a evidentia idei, ci doar tipografilor, pentru a realiza

efecte grafice in pagina, pentru a face mai vizibile unele titluri etc.

II.5 Evidentieri

II.5.1 Prin tip (stil)

Despre evidentierile unor pasaje din text prin tipuri (stiluri) diferite de litera (drept, cursiv, aldin,

cursiv-aldin) am discutat la II.4.

II.5.2 Prin functionalitate

Despre evidentierile unor pasaje din text prin functionalitatea literei (de rind, verzala, capitaluta,indice, exponent, letrina, caligrama, acrostih) am discutat *la II.2. Ne vom ocupa, in cele ce

urmeaza, de alte tipuri de evidentieri.

II.5.3 Prin subliniere

O anumita litera dintr-un cuvint sau un grup de litere poate fi scoasa (scos) in evidenta, prin

subliniere la propriu, cu o linie subtire dedesubt. (La masina de scris, sublinierea si spatierea sunt

singurele modalitati de evidentiere).

II.5.4 Prin dubla subliniere

Calculatoarele (programul Word s.a.) ofera si posibilitatea scoaterii in evidenta a unor litere sau

grupuri de litere prin subliniere cu linie dubla.

II.5.5 Prin marcare

Calculatoarele (programul Word s.a.) ofera si posibilitatea scoaterii in evidenta a unor litere sau

grupuri de litere prin marcare ("highlight").

in periodice (cu exceptia celor de profil lingvistic), marcarea literelor e foarte rara. O intilnim

adesea in manualele de limbi straine.

II.5.6 Prin culoare

Litere sau grupuri de litere pot fi evidentiate si prin folosirea altei culori decit in restul textului

(lucru posibil si la masinile de scris cu banda in doua culori, de obicei negru si rosu).

III. CUViNTUL

"A scrie inseamna a medita asupra cuvintelor"GASTON BACHELARD

III.1 Evidentieri

III.1.1 Prin spatiere*

intre literele unui cuvint, exista o distanta ideala, optima, pe care atit masina de scris, cit si

compiuterul sau dispozitivele de cules pentru tipar o stabilesc in mod automat, implicit.

Daca, insa, dorim sa scoatem in evidenta un cuvint sau un pasaj, putem recurge la o distantare

anormala a literelor intre ele:

in acest exemplu, e v i d e n t i e r e a e realizata prin spatiere (expandare).

III.1.2 Prin alt font

in mod normal (si traditional), un text se redacteaza in intregime cu un singur font (Times New

Roman, Arial, Helvetica etc.).

in ultima vreme, insa, cistiga teren solutia evidentierii unor cuvinte prin culegerea lor cu alt font.

Chiar noi am recurs, in cursul de fata (v. paragraful anterior:

...in meniul Format, submeniul Font..., tabul Character Spacing, optiunea Spacing, alegem

Expanded, iar alaturi, in caseta By, alegem numarul... etc.)

la diferentierea cuvintelor care reprezinta comenzi de calculator (taste, optiuni) prin culegerea lor

cu alt font decit cel din restul textului, si anume Courier.

III.1.3 Prin chenar

La evidentierea prin chenar a cuvintelor se recurge destul de rar. in ziarele si revistele obisnuite

se foloseste acest procedeu, de regula, intr-un singur caz: se incadreaza astfel, cu chenar negru

gros, numele persoanelor recent decedate.

Volumul, proaspat iesit de sub tipar, contine articole de

Dan Marinescu, Mircea Gavrilescu, , ,Mircea

Ion Sterescu

* in limbajul programelor de procesare de text (Word s.a.), spatierea poarta numele de expandare.

Stoian, Petre Copcea si altii.

III.2 Cuvinte despre cuvinte

Sinonime.

Antonime.

Acronime.

Eponime

Paronime.

Omonime.

Antroponime.

Pseudonim

Geonim.

Criptonim.

Cognomen.

Patronime.

Asteronim.Toponime.

Hidronime.

Astronime.

Barbarism.

Idiotism

Diminutiv.


3 din 7 02.11.2008 18:03


4/7

3 din 7 02.11.2008 18:03

Hipocoristic.

Eufemism.

Cacofonie.

III.3 Abrevieri si locutiuni filologice uzuale

Apud (dupa).

Cap. = capitol(ul).

Cf. = confer.

Ed. = editie sau (in functie de context) editura.

E.g. = exempli gratia = de exemplu.

Etc. (de la et caetera = si celelalte, si altele). Se citeste "etctera", nu * "ettetera", * "etetera", nici *

"etici".

F.a. = fara an.

Ibid. = ibidem.

Id. = idem (la fel).

Id est = adica.Infra = mai jos (in paginile urmatoare).

Loc.cit. = loco citato (locul citat).

Op.cit. = opus citatum (lucrarea citata).

P. = pagina.

Supra = mai sus (in paginile anterioare).

S.a. = si altii.

S.a.m.d .= si asa mai departe.

S.c.l. = si celelalte.

V. = vezi.

III.4 Miscellanea

Anagrama. Cuvi nt (sau grup de cuvinte) format prin schimbarea o rdinii literel or alt ui cuvint (sau

grup de cuvinte).

Locutiune. Grup de cuvinte cu inteles unitar care joaca rolul unei singure parti de vorbire

(substantiv, verb etc.) si in care elementele componente au adesea alte sensuri decit atunci cind

sunt separate.

Lectiune. Lectiunea este modul anume, particular, bazat pe cercetari si argumente proprii, al unui

editor de a citi un cuvint care in manuscrisul original este in mod obiectiv greu de descifrat (din

motive ca: grafie ilizibila, pata de cerneala, hirtie arsa sau roasa in locul respectiv, decolorare

totala a cernelii etc.).Sintagma. in mod curent, in limbajul uzual (deci nu in acceptie strict lingvistica), prin sintagma se

intelege un grup aleatoriu de cuvinte cu un minim inteles unitar. De pilda, in fraza in chioscul de

alaturi, au tot felul de marfuri aduse din Turcia de indivizi dubiosi, grupuri ca in chioscul de

alaturi, tot felul, tot felul de marfuri, din Turcia, indivizi dubiosi sunt sintagme, in timp ce grupuri

ca chioscul de, au tot, aduse din, Turcia de indivizi nu sunt sintagme, ci simple grupuri de cuvinte.

Lapsus. Cuvintul lapsus are, in limbajul curent, intelesul de "neputinta momentana de a-ti aminti

un lucru pe care-l cunosti in mod cert". Nu de acest inteles ne vom ocupa aici, ci de acela caruia

marele psihiatru austriac Sigmund Freud ("parintele" psihanalizei, adica al metodelor practice de

scrutare a subconstientului) i-a consacrat o atentie speciala in studiile sale desprea ceea ce a

numit acte ratate (actes manqus). Pe aceasta linie, lapsusul cunoaste doua variante: lapsusul in

vorbire (lapsus linguae) si lapsusul in scriere (lapsus calami).

IV. PAGINA

IV.1 Formate de hirtie

Formatele de hirtie pleaca de la coala de baza standard, A0, cu suprafata de cca 1 metru patrat

(exact: 0,99995 m2), cu dimensiunile de

841/1189 mm. Formatele standard urmatoare se obtin, fiecare, prin injumatatirea celui anterior pe

latura lunga. Astfel, formatul

A1 = 594/841 mm 59/84 cm;

A2 = 420/594 mm 42/59 cm;A3 = 297/420 mm 30/42 cm;

A4 = 210/297 mm 21/30 cm;

A5 = 148/210 mm 15/21 cm;

A6 = 105/148 mm 11/15 cm;

A7 = 79/105 mm 8/11 cm;

A8 = 58/79 mm 6/8 cm.

in caseta tehnica a multor carti, formatul este mentionat sub forma, de pilda: 16/70x100, ceea ce

inseamna ca o coala lunga de 100 de cm si lata de 70 a fost pliata de opt ori, obtinindu-se 16

pagini.

IV.2 Pagina de "manuscris"

Foaia obisnuita are formatul A4, cu dimensiunile de 210/297 mm. De regula, aceasta se scrie pe o

singura fata (numita recto, abreviat R), lasindu-se mai mult spatiu - cca 4 cm - in stinga pentru

indosariere. (Daca, in mod cu totul exceptional, vom scrie si pe cealalta parte, numita verso,

abreviat V, trebuie avut in vedere ca spatiul mai mare liber sa fie, aici, in dreapta).

- Ce inseamna "o pagina", ca text?

"O pagina", in limbajul redactiilor din intreaga lume, nu inseamna oricit text ar incapea pe fata foii

A4. Exista un standard interna tional care stabi leste di mensiunil e (de continut) al e unei pagini la

cca 2.000 de semne (inclusiv spatiile).

Cu fontul Times New Roman, de pilda, o pagina de cca 2000 de semne se obtine folosind corpul

15 sau 16 (in functie de cit de lat reglam rindul), cu distanta standard dintre rinduri (un rind; mai

sus, in chenare, am exemplificat si variantele "aerisite", la 2 si 3 rinduri) si dintre litere

(necondensat*, neexpandat - v. *si cap. III.1.1).

- Modul de aliniere a rindurilor

in covirsitoarea majoritate a cazurilor, rindurile textului de pe pagina de manuscris dactilografiata

sau printata se prezinta sub forma alinierii la stinga.

Alinie rea bl oc este mai "eleganta" dar: 1) la masina de scris este aproape i mposibil a, i ar 2) la

compiuter, daca utilizatorul nu e suficient

de competent, genereaza inestetice si derutante spatii inegale intre cuvinte.

Alinie rea centrata (simetrica) se foloseste doar i n texte fanteziste, de reclama, umor, anunturi etc.,

precum si la punerea in pagina a unor tipuri de poezii, dar niciodata in texte sobre, "serioase",

redactate in proza.

Alinie rea la dreapta o vom intil ni destul de des in paginarea unor arti cole in ziare sau reviste, dar

niciodata in prezentarea unei dactilograme sau a unui print si nici in pagina de carte.

IV.2.1 Alineatul - paragraful

intr-un text, in expunere survin anumite momente in care ideea face, ca sa ne exprimam astfel, o

"cotitura", sau momente in care se schimba punctul de vedere, sau momente in care se trece la un

alt aspect al aceleiasi probleme etc. in toate aceste cazuri, o veche traditie aplica solutia

alineatului.

IV.3 Pagina de carte

Analizind o pagina de carte, distingem urmatoarele el emente:- oglinda paginii, adica dreptunghiul ocupat de rindurile textului. O punere in pagina eleganta,

generoasa, presupune o oglinda a paginii mica. Dimpotriva, la cartile tiparite ieftin, oglinda

paginii merge pina la citiva milimetri de marginea hirtiei;

- coloncifrul, adica cifra care, plasata in stinga, dreapta sau mijloc, jos sau sus, indica numarul

paginii. Anumite pagini (cele de garda, cele de inceput de capitol) nu au coloncifru;

- colontitlul, adica titlul capitolului in curs (sau al cartii), repetat in partea de sus a fiecarei pagini;


4 din 7 02.11.2008 18:03


5/7

4 din 7 02.11.2008 18:03

paginile de inceput de capitol nu au colontitlu;

- blancul (albitura), adica zonele albe (fara text) din jurul oglinzii paginii si dintre capitole sau

(uneori) dintre paragrafe;

- subsolul, adica partea de jos a paginii in care, sub o linie fina, de o lungime intre 1/3 si 1/2 din

lungimea rindului, se afla notele.

IV.3.1 Pagini prototipice de carte

Prima pagina numerotata a unei carti este pagina de garda. Pagina de garda ori este alba

complet, ori contine doar numele autorului si titlul cartii pe scurt (titlu fals), cu verzale de mica

dimensiune. Versoul paginii de garda este alb, ori este utilizat ca pagina de copyright si fisa de

catalog. ISBN este prescurtarea pentru International Standard Book Number (Codul Standard

International al Cartii) si consta intr-o succesiune de patru grupuri de cifre.

IV.4 Pagina de ziar

intr-un ziar obisnuit, cele mai importante pagini sunt considerate, in ordine: prima pagina, ultima

si pagina a treia. Prima si ultima sunt ca niste "coperte".

in genere, paginile ziarului sunt structurate tematic: politica interna, aspecte sociale, problemeeconomice, finante, invatamint, agricultura, cultura, spectacole, sport, viata internationala,

divertisment, mica si mare publicitate etc.

V. TEXTUL

V.1 Evidentieri

V.1.1 Prin latime (zat)

Un anume pasaj poate fi pus in evidenta prin culegerea lui cu un zat mai ingust decit restul

textului.

V.1.2 Prin chenar

Un pasaj poate fi scos in evidenta si prin incadrarea lui intr-un dreptunghi, care poate fi cu linie

unica, dubla, tripla; subtire, groasa; una subtire si una groasa etc.

V.1.3 Prin raster ....

V.1.4 Prin forma

Un text poate fi scos in evidenta, in cadrul paginii, si prin forma zatului sau. in mod normal (si

dominant in proportie de 98%), zatul este dreptunghiular.

V.2 Tipuri generice de text, din punctul de vedere al continutului

V.2.1 Antum / postum

Se numesc texte antume acele texte care au fost tiparite in

Aceasta di stinctie raspunde la intrebarea: TEXTUL A FOST TIPARIT SAU NU IN TIMPUL VIETII

AUTORULUI?

timpul vietii autorului (cu sau fara consimtamintul sau, cu sau fara stiinta sa). Texte postume suntcele care au vazut pentru prima oara lumina tiparului dupa moartea autorului.

V.2.2 Olograf / plastografie

Aceasta distinctie raspunde l a intrebarea: CINE A ASTERNUT PE HIRTIE TEXTUL?

Se numeste text olograf un text scris chiar de mina autorului sau. (E de retinut, deci, ca notiunea

de text olograf nu are sens in legatura cu texte scrise la masina de scris, produse de o imprimanta

sau tiparite).

Text plastografiat (plastografie) este un text in care a fost imitat scrisul autorului adevarat. in

general, cind nu e vorba de o simpla farsa, un asemenea procedeu are scopuri net frauduloase.

Se produc astfel documente false (adica atribuite cuiva care de fapt nu le-a scris), se modifica

testamente, chitante etc. Plastografiile sunt dovedite prin analiza grafologica (analiza

particularitatilor specifice ale scrisului unui individ), prin analiza fizico-chimica a cernelii, a hirtiei

s.a.m.d.

(* Pentru mai multe amanunte, vezi: Doru Cosma, De la Dante la Zola (cap. I.L.Caragiale,

plagiator?), Ed.Sport-Turism, Buc., 1978 - Yolanda Eminescu, Pledoarii celebre (cap. Pledoaria

lui Delavrancea in procesul Caragiale-Caion), Ed. Acad. RSR, 1973

V.2.3 Cert / apocrif

Din punctul de vedere pe care se situeaza aceasta distinctie, un text cert este acela care, fara nici

un dubiu, a fost conceput si scris (sau dictat) chiar de autorul caruia ii este atribuit.

Aceasta distinctie raspunde l a intrebarea: CINE A CONCEPUT SI ELABORAT TEXTUL?

Un text apocrif este acela in legatura cu care se banuieste, doar, mai mult sau mai putinintemeiat, cine este autorul, dar nu exista probe irefutabile, incontestabile ca intr-adevar asa stau

lucrurile.

V.2.4 Original / compilatie

Un text original - in sensul distinctiei cu care operam aici - este cel care a fost conceput, in esenta

sa structurala, de catre autorul sau. (Rezultatul poate fi foarte bun, bun sau slab - nu asta are

importanta aici). Originalitatea nu inseamna automat valoare. Fireste ca originalitate absoluta nu

exista si ca orice lucrare inglobeaza in ea un cuantum de elemente de la antecesori.

Aceasta di stinctie raspunde l a in trebarea:TEXTUL E IN INTREGIME CONCEPUT DE AUTORUL

SAU SAU E ALCATUIT DIN ELEMENTE PRELUATE DE LA ALtII?

Compilatia este textul produs prin punerea cap la cap (cu mici elemente de legatura si quasi-

comentariu) a unor bucati preluate (in mod cinstit, cu indicarea surselor) de la alti autori. Pentru o

lucrare informativa scolara (si chiar universitara, pina la un anumit nivel), compilatia este

admisibila.

V.2.5 Valoare / nonvaloare / kitsch

Aceasta distinctie raspunde l a intrebarea: TEXTUL ARE SAU NU VALOARE?

Sa spunem din capul locului ca, in vreme ce distinctiile anterioare operau cu elemente cu un grad

pronuntat de obiectivitate, aproape tehnice, aceasta din urma se situeaza pe terenul extrem de

delicat al axiologicului. Valoarea este rezultatul unei judecati si depistarea ei presupune

competenta, adica inteligenta, gust, cultura, sensibilitate, discernamint, onestitate s.a.

- Kitsch. La origine, cuvintul kitsch desemna un produs executat repede si de mintuiala, cam ceea

ce argoul romanesc numeste "fusaraie" (sau "fusereala"). Conceptul a avut o evolutie complexa si

azi el are intelesul de lucrare cu pretentii artistice complet lipsita de bun-gust si valoare. Adesea,

amestecul de "utilitar" si "estetic" produce kitsch: gondola cu termometru, coupe-papier cu Crist pe

cruce.

Recomandam, pentru aprofundare: * Abraham Moles, Psihologia kitschului, trad. de M.Radulescu,

Ed. Albatros, 1980.

V.2. Pre-texte

intelegem prin pre-texte (a nu se confunda cu "pretexte" = motive) textele, orale sau scrise, care

preced, cronologic, contactul cu un anume text.

V.3 Texte "satelit" ("remorca")

Imaginind o carte "completa", adica una care are toata gama de texte "satelit" ("remorca"), vom

gasi in componenta ei:

V.3.1 Ante-texte

Am numit astfel textel e-"satelit" care se afla, de regul a, inaintea l ucrarii propriu-zise.

Pagina tehnica initiala.

Dedicatia.

Motto

Multumiri.

Prefata editurii (editorului).

Prefata traducatorului.

Prefata autorului.Prefata.

Tabel bio-bibliografic.

Studiul introductiv.

Nota asupra editiei

Abrevieri.

V.3.2 Post-texte.


5 din 7 02.11.2008 18:03


6/7

5 din 7 02.11.2008 18:03

Addenda..

Postfata.

Glosar.

Note.

Indice de nume.

Indice de materii.

Lista ilustratiilor (iconografie).

Cuprins sau Sumar sau Tabla de materii.

Caseta tehnica.

Colofon.

Erata.

V.4 Citatul si regulile sale

9. Pentru orice citat trebuie indicata sursa:

- daca e un citat dintr-o emisiune radio, se vor preciza:

numele persoanei din care am citat; numele postului de radio; titlul emisiunii; data; ora;- daca e un citat dintr-o emisiune de televiziune, indicatiile vor fi perfect similare celor de mai sus;

- daca e un citat dintr-o publicatie periodica, se vor indica: numele autorului, titlul articolului,

denumirea publicatiei (cu indicarea localitatii unde apare, daca e o publicatie locala sau

regionala), numarul curent, data completa, pagina;

- daca e un citat dintr-o carte, se vor indica: numele autorului, traducatorul daca e cazul, titlul

cartii, editura, localitatea, anul, pagina;

- daca e un citat de pe Internet, se vor indica: numele autorului, denumirea saitului, data;

- daca e un citat dintr-o foaie volanta ("fluturas", manifest, prospect publicitar etc.) se vor indica:

tipul

respectivei foi volante, emitatorul, locul de unde a fost ridicata. (Elementele culese cu aldine in

cele sase situatii de mai sus reprezinta minimul admisibil).

10. Citatul "la mina a doua". Daca citam enunturi ale autorului A.B. pe care le-am gasit reproduse

in textul (articol, carte etc.) al lui M.N. (cu alte cuvinte, daca nu noi am extras citatul, ci l-am gasit

gata cules la altcineva), e obligatoriu sa precizam acest lucru, fie sub forma: "citat in M.N., locul

cutare, editura, an, pagina", fie sub forma mai "savanta": "apud M.N., locul cutare, editura, an,

pagina".

*Despre alte abrevieri utile in tehnica citatului, v. cap. III.3.

VI.PUBLICATIA

VI.1 Formate

Formatele specifice publicatiilor periodice se impart, mai intii, in doua categorii distincte, subaspectul modului de solidarizare a paginilor:

A. pliate (ti p "ziar");

B. legate (tip "brosura/carte").

Foarte utilizat este, pe plan mondial ca si la noi, si formatul urmator, care este aproximativ

jumatate din cel anterio r (cca 29/42 cm, echivalent coli i A3), numit tablo id.

VI.2. Aria de difuzare

Publicatiile de uz intern

Publicatiile locale sau municipale

Publicatiile judetene

Publicatiile regionale sau zonale

Publicatii nationale

VI.3 Periodicitate

Sub aspectul periodicitatii, exista urmatoarele categorii de publicatii:

- cu mai multe aparitii zilnice:

- cu aparitie zilnica

- saptaminale=hebdomadare

- lunare=mensuale (12 aparitii pe an)

- trimestriale (4 aparitii anual):

- semestriale (doua aparitii anual) sau

- anuale;VI.4 Editia

VI.4.1 Editia de ziar

- Editia I, editia a II-a

Editia de ziar este forma finita a unui ziar intr-un anume loc si intr-un anume moment al zilei.

- Editie de dimineata, prinz, seara

- Editia speciala

VI.4.2 Editia de carte

Editia de carte este forma finita a unei carti intr-un anume loc si la o anumita data (an, luna).

VI.4.2.1. Tipuri de editii

- Incunabul

- Editie critica

- Editie academica

- Editie princeps

- Editie bilingva

- Editie juxtalineara

- Editie ad usum Delphini

- Editie anastatica

- Editie facsimilata

- Editie bibliofila

- Editie de lux

- Editie hors commerce

- Editie numerotata

- Editie liliput

- Editie de popularizare

- Editie pirat

- Editie definitiva (ne varietur)

VI.5 De la manuscris la chiosc

Tehnoredactarea, controlata de secretarul general de redactie, stabileste litera textului, litera

titlurilor, zatul, modul de aliniere, numarul si locul casetelor (v. p. urm.) si al ilustratiilor, legenda

lor, pagina in care intra totul, eventual pagina de continuare.

Materialele astfel pregatite sunt plasate - fie ca desen rectangular pe o foaie de hirtie, fie pe un

monitor de compiuter - in macheta.

Modul de machetare difera enorm de la o publicatie la alta, asa ca nu vom intra in detalii. (*v. si

cap. IV.4). Vom aminti, doar, orientativ, citeva precepte quasi-generale.

VII. CARTEA

VII.1 Editura

Activitatea de editare consta in depistarea manuscriselor demne de interes, rezolvarea

problemelor legate de drepturile de autor, pregatirea textelor pentru tipar, tiparirea si difuzarea

sub forma finita de carti. O editura este o institutie de cultura, nu un simplu ghiseu intermediar

intre autori si tipografii.

VII.2 Cartea ca obiectVII.2.1 Formate de carte

Marea varietate de dimensiuni si forme ale cartilor se incadreaza, totusi, intr-o clasificare, care ia

drept criteriu numarul de pagini obtinute prin impaturirea colii de hirtie initiale (*v. cap. IV.1).

VII.2.2 Partile componente ale cartii ca obiect

O carte este, in primul rind, un "obiect" cultural, a carui valoare se afla in zona impalpabila. Ea

conteaza, esentialmente, prin continutul ei de informatii, idei, emotii etc.


6 din 7 02.11.2008 18:03

curs mass media_ elemente e

Documents