cursul 1 - mu 1

14
1 Cursul 1 1. NOIUNI GENERALE 1.1. Conceptul de ma in#-unealt#. Structur # i clasificare Maina poate fi definit # ca un sistem tehnic alc #tuit din corpuri solide dintre care unele execut # mi c#ri determinate în timp i spa & iu realizând o anumit # transformare de energie. Dup# modul în care au loc transform #rile energetice, ma inile se împart în dou # categorii: a) ma ini de for &# (motoare, generatoare) - care primesc energie i o transform # f #r # a o utiliza direct;  b) maini de lucru - care consum # energia primit # de la ma inile de for &# i efectueaz # lucru mecanic prelucrarea semifabricatelor (modificarea formei i a dimensiu nilor) sau pentru transpor tul acestora . Dup# natura procesului, ma inile de lucru pot avea urm #toarele destina & ii: • turnare: ma ini pentru executarea formelor, ma ini pentru turnare centrifugal # etc.; • defo rma re plastic #: prese i ciocane mecanice, hidraulice sau  pneumat ice, lam inoare etc.;  achiere: ma ini-une lte pentru strunjire, frezare, rectificare etc. Mainile-unelte sunt ma ini de lucru destinate gener #rii suprafe &elor  pieselor pr intr- un proces de a chiere în anumite condi &ii de precizie, calitate a suprafe &ei, productivitate i cost de fabrica & ie. Procesul de a chiere are loc ca urmare a mi c#rii relative dintre scul # i semifabricat. Generarea unei suprafe &e implic # o form# specific # a sculei i o anumit # cinematic # a mainii-unelte. P #r &ile principale i arhitectura unei ma ini-unelte sunt  prezentate în figur a 1.1.

Upload: billi-jill

Post on 19-Feb-2018

232 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Cursul 1 - MU 1

7/23/2019 Cursul 1 - MU 1

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-1-mu-1 1/14

1

Cursul 1

1. NOIUNI GENERALE 

1.1. Conceptul de main#-unealt#. Structur # i clasificare

Maina poate fi definit# ca un sistem tehnic alc#tuit din corpuri solidedintre care unele execut# mic#ri determinate în timp i spa&iu realizând oanumit# transformare de energie.

Dup#  modul în care au loc transform#rile energetice, mainile seîmpart în dou# categorii:

a) maini de for &#  (motoare, generatoare) - care primesc energie i otransform# f #r # a o utiliza direct;

 b) maini de lucru - care consum# energia primit# de la mainile defor &# i efectueaz#  lucru mecanic prelucrarea semifabricatelor (modificareaformei i a dimensiunilor) sau pentru transportul acestora.

Dup#  natura procesului, mainile de lucru pot avea urm#toareledestina&ii:

• turnare: maini pentru executarea formelor, maini pentru turnarecentrifugal# etc.;

• deformare plastic#: prese i ciocane mecanice, hidraulice sau pneumatice, laminoare etc.;

• achiere: maini-unelte pentru strunjire, frezare, rectificare etc.Mainile-unelte sunt maini de lucru destinate gener #rii suprafe&elor

 pieselor printr-un proces de achiere în anumite condi&ii de precizie, calitatea suprafe&ei, productivitate i cost de fabrica&ie. Procesul de achiere are locca urmare a mic#rii relative dintre scul#  i semifabricat. Generarea uneisuprafe&e implic#  o form#  specific#  a sculei i o anumit#  cinematic#  amainii-unelte. P#r &ile principale i arhitectura unei maini-unelte sunt prezentate în figura 1.1.

Page 2: Cursul 1 - MU 1

7/23/2019 Cursul 1 - MU 1

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-1-mu-1 2/14

Cap. 1. No&iuni generale

2

 Batiul   mainilor-unelte servete pentru montarea elementelorcomponente ale lan&urilor cinematice, organelor de lucru, instala&iilorauxiliare etc.

Fig. 1.1. Structura unei ma ini-unelte 

   S   C

  p  r  o  g  r  a  m

   C   1

   C   2

   C   3

   C   4

   M   1

   M   2

   M   3   L   5

   L   6

   L   2

   L   1

   L   3

   L   4

   I   A   1

   I   A   2

   V

   V   I

   L   7

   I   I   I   V

   I   I   I

    '

   L   8

   I

  m   2

  m

   1

Page 3: Cursul 1 - MU 1

7/23/2019 Cursul 1 - MU 1

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-1-mu-1 3/14

MA'INI-UNELTE. Partea întâia

3

Sistemul de for  #$ (SF) este format din motoare electrice (M1, M2, M3)i lan&uri cinematice (L1, L2,...., L8) cu ajutorul c#rora sunt antrenate înmicare organele de lucru.

Dup#  felul mic#rilor, se deosebesc urm#toarele categorii de lan # uricinematice:

a) lan&ul cinematic principal (L1) – necesar transmiterii i regl#riimic#rii I care, în raport cu celelalte, are valoarea cea mai mare a vitezei delucru;

 b) lan&urile cinematice de avans (L2, L3, L4) – care transmit i regleaz# mic#rile s#niilor sistemului de lucru (II, III, IV) pe care sunt montatesculele achietoare sau semifabricatele supuse prelucr #rii;

c) lan&urile cinematice pentru mic#ri auxiliare (L5, L6, L7, L8) asigur #  pozi&ionarea reciproc#  a elementelor sistemului de lucru, alimentarea cuscule i semifabricate, controlul dimensional al procesului cu ajutorul unorinstala&ii (IA1, IA2) ce coordoneaz# func&ionarea mainii în ansamblu.

Cinematica  unei maini-unelte este caracterizat#  de totalitatealan&urilor de generare i auxiliare. Structura unei maini-unelte presupuneexisten&a a minimum un lan&  cinematic principal i unul de avans (facexcep&ie mainile de broat). În consecin&#, orice main#-unealt#  are, cel pu&in, dou# organe de lucru (arbore sau ax principal, sanie, c#rucior, culisor

etc.) ac&ionate de c#tre un lan& cinematic.Ciclul de lucru este definit de suma mic#rilor de generare i auxiliare

necesare prelucr #rii semifabricatului.Ciclul de func # ionare  con&ine, pe lâng#  cinematica specific#  ciclului

de lucru, urm#toarele mic#ri auxiliare: alimentarea cu semifabricat,centrarea i fixarea acestuia, evacuarea piesei finitei a  panului, oprireamainii etc.

Sistemul de lucru  (SL) este format din totalitatea elementelor careservesc pentru prinderea sculelor i a semifabricatelor (arbori principali,

s#nii, mese).Sistemul de comand $  (SC) controleaz#  modul de func&ionare a

mainii-unelte. Prin diferite circuite (C1, C2, C3, C4), se transmit comenzielementare la sistemul de for &# cu scopul de a determina: pornirea i oprireamotoarelor, cuplarea i decuplarea lan&urilor cinematice, schimbarea vitezeiorganelor de lucru, inversarea sensului de micare, coordonarea deplas#rilora dou# organe de lucru etc.

Clasificarea mainilor-unelte poate fi realizat# în func&ie de:

a) tipul opera&iei: strunguri, maini de frezat, maini de g#urit, mainide rabotat sau mortezat, maini de rectificat, maini de broat etc.;

Page 4: Cursul 1 - MU 1

7/23/2019 Cursul 1 - MU 1

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-1-mu-1 4/14

Cap. 1. No&iuni generale

4

 b) gradul de universalitate al utilajului: maini-unelte universale,maini-unelte speciale;

c) nivelul de automatizare a func&ion#rii:

• neautomat#  - dac#  numai mic#rile de generare sunt realizate deutilaj;

• semiautomat#  - dac#  numai ciclul de lucru se realizeaz#  f #r # interven&ia lucr #torului i

• automat#  - dac#  întreg ciclul de func&ionare se desf #oar #  f #r #  participarea direct# a operatorului.

Pentru simbolizarea mainilor-unelte se folosesc grupuri de litere(ini&ialele cuvintelor ce definesc categoria de main#-unealt#) i de cifre

(caracteristica dimensional#  cea mai important#, specific#  mainiirespective, gradul de automatizare). De exemplu:∗ SN 400 – strung normal ce poate prelucra semifabricate buc#&i cu

diametrul exterior maxim de 400 mm;∗  FUS 250 – main#  de frezat universal#  pentru scul#rie având

l#&imea s#niei longitudinale de 250 mm;∗ GR 40 – main# de g#urit radial# ce poate prelucra, în plin, g#uri cu

diametrul maxim de 40 mm;∗ RP 300 – main# de rectificat plan având l#&imea mesei de 300 mm;∗ S 700 – eping având lungimea maxim# a cursei de lucru 700 mm;∗ FD 400 – main# de prelucrat dantura ro&ilor cu diametrul exterior

maxim de 400 mm;∗  AF 80 – main#  de alezat i frezat având diametrul arborelui

 principal de 80 mm;∗  SARO 25 – strung automat cu cap revolver, cu ax#  orizontal#,

destinat prelucr #rii pieselor din bar # cu diametrul maxim de 25 mm;∗ SC 14 NC – strung carusel având diametrul platoului de 1400 mmi

comand# numeric#.

1.2. Productivitatea mainii-unelte

Pentru a fi competitiv#, o main#-unealt#  trebuie s#  prelucreze cu productivitate cât mai mare, în condi&ii de precizie impuse, i s#  permit# deservire i între&inere uoar #.

 Productivitatea ma inii-unelte  se define te ca raportul dintre num$ruln de piese identice  i timpul t, necesar prelucr $rii acestora, respectiv

Page 5: Cursul 1 - MU 1

7/23/2019 Cursul 1 - MU 1

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-1-mu-1 5/14

MA'INI-UNELTE. Partea întâia

5

T

1

t

nQ   ==  . (1.1)

Din rela&ia (1.1) rezult# c# productivitatea este cu atât mai mare cu cât

timpul unitar, T, este mai redus. Acesta are urm#toare expresie

n

ttttT

 pca b   +++= , (1.2)

în care: t b  este numit timp de baz# i reprezint# timpul efectiv de achiere;ta – timp auxiliar, consumat pentru efectuarea opera&ii auxiliare:

 prinderea/desfacerea semifabricatului, apropierea/îndep#rtareasculei, schimbarea regimului de achiere sau a sensului mic#rii;

tc – timpul consumat de c#tre lucr #tor pentru controlul dimensional;

t p – fond de timp utilizat pentru preg#tirea mainii-unelte, sculelor,dispozitivelor i verificatoarelor precumi de documentare alucr #torului asupra con&inutului desenului de execu&ie i a fieitehnologice.

Pentru creterea productivit#&ii mainii-unelte, este necesar s#  semicoreze toate componentele timpului unitar. Timpul de baz#  se poatereduce folosind regimuri de achiere intensive, micorând adaosurile de prelucrare, suprapunând mic#rile de generare sau prelucrând simultan maimulte piese. Reducerea timpului auxiliar se realizeaz# prin m#rirea vitezelor

de executare a mic#rilor auxiliare dac#  lan&urile cinematice în cauz#  suntac&ionate chiar de c#tre maina-unealt#. În acest caz, lucr #torul are sarcinade a comanda pornirea i întreruperea mic#rii în lan&ul auxiliar. Reducereatimpului auxiliar se poate realiza i prin suprapunerea acestor mic#ri cuunele similare sau, uneori, cu mic#ri de generare.

1.3. Condi&ii tehnice de fabrica&ie i exploatare

În etapa de proiectare precum i în exploatare, mainile-unelte suntdefinite de urm#toarele caracteristici:a) schema procesului de achiere, care stabilete destina&ia i gradul de

universalitate, este dat#  de forma sculelor i micarea lor relativ#  fa&#  desemifabricat;

 b) forma i dimensiunile sistemelor de prindere a sculelor isemifabricatelor precumi cursele maxime (pozi&iile extreme) ale organelorde lucru;

c) sistemul de comand# i gradul de automatizare;

d) precizia de prelucrare;e) puterea motoarelor de ac &ionare;

Page 6: Cursul 1 - MU 1

7/23/2019 Cursul 1 - MU 1

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-1-mu-1 6/14

Cap. 1. No&iuni generale

6

f) randamentul mecanismelor din structura lan&urilor cinematice;g) sistemele de ac&ionare ale lan&urilor cinematice;h) dimensiunile de gabariti greutatea mainii.

Pentru a fi cât mai competitive din punct de vedere al satisfaceriicerin&elor tehnico-economice în exploatare, mainile-unelte trebuie s# corespund# cât mai bine urm#toarelor condi&ii:

∗  asigurarea preciziei i calit#&ii suprafe&elor prelucrate ca urmare aunei bune precizii cinematicei a unei ridicate rigidit#&i tehnologice;

∗  satisfacerea unor condi&ii economice de lucru eficiente în totdomeniul de utilizare al mainii în condi&iile în care pre&ul mainii-unelteinfluen&eaz# costul prelucr #rii prin cota de amortisment;

∗  durabilitate înalt#  a mecanismelor de ac&ionare i a ghidajelor,siguran&a în func&ionare, randament ridicat al lan&urilor cinematice, deservirei între&inere uoar #;

∗ asigurarea unui microclimat bun al locului de munc#  prin iluminatcorespunz#tor, nivel sc#zut de zgomot, condi&ii ergonomice capabile s# reduc# efortul fizic i solicitarea nervoas# a operatorului;

∗ implementarea în structura mainii a unor solu&ii tehnice în vederea protej#rii lucr #torului împotriva accidentelor de munc# chiar i în condi&ii deneglijen&# a acestuia.

Fig. 1.2. Varia # ia costului de prelucrare în raport cu viteza de a chiere 

C opera&ia 1

opera&ia 2

C2min.

C1min.

v[m/min]

Page 7: Cursul 1 - MU 1

7/23/2019 Cursul 1 - MU 1

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-1-mu-1 7/14

MA'INI-UNELTE. Partea întâia

7

Costul prelucr #rii pe maina-unealt#  precum i capacitatea de prelucrare a acesteia depind, în mare m#sur #, de posibilit#&ile prev#zute pentru reglarea regimului de achiere.

În figura 1.2 este reprezentat# dependen&a cost de prelucrare-vitez# deachiere C = f(v). Creterea costului de produc&ie al unei maini, prinincluderea unor sisteme complexe pentru reglarea regimului de achiere, se justific# prin îmbun#t#&irea condi&iilor de exploatare, reducerea costului de prelucrare pe maina-unealt# respectiv# precum i prin creterea gradului deuniversalitate al acesteia.

1.4. No&iuni privind generarea suprafe&elorOrice utilaj se poate descompune în elementele constitutive de baz# 

numite piese. În principiu, o pies#  este m#rginit#  de una sau mai multesuprafe&e a c#ror m#rime i pozi&ie reciproc#  sunt stabilite de c#tre proiectant în concordan&#  cu rolul lor func&ional. În figura 1.3, sunt prezentate caracteristicile geometrice ce definesc o pies# tip urub. Aceastaeste m#rginit# de un num#r de suprafe&e dintre care:

- unele au rol func # ional   (3 - faciliteaz#  aplicarea unui moment detorsiune, 5 - centreaz# urubul fa&# de o alt# pies#, 9 - permite asamblareademontabil# a urubului cu o a treia pies#);

Fig. 1.3. Rolul suprafe # elor care m$rginesc

 piesa

1

23 4

5 6 7

8

11 10 9

Page 8: Cursul 1 - MU 1

7/23/2019 Cursul 1 - MU 1

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-1-mu-1 8/14

Cap. 1. No&iuni generale

8

- altele joac#  un rol tehnologic  (7 i 11 - sunt necesare prelucr #riifiletuluii utilizarea acestuia pe toat#  lungimea);

- i, în sfâr it, o a treia categorie are rol protector   pentru factorul

uman împotriva accident#rii cu muchiile t#ioase ce rezult#  la prelucrare icu care acesta intr # în contact (suprafa&a 2).

Suprafe&ele ce m#rginesc piesele sunt definite atât ca form# i pozi&iereciproc# cât i din punct de vedere al rugozit#&ii i preciziei dimensionale.M#rimea lotului de fabrica&ie, forma i gabaritul piesei, calitateasuprafe&elor, precizia dimensional#  i a pozi&iei reciproce a suprafe&elor ceurmeaz#  a se prelucra au importan&#  deosebit#  în exploatarea mainilor-unelte deoarece condi&ioneaz#  tipul de main#  unealt#  ce va fi folosit#. În

acest scop, este necesar a se stabili varianta tehnologic#  cea mai eficient#  pentru generarea suprafe&elor ce delimiteaz# piesa.

Din punct de vedere matematic, suprafa&a este considerat# ca o pânz# f #r # grosime ce separ # dou# regiuni ale spa&iului distincte neapar &inând niciuneia. Aceasta poate fi generat#  prin deplasarea unei curbe de form# constant#  sau variabil#  în timp. Suprafa&a generat#  se poate defini ca locgeometric al pozi&iilor succesive ale curbei în spa&iu. Aceast# curb# (figura1.4) poart# numele de generatoare (G).

Un punct oarecare, M, al curbei generatoare, va descrie o traiectorienumit# directoare (D). În principiu, pentru generarea suprafe&elor pe maini-unelte sunt folosite curbe plane. Planul generator )  i cel director *  sunt

reciproc perpendiculare iar dreapta lor de intersec&ie face un unghi +, de

Fig. 1.4. Generarea teoretic$ a suprafe # elor

vM 

Page 9: Cursul 1 - MU 1

7/23/2019 Cursul 1 - MU 1

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-1-mu-1 9/14

MA'INI-UNELTE. Partea întâia

9

obicei constant i egal cu 90o, cu vectorul vitezei de deplasare a punctuluiM.

1.4.1. Curbe generatoare

Dup# modul de realizare, curbele generatoare pot fi clasificate în treicategorii: materializate, cinematice sau programate.

a) Generatoarea materializat   are lungimea egal#  cu muchiaachietoare a sculei (figura 1.5), dac#  unghiul de degajare este nul sau, încaz contrar, egal#  cu proiec&ia muchiei pe planul generator. Acest tip degeneratoare se utilizeaz# în cazul proceselor de broare, mortezare, rabotare,

frezare, strunjire, rectificare. Materializarea generatoarei este posibil# numaidac#  lungimea acesteia este relativ mic#. Dac#  nu, apar dificult#&i la

reascu&ire precum i în timpul procesului de prelucrare deoarece for &ele deachiere cresc odat#  cu lungimea t#iului activ iar procesul poate deveniinstabil.

 b) Generatoarea cinematic   poate fi ob&inut#:

- ca traiectorie rectilinie sau circular $  a unui punct   (figura 1.6,a); pentru materializarea curbelor generatoare i directoare sunt utilizate cuplecinematice de tip sanie-ghidaj sau fus-lag#r (caz întâlnit la procesele de

strunjire, rabotare, frezare, rectificare);

Fig. 1.5. Generatoare materializat $ 

v G

 

Page 10: Cursul 1 - MU 1

7/23/2019 Cursul 1 - MU 1

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-1-mu-1 10/14

Cap. 1. No&iuni generale

10

- ca înf $ur $toare a pozi # iilor succesive ale unei curbe C   (figura1.6,b) care se deplaseaz#  într-un plan i este definit#  de t#iul sculei(procedeu utilizat la frezare, mortezare, rectificare).

Fig. 1.6. Generatoare cinematic$:a - ca traiectorie rectilinie sau circular # a unui punct;

 b - ca înf #ur #toare a pozi&iilor succesive ale unei curbe.

 

Fig. 1.7. Generatoare programat $ 

a) b)

D

vM 

MK R

G

v

 

 ! 

)  ! 

G

DC

G

I

II

III

Page 11: Cursul 1 - MU 1

7/23/2019 Cursul 1 - MU 1

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-1-mu-1 11/14

MA'INI-UNELTE. Partea întâia

11

c) Generatoarea programat   (figura 1.7) este realizat#  cu ajutorulunor abloane sau programe, se utilizeaz#  pentru curbe complexe i seîntâlnete în unele procese de strunjire, frezare, rabotare sau rectificare.

1.4.2. Curbe directoare

Curba directoare este limitat#  la un num#r mai restrâns de formegeometrice (circular #  i rectilinie). Dup#  modul de ob&inere, curbeledirectoare pot fi: materializate, generate cinematic sau programate.

a) Directoarea materiali zat , prin solu&ia constructiv#  a unor scule,are urm#toarele forme:

- elice cilindric$, în lungul c#reia sunt dispuse t#iurile tarozilor saufilierelor;

- circular $, pentru burghie i alezoare;- rectilinie, în cazul broelor.În aceste situa&ii, forma i dimensiunile curbei directoare sunt

dependente de cele ale sculelor achietoare.

 b) Di rectoarea cinematic  este curba ce se ob&ine ca traiectorie a unui punct, înf #ur #toare a unei curbe sau transpus# prin rulare.

-  Directoarea cinematic$  ca traiectorie circular $, se ob&ine prindeplasarea punctului M al generatoarei G, cu viteza unghiular #  ,, la odistan&#  R de axa de rota&ie (figura 1.6,b). Similar, directoarea poate firectilinie (figura 1.8) i rezult#  prin deplasarea punctului M în lungul uneidrepte cu viteza vM.

Fig. 1.8. Directoare cinematic$ ob # inut $ ca

traiectorie rectilinie a unui punct  

   t

G

D

)  ! 

sM

vM

Ge 

Page 12: Cursul 1 - MU 1

7/23/2019 Cursul 1 - MU 1

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-1-mu-1 12/14

Cap. 1. No&iuni generale

12

Micarea pe traiectoria directoare (rectilinie sau circular #) poate ficontinu#  sau intermitent#, f #r #  a influen&a forma acesteia. Viteza dedeplasare a unui punct de pe generatoare poate fi aleas#  în func&ie de

necesit#&ile tehnologice.

Curba directoare de form#  spiral# arhimedic# (figura 1.9) este definit# de ecua&ia

π

θ⋅=ρ2

a (1.3)

care, prin derivare, conduce la condi&ia cinematic# de generare

.ctk 

V

==ωρ

ρ

  (1.4)

Aceast#  traiectorie poate fi realizat# prin combinarea, în plan, a uneimic#ri de transla&ie radial#  de vitez#  v-  cu o micare circular #  de vitez# unghiular # ,- care vor caracteriza spirala arhimedic# prin m#rimea pasului(notat cu a).

Dintre curbele spa&iale utilizate ca traiectorii directoare, o larg# r #spândire o are elicea cilindric#. Traiectoria elicoidal# cilindric# se ob&ine

cinematic prin compunerea unei mic#ri circulare de vitez#  tangen&ial# vt 

Fig. 1.9. Directoare cinematic$ ob # inut $ 

ca traiectorie a unui punct dup$ o spiral $ arhimedic$ 

v" 

vM

vt

O1

II

O2

2O1O2 = a

I

Page 13: Cursul 1 - MU 1

7/23/2019 Cursul 1 - MU 1

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-1-mu-1 13/14

MA'INI-UNELTE. Partea întâia

13

(figura 1.10) cu o vitez#  de transla&ie normal#  pe planul mic#riicirculare (va).

Cele dou#  viteze trebuie s#  satisfac# condi&ia cinematic# de generareimpus# de unghiul . (înclinarea elicei)

.tgv

v

t

a β=   (1.5)

-  Directoarea cinematic$  ob # inut $  ca înf $ur $toare a unei curbe

cinematice se întâlnete la opera&iile de frezare. Directoarea D (figura 1.11)rezult# ca înf #ur #toare a curbei cicloidale alungite C.

Fig. 1.10. Directoare cinematic$ ob # inut $ ca traiectorie a

unui punct dup$ o elice cilindric$ 

Fig. 1.11. Directoare cinematic$ ob # inut $ ca înf $ur $toare

a unei curbe cinematice 

M

vM  vt 

 pe 

MR va

 

C

   t    h

B

Baz# 

vr  

R s 

O

R r  

r  

A De 

D

vc 

M

sd 

Page 14: Cursul 1 - MU 1

7/23/2019 Cursul 1 - MU 1

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-1-mu-1 14/14

Cap. 1. No&iuni generale

14

Aceast#  curb#  cicloidal#  este ob&inut#, la rândul ei, prin rularearulantei de raz#  R r   pe o curb#  B numit#  baz#. Punctul M este un punctoarecare al muchiei achietoare a sculei care se rotete solidar cu rulanta.

-  Directoarea cinematic$  transpus$  prin rulare  se întâlnete lagenerarea danturilor. Cea mai simpl# dintre directoarele cinematice, dreaptaA ’B’ din planul*’, se transpune (figura 1.12) prin rulare pe un cilindru, subforma unei elice AB, ca directoare real# D. Datorit# rul#rii f #r # alunecare acilindrului, trebuie s# fie satisf #cut# condi&ia cinematic# de generare

.R v

 p=   (1.6)

Parametrii traiectoriei elicoidale D (înclinarea. a tangentei la elice i

 pasul pe  al acesteia), pentru aceeai valoare a razei R  p, sunt influen&a&inumai de pozi&ia directoarei D’, adic# de m#rimea i sensul unghiului. din planul*’.

Fig. 1.12. Directoare cinematic$ transpus$ prin rulare Metoda este folosit#  la prelucrarea danturii înclinate a ro&ilor din&ate

 pe mainile de mortezat cu cu&it pieptene. Acelai procedeu se aplic# i lagenerarea danturilor ro&ilor conice cu din&i curbi.

c) Directoarea programat   se realizeaz#, ca i generatoarele programate, prin abloane, cartele sau benzi perforate, benzi magnetice etc.Maina-unealt#, prin intermediul unor senzori, citete i transform# semnalele în impulsuri pe care le transmite sistemului de ac&ionare a lan&ului

cinematic.

 pe 

          . 

 !’

A’A

D

vM 

R  p 

B / B’ 

vD

’ 

M