curs nr. 1 patrimoniul 1. notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · curs nr. 1 patrimoniul 1. notiune ......

127
CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune Originea etimologică a cuvântului patrimoniu este latinescul patrimonium; acesta derivă de la pater familias, care era proprietarul întregii averi familiale. 1 Pornind de la clasificarea drepturilor subiective civile, după criteriul de clasificare al conţinutului economic, în drepturi patrimoniale şi drepturi nepatrimoniale, se impune a se analiza noţiunea de patrimoniu. Legislaţia civilă, deşi foloseşte noţiunea de patrimoniu, nu conţine şi o definiţie a termenului. Potrivit art. 31 alin. 1 NCC, orice persoana fizica sau juridica este titulare unui patrimoniu, ce include toate drepturile si datoriile ce pot fi evaluate in bani si apartin acesteia. In doctrina veche s-a opinat că în Codul civil anterior ar fi fost sesizat “un rudiment de definiţie” în cuprinsul articolului 1718. 2 Art. 1718 Cod civil reglementa gajul general al creditorilor chirografari asupra patrimoniului unei persoane, prin creditori chirografari înţelegând acea categorie de creditori ai unui debitor care nu au nici o garanţie specială – aşa cum ar fi o ipotecă, un gaj ori un privilegiu – asupra bunurilor acestuia, situaţie în care legiutorul le-a permis să urmărească patrimoniul debitorului, respectiv toate bunurile existente în patrimoniu la data începerii urmăririi. Acele bunuri care au ieşit din patrimoniu până la respectiva dată nu vor putea fi urmărite deoarece debitorul poate dispune de orice bun al său. Dacă debitorul nu -şi execută însă obligaţia la scadenţă, creditorul chirografar are opţiunea de a urmări orice bun, indiferent dacă acest bun exista ori nu în patrimoniul debitorului la momentul asumării obligaţiei. Noţiunea de patrimoniu a fost folosită şi în alte acte normative ce conţineau norme de drept civil, cum ar fi Decretul nr. 31/1954, privind persoanele fizice şi juridice, Legea nr 31/1990, privind societăţile comerciale, etc. Doctrina a dezbătut larg problema elaborării unei definiţii a patrimoniului, ajungând, de cele mai multe ori la definiţii asemănătoare. Lăsând la o parte sensul economic al noţiunii (care face obiect de studiu al altei materii), prin patrimoniu, ca entitate juridică distinctă, se înţelege 1 Ovidiu Ungureanu, Cornelia Munteanu: “Drept civil.Drepturile reale”, Ediţia a III -a revăzută şi adăugită, Editura Rosetii, Buc., 2005, pag. 15 2 Liviu Pop, Liviu-Marius Harosa: Drept civil.Drepturile reale principale”, Ed.Universul Juridic, Buc., 2006, pag.12

Upload: others

Post on 06-Sep-2019

72 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

CURS NR. 1

PATRIMONIUL

1. Notiune

Originea etimologică a cuvântului patrimoniu este latinescul

patrimonium; acesta derivă de la pater familias, care era proprietarul

întregii averi familiale.1

Pornind de la clasificarea drepturilor subiective civile, după criteriul

de clasificare al conţinutului economic, în drepturi patrimoniale şi drepturi

nepatrimoniale, se impune a se analiza noţiunea de patrimoniu.

Legislaţia civilă, deşi foloseşte noţiunea de patrimoniu, nu conţine

şi o definiţie a termenului.

Potrivit art. 31 alin. 1 NCC, orice persoana fizica sau juridica este

titulare unui patrimoniu, ce include toate drepturile si datoriile ce pot fi

evaluate in bani si apartin acesteia.

In doctrina veche s-a opinat că în Codul civil anterior ar fi fost

sesizat “un rudiment de definiţie” în cuprinsul articolului 1718.2

Art. 1718 Cod civil reglementa gajul general al creditorilor

chirografari asupra patrimoniului unei persoane, prin creditori chirografari

înţelegând acea categorie de creditori ai unui debitor care nu au nici o

garanţie specială – aşa cum ar fi o ipotecă, un gaj ori un privilegiu –

asupra bunurilor acestuia, situaţie în care legiutorul le-a permis să

urmărească patrimoniul debitorului, respectiv toate bunurile existente în

patrimoniu la data începerii urmăririi. Acele bunuri care au ieşit din

patrimoniu până la respectiva dată nu vor putea fi urmărite deoarece

debitorul poate dispune de orice bun al său. Dacă debitorul nu-şi execută

însă obligaţia la scadenţă, creditorul chirografar are opţiunea de a urmări

orice bun, indiferent dacă acest bun exista ori nu în patrimoniul debitorului

la momentul asumării obligaţiei.

Noţiunea de patrimoniu a fost folosită şi în alte acte normative ce

conţineau norme de drept civil, cum ar fi Decretul nr. 31/1954, privind

persoanele fizice şi juridice, Legea nr 31/1990, privind societăţile

comerciale, etc.

Doctrina a dezbătut larg problema elaborării unei definiţii a

patrimoniului, ajungând, de cele mai multe ori la definiţii asemănătoare.

Lăsând la o parte sensul economic al noţiunii (care face obiect de studiu al

altei materii), prin patrimoniu, ca entitate juridică distinctă, se înţelege

1 Ovidiu Ungureanu, Cornelia Munteanu: “Drept civil.Drepturile reale”, Ediţia a III-a revăzută şi

adăugită, Editura Rosetii, Buc., 2005, pag. 15 2 Liviu Pop, Liviu-Marius Harosa: Drept civil.Drepturile reale principale”, Ed.Universul Juridic, Buc.,

2006, pag.12

Page 2: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţin unui

subiect de drept.3

O altă definiţie a fost dată patrimoniului în doctrina mai veche:

totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor aparţinând unei persoane, sau

grevând aceeaşi persoană, având caracterul comun de a fi apreciabile în

bani şi formând un tot distinct de elementele care îl compun.4

Patrimoniul, ca entitate abstractă, este alcătuit dintr-o latură activă şi

una pasivă; totalitatea drepturilor cu conţinut economic formează activul

patrimonial, iar totalitatea obligaţiilor cu conţinut economic formează

pasivul patrimonial. Celelalte drepturi şi obligaţii care nu au un conţinut

economic nu fac parte din patrimoniul persoanei fizice sau persoanei

juridice.

Doctrina juridică a privit patrimoniul prin prisma a două teorii:

teoria personalistă (numită şi teoria patrimoniului-persoanlitate sau teoria

clasică) şi teoria patrimoniului de afectaţiune (numită şi teoria

patrimoniului-scop sau teoria obiectivă).5

Teoria personalistă a fost fondată de autorii francezi Aubry şi Rau

care considerau patrimoniul ca fiind unul dintre atributele personalităţii

umane, o aptitudine a persoanei. Această teorie, care a fost îmbrăţişată

majoritar în doctrina franceză până la sfârşitul sec. al XIX-lea, este în

prezent criticată între altele datorită faptului că afirmă indivizibilitatea

patrimoniului.

Teoria patrimoniului de afectaţiune, apărută la începutul secolului al

XX-lea în doctrina germană şi îmbrăţişată ulterior inclusiv de autori

francezi – înlocuieşte persoana cu scopul,

Ideea centrală este eceea că esenţială nu este apartenenţa

universalităţii la o anumită persoană, ci afectaţiunea sau scopul pe care

titularul le-a dat-o drepturilor şi obligaţiilor. Această abordare ajunge la

concluzia că o persoană poate avea mai multe patrimonii; mai mult chiar,

se admite că poate exista patrimoniu fără subiecte de drept, respectiv

patrimoniu-scop.6

Cu toate că această concepţie câştigă tot mai mult teren,

corespunzând realităţilor şi nevoilor practice ale economiei de piaţă, şi

această teorie a suportat critici deoarece nu se ia în seamă că persoana este

singurul subiect de drept şi că patrimoniul trebuie să aparţină unei

persoane.7

3 Corneliu Bârsan : “Drept civil.Drepturile reale principale”, Ed.All Beck, Buc., 2001, pag. 6

4 Istrate Micescu: “Curs de drept civil”, Ed.All Beck, Colecţia Restitutio, Buc., 2000, pag.196

5 pentru o abordare amănunţită asupra teoriilor privind patrimoniul, a se vedea I.Micescu: op.cit.,

pag.196-227 6 O.Ungureanu, C.Munteanu: op.cit., pag. 31-32

7 L.Pop,L.M.Harosa: op.cit., pag. 19

Page 3: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

2. Caracterele patrimoniului

Din definiţia dată şi corelând noţiunea de patrimoniu cu

problematica analizată anterior, se pot determina următoarele caractere:

A. Patrimoniul este o universalitate juridică

Prin universalitate juridică se înţelege un ansamblu de bunuri, de

drepturi şi obligaţii care sunt supuse, în principiu, aceluiaşi regim juridic.

Patrimoniul, ca universalitate juridică este distinctă de conţinutul său şi nu

se confundă cu elementele sale componente, respectiv drepturile şi

obligaţiile aflate în compunerea sa.

Patrimoniul, ca entitate distinctă, există pe toată durata vieţii unei

persoane şi trece la succesorii universali sau cu titlu universal.

Universalitatea juridică constituie o entitate independentă de

conţinutul său, însuşire esenţială ce a condus la comparaţii între

patrimoniu şi alte situaţii de fapt existente în viaţa de zi cu zi: fie a fost

comparat cu un cont curent al unei persoane, în care sunt evidenţiate toate

drepturile şi obligaţiile unei persoane şi a cărui valoare este supusă unor

fluctuaţii succesive prin naşterea, modificarea sau stingerea unor drepturi

sau obligaţii 8, fie cu un portofel care poate conţine bani (activul), fie

poate fi gol sau chiar poate conţine facturi de plată (conţinut negativ).9

Spre deosebire de patrimoniu, care este o universalitate juridică, o

universalitate de drept a cărei existenţă nu depinde de voinţa titularului ei,

există şi universalităţi de fapt, cum ar fi o bibliotecă, o colecţie de discuri

ce conţin muzică sau filme, sau o turmă de vite, iniversalităţi de fapt unde

elementele componente se află alăturate în mod material, însă fără a

presupune un regim juridic comun.

B. Orice persoană are un patrimoniu deoarece orice persoană

(fizică sau juridică) are drepturi şi obligaţii evaluabile în bani.

O persoană, fie fizică fie juridică, nu poate exista în lipsa unui

patrimoniu propriu. În cazul persoanelor juridice, se impune precizarea că

patrimoniul acesteia trebuie să fie distinct de patrimoniile persoanelor

fizice care compun respectiva persoană juridică.10

C. Unicitatea patrimoniului, întrucât o persoană nu poate avea

decât un singur patrimoniu;

8 L.Pop,L.M.Harosa: op.cit., pag. 14

9 O.Ungureanu, C.Munteanu: op.cit., pag. 22

10 Ovidiu Ungureanu, Călina Jugastru: “Drept civil.Persoanele”, Ed.Rosetii, Buc., 2003, pag. 279

Page 4: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

D. Divizibilitatea patrimoniului; cu toate că patrimoniul este unic,

el este însă divizibil în mai multe mase de bunuri cu regim juridic distinct

şi bine determinat;

Potrivit art. 31 alin. 2 NCC, patrimoniul unui subiect de drept,

persoana fizica sau juridica, poate face obiectul unei diviziuni sau unei

afectatiuni, in cazurile si conditiile prevazute de lege.

De exemplu, in cazul persoanelor casatorite, fiecare dintre soti poate

avea in patrimoniul sau atat bunuri proprii, cat si bunuri comune, potrivit

regimului matrimonial pe care sotii si l-au ales. Spre deosebire de

dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care

prevedeau ca unic regim matrimonial al sotilor comunitatea de bunuri a

acestora, art. 312 NCC dispune ca viitorii soti au posibilitatea sa isi aleaga

regimul matrimonial (comunitate legala, separatie de bunuri sau

comunitate conventionala). Daca sotii si-ar alege, de exemplu, regimul

comunitatii legale, acestia vor avea in patrimoniul lor atat bunuri comune

proprietate devalmasa, cat si bunuri proprii11

.

Art. 353 NCC arata ca bunurile comune ale sotilor nu pot fi

urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti. In caz de neindestulare

dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul sau

personal poate cere partajul bunurilor comune, insa numai in masura

necesara acoperirii creantei sale.

Divizibilitatea patrimoniului si patrimoniile de afectatiune

Potrivit art. 31 alin. 2 NCC, patrimoniul unui subiect de drept,

persoana fizica sau juridica, poate face obiectul unei diviziuni sau unei

afectatiuni, in cazurile si conditiile prevazute de lege.

Art. 31 alin. 3 NCC prevede ca patrimoniile de afectatiune sunt

mase patrimoniale afectate exercitarii unei profesii autorizate, precum si

alte patrimonii astfel determinate.

Actele normative care reglementeaza statutul celor ce practica

profesii liberale (avocat, medic, executor judecatoresc, notar, experti

contabili, contabili autirizati, practicieni in insolventa) contin reglementari

conform carora bunuri din patrimoniul acestor persoane primesc o

destinatie speciala, ca patrimoniu de afectatiune. Acestea vor servi atat la

exercitarea profesiei, cat si la indestularea creditorilor ale caror creante s-

au nascut in cadrul exercitarii profesiei respective12

.

Art. 33 NCC prevede ca, constituirea masei patrimoniale afectate

exercitarii in mod individual a unei profesii autorizate se stabileste prin

actul incheiat de titular, cu respectarea conditiilor de forma si de

publicitate prevazute de lege, dispozitie aplicabila si in ipoteza maririi ori

11

C. Birsan, Drept Civil. Drepturile reale principale in reglementarea noului Cod civil, Editura

Hamangiu, Bucuresti, 2013, p. 12; 12

Ibidem, p. 13

Page 5: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

micsorarii patrimoniului de afectatiune profesional individual, iar

eventuala lichidare a acestui patrimoniu are a se face in conditiile

lichidarii patrimoniului societatilor constituite in temeiul dispozitiilor

noului Cod civil.

E. Netransmisibilitatea patrimoniului prin acte juridice intre vii –

o persoană nu poate să-şi înstrăineze patrimoniul însuşi, care este o

virtualitate juridică, prin acte inter vivos; el poate transmite însă, prin acte

juridice între vii fiecare bun în parte sau pe toate.

Transmisiunea univesrala a patrimoniului poate avea loc doar la

decesul persoanei fizice sau, in cazul persoanelor juridice, la momentul

reorganizarii si incetarii existentei persoanei juridice.

3. Funcţiile patrimoniului

a) Patrimoniul asigură realizarea dreptului de gaj general al

creditorilor chirografari;

Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu dispun de garantie

reala asupra unui bun determinat al debitorului lor.

Potrivit art. 2324 alin. 1 NCC (preluat din art.1718 din vechiul Cod

civil), debitorul răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor sale cu „toate

bunurile, mobile şi imobile, prezente şi viitoare“. Creditorii care nu au o

garanţie reală (gaj, ipotecă, privilegiu) au un drept de gaj general asupra

patrimoniului debitorului.

Debitorul poate să dispună de patrimoniul său în sensul că poate să

înstrăineze bunurile ori să-şi asume noi obligaţii, deci să-şi mărească ori,

micşoreze activul şi pasivul patrimoniului, însă dacă nu îşi execută

obligaţiile la scadenţă, creditorul poate să urmăreasca orice bun situat, la

data urmăririi, în patrimoniul debitorului.

Creditorul nu poate să urmărească bunurile care au ieşit din

patrimoniu ori nu au intrat patrimoniul debitorului

Creditorii cu garanţii reale se vor plăti cu preferinţă din preţul

obţinut prin vânzarea bunurilor care servesc de garanţie, deci înaintea

creditorilor chirografari.

Exercitându-şi dreptul de gaj general asupra patrimoniului – care

este o universalitate juridică abstractă – creditorii chirografari au un drept

egal asupra masei de bunuri, aflându-se în concurs cu ocazia împărţirii

sumelor rezultate din vânzarea bunurilor, iar dacă suma este

neîndestulătoarem vor primi proporţional cu valoarea creanţei fiecăruia.

În situaţia divizării patrimoniului în mase de bunuri, dreptul de gaj

general al creditorilor chirigrafari, se poate exercita numai asupra masei de

bunuri cu care s-a născut creanţa. Spre exemplu, creditorii comuni ai

soţilor pot urmări bunurile comune ale soţilor, iar creditorii personali ai

acestora pot urmări bunurile proprii ale soţului debitor.

Page 6: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Se dă astfel eficienţă fungibilităţii elementelor componente ale

patrimoniului, calitate în baza căreia bunurile pot fi înlocuite, unele prin

altele, într-o plată. Aceasta implică echivalenţa de valoare a bunurilor de

gen, situaţie în care creditorul nu va putea pretinde să fie executată

obligaţia de către debitor prin restituirea aceloraşi piese.

Potrivit art. 2324 NCC, nu pot face obiectul gajului general al

creditorilor chirografari, neputand deci fi urmarite de catre acestia,

bunurile insesizabile.

b) Patrimoniul asigură realizarea subrogaţiei reale cu titlu

universal. Prin subrogaţie se înţelege înlocuirea, substituirea a ceva cu altceva.

Subrogaţia este personală când o persoană este înlocuită într-un

raport juridic cu o altă persoană

Exemplu: când există doi debitori şi unul plăteşte întreaga datorie el

se substituie în locul creditorului plătit şi va putea să urmărească pe

celălalt debitor pentru partea sa de datorie.

Subrogatia este reală, când un lucru este înlocuit cu un alt lucru.

Exemplu: la vânzarea unui bun, locul lui va fi luat de preţul primit,

iar dacă se cumpără un bun, locul preţului va fi luat de acel bun.

Când înlocuirea se face în cuprinsul unui patrimoniu, subrogaţia

este cu titlu universal, iar dacă se referă la un bun izolat este cu titlu

particular.

Subrogaţia reală cu titlu universal poate explica corect dreptul de

gaj general al creditorilor chirografari, întrucât numai prin posibilitatea

schimbării unui bun cu altul se poate asigura ca la scadenţă creditorii să

poată urmări bunurile existente la acea dată în patrimoniul debitorului.

Subrogaţia reală este subordonată caracterului divizibil al

patrimoniului, ea realizându-se în cadrul fiecărei mase de bunuri din

patrimoniu.

Spre exemplu, prin vânzarea unui bun propriu al soţului, preţul

obţinut face parte tot din masa bunurilor proprii.

Totodată, subrogaţia reală asigură destinaţia maselor de bunuri şi nu

permite trecerea bunurilor dintr-o categorie în altă categorie.

Spre exemplu, în situaţia mai multor moştenitori care nu vor să-şi

împartă în natură bunurile, ele vor fi vândute, iar suma realizată va fi

împărţită datorită subrogaţiei reale cu titlu universal.

Subrogaţia reală cu titlu particular priveşte un bun luat în mod izolat

şi se produce când legea o prevede în mod expres sau părţile au convenit

aşa.

Spre exemplu, art. 21 din Legea nr 18/1990, privind fondul funciar,

a prevăzut că în cazul schimbului de terenuri, fiecare teren ia situaţia

juridică a terenului înlocuit.

Page 7: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Privitor la natura juridică a subrogaţiei reale doctrina juridică este

divizată: unii autori susţin că este o ficţiune juridică, iar alţii afirmă că este

o operaţiune de tehnică juridică, ceea ce are ca efect, ca în prima situaţie

subrogaţia să fie de strictă interpretare, iar în a doua situaţie, să se aplice

ori de câte ori există bunuri cu regimuri juridice diferite în cuprinsul

aceluiaşi patrimoniu.

c) Patrimoniul asigură realizarea transmisiunii universale sau

cu titlu universal în cazul decesului persoanei fizice sau reorganizării

persoanei juridice.

Transmisiunea este universală când întreg patrimoniul se transmite

unui singur succesor şi este cu titlu universal când patrimoniul se

transmite într-o fracţie matematică la doi sau mai mulţi succesori. În

ambele cazuri se transmite atât activul, cât şi pasivul, fracţionat sau

nefracţionat, după caz, deosebirea rezumându-se doar la cantitatea

transmisă.

Transmisiunea cu titlu particular priveşte un bun determinat şi nu se

poate analiza în corelaţie cu patrimoniul care este o abstracţie juridică.

Page 8: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

CURS NR. 2

DREPTUL DE PROPRIETATE

1. Generalităţi

Dintre drepturile reale principale, cel mai important drept îl

constituie dreptul de proprietate.

Potrivit unor opinii, termenii de „proprietate“ şi „drept de

proprietate“ sunt sinonimi, legile române – Constituţia şi celelalte legi –

folosind ambele noţiuni pentru a desemna acelaşi conţinut.

Insa, desi in limbajul comun aceste doua notiuni se confunda, totusi,

potrivit altor pareri, nu s-ar putea pune semnul egalitatii intre proprietate,

ca relatie economica si dreptul de proprietate, ca raport juridic13

.

Noţiunea de proprietate are un sens economic – de bun material

stăpânit. În sens juridic, noţiunea de proprietate are trei accepţiuni:

a) o accepţiune largă, însemnând deţinerea a ceva, în mod exclusiv

şi de a-i da destinaţia dorită, de a-l folosi după destinaţia sa, ori după

înţelesul propriu avut.

În această accepţiune, noţiunea de proprietate se aplică tuturor

drepturilor.

Spre exemplu, proprietatea imobiliară şi mobiliară, proprietatea

unui uzufruct, proprietatea unei creanţe, proprietatea intelectuală.

b) o accepţiune restrânsă, însemnând proprietatea corporală, deci

proprietatea asupra bunurilor corporale, mobile şi imobile – ca drept real

exclusiv, absolut şi perpetuu.

Acestă accepţiune este utilizată de legislaţie şi la ea ne raportăm ori

de câte ori folosim noţiunea de proprietate.

13

C. Birsan, Drept civil. Drepturi reale principale in reglementarea noului Cod civil, Editura

Hamangiu, Bucuresti, 2013, p. 33;

Page 9: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

c) o altă accepţiune a noţiunii de proprietate este cea de obiect al

dreptului de proprietate, însemnând bunul la care se referă dreptul de

proprietate.

Art. 44 din Constitutia Romaniei revizuita prevede ca dreptul de

proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate, continutul si

limitele acestor drepturi fiind stabilite de lege. Tot aici se precizeaza si

faptul ca proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,

indiferent de titular.

Alin. 4 al aceluiasi articol, interzice in mod expres nationalizarea

sau orice masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe

baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice ori de alta natura

discriminatorie a titularilor bunurilor.

2. Definitia dreptului de proprietate

Definiţia dreptului de proprietate poate fi formulată prin însumarea

caracterelor prorietăţii şi având în vedere problematica drepturilor reale.

Dreptul de proprietate este acel drept real care conferă titularului

dreptul de a întrebuinţa lucrul potrivit naturii ori destinaţiei sale, de a-l

folosi şi a dispune de el în mod exclusiv şi perpetuu şi cu respectarea

dispoziţiilor legale.

Potrivit art. 555 NCC, dreptul de proprietate este acel drept al

titularului de a poseda, a folosi si a dispune de un bun in mod exclusiv,

absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege, precizand ca, in conditiile

legii, el este susceptibil de modalitati si dezmembraminte.

In temeiul unui raport juridic obligational, potrivit art. 555 alin. 2,

este posibil ca o parte din atributele dreptului de proprietate sa fie

exercitate de catre o alta persoana decat proprietarul, in baza unui drept

derivat din dreptul de proprietate.

Insa, spre deosebire de titularii altor drepturi subiective asupra

aceluiasi bun, proprietarul exercita atributele juridice ale dreptului de

Page 10: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

proprietate in putere proprie si in interes propriu. Proprietarul exercita

atributele dreptului sau in putere proprie, intrucat el se supune numai legii,

celelalte persoane, altele decat proprietarul exercitand unele atribute ale

dreptului de proprietate in virtutea puterii transmise de proprietar si in

conformitate nu numai cu legea, dar si cu vointa proprietarului14

.

Particularitatea ca proprietarul exercita atributele dreptului de

proprietate in interes propriu exprima faptul ca desi, titularii altor drepturi

subiective reale sau de creanta urmaresc realizarea unor interese proprii,

proprietarul este singurul subiect de drept care exercita, direct sau indirect,

plenitudinea atributelor proprietatii, in interes propriu.

Astfel, dreptul de proprietate este acel drept subiectiv care da

expresie aproprierii unui bun, drept ce permite titularului sa posede, sa

foloseasca si sa dispuna de acel lucru, in putere proprie si in interes

propriu, in cadrul si cu respectarea legislatiei in vigoare15

.

3. Evoluţia dreptului de proprietate

Dreptul de proprietate a cunoscut o evoluţie generată de modificarea

conţinutului social – economic al proprietăţii de la o societate la alta.

În dreptul roman, proprietatea era numită dominium ex jure

quiritium şi reprezenta o plena in re postasas. Îngrădirile proprietăţii erau

puţine şi se numeau servituţi.

În evul mediu, dreptul de proprietate a fost mărginit prin restricţii şi

concesiuni, cum ar fi în cazul terenurilor, unde există un domenium

eminens ce aparţinea seniorului şi un domenium utile concesionat de

senior altor persoane.

Redactorii Codului civil francez au considerat dreptul de proprietate

ca un drept al omului, inalienabil şi sacru, suportul indispensabil al

libertăţii persoanei umane, în jurul căruia au fost reglementate toate

14

Ibidem, p. 36-37; 15

Ibidem, p. 37;

Page 11: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

drepturile cu caracter economic, nu numai drepturile reale ci şi drepturile

personale.

Această concepţie se înscrie în doctrina liberală care aprecia

proprietatea ca un drept natural, bazat pe libertatea şi munca individului.

Concepţia a fost criticată vehement de doctrina socialistă care a

relevat caracterul social al proprietăţii.

Doctrinele au scopul de a explica plauzibil o problemă, explicaţii la

care pot adera persoanele în funcţie de interesele lor, fapt pentru care

fiecare adoptă o anumită poziţie.

Cert este că dispariţia completă a dreptului de proprietate nu va fi

niciodată convenabilă deoarece omul, pentru a-şi trăi viaţa sa fizică, are

nevoie de a-şi apropia lucrurilr şi în final, aşa cum se spune, de a le

transforma în propria sa substanţă. Chiar şi doctrina socialistă a recunoscut

dreptul de proprietate asupra casei de locuit, a hainelor, a obiectelor

indispensabile vieţii, însă l-a negat asupra mijloacelor de producţie

(pământ, intreprinderi ş.a) deoarece nici un individ nu poate avea

monopolul care sa-i permită să le lase neproductive, să le administreze

rău, în detrimentul tuturor.

Pe poziţia de condamnare a exploatării omului de către om s-au

situat J.J. Rousseau, Proudnon, Spencer şi Marx care considera că

dezvoltarea marii industrii va duce indubitabil la dispariţia prorpietăţii

imobiliare individuale.

Dreptul de proprietate devine din ce în ce mai puţin absolut, el are

tot mai multe restricţii datorate intervenţiei statului în economie, afirmării

drepturilor muncitorilor faţă de prorpietarii capitalişti şi alte cauze.

De altfel, dreptul de proprietate nu mai poate fi considerat ca un drept

subiectiv, ci ca o funcţie socială, el existând în măsura în care statul ca

reprezentant al intereselor generale ale societăţii, estimează că menţinerea

sa este necesară pentru a asigura împlinirea individului şi exploatarea

eficientă a bogăţiilor.

Page 12: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

4. Continutul juridic al dreptului de proprietate

Continutul dreptului de proprietate este exprimat prin prerogativele,

atributele dreptului de proprietate. Acestea sunt cunoscute inca din dreptul

raman, fiind trei la numar: posesia, folosinţa şi dispoziţia.

Posesia (jus possidendi) este prerogativa titularului dreptului de

proprietate ce reprezinta insusirea si stapanirea bunului. Potrivia acestei

prerogative, titularul dreptului de proprietate are reprezentarea

psihologica, intelectuala a imprejurarii ca are calitatea de proprietar.

Atunci cand este vorba despre posesie ca atribut al dreptului de proprietate,

rezulta ca starea de fapt a stapanirii bunului se suprapune cu starea de drept. Insa in

ale conditii, posesia, ca stare de fapt nu se confunda cu proprietatea.

Folosinţa (jus utendi si jus fruendi) este prerogativa titularului dreptului de

proprietate de a utiliza bunul în putere proprie si in interesul său propriu, punandu-l

in valoare prin exploatarea sa si astfel, culegându-i fructele (naturale, civile şi

industriale) si productele.

Utilizarea bunurilor consumptibile se confunda cu dreptul de a dispune de

ele, intrucat consumarea lor inseamna de fapt, disparitia lor.

Jus utendi implica si latura negativa a acestui atribut si anume, posibilitatea

de a nu uza de bun, in afara situatiilor in care legea obliga la uz. Art. 562 alin. 4

NCC prevede ca dreptul de proprietate privata se stinge prin pieirea bunului, dar nu

se stinge prin neuz.

In ceea ce priveste culegerea fructelor, aceasta implica atat acte materiale,

cat si juridice. Potrivit art. 550 alin. 4 NCC, fructele si productele se cuvin

proprietarului, daca prin lege nu se dispune altfel.

Prin fructe se înţelege ceea ce produce un bun fără sa-i diminueze

sau altereze substabţa şi cu o anumită ritmicitate. Este voba de bunurile

fungibile care produc trei tipuri de fructe:

- naturale – sunt acelea care se produc independent de voinţa

omului.

- industriale – sunt acelea care se produc prin intervenţia omului;

Page 13: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

- civile – sunt acelea care se produc ca urmare a unor acte civile:

chiriile, dobânzile.

Bunurile dau şi producte care se obţin prin consumarea substanţei

bunului şi fără o periodicitate iar acestea se cuvin întotdeauna

proprietarului, comparativ cu fructele care pot fi culese de uzufructuar ori

posesorul de bună credinţă.

Dispoziţia (jus abutendi) este prerogativa titularului dreptului de

proprietate de a dispune liber de bunul său, atat din punct de vedere

material, cat si juridic, insa în limitele prevăzute de lege.

Daca proprietarul poate transmite catre o alta persoana atributele

stapanirii si folosintei, niciodata proprietarul nu poate transmite atributul

dispozitiei intrucat a-l transmite echivaleaza cu insasi transmiterea

dreptului de proprietate.

5. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate

Din analiza art. 555 NCC rezultă că dreptul de proprietate implică

anumite trăsături sau caractere.

a) este un drept absolut, în sensul că dreptul de proprietate este

opozabil tuturor (erga omnes), aşa cum este orice drept real.

Deşi este un drept absolut, ceea ce-i permite proprietarului să facă

asupra unui lucru toate actele pe care le doreşte, totuşi dreptul de

proprietate are îngrădiri dispuse de lege sau alte reglementări, în ceea ce

priveşte conţinutul dreptului de proprietate.

Din examinarea atributelor dreptului de proprietate, reiese că se

poate vorbi de caracterul absolut în accepţiunea că este dreptul cel mai

complet ce poate exista asupra unui lucru, în comparaţie cu celelalte

drepturi reale care sunt doar dezmembrăminte ale dreptului de proprietate.

În conţinutul său însă, dreptul de proprietate nu este absolut, ci

dimptrivă este limitat, potrivit legii. Spre exemplu, proprietarul unei case

Page 14: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

nu o poate distruge prin incendiere, de asemenea, el nu o poate demola

decât dacă are autorizaţia organului competent.

În baza caracterului absolut, proprietarul poate cere tuturor

celorlalte persoane să-i respecte dreptul său.

b) proprietatea este un drept exclusiv în sensul că proprietarul îşi

exercită singur toate atributele dreptului de proprietate, fără a avea nevoie

de ajutorul celorlalte persoane pentru exercitarea acelor atribute. Alte

persoane nu pot exercita atributele proprietarului decât atunci când legea o

permite, ori a intervenit o convenţie între părţi.

Deşi caracterul exclusiv presupune exercitarea dreptului de

proprietate în mod individual, legea a promovat şi proprietatea colectivă

ca un monopol conferit unui grup de indivizi.

Exemplu: moştenitorii sunt coproprietari asupra bunurilor persoanei

decedate; proprietatea persoanelor juridice.

c) proprietatea este un drept perpetuu, în sensul că durează atât

timp cât există lucrul asupra căruia se poartă. El nu încetează la moartea

proprietarului, ci se transmite moştenitorului său.

În caz de înstrăinare a bunului, dreptul de proprietate reapare în

patrimoniul debitorului, perpetuându-se atât timp cât există obiectul.

Caracterul perpetuu mai înseamnă că dreptul de proprietate nu se

stinge prin neîntrebuinţarea din partea proprietarului, deci este

imprescriptibil extinctiv.

Numai prin recunoasterea caracterului perpetuu se poate pune

problema, in anumite situatii, a reconstituirii lui.

Page 15: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

CURS NR. 3

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA I

1. Notiuni generale. Definita dreptului de proprietate privata

Potrivit art. 135. alin. 1 din Constitutia Romaniei, proprietatea privata

reprezinta forma dominanta de proprietate.

Art. 552 NCC prevede ca proprietatea este publica sau privata. Potrivit

art. 553, constituie obiect al proprietăţii private toate bunurile de uz sau de

interes privat aparţinând persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept

privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcătuiesc domeniul

privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

Cu privire la moştenirile vacante, acestea se constată prin certificat de

vacanţă succesorală şi intră în domeniul privat al comunei, oraşului sau

municipiului, după caz, fără înscriere în cartea funciară. Imobilele cu

privire la care s-a renunţat la dreptul de proprietate se dobândesc, fără

înscriere în cartea funciară, de comună, oraş sau municipiu, după caz, şi

intră în domeniul privat al acestora prin hotărârea consiliului local.

Moştenirile vacante şi imobilele aflate în străinătate, se cuvin statului

român.

Bunurile obiect al proprietăţii private, indiferent de titular, sunt şi

rămân în circuitul civil, dacă prin lege nu se dispune altfel. Ele pot fi

înstrăinate, pot face obiectul unei urmăriri silite şi pot fi dobândite prin

orice mod prevăzut de lege.

Potrivit art. 44 alin.1 din Constitutia Romaniei, dreptul de proprietate,

precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele

acestor drepturi sunt stabilite de lege. Apoi, art. 136 alin. 5 tot din

Page 16: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Constitutie prevede ca proprietatea private este, in conditiile legii,

inviolabila.

Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege,

indiferent de titular.

Conform principiilor constitutionale, nimeni nu poate fi expropriat

decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă

şi prealabilă despăgubire, iar daca pentru lucrări de interes general,

autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare,

aceasta are obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse

solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune

imputabile autorităţii.

Sunt interzise in mod expres prin Constitutie, naţionalizarea sau orice

alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza

apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură

discriminatorie a titularilor.

Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia

mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte

sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al

dobândirii se prezumă. In ceea ce priveste bunurile destinate, folosite sau

rezultate din infracţiuni ori contravenţii, acestea pot fi confiscate numai în

condiţiile legii.

Luand in considerare dispozitiile art. 555 NCC, care se refera la

continutul dreptului de proprietate privata, putem defini dreptul de

proprietate privata ca fiind acel drept subiectiv ce apartine persoanelor

fizice, persoanelor juridice, statului si unitatilor administrativ-teritoriale

asupra oricarui bun, cu exceptia celor aflate exclusiv in proprietate

publica, bunuri asupra carora titularul exercita posesia, folosinta si

Page 17: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

dispozitia, in putere proprie si in interes propriu, insa in limitele

determinate de lege16

.

2. Subiectele dreptului de proprietate privata

Subiectele dreptului de proprietate privata pot fi subiecte individuale si

subiecte colective de drept. Dupa cum este bine cunoscut, subiectele

individulale sunt persoanele fizice, iar subiectele colective de drept sunt

reprezentate de persoanele juridice de drept privat si entitatile juridice

asemanatoare, cum ar fi cultele religioase, partidele politice, asociatiile,

fundatiile si alte asemenea, statul si unitatile administrativ-teritoriale.

3. Continutul si limitele dreptului de proprietate privata

a. Continutul dreptului de proprietate privata

Potrivit art. 555 NCC care defineste continutul dreptului de proprietate

privata, proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi

dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele

stabilite de lege. În condiţiile legii, dreptul de proprietate privată este

susceptibil de modalităţi şi dezmembrăminte, după caz.

b. Limitele dreptului de proprietate privata

Conform art. 556 NCC, dreptul de proprietate poate fi exercitat în

limitele materiale ale obiectului său. Acestea sunt limitele corporale ale

bunului care formează obiectul dreptului de proprietate, cu îngrădirile

stabilite prin lege.

16

C. Birsan, Drept civil. Drepturile reale principale in reglementarea noului Cod civil, Editura

Hamangiu, Bucuresti, 2103, p. 52;

Page 18: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Tot aici se stabileste si regula potrivit careia, prin lege poate fi limitată

exercitarea atributelor dreptului de proprietate.

Alin. 3 al aceluiasi articol prevede ca exercitarea dreptului de

proprietate poate fi limitată şi prin voinţa proprietarului, cu excepţiile

prevăzute de lege.

Din interpretarea legala reise ca limitarile dreptului de proprietate pot

fi materiale si juridice, acestea din urma putnd fi limite legale, limite

conventionale si limite judiciare.

Limitele materiale ale exercitiului dreptului de proprietate privata

Atunci cand se face referire la limitele materiale, se are in vedere

starea fizica a bunului, adica corporabilitatea acestuia, fie el mobil sau

imobil.

Problema limitelor materiale intervine numai atunci cand este vorba

despre bunurile mobile ori imobile corporale, pentru cele incorporale se

poate pune problema numai a unor limite juridice ale exercitiului dreptului

de proprietate.

In privinta bunurilor mobile corporale, corporabilitatea lor este precisa,

luandu-se in vedere configuratia lor fizica.

Atunci cand vorbim despre bunuri imobile, trebuie sa distingem intre

constructii si terenuri. In ceea ce priveste constructiile, configuratia lor

fizica determina limitele materiale ale dreptului de proprietate.

In privinta terenurilor apar discutii intrucat, teoretic, dreptul de

proprietate asupra terenului cuprinde nu numai suprafata terenului, ci si

spatiul situat deasupra sa, precum si subsolul sau. Astfel, potrivit art. 559

alin. 1 NCC, proprietatea terenului se întinde şi asupra subsolului şi a

spaţiului de deasupra terenului, cu respectarea limitelor legale.

In ceea ce priveste suprafata terenurilor, in mod normal, fiecare

proprietar ar trebui sa cunoasca suprafata acestuia, adica intinderea

Page 19: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

materiala a acestuia. Daca proprietarul are un titlu asupra terenului, in

sensul de instrumentum, acesta ar trebui sa cuprinda mentiuni cu privire la

intinderea suprafetei acestuia, vecinatatile sale si poate fi insotit de

planuri cadastrale. Daca terenul este inscris in cartea funciara, aceasta

inscriere descrie imobilele şi arată drepturile reale ce au ca obiect aceste

bunuri, potrivit art. 876 alin. 1 NCC.

Litigiile care pot sa apara intre proprietarii vecini avand ca obiect

determinarea exacta a suprafetei de teren, sunt solutionate pe calea unei

actiuni in justitie ce poarta denumirea de actiune in granituire. Potrivit art.

560 NCC, proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la

grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor

corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de

aceasta.

Orice proprietar poate să îşi îngrădească proprietatea, suportând, în

condiţiile legii, cheltuielile ocazionate (art. 561 NCC).

In ceea ce priveste spatiul de deasupra terenului, potrivit art. 559 alin.

1. NCC, cel putin teoretic, proprietarul terenului este si proprietarul

acestui spatiu.

Insa, potrivit art. 136 alin. 3 din Constitutie, spaţiul aerian face

obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

Aceste dispozitii ar putea sa para contradictorii, insa raspunsul la

acesta contradictie este regasit in prevederile art. 559 alin. 2 NCC care

prevede ca proprietarul poate face, deasupra şi în subsolul terenului, toate

construcţiile, plantaţiile şi lucrările pe care le găseşte de cuviinţă, în afară

de excepţiile stabilite de lege, şi poate trage din ele toate foloasele pe care

acestea le-ar produce. El este ţinut să respecte, în condiţiile şi în limitele

determinate de lege, drepturile terţilor asupra resurselor minerale ale

subsolului, izvoarelor şi apelor subterane, lucrărilor şi instalaţiilor

subterane şi altora asemenea.

Page 20: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Daca proprietarul va ridica o constructie, pe langa aceste norme

generale, el trebuie sa mai respecte si normele administrative de stabilire a

inaltimii cladirilor din zona respectiva si normele de urbanism. Pentru

terenurile situate in aproprierea aeroporturilor sau a altor instalatii

aeronautice, limita materiala a folosintei terenurilor este determinata de

existenta servitutilor aeronautice, ca servituti administrative. In aceste

zone pot fi amplasate si realizate constructii numai cu avizul Ministerului

Transporturilor, iar in cazul aerodromurilor exploatate in comun cu

autoritatile militare, este necesar si avizul Ministerului Apararii

Nationale17

.

In ceea ce priveste subsolul terenurilor, art. 136 alin. 3 din Constitutie,

prevede ca bogăţiile de interes public ale subsolului fac obiectul exclusiv

al proprietăţii publice.

Conform art. 44 alin. 5 din Constitutie, pentru lucrări de interes

general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi

imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse

solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune

imputabile autorităţii. In alin. 6 este prevazut faptul ca despăgubirile se

stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin

justiţie.

In ceea ce priveste terenurile cu ape, potrivit art. 136 alin. 3 din

Constitutie, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional,

fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

In schimb, art. 559 alin. 3 NCC, prevede ca apele de suprafaţă şi albiile

acestora aparţin proprietarului terenului pe care se formează sau curg, în

condiţiile prevăzute de lege. Proprietarul unui teren are, de asemenea,

17

Ibidem, p. 69;

Page 21: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

dreptul de a apropria şi de a utiliza, în condiţiile legii, apa izvoarelor şi a

lacurilor aflate pe terenul respectiv, apa freatică, precum şi apele pluviale.

Limitele juridice ale exercitiului dreptului de proprietate privata

a. Limitele legale

Potrivit art. 602 NCC, legea poate limita exercitarea dreptului de

proprietate fie în interes public, fie în interes privat. Limitele legale în

interes privat pot fi modificate ori desfiinţate temporar prin acordul

părţilor. Pentru opozabilitate faţă de terţi este necesară îndeplinirea

formalităţilor de publicitate prevăzute de lege.

Potrivit principiilor constitutionale si art. 603 NCC, dreptul de

proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi

asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care,

potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

Categoriile de limite legale ale exercitiului dreptului de proprietate

stabilite in interes privat sunt urmatoarele:

Limite provitoare la folosirea apelor (reguli privind curgerea

fireasca a apelor - art. 604 NCC, reguli privind curgerea

provocata a apelor - art. 605 NCC, cheltuieli referitoare la

irigatii - art. 606 NCC, obligatia proprietarului caruia ii

prisoseste apa - art. 607 NCC, intrebuintarea izvoarelor - art.

608 NCC, despagubirile datorate proprietarului fondului pe care

se afla izvorul - art. 609 NCC, 610 NCC)

Limitele de natura a asigura, in privinta imobilelor, bune

raporturi de vecinatate (picatura stresinii - art. 611, distanta si

lucrarile intermediare cerute pentru anumite constructii, lucrari

si plantatii - art. 612-613 NCC, vederea asupra proprietatii

vecinului - art. 614- 616 NCC, dreptul de trecere - art. 617-620)

Page 22: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Limite aplicabile in situatii speciale (dreptul de trecere pentru

utilitati si pentru efectuarea unor lucrari - art. 621-622 NCC,

dreptul de trecere pentru reintrarea in posesie - art. 623 NCC,

dreptul proprietarului de a obtine despagubiri in ipoteza

distrugerii bunului sau in situatia generata de o stare de

necesitate - art. 624 NCC).

b. Limite conventionale

Potrivit art. 626 NCC, proprietarul poate să consimtă la limitarea

dreptului său prin acte juridice, dacă nu încalcă ordinea publică şi bunele

moravuri. Astfel, proprietarul poate sa incheie acte juridice prin care

consimte la limitarea exercitiului atributelor dreptului sau de proprietate.

De retinut este ca niciodata, proprietarul nu va putea consimti la

limitarea posesiei sale.

O limitare specifica a exercitiului prerogativei dispozitiei juridice

asupra unui bun o constituie inalienabilitatea voluntara a bunului. Astfel,

pentru prima data in legislatia noastra, este inclusa in actele juridice

translative de proprietatea posibilitatea existentei unei clauze de

inalienabilitate18

.

Potrivit art. 627 NCC, prin convenţie sau testament se poate interzice

înstrăinarea unui bun, însă numai pentru o durată de cel mult 49 de ani şi

dacă există un interes serios şi legitim. Termenul la care se face referire,

începe să curgă de la data dobândirii bunului.

Cu toate acestea, dobânditorul poate fi autorizat de către instanţă să

dispună de bun dacă interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a

bunului a dispărut sau dacă un interes superior o impune.

In situatia nulitatii clauzei de inalienabilitate stipulate într-un contract,

aceasta atrage nulitatea întregului contract dacă a fost determinantă la

Page 23: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

încheierea acestuia. În contractele cu titlu oneros, acest caracter

determinant se prezumă, până la proba contrară.

Clauza de inalienabilitate se subînţelege în convenţiile din care se

naşte obligaţia de a transmite în viitor proprietatea către o persoană

determinată sau determinabilă. Transmiterea bunului pe cale de succesiune

nu poate fi oprită prin stipularea inalienabilităţii.

c. Limite judiciare

Aceste limite privesc raporturile de vecinatate. Art. 44 alin. 7 din

Constitutie prevede ca dreptul de proprietate obligă la respectarea

sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum

şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin

proprietarului.

Acest text constitutional exprima ideea ca raporturile de vecinatate

reprezinta o limitare a aexercitiului dreptului de proprietate, cu finalitatea

asigurarii unei tolerante pasnice comune19

.

Art. 630 NCC prevede domeniul de aplicare si stabilirea acestor limite

judiciare.

Astfel, dacă proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său,

inconveniente mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate,

instanţa de judecată poate, din considerente de echitate, să îl oblige la

despăgubiri în folosul celui vătămat, precum şi la restabilirea situaţiei

anterioare atunci când acest lucru este posibil.

În cazul în care prejudiciul cauzat ar fi minor în raport cu necesitatea

sau utilitatea desfăşurării activităţii prejudiciabile de către proprietar,

instanţa va putea încuviinţa desfăşurarea acelei activităţi, cel prejudiciat

avand însă dreptul la despăgubiri.

18

Ibidem, p. 92; 19

Ibidem, p. 97;

Page 24: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

In situatia in care prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanţa

poate să încuviinţeze, pe cale de ordonanţă preşedinţială, măsurile

necesare pentru prevenirea pagubei.

Bunuri proprietate privata declarate temporar inalienabile ori

alienabile conditionat:

- locuintele care au fost realizate cu subventii de la bugetul de stat nu

pot fi instrainate prin acte intre vii decat dupa restituirea integrala a

sumelor de bani actualizate si pe baza dovezii de depunere integrala a

acestor sume actualizate;

- locuintele cumparate cu credite C.E.C. pe temeiul dispozitiilor

Decretului-lege nr. 61/1990 privind vanzarea de locuinte din fondurile

statului catre populatie, care pana la rambursarea integrala a creditului

obtinut in scopul dobandirii unei asemenea locuinte nu pot fi

restructurate sau instrainate fara autorizatie prealabila a C.E.C.;

- investitiile imobiliare constand in construirea, cumpararea,

consolidarea sau extinderea de imobile, realizate prin acordarea de

credite ipotecare grevate cu drept de ipoteca ce garanteaza resituirea

creditelor obtinute in acest scop, nu pot fi instrainate decat cu acordul

scris si prealabil dat de creditorul ipotecar, adica de institutia

finantatoare;

- terenurile atribuite in proprietate tinerilor din mediul rural pentru

construirea de locuinte si anexe gospodaresti nu pot fi instrainate prin

acte juridice intre vii timp de 10 ani socotiti de la data terminarii

constructiei, sub sanctiunea nulitatii absolute a contractului de

instrainare.

Page 25: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

CURS NR. 4

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA II.

EXPROPRIEREA PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA.

ABUZUL DE DREPT IN MATERIA DREPTULUI DE

PROPRIETATE PRIVATA

1. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica

Potrivit art. 44 alin. 3 din Constitutie, nimeni nu poate fi expropriat

decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu

dreaptă şi prealabilă despăgubire. In acelasi sens, art. 562 alin. 3 NCC

dispune ca exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate

publică stabilită potrivit legii, cu justă şi prealabilă despăgubire, fixată

de comun acord între proprietar şi expropriator. În caz de divergenţă

asupra cuantumului despăgubirilor, acesta se stabileşte pe cale

judecătorească.

Reglementari specifice meteriei exproprierii pentru cauza de

utilitate publica se regasesc in detaliu in Legea nr. 33 din 27 mai 1994

privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.

Potrivit art. 1 al acestei din urma legi, exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai

pentru cauză de utilitate publică, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească.

In ceea ce priveste obiectul exproprierii, potrivit art. 2 din Legea nr. 33/1994 actualizata, pot fi expropriate

bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice cu sau fără scop lucrativ, precum şi

cele aflate în proprietatea privată a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.

Potrivit art. 3, instanţele judecătoreşti competente vor putea hotărî exproprierea numai după ce utilitatea

publică s-a declarat potrivit prezentei legi.

Transferul amiabil al bunului care ar urma sa fie expropriat

Conform art. 4 din Legea nr. 33/1994, cei interesaţi pot conveni atât asupra

modalităţii de transfer al dreptului de proprietate, cât şi asupra

cuantumului şi naturii despăgubirii, cu respectarea dispoziţiilor legale

Page 26: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

privind condiţiile de fond, de formă şi de publicitate, fără a se declanşa

procedura de expropriere prevăzută în prezenta lege. În cazul în care

acordul de voinţă al părţilor priveşte numai modalitatea de transfer al

dreptului de proprietate, dar nu şi cuantumul sau natura despăgubirii,

instanţele judecătoreşti vor lua act de înţelegerea părţilor şi vor stabili

numai cuantumul sau natura despăgubirii.

Procedura expropriereii cuprinde trei etape:

a. declararea de utilitate publica a exproprierii;

b. masuri pregatitoare exproprierii;

c. exproprierea propriu-zisa si stabilirea despagubirilor.

a. Utilitatea publică şi declararea ei

Utilitatea publică se declară pentru lucrări de interes naţional sau de

interes local.

Potrivit art. 6, sunt de utilitate publică lucrările privind:

prospecţiunile şi explorările geologice; extracţia şi prelucrarea

substanţelor minerale utile; instalaţii pentru producerea energiei electrice;

căile de comunicaţii, deschiderea, alinierea şi lărgirea străzilor; sistemele

de alimentare cu energie electrică, telecomunicaţii, gaze, termoficare, apă,

canalizare; instalaţii pentru protecţia mediului; îndiguiri şi regularizări de

râuri, lacuri de acumulare pentru surse de apă şi atenuarea viiturilor;

derivaţii de debite pentru alimentări cu apă şi pentru devierea viiturilor;

staţii hidrometeorologice, seismice şi sisteme de avertizare şi prevenire a

fenomenelor naturale periculoase şi de alarmare a populaţiei, sisteme de

irigaţii şi desecări; lucrări de combatere a eroziunii de adâncime; clădirile

şi terenurile necesare construcţiilor de locuinţe sociale şi altor obiective

sociale de învăţământ, sănătate, cultură, sport, protecţie şi asistenţă

socială, precum şi de administraţie publică şi pentru autorităţile

Page 27: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

judecătoreşti; salvarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentelor,

ansamblurilor şi siturilor istorice, precum şi a parcurilor naţionale,

rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii; prevenirea şi înlăturarea

urmărilor dezastrelor naturale – cutremure, inundaţii, alunecări de terenuri;

apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională.

Utilitatea publică se declară de către Guvern pentru lucrările de

interes naţional şi de către consiliile judeţene şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti pentru lucrările de interes local. Pentru lucrările de

interes local care se desfăşoară pe teritoriul mai multor judeţe, utilitatea

publică este declarată de o comisie compusă din preşedinţii consiliilor

judeţene respective. În caz de dezacord, utilitatea publică în cauză poate fi

declarată de către Guvern. Pentru orice alte lucrări decât cele prevăzute

mai sus (in art. 6), utilitatea publică se declară, pentru fiecare caz în parte,

prin lege. Tot prin lege se poate declara utilitatea publică în situaţii

excepţionale, în cazul în care - indiferent de natura lucrărilor - sunt supuse

exproprierii lăcaşuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice,

cimitire, alte aşezăminte de valoare naţională deosebită ori localităţi

urbane sau rurale în întregime

Art. 8 din prezenta lege analizata, prevede ca declararea utilităţii

publice se face numai după efectuarea unei cercetări prealabile şi

condiţionat de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de amenajare a

teritoriului, aprobate conform legii, pentru localităţi sau zone unde se

intenţionează executarea ei.

Cercetarea prealabilă pentru lucrările de interes naţional se face de

către comisii numite de Guvern, iar pentru lucrările de interes local de

către comisii numite de delegaţia permanentă a consiliului judeţean sau de

primarul general al municipiului Bucureşti.

Comisiile numite de Guvern, pentru lucrările de interes naţional, vor

fi alcătuite din: reprezentantul administraţiei publice centrale care

Page 28: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

coordonează domeniul de activitate pentru care se realizează lucrarea de

utilitate publică, reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale şi

Turismului, reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice, preşedintele

consiliului judeţean şi şefii compartimentelor de resort, precum şi primarii

localităţilor pe raza cărora se desfăşoară lucrarea de utilitate publică.

Comisiile pentru lucrările de interes local vor fi alcătuite din

reprezentantul consiliului judeţean sau al Consiliului General al

Municipiului Bucureşti, precum şi din reprezentanţii consiliilor locale

interesate.

Articolul 10 prevede ca cercetarea prealabilă va stabili dacă există

elemente care să justifice interesul naţional sau local, avantajele

economico-sociale, ecologice sau de orice altă natură care susţin

necesitatea lucrărilor şi nu pot fi realizate pe alte căi decât prin

expropriere, precum şi încadrarea în planurile de urbanism şi de amenajare

a teritoriului, aprobate potrivit legii. Rezultatul cercetării prealabile va fi

consemnat într-un proces-verbal ce se va înainta Guvernului sau, după caz,

consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului

Bucureşti.

Actul de declarare a utilităţii publice de interes naţional se aduce la

cunoştinţa publică prin afişare la sediul consiliului local în a cărui rază

este situat imobilul şi prin publicare în Monitorul Oficial al României, iar

actul de declarare a utilităţii publice de interes local se afişează la sediul

consiliului local în a cărui rază este situat imobilul şi se publică în presa

locală. Nu sunt supuse publicităţii actele prin care se declară utilitatea

publică în vederea executării unor lucrări privind apărarea ţării şi siguranţa

naţională.

b. Măsuri premergătoare exproprierii

Page 29: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

După declararea utilităţii publice, expropriatorul imobilului va

executa planurile cuprinzând terenurile şi construcţiile propuse spre

expropriere, cu indicarea numelui proprietarilor, precum şi a ofertelor de

despăgubire. Aceste documente vor fi depuse la consiliul local al comunei,

oraşului sau municipiului pe teritoriul cărora sunt situate imobilele ce se

supun aprobării pentru expropriere, în vederea consultării de către cei

interesaţi, cu excepţia documentelor lucrărilor privind apărarea ţării şi

siguranţa naţională. În aceste cazuri se depune la consiliul local numai

lista cu imobilele propuse exproprierii, proprietarii acestora şi ofertele de

despăgubire.

Propunerile de expropriere a imobilelor şi procesul-verbal se vor notifica persoanelor fizice sau juridice

titulare de drepturi reale, în termen de 15 zile de la publicare.

Cu privire la propunerile de expropriere, proprietarii şi titularii altor

drepturi reale asupra imobilelor în cauză pot face întâmpinare în termen de

45 de zile de la primirea notificării. Aceasta intâmpinarea se depune la

primarul comunei, oraşului sau al municipiului pe al căror teritoriu se află

imobilul. Primarul va primi şi va înregistra întâmpinarea şi va consemna

ofertele de despăgubire şi pretenţiile proprietarilor sau ale persoanelor

titulare de alte drepturi reale. În termen de 30 de zile, întregul dosar

cuprinzând documentele necesare, precum şi eventualele întâmpinări, va fi

înaintat la Secretariatul General al Guvernului, pentru lucrările de interes

naţional, iar pentru cele de interes local, la consiliul judeţean sau la

Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.

Întâmpinările vor fi soluţionate în termen de 30 de zile de o comisie

constituită prin hotărâre a Guvernului pentru lucrările de interes naţional,

prin decizia delegaţiei permanente a consiliului judeţean sau prin

dispoziţia primarului municipiului Bucureşti pentru cele de interes local.

Comisia va fi alcătuită din 3 specialişti din domeniul de activitate în

care se realizează lucrarea de utilitate publică, 3 proprietari de imobile din

Page 30: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

municipiul, oraşul sau comuna în care sunt situate imobilele propuse

pentru expropriere, aleşi prin tragere la sorţi dintr-o listă de minimum 25

de proprietari, precum şi primarul localităţii. Comisia va lucra sub

conducerea unui delegat al Guvernului, în cazul lucrărilor de interes

naţional, sau a unui delegat al consiliului judeţean ori al Consiliului

General al Municipiului Bucureşti, în cazul lucrărilor de interes local, ca

preşedinte Nu pot face parte din comisie proprietarii imobilelor care sunt

în cauză, rudele şi afinii lor până la al patrulea grad inclusiv, persoanele

care deţin funcţii în administraţia publică locală sau centrală şi care au

interes în executarea lucrărilor şi nici membrii comisiei care au declarat

utilitatea publică.

Aceasta comisie poate lucra valabil în prezenţa a cel puţin 5 dintre

membrii săi. Decizia comisiei se ia prin vot secret. Preşedintele nu are

drept de vot, el asigurând cadrul organizatoric al activităţii comisiei. În caz

de paritate a voturilor, votul primarului este preponderent.

Comisia analizează documentele prezentate, ascultând pe cei interesaţi, putând cere informaţii şi date

suplimentare, la solicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. Oferta expropriatorului, pretenţiile proprietarilor

şi ale titularilor altor drepturi reale, precum şi susţinerile acestora se vor formula şi se vor depune în scris,

consemnându-se într-un proces-verbal.

În urma deliberării, comisia poate să accepte punctul de vedere al

expropriatorului sau îl poate respinge şi va consemna aceasta într-o

hotărâre motivată. Comisia va consemna, dacă este cazul, şi învoiala

dintre părţi, sub semnătura acestora. Hotărârea se comunică părţilor în

termen de 15 zile de la adoptare.

În cazul în care comisia respinge propunerile expropriatorului,

acesta are posibilitatea să revină cu noi propuneri, cu refacerea

corespunzătoare a planurilor.

În cazul în care şi noile propuneri vor fi respinse, expropriatorul,

precum şi proprietarii sau celelalte persoane titulare de drepturi reale

asupra imobilului propus spre expropriere pot contesta hotărârea comisiei

Page 31: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

la Curtea de apel în raza căreia se află situat imobilul, în termen de 15 zile

de la comunicare.

c. Exproprierea şi stabilirea despăgubirilor

Conform art. 21 din Legea nr. 33/1994, soluţionarea cererilor de

expropriere este de competenţa tribunalului judeţean sau a Tribunalului

Bucureşti în raza căruia este situat imobilul propus pentru expropriere.

Tribunalul va fi sesizat de expropriator pentru a se pronunţa cu privire la

expropriere, în cazul în care nu s-a făcut întâmpinare împotriva propunerii

de expropriere sau dacă această cale de atac a fost respinsă.

Preşedintele instanţei va fixa termen şi va dispune citarea

proprietarilor sau, după caz, a posesorilor, a altor titulari de drepturi reale

sau a oricăror persoane cunoscute care pot justifica un interes legitim

asupra imobilelor propuse a fi expropriate.

Potrivit art. 23, soluţionarea cererii de expropriere se face cu

participarea obligatorie a procurorului. Instanţa va verifica dacă sunt

întrunite toate condiţiile cerute de lege pentru expropriere şi va stabili

cuantumul despăgubirilor şi suma cuvenită fiecărei părţi. Hotărârea este

supusă căilor de atac prevăzute de lege.

În situatia în care părţile se învoiesc în faţa instanţei asupra

exproprierii şi asupra despăgubirii, aceasta va lua act de învoială şi va

pronunţa o hotărâre definitivă. Atunci când părţile sau numai unele dintre

acestea se învoiesc doar cu privire la expropriere, dar nu şi asupra

despăgubirii, instanţa va lua act de învoială şi va stabili despăgubirea. În

cazul în care una sau mai multe părţi titulare de drepturi asupra imobilelor,

deşi legal citate, nu s-au prezentat, instanţa va putea hotărî în lipsă. În

cazul în care expropriatorul cere exproprierea numai a unei părţi de teren

sau din construcţie, iar proprietarul cere instanţei exproprierea totală,

Page 32: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

instanţa va aprecia, în raport cu situaţia reală, dacă exproprierea în parte

este posibilă. În caz contrar, va dispune exproprierea totală.

Pentru stabilirea despăgubirilor instanţa va constitui o comisie de

experţi compusă dintr-un expert numit de instanţă, unul desemnat de

expropriator şi un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse

exproprierii.

Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din

prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite. La

calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine

seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel

în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de

expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor

persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de

aceştia. Experţii vor defalca despăgubirile cuvenite proprietarului de cele

ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale. În cazul exproprierii parţiale,

dacă partea de imobil rămasă neexpropriată va dobândi un spor de valoare

ca urmare a lucrărilor ce se vor realiza, experţii, ţinând seamă de

prevederile alineatului precedent, vor putea propune instanţei o eventuală

reducere numai a daunelor. Primind rezultatul expertizei, instanţa îl va

compara cu oferta şi cu pretenţiile formulate de părţi şi va hotărî.

Despăgubirea acordată de către instanţă nu va putea fi mai mică decât cea

oferită de expropriator şi nici mai mare decât cea solicitată de expropriat

sau de altă persoană interesată.

Momentul transferului dreptului de proprietate

Potrivit art. 28 din Legea nr. 33/1994, transferul dreptului de proprietate asupra

bunurilor supuse exproprierii în patrimoniul expropriatorului se produce

îndată ce obligaţiile impuse lui prin hotărâre judecătorească au fost

îndeplinite.

Page 33: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Plata despăgubirilor se va face în orice mod convenit între părţi; în lipsa acordului părţilor, instanţa va

hotărî, stabilind şi termenul de plată, care nu va depăşi 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Potrivit art. 31, eliberarea titlului executoriu şi punerea în posesie a

expropriatorului vor putea fi făcute numai pe baza unei încheieri a

instanţei, care constată îndeplinirea obligaţiilor privind despăgubirea, nu

mai târziu de 30 de zile de la data plăţii acesteia. Punerea în posesie asupra

terenurilor cultivate sau a celor cu plantaţii se va face numai după ce

recolta a fost culeasă, cu excepţia cazului în care în valoarea despăgubirii

a fost cuprinsă şi valoarea estimativă a recoltei neculese.

În caz de extremă urgenţă impusă de executarea imediată a unor lucrări care interesează apărarea ţării,

ordinea publică şi siguranţa naţională, şi în caz de calamităţi naturale, instanţa, stabilind că utilitatea publică este

declarată, poate dispune prin hotărâre punerea de îndată în posesie a expropriatorului, cu obligaţia pentru acesta de a

consemna în termenul de 30 de zile, pe numele expropriaţilor, sumele stabilite drept despăgubire.

Efectele exproprierii

Potrivit art. 28 alin. 3 din Legea nr. 33/1994, ipoteca şi privilegiul

se strămută de drept asupra despăgubirilor stabilite, iar servituţile stabilite

prin fapta omului se sting în măsura în care devin incompatibile cu situaţia

naturală şi juridică a obiectivului urmărit prin expropriere, raporturile

obligaţionale dintre vechiul şi noul proprietar rămânând supuse dreptului

comun. Uzul, uzufructul, abitaţia şi superficia, precum şi orice alte

drepturi reale, cât şi concesionarea şi atribuirea în folosinţă se sting prin

efectul exproprierii, titularii acestora având dreptul la despăgubiri.

Potrivit art. 29, orice locaţiune încetează de drept la data rămânerii

definitive a hotărârii de expropriere. În cazul exproprierii unor clădiri cu

destinaţie de locuinţă, evacuarea persoanelor care le ocupă în mod legal în

calitate de proprietari şi a chiriaşilor al căror contract de închiriere a fost

legal perfectat, înainte de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de

amenajare a teritoriului, nu se va putea face decât după asigurarea de către

expropriator a spaţiului de locuit, potrivit legii, la cererea acestor

Page 34: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

persoane, în modalitatea prevăzută în hotărârea judecătorească de

expropriere.

Masuri suplimentare de protectie a proprietarului

Aceste masuri de protectie se regasesc in capitolul VI, intitulat „Dreptul de folosinţă şi de retrocedare” al Legii nr.

33/1994.

Astfel, potrivit art. 34, dacă imobilul expropriat este oferit pentru închiriere înaintea utilizării lui în scopul

pentru care a fost expropriat, iar expropriatul este în situaţia de a-l utiliza, el are un drept de prioritate pentru a-i fi

închiriat în condiţiile legii.

Art. 35 prevede ca dacă în termen de un an bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate potrivit

scopului pentru care au fost preluate de la expropriat sau, după caz, lucrările nu au fost începute, foştii proprietari

pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică. În acest scop, foştii proprietari

vor fi notificaţi la adresa iniţială comunicată expropriatorului în vederea plăţii despăgubirii cuvenite pentru

imobilul expropriat.

Cererea de retrocedare se introduce la tribunal, în termenul general

de prescripţie, care curge de la data notificării. În acest caz, tribunalul,

verificând temeiurile cererii, va dispune retrocedarea, iar preţul

imobilului se va stabili ca şi în situaţia exproprierii, fără a putea însă

depăşi despăgubirea actualizată.

Potrivit art. 37, in cazul în care lucrările pentru care s-a făcut exproprierea

nu s-au realizat, iar expropriatorul doreşte înstrăinarea imobilului,

expropriatul - fost proprietar - are un drept prioritar la dobândire, la un

preţ ce nu poate fi mai mare decât despăgubirea actualizată. În acest scop,

expropriatorul îl va notifica pe fostul proprietar iar, dacă acesta nu

optează pentru cumpărare în termen de două luni de la primirea

notificării, imobilul poate fi înstrăinat în mod liber. Dacă dreptul prioritar

de dobândire este încălcat, fostul proprietar se poate substitui în drepturile

cumpărătorului, plătind acestuia preţul precum şi cheltuielile ocazionate

de vânzare. Dreptul de substituire se exercită în termen de două luni de la

data comunicării încheierii prin care s-a dispus înscrierea în cartea

funciară în folosul cumpărătorului. În acest caz, fostul proprietar preia

locul cumpărătorului, substituindu-se acestuia din urmă în toate drepturile

şi obligaţiile născute din contractul încheiat cu încălcarea dreptului

Page 35: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

prioritar de dobândire. Procesul-verbal încheiat de executorul

judecătoresc pentru a constata primirea plăţii de către terţul cumpărător

sau, după caz, încheierea executorului judecătoresc de constatare a

consemnării plăţii preţului de către terţul cumpărător rămasă definitivă

ţine loc de titlu de proprietate.

2. Abuzul de drept in materia dreptului de proprietate privata

Potrivit art. 57 din Constitutie, cetăţenii români, cetăţenii străini şi

apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu

bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.

Se poate spune ca pentru a exista abuz de drept, trebuie indeplinite

urmatoarele conditii20

:

a. exercitarea anormala a atributelor dreptului prin deturnare

de la scopul lor;

b. vina celui care actioneaza astfel;

c. un prejudiciu suferit de terte persoane.

Noul Cod civil prevede pentru prima data, in mod expres, un text al

abuzului de drept. Astfel, potrivit art. 15 NCC, niciun drept nu poate fi

exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv

şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe.

Art. 14 NCC prevede ca orice persoană fizică sau persoană juridică

trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu bună-

credinţă, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri. Buna-credinţă se

prezumă până la proba contrară.

Pentru a intari aceste idei, art. 630 prevede abuzul de drept in

materia exercitarii dreptului de proprietate privata si anume, dacă

Page 36: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său, inconveniente mai

mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate, instanţa de judecată

poate, din considerente de echitate, să îl oblige la despăgubiri în folosul

celui vătămat, precum şi la restabilirea situaţiei anterioare atunci când

acest lucru este posibil.

In ceea ce priveste abuzul de drept in materia intrebuintarii

izvoarelor, art. 608 NCC prevede ca proprietarul poate acorda orice

întrebuinţare izvorului ce ar exista pe fondul său, sub rezerva de a nu

aduce atingere drepturilor dobândite de proprietarul fondului inferior.

Proprietarul fondului pe care se află izvorul nu poate să îi schimbe cursul

dacă prin această schimbare ar lipsi locuitorii unei localităţi de apa

necesară pentru satisfacerea nevoilor curente.

CURS NR. 5

DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA

1. Definitia si obiectul dreptului de proprietate publica

Potrivit art. 858 NCC, proprietatea publică este dreptul de

proprietate ce aparţine statului sau unei unităţi administrativ-teritoriale

asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declaraţia legii, sunt de uz

ori de interes public, cu condiţia să fie dobândite prin unul dintre modurile

prevăzute de lege.

Art. 859 NCC determina obiectul dreptului de proprietate publica,

astfel ca, constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice bogăţiile de

interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic

20

Ibidem, p. 155;

Page 37: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele

naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte

bunuri stabilite prin lege organică. Celelalte bunuri care aparţin statului ori

unităţilor administrativ-teritoriale fac parte, după caz, din domeniul public

sau din domeniul privat al acestora, însă numai dacă au fost, la rândul lor,

dobândite prin unul dintre modurile prevăzute de lege.

In acelasi sens, art. 136 alin. 3 din Constitutia Romaniei prevede ca

bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial

energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială,

resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum

şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al

proprietăţii publice.

Potrivit art. 554 NCC, bunurile statului şi ale unităţilor

administrativ-teritoriale care, prin natura lor sau prin declaraţia legii, sunt

de uz sau de interes public formează obiectul proprietăţii publice, însă

numai dacă au fost legal dobândite de către acestea.

Dacă prin lege nu se prevede altfel, dispoziţiile aplicabile dreptului

de proprietate privată se aplică şi dreptului de proprietate publică, însă

numai în măsura în care sunt compatibile cu acesta din urmă.

2. Subiectele dreptului de proprietate publica

Constituie subiecte ale dreptului de proprietate publica:

- statul asupra bunurilor din domeniul public de interes national

- unitatile administrativ-teritoriale (comuna, oras, municipiu,

judet) asupra bunurilor din domeniul public de interes local.

Niciun alt subiect de drept public sau de drept privat nu poate fi

titular al dreptului de proprietate asupra bunurilor din domeniul public.

3. Dobandirea dreptului de proprietate publica

Page 38: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Potrivit art. 863 NCC, dreptul de proprietate publică se dobândeşte:

a) prin achiziţie publică, efectuată în condiţiile legii;

b) prin expropriere pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii;

c) prin donaţie sau legat, acceptat în condiţiile legii, dacă bunul, prin

natura lui sau prin voinţa dispunătorului, devine de uz ori de interes

public;

d) prin convenţie cu titlu oneros, dacă bunul, prin natura lui sau prin

voinţa dobânditorului, devine de uz ori de interes public;

e) prin transferul unui bun din domeniul privat al statului în domeniul

public al acestuia sau din domeniul privat al unei unităţi administrativ-

teritoriale în domeniul public al acesteia, în condiţiile legii;

f) prin alte moduri stabilite de lege.

4. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publica

a. Dreptul de proprietate publica este inalienabil

Potrivit art. 136 alin. 4 din Constitutie si art. 861 alin. 1 NCC,

bunurile proprietate publică sunt inalienabile, ceea ce inseamna ca acestea

nu pot fi instrainate, fiind scoase din circuitul civil.

b. Bunurile proprietate publica sunt imprescriptibile

Art. 861 alin. 1 NCC prevede ca bunurile proprietate publică sunt

imprescriptibile. Aceasta inseamna ca dreptul de proprietate publica este

imprescriptibil atat extinctiv, cat si achizitiv.

Art. 563 alin. 2 NCC este aplicabil si actiunii in revendicarea unui

bun prorietate publica in temeiul art. 865 alin. 3 NCC, dispunand ca

Page 39: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia

cazurilor în care prin lege se dispune altfel.

In sens achizitiv, art. 861 alin. 2 prevede ca proprietatea asupra

acestor bunuri nu se stinge prin neuz şi nu poate fi dobândită de terţi prin

uzucapiune sau, după caz, prin posesia de bună-credinţă asupra bunurilor

mobile.

Conform art. 941-947 NCC, bunurile proprietate publica nu pot fi

dobandite prin ocupatiune, iar potrivit art. 948 NCC, fructele pe care

acestea le-ar produce nu pot fi dobandite de catre posesorul de buna-

credinta al bunului frugifer.

c. Bunurile din domeniul public sunt insesizabile

Potrivit art. 861 alin. 1 NCC, bunurile proprietate publică sunt

insesizabile, ceea ce inseamna ca nu pot fi urmarite de catre creditorii

titularilor dreptului de proprietate asupra acestor bunuri.

5. Exercitarea dreptului de proprietate publica

Potrivit art. 136 alin. 4 din Constitutie, in condiţiile legii organice,

bunurile proprietate publica pot fi date în administrare regiilor autonome

ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea,

ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.

In acelasi sens, art. 861 alin. 3 NCC prevede ca in condiţiile legii,

bunurile proprietate publică pot fi date în administrare sau în folosinţă şi

pot fi concesionate ori închiriate.

In ceea ce priveste limitele exercitatii dreptului de proprietate

publica, art. 862 NCC dispune ca dreptul de proprietate publică este

susceptibil de orice limite reglementate de lege sau de codul civil pentru

dreptul de proprietate privată, în măsura în care acestea sunt compatibile

Page 40: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

cu uzul sau interesul public căruia îi sunt destinate bunurile afectate.

Incompatibilitatea se constată prin acordul dintre titularul proprietăţii

publice şi persoana interesată sau, în caz de divergenţă, pe cale

judecătorească. În aceste cazuri, persoana interesată are dreptul la o justă

şi promptă despăgubire din partea titularului proprietăţii publice.

6. Incetarea dreptului de proprietate publica

Art. 864 NCC dispune ca dreptul de proprietate publică se stinge

dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat, dacă a încetat uzul

sau interesul public, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

CURS NR. 6

MODALITATILE JURIDICE ALE DREPTULUI DE

PROPRIETATE

1. Precizari prealabile

Dreptul de proprietate, in general, este un drept subiectiv civil pur și

simplu, întrucât atributele acestuia (posesia, folosință și dispoziția) sunt

exercitate exclusiv de către un singur titular. Insa, este posibil ca un bun sa

apartina concomitant mai multor subiecte de drept sau ca titularul actual al

dreptului de proprietate asupra unu bun s ail fi dobandit printr-un act

juridic lovit de nulitate relative sau afectat de o conditie rezolutorie. In

aceste situatii spunem ca dreptul de proprietate nu mai este pur și simplu,

ci prezintă o anumită complexitate, fiind afectat de unele modalități

juridice.

Aceste modalități se pot referi la existența în actul translativ de

proprietate a unui element viitor și nesigur, care condiționează transferul

dreptului de proprietate din patrimoniul transmițătorului în cel al

dobânditorului, fie la amenințarea dreptului de o cauză de anulabilitate, fie

Page 41: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

la coexistența a doi sau mai mulți titulari ai dreptului de proprietate asupra

unui bun sau asupra unei universalități juridice, fie chiar existența a doi

sau mai mulți titulari succesivi care exercită atributele dreptului asupra

aceluiași bun la intervale regulate de timp, fără a exista raporturi juridice

între aceștia.

Potrivit art. 555 NCC, in condiţiile legii, dreptul de proprietate privată

este susceptibil de modalităţi şi dezmembrăminte, după caz.

Principalele modalități juridice ale dreptului de proprietate sunt:

proprietatea rezolubilă, proprietatea anulabilă, proprietatea comună.

Tot aici trebuie studiata si institutia proprietatii periodice, acum fiind

prevazuta in mod expres de noul Cod civil, enumerate intre cazurile de

coproprietate fortata.

2. Proprietatea rezolubila

Dreptul de proprietate poate fi instrainat printr-un act juridic incheiat

sub conditie rezolutorie sau trensmiterea lui poate sa apara astfel, in

temeiul legii.

Potrivit art. 1401 NCC, condiţia este rezolutorie atunci când

îndeplinirea ei determină desfiinţarea obligaţiei. Până la proba contrară,

condiţia se prezumă a fi rezolutorie ori de câte ori scadenţa obligaţiilor

principale precedă momentul la care condiţia s-ar putea îndeplini.

Astfel, dreptul de proprietate transmis sub conditie rezolutorie are o

existenta nesigura in patrimoniul dobanditorului, pentru ca, daca nu se

indeplineste conditia, el va trebui sa restituie bunul transmitatorului21

.

Pana la indeplinirea conditie (pendente conditione), teoretic bunul

apartine celor doi proprietari si anume: transmitatorul are un drept de

proprietate supus conditiei suspensive, iar dobanditorul are un drept de

21

C. Birsan, Drept civil. Drepturile reale principale in reglementarea noului Cod civil, Editura

Hamangiu, Bucuresti, 2013, p. 199;

Page 42: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

proprietate supus conditiei rezolutorii. Daca se indeplineste conditia,

obligatia transmitatorului dispare, acesta redevenind proprietar. Daca nu se

indeplineste conditia, dreptul de proprietate al dobanditorului se

consolideaza retroactiv.

In ceea ce priveste proprietatea rezolubila aparuta in temeiul legii, art.

1031 NCC dispune ca orice donaţie încheiată între soţi este revocabilă

numai în timpul căsătoriei.

Aceasta inseamna ca sotul donator poare revoca donatia, iar dreptul de

proprietate al sotului donatar asupra bunului donat depinde de

imprejurarea daca sotul donator va revoca sau nu donatia22

.

3. Proprietatea anulabila

In situatia in care dreptul de proprietate asupra unui bun a fost

dobandit printr-un act juridic translativ de proprietate lovit de nulitate

relativa, vorbim despre proprietate anulabila.

Actiunea in nulitate relativa se prescrie in termenul general de

prescriptie de 3 ani.

In timpul in care exista incertitudinea invocarii sau neinvocarii de

catre cel indreptatit a nulitatii relative, ne aflam in prezenta a doi titulari ai

dreptului de proprietate asupra aceluiasi bun.

Actul nul poate fi confirmat de catre cel care poate invoca nulitatea,

fie prin executare, fie prin neinvocarea nulitatii in termenul de prescriptie

extinctiva.

Atunci cand actul este confirmat, dreptul de proprietate al

dobanditorului se consolideaza cu efect retroactiv.

Page 43: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

4. Proprietatea comuna

Potrivit art. 631 NCC, dispoziţiile capitolului intitulat „Proprietatea

comuna” se aplică ori de câte ori, în temeiul unui act juridic sau al altui

mod de dobândire prevăzut de lege, dreptul de proprietate privată are 2 sau

mai mulţi titulari. Astfel, textul prezentat determina domeniul de aplicare

al proprietatii comune.

In acest sens, atunci când două sau mai multe persoane exercită

concomitent și concurent atributele dreptului de proprietate fie asupra unui

bun, fie asupra unei universalități de bunuri, ne vom afla în prezența

proprietați comune.

Potrivit art. 632 NCC, formele proprietăţii comune sunt

următoarele:

a) proprietatea pe cote-părţi (coproprietatea);

b) proprietatea în devălmăşie (devălmăşia).

In cazul proprietatii comuna pe cote-parti, un bun nefractionat in

materialitatea sa apartine concomitent mai multor proprietari, fiecare

dintre acestia avand o cota-parte ideala si abstracta din dreptul de

proprietate aupra bunului.

In situatia devalmasiei, bunul apartine mai multor proprietari, fara a

fi precizata cota fiecaruia.

De retinut este faptul ca proprietatea comuna in devalmasie este

compatibila numai cu proprietatea privata ce are ca titulari persoane fizice.

Cel mai des este intalnita in cadrul raporturilor de familie.

Proprietatea comuna pe cote-parti este compatibila cu proprietatea

privata ce poate apartine oricarui titular, insa nu este inlaturata nici din

cadrul proprietatii publice.

22

Ibidem, p. 199;

Page 44: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Art. 645 NCC prevede ca dispoziţiile referitoare la coproprietate se

aplică în mod corespunzător şi în cazul exercitării împreună, de către două

sau mai multe persoane, a unui alt drept real principal, in afara dreptului

de proprietate.

a. Proprietatea comuna pe cote-parti

Dreptul de proprietate comună pe cote-părți este acea modalitate

juridică a dreptului de proprietate în virtutea căreia doi sau mai mulți

titulari ai dreptului exercită concomitent și concurent prerogativele

acestuia fie asupra unui bun, fie asupra unei universalități de bunuri, având

determinată cota lor din drept și nu din bun sau bunuri, care în

materialitatea lor rămân indivize.

Caracteristicile dreptului de proprietate comună pe cote-părți rezultă

din următoarele:

- Existența unei pluralități de subiecte (spre deosebire de proprietatea pură

și simplă), care își exercită atributele dreptului de proprietate concomitent

asupra unui bun sau a unei universalități de bunuri;

- Întinderea dreptului fiecărui titular este determinată de cota sa ideală și

abstractă din drept (deci, dreptul de proprietate este divizat în două sau

mai multe părți, nu neapărat egale);

- Bunul sau universalitatea de bunuri asupra căruia poartă dreptul rămân

indivizibile (nefracționate) în materialitatea lor;

- Fiecare titular este proprietar exclusiv asupra cotei sale părți din dreptul

de proprietate, ceea ce permite să dispună juridic în mod exclusiv de cota

sa, facilitând subrogația dobânditorului în drepturile transmițătorului, fără

ca această modalitate a dreptului de proprietate să înceteze.

Art. 633 NCC prevede pentru prima data in sistemul dreptului civil,

prezumtia de coproprietate. Astfel, dacă bunul este stăpânit în comun,

Page 45: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

coproprietatea se prezumă, până la proba contrară. Aceasta prezumtie este

relativa.

După durata existenței acestei modalități juridice și destinația

bunurilor care formează obiectul acesteia, putem distinge două feluri de

proprietate comună pe cote-părți:

- Proprietate comună pe cote-părți obișnuită și temporară;

- Proprietate comună pe cote-părți forțată și perpetuă.

Potrivit art. 632 alin. 2 si 3, coproprietatea poate fi obişnuită sau

forţată. Coproprietatea forţată nu poate înceta prin partaj judiciar.

Coproprietatea obisnuita

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. 1 NCC fiecare coproprietar este

titularul exclusiv al unei cote-părți din dreptul de proprietate și poate

dispune în mod liber de aceasta, în lipsă de stipulație contrară. De

asemenea, cotele-părți sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară.

Dacă bunul a fost dobândit prin act juridic, proba contrară nu se va putea

face decât prin înscrisuri.

Această formă a proprietății comune pe cote-părți este obișnuită

întrucât voința părților are relevanță juridică cu privire la încetarea acestei

stări, prin ieșirea din coproprietate sau indiviziune, apelând la partaj. Este

temporară întrucât dispozițiile art. 669 NCC precizează ca incetarea

coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care

partajul a fost suspendat prin lege, act juridic sau hotărâre judecătorească.

Page 46: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

În consecința, dreptul de a solicita ieșirea din starea de coproprietate este

imprescitibil extinctiv, în sensul că oricare dintre coproprietari poate cere

oricând partajul.

Modurile de dobândire a dreptului de proprietate comună pe

cote-părți obișnuită sau temporară

Dobândirea dreptului de proprietate comună pe cote-părți obișnuită

și temporară se realizează în baza modurilor generale de dobândire a

dreptului de proprietate, potrivit dispozițiilor art. 631 NCC (în temeiul

unui act juridic sau al altui mod de dobândire prevăzut de lege). Mai

concret, art. 557 alin. 1 NCC modificat prin Legea nr. 71/2011 privind

promulgarea Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind

Codul civil, are următorul cuprins: ”Dreptul de proprietate se poate

dobândi, în condițiile legii, prin convenție, moștenire legală sau

testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună-credință

în cazul mobilelor și al fructelor, prin ocupațiune, tradițiune, precum și

prin hotărâre judecătorească atunci când ea este translativă de proprietate

prin ea însăși.”

Astfel, după cum am mai subliniat, cele mai frecvente cazuri de

indiviziune apar în materia moștenirii, întrucât la decesul lui de cujus care

lasă doi sau mai mulți moștenitori legali sau testamentari, masa

succesorală va rămâne în indiviziune moștenitorilor.

De asemenea, în ipoteza în care două sau mai multe persoane

cumpără împreună un bun va exista un drept de proprietate comună pe

cote-părți obișnuită sau temporară, iar cota ideală și abstractă din drept a

fiecărui coproprietar va avea întinderea determinată de cota participării

sale la acoperirea prețului plătit. Va rezulta o coproprietate convențională.

Page 47: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Și celelalte moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate

pot constitui izvoare pentru nașterea dreptului de proprietate comună pe

cote-părți obișnuită și temporară cum ar fi uzucapiunea (când două sau

mai multe persoane posedă în comun un bun), ocupațiunea (când două sau

mai multe persoane își însușesc un bun care nu a fost în proprietatea altei

persoane) etc.

Exercitarea drepturilor coproprietarilor

Trebuie să facem distincție între actele care vizează cota parte

ideală și abstractă din dreptul de proprietate asupra bunului, care formează

obiectul dreptului de proprietate comună pe cote-părți obișnuită și

temporară, și actele care privesc bunul în materialitatea lui.

a) În prima ipoteză, fiecare coproprietar are dreptul să exercite atributul

dispoziției juridice asupra cotei sale ideale și abstracte din dreptul de

proprietate comună, fără a avea nevoie de consimțământul celorlalți

coproprietari, întrucât regula unanimității sau majorității nu are

aplicabilitate. În concret, fiecare coproprietar, fiind un proprietar exclusiv

asupra cotei sale părți poate înstrăina în tot sau în parte prin acte cu titlu

oneros sau cu titlu gratuit, prin acte juridice inter vivos sau mortis causa,

în lipsă de stipulație contrară. Efectul translativ al acestor acte va fi

subrogarea dobânditorului în drepturile înstrăinătorului, fără ca starea de

coproprietate să fie alterată sau să înceteze.

b) În a doua ipoteză, exercitarea concomitentă și concurentă a atributelor

dreptului de proprietate comună asupra întregului bun sau a universalității

de bunuri, impune exercitarea acestora nu numai în limitele determinate de

lege și de normele morale, dar și cu respectarea drepturilor celorlalți

coproprietari. Astfel, dreptul de proprietate asupra unui bun îndreptățește

pe titulari la realizarea deplină a prerogativelor proprietății, dar în același

Page 48: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

timp îl obligă la o exercitare în limitele impuse de îndeplinirea intereselor

lor în acord cu interesele celorlalți coprprietari.

Potrivit art. 641 alin. 4 NCC, Orice acte juridice de dispoziţie cu

privire la bunul comun, actele de folosinţă cu titlu gratuit, cesiunile de

venituri imobiliare şi locaţiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani,

precum şi actele care urmăresc exclusiv înfrumuseţarea bunului nu se pot

încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu

gratuit va fi considerat act de dispoziţie.

Coproprietarii exercită în mod concomitent și concurent atributul

posesiei (stăpânirea materială) asupra bunului sau universalității de bunuri

care reprezintă obiectul dreptului lor. Aceștia sunt considerați coposesori,

existând o pluralitate de posesori care exercită posesia asupra bunului sau

universalității de bunuri. De regulă, posesia fiecărui coproprietar este

echivocă întrucât se prezumă că fiecare stăpânește și pentru altul astfel că,

nefiind vorba de o posesie utilă, acesta nu poate uzucapa pentru sine.

Eventual, s-ar putea interverti detenția precară în posesie utilă, dacă

posesorul probează că a început să posede pentru sine, folosind argumente

materiale exteriorizate.

În concret, fiecare coindivizar va putea utiliza, potrivit dispozițiilor

art. 949 și 951 NCC, fie calea acțiunii posesorii în complângere (dacă

posesia nu a fost tulburată prin violență), fie calea acțiunii în reintegrare

(când violența a operat).

De regulă, posesia se exercită de către toți titularii dreptului în

comun, dar se poate întâmpla ca numai unul dintre ei să stăpânească

pentru toți sau chiar coproprietarii să consimtă că exercitarea stăpânirii de

fapt să se realizeze de o terță persoană.

Exercitarea atributului folosinței de către coproprietari înseamnă a

utiliza bunul sau bunurile în interes propriu culegând și dobândind

proprietatea asupra fructelor naturale, civile și industriale produse de bun.

Page 49: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Astfel, fiecare coproprietar poate folosi bunul sau bunurile aflate în

proprietate comună având însă obligația să nu depășească două limite: să

nu aducă atingere drepturilor celorlalți și să nu schimbe destinația bunului

(art. 636 alin. 1 NCC). Aceste limite impuse constituie un impediment în

administrarea și punerea în valoare a bunului atunci când coproprietarii

sunt mulți și nu-și manifestă consimțământul în acest sens.

Potrivit art. 639 NCC, in ipoteza în care coproprietarii nu ajung la o

înțelegere în privința modului de folosire a bunului, instanța de judecată

hotărăște.

Conform art. 637 NCC, titularii dreptului de proprietate comună pe

cote-părți obișnuită și temporară dobândesc dreptul de proprietate asupra

furtelor produse de bun în raport cu cota parte a fiecăruia.

Fructele naturale sau industriale produse de bunul comun care au

fost însușite doar de un singur coproprietar fac parte din masa partajabilă

cât timp ele nu au fost consumate sau înstrăinate sau nu au pierit și pot fi

identificate distinct. Per a contrario, potrivit dispozițiilor art. 638 alin. 2

N.C.C., coproprietarul interesat are dreptul la despăgubiri, mai puțin în

ipoteza în care fructele au pierit în mod fortuit.

Dreptul la acțiune în despăgubiri în sens material se prescrie potrivit

dreptului comun, fiind vorba de un drept de creanță, în termenul general

de 3 ani.

Potrivit art. 638 alin. 3 NCC, dreptul de a reclama fructele civile ale

bunului comun însușite de un singur coproprietar se prescrie tot în

termenul general de 3 ani.

Legiuitorul și practica judiciară nu se opun ca exercitarea atributului

folosinței să se exercite altfel, adică de către unul din coproprietari pentru

ceilalți sau chiar de o terță persoană pentru toți proprietarii. Potrivit art.

640 NCC, fiecare coproprietar poate să efectueze acte de conservare cu

Page 50: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

privire la întregul bun fără a avea nevoie de consimțământul celorlalți

coproprietari.

Actele de administrare cum sunt: încheierea sau denunțarea unor

contracte de locațiune, cesiunea de venituri imobiliare și altele

asemănătoare, privind bunul comun pot fi efectuate numai cu respectarea

principiului majorității, adică cu acordul coproprietarilor ce au majoritatea

cotelor-părți.

Actele de administrare care limitează în mod substanțial

posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul comun în raport cu cota sa

parte ori care impun acestuia o sarcină excesivă prin raportare la cota sa

parte sau la cheltuielile suportate de ceilalți coproprietari nu vor putea fi

efectuate decât cu acordul acestuia.

În ipoteza în care un coproprietar se află în imposibilitate de a-și

exprima voința sau care se opune în mod abuziv la efectuarea unui act de

administrare necesar menținerii utilității sau valorii bunului comun,

coproprietarul sau coproprietarii interesați pot solicita instanței

judecătorești suplinirea acordului acelui coproprietar (art. 641 alin. 3

NCC).

Exercitarea atributului dispoziției asupra întregului bun de către

coproprietari se poate realiza doar prin respectarea regulii unanimității de

voință (art. 641 alin. 4 NCC), potrivit principiului ca nimeni nu poate

transmite sau constitui mai multe drepturi decât are el însuși.

Cu alte cuvinte, nimeni nu poate transfera altuia decât în limitele

cotei sale părți din drept, iar pentru trasnferarea dreptului asupra întregului

bun în materialitatea sa se cere consimțământul tuturor coproprietarilor.

Ca sancțiune, actele juridice încheiate cu nerespectarea regulilor

anterior amintite sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimțit

expres sau tacit acele operațiuni juridice.

Page 51: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Exercitarea obligațiilor coproprietarilor

Exista două categorii de obligații pentru coproprietari: obligații de

natură personală și obligații de natură reală. Din prima categorie fac parte

acele obligații care au ca efect mărirea activului patrimonial al unor

coproprietari pe seama actelor desfășurate de alți coproprietari. Ne referim

la acele situații când prerogativele posesiei și, în special, ale folosinței,

deci actele de conservare sau de administrare a bunului sau universalității

de bunuri sunt executate de un singur coproprietar, dar și în numele

celorlați coproprietari. În acest sens, trebuie să avem în vedere și regulile

statuate în art. 638 NCC.

Putem observa că suntem în prezența a cel puțin două izvoare de

obligații: gestiunea de afaceri și îmbogățirea fără just temei.

Din a doua categorie de obligații fac parte cele care vizează

întreținerea, conservarea și administrarea bunului/bunurilor care formează

obiectul dreptului de proprietate comună pe cote-părți obișnuită și

temporară. Aceste obligații sunt executate în comun în sensul că

acoperirea cheltuielilor ocazionate de aceste acte se face proporțional cu

cota-parte a fiecăruia din dreptul respectiv. În acest sens, art. 635 NCC

precizează ca coproprietarii vor împărți beneficiile și vor suporta sarcinile

coproprietății, proporțional cu cota parte din drept.

De asemenea, atunci când obiectul dreptului de proprietate este

format din terenuri, coproprietarii au obligația să execute și unele obligații

propter rem potrivit Legii fondului funciar, iar în caz de neexecutare vor

suporta unele sancțiuni de natură civilă, contravențională sau chiar penală.

Încetarea dreptului de proprietate comună pe cote-părți

obișnuită și temporară

Proprietatea comună pe cote-părți obișnuită și temporară, fiind o

stare vremelnică și nu perpetuă, poate înceta oricând, întrucât

Page 52: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

coproprietarii nu pot fi obligați să rămână în indiviziune (coproprietate),

dreptul lor de a cere ieșirea din această stare fiind imprescriptibil extinctiv

(art. 669 NCC).

Modurile de încetare a proprietății comune pe cote-părți obișnuite și

temporare sunt multimple, dar putem reține următoarele:

a) Dobândirea unui drept de proprietate exclusiv de către un coproprietar

asupra întregului bun sau universalități de bunuri prin vânzare-cumpărare,

donație sau succesiune legală sau testamentară;

b) Înstrăinarea întregului bun sau universalității de bunuri de către toți

coproprietarii către un terț care devine proprietar exclusiv;

c) Exproprierea pentru cauză de utilitate publică a bunului sau a

universalității de bunuri, astfel încât proprietar excusiv devine statul sau o

unitate administrativ-teritorială, ca titulari ai dreptului de proprietate

publică;

d) Pieirea totală a bunului/bunurilor comune, astfel că dispare obiectul

dreptului de proprietate comună pe cote-părți;

e) Uzucapiunea invocată de un coproprietar care și-a intervertit detenția

precară în posesie utilă printr-o rezistență față de ceilalți coproprietari;

f) Partajul, care reprezintă cea mai obișnuită modalitate de încetare a

coproprietății.

Partajul își găsește reglementarea în art. 669-686 N.C.C.

Efectul acțiunii de partaj este determinarea părții din bun sau din

bunuri, în materialitatea lor, care va aparține fiecărui titular în proprietate

exclusivă.

Cu alte cuvinte, cota-parte ideală și abstractă din dreptul de

proprietate asupra bunului sau universalității de bunuri se concretizează, se

materializează asupra unei părți materiale din bunul sau bunurile care

compun obiectul dreptului de porprietate. În concret, asupra acei părți din

bun sau asupra acelor bunuri, coproprietarul va avea un drept de

Page 53: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

proprietate exclusivă, astfel că modalitatea juridică a dreptului de

proprietate încetează. Din momentul partajului, fiecare fost coproprietar își

va exercita atributele dreptului de proprietate în mod exclusiv asupra

cotelor materiale obținute.

Partajul fie voluntar, fie judecătoresc transformă dreptul indiviz

caracterizat din cote-părți din dreptul de proprietate asupra bunului într-un

drept diviz și exclusiv asupra unei părți materiale determinate din bunul

sau bunurile comune.

Potrivit dispozițiilor art. 680 N.C.C. partajul nu mai are un efect

declarativ, astfel că acesta își produce consecințele numai pentru viitor.

Părțile divize rezultate din împărțeala lucrurilor indivize poartă numele de

loturi.

Potrivit art. 676 NCC, partajul bunurilor comune se va face în

natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar. Dacă bunul este

indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în

unul dintre următoarele moduri:

a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a

mai multor coproprietari, la cererea acestora;

b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de

neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, şi distribuirea preţului

către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.

In ceea ce priveste desfiintarea partajului, art. 684 NCC prevede ca

Partajul prin bună învoială poate fi desfiinţat pentru aceleaşi cauze ca şi

contractele. Partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este

lovit de nulitate absolută.Partajul este însă valabil chiar dacă nu cuprinde

toate bunurile comune; pentru bunurile omise se poate face oricând un

partaj suplimentar.

Coproprietatea fortata

Page 54: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Noțiune

Proprietatea comună pe cote-părți forțată și perpetuă reprezintă o

excepție de regula potrivit căreia proprietatea comună pe cote-părți este

obișnuită și temporară. De regula, in aceasta situatie, voința

coproprietarilor nu mai are relevanță juridică cu privire la nașterea sau

stingerea acestei modalități a dreptului de proprietate.

Relvant în determinarea acestei stări este natura și destinația

bunurilor care formează obiectul dreptului de proprietate comună.

Caracterele juridice ale proprietății comune pe cote-părți forțate și

perpetue sunt:

a) Coproprietatea are un caracter forțat, de regulă, voința părților nu

are nici o relevanță juridică în nașterea și, în special, în încetarea acestei

stări. Totuși, practica judiciară contemporană a mai diminuat tăria acestui

caracter, în sensul că a admis partajul convențional în anumite împrejurări,

când obiectul dreptului poate fi folosit și în mod exclusiv de către

coproprietari, fără a schimba natura și destinația bunului (spre exemplu,

împărțirea unei curți comune în două părți distincte). În acest sens a optat

și legiuitorul noului Cod civil, din moment ce în dispozițiile art. 632 alin.

3 interzic doar partajul judiciar. Per a contrario, partajul convențional nu

se exclude. Mai mult, în art. 671 alin. 3 NCC se precizează că in cazul

proprietății periodice și în celelalte cazuri de coproprietate forțată, partajul

este posibil numai prin bună-învoială.

b) Caracterul perpetuu rezultă din imposibilitatea împărțirii

bunurilor, astfel încât nu poate constitui obiectul de proprietate exclusivă a

unui singur titular, datorită naturii și destinației acelui bun de a fi folosit în

comun de doi sau mai mulți coproprietari. Deci această stare durează în

timp atâta cât există și bunul asupra căruia poartă.

Page 55: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

c) Caracterul accesoriu al dreptului de proprietate comună pe cote-

părți forțată și perpetuă rezultă din faptul că bunurile asupra cărora poartă

sunt accesorii ale unor bunuri principale, astfel încât soarta lor juridică

este guvernată de principiul accesorium sequitur principale.

Bunurile principale formează obiectul dreptului de proprietate

exclusivă al unor titulari care concomitent și concurent au și un drept de

proprietate comună pe cote-părți forțată și perpetuă asupra bunurilor

accesorii.

Ca efect, bunul accesoriu va urma soarta juridică a bunului principal

astfel încât înstrăinarea bunului principal va determina și înstrăinarea

cotei-părți ideale și abstracte din dreptul asupra bunului accesoriu.

Per a contrario, înstrăinarea separată a bunului accesoriu nu se

poate realiza în mod valabil.

Drepturile și obligațiile coproprietarilor

Exercitarea atributelor dreptului de proprietate comună pe cote-părți

asupra bunurilor care formează obiectul coprorpietății forțate și perpetue

se realizează de către fiecare coproprietar aproape în mod similar ca un

proprietar pur și simplu întrucât nu se cere consimțământul celorlalți

pentru a poseda, folosi sau dispune asupra cotei sale părți din bunul

comun.

Totuși există anumite limite peste care nici un coproprietar nu poate

trece în exercitarea atributelor dreptului său. Astfel:

a) să nu încalce drepturile concomitente și concurente ale celorlalți

coproprietari, adică ”să permită exercitarea folosinței de către ceilați

coproprietari” (art. 647 alin. 1 NCC);

b) să nu schimbe destinația bunului accesoriu, în sensul de a servi

numai utilității bunului principal.

Page 56: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Atributul dispoziției juridice asupra bunului aflat în coproprietate

forțată se exercită tot fără consimțământul celorlalți coproprietari, dar

numai în momentul înstrăinării bunului principal care se află în

proprietatea exclusivă a înstrăinătorului. Această înstrăinare nu duce la

încetarea stării de coproprietate forțată și perpetuă, întrucât va avea loc o

subrogație personală a dobânditorului în drepturilr înstrăinătorului.

Cheltuielile de conservare și de întreținere a bunului vor fi suportate

de coproprietari, în funcție de întinderea cotei fiecăruia din drept sau în

funcție de întinderea bunului principal, dacă bunul comun are caracter

accesoriu (art. 647 alin. 3 NCC).

Cazuri de coproprietate forțată și perpetuă

În prezent există mai multe cazuri de proprietate comună pe cote-

părți forțată și perpetuă, din care o parte sunt reglementate de noul Cod

civil și de alte acte normative. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 646 NCC,

cazurile de coproprietate forțată sunt:

a) Bunurile prevăzute în art. 649, 660, 687 și 1141. În concret:

- Art. 649 se referă la părțile comune: terenul pe care se află clădirea,

compus atât din suprafața construită cât și neconstruită necesară, potrivit

naturii și destinației construcției, pentru a asigura exploatarea normală a

acesteia; fundația, curtea interioară, structura, structura de rezistență,

pereți perimetrali și despărțitori dintre proprietăți și/sau spațiile comune,

acoperișul, terasele, scările și casa scărilor, pivnițele și subsolurile

compartimentale, rezervoarele de apă, centralele termice proprii și

ascensoarele, instalațiile de apă și canalizare, electrice, de telecomunicații,

de încălzire și de gaze de la branșament/racord până la punctul de

distribuție către părțile aflate în proprietate exclusivă, canalele pluviale,

paratrăsnetele, antenele colective, precum și alte asemenea părți, alte

bunuri care potrivit legii sau voinței părților, sunt în folosință comună;

Page 57: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

coșurile de fum și de aerisire, precum și spațiile pentru spălătorii și

uscătorii;

- Art. 660 se referă la despărțiturile comune: zidul, șanțul precum și orice

altă despărțitură între două fonduri sunt prezumate a fi în proprietatea

comună a vecinilor dacă nu rezultă contrariul din titlul de proprietate,

dintr-un semn de necomunitate ori dacă proprietatea comună nu a devenit

proprietate exclusivă prin uzucapiune, în condițiile legii;

- Art. 687 reglementează proprietatea periodică, care există atunci când

mai multe persoane exercită succesiv și repetitiv atributul folosinței

specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, în

intervale de timp determinate, egale sau inegale;

- Art. 1141 reglementează bunurile care consttuie amintiri de familie:

corespondența purtată de membri familiei, arhivele familiale, decoraţiile,

armele de colecţie, portretele de familie, documentele, precum şi orice alte

bunuri cu semnificaţie morală deosebită pentru respectiva familie;

b) Bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a două

imobile vecine, situate pe linia de hotar între acestea, cum ar fi: potecile,

fântânile, drumurile și izvoarele;

c) Bunurile comune afectate utilizării a două sau mai multe fonduri,

cum ar fi o centrală termică sau alte instalații care deservesc două sau mai

multe clădiri, un drum comun într-un cartier de locuințe sau alte asemenea

bunuri;

d) Orice alt bun comun prevăzut de lege.

Încetarea dreptului de proprietate comună pe cote-părți forțată

și perpetuă

Modurile de încetare la care ne vm referi constituie o excepție de la

principiul potrivit căruia această stare de coproprietate este perpetuă, în

sensul că durează atât timp cât există bunul asupra căruia poartă dreptul

Page 58: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

sau cât timp există împrejurarea de fapt care a generat-o ori până la

eliberarea titlului de proprietate, potrivit Legii fondului funciar.

Excepțiile, potrivit practicii judiciare, apar atunci când în timpul

existenței coproprietății forțate, această stare poate înceta. Astfel:

a) Încetarea coproprietății forțate prin voința părților, totuși se poate

realiza dacă bunul comun poate fi divizat fără a leza interesele

coproprietarilor, utilitatea sau destinația bunului (spre exemplu, împărțirea

unui pod comun, a unei curți comune, etc.). Operațiunea juridică însă

poate avea loc doar prin consimțământul coproprietarilor, instanța

judecătoreascp neputând decide astfel, potrivit dispozițiilor art. 671 alin. 3

NCC (prin bună învoială);

b) Dobândirea dreptului de proprietate exclusivă asupra bunurilor

comune de către un singur titular, prin orice mod de dobândire a dreptului

de proprietate. Spre exemplu, toate apartamentele proprietate exclusivă a

mai mulți proprietari sunt cumpărate de către un singur titular, ceea ce

determină ca și coprorpietatea forțată asupra bunurilor comune să

înceteze;

c) Pieirea totală a bunului care formează obiectul proprietății forțate

fie din cauză de forță majoră, fie datorită faptei coproprietarilor sau a unei

terțe persoane. În această ipoteză, indemnizația percepută (în cazul când

bunul a fost asigurat) sau despăgubirile cuvenite (în caz de răspundere

civilă delictuală) vor fi împărțite coproprietarilor potrivit cotei fiecăruia;

d) În ipoteza reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor

în baza Legii fondului funciar, moștenitorii se vor afla în proprietate

forțată din moemntul solicitării reconstituirii acestui drept până la

eliberarea titlului de proprietate pe numele tuturor. Din acel moment

coproprietarii moștenitori vor putea proceda potrivit dreptului comun,

fiind aplicabile dispozițiile art. 669 NCC, în sensul că oricând pot ieși din

coproprietatea care a devenit obișnuită sau temporară.

Page 59: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Proprietatea comună în devălmășie

Precizari prealabile

Potrivit art. 667 NCC, există proprietate în devălmăşie atunci când,

prin efectul legii sau în temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate

aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre acestea să

fie titularul unei cote-părţi determinate din dreptul de proprietate asupra

bunului sau bunurilor comune.

Determinarea cotei-părți se va face în momentul ieșirii din

devălmășie, a încetării proprietății devălmașe, în funcție de anumite

criterii.

În prezent, legislația civilă națională, regementează un singur caz de

proprietate devălmașă, și anume pe cel al soților asupra patrimoniului lor

comun care cuprinde toate bunurile lor dobândite în timpul căsătoriei.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 312 NCC, viitorii soți pot alege ca regim

matrimonial: comunitatea legală, separația de bunuri sau comunitatea

convențională.

În ipoteza alegerii comunității legale, bunurile dobândite în timpul

acestui regim de către oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor,

bunuri comune în devălmășie ale soților (art. 339 NCC).

Dreptul de proprietate în devălmășie al soților (comunitatea

legală)

Potrivit art. 339 NCC, obiectul dreptului de proprietate al soților

este format, din bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale

de oricare dintre soți, de la data dobândirii lor. Fiind un mod legal dar

neimperativ de constituire a dreptului de proprietate în devălmășie al

soților, potrivit dispozițiilor art. 312 alin. 1 NCC, viitorii soți au

posibilitatea de a alege ca regim matrimonial și separația de bunuri sau

Page 60: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

comunitatea convențională. Cu toate acestea, există anumite categorii de

bunuri, potrivit dispozițiilor art. 340 NCC,nu formează obiectul acestei

modalități juridice a dreptului de proprietate, fiind bunuri propriii ale

fiecărui soț.

Prin dispozitiile art. 343 alin. 4 NCC, este instituita prezumtia de

comunitate privitoare la bunurile dobandite in timpul casatoriei. Astfel,

calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită. Dovada că un bun este

propriu se poate face între soţi prin orice mijloc de probă. Pentru bunurile

mobile dobândite anterior căsătoriei, înainte de încheierea acesteia se

întocmeşte un inventar de către notarul public sau sub semnătură privată,

dacă părţile convin astfel. În lipsa inventarului, se prezumă, până la proba

contrară, că bunurile sunt comune

In ceea ce priveste actele de folosinta, de conservare, de

administrare, art. 345 NCC dispune ca fiecare soţ are dreptul de a folosi

bunul comun fără consimţământul expres al celuilalt soţ. Cu toate acestea,

schimbarea destinaţiei bunului comun nu se poate face decât prin acordul

soţilor. De asemenea, fiecare soţ poate încheia singur acte de conservare,

acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum

şi acte de dobândire a bunurilor comune. În măsura în care interesele sale

legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic,

soţul care nu a participat la încheierea actului nu poate pretinde decât

daune-interese de la celălalt soţ, fără a fi afectate drepturile dobândite de

terţii de bună-credinţă.

In ceea ce priveste actele de instrainare si de grevare, actele de

înstrăinare sau de grevare cu drepturi reale având ca obiect bunurile

comune nu pot fi încheiate decât cu acordul ambilor soţi. Cu toate acestea,

oricare dintre soţi poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile

comune a căror înstrăinare nu este supusă, potrivit legii, anumitor

formalităţi de publicitate si darurile obisnuite.

Page 61: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Cat priveste efectele incetarii regimului comunitatii, art. 356 NCC

prevede ca dacă regimul comunităţii de bunuri încetează prin desfacerea

căsătoriei, foştii soţi rămân coproprietari în devălmăşie asupra bunurilor

comune până la stabilirea cotei-părţi ce revine fiecăruia.

5. Proprietatea periodica

Potrivit art. 687 NCC, în absenţa unei reglementări speciale, ori de

câte ori mai multe persoane exercită succesiv şi repetitiv atributul

folosinţei specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau

imobil, în intervale de timp determinate, egale sau inegale.

Astfel, trasatura specifica proprietatii periodice consta in existenta

mai multor titulari care exercita succesiv si repetitiv atributul folosintei.

Asa cum am vazut in art. 646 alin. 1 NCC, proprietatea periodica

apare in cadrul enumerarii cazurilor de coproprietate fortata.

Ca regula, aceasta coproprietate nu poate inceta prin partaj.

Conform art. 688 NCC, proprietatea periodică se naşte în temeiul

unui act juridic, dispoziţiile în materie de carte funciară aplicându-se în

mod corespunzător.

În privinţa intervalului de timp ce îi revine, orice coproprietar poate

încheia, în condiţiile legii, acte precum închirierea, vânzarea, ipotecarea şi

altele asemenea. Actele de administrare sau de dispoziţie privind cota-

parte din dreptul de proprietate aferentă unui alt interval de timp sunt

inopozabile titularului cotei-părţi respective. În raporturile cu terţii

cocontractanţi de bună-credinţă, actele de administrare sau de dispoziţie

menţionate mai sus sunt anulabile.

In ceea ce priveste drepturile si obligatiile coproprietarilor, art. 690

NCC dispune ca fiecare coproprietar este obligat să facă toate actele de

conservare, în aşa fel încât să nu împiedice ori să nu îngreuneze

Page 62: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

exercitarea drepturilor celorlalţi coproprietari. Pentru reparaţiile mari,

coproprietarul care avansează cheltuielile necesare are dreptul la

despăgubiri în raport cu valoarea drepturilor celorlalţi coproprietari.

Actele prin care se consumă în tot sau în parte substanţa bunului pot fi

făcute numai cu acordul celorlalţi coproprietari. La încetarea intervalului,

coproprietarul este dator să predea bunul coproprietarului îndreptăţit să îl

folosească în următorul interval.Coproprietarii pot încheia un contract de

administrare, cu acordul tuturor celorlalti coproprietari.

Potrivit art. 691 NCC, in cazul nerespectarii obligaţiilor impuse in

aceasta materie, se vor plati despăgubiri.

În cazul în care unul dintre coproprietari tulbură în mod grav

exercitarea proprietăţii periodice, acesta va putea fi exclus, prin hotărâre

judecătorească, la cererea coproprietarului vătămat. Excluderea va putea fi

dispusă numai dacă unul dintre ceilalţi coproprietari sau un terţ cumpără

cota-parte a celui exclus. În acest scop, se va pronunţa, mai întâi, o

încheiere de admitere în principiu a cererii de excludere, prin care se va

stabili că sunt îndeplinite condiţiile excluderii, încheiere care va putea fi

atacată cu recurs pe cale separată. După rămânerea definitivă a încheierii

de admitere în principiu, în absenţa înţelegerii părţilor, se va stabili preţul

vânzării silite pe bază de expertiză. După consemnarea preţului la

instituţia de credit stabilită de instanţă, se va pronunţa hotărârea care va

ţine loc de contract de vânzare-cumpărare. După rămânerea definitivă a

acestei hotărâri, dobânditorul îşi va putea înscrie dreptul în cartea funciară,

iar transmiţătorul va putea să ridice suma consemnată la instituţia de credit

stabilită de instanţă.

Proprietatea periodica încetează prin radiere din cartea funciară în

temeiul dobândirii de către o singură persoană a tuturor cotelor-părţi din

dreptul de proprietate periodică, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege

(art. 692 NCC).

Page 63: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Dreptul de proprietate periodica inceteaza si ca urmare a pieirii

bunului.

Dreptul de proprietate periodica nu poate inceta prin partaj judiciar,

dar poate inceta prin partaj voluntar.

Page 64: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

CURS NR. 7

DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE I.

DREPTUL DE UZUFRUCT, DREPTUL DE UZ SI DREPTUL DE

ABITATIE

DREPTUL DE UZUFRUCT

1. Definitie

Noul Cod civil defineste uzufructul in art. 703. Astfel, uzufructul este

dreptul de a folosi bunul altei persoane şi de a culege fructele acestuia,

întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

Potrivit definiţiei,rezulta ca jus utendi şi jus fruendi sunt exercitate de

catre o altă persoană numită uzufructuar, iar proprietarul ramâne doar cu

jus abutendi care constituie nuda proprietate asupra lucrului.

Dreptul de uzufruct este un drept real principal, dezmembramant al

dreptului de proprietate privata, avand caracter temporar si care confera

unei persoane, denumita uzufructuar, dreptul de a se folosi de un bun si de

a-i culege fructele intocmai ca si proprietarul acestuia, cu indatorirea de a

conserva substanta acelui bun23

.

2. Caracterele dreptului de uzufruct

Dreptul de uzufruct este un dezmembrământ al proprietăţii, fiind un

drept real principal.

Dreptul de uzufruct este un drept temporar, deoarece se stinge cel mai

târziu la moartea uzufructuarului(art. 708 alin.1 NCC); dacă uzufructul

aparţine unei persoane juridice, nu poate dura mai mult de 30 de ani (art.

708 alin.2 NCC). Dacă nu s-a prevăzut durata uzufructului, se prezumă că

23

C. Birsan, Drept civil. Drepturile reale principale in reglementarea noului Cod civil, Editura

Hamangiu, Bucuresti, 2013, p. 266;

Page 65: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

este viager sau, după caz, că este constituit pe o durată de 30 de ani.

Uzufructul constituit până la data la care o altă persoană va ajunge la o

anumită vârstă durează până la acea dată, chiar dacă acea persoană ar muri

înainte de împlinirea vârstei stabilite.

3. Constituirea uzufructului

Uzufructul se poate constitui prin act juridic, uzucapiune sau alte

moduri prevăzute de lege, dispoziţiile în materie de carte funciară fiind

aplicabile (art. 704 alin. 1 NCC). Din moment ce se impune la constituirea

uzufructului, respectarea dispozitiilor in materie de carte funciara, aceasta

inseamna ca uzufructul ce are ca obiect bunuri imobile trebuie incheiat in

forma autentica, pentru a se putea face inscrierea in cartea funciara.

Uzufructul se poate constitui numai în favoarea unei persoane

existente, fizice sau juridice.

4. Obiectul dreptului de uzufruct

Potrivit art. 706 NCC, pot fi date în uzufruct orice bunuri mobile sau

imobile, corporale ori incorporale, inclusiv o masă patrimonială, o

universalitate de fapt ori o cotă-parte din acestea.

Tot in ceea ce priveste obiectul uzufructului, art. 707 NCC dispune ca

uzufructul poartă asupra tuturor accesoriilor bunului dat în uzufruct,

precum şi asupra a tot ce se uneşte sau se încorporează în acesta.

Dacă uzufructul cuprinde, printre altele, şi bunuri consumptibile, cum

ar fi bani, grâne, băuturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele,

însă cu obligaţia de a restitui bunuri de aceeaşi cantitate, calitate şi valoare

sau, la alegerea proprietarului, contravaloarea lor la data stingerii

uzufructului (art. 712 NCC).

Page 66: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

5. Drepturile si obligatiile uzufructuarului si ale nudului

proprietar

a. Drepturile uzufructuarului

Potrivit art. 709 NCC, in lipsă de stipulaţie contrară, uzufructuarul are

folosinţa exclusivă a bunului, inclusiv dreptul de a culege fructele

acestuia.

Fructele civile se cuvin uzufructuarului proporţional cu durata

uzufructului, dreptul de a le pretinde dobândindu-se zi cu zi.

Art. 713 NCC prevede ca dacă uzufructul poartă asupra unor bunuri

care, fără a fi consumptibile, se uzează ca urmare a utilizării lor,

uzufructuarul are dreptul de a le folosi ca un bun proprietar şi potrivit

destinaţiei lor. În acest caz, el nu va fi obligat să le restituie decât în starea

în care se vor afla la data stingerii uzufructului. Uzufructuarul poate să

dispună, ca un bun proprietar, de bunurile care, fără a fi consumptibile, se

deteriorează rapid prin utilizare. În acest caz, la sfârşitul uzufructului,

uzufructuarul va restitui valoarea pe care ar fi avut-o bunul la această din

urmă dată.

Art. 717-722 cuprind o serie de dispozitii ce au in vedere modul in care

uzufructuarul poate sa faca acte de folosinta asupra unor categorii speciale

de bunuri date in uzufruct (paduri tinere, paduri inalte, un teren cu pomi

fructiferi, cariere de piatra si nisip).

Cu titlu de noutate, art. 714 NCC renunta la caracterul incesibil,

intuituu personae, din vechea reglementare. Astfel, in absenţa unei

prevederi contrare, uzufructuarul poate ceda dreptul său unei alte persoane

fără acordul nudului proprietar, dispoziţiile în materie de carte funciară

fiind aplicabile. Uzufructuarul rămâne dator exclusiv faţă de nudul

proprietar numai pentru obligaţiile născute înainte de cesiune. Până la

notificarea cesiunii, uzufructuarul şi cesionarul răspund solidar pentru

Page 67: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

îndeplinirea tuturor obligaţiilor faţă de nudul proprietar. După notificarea

cesiunii, cesionarul este dator faţă de nudul proprietar pentru toate

obligaţiile născute după notificarea cesiunii. În acest caz, uzufructuarului i

se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile legale din materia

fideiusiunii. După cesiune, dreptul de uzufruct continuă, după caz, până la

împlinirea termenului iniţial sau până la decesul uzufructuarului iniţial.

Uzufructuarul are dreptul de a închiria sau, după caz, de a arenda bunul

primit în uzufruct. Locaţiunile de imobile încheiate de uzufructuar,

înscrise în cartea funciară, sunt opozabile proprietarului sau moştenitorilor

acestuia, după stingerea uzufructului prin decesul sau, după caz, încetarea

existenţei juridice a uzufructuarului, până la împlinirea termenului lor, dar

nu mai mult de 3 ani de la încetarea uzufructului. Reînnoirile de închirieri

de imobile sau de arendări făcute de uzufructuar şi înscrise în cartea

funciară înainte de expirarea contractelor iniţiale sunt opozabile

proprietarului şi moştenitorilor săi pe o perioadă de cel mult 6 luni ori,

după caz, de un an, dacă la data stingerii uzufructului nu au fost puse în

executare. În niciun caz, locaţiunile nu pot dura mai mult de 3 ani de la

data stingerii uzufructului. În cazul în care uzufructul s-a stins prin

expirarea termenului, locaţiunile încetează, în toate cazurile, odată cu

stingerea uzufructului (art. 715 NCC).

Uzufructuarul are posibilitatea apararii dreptului sau pe calea actiunii

confesorii de uzufruct.

b. Drepturile nudului proprietar: dreptul de a poseda de bun,

dreptul de a dispune de bun, dreptul de a-si asigura apararea

nudei sale proprietati (actiunea in revendicare, actiunile posesorii).

c. Obligatiile uzufructuarului

Obligatia de a conserva substanta bunului

Page 68: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Obligatia de a respecta destinatia bunurilor

Obligatiile uzufructuarului la momentul nasterii uzufructului

(Inventarierea bunurilor, constituirea garanţiei pentru

îndeplinirea obligaţiilor uzufructuarului)

Obligatiile uzufructuarului pe timpul uzufructului.

Uzufructuarul este obligat să efectueze reparaţiile de întreţinere a

bunului, uzufructuarul este obligat să îl înştiinţeze pe nudul

proprietar despre necesitatea reparaţiilor mari, uzufructuarul

suportă toate sarcinile şi cheltuielile ocazionate de litigiile privind

folosinţa bunului, culegerea fructelor ori încasarea veniturilor.Dacă

bunul este asigurat, pe durata uzufructului primele de asigurare sunt

plătite de uzufructuar. Uzufructuarul este obligat să aducă de îndată

la cunoştinţa nudului proprietar orice uzurpare a fondului şi orice

contestare a dreptului de proprietate, sub sancţiunea obligării la

plata de daune-interese.

Obligatiile uzufructuarului la incetarea uzufructului.

Uzufructuarul este obligat să îl despăgubească pe nudul proprietar pentru

orice prejudiciu cauzat prin folosirea necorespunzătoare a bunurilor date

în uzufruct. Potrivit art. 731 NCC, uzufructuarul şi nudul proprietar nu

sunt obligaţi să reconstruiască ceea ce s-a distrus datorită vechimii ori

dintr-un caz fortuit.

Art. 736 instituie o obligatie cu privire la uzufructul ce poarta

asupra unei turme de oi. Astfel, dacă turma dată în uzufruct a pierit în

întregime din cauze neimputabile uzufructuarului, acesta va restitui numai

pieile ori valoarea acestora. Dacă turma nu a pierit în întregime,

uzufructuarul este obligat să înlocuiască animalele pierite cu cele de

prăsilă.

Potrivit art. 716 NCC, la încetarea uzufructului, uzufructuarul nu

poate pretinde vreo despăgubire pentru lucrările adăugate unui bun imobil,

Page 69: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

cu excepţia celor necesare, sau pentru îmbunătăţirile aduse unui bun

mobil, chiar atunci când prin acestea s-a sporit valoarea bunului. Dacă

lucrările sau îmbunătăţirile au fost făcute fără încuviinţarea proprietarului,

acesta poate cere obligarea uzufructuarului la ridicarea lor şi la readucerea

bunului în starea în care i-a fost încredinţat. Uzufructuarul va putea cere o

indemnizaţie echitabilă pentru lucrările necesare adăugate. De asemenea,

el va putea cere o indemnizaţie echitabilă şi pentru celelalte lucrări

adăugate sau pentru îmbunătăţirile făcute cu încuviinţarea proprietarului,

dacă prin acestea s-a sporit valoarea bunului. În cazul lucrărilor autonome

făcute de uzufructuar asupra unui bun imobil, vor fi aplicabile, în mod

corespunzător, în lipsă de stipulaţie sau dispoziţie legală contrară,

dispoziţiile din materia accesiunii imobiliare artificiale.

d. Obligatiile nudului proprietar

Obligatia de a suprta sarcinile si cheltuielile proprietatii

Obligatia de a efectua reparatiile mari

6. Stingerea uzufructului

Potrivit art. 746 NCC, uzufructul se stinge pe cale principală prin:

a) moartea uzufructuarului ori, după caz, încetarea personalităţii juridice;

b) ajungerea la termen;

c) consolidare, atunci când calitatea de uzufructuar şi de nud proprietar se

întrunesc în aceeaşi persoană;

d) renunţarea la uzufruct;

e) neuzul timp de 10 de ani sau, după caz, timp de 2 ani în cazul

uzufructului unei creanţe.

Uzufructul se stinge prin decesul ori, după caz, încetarea existenţei

juridice a uzufructuarului chiar dacă termenul nu s-a împlinit.

Page 70: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

În cazul imobilelor sunt aplicabile dispoziţiile în materie de carte funciară.

Uzufructul poate înceta la cererea nudului proprietar atunci când

uzufructuarul abuzează de folosinţa bunului, aduce stricăciuni acestuia ori

îl lasă să se degradeze.

Creditorii uzufructuarului pot interveni în proces pentru conservarea

drepturilor lor; ei se pot angaja să repare stricăciunile şi pot oferi garanţii

pentru viitor.

Instanţa poate dispune, după împrejurări, fie stingerea uzufructului,

fie preluarea folosinţei bunului de către nudul proprietar, cu obligaţia

acestuia de a plăti uzufructuarului o rentă pe durata uzufructului. Când

bunul este imobil, pentru garantarea rentei, instanţa poate dispune

înscrierea unei ipoteci în cartea funciară.

Art. 748 NCC prevede ca uzufructul se stinge în cazul în care bunul

a fost distrus în întregime dintr-un caz fortuit. Când bunul a fost distrus în

parte, uzufructul continuă asupra părţii rămase. În toate cazurile,

uzufructul va continua asupra despăgubirii plătite de terţ sau, după caz,

asupra indemnizaţiei de asigurare, dacă aceasta nu este folosită pentru

repararea bunului.

DREPTUL DE UZ SI DREPTUL DE ABITATIE

Dreptul de uz si dreptul de abitatie sunt de fapt varietati ale

dreptului de uzufruct. In ambele situatii, titularul dobandeste dreptul de a

folosi lucrul si de a-i culege fructele numai pentru nevoile lui si ale

familiei sale.

Deosebirea dintre cele doua se gaseste in obiectul lor. Atunci cand

acest obiect este o casa de locuit, vorbim despre un drept de abitatie.

Potrivit art. 754 NCC, dispoziţiile referitoare la uz si abitatie se

completează, în mod corespunzător, cu cele privitoare la uzufruct.

Page 71: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

1. Dreptul de uz

Potrivit art. 749, uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul

altuia şi de a-i culege fructele naturale şi industriale numai pentru nevoile

proprii şi ale familiei sale.

Uzul se constituie în temeiul unui act juridic sau prin alte moduri

prevăzute de lege.

Dreptul de uz nu poate fi cedat, iar bunul ce face obiectul acestor

drepturi nu poate fi închiriat sau, după caz, arendat, deci Uzuarul nu va

putea dobandi fructele civile.

Dacă titularul dreptului de uz este îndreptăţit să perceapă toate

fructele naturale şi industriale produse de bun, este dator să plătească toate

cheltuielile de cultură şi reparaţiile de întreţinere întocmai ca şi

uzufructuarul.

Dacă titularul dreptului de uz nu este îndreptăţit să perceapă decât o

parte din fructe, va suporta cheltuielile de cultură în proporţie cu partea de

care se foloseşte.

2. Dreptul de abitatie

Potrivit art. 750 NCC, titularul dreptului de abitaţie are dreptul de a

locui în locuinţa nudului proprietar împreună cu soţul şi copiii săi, chiar

dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit

abitaţia, precum şi cu părinţii ori alte persoane aflate în întreţinere.

In ceea ce priveste constituirea, abitaţia se constituie în temeiul unui

act juridic sau prin alte moduri prevăzute de lege (art. 751 NCC).

Dreptul de abitaţie nu poate fi cedat, iar bunul ce face obiectul

acestor drepturi nu poate fi închiriat sau, după caz, arendat.

Dacă titularul dreptului de abitaţie este îndreptăţit să perceapă toate

fructele naturale şi industriale produse de bun ori, după caz, să ocupe

întreaga locuinţă, este dator să plătească toate cheltuielile de cultură şi

Page 72: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

reparaţiile de întreţinere întocmai ca şi uzufructuarul. Dacă titularul

dreptului de abitaţie nu este îndreptăţit să perceapă decât o parte din fructe

ori să ocupe decât o parte din locuinţă, va suporta cheltuielile de cultură

sau de întreţinere în proporţie cu partea de care se foloseşte.

CURS NR. 8

DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE II

DREPTUL DE SUPERFICIE, DREPTUL DE SERVITUTE

DREPTUL DE SERVITUTE

1. Precizari prealabile. Definitie

Potrivit art. 755 NCC, servitutea este sarcina care grevează un imobil,

pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar. Utilitatea rezultă

din destinaţia economică a fondului dominant sau constă într-o sporire a

confortului acestuia.

Spre deosebire de celelalte dezmembraminte, servitutea este o simpla

sarcina ce se impune ca limitare a exercitiului atributelor dreptului de

proprietate.

2. Caractere juridice:

a. servitutea este un drept real imobiliar

b. servitutea presupune existenta a doua imobile ce apartin la doi

proprietari diferiti

c. servitutea este un accesoriu al fondului caruia ii profita

d. servitutea are un caracter perpetuu

e. servitutea este indivizibila

Page 73: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

3. Clasificarea servitutilor

a. Dupa modul de exercitare, servituţile sunt continue sau

necontinue.

Potrivit art. 761 NCC, servituţile continue sunt acelea al căror exerciţiu

este sau poate fi continuu fără a fi necesar faptul actual al omului, cum ar

fi servitutea de vedere ori servitutea de a nu construi. Servituţile

necontinue sunt acelea pentru a căror existenţă este necesar faptul actual al

omului, cum ar fi servitutea de trecere cu piciorul ori cu mijloace de

transport.

b. Dupa modul de a se manifesta in exterior, servituţile sunt aparente

sau neaparente.

Potrivit art. 760 NCC, servituţile aparente sunt acelea a căror

existenţă este atestată de un semn vizibil de servitute, cum ar fi o uşă, o

fereastră, un apeduct.Servituţile neaparente sunt acelea a căror existenţă

nu este atestată de vreun semn vizibil de servitute, cum ar fi servitutea de a

nu construi ori de a nu construi peste o anumită înălţime.

c. Dupa modul de exercitare al prerogativelor dreptului de

proprietate de catre cei doi proprietari, art. 762 NCC distinge intre

servituti pozitive si servituti negative. Servituţile pozitive sunt acelea

prin care proprietarul fondului dominant exercită o parte din prerogativele

dreptului de proprietate asupra fondului aservit, cum ar fi servitutea de

trecere. Servituţile negative sunt acelea prin care proprietarul fondului

aservit este obligat să se abţină de la exercitarea unora dintre prerogativele

dreptului său de proprietate, cum ar fi servitutea de a nu construi.

4. Constituirea servitutilor

Servitutile se pot constitui prin act juridic si prin uzucapiune.

Page 74: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Potrivit art. 763 NCC, prin uzucapiune tabulară poate fi dobândită

orice servitute, iar prin uzucapiune extratabulară pot fi dobândite numai

servituţile pozitive.

Dreptul de servitute va putea fi aparat prin actiunea confesorie de

servitute.

5. Exercitarea servitutilor

Art. 764 NCC dispune ca modul de exerciţiu al servituţii se dobândeşte

în aceleaşi condiţii ca şi dreptul de servitute.

Cu privire la obligaţiile în sarcina proprietarului fondului aservit, art.

759 NCC dispune ca prin actul de constituire se pot impune în sarcina

proprietarului fondului aservit anumite obligaţii pentru asigurarea uzului şi

utilităţii fondului dominant.În acest caz, sub condiţia notării în cartea

funciară, obligaţia se transmite dobânditorilor subsecvenţi ai fondului

aservit.

Cu privire la regulile privind exercitarea si conservarea servitutilor, art.

765 NCC dispune ca in lipsa vreunei prevederi contrare, proprietarul

fondului dominant poate lua toate măsurile şi poate face, pe cheltuiala sa,

toate lucrările pentru a exercita şi conserva servitutea. Cheltuielile legate

de conservarea acestor lucrări revin celor 2 proprietari, proporţional cu

avantajele pe care le obţin, în măsura în care lucrările efectuate pentru

exerciţiul servituţii sunt necesare şi profită inclusiv fondului aservit.

In ceea ce priveste schimbarea locului executarii servitutii, art. 767

NCC prevede ca proprietarul fondului aservit este obligat să se abţină de la

orice act care limitează ori împiedică exerciţiul servituţii. Astfel, el nu va

putea schimba starea locurilor ori strămuta exercitarea servituţii în alt loc.

Dacă are un interes serios şi legitim, proprietarul fondului aservit va

putea schimba locul prin care se exercită servitutea în măsura în care

Page 75: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

exercitarea servituţii rămâne la fel de comodă pentru proprietarul fondului

dominant.

Conform art. 768 NCC, proprietarul fondului dominant nu poate

agrava situaţia fondului aservit şi nu poate produce prejudicii

proprietarului fondului aservit prin exercitarea servituţii.

In ceea ce priveste exercitarea servituţii în caz de împărţire a

fondurilor, tinanad cont de caracterul indivizibil al dreptului de servitute,

dar tinanad seama de realitatile jurice, potrivit art. 769 NCC, dacă fondul

dominant se împarte, servitutea va putea fi exercitată pentru uzul şi

utilitatea fiecărei părţi, fără ca situaţia fondului aservit să poată fi agravată.

Dacă fondul aservit se împarte, servitutea se poate exercita, pentru uzul

şi utilitatea fondului dominant, pe toate părţile rezultate din împărţire, sub

rezerva prevederilor art. 768.

Cu toate acestea, dacă servitutea este exercitată pentru uzul şi utilitatea

exclusivă a uneia dintre părţile despărţite din fondul dominant ori nu se

poate exercita decât pe una dintre părţile despărţite din fondul aservit,

servitutea asupra celorlalte părţi se stinge.

6. Stingerea servitutilor

Potrivit art. 770 NCC, servituţile se sting pe cale principală prin

radierea lor din cartea funciară pentru una dintre următoarele cauze:

a) consolidarea, atunci când ambele fonduri ajung să aibă acelaşi

proprietar;

b) renunţarea proprietarului fondului dominant;

c) ajungerea la termen;

d) răscumpărarea;

e) imposibilitatea definitivă de exercitare;

f) neuzul timp de 10 de ani;

g) dispariţia oricărei utilităţi a acestora.

Page 76: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Servitutea se stinge, de asemenea, prin exproprierea fondului

aservit, dacă servitutea este contrară utilităţii publice căreia îi va fi afectat

bunul expropriat.

Servitutea se va stinge prin consolidare daca ambele fonduri ajung

sa fie in proprietatea aceleiasi persoane.

Stingerea servitutii are loc si prin renuntarea titularului la acest

drept.

Daca prin actul de constituire a servitutii a fost prevazut un termen,

servitutea se va stinge prin ajungerea la termen.

In situatia servitutii de trecere, art. 772 prevede ca servitutea de

trecere va putea fi răscumpărată de proprietarul fondului aservit dacă

există o disproporţie vădită între utilitatea care o procură fondului

dominant şi inconvenientele sau deprecierea provocată fondului aservit.

Potrivit art. 771, stingerea servituţii are loc si prin neuz, adica prin

neexercitarea ei timp de 10 ani. Termenul de 10 de ani curge de la data

ultimului act de exerciţiu al servituţilor necontinue ori de la data primului

act contrar servituţilor contin. Exercitarea servituţii de către un

coproprietar ori de către uzufructuar profită şi celorlalţi coproprietari,

respectiv nudului proprietar.

DREPTUL DE SUPERFICIE

1. Precizari prealabile. Notiune

Potrivit art. 693 alin. 1 NCC, superficia este dreptul de a avea sau

de a edifica o construcţie pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui

teren, asupra căruia superficiarul dobândeşte un drept de folosinţă.

Pentru a avea imaginea clara asupra dreptului de superficie, trebuie

avute in vedere si dispozitiile art. 702 NCC care prevede ca dispoziţiile

regeritoare la superficie sunt aplicabile şi în cazul plantaţiilor, precum şi al

Page 77: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

altor lucrări autonome cu caracter durabil, realizate pe terenul altei

persoane.

Astfel, isi fac aparitia doua drepturi si anume, dreptul de proprietate

asupra terenului si dreptul de proprietate pe care il dobandeste o alta

persoana, superficiarul, de a avea sau edifica o constructie, plantatie sau

orice alta lucrare cu caracter durabil pe acest teren sau in subsolul

acestuia. In acest mod, superficiarul dobandeste asupra terenului un drept

de folosinta.

Superficia consta in dreptul real imobiliar cu caracter temporar, pe

temeiul caruia o persoana, denumita superficiar, dobandeste dreptul de

folosinta asupra unui teren ce apartine altei persoane, denumita proprietar,

pe care se afla o constructie, o plantatie sau o alta lucrare asupra careia

superficiarul dobandeste dreptul de proprietate, ori dreptul de a edifica ori

realiza aceleasi bunuri pe acel teren dobandit in folosinta, care ramane in

proprietatea nudului proprietar24

.

2. Caractere juridice

a. Superficia este un drept real imobiliar;

b. Superficia este un dezmembramant al dreptului de proprietate;

c. Dreptul de superficie are un continut variabil. Daca se are in

vedere forma incompleta, adica situatia in care superficiarul dobandeste

dreptul de folosinta asupra terenului pentru a edifica ori planta, superficia

se concretizeaza numai in dezmembrarea dreptului de proprietate privind

terenul intre nuda proprietate si dreptul de folosinta dobandit de

superficiar. In forma completa, dreptul de superficie include si dreptul de

proprietate al superficiarului asupra constructiei ori plantatiei25

.

24

C. Birsan, Drept civil. Drepturile reale principale in reglementarea noului Cod civil, Editura

Hamangiu, Bucuresti, 2013, p. 260; 25

Ibidem, p. 259;

Page 78: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

d. Dreptul de superficie are un caracter temporar. Art. 694 NCC

dispune ca dreptul de superficie se poate constitui pe o durată de cel mult

99 de ani. La împlinirea termenului, dreptul de superficie poate fi reînnoit.

3. Dobandirea dreptului de superficie

Potrivit art. 693 NCC, dreptul de superficie se dobândeşte în

temeiul unui act juridic, precum şi prin uzucapiune sau prin alt mod

prevăzut de lege. Dispoziţiile în materie de carte funciară rămân

aplicabile.

Dreptul de superficie se dobândeşte în temeiul unui act juridic,

precum şi prin uzucapiune sau prin alt mod prevăzut de lege. Dispoziţiile

în materie de carte funciară rămân aplicabile.

Superficia se poate înscrie şi în temeiul unui act juridic prin care

proprietarul întregului fond a transmis exclusiv construcţia ori a transmis

terenul şi construcţia, în mod separat, către două persoane, chiar dacă nu s-

a stipulat expres constituirea superficiei.

În situaţia în care s-a construit pe terenul altuia, superficia se poate

înscrie pe baza renunţării proprietarului terenului la dreptul de a invoca

accesiunea, în favoarea constructorului. De asemenea, ea se poate înscrie

în favoarea unui terţ pe baza cesiunii dreptului de a invoca accesiunea.

4. Exercitarea dreptului de superficie

In acest sens, art. 695 alin. 1 NCC dispune ca dreptul de superficie

se exercită în limitele şi în condiţiile actului constitutiv. În lipsa unei

stipulaţii contrare, exercitarea dreptului de superficie este delimitată de

suprafaţa de teren pe care urmează să se construiască şi de cea necesară

Page 79: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

exploatării construcţiei sau, după caz, de suprafaţa de teren aferentă şi de

cea necesară exploatării construcţiei edificate.

Alin. 2 al aceluiasi articol dispune ca in ipoteza in care constructia,

plantatia ori alta lucrare existau pe teren sau in subsolul acestuia, în

absenţa unei stipulaţii contrare, titularul dreptului de superficie nu poate

modifica structura construcţiei. El o poate însă demola, dar cu obligaţia de

a o reconstrui în forma iniţială.

În cazul în care superficiarul modifică structura construcţiei,

proprietarul terenului poate să ceară, în termen de 3 ani, încetarea

dreptului de superficie sau repunerea în situaţia anterioară. În al doilea

caz, curgerea termenului de prescripţie de 3 ani este suspendată până la

expirarea duratei superficiei.

Titularul poate dispune în mod liber de dreptul său. Cât timp

construcţia există, dreptul de folosinţă asupra terenului se poate înstrăina

ori ipoteca numai odată cu dreptul de proprietate asupra construcţiei.

În cazul în care superficia s-a constituit cu titlu oneros, dacă părţile

nu au prevăzut alte modalităţi de plată a prestaţiei de către superficiar,

titularul dreptului de superficie datorează, sub formă de rate lunare, o

sumă egală cu chiria stabilită pe piaţa liberă, ţinând seama de natura

terenului, de destinaţia construcţiei în cazul în care aceasta există, de zona

în care se află terenul, precum şi de orice alte criterii de determinare a

contravalorii folosinţei.

În caz de neînţelegere între părţi, suma datorată proprietarului

terenului va fi stabilită pe cale judecătorească.

5. Incetarea dreptului de superficie

Cazurile de incetare a superficie sunt prevazute de art. 698 NCC.

Astfel, dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciară,

pentru una dintre următoarele cauze:

Page 80: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

a) la expirarea termenului;

b) prin consolidare, dacă terenul şi construcţia devin proprietatea aceleiaşi

persoane;

c) prin pieirea construcţiei, dacă există stipulaţie expresă în acest sens;

d) în alte cazuri prevăzute de lege.

6. Efectele încetării superficiei prin expirarea termenului

Potrivit art. 699 NCC, in absenţa unei stipulaţii contrare,

proprietarul terenului dobândeşte dreptul de proprietate asupra construcţiei

edificate de superficiar prin accesiune, cu obligaţia de a plăti valoarea de

circulaţie a acesteia de la data expirării termenului.

Când construcţia nu exista în momentul constituirii dreptului de

superficie, iar valoarea acesteia este egală sau mai mare decât aceea a

terenului, proprietarul terenului poate cere obligarea constructorului să

cumpere terenul la valoarea de circulaţie pe care acesta ar fi avut-o dacă

nu ar fi existat construcţia. Constructorul poate refuza să cumpere terenul

dacă ridică, pe cheltuiala sa, construcţia clădită pe teren şi repune terenul

în situaţia anterioară.

Potrivit alin. 3 al art. 699, in absenţa unei înţelegeri contrare

încheiate cu proprietarul terenului, dezmembrămintele consimţite de

superficiar se sting în momentul încetării dreptului de superficie. Ipotecile

care grevează dreptul de superficie se strămută de drept asupra sumei

primite de la proprietarul terenului în cazul prevăzut la alin. (1), se extind

de drept asupra terenului în cazul prevăzut la alin. (2) teza I sau se

strămută de drept asupra materialelor în cazul prevăzut la alin. (2) teza a

II-a.

Ipotecile constituite cu privire la teren pe durata existenţei

superficiei nu se extind cu privire la întregul imobil în momentul încetării

dreptului de superficie în cazul prevăzut la alin. (1). Ele se strămută de

Page 81: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

drept asupra sumei de bani primite de proprietarul terenului în cazul

prevăzut la alin. (2) teza I sau se extind de drept cu privire la întregul teren

în cazul prevăzut la alin. (2) teza a II-a.

7. Efectele încetării superficiei prin consolidare

Art. 700 NCC prevede ca in cazul în care dreptul de superficie s-a

stins prin consolidare, în absenţa unei stipulaţii contrare,

dezmembrămintele consimţite de superficiar se menţin pe durata pentru

care au fost constituite, dar nu mai târziu de împlinirea termenului iniţial

al superficiei.

Ipotecile născute pe durata existenţei superficiei se menţin fiecare în

funcţie de obiectul asupra căruia s-au constituit.

8. Efectele încetării superficiei prin pieirea construcţiei

În cazul stingerii dreptului de superficie prin pieirea construcţiei,

drepturile reale care grevează dreptul de superficie se sting, dacă legea nu

prevede altfel.

Ipotecile născute cu privire la nuda proprietate asupra terenului pe

durata existenţei dreptului de superficie se menţin asupra dreptului de

proprietate reîntregit.

Page 82: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

CURS NR. 9

POSESIA

1. Definitia posesiei

Noul Cod civil în art. 916 defineşte posesia ca fiind exercitarea în

fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de către

persoana care îl stăpâneşte şi care se comportă ca un proprietar.

Dispoziţiile referitoare la posesie se aplică, în mod corespunzător, şi în

privinţa posesorului care se comportă ca un titular al altui drept real cu

excepţia drepturilor reale de garanţie.

Astfel, posesia poate fi definita ca fiind o stare de fapt care se

caracterizează în stăpânirea materială (fizică) a unui bun, dând

posibilitatea posesorului de a se comporta ca un proprietar sau titular al

unui alt drept real.

2. Elementele constitutive ale posesiei sunt:

a) elementul material (corpus), care constă în stăpânirea materială a

bunului de către o persoană fie direct, fie indirect prin intermediul unei

alte persoane. Suntem în această ultimă ipoteză atunci când posesorul

închiriază un bun, îl dă în depozit sau îl împrumută de folosinţă. Elementul

corpus va fi exercitat de altul – chiriaş, depozitar sau comandatar, în

calitate de dentar precar – în numele posesorului.

b) elementul intenţional (animus), care constă în voinţa posesorului

de a exercita actele de stăpânire pentru sine, fie în calitate de proprietar,

fie în calitate de titular al unui alt drept real.

Cele două elemente ale posesiei, „corpus“ şi „animus“ trebuie să

existe concomitent, întrucât pierderea unuia sau a ambelor elemente are ca

efect chiar pierderea posesiei.

Page 83: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Posesia este o noţiune distinctă de detenţie precară, întrucât într-o

asemenea ipoteză, detentorul are doar elementul corpus, nu şi animus.

Detentorul precar nu stăpâneşte bunul pentru sine, ci pentru altul, în

concret pentru proprietarul care i l-a încredinţat.

Astfel, potrivit art. 918 alin. (1) N.C.C, nu constituie posesie

stăpânirea unui bun de către un detentor precar, precum:

a) locatarul, comodatorul, depozitarul, creditorul gajist;

b) titularul dreptului de superficie, uzufruct, abitaţie sau servitute, faţă de

nuda proprietate (credem că faţă de nudul proprietar);

c) fiecare coproprietar, în proporţie cu cote-părţi ce revin celorlalţi

coproprietari;

d) orice altă persoană care, deţinând temporar un bun al altuia, este

obligată să îl restituie sau care îl stăpâneşte cu îngăduinţa acestuia“.

3. Dobândirea posesiei

A dobândi posesia înseamnă a cumula ambele elemente ale posesiei

în mâna aceleiaşi persoane.

a) Elementul material (corpus) se dobândeşte prin faptul unilateral

al posesorului care face acte materiale publice asupra lucrului sau prin

obţinerea bunului care a fost abandonat sau părăsit de către fostul posesor

sau prin transmisiunea posesiei pentru cauză de moarte.

b) Elementul intenţional (animus), se dobândeşte în momentul în

care cel care stăpâneşte material bunul doreşte să păstreze acel bun pentru

sine. Această intenţie rezultă din actele materiale publice pe care le

execută deţinătorul bunului, acte care, de regulă, sunt exercitate de către

proprietar. Spre exemplu, deţinătorul unui teren fertilizează solul sau

construieşte pe acel bun.

Page 84: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

4. Pierderea posesiei

Posesia se poate pierde prin următoarele moduri:

a) prin pierderea concomitentă a ambelor elemente ale posesiei ca

urmare a voinţei posesorului fie prin înstrăinarea bunului, fie prin

abandonarea acestuia (ceea ce reprezintă refuzul exercitării folosinţei

bunului).

Noul Cod civil, în art. 921 lit. b) – f) prevede mai multe cazuri în

care se pierde concomitent ambele elemente ale posesiei: înstrăinarea

bunului, abandonarea bunului mobil sau înscrierea în cartea funciară a

declaraţiei de renunţare la dreptul de proprietate asupra unui bun imobil,

pierderea bunului, trecerea bunului în proprietate publică,

înscrierea dreptului de proprietate al comunei, oraşului sau municipiului,

în caz de renunţare a titularului;

b) prin pierderea fără voinţa posesorului a elementului material, fie

prin furtul sau pierderea bunului, fie prin distrugerea acestuia din cauze

neinputabile acestuia;

c) prin pierderea elementului intenţional, situaţie posibilă mai mult

teoretic decât practic. Totuşi, doctrina juridică actuală menţionează două

astfel de situaţii: în cazul vânzării imobilului de către posesor care ulterior

continuă să locuiască în acel spaţiu, dar în calitate de chiriaş, devenind din

posesor detentor precar, continuând să stăpânească pentru locatorul-

proprietar; în cazul în care remiterea materială a bunului are loc ulterior

încheierii actului de vânzare-cumpărare încheiat între părţi.

Page 85: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

5. Dovada posesiei

Dovada posesiei se realizează prin probarea existenţei ambelor

elemente ale posesiei.

Elementul material (corpus), fiind un fapt material se probează uşor,

putând fi folosit orice mijloc de probă, inclusiv proba cu martori sau

prezumţii.

Elementul intenţional (animus), fiind un element subiectiv, se

probează mai greu. Din acest motiv, legiuitorulm pentru a ajuta

probaţiunea, a instituit trei prezumţii relative care sunt cuprinse în art. 919

N.C.C. astfel până la proba contrară, acela care stăpâneşte bunul este

prezumat posesor. Cu alte cuvinte, există o prezumţie de neprecaritate, în

sensul că cine a început să posede pentru sine (posesia sa fiind neprecară),

va continua să posede în acest mod, până se probează contrariul.

Detenţia precară, odată dovedită, este prezumată că se menţine până

la proba intervertirii sale. Este vorba despre prezumţia de neintervenire de

titlu, în sensul că cine este detentor precar la începutul stăpânirii unui bun

va continua să aibă această calitate juridică, până când nu se probează

contrariul, în înţelesul că el a dobândit calitatea de posesor prin obţinerea

şi a elementului intenţional.

Transformarea detenţiei precare în posesie utilă se realizează prin

intervenirea precarităţii.

Şi în fine, până la proba contrară, posesorul este considerat

proprietar, cu excepţia imobilelor înscrise în cartea funciară. Din acest text

rezultă prezumţia de proprietate a posesorului.

Page 86: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

6. Intervenirea precarităţii

În cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege, precaritatea se

poate transforma în posesie utilă prin intervenirea titlului, cu toate că prin

art. 919 alin. (2) N.C.C. se statuează o prezumţie legală realtivă de

continuitate a detenţiei precare: detenţia precară, odată dovedită, este

prezumată că se menţine până la prba intervertirii sale.

Legiuitorul a recunoscut în art. 920 alin. (1) N.C.C. trei categorii de

acte exterioare de voinţă care au ca efect juridic intervertirea precarităţii

detenţiei în posesie utilă. Aceste cazuri sunt:

a) dacă detentul precar încheie cu bună-credinţă un act translativ de

proprietate cu titlu particular cu altă persoană decât cu proprietarul

bunului. Această operaţiune juridică va avea ca efect transformarea

(intervertirea) titlului precar în titlu de proprietate, detentorul dobândind şi

cel de-al doilea element al posesiei, elementul intenţional (animus);

b) dacă detentorul săvârşeşte împotriva posesorului acte de

rezistenţă neechivoce în privinţa intenţiei sale de a începe să se comporte

ca un proprietar, în acest caz, intervertirea nu se produce însă mai înainte

de împlinirea termenului prevăzut pentru restituirea bunului.

Din acest moment (dacă s-a împlinit şi termenul prevăzut pentru

restituirea bunului), acesta va vobândi alături de elementul material şi

elementul intenţional, intervenindu-se detenţia precară în posesie utilă,

posesia lucrului fiind făcută pentru sine;

c) dacă detentorul precar înstrăinează bunul, printr-un act translativ

de proprietate cu titlu particular, cu condiţia ca dobânditorul să fiede bună-

credinţă.

Dobânditorul de bună-credinţă al dreptului de proprietate sau a altui

drept real va obţine ambele elemente ale posesiei, atât corpus, cât şi

animus, realizându-se intervenirea detenţiei precare a transmiţătorului.

Page 87: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Este cazul locatarului care vinde bunul dat în locaţiune unei terţe persoane

de bună-credinţă. De reţinut este faptul că, dacă în primele două cazuri de

intervenire are loc schimbare a atitudinii subiective a detentorului precar,

în cel de al treilea caz discutăm de o transformare radicală, întrucât

intervenirea precarităţii are loc în persoana terţului dobânditor, şi nu în

persoana detentorului precar.

7. Calităţile posesiei

Pentru a produce efecte juridice, posesia trebui să fie utilă, adică să

nu aibă vicii.

Parţial viciile posesiei sunt prevăzute în dispoziţiile art. 922 alin. (2)

N.C.C. care precizează ca nu este utilă posesia discontinuă, tulburată sau

clandestină. Până la proba contrară, posesia este prezumată a fi utilă. Cu

alte cuvinte, pentru a putea acţiona prescripţia achizitivă (uzucapiunea) în

favoarea posesorului, posesia trebuie să întrunească următoarele calităţi:

să fie continuă, netulburată sau paşnică, executată în public, nu pe ascuns.

În consecinţă, calităţile posesiei rezultă din dispoziţiile art. 922 alin.

(2) N.C.C. şi sunt: continuitatea, netulburarea şi exercitarea publică, care

au fost acceptate atât de doctrina juridică, cât şi de practica judiciară, care

au mai adăugat şi caracterul neechivoc întrucât există situaţii când actele

de posesie pot fi interpretate în mod diferit.

8. Viciile posesiei

Lipsa calităţii posesiei conduce la existenţa viciilor acesteia.

Viciile posesiei sunt: discontinuitatea, violenţa, clandestinitatea şi

echivocul (susţinem noi, în plus faţă de prevederile legale).

Page 88: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

8.1. Discontinuitatea

Potrivit dispoziţiilor art. 923, posesia este discontinuă atât timp cât

posesorul o exercită cu intermitenţe anormale în raport cu natura bunului.

Legiuitorul, per a contrario, admite ca posesia să fie exercitată cu

„intermitenţe normale“, în sensul că acesta nu trebuie să aibă contact

permanent, fizic cu bunul posedat, putând exista perioade de timp în care

continuitatea pare a nu fi realizată, conduita celui în cauză fiind raportată

la natura bunului posedat (mobil sau imobil). Astfel, nu ne vom afla în

prezenţa unei discontinuităţi a posesiei unei păşuni alpine sau a unei case

de vacanţă la mare dacă, în prima ipoteză animalele nu vor paşte iarna, sau

în două ipoteze, dacă posesorul nu va folosi casa în sezonul rece.

Continuitatea se prezumă, prezumţia fiind relativă, deci se poate

face proba contrară (a existenţei discontinuităţii).

Viciul discontinuităţii are următoarele caractere:

a) este un viciu absolut, întrucât poate fi invocată de orice persoană

care are interesul ca posesia să nu fie continuă. Potrivit art. 926 alin.

(1) N.C.C, discontinuitatea poate fi opusă posesorului de către orice

persoană interesat.

b) este un viciu temporar, întrucât îndată ce viciul încetează începe

o posesie utilă şi neviciată, potrivit art. 927 N.C.C. care arată că posesia

viciată devine utilă îndată ce viciul încetează.

c) de regulă, se aplică în cazul bunurilor imobile, întrucât în ipoteza

bunurilor mobile, posesia de bună-credinţă valoarea titlu de proprietate,

potrivit art. 937 alin. (1) N.C.C.

8.2. Violenţa

Potrivit art. 924 N.C.C., posesia este tulburată atât timp cât este

dobândită sau conservată prin acte de violenţă fizică sau morală, care nu a

fost provocată de o altă persoană.

Page 89: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Din text de lege se distinge o singură categorie de violenţă, una

activă, care se realizează de posesor, fie de la intrarea în posesia bunului,

fie în cursul exercitării actelor de stăpânire (contra acestora). Existenţa şi

admisibilitatea violenţei active din partea posesorului nu ridică probleme

în doctrina de specialitate şi în practica judiciară. Viciul violenţei are

următoarele caractere:

a) este un viciu relativ, întrucât nu poate fi invocată decât de victima

violenţei, potrivit dispoziţiilor art. 926 alin. (2) N.C.C. care precizeazăca

numai persoana faţă de care posesia este tulburată sau clandestină poate

invoca aceste vicii;

b) este un viciu temporar pentru că odată ce încetează violenţa,

posesia devine paşnică şi netulburată;

c) se aplică atât în privinţa bunurilor mobile, cât şi a celor imobile,

întrucât în ambele situaţii violenţa activă se poate manifesta atât la

începutul, cât şi pe parcursul stăpânirii acestor bunuri.

8.3. Clandestinitatea

Din dispoziţiile art. 922 N.C.C. rezultă că posesia nu trebuie să fie

clandestină, adică să fie exercitată în văzul tuturor, şi nu pe ascuns.

Art. 925 N.C.C. stabileşte că posesia este clandestină atunci când se

exercită astfel încât nu poate fi cunoascută. Cu alte cuvinte, există viciul

clandestinităţii atunci când actele de stăpânire sunt exercitate fără semne

exterioare şi deschise care să fie de natură a fi cunoscute de acel interesat a

le opri. Prin cei „interesaţi de a le opri“ trebuie să înţelegem terţele

persoane care au fie calitatea de proprietari, fie de titulari de alte drepturi

reale sau chiar posesori care au fost deposedaţi de acel bun.

Viciul clandestinităţii are următoarele caractere:

a) este un viciu relativ pentru aceleaşi considerente ca şi viciul

violenţei (art. 926 alin. 2 N.C.C.);

Page 90: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

b) este un viciu temporar, întrucât durează atât timp cât posesia se

exercită pe ascuns, ulterior, devenind publică, fiind exercitată în vazul

tuturor;

c) nu poate opera decât în cazul bunurilor mobile, întrucât în cazul

bunurilor imobile greu se poate accepta ca cineva (posesorul) să poată

exercita acte de folosinţă fără ca acestea să fie observate de terţi. Ne

gândim la posesia terenurilor şi construcţiilor, dar doctrina juridică reţine

două exemple deosebite: atunci când proprietarul unui teren riveran ar

săpa sub terenul vecin fie o pivniţă, fie o galerie pentru exploatarea

subsolului.

8.4. Echivocul

Deşi art. 922 N.C.C. nu prevede printre viciile posesiei şi echivocul,

totuşi, practica judiciară şi doctrina de specialitate recunosc necesitatea

existenţei calităţii de neechivoc.

Suntem în prezenţa unei posesii echivoce, atunci când există semnul

întrebării asupra intenţiei posesorului cu privire la obiectul posedat.

Elementul intenţional (animus) este interpretabil, spre exemplu, în ipoteza

coindivizarului care exercită singur posesia, astfel încât nu se cunoaşte cu

certitudine dacă această stăpânire se realizează asupra întregului bun sau

numai asupra cotei sale părţi din dreptul asupra acelui bun nefracţionat

material. Ca efect, practica judecătorească şi legea (art. 918 lit. c N.C.C.)

au statuat că posesia lor, având un caracter echivoc, nu este aptă a

fundamenta dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Viciul echivocului are următoarele caracteristici:

a) este un viciu relativ, întrucât poate fi invocat doar de persoanele

interesate de existenţa incertitudinii conţinutului elementului intenţional;

b) este un viciu temporar, întrucât posesia devine utilă în momentul

când se conturează caracterul neechivoc al posesiei;

Page 91: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

De menţionat că acest viciu nu se confundă cu precaritatea posesiei,

întrucât în acest caz lipseşte elementul intenţional, iar cel care stăpâneşte

pentru altul este detentor precar şi nu posesor.

9. Posesia şi detenţia precară

Noţiunile de „detenţie“, „precaritate“, „detenţie precară“ şi „posesie

precară“ sunt simonime, însemnând simpla deţinere a unui bun şi care nu

se confundă cu noţiunea de posesie.

Cu toate că detentorul precar stăpâneşte material (fizic) un bun

determinat, acesta deţine bunul nu pentru sine, ci pentru altul. Deţinătorul

precar exercită stăpânirea în baza unui titlu, ca urmare, detenţia precară

este o stare de drept, comparativ cu posesia care este o stare de fapt.

După cum cunoaştem, posesia are două elemente, cel material

(corpus) şi cel intenţional (animus), în timp ce detenţia cuprinde doar

elementul material. Cu toate acestea, şi detenţia cuprinde un element

intenţional, denumit animus detinendi şi nu animus possidendi. Cu alte

cuvinte, detenţia precară este o stăpânire în fapt asupra unui bun al altuia,

exercitată temporar, cu permisiunea şi pe socoteala proprietatului sau în

baza unui titlu legal, convenţional sau judiciar, având obligaţia restituirii

lui, dar lipsindu-i voinţa sau intenţia de a exercita această stăpânire pentru

sine şi fără să se comporte ca un adevărat proprietar sau titular al unui alt

drept real principal.

Rezultă că detenţia precară (precaritatea) nu este un viciu al posesiei

şi este chiar lipsa posesiei (lipsind elementul animus).

Potrivit dispoziţiilor art. 918 alin. (1) N.C.C. avem mai multe

categorii de detentori precari:

a) detentori precari în baza unui titlu convenţional;

b) detentori precari în baza unui titlu judiciar sau legal;

Page 92: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

c) detentori precari în raport cu dreptul de proprietate şi posesori în raport

cu dezmembrămintele dreptului de proprietate;

d) detentori precari care exercită asupra bunului acte de simplă îngăduinţă

sau toleranţă.

De remarcat este faptul că enumerarea cazurilor de către legiuitor

este enunciativă şi nu limitativă, în sensul că pot exista şi alte ipoteze

practice la care nu s-a făcut referire.

9.1. Detentorii precari în baza unui titlu convenţional

În această ipoteză trebuie să distingem după natura bunului. Astfel,

vom avea detentori precari în materie imobiliară şi mobiliară.

În materie imobiliară includem persoanele care stăpânesc un bun în

virtutea unui contract, cum ar fi:

a) Locatarul care potrivit art. 1777 N.C.C. are dreptul să folosească

un bun „pentru o anumită perioadă“ şi art. 1796 lit. d) N.C.C. şi „să

restituie bunul la încetarea, din orice cauză a contractului de locaţiune“. În

concret, locatarul are un drept de creanţă împotriva locatorului şi nu va

putea invoca uzucapiunea pentru a deveni proprietar asupra bunului primit

în locaţiune;

b) În cazul în care bunul deşi vândut nu este încă predat

cumpărătorului, vânzătorul va avea calitatea de detentor precar până la

remiterea materială a obiectului contractului;

c) Antreprenorul, până la predarea bunului realizat va avea calitatea

de detentor precar;

d) În cazul în care autorul lucrărilor utile este de rea-credinţă, până

când proprietarul imobilului ia hotărârea fie să devină proprietarul locrării,

fie să ceară obligarea autorului lucrării la desfiinţarea acesteia, este un

detentor precar potrivit art. 584 alin. (2) N.C.C.

În materie imobiliară, putem considera că sunt detentori precari:

Page 93: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

a) Depozitarul care potrivit art. 2103 alin. (1) N.C.C. are obligaţia

de a păstra bunul mobil pentru o perioadă de timp şi să-l restituie în

natură;

b) Comodatorul care potrivit dispoziţiilor art. 2146 N.C.C. are

dreptul să folosească un bun mobil sau imobil ce aparţine altuia, cu titlu

gratuit, având obligaţia de a-l restitui după un anumit timp;

c) Creditorul gajist, conform art. 2487 N.C.C. are drepturile și

obligaţiile unui administrator al bunului altuia însărcinat cu administrarea

simplă. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 2492 alin. (2) N.C.C. gajul

se stinge atunci când creditorul este obligat să restituie bunul în temeiul

unei hotărâri judecătoreşti pronunţate fie în cazul în care debitorul şi-a

executat obligaţia asumată, fie în cazul în care creditorul a folosit ori

conservat bunul în mod abuziv;

d) Administratorul bunului altuia care este, potrivit art. 792 N.C.C.,

persoana care este împuternicită prin legat sau convenție, cu administrarea

unuia sau mai multor bunuri, a unei mase patrimoniale sau a unui

patrimoniu care nu îi aparţine. Această persoană, conform art. 852 N.C.C.

predă bunurile administrate la locul unde se găsesc acestea, în lipsa unei

stipulaţii contrare.

9.2. Detentorii precari care deţin bunul în temeiul unui titlu

jurdiciar sau în baza unui titlu legal

Includem în această categorie următoarele persoane:

a) Administratorul - sechestru

Sechestrul judiciar reprezintă măsura asiguratorie care constă în

încredinţarea bunului litigios de către instanţa de judecată spre păstrare şi

administrare, pe întreaga durată a procesului, unei persoane desemnate.

Persoana astfel desemnată de instanţă poartă numele de

administrator – sechestru. Bunul conservat prin sechestrul judiciar se

Page 94: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

predă părţii care a câştigat procesul, împreună cu fructele produse de

acesta, inclusiv veniturile încasate;

b) Executorul testamentar potrivit dispoziţiilor art. 1079 alin. 1

N.C.C. are dreptul să administreze patrimoniul succesoral pe o perioadă de

2 ani de la data deschiderii moştenirii, activitatea acestuia fiind asimilată

cu cea a unui mandatar în legătură cu executarea dispoziţiilor testamentare

(art. 1082 alin. 2 N.C.C.);

c) Curatorul este persoana fizică având deplină capacitate de

execuţie şi care este în măsură să îndeplinească această sarcină (art. 180

alin. 1 N.C.C.). Instituirea curatelei se realizează prin hotărârea instanţei

de tutelă în cazurile când anumite persoane nu pot, nici direct nici prin

reprezentant să-şi administreze bunurile (art. 178 N.C.C.). Potrivit

dispoziţiilor art. 183 alin. (1) N.C.C. „În cazurile în care se instituie

curatela, se aplică regulile de la mandat, cu excepţia cazului în care, la

cererea persoanei interesate ori din oficiu, instanţa de tutelă va hotărî că se

impune investirea curatorului cu drepturile şi obligaţiile unui administrator

însărcinat cu simpla administrare a bunurilor altuia“;

d) Tutorii, potrivit dispoziţiilor art. 142 alin. (1) N.C.C. au

îndatorirea de a administra cu bună-credinţă bunurile minorului. De

asemenea, în temeiul art. 161 N.C.C. „bunurile vor fi predate, după caz,

fostului minor, moştenitorilor acestuia sau noului tutore..“

9.3. Detentorii precari în raport cu dreptul de proprietate şi

posesorii în raport cu dezmembrămintele dreptului de proprietate

Potrivit dispoziţiilor art. 918 alin. (1) lit. b) N.C.C., nu constituie

posesie stăpânirea unui bun de către un detentor precar, precum:

- titularul dreptului de superficie (superficiarul);

- uzufructuarul;

- uzuarul;

Page 95: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

- titularul dreptului de abitaţie;

- titularul dreptului de servitute.

Aceste categorii de persoane sunt titularii unui anume drept real

principal şi sunt, de asemenea, adevăraţi posesori în raport cu derivatele

dreptului de proprietate, dar, în acelaşi timp, sunt doar detentori precari în

raport cu nuda proprietate. În consecinţă, aceştia nu vor putea beneficia de

efectele posesiei utile, şi ca atare, nu vor putea invoca uzucapiunea, pentru

a dobândi dreptul de proprietate asupra acelui bun, ei având raporturi

contractuale cu nudul proprietar. Totuşi, aceşti titulari de alte drepturi

reale principale pot beneficia de dispoziţiile art. 920 N.C.C. dacă are loc

intervertirea precarității posesiei.

9.4. Detentorii precari care exercită asupra bunului stăpânirea

cu îngăduinţa titularului dreptului de proprietate

Izvorul juridic se află în art. 918 alin. (1), lit. d) N.C.C. care dispune

ca nu constituie posesie stăpânirea unui bun de către un deţinător precar,

precum:

a) orice altă persoană care, deţinând temporar un bun al altuia, este obligat

să îl restituie sau care îl stăpâneşte cu îngăduinţa acestuia.

10. Efectele juridice de posesie

10.1. Noţiuni generale

Posesia fiind o stare de fapt, care, de multe ori corespunde şi cu o

stare de drept, sau cel puţin creează o aparenţă de drept, produce anumite

efecte juridice.

Aceste efecte pot fi clasificate după cum posesia este utilă sau

viciată. Posesia utilă se mai poate subclasifica după cum posesorul este de

Page 96: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

rea-credinţă sau de bună-credinţă. De asemenea, efectele posesiei utile ale

unui bun se mai clasifică şi după natura acestuia, bun mobil sau imobil.

În noul Cod civil, în Titlul VIII – „Posesia“, capitolul III „Efectele

posesiei“, sunt reglementate efectele juridice ale posesiei (art. 919 alin. 3

şi art. 928 - 948) astfel:

- prezumţia de proprietate (art. 919 alin. 3 N.C.C.);

- uzucapiunea imobiliară (art. 930 – 934 N.C.C.);

- dobândirea proprietăţii mobiliare prin posesia de bună-credinţă (art. 935

– 940 N.C.C.);

- dobândirea fructelor prin posesia de bună-credinţă (art. 948 N.C.C.).

In cele ce urmeaza se vor analiza numai trei efecte ale posesiei si

anume: prezumţia de proprietate, dobândirea proprietăţii mobiliare prin

posesia de bună-credinţă şi dobândirea fructelor prin posesia de bună-

credinţă, întrucât uzucapiunea şi ocupaţiunea vor fi analizate la modurile

de dobândire a dreptului de proprietate.

10.2. Prezumţia de proprietate

Sediul materiei se află în art. 919 alin. (1) şi (3) N.C.C. care

statuează o prezumţie de proprietate în favoarea posesorului. Fundamentul

acestei prezumţii se află în faptul că de multe ori exercitarea stăpânirii de

fapt corespunde şi cu starea de drept, deci cu exercitarea posesiei care este

atributul dreptului de proprietate.

După unii autori, la părerea cărora este greu a chiesa, această

prezumţie de proprietate îşi schimbă caracterul în funcţie de bunul la care

ne referim. Astfel, dacă este vorba despre posesia unui bun imobil

prezumţia este relativă, întrucât se poate proba contrariul, prin orice mijloc

legal de probă, de către persoana interesată, care de regulă, este

proprietarul, care intentează o acţiune în revendicare, prin care cere

Page 97: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

restituirea bunului care se află în mâna posesorului. Dacă reclamantul-

proprietar va avea câştig de cauză (probează contrariul) bunul stăpânit de

posesor va fi restituit primului, astfel că se realizează dispoziţiile art. 919

alin. (3) N.C.C. În schimb, dacă obiectul posedat este un bun mobil,

prezumţia de proprietate este absolută, întrucât nu se poate proba

contrariul, după părerea autorilor citaţi. Cu toate acestea, trebuie să

reţinem că acolo unde legea nu distinge, nici noi nu putem distinge, între

bunurile mobile şi imobile. Mai mult, dispoziţiile art. 937 alin. (2) N.C.C.

precizează: „Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat

de la posesorul de bună-credinţă, dacă acţiunea este intentată, sub

sancţiunea decăderii, în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a

pierdut stăpânirea materială a bunului“. Tot astfel, dacă bunul pierdut sau

furat a fost cumpărat dintr-un loc sau de la o persoană care vinde în mod

obişnuit bunuri de acelaşi fel ori dacă a fost adjudecat la o licitaţie publică

adevăratul proprietar are posibilitatea să-şi revendice bunul înăuntrul

termenului de 3 ani. Deci, în ambele ipoteze se poate proba contrariul

printr-o acţiune în revendicare şi prezumţia de proprietate devine relativă.

Cu titlu de excepţie, putem accepta caracterul absolut al prezumţiei de

proprietate, în ipoteza în care persoana de bună-credinţă încheie cu un

neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneoros având ca

obiect un bun mobil, devenind astfel proprietarul acelui bun din momentul

luării sale în posesie, potrivit art. 937 alin (1) N.C.C.

10.3. Dobândirea proprietăţii mobiliare prin posesia de bună-

credinţă

Sediul materiei se află în art. 935-938 şi 940 N.C.C.

Din interpretarea textelor de lege rezultă că cel care dobândeşte, cu

bună-credinţă, printr-un act translativ de proprietate cu titlu oneoros, de la

Page 98: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

un neproprietar un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul

luării sale în posesie.

Altfel spus, posesia de bună-credinţă a unui bun mobil valorează

titlu de proprietate. Pentru a dobândi şi dreptul de proprietate, posesia

trebuie să fie utilă, adică neviciată, dar trebuie să fie exercitată şi cu bună-

credinţă, în sensul că posesorul trebuie să creadă că a dobândit acel bun de

la adevăratul proprietar, întrucât, altminteri, dacă ştie sau avea semne de

întrebare cu privire la calitatea transmiţătorului, nu va beneficia de

prezumţia instituită prin art. 937 alin. (1) N.C.C.

Această prezumţie este o prezumţie legală absolută (juris et de

tantum), ceea ce nu permite proba contrară.

Persoanele, bunurile şi condiţiile în care poate fi invocată prezumţia

legală absolută vor fi analizate la capitolul intitulat „Acţiunea în

revendicare mobiliară“.

10.4. Dobândirea fructelor prin posesia de bună-credinţă

10.4.1. Noţiunea de fructe

Art. 547 N.C.C. utilizează termenul de „produse“ pentru

desemnarea a ceea ce produc bunurile.

Astfel, produsele bunurilor sunt: fructele şi productele.

Fructele reprezintă acele produse care derivă din folosirea unui bun,

fără a diminua substanţa acestuia. La rândul lor fructele sunt naturale,

industriale şi civile. Fructele civile se mai numesc şi venituri.

Fructele naturale sunt produsele directe şi periodice ale unui bun,

obţinute fără intervenţia forţei umane, cum ar fi acelea pe care pământul le

produce de la sine, producţia şi sporul animalelor (art. 548 alin. 2 N.C.C.).

Page 99: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Fructele industriale sunt produsele directe şi periodice ale unui bun,

obţinute ca rezultat al intervenţiei omului, cum ar fi recoltele de orice fel

(art. 548 din 3 N.C.C.).

Fructele civile sunt veniturile realizate din folosirea bunului de către

o altă persoană în virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile,

dobânzile, venitul rentelor şi dividendele (art. 548 alin. 4 N.C.C.).

Productele potrivit art. 549 N.C.C. sunt produsele obţinute dintr-un bun cu

conumarea sau diminuarea substanţei acestuia, precum copacii unei

păduri, piatra dintr-o carieră şi alte asemenea (pietrişul din albia unui râu,

marmura din carieră etc.).

10.4.2. Principiul dobândirii fructelor de către proprietar

Potrivit dispoziţiilor art. 550 alin. (1) N.C.C.: „Fructele şi

productele se cuvin proprietarului, dacă prin lege nu se dispune altfel“.

Art. 550 alin. (2) N.C.C. precizează momentul dobândirii dreptului

de proprietate dispunând că:

- asupra fructelor naturale şi industriale se dobândeşte la data separării lor

de bunul care le-a produs (fiind valabilă soluţia că acest moment coincide

cu momentul ajungerii acestora la maturitate, în vederea recoltării lor

normale);

- asupra fructelor civile se dobândeşte zi cu zi.

De la acest principiu enunţat există şi excepţii atunci când fructele

sunt culese şi se cuvin altor persoane decât proprietarul. Spre exemplu,

uzufructuarul culege fructele întrucât proprietarul i-a cedat posesia şi

folosinţa acelui bun; posesorul de bună-credinţă despre care discutăm.

Page 100: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

10.4.3. Condiţiile dobândirii fructelor bunului de către

posesorul de bună-crdinţă

Potrivit dispoziţiilor art. 948 alin. (1) N.C.C. posesorul de bună-

credinţă dobândeşte dreptul de proprietate asupra fructelor bunului

posedat. În consecinţă, proprietarul nu poate cere restituirea acestor fructe

de la posesorul de bună-credinţă.

Posesorul trebuie să fie de bună-credinţă la data perceperii fructelor.

Fructele civile percepute anticipat (chiria) revin posesorului în măsura în

care buna sa credinţă se menţine la data scadenţei acestora. În această

materie elementele de bună-credinţă sunt: justul titlu şi necunoaşterea de

către dobânditor al viciilor acestuia.

Din interpretarea textelor de lege rezultă că buna-credinţă

presupune existenţa unui titlu translativ de proprietate (după unii autori

chiar declarativ) de drepturi şi necunoaşterea viciilor acestui titlu. Esenţial

rămâne, pentru aprecierea bunei-credinţe, ca posesorul să creadă că are un

titlu (chiar putativ, nul sau anulabil) în baza căruia poate dobândi fructele

produse de bunul posedat.

Buna-credinţă nu se probează, ci se prezumă.

Legiuitorul instituie astfel o prezumţie relativă, în sensul că se poate

proba reaua-credinţă de către persoana interesată ca fructele să nu fie

percepute de posesor.

Noul Cod civil, în art. 948, defineşte buna-credinţă, astfel:

- în cazul fructelor produse de imobile înscrise în cartea funciară, buna-

credinţă se expreciază în raport cu condiţiile cerute terţilor dobânditori

pentru a respinge acţiunea în rectificare (analiza mai amplă găsim la

capitolul „modurile de dobândire a dreptului de proprietate“) – alin. (3);

- în cazul fructelor produse de imobile neînscrise în cartea funciară sau de

bunuri mobile, posesorul este de bună-credinţă atunci când are

Page 101: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

convingerea că este proprietarul bunului în temeiul unui act translativ de

proprietate ale cărui cauze de ineficacitate nu se cunoaşte şi nici nu ar

trebui după împrejurări, să le cunoască (alin. 4).

După dispariția bunei-credinţe, posesorul va fi obligat să restituie

fructele culese dar şi pe cele neculese din indolenţa lui sau contravaloarea

acestora. Totuşi, posesorul de rea-credinţă va avea dreptul să solicite

restituirea cheltuielilor ocazionate de realizarea şi culegerea fuctelor având

şi un drept de retenţie asupra fructelor în limita creanţei sale.

Posesorul de rea-credinţă restituie productele, ca şi posesorul de

bună-credinţă, întrucât acesta aparţin proprietarului în virtutea accesiunii

lui la bunul care le-a produs. Dispoziţiile legale menţionate nu sunt

aplicabile atunci când bunul posedat aparţine domeniului public, întrucât

aceste bunuri sunt scoase din circuitul civil, iar acţiunea în revendicare, în

materie, este imprescriptibilă.

11. Acţiunile posesorii

Legiuitorul a prevăzut aceste acţiuni posesorii atât pentru a apăra

posesia căreia i s-au adus atingeri sau tulburări, cât şi în situaţia când

posesorul a fost deposedat de bun, căutând prin intermediul acţiunii să

redobândească posesia. Acţiunea posesorie poate fi intentată nu numai de

către titularul unui drept de proprietate pur şi simplu, dar şi de titularii

unor drepturi reale derivate din dreptul de proprietate afectat de modalităţi

(proprietatea comună pe cote-părţi). De asemenea, potrivit art. 949 alin.

(2) N.C.C. exerciţiul acţiunilor posesorii este recunoscut şi detentorului

precar. Acţiunile posesorii pot fi introduse şi împotriva proprietarului

bunului, dar nu şi împotriva persoanei faţă de care există obligaţia de

restituire a bunului (art. 950 N.C.C.).

Page 102: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Spre deosebire de acţiunile petitorii (acţiunea în revendicare) în

cadrul cărora probaţiunea este greoaie, acţiunile posesorii prezintă

avantajul că se acceptă orice mijloc de probă, inclusiv proba cu martori şi

prezumţii, fiind vorba despre proba unei stări de fapt, nu a unei stări de

drept. De asemenea, acţiunile posesorii prezintă celeritate, judecându-se

potrivit unei proceduri speciale, reglementată în art. 988-990 Noul Cod de

Pr. Civ.

Acţiunile posesorii pot fi exercitate numai pentru apărarea posesiei

asupra bunului imobile (deci sunt acţiuni imobiliare), întrucât, potrivit

dispoziţiilor art. 935 N.C.C., posesia de bună-credinţă a unui bun mobil

valorează titlu de proprietate şi, în consecinţă, pot fi apărate doar prin

acţiunea în revendicare.

În practica juridică, acţiunea posesorie este acţiunea reală imobiliară

în apărarea posesiei, atribut al dreptului de proprietate şi temei al

dobândirii pe calea prescripţiei achizitive.

În continuare se vor analiza acţiunile posesorii doar sub aspectul

condiţiilor cerute de lege şi al efectelor juridice pe cale le produc, întrucât

în dreptul procesual civil se bucură de o analiză mai amplă.

Când este invocată calitatea de proprietar, calea legală este acţiunea

în revendicare prevăzută de art. 563 N.C.C., iar în situaţia reconstituirii

proprietăţii în temeiul art. 27 şi 13 din Legea nr. 18/1991, calea acţiunii în

stabilirea şi partajul succesiunii.

Legiuitorul a reglementat acţiunile possorii în art. 949-951 N.C.C.

împărţindu-le în: acţiuni posesorii generale (în cmplângere) şi acţiuni

posesorii speciale (în reintegrare).

Page 103: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

11.1. Acţiunea posesorie în complângere (complenda)

Acţiunea în complângere este acţiunea posesorie generală, de drept

comun, prin care reclamantul solicită înlăturarea unei tulburări obişnuite a

posesiei paşnice, prin încălcarea ei de către pârât sau restituirea bunului de

care a fost deposedat.

Tulburarea se concretizează în acte sau fapte care contestă posesia,

putând fi de fapt sau de drept. Spre exemplu, constituie o tulburare de fapt

executarea unei lucrări pe terenul altuia, îngrădirea sau mutarea gardului.

Tulburarea de drept rezultă din acte juridice, spre exemplu, notificarea

făcută de pârât posesorului, să-i plătească lui chiria, şi nu locatorului.

Deposedarea produce efecte juridice mai profunde, întrucât duce

chiar la pierderea posesiei. Spre exemplu, ocuparea abuzivă a unui spaţiu

locativ care se află în proprietatea altuia sau culegerea fructelor de pe

terenul altuia .

Pentru introducerea acţiunii în complângere se cer întrunite

cumulativ următoarele condiţii:

a) să nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare (art. 951 alin. 1

N.C.C.);

b) înainte de tulburarea sau deposedare reclamantul să fi posedat cel puţin

un an, chestiune care se probează de către reclamant (art. 949 alin. 1

N.C.C.);

c) posesia să fie utilă şi neviciată, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 922

alin. 1 N.C.C.

Page 104: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

11.2. Acţiunea în reintegrare (reintegranda)

Reprezintă o acţiune specială prin care reclamantul cere să fie repus

în situaţia anterioară, în ipoteza în care deposedarea sau tulburarea s-a

realizat prin violenţă.

Sunt considerate acte de violenţă fizică sau morală: lovirea, insulta,

ameninţarea etc. săvârşite de uzufructuar împotriva posesorului sau

detentorului precar care pot conduce la deposedarea acestuia de bunul

asupra căruia se exercită posesia sau detenţia.

Legiuitorul, în art. 951 alin. (1) N.C.C. impune existenţa unei

singure condiţii: să nu fi trecut un an de la deposedare sau tulburare.

În plus, în alin. (2) al aceluiaşi articol, legiuitorul pare şi mai

îngăduitor cu posesorul care are o posesie viciată, permiţând acestuia

introducerea acţiunii în reintegrare indiferent cu durata posesiei sale.

De menţionat că hotărârea judecătorească pronunţată în ambele

cazuri ale acţiunilor posesorii nu are autoritate de lucru judecat în

petitoriu, ceea ce permite poersoanelor care au pierdut într-o acţiune

posesorie să intenteze o altă acţiune, spre exemplu, acţiunea în revendicare

pentru apărarea aceluiaşi drept şi invers, întrucât acţiunea posesorie are o

altă cauză decât cea petitorie.

12. Luarea măsurilor pentru conservarea bunului posedat

Noul Cod civil, pornind de la semnalele trase de practica judiciară,

pentru prevenirea unor tulburări viitoare, a instituit şi o practică juridică

specială a posesiei care se referă la luarea măsurilor pentru conservarea

bunului posedat.

Între practica juridică instituită prin acţiunile posesorii şi această

măsură există diferenţe majore, întrucât în prima ipoteză discutăm despre

Page 105: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

o tulburare sau deposedare consumată, în timp ce în cea de-a doua este

vorba despre eventualele tulburări viitoare a posesiei, cum ar fi: bunul

posedat ar putea fi distrus ori deteriorat de un lucru aflat în posesia unei

alte persoane sau ca urmare a unor lucrări.

Pentru pronunţarea şi admiterea unei astfel de cereri, potrivit art.

952 N.C.C. se cer a fi îndeplinite cumulativ două condiţii:

a) existenţa unei motive temeinice, în sensul de a se proba prezenţa

unui pericol iminent de distrugere sau deteriorare a bunului posedat;

b) pericolul iminent să fie cauzat de „fapta“ unui bun aflat în

posesia altuia, sau de desfăşurarea „unor lucrări, precum ridicarea unei

construcţii, tăierea unor arbori, ori efectuarea unor săpături pe fondul

învecinat“.

Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite cumulativ, posesorul poate să

ceară luarea măsurilor necesare pentru evitarea pericolului sau, dacă este

cazul, încetarea lucrărilor (art. 952 alin. 2 N.C.C.). Potrivit art. 952 alin.

(2) N.C.C. până la soluţionarea cererii, posesorul ori, după caz, cealaltă

persoană poate fi obligată la plata unei cauţiuni, lăsate la aprecierea

instanţei de judecată în următoarele două ipoteze:

a) dacă instanţa dispune, în mod provizoriu, deplasarea lucrului ori

încetarea lucrărilor, cauţiunea se stabileşte în sarcina posesorului, astfel

încât să se poată repara prejudiciul ce s-ar putea cauza pârâtului prin

această măsură;

b) dacă instanţa încuviinţează menţinera lucrului în starea actuală şi

continuarea lucrărilor, cauţiunea se stabileşte în sarcina pârâtului astfel

încât să se asigure posesorului sumele necesare pentru restabilirea situaţiei

anterioare.

Page 106: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

CURS NR. 10

MODURILE DE DOBANDIRE A DREPTURILOR REALE

PRINCIPALE I

ACCESIUNEA, UZUCAPIUNEA

ACCESIUNEA

1. Definitie

Potrivit art. 567 NCC, prin accesiune, proprietarul unui bun devine

proprietarul a tot ce se alipeşte cu bunul ori se încorporează în acesta, dacă

legea nu prevede altfel.

Pentru a opera accesiunea, se impune ca bunurile care sunt cuprinse

in aceasta situatie, sa apartina unor proprietari diferiti. Proprietarul bunului

principal va dobandi dreptul de proprietate si asupra a ce s-a lipit ori

incorporat in fondul sau.

2. Clasificare

Potrivit art. 568 NCC, accesiunea este naturala si artificiala.

Accesiunea este naturală, când unirea sau încorporarea este urmarea unui

eveniment natural, ori artificială, când rezultă din fapta proprietarului ori a

unei alte persoane.

Accesiunea poate avea ca obiect bunuri mobile ori imobile, astfel

ca accesiunea poate fi mobiliara sau imobiliara.

2.1. Accesiunea imobiliara naturala

Aceasta consta in unirea a doua bunuri, dintre care cel putin bunul

principal este imobil.

Bunurile care se unesc apartin unor proprietari diferiti, iar unirea se

produce fara interventia omului.

Page 107: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Noul Cod civil prevede urmatoarele cazuri de accesiune imobiliara

naturala: aluviunile, terenul lasat de apele curgatoare, avulsiunea, albiile

raurilor, insulele si prundisurile, insulele nou-formate, albiile parasite de

apele curgatoare, accesiunea naturala asupra animalelor.

2.2. Accesiunea imobiliara artificiala

Aceasta presupune interventia omului si se concretizeaza in

realizarea, de regula, a unor constructii, plantatii sau alte lucrari pe un

anumit teren. Se ia in considerare si situatia in care se face o adaugire la o

constructie deja existenta26

.

Potrivit art. 577 NCC, construcţiile, plantaţiile şi orice alte lucrări

efectuate asupra unui imobil, denumite în continuare lucrări, revin

proprietarului acelui imobil dacă prin lege sau act juridic nu se prevede

altfel.

Când lucrarea este realizată de proprietarul imobilului cu

materialele sale sau cu materialele altuia, dreptul de proprietate asupra

lucrării se naşte în favoarea proprietarului imobilului din momentul

începerii lucrării, pe măsura realizării ei, dacă prin lege sau act juridic nu

se prevede altfel.

In aceasta materie functioneaza anumite prezumtii in favoarea

proprietarului terenului. Astfel art. 579 NCC prevede ca orice lucrare este

prezumată a fi făcută de proprietarul imobilului, cu cheltuiala sa şi că este

a lui, până la proba contrară.

Proba contrară se poate face când s-a constituit un drept de

superficie, când proprietarul imobilului nu şi-a intabulat dreptul de

proprietate asupra lucrării noi sau în alte cazuri prevăzute de lege.

26

C. Birsan, Drept civil. Drepturile reale principale in reglementarea noului Cod civil, Editura

Hamangiu, Bucuresti, 2013, p. 364;

Page 108: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

3. Accesiunea mobiliara

Aceasta semnifica unirea a doua bunuri mobile ce apartin unor

proprietari diferiti ori confectionarea sau producerea unui bun de catre o

persoana care foloseste materialele apartinand unei alte persoane.

Problema care se pune in acest domeniu este de a sti cine va

dobandi proprietatea asupra unui bun.

Astfel, potrivi art. 598 NCC, bunul mobil produs cu materialele

altuia aparţine celui care l-a confecţionat sau, după caz, proprietarului

materialelor, în funcţie de raportul dintre manoperă şi valoarea

materialelor, determinat la data confecţionării bunului. Proprietarul

bunului datorează despăgubiri egale cu valoarea manoperei sau, după caz,

cu valoarea materialelor.

Potrivit art. 599 NCC, in toate cazurile în care valoarea materialelor

este egală cu manopera sau există o diferenţă nesemnificativă, proprietatea

asupra bunului este comună

Conform art. 600 NCC, in cazul în care se unesc două bunuri

mobile având proprietari diferiţi, fiecare poate pretinde separarea

bunurilor dacă prin aceasta celălalt proprietar nu ar suferi un prejudiciu

mai mare de o zecime din valoarea bunului său.

Dacă nu se poate obţine separarea bunurilor mobile unite sunt

aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 598 şi 599.

Page 109: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

UZUCAPIUNEA (PRESCRIPTIA ACHIZITIVA)

1. Definitie

Uzucapiunea este un mod de dobandire a proprietatii sau altor

drepturi reale cu privire la lucru, prin posedarea neintrerupta a lucrului in

tot timpul fixat de lege.

Potrivit art. 929 NCC, nu pot fi uzucapate bunurile care, înainte sau

după intrarea în posesie, au fost declarate prin lege inalienabile.

Pot fi dobandite prin uzucapiune drepturi reale principale.

Nu pot fi dobandite prin uzucapiune drepturile subiective

patrimoniale ce nu sunt susceptibile de posesie, cum ar fi drepturile de

creanta, drepturile reale accesorii drepturilor de creanta, drepturile de

creatie intelectuala.

2. Posesia, conditie esentiala a uzucapiunii

Simpla detentie precara sau posesia viciata, oricat timp ar dura, nu

poate conduce niciodata la uzucapiune.

Potrivit art. 82 din Legea nr. 71/2011 privitoare la punerea in

aplicare a noului Cod civil, dispozitiile din NCC privitoare la

uzucapiunea imobiliara se aplica numai in cazurile in care posesia a

inceput dupa data intrarii in vigoare a NCC. Pentru imobilele pentru care,

la data inceperii posesiei, nu erau deschise carti funciare, raman

aplicabile dispozitiile din fostul cod civil.

3. Uzucapiunea in noul Cod civil

Se clasifica in uzucapiune imobiliara (art. 930-934 NCC) si

uzucapiune mobiliara (art. 939 NCC). La randul sau, uzucapiunea

imobiliara se divide in uzucapiune imobiliara tabulara si uzucapiune

imobiliara extratabulara.

Page 110: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

3.1. Uzucapiune imobiliara extratabulara

Potrivit art. 930 NCC, 1) Dreptul de proprietate asupra unui imobil

şi dezmembrămintele sale pot fi înscrise în cartea funciară, în temeiul

uzucapiunii, în folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani, dacă:

a) proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori, după caz, şi-a

încetat existenţa;

b) a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la

proprietate;

c) imobilul nu era înscris în nicio carte funciară.

În toate cazurile, uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a

înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană

să îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său, pe

baza unei cauze legitime, în cursul sau chiar după împlinirea termenului de

uzucapiune.

3.2. Uzucapiune imobiliara tabulara

Potrivit art. 931 NCC, drepturile celui care a fost înscris, fără cauză

legitimă, în cartea funciară, ca proprietar al unui imobil sau titular al unui

alt drept real, nu mai pot fi contestate când cel înscris cu bună-credinţă a

posedat imobilul timp de 5 ani după momentul înregistrării cererii de

înscriere, dacă posesia sa a fost neviciată. Este suficient ca buna-credinţă

să existe în momentul înregistrării cererii de înscriere şi în momentul

intrării în posesie.

4. Dispozitii comune

Potrivit art. 932 NCC, termenul uzucapiunii nu începe să curgă

înainte de data decesului sau, după caz, a încetării existenţei juridice a

proprietarului, respectiv înainte de data înscrierii declaraţiei de renunţare

Page 111: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

la proprietate, chiar dacă intrarea în posesie s-a produs la o dată anterioară.

Viciile posesiei suspendă cursul uzucapiunii.

5. Jonctiunea posesiilor

Cu privire la acest aspect, art. 933 NCC dispune ca fiecare posesor

este considerat că începe în persoana sa o nouă posesie, indiferent dacă

bunul a fost transmis cu titlu universal sau particular. Cu toate acestea,

pentru a invoca uzucapiunea, posesorul actual poate să unească propria

posesie cu aceea a autorului său.

Page 112: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

CURS NR. 11

MODURILE DE DOBANDIRE A DREPTURILOR REALE

PRINCIPALE II

DOBANDIREA PROPRIETATII BUNURILOR MOBILE PRIN

POSESIA DE BUNA-CREDINTA, DOBANDIREA PROPRIETATII

FRUCTELOR DE CATRE POSESORUL DE BUNA-CREDINTA,

OCUPATIUNEA, TRADITIUNEA SI HOTARAREA

JUDECATOREASCA

6. Uzucapiunea bunurilor mobile

Potrivit art. 937 NCC, persoana care, cu bună-credinţă, încheie cu

un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros având ca

obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul luării

sale în posesie efectivă.

Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la

posesorul de bună-credinţă, dacă acţiunea este intentată, sub sancţiunea

decăderii, în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut

stăpânirea materială a bunului.

Dacă bunul pierdut sau furat a fost cumpărat dintr-un loc ori de la o

persoană care vinde în mod obişnuit bunuri de acelaşi fel ori dacă a fost

adjudecat la o licitaţie publică, iar acţiunea în revendicare a fost introdusă

înăuntrul termenului de 3 ani, posesorul de bună-credinţă poate reţine

bunul până la indemnizarea sa integrală pentru preţul plătit vânzătorului.

Toate aceste dispoziţii mai sus prezentate nu se aplică bunurilor

mobile care sunt accesorii unui imobil, insa se aplică în mod

corespunzător şi în legătură cu dobândirea dreptului de uzufruct şi a

dreptului de uz asupra unui bun mobil.

Page 113: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

2. Dobandirea proprietatii fructelor de catre posesorul de buna-

credinta

Ca principiu, art. 948 NCC prevede ca Posesorul de bună-credinţă

dobândeşte dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat.

Posesorul trebuie să fie de bună-credinţă la data perceperii fructelor.

Fructele civile percepute anticipat revin posesorului în măsura în

care buna sa credinţă se menţine la data scadenţei acestora.

În cazul fructelor produse de imobile înscrise în cartea funciară,

bună-credinţă se apreciază în raport cu condiţiile cerute terţilor

dobânditori pentru a respinge acţiunea în rectificare.

În celelalte cazuri, posesorul este de bună-credinţă atunci când are

convingerea că este proprietarul bunului în temeiul unui act translativ de

proprietate ale cărui cauze de ineficacitate nu le cunoaşte şi nici nu ar

trebui, după împrejurări, să le cunoască. Bună-credinţă încetează din

momentul în care cauzele de ineficacitate îi sunt cunoscute.

Posesorul de rea-credinţă trebuie să restituie fructele percepute,

precum şi contravaloarea acelora pe care a omis să le perceapă.

3. Ocupatiunea

Potrivit art. 941 NCC, posesorul unui lucru mobil care nu aparţine

nimănui devine proprietarul acestuia, prin ocupaţiune, de la data intrării în

posesie, însă numai dacă aceasta se face în condiţiile legii. Sunt lucruri

fără stăpân bunurile mobile abandonate, precum şi bunurile care, prin

natura lor, nu au un proprietar, cum sunt animalele sălbatice, peştele şi

resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale, fructele de pădure,

ciupercile comestibile din flora spontană, plantele medicinale şi aromatice

şi altele asemenea. Lucrurile mobile de valoare foarte mică sau foarte

deteriorate care sunt lăsate într-un loc public, inclusiv pe un drum public

Page 114: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

sau într-un mijloc de transport în comun, sunt considerate lucruri

abandonate.

Ocupatiunea se aplica numai lucrurilor mobile corporale, individual

determinate.

O situatie speciala o au mostenirile vacante. Astfel, art. 553 alin. 2

si 3 NCC prevede ca moştenirile vacante se constată prin certificat de

vacanţă succesorală şi intră în domeniul privat al comunei, oraşului sau

municipiului, după caz, fără înscriere în cartea funciară.

In ceea ce priveste drepturile asupra tezaurului găsit, art. 946 NCC

dispune cat ezaurul este orice bun mobil ascuns sau îngropat, chiar

involuntar, în privinţa căruia nimeni nu poate dovedi că este proprietar.

Dreptul de proprietate asupra tezaurului descoperit într-un bun imobil sau

într-un bun mobil aparţine, în cote egale, proprietarului bunului imobil sau

al bunului mobil în care a fost descoperit şi descoperitorului. Dispoziţiile

prezentului articol nu se aplică bunurilor mobile culturale, calificate astfel

potrivit legii, care sunt descoperite fortuit sau ca urmare a unor cercetări

arheologice sistematice, şi nici acelor bunuri care, potrivit legii, fac

obiectul proprietăţii publice.

4. Traditiunea

Aceasta opereaza transferul proprietatii in cazul asa-numitelor

daruri manuale, adica donatii curente, care se executa imediat, prin

predarea lucrului donat, fara a fi necesara vreo forma speciala.

Astfel, art. 1011 alin. 4 prevede ca bunurile mobile corporale cu o

valoare de până la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual, cu

excepţia cazurilor prevăzute de lege. Darul manual se încheie valabil prin

acordul de voinţe al părţilor, însoţit de tradiţiunea bunului.

Page 115: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

In cazul titlurilor de valoare, traditiunea opereaza transferul

dreptului de proprietate cand este vorba despre cele la purtator, nu si cele

nominalizate.

4. Hotararea judecatoreasca

In situatia dobandirii drepturilor reale, hotararea judecatoreasca la

care se face referire este cea cu efect constitutiv de drepturi, nu declarativ.

Page 116: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

CURS NR. 12

APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SI A

CELORLALTE DREPTURI REALE PRINCIPALE I.

ACTIUNEA IN REVENDICARE INTEMEIATA PE DREPTUL DE

PROPRIETATE PRIVATA SI ACTIUNEA IN REVENDICARE A

DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA SI A DREPTURILOR

REALE CORESPUNZATOARE PROPRIETATII PUBLICE

Actiunea in revendicare intemeiata de dreptul de proprietate privata

1. Definitie si categorii

Actiunea in revendicare este acea acţiune prin care proprietarul care a

pierdut posesia bunului său solicită restituirea acestuia de la persoana la

care se găseşte. Este acţiunea prin care proprietarul neposesor reclamă

bunul de la posesorul neproprietar.

Acţiunea în revendicare poate avea ca obiect bunuri imobile sau bunuri

mobile individual determinate.

Potrivit art. 563 NCC, proprietarul unui bun are dreptul de a-l

revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept.

El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul. Dreptul la

acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor în care

prin lege se dispune altfel. Dreptul de proprietate dobândit cu bună-

credinţă, în condiţiile legii, este pe deplin recunoscut. Hotărârea

judecătorească prin care s-a admis acţiunea în revendicare este opozabilă

şi poate fi executată şi împotriva terţului dobânditor, în condiţiile Codului

de procedură civilă.

Referitor la proba dreptului de proprieta in cazul actiunii in

revendicare imobiliar, potrivit art.565 NCC, in cazul imobilelor înscrise în

cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte

Page 117: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

funciară.

In ceea ce priveste actiunea in revendicare mobiliara, potrivit art.

937 NCC, persoana care, cu bună-credinţă, încheie cu un neproprietar un

act translativ de proprietate cu titlu oneros având ca obiect un bun mobil

devine proprietarul acelui bun din momentul luării sale în posesie efectivă.

Potrivit art. 938 NCC, este de bună-credinţă posesorul care nu

cunoştea şi nici nu trebuia, după împrejurări, să cunoască lipsa calităţii de

proprietar a înstrăinătorului. Buna-credinţă trebuie să existe la data intrării

în posesia efectivă a bunului.

2. Trăsăturile acţiunii în revendicare

- acţiunea în revendicare este o acţiune reală deoarece se întemeiază

şi apără dreptul de proprietate, fiind exercitată împotriva oricărei persoane

care îl nesocoteşte.

Caracterul real al dreptului său de proprietate se transmite şi acţiunii

în revendicare.

- acţiunea în revendicare are un caracter petitoriu deoarece priveşte

dreptul de proprietate;

- acţiunea în revendicare este în principiu imprescriptibilă extinctiv,

deoarece dreptul de proprietate nu se pierde prin neuz.

Totuşi acţiunea în revendicare poate fi paralizată atunci când un bun

imobil a fost dobândit prin uzucapiune sau un bun mobil a fost dobândit

prin posesia de bună credinţă.

Page 118: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

3. Condiţiile de exercitare a acţiunii în revendicare

Aceste condiţii privesc persoanele care por exercita acţiunea în

revendicare şi modul în care o exercită.

a) Acţiunea în revendicare poate fi exercitată de persoana care are

calitatea de proprietar al bunului revendicat.

Dacă bunul revendicat se află în coproprietate, art. 643 NCC

prevede ca fiecare coproprietar poate sta singur în justiţie, indiferent de

calitatea procesuală, în orice acţiune privitoare la coproprietate, inclusiv în

cazul acţiunii în revendicare. Hotărârile judecătoreşti pronunţate în folosul

coproprietăţii profită tuturor coproprietarilor. Hotărârile judecătoreşti

potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalţi coproprietari.

b) Acţiunea în revendicare poate fi formulată oricând, neexistând un

termen de introducere la instituţia de judecată. Cu toate acestea,

reclamantul nu va avea câştig de cauză dacă se dovedeşte uzucapiunea (la

imobile) ori posesia de bună credinţă (la mobile).

Efectele actiunii in revendicare

In ceea ce priveste efectele admiterii acţiunii în revendicare, art. 566

prevede ca pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri

dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstrăinat. În aceleaşi condiţii,

pârâtul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora.

În toate cazurile, despăgubirile vor fi evaluate în raport cu momentul

restituirii.

Posesorul de rea-credinţă sau detentorul precar va fi obligat, la

cerere, şi la restituirea fructelor produse de bun până la înapoierea acestuia

către proprietar.

Proprietarul poate fi obligat, la cerere, să restituie posesorului

cheltuielile necesare pe care acesta le-a făcut.

Page 119: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Cheltuielile utile se restituie, la cerere, în limita sporului de valoare,

dacă prin lege nu se prevede altfel.

De asemenea, proprietarul va putea fi obligat, la cerere, la restituirea

cheltuielilor necesare pentru producerea şi culegerea fructelor sau a

productelor.

Pârâtul are un drept de retenţie asupra produselor până la restituirea

cheltuielilor făcute pentru producerea şi culegerea acestora, cu excepţia

cazului în care proprietarul furnizează pârâtului o garanţie îndestulătoare.

Dreptul de retenţie nu poate fi exercitat în niciun caz asupra bunului

frugifer sau când intrarea în stăpânirea materială a bunului s-a făcut prin

violenţă ori fraudă sau când produsele sunt bunuri perisabile ori sunt

supuse, ca urmare a trecerii unei perioade scurte de timp, unei scăderi

semnificative a valorii lor.

Proprietarul nu este dator să acopere cheltuielile voluptuare.

Posesorul are dreptul de a-şi însuşi lucrările efectuate cu aceste cheltuieli

numai dacă prin aceasta bunul nu se deteriorează.

Actiunea in revendicare intemeiata de dreptul de proprietate

publica

In ceea ce priveste bunurile care, prin natura lor, fac parte din

domeniul public, problema existentei actiunii in revendicare pentru astfel

de bunuri este mai mult teoretica

Se pune cu adevarat problema actiuni in revendicare, atunci cand

este vorba despre bunuri proprietate publica, prin destinatia legii.

Page 120: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Actiunea in revendicare a drepturilor reale corespunzatoare

dreptului de propeietate publica

Se pune problema in aceasta situatie a apararii dreptului de

administrare , a dreptului de concesiune si a celui de folosinta.

Page 121: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

CURS NR.13

APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SI A

CELORLALTE DREPTURI REALE PRINCIPALE II

ACTIUNEA NEGATORIE, ACTIUNILE CONFESORII,

ACTIUNEA IN GRANITUIRE

Actiunea negatorie

Acţiunea negatorie are ca scop contestarea dezmembrămintelor

dreptului de proprietate.

Potrivit art. 564 NCC, proprietarul poate intenta acţiunea negatorie

contra oricărei persoane care pretinde că este titularul vreunui drept real,

altul decât cel de proprietate, asupra bunului său.

Dreptul la acţiunea negatorie este imprescriptibil.

Actiunile confesorii

Acţiunea confesorie are ca scop ocrotirea dezmembrămintelor

dreptului de proprietate (uzufruct, uz, abitaţie, superficie şi servitute)

atunci când un terţ săvârşeşte acte contrare axerciţiului normal al acestora.

Potrivit art. 696 NCC, acţiunea confesorie de superficie poate fi

intentată împotriva oricărei persoane care împiedică exercitarea dreptului,

chiar şi a proprietarului terenului. Dreptul la acţiune este imprescriptibil.

In ceea ce priveste acţiunea confesorie de uzufruct si de servitute,

dispoziţiile art. 696 alin. (1) se aplică uzufructului în mod corespunzător.

Page 122: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Actiunea in granituire

Potrivit art. 560 NCC, proprietarii terenurilor învecinate sunt

obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea

semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate

de aceasta.

Page 123: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

CURS NR. 14

PUBLICITATEA DOBANDIRII DREPTURILOR REALE

IMOBILIARE

PROBLEMA SISTEMELOR DE PUBLICITATE IMOBILIARA,

PUBLICITATEA IMOBILIARA IN SISTEMUL LEGII NR. 7/1996,

PUBLICITATEA IMOBILIARA IN SISTEMUL NOULUI COD

CIVIL

Prin legea nr. 7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare,

legiuitorul a urmarit instituirea unui sistem unic pentru toata tara al

publicitatii cu caracter real al transmisiunilor imobliare, bazat pe regimul

cadastral, insa in privinta efectelor inscrierilor, acestea erau efectuate

numai pentru a da actelor de transmisiune imobiliara opozabilitate fata de

terti, intre parti, efectul acestora se producea ca in sistemul de

transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare, si anume, in momentul realizarii

acordului de vointa ori la momentul incheierii actului juridic in forma

prevazuta de lege.

Abia prin dispozitiile noului Cod civil se ajunge la instituirea unui

regim riguros si complet al publicitatii imobiliare, in sensul ca are caracter

real, iar efectul inscrierilor in cartea funciara este constitutiv de drepturi

intre parti.

Noul Cod civil nu cuprinde dispozitii privitoare la cadastru, astfel ca

regimul general al acestuia ramane cel stabilit prin Legea nr. 7/1996.

Se poate spune ca noul Cod civil cuprinde in esenta, norme de drept

substantial privitoare la inscrierea in cartea funciara si efectele acestora, pe

cand, in principiu, normele privitoare la procedura inscrierilor in cartea

funciara sunt cele din Legea nr. 7/1996.

In ceea ce priveste scopul şi obiectul cărţii funciare, art. 876 NCC

prevede ca in cartea funciară sunt descrise imobilele şi se arată drepturile

Page 124: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

reale ce au ca obiect aceste bunuri. În cazurile prevăzute de lege pot fi

înscrise în cartea funciară şi alte drepturi, fapte sau raporturi juridice, dacă

au legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară.Prin imobil, se înţelege

una sau mai multe parcele de teren alăturate, indiferent de categoria de

folosinţă, cu sau fără construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar, situate pe

teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale şi care sunt identificate

printr-un număr cadastral unic.

Potrivit art. 877 NCC, drepturile reale imobiliare înscrise în cartea

funciară sunt drepturi tabulare. Ele se dobândesc, se modifică şi se sting

numai cu respectarea regulilor de carte funciară.

Conform art. 881 NCC, inscrierile sunt de 3 feluri: intabularea,

înscrierea provizorie şi notarea. Intabularea şi înscrierea provizorie au ca

obiect drepturile tabulare, iar notarea se referă la înscrierea altor drepturi,

acte, fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele cuprinse în cartea

funciară. Înscrierea provizorie şi notarea se fac numai în cazurile anume

prevăzute de lege.

Page 125: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau
Page 126: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau
Page 127: CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune - sjse-ct.spiruharet.ro · CURS NR. 1 PATRIMONIUL 1. Notiune ... dispozitiile fostului Cod al familiei, in prezent abrogat in mod expres, care prevedeau

Bibliografie

C. Birsan, Drept Civil. Drepturile reale principale in reglementarea

noului Cod civil, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013;

Ovidiu Ungureanu, Cornelia Munteanu, “Drept civil.Drepturile

reale”, Ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Editura Rosetii, Buc.,

2005;

Ovidiu Ungureanu, Călina Jugastru: “Drept civil.Persoanele”,

Ed.Rosetii, Buc., 2003;

Liviu Pop, Liviu-Marius Harosa, „Drept civil.Drepturile reale

principale”, Ed.Universul Juridic, Buc., 2006;

Corneliu Bârsan, “Drept civil.Drepturile reale principale”, Ed.All

Beck, Buc., 2001;

Istrate Micescu, “Curs de drept civil”, Ed.All Beck, Colecţia

Restitutio, Buc., 2000.