curs1 semiol neurolgica 1

7/22/2019 Curs1 Semiol Neurolgica 1

1/57

SEMIOLOGIENEUROLOGICACURS 1


2/57

Anamneza

Date personale;

Motiveleinternrii;

Antecedentepersonale,neurol si cv

Antecedentefamiliale Istoricul bolii


3/57

Schema examenului neurologic

Starea de constienta, gradul de coma

Atitudini particulare

Miscari involuntare

Sindromul meningeal

Nervii cranieni 1-12

Ortostatismul si mersul

Motilitatea activa si forta segmentara,tonusul muscular

Reflexe

Sensibilitatea

Coordonarea

Tulburari trofice si vegetative, sfincteriene

Examen neuropsihologic: afazia, apraxia si agnozia


4/57

Starea de constienta, gradul decoma

Def.nr.1=prin constiena ,sau cunostintase intelege ,capacitatea organismului de a fi informatdespre mediul inconjurator,de a fi "treaz"sau "prezent"la tot ceea ce se desfasoara in jur.

COMA=Pierderea starii de cunostinta se datoreaza suferintei,leziunii unei zone anatomice detrezire fiziologica,numita FORMATIUNEA RETICULARA(care e dispusa in zona trunchiuluila nivelul bulbului rahidian,trecand prin puntea lui Varolio,strabatand mezencefalul si setermina catre diencefal,catre zona hipotalamusului.

leziunea spre segmentele superioareale trunchiului cerebral(mezencefalul),cu atat e coma maisuperficiala ,mai putin profunda

leziunile neurologice localizate spre zonele inferioare ale trunchiului cerebral,bulb rahidian,cuatat sdr.comatos e mai grav,coma e profunda

Au fost propuse numeroase criterii de apreciere a gravitatii unui sdr.comatos.

Coma de gr.1 si 2=sansele de supravietuire sunt mari,printr-o atitudine terapeutica corecta siintensa .

Coma de gr.3 si 4=stare comatoasa profunda ,severa,grava cu semne minime de supravietuiComa de gr 5 =coma depasita,metabolismul celular e pastrat doar printr-o respiratieartificiala prin aport de O2 si eliminare de CO2 si circulatie a sangelui ,cu ajutorul aparatului


5/57

C.Arsenie si colaboratorul lui impart starea comatoasa in 5 grade de gravitate

GRADUL

COMEI

STAREA

DE

CUNOSTINTA

FUNCTIILE

VITALEREFLEX DE

APARARE

LA STIMULINERVOSI

REFLEX DE

DEGLUTITIE

REFLEXUL

TUSEI

Gr.1 Abolita normal Normal Normal Prezent

Gr.2 Abolita normal Abolit Intarziat Prezent

Gr.3 Abolita Alterate Abolit Absent Prezent

Gr.4 Abolita F.alterate Abolit Absent Prezent

Pt practica medicala de urgenta,mai usor si mai rapid se poate aprecia afectarea starii de cunost

Maxim 15

1)coma reversibila intre 9-13 puncte

2)coma profunda intre 6-8 puncte

3)coma grava intre 3-5 puncte

Nota 14 nu inseamna coma!

Ex:avem un bolnav care deschide ochii la stimuli durerosi(E3),raspunde fragmentar,izolat cu pauze mari(V3)

,raspunsul motor prin localizarea locului unde s-a produs stimularea dureros(M2)

Total=8=coma profunda,dar valoarea e la limita superioara ,iar pac e recuperabil


6/57

SCALA GLASGOW

Raspuns ocular(deschide ochii)

Spontan

La comanda verbala

La durereNu raspunde

4

3

21

Raspuns verbal Constient, orientat temporo-spatial

Confuz (conversatie, dar e

dezorientat)

Inadaptat

NeinteligibilNici un raspuns

5

4

3

21

Raspuns motor

(mobilizeazamembrele)

La ordin

La durere:

- indeparteaza stimulul

- flexie orientata

- flexie reflexa (rigiditate de

decorticare)- extensie reflexa (rigiditate de

decerebrare)

- nici un raspuns

6

5

4

3

21

Gradul comei GSC

I 7-8

II 5-6

III 4

IV 3


7/57

Atitudini particulare

Hemiplegia flasca, spastica- Wernicke mann

Hemiplegia, tertraplegia infantila

Boala Parkinson

Periferic: pareza de nerv radial, sciatic popliteu

Coree cronica


8/57


9/57


10/57

Mistenia gravis si pareza de nerv 3


11/57

Miscari involuntare

Tremor postural, intentional

Convulsia localizata si generalizata

Mioclonia, fasciculatia

Crampe functionale

Ticuri ( boala Gil de la Tourette)

Hemibalism

Trismus

Torticolis

Spasm de torsiune


12/57

Sindromul MENINGEAL

Totalitatea semnelor clinice subiective siobiective care exteriorizeaz suferintameningelorDebut: brusc = HSAprogresiv = meningiteSimptomatologie: iritatiemeningoradicular

1.Cefalee: difuzmai accentuat occipital si frontalse exacerbeaz spontan, la miscareacapului, eforturi sau excitatii senzitivo-senzoriale

2.Vrstur ile: spontanefr efort, explosivpe nemncate

uneori incoercibile3.Fotofobia: iritarea nervilor optici si a chiaseioptice

lumina mreste cefaleea si diminuacuitatea vizual

4.Rahialgia: difuz lancinant se accentueaz n timpul miscrilor active

si pasive5.Radiculalgiile: dureri spontane sau provocate

de tip radicular mai ales in membreleinferioare

6. Hiperestezia cutanat: dureri la atingereategumentelor7.Dermograf ismul (dunga meningitic

Trousseau) apariia unei dungi albe, mrginite de

dou linii roii,n urma unei excitaii mecanice a pielii cu un obiect

ascuit

8. Contracturile musculare: a. poziia antalgic = "n cocos de pusc"

sau opistotonus b. redoarea de ceaf

hiperextensia capuluicontractura musculaturii bilaterale a cefei


13/57

Sindrom menigeal

-contractura musculaturii lombare si amembrelor inferioares.Kernig I si IIs.Brudzinski I si IIs."trepieduluis.Lasegue meningian

durere

flexia membrului inf.opus


14/57


15/57

Ortostatismul si mersul

Mentinerea pozitiei ortostatice esteposibila doar cu participarea :

sensibilitatii profunde coordonare stimul vizual Proba Romberg patologicTabetic, cerebelos,vestibular


16/57

Proba Romberg incepe la inchiderea ochilor, pozitivinseamna laterodeviere, armonic sau disarmonic


17/57

motilitatea activa si forta segmentara automata, reflexa, involuntara si

sincinetica. motilitatea pasiva=tonus muscular= seefectueaza de catre examinator care

imprima o serie de miscari diferitelorsegmente ale aparatului locomotor

Explorarea motilitatii si a tonusuluimuscular


18/57

Membre inferioare

Proba Grasset. Bolnavul in decubit dorsal este solicitat sa mentina coapseleflectate pe bazin la 50o-60o; de partea deficitului motor membrul inferiorcade usor spre planul patului.

Proba Mingazzini. Bolnavul in decubit dorsal cu membrele inferioaredepartate cu 5-10 cm este invitat sa-si flecteze la 90o coapsele pe bazin sigambele pe coapse; de partea paretica (deficit piramidal) gamba cade usor

spre planul patului. Proba Vasilescu. In decubit dorsal, bolnavul flecteaza rapid membrele

inferioare de partea cu defict piramidal, membrul ramane in urma. Proba Brarr. In decubit ventral, bolnavul flecteaza gambele pe coapse in

unghi de 50o - 60o ; in cazul unui deficit unilateral, gamba respectiva cadetreptat spre planul patului. In conditii fiziologice, metinerea gambelor inaceasta pozitie este posibila aproximativ 10 minute.


19/57

Membre superioare

Bolnavul , indiferent in care postura, esteinvitat sa intinda bratele cu palmele insus. De partea paretica, membrul

superior nu poate fi mentinut si va cadeatreptat, iar antebratul ia atitudine depronatie


20/57

Motilitate

Motilitatea automata se apreciaza prin urmarirea clipitului,masticatiei, rasului, plansului, vorbirii, mersului in pas de voiesau in fuga, urcatul sau coboratul scarilor, balansarea bratelorin mers.

Motilitatea involuntara se exploreaza prin urmarirea

eventualelor miscari involuntare prezente mai ales in leziuniextrapiramidale: convulsiile tonice sau clonice, tremuraturi,fasciculatii, miscari coreice sau atetozice, mioclonii, ticuri,crampe functionale, hemibalism.

Motilitatea sincinetica ( miscari asociat patologice) consta dinmiscari sincinetice de partea hemiplegica sau hemiparetica ce

apar cand se face o flexie de partea sanatoasa, careia i se opuneo rezistenta.


21/57

Tulburari de motilitate

Parezele reprezinta scaderi ale motilitati active privind atat ritmul cat siamplitudinea si forta musculara. Paraliziile reprezinta pierderea motilitatii activesi sunt produde de:

-leziuni ale neuronului motor central:

hemiplegia corticala , insotita de convulsii si tulburari de vorbire;

hemiplegia capsulara, asociata cu tulburari de sensibilitate;

in leziuni de trunchi cerebral, se poate asocia cu paralizia unor nervi cranieni;

hemiplegia medulara;

paraplegia: cerebrala sau medulara.

-leziuni ale neuronului motor periferic prin afectarea cornului anterior ,radacinilor motorii, leziuni ale plexurilor, polinevrite si alte afectiuni ale nervilor

periferici.

Tetraplegiile pot fi determinate de leziuni ale fasciculului piramidal,bilateral, deasupra lui C5 , frecvent prin leziuni medulare sau de trunchi cerebral


22/57

Explorarea tonusului muscular

In mod fiziologic muschii sunt intr-o usoara si

permanenta satre de tensiune musculara chiar si in

conditii de repaus; este o stare de semicontractie


23/57

Tulburarile de tonus muscular sunt hipertonia si hipotonia. Hipertonia este: -piramidala= contractura -extrapiramidala=rigiditatea -spinala. Se poate intalni si contarctura antalgica. Hipotonia survine in : -leziuni ale nervilor periferici -leziuni ale fascicolelor medulare ascendente -leziuni ale cerebelului -in coree si atetoza se asociaza cu miscari involuntare

caracteristice. In hipertonia extrapiramidala se evidentiaza semnul "rotii

dintate" al lui Negro si semnul Noica.


24/57

Tonus muscular

Semul "rotii dintate" se evidentiaza prin executarea uneimiscari pasive cu deosebire al nivelul cotului sau gatuluimainii, cand se observa ca cedarea hipertoniei se face sacadatsau intrerupt, dand o senzatie similara cu cea pe care o da unlant tras pe o roata dintata.

Semunl Noica evidentiaza hipertonia extrapiramidala latenta:bolnavul este asezat in decubit dorsal. In timp ce isi plimbaincet membrul inferior in jos si in sus, examinatorul executa lamana de aceeasi parte, miscari pasive de flexie si de extensieale mainii bolnavului din articulatia radiocarpiana. In caz dehipertonie extrapiramidala se evidentiaza o rezistenta

musculara care cedeaza sacadat sau tinde sa blochezemiscarea. In cazul leziunilor piramidale avem semnul lamei de briceag.


25/57

Reflectivitatea. Se ntelege prin reflex un raspunsmotor, secretor sau vasomotor, obtinut prin

intermediul sistemului nervos Reflexele osteotendinoase sunt reflexe spinale, formate din doi

neuroni - unul senzitiv, care receptioneaza excitatia de lanivelul tendo-nului, excitat prin ntindere, si unul motor(neuronul motor periferic), care executa raspunsul motor.Impulsurile corticale prin calea piramidala au actiune

inhibitorie asupra acestor reflexe. Reflexele superficiale (cutanate si mucoase) sunt formate din

nlantuirea mai multor neuroni. Excitatia unor zone cutanatemucoase determina contractia muschilor corespunzatori. Eledevin patologice prin exagerarea lor, care apare n leziuneafasciculului piramidal.

Reflexele de postura au tot un arc reflex alcatuit din doineuroni, dar sunt reglate n special de sistemul extrapiramidal,care exercita asupra lor o influenta moderatoare.


26/57

Reflexe osteotendinoase:

amplitudine, difuziune, bruschee,polikinetice. Reflexe cutanate: abdominale,

cremasterian, fesier, anal, bulbo-cavernos, cutanat-plantar,pilomotor.


27/57

Reflexe ROT Semnul HoffmanSemnul Troemner


28/57

Reflexe cutanate: abdominale,cremasterian, fesier, anal, bulbo-cavernos,

cutanat-plantar, pilomotor

Reflexe patologice: La membre Reflex de apucare forat Semnul Hoffman

Semnul Troemner Semnul Rossolimo Semnul Gordon Reflexul palmo-mentonier Semnul Babinski

Semnul Oppenhein Semnul Chadock, etc.

Alte reflexe patologice:

Reflexe tonice ale gtului

Reflexul mn-gur(Babkin)

Semnul Chwostek

Semnul Tousseau, etc.

Clonusul PatelarPiciorului

Sincinezii

Reflexe patologice n

leziuni medulare /Micarede tripl flexie/ Reflexul de mas Reflexe idiomusculare


29/57

BABINSKI,OPPENHEIM, GORDON,SCHEFFER


30/57

SENSIBILITATEA

sensibilitatea exteroceptiv (superficial) : sensibilitatea tactil,termic i dureroas;

sensibilitatea proprioceptiv (profund) cu receptorii situai narticulaii, tendoane, muchi, cuprinde: sensibilitatea artrokinetic,barestezic i vibratorie;

sensibilitatea interoceptiv (visceral) Sensibilitatea epicriticse refer la: sensibilitatea tactil (cuprinznd sensibilitatea elementar i

discriminarea tactil); sensibilitatea atrokinetic (cuprinznd statestezia sau poziia i

kinestezia sau deplasarea n spaiu a unui segment corporal);

sensibilitatea vibratorie; sensibilitatea barestezic.


31/57

TULBURARI DE SENSIBILITATE

PARESTEZIA, DUREREA:pe traiectul unui nerv, de tip radicular,cordonal, talamic, de tip polinevritic cu punctul de plecarevisceral sau sub form de cefalee.

Nevralgia reprezint durerea pe traiectul unui nerv, ca spreexemplu: nevralgia intercostal, sciatic, facial (de trigemen),

suboccipital nevralgiile pot fi eseniale (fr vreo cauza aparent) i

nevralgii secundare unui proces iritativ, infecios, decompresiune, sau traumatism.


32/57

TULBURARI DE SENSIBILITATE

Cauzalgia este o varietate a nevralgiei n caredurerea se percepe ca o senzaie de arsur: celmai frecvent se ntlnete n afeciuniletraumatice ale nervilor mediani (regiuneapalmar), sciatic (regiunea plantei) i trigemen(regiunea feei).

Durerile radiculare se propag n locul unui nervde la rdcin ctre periferie, urmnd teritoriuldermatoamelor (la membre de-a lungulmembrului, la trunchi n centur).

Durerile din polineuropatie


33/57

Durerea talamic Crizele viscerale se ntlnesc n cursul tabesului, cea

mai frecvent fiind criza gastric tabetic. cefaleea din sindromul de hipertensiune intracranian;

este surd, continu i difuz, mai accentuat

dimineaa, accentuat de eforturi de decubit. Seasociaz cu vrsturi de tip central i modificri alefundului de ochi (staza papilar).

Migrena este o cefalee cu aspect particular,caracterizat prin hemicranie asociat cu manifestrioculare, ce survin n crize periodice


34/57

BROWN SEQUARD MEDULAR

Sindromul de hemiseciune amduvei se caracterizeazclinic prin sindromulneurologic determinat deleziuni ale fibrelor lungisenzitive (fasciculele Goll iBurdach) i motorii (fascicululpiramidal) de aceiai parte culeziunea i tulburri desensibilitate superficial(termic i dureroas) de parteopus leziuni.


35/57

Disociaiile de sensibilitate Disociaia siringomielic (sindromul fibrelor scurte) const n pierderea

sensibilitii termice i dureroase cu pstrarea sensibilitii profunde itactile protopatice. Ea se ntlnete n leziuni ale mduvei spinrii situate nregiunea canalului ependimar. Leziunea situat la acest nivel intercepteazfibrele scurte, care conduc sensibilitatea termic i dureroas i care se

ncrucieaz preepe-dimar.

Disociaia tabetic se caracterizeaz prin pierderea sensibiltii epicritice,cu pstrarea sensibilitii protopatice. Se datorete lezrii cordoanelorposterioare ale mduvei spinrii i se ntlnete n tabes, sindromulneuronemic, boala Friedreich, mielite, poliradiculonevrite (pseudotabetice),polinevrite. n formele avansate de tabes poate s fie interesat isensibilitatea tactil n anumite zone suspendate (T2-T6 sau C8-T1, ct siregiunea perinal).


36/57


37/57

Ataxia cerebeloas se realizeaz prin: dismetrie cu hipermetrie, asinergie, adiadocokinezie,tremurtur cerebeloas i tulburri de tonus muscular.

Hipermetria const ntr-o amplitudine mai mare a micrii, datorit lipsei de contraciesinergic a antagonitilor. Ea se pune n eviden n mod obinuit prin probele indice-nas iclci-genunchi.

Proba indice-nas: solicitm bolnavului s duc degetul arttor pe vrful nasului. ntr-o ataxiecerebeloas nu poate s fixeze inta (dismetrie). El exist sau chiar depete inta, atingnd cuvrful degetului arttor obrazul opus (hipermetrie).

Proba clci-genunchi se pune n eviden, invitnd bolnavul s-i duc clciul pe genuncheleopus, bolnavul stnd n decubit dorsal, n pat. ntr-o ataxie cerebeloas se observ aceleaitulburri ca i la proba indice-nas, bolnavul depind genunchele opus (hipermetrie). nleziunile cerebeloase aceste dou probe nu sunt modificate de controlul vizual.

Aceleai tulburri se observ dac invitm bolnavul s introduc de la distan un deget n

gtul unei sticle (proba sticlei a lui Grigorescu) sau s apuce un pahar cu ap aezat pe mas.Bolnavul va deschide n mod exagerat mna pentru a apuca paharul. Proba liniilor orizontale: dac cerem bolnavului cu sindrom cerebelos s trag linii orizontale

ntre dou linii verticale, el va duce linii neregulate, depind inta (linia vertical), undetrebuie s se opreasc.

Proba asimetriei tonice dinamice (State Drnescu i V.Voiculescu). solicitm bolnavului sridice ambele brae i s le opreasc n mod brusc, de ndat ce au ajuns la poziia orizontal.n hemisindromul cerebelos braul de partea leziunii se ridic mai sus dect cel normal.

Proba Holmes i Stewart: Ne opunem micrii de flexie a antebraului pe bra, pe care o face

bolnavul, dnd drumul (elibernd) n mod brusc. n acest moment, de partea leziuniicerebeloase pumnul antrenat de micrile de flexie ale antebraului, atinge umrul. La unindivid normal, intervenia tricepsului brahial apare la timp i bolnavul reuete s frnezemicarea de flexie.


38/57

Asinergia este lipsa de coordonare a micrilor simultane, care particip laexecutarea unei micri mai mari. Lipsa de sinergie n spaiu (asinergia) sepune n eviden prin probe descrise de Babinski:

n mers, partea superioar a corpului rmne n urm i nu urmeaz paii; proba aplecrii pe spate: n mod normal pentru a face podul este necesar

s se flecteze genunchii, pentru a nu se rsturna orice individ pe spate. Laun bolnav cu sindrom cerebelos flexia genunchiului nu se produce i

bolnavul cade pe spate; din decubitul dorsal un bolnav cu sindrom cerebelos nu se poate ridica n

poziie eznd cu braele ncruciate; el ridic membrele inferioare n loc sse ajute cu ele sprijinindu-se pe planul patului. Aceast prob este maievident n leziunile cerebeloase unilaterale (hemisindrom cerebelos), cndmembrul inferior de partea bolnav este aruncat n sus, iar cel sntos sesprijin n clci pe pat.


39/57

Adiadococinezia este imposibilitatea de a executa micri rapide, alternante, deflexie-extensie sau pronaie-supinaie (deci micri n sens contrar). Ea se pune neviden prin urmtoarele probe:

proba marionetelor: invitm bolnavul s execute micri de pronaie i supinaie aleminilor;

proba nchiderii i deschiderii rapide a pumnului; flexia i extensia piciorului; proba de nvrtire a unui index n jurul celuilalt de la mna opus (proba moritii). La

un bolnav cerebelos, de partea bolnav se constat o lentoare n executareamicrilor, micrile fiind neregulate, incomplete i anarhice.

Tremurtura cerebeloas poate s fie static i kinetic (intenional); tremurtura static apare n timpul staiunii i dispare n decubit, cuprinznd n

special capul;

tremurtura intenional apare cu ocazia micrilor voluntare i se pune n evidenprin probele indice-nas i clci-genunchi.

Ataxia cerebeloas se mai nsoete i de alte semne clinice menionate la sindromulcerebelos.


40/57

Ataxia cerebeloas se mai nsoete i de alte semne cl in icemenionate la sindromul cerebelos.

Ataxia tabetic este consecina unei tulburri de sensibilitateprofund proprioceptiv (care n trecut este general cel maifrecvent de o leziune meningo-radicular posterioar) de naturluetic(n tabes), ns o ataxie tabetic poate s apar i n alte bolicare cuprind i afectarea sensibilitii proprioceptive, ca spreexemplu n sindromul neuro-anemic etc.

Ataxia tabetic se manifest sub form de ataxie static i ataxiedinamic. Prin ataxie static se nelege imposibilitatea bolnavuluide a menine o anumit atitudine, n special cu ochii nchii; dincauza lipsei de informaie proprioceptiv apar micri oscilantecare sunt mult accentuate de nchiderea ochilor.


41/57

Sindromul cerebelos

Mersul se face cu baz de susinere lrgit, n zig-zag, corpul pacientului prezentnd oscilaii. Micrile membrelor inferioare sunt imprecise, n timpul mersului fiind aruncate n mod nendemnatic n

afar (mers ataxic de tip cerebelos), n leziunile cerebeloase unilaterale, pacientul tinde s cad sprepartea leziunii.

Hipotonia. La palpare se constat ca musculatura nu are fermitate, iar micrile pasive au o amplitudineexagerat. La mobilizarea pasiv a membrului superior, articulaia radio-carpian atinge cu uurinumrul, iar la flexia pasiv a membrului inferior clciul atinge cu uurin fesa. Proba asimetriei tonicedinamice (a lui Drgnescu i Voiculuescu) evideniaz o leziune cerebeloas unilateral. Astfel, dac secere bolnavului s se ridice ambele brae brusc la orizontal, braul de partea leziunii urc mai sus dectcel sntos.

Ataxia cerebeloas este expresia tocmai a pierderii coordonrii i se evideniaz n cursul examenuluiprobelor segmentare de motilitate:

dismetriaconst ntr-o dimensionare greit a micrilor, pacientul nefiind capabil s ating o int fieo depete (hipermetrie), fie se oprete naintea ei (hipometrie).

Examinarea dismetriei se face prin urmtoarele probe: Proba indice-nas. Pacientul e invitat s punindexul pe vrful nasului. n ataxia cerebeloas direcia general a micrilor este pstrat, dar inta estegreit. Suprimarea controlului vizual nu influeneaz dismetria din sindromul cerebelos; Proba liniilorparalelese traseaz de ctre examinator dou linii paralele i pacientul e rugat s le uneasc printr-oalt linie. n cazul unui pacient cu ataxie cerebeloas linia trasat de pacient se oprete nainte sau dupint; Proba clci genunchi bolnavul n decubit dorsal este solicitat s-i duc clciul pe genunchiulde partea opus; Proba prehensiunii, solicitnd pacientul cu sindrom cerebelos s ia un pahar de pe masconstatm c mn lui se deschide exagerat.

n cadrul probelor segmentare descrise n examenul dismetriei mai apar nc dou fenomenecaracteristice sindromul cerebelos: tremurtura intenional i braditelekinezia.


42/57

Tremurtura intenional, este legat de micare (lipsind n repaus) i evizibil spre sfritul unei micri (de exemplu: n cursul probei indice-nas). Acest tremor, de tip cerebelos care apare la sfritul unei micri, nu

este influenat de suprimarea controlului vizual al micrii. Tremurturaintenional poate apare asociat cu dismetria sau izolat. Ea esteconsecina unei tentative de corectare a dismetriei de ctre ariile frontale 4i 6 contralaterale.

Braditelekinezia a fost denumit de Melkerson fenomenul frnei. ncadrul probelor motilitii segmentare prin care se examineaz dismetria,se constat o ncetinire a micrii nainte de atingea intei.

adiadocokinezia const n incapacitatea pacientului cerebelos de a executamicri alternative succesive. Se exploreaz prin: proba marionetelor.Pacientul este solicitat s execute alternativ i rapid micrii supinaie ipronaie. ntr-un sindrom cerebelos posibilitatea de a executa regulataceste micri e pierdut. Proba are valoare clinic doar n absena unuideficit motor sau a unei tulburri de sensibilitate profund contient.


43/57

Asimetria definete incapacitatea pacientului cerebelos de a executa simultan corecii alediverselor grupe musculare, n cadrul unei micri complexe. Pacientul cerebelos descompunemicarea complex n componentele lor elementare. Se exploreaz prin proba rsturnri pespate. Invitnd un om sntos s se lase pe spate, n mod normal apare o flexie asociat dinarticulaia genunchilor. La un pacient cerebelos (care descompune micrile) aceast flexie agambelor pe coapse lipsete, centrul de greutate al pacientului este din poligonul de susinere ibolnavul cade pe spate.

De asemenea, n cursul probei indice-nas se observ c un pacient cerebelos face ntii adduciabraului i apoi flexia antebraului pe bra, cu ducerea indexului la nas.

discrometria definete decalarea n timp a iniierii sau a sfritului unei micri. Discrometriaeste strns legat de hipotonie sau asinergie. Se exploreaz prin proba strngerii mini.Pacientul este invitat s strng la comand minile examinatorului. Dac el prezint un sindromcerebelos pe un hemicorp micarea de strngere a mini de parte afectat ncepe mai tardiv. Deasemenea desfurarea n timp a efortului muscular se face mai lent i mai neregulat. O altmodalitatea util de explorare este proba Stewart-Holmes. Pacientul este invitat s fac o flexieforat a antebraului pe bra, la carte examinatorul se opune innd pumnul pacientului.Elibernd brusc pumnul, pacientul cerebelos nu poate frna la timp micarea prin interveniamuchiului triceps, n consecin pumnul lovete toracele pacientului. Aceast prob trdeaztocmai neintrarea la timp n aciune a musculaturii antagoniste (tricepsul) dar se evideniaz ihipotonia muscular.


44/57

Alte manifestri vertijul i nistagmusul pot apare la un pacient

cerebelos i indic leziunea cilor vestibulo-cerebeloase (proba Rombergn aceast situaieeste negativ).

Scrisul unui pacient cerebelos este neregulat, culitere mari, inegale, cu contur tremurat, cu distanadintre litere inegal. De asemenea pacientul inecreionul strns i ntr-o poziie incorect. De fapt,scrisul este o micare complex care necesit obun coordonare.

Vorbirea pacientului cerebelos este scandat, cucaracter exploziv.


45/57

Tipuri de sindrom cerebelos, n funcie de localizare anatomic a leziunii. Dup topografia lezional a cerebelului apar trei sindroame bine conturate:

sindromul arheocerebelos. Apare n leziunile lobului floculo-nodular i estecaracterizat prin tulburri de echilibru, mersul efectundu-se cu baz desusinere lrgit. n decubit dorsal explorare probelor segmentare demotilitatea (indice-nas, proba marionetelor) nu sunt modificate

sindromul paleocerebelos este dat de o leziune a elementelor corticale careformeaz paleocerebelul. Tabloul clinic, este dominat de ataxia membrelorinferioare, evideniabil la mers. Nu se constat tulburri de coordonare lanivelul membrelor superioare.

Sindromul neocerebelos dat de leziuni ale emisferelor cerebeloase (loculde proiecie al fibrelor cortico-ponto-cerebeloase). Aceti pacieni prezintmari tulburri de coordonare la membrele superioare (dismetrie, asinergie,adiadcokinezie, dicrometrie) precum i o marcat hipotonie.

N ii i i


46/57

Nervii cranieni

Nervul olfactiv (I), nerv senzorial pentru miros,porneste din mucoasa nazala. Lezarea se duce laanosmie (pierderea mirosului). Se examineaza dndbolnavului sa recunoasca substante mirositoareneiritante.

Nervul optic (II), nerv senzorial pentru vedere,porneste de la retina. Lezarea sa provoaca amauroza(orbire) unilaterala. Se examineaza cercetndacuitatea vizuala, cmpul vizual si fundul de ochi.


47/57

Oculomotori

Nervul oculomotor comun (III), nerv motor care are nucleul deorigine n calota pedunculara. Lezarea sa duce la ptoza(caderea) pleoapei superioare, vedere dubla (diplo-pie),dilatarea pupilei (midriaza), strabism.

Nervul patetic (IV) nerv motor, cu nucleul situat n calota

pedunculara. Lezarea se duce la diplopie prin paraliziaoblicului mare. De retinut ca pateticul este singurul nerv dinorganism care inerveaza un muschi situat de partea opusanucleului sau.

Nervul oculomotor extern (VI) este un nerv motor, cu nucleuln protuberanta. Paralizia sa duce la diplopie si strabism

intern (devierea globului ocular nauntru). Nervii oculomotori(III, IV, VI) se examineaza, cercetnd motilitatea globiloroculari, fanta palpebrala, starea pupilelor (reflexele pupilare).


48/57

Nervul trigemen

Nervul trigemen (V) este un nerv mixt. Nucleul saumotor este n protuberanta, iar cele senzitiv nganglionul Gasser. Leziunile iritative ale fibrelor salesenzitive produc nevralgia faciala, iar leziunileiritative ale fibrelor sale motorii produc trismusul(nclestarea maxilarelor prin contractaramaseterilor). Leziunile distructive ale nervuluitrigemen provoaca anestezia fetei, a mucoasei bucalesi nazale, a corneei, paralizie a muschilor masticatori.


49/57

Nervul facial

Nervul facial (VII) este un nerv motor ce asigurainervarea mimicii si a carui lezare provoaca paraliziafaciala: fata asimetrica prin stergerea cutelorfiziologice de pe hemi-fata de partea leziunii,imposibilitatea ncretirii fruntii si a nchideriiochiului, comisura bucala mai coborta de parteabolnava. Ca nerv senzorial i se asociaza nervulintermediar Wrisberg, care asigura sensibilitateagustativa la nivelul celor doua treimi anterioare alelimbii. Lezarea sa duce la tulburari de gust.


50/57

Nervul acusticovestibular

Nervul acusticovestibular (VIII) este un nervsenzorial format din nervul auditiv, a caruilezare produce surditate, si nervul vestibular, acarui lezare produce sindromul vestibular

(nistagmus si tulburari de echilibru).


51/57

Nervul IX,X,XI,XII

Nervul glosofaringian (IX), nerv mixt, cu nucleii situati n bulb. Asigurasensibilitatea faringelui si miscarile de nghitire. Leziunea lui provoacatulburari de gust n treimea posterioara a limbii si abolirea reflexului defund de gt, prin anestezia fundului gtului si refularea pe nas a lichidelor,care nu mai pot fi nghitite.

j) Nervulpneumogastrie (X) este un nerv mixt, al carui nucleu se afla nbulb, importanta sa deriva n special din rolul reglator vegetativ, paralizialui putnd duce la moarte prin tulburari de ritm cardiac, tulburarirespiratorii si digestive.

k) Nervul spinal (XI), nerv motor cu nucleii situati n bulb si maduvacervicala. Lezarea sa determina paralizia laringelui, a valului palatin siparaliza muschilor sterno-cleido-mastoidian si trapez.

1) Nervul hipoglos (XII) este un nerv motor, al carui nucleu este situat nbulb. Paralizia se duce la hemiparalizia si hemiatrofia limbii, cu tulburari

n articulatia cuvintelor, n masticatie si nghitire.


52/57


53/57

thrombosis

http://www.medimagery.com/pathology.jpe


54/57

www.nlm.nih.gov

Thrombosis cerebral infarction


55/57

Thrombosis cerebral infarction


56/57


57/57

Va multumesc

curs1 semiol neurolgica 1

Documents