cursul 1 neurologie

8/15/2019 Cursul 1 Neurologie

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-1-neurologie 1/62

LISTA ABREVIERI

MS, MI –membre sup, inf Htonie – hipertonie, Htrofie – hipertrofie (tot ce e hiper e cu H)

htonie – hipotonie, htrofie –hipotrofie (tot ce e hipo e cu h) gg spinali – ganglioniADD, ABD, RI, RE – a uctie, ab uctie, rotatie int!e"ts r # sin rom $M%, $M&# neuron motor central!perifericR' # refle"e osteoten inoase

RE% &ERAREA I$ &A '*'+IA $E R'*'+I%A

E AME$ * B'*$A- * I $E R'*'+I% # %urs .

1. EXAMINAREA CLINICA A ATITUDINII:

Se reali/ea/0 prin inspectia pacientului1# 2n ortostatism# 2n timpul mersului3 In ca/uri speciale 2n pat 4 clinostatism

#global0 sau pe segmente3

1.1 In sindroamele piramidaleAtitu inea este at0 e paralizii şi tulb de tonus musc 3 Mo ificarile e atitu ine sun

iferite in functie e1# 5orma clinic0 (tetra, hemi, para, i 6i monoplegie spastica)# 5a/a e e7olutie a afectiunii

Atitu inile patol tipice apar 2n1A. Hemiple ia ad!l"!l!i1# hemicorpul afectat 1 paralizii extensori MS + flexori MI 3# ulb tonus musc 1 Htonia flexori MS + extensori MI ( Htonia antag musc parali/ate)

: faţă #asime"rie at paraliziei nervului facial 3# MS afectat # brat # ADD si RI antebrat #semifle"ie 6i usoara pronatie pumnul flectat egetele 8#9 flectate peste policele a us3

# MI afectat # coapsa 6i genunchi 2n E"t piciorul #7arus echin3



# fa:a # asimetrie facial0 cu 6tergerea 6an:urilor 6i pliurilor in ;umat inf a hem(asimetria se accent la r<s, pl<ns, 7orbit,comisura bucal0 7a e7ia spre partea s0n0toas

B.#araple ie spas"i$%

# ambele MI 2n E"tensie atorit0 Htoniei pirami ale3# In le/ me ulare masi7e # tripla fle"ie a MI, cu sol ul 2n RI si ADD3

C. Hemiple ia in&an"il%MS1 bra:# a cot#semifle"ie antebrat#pronat pumn 6i egete #fle"ie accentuat0MI1 sol #semiflectat 6i RI genunchi #semiflectati picior # 7arus#e=uin3

D.Diple ia spas"i$% in&an"il% '(oala Li""le)coapse1 ADD, semifle"ie, RI ( prin contractura psoas iliacului >a uctori)genunchi1 semifle"ie ( prin spasticitate ischiogambieri) picioare1 e"tensie ( prin contractura triceps sural)

1.*. Sindroame e+"rapiramidaleMo if e atitu ini atorate

tulb tonus muscular + mişc involuntare3

A. (oala #ar,inson # atitu ine global0 2n- / atorit0 Htoniei e"trapirami ale generali/atear cu u6oar0 pre ominan:0 pe musc fle"oare3

%orp#rigi , trunchi 6i cap 2nclinate spre ant, coatele 6i genunchii u6or flecta:i, fimobil cu mimica s0rac0, iar 2n repaus la ni7 e"tremit0:ilor apare tremurul par?insotipic 4 pseu o gestual (ca 6i cum ar num0ra bani)3B. $oree# atitu ine instabil0 at misc in7oluntare bru6te, e/or onate, care et gestgrimase bi/are3C. dis"onii# 2n torticolisul spasmo ic # mo if e atitu ine 6i misc in7oluntare3

1.0. In (olile m!s$!lare 'dis"ro&ii m!s$!lare primi"i e)Atitu ini patologice sunt atorateatrofiilor musc importante, cu i7erse locali/0ri3

#facies caracteristic (pl<ng0re:)3 &ot s0 apar0 hiperlor o/e 6i scolio/e accentuatatrofierea musculaturii para7ertebrale, omopla:i esprin6i (scapule alatae)

1.2. In le3i!ni de ner i peri&eri$i:Atit patol segmentare atorate paraliziilor flasce şi atrofiilor musculare in teritoriul

respecti7 e iner7atie1#parali/ie totala e ple" brahial# paral ner7$!(i"al 4 m<na 2n ghiar0# paral nmedian 4 mana @in icatoare apare in momentul in care i se cere sa

fle"ia egetelor,



# paral nradial 4 mana 2n @g<t e leb0 0 # paral e"tensori pumn si egete

1.4. A"i"!dini an"al i$e# eterminate e e"istenta urerii e intens mare si me ie, care etermin0 pacien

a opte o po/itie e confort1# ne7ralgia e ner7 sciatic # scolio/a antalgic0# s r iritatie meningeal0 – atitu ine @2n coco6 e pu6c0 opistotonus3

1.5. A"i"!dine 6n $om%&acientii parc0 sunt a ormi:i 4 ochii 2nchi6i3 Sunt hipotoni3

*. EXAMINAREA T7NUSULUI MUSCULAR 'TM)

M1#stare e semicontrac:ie 2n care se afla un mu6chi 2n repaus#re/isten:a opus0 2n mo normal e un mu6chi la mobili/area pasi703

Reali/area M are la ba/aa$"!l re&le+, respecti7ere&le+!l mio"a"i$1# receptorul specific 4 fusul neuromuscular# cale aferent0 4 neuronii sen/ in gg spinali# centrul ner7os 4 la ni7el me ular # calea eferent0 4 motoneuronii alfa# efectorul4fibre musc striate3

E+aminarea $lini$a a TM1# palparea musc# se 7a obser7a1consisten:a, fermitatea ,elasticitatea3 In plus1# inspectia posturii MS 6i MI 6i a misc spontane ale acestora# mobili/ pasi70 a segm respecti7e, efectuat0 ini:ial lent 6i apoi cu iferite 7ite/ecompletea/0 cu imprimarea unor misc pen ulare la ni7elul MS si MI# e"aminarea R' care poate s0 ofere 2n unele ca/uri informa:ii asupra mo if M# e7i entierea unor semne specifice pt anumite tipuri e Htonie (e"1 re oarea cefei – pentru Htonia in s r e irita:ie meningeal0)3

T!l(!r%ri de TM ' p 7 cantitati7)11. 8"onia m!s$# palpare 4 consisten:0 moale, flasc0 a mu6chilor care sunt u6or epresibili# inspectie 4 stergerea reliefului muscular normal 6i 7olum aparent crescut al reg respec#mobili/ pasi70 # nu se 2nt<mpin0 re/isten:0, misc e posibil0 p<n0 la amplit

nefi/iologice# misc pen ulare 4 amplitu ine e"agerat0%au/e htonie musc si tulbur0ri asociate acesteia1



# le/ me ulare care afectea/0 arcul refle" tonigen 4 htonie> eficit motor>tulbusensibilitate>atrofii musculare3# le/ centrii supra#me ulari cu rol stimulator1

#%erebel # hipotonie si impreci/ia miscarilor

# $eostriat # hipotonie si misc in7oluntare e tip coreic# le/ $M% cu ebut brusc # oar initial htonie pentru o per e timp limitat03*. H"onia m!s$# palpare 4 consistenta crescut0, ferm0 a muschilor, ten oanele musc# puse 2n tensiun# inspectie 4 accentuare relief musc, segm afectat este mai sub:ire fa:0 e cel sims0n0tos 6i este fi"at 2ntr#o anumita po/ re/ult0 o atitu ine patol atorat0 cre6terii M# mobili/ pasi70 4 re/isten:0 crescut0, amplitu ale misc mai sc0/ute ec<t cele fi/iolog

Tip!ri de H"onii m!s$A. H"onia de $a!3% piramidal% 9 spas"i$i"a"ea

%aracteristici1# aparede la început 2n le/ $M% cude(!" len" up0 un inter7al e htonie 2n le/ cu ebut brusc1# istributiaine ală# caracterelastic

# ce ea/a 2n @lamă de bricea 4 c0 ere brusc03 Insotit0 eexa erarea (!"#$% diminuareareflex cutanate% prezenţa reflexelor patolo ice#se amplifică în tp misc active 6iscade în timpul misc pasive lente 3

B.H"onia de $a!3% e+"rapiramidal% ri idi"a"ea%aracteristici1

# istribu:ie eneralizată# caracter plastic# ce ea/0 2n&roata dinţată'

#nu influenteaza !"# şi reflexele cutanate 3# se 2nsoteste edisparitia miscarilor asociate#dispare sau diminuă în timpul misc active#dispare în somn , pre/ent0 oar 2n stare e 7eghe3

C.Hiper"onia din sindroamele de iri"a"ie menin eal%%aracteristici1

# locali/area caracteristic0 etermin0 postura specific0 2n @coco6 e pu6c0# 2nso:it0 e1 cefalee intens0, fotofobie, re oare e ceaf0, 70rsaturi @2n ;et nepre

grea:03# probe clinice specifice1 re oarea cefei , Cernig, Bru /in?i3



0. EXAMINAREA TR7;ICITATII MUSCULARE.

E"aminarea 4 inspectie 6i m0sur0tori antropometrice > palpare, goniometrie si fmusc3

ulburari ale troficitatii musculare1#dimin!are 18"ro&ie < a"ro&ie m!s$ #$res"ere 1H"ro&ie m!s$ (nu e patologica) sipse!doH"ro&ie m!s$

%au/e hipo#atrofiilor musculare1# imobili/area prelungita e orice etiologie# boli musc, atrofii musculare miopatice (primiti7e)# le/iuni ale $M& la orice ni7el#atrofii musculare neuropatice (secun are)3

CURS *

EXAMINAREA M7TRICITATII ACTIVE 'V7LUNTARE)

Motricitatea 4 totalitatea actelor motorii inamice1. Mo"ri$i"a"ea normal%1

.3.Motricitatea acti70 i io?inetic0(7oluntar0)# cuprin e mi6c0ri acti7e, nuan:atcaracter analitic

.383Motricitatea automat0 (mersul, balansul bratelor).3 3Motricitatea refle"0

*. Mo"ri$i"a"ea pa"olo i$%:83.3Motricitatea acti70 holo?inetic0#mi6c cu caracter global, asociate, sin?inetic8383Motricitatea in7oluntar0 – i7erse tipuri e mi6c in7oluntare83 3Motricitatea refle"0 patologic0 #Babins?i

A$A*I A 'R * M' 'R a. Se men"!l $en"ral1Arie motorie primar0 (c<mpuri F,G in circum7olu:ia frontal0 ascen ent0)Arie motorie someste/ic0 (ariile ,.,8 in circum7 parietal0 ascen ent0)Arie motorie suplimentar0 (pe fa:a me ial0 a lobului frontal)Arie motorie secun ar03

In aceste arii îşi au originea căile piramidale.

(. Calea e&eren"% a anali/atorului motor3#conectea/0 segmentul central cu efectorii 4 mu6chii stria:i

#este format0 in 8 neuroni1NMC 9 ne!ron!l mo"or $en"ral (fascicule pirami ale)3



NM# 9 ne!ron!l mo"or peri&eri$(motoneuronii alfa in coarnele anterioare me ulareAre pericarionul in coarnele ant ale m0 u7ei 6i 2n nucleii motori ai ner7ilor cranienacest pericarion fac sinapse at<t fasc pirami ale ar 6i toate fibrele e"tra#piramAstfel a"onul $M& constituie calea final0 comun0, prin care impulsurile motorii a;u

mm stria:i3 A"onul p0r0se6te m0 u7a alc0tuin r0 acina ant3 a ner7ilor spinali3$3Calea a&eren"% # mm striati pose 0 un aparat sen/orial propriu, estinat s0 informeta;ele superioare ner7oase espre for:a, lungimea mu6chiului, precum 6i espre 7itecontrac:ie3

REALI=AREA MISCARII ACTIVEReali/area unui act motor 7oluntar presupune momente principale1

;A=A 1 Ini"ia"i a de mi>$areIntentia e miscare inclu e1

# M' I-A IA este eterminate e con iiile me iului e"tern si intern si sta la ba/a reali/aoricarei miscari 7oluntare3# IDEEA SI &R'+RAMAREA – un act motor 7oluntar este compus intr#o serie e mielementare coor onate, intr#o succesiune strict eterminata, e"presi a unei i eatii prca urmare a perceptiei unei anumite situatii pe un fon moti7ational sunt concepute1 iceea ce trebuie facut

Este in ispensabila integritatea si buna functionalitate a corte"ului emisferelor cereb*e/unile corticale etermin0 perturbarea misc acti7e prin aparitia apra"iei si a?ine/iei3Apra"ia # repre/inta incapcitatea efectuarii gesturilor a ec7ate unui scopA?ine/ia # este tulburarea a miscarii acti7e const<n in perturbarea initierii miscarii3

;A=A * E+e$!"ia propri! 3isa a mis$ariiMo elul e e"ecutie # este coor onata e corte"ul motor3 Acest mo el imagi

e"ecutiei se reali/aea/a pe ba/a comparatiei situatiei pre/ente cu e"perientele stocatememorie3 Imaginea mo elului e e"ecutie este transpusa ulterior intr#un plan momiscarilor3Se reali/ea/a prin transmiterea comn/ii motorii e la corte" la efector care prcontratie e la corte/ la efector , care prin contractie asigura miscarea3 Aceasta necesita integritatea1# neuronului motor central 4 $M%# neuronului motor periferic 4 $M&# ;onctiunii neuromusculare# aparatului mio#arto#?inetic3

*e/iunile $M% si $M& etermina aparitia unuiDE;ICIT M7T7R 3# In functie e tulburarile e tonus muscular coe"istente, eficitul motor este inespas"i$i"a"e (le/iuni $M%) sau este&las$ ( le/ $M&)



# In functie e intensitatea eficitului motor etermina opare3asau oparali3ie.# Dupa locali/area eficitului la ni7elul segmentelor corpului poate sa apara1

# Hemiplegia!hemipare/a# etraplegia sau tetrapare/a

# Diplegia sau ipare/a# &araplegia sau parapare/a( eficitul motor afectea/a ambele MI1 o interesare i/oMS este e"trem e rar0)

# Monoplegia!monopare/a( un singur membru este afectat)3

;A=A 0 Con"rol!l reali3arii mis$ariiRe/ultatul este anali/at si confruntat cu intentia original03&rin fee #bac? negati7, reali/at e o serie e formatiuni si structuri ner7oase

care cele mai importante sunt1# %0ile sensibilit0:ii propriocepti7e incon6tiente 6i con6tiente3# %erebelulul# Anali/atorul 7estibular # Anali/atorul optic# 5ormatiunea reticular03

*e/iunile c0ilor sensibilit0:ii propriocepti7e, cerebelului si anali/atorului 7estibu pro uca"a+ii.

EXAMINAREA MI?C@RIL7R ACTIVE# i se cere pacientului s0 e"ecute 2n mo sistematic toate mi6carile posibile la n

tuturor articula:iilor3# Se urm0resc parametrii elementari1 initiati7a e mi6care, 7ite/a e efectu

mi6c0rilor, aplitu inea mi6c acti7e, for:a musc, an uran:a, econtrac:ia musc3a Initiativa de mişc # prin inspectia misc acti7e spontane3 *a unii pacienti (la cei

boala &ar?inson) se obs perturbarea ini:ierii misc#a?ine/iab )iteza de efectuare a mişc # prin inspectie se notea/a ac0 mi6c se e"ecut0 lent s

accelerat, continuu sau cu 2ntreruperiTardie! # mo e cotare care compar0 7ite/a cu care se e"ecut0 mi6c acti70

7ite/a e pro ucere pasi70 a aceleia6i mi6c sub actiunea gra7itatiei3 Astfel 7or fiacti7e efectuate mai rapi , mai lent sau cu aceea6i 7ite/0 cu care segmentul respeca e sub act fortei e atractie gra7itational03

Se notea/0 cu1-. # 7ite/a lent0, mai mic0 ec<t cea a c0 erii libere a segmentului mobili/at3-8 # 7ite/a egal0 cu cea a c0 erii libere a segmentului e"aminat3- # 7ite/a mai mare ec0t a segmentului mobili/at3

c *mplitudinea miscărilor active # se testea/a prin goniometrie (testing art) sm0soar0 unghiul escris e segm care efectuea/0 mi6c3

d orta musculară # repre/ tensiunea ma"im0 e/7oltat0 e un muschi 2n

contrac:iei3 Se e"aminea/0 prin bilan:ul musc sau inamometrie3 Bilan:ul testinmusc se afectuea/0 fie analitic, fie func:ional3



• estingulanalitic #cotat up0 o scal0 e la la 9 e"aminatorul 7a opune sau re/isten:0, 2n timp ce pacientul e"ecut0 mi6c acti703 5or:a muscular0 este1

# # absen:a contrac:iei musculare ( ) # . # contrac:ie segmentar0 fibrilar0, f0r0 eplasarea segmentelor (. )

# 8 # contrac:ie musc cu eplasarea segmentelor, ar oar 2n po/i:ii e lucru 2n gra7ita:iei (89 )# # contrac:ie musc cu eplasare e segmente contra gra7ita:iei, ar f0r0 re/i

e"tern0 (9 )# F # contrac:ie musc ce poate 2n7inge re/isten:a e"tern0 opus0, ar r0m<n

7aloarea ma"imal0 (J9 )# 9 # contrac:ie musc normal0 cu e"ecutarea mi6c0rii pe toat0 amplitu inea (.

aprecia/0 6i prin compara:ie cu membrul simetric s0n0tos3

•

estarea funcţ este preferat0 2n ma;orit afect neurologice fiin un mo specific ee7aluare a acestor bolna7i eoarece ofer0 posib e e7aluare a capacit0:ii acestorae"ecuta misc cu caracter utilitar3 I se cere pacientului s0#si uc0 m<na la gur0 , ceagenunchi, s0 se ri ice 6i s0 se a6e/e 2n pat, pe un scaun, pe sol3 In acest mo se apnotea/a posibilit0:ile lui e a se 2mbr0ca singur3

• Dinamometria permite m0surarea for:ei musculare la ni7elul fle"orilor palmmusculaturii centurii scapulare 6i musculaturii lombare

e *nduranţa # repre/inta capac mu6chiului e a sus:ine un efort pentru o anum

perioa 0 e timp3 Se cronometrea/0 urata ma"im0 posibila pentru un efort 7oluntar cerut3 f ,econtracţia musc # repre/ rela"area mu6chiului ime iat ce acti7itatea acestuia

2ncetat3 In unele boli, econtractia musc este prelungit0 sau lipse6te3

#R7BE S#ECI;ICE #ENTRU DE;ICITELE M7T7RII US7ARE SIUNILATERALE

#en"r! MS# proba bratelor 2ntinse# pacient 2n ortostatism sau a6e/at cu bra:e flectate la antebra:e 2n supinatie pe partea eficitului motor, MS 2ncepe s0 oscile/e, antebra pronea/0 6i @ca e

#en"r! MI##ro(a Barre # D- cu gambele flectate pe coapse la K 6i se cere s0 mentin0 ace po/itie timp e . L , aca e"ist0 le/iune pirami al0 u6oara gamba oscilea/0 6i ca e t

up0 c<te7a minute3##ro(a Min a33ini# DD cu gambele flectate pe coapse 6i coapsa pe ab omen3 &e p

eficitului gamba 7a oscila si 7a c0 ea mai repe e3##ro(a Vailes$! # 2n DD 26i flectea/0 rapi coapsele pe ab omen iar pe partea eficcoapsa r0m<ne 2n urm03



• Acest tip e e7aluare a MA se aplica oarla ad!l" si la $opil!l mare3 *acopilul mare se pot folosi apoape toate tehnicie e e7aluare utili/ate la a ult

&entru aprecierea fortei musculare 2i 7om cere1# S0 mearg0 pe 7<rfuri (pentru testarea tricepsului sural)

# S0 se ri ice in DD 6i in se/<n ( pentru e7aluarea muschilor spatelui, centurii pgambei)# Sa sufle 2ntr#o lum<nare( pentru intercostali)

• E"aminarea misc acti7ela no! n%s$!"si s! ar1Inspectia misc acti7e spontane 2n DD 6i c<n este posibil 2n se/<n 6i 2n ortosta

in timpul ;ocului3 neori – se obs asimetria misc, lipsa sau saracia lor la ni7 uhemicorp, ceea ce sugerea/a o posibila hemiplegie sau hemipare/a3

%ercetarea refle"elor normale la nou n0scut si sugar poate e7i entia o tumotricit0:ii acti7e ( e e"emplu un refle" Moro asimetric poate in ica un eficit mot

ni7elul unui MS sau al unui hemicorp)3 &eristen:a refle"elor primiti7e la 7<rsta la cmo normal aceasta au isp0rut, poate ri ica o suspiciune e IM%

EXAMINAREA C77RD7N@RII

No"i!ni de ana"omie >i &i3iolo ie%oor onarea misc presupune conlucrarea armonioas0, 2n timp 6i spatiu, a mai m

grupuri mm3 $otiunea e coor onare implic0 e/7oltarea ultimelor etape ale contmotor (mobilitatea controlat0 6i abilitatea) 6i functionarea normal0 a o serie e form6i struct ner7oase, implicate 2n reali/area actelor motorii coor onate3 In realicoor on0rii misc inter7in1

C%ile sensi(ili"% ii proprio$ep"i e con6tiente (c0ile spino#bulbare #+oll 6i Bur ac6i incon6tiente (fasciculele spino#cerebeloase # 5lechsing si +o ers)

Cere(el!l cu toate cele portiuni filogenetice ale sale1 arhi# paleo# neocerebel3Anali3a"or!l es"i(!larAnal3a"or!l i3!alCor"e+!l $ere(ralC%ile mo"orii piramidale si e+"rapiramidale, asupra acti7it0:ilor motorii

e"ercit<n u#se un ublu control1 7oli:ional 6i automat3

E"aminarea coor on0rii # 8 etape1

A. E+aminarea $oordonarii e$8ili(ra"oriiA1 e+aminarea e$8ili(r!l!i s"a"i$

a. E+aminarea a"i"!dinii 6n repa!s 6n pa"1 se obs po/itia pacientului 2n pat not<n use e7entualele atitu ini patologice3

(. E+aminarea e$8ili(r!l!i 6n or"os"a"ism:# I se cere pacientului s0 se ri ice ac0 este posibil 2n ortostatism3 Se obs pcorpului ca 2ntreg 6i po/itia iferitelor segm not<n u#se atitu inile patol

caracteristice 6i e7entualele eficiente ale coloanei, membrelor etc 3



# lterior i se cere s0 men:in0 ortostatismul cu picioarele lipite, pe 7<rfuri, pe c0lcu un picior 2n fa:a celuilalt3 Dac0 poate men:ine po/itia resp cu ochii eschi6i, se n

e7ia:iile e"istente 6i i se cere s0 a opte acelea6i po/itii ar cu ochii 2nchi6i3 #ro(a Rom(er # i se cere s0 mentina ortostatismul cu picioarele lipite 6i cu oc

eschi6i3 Dac0 poate mentine po/itia i se cere s0 2nchi 0 ochii3 In mo normal ne7iatii sau c0 eri nici cu ochii eschisi nici up0 2nchi erea lor3 SemnulRom(er estepre3en" 2n situatii iferite1

# In le/ cerebeloase, 2nchi erea ochilor nu amplific0 tulburarile e echilibru e"istecu ochii eschi6i3# In le/ 7estibulare, pacientul oscilea/0 6i ca e lent e partea le/iunii mo if po/ cap

etermin0 mo ificarea sensului c0 erii3# In le/ c0ilor propriocepti7e constiente(se mai numesc si le/iuni tabetice) –ca e b

up0 2nchi erea ochilor3

A* e+aminarea e$8ili(r!l!i dinami$ 'mers!l)# cu ochii eschi6i #i se cere s0 mearg0 2nainte 6i 2napoi, pe 7<rfuri, pe c0lc<i

picior 2n fa:a celuilalt3# Daca toate aceste tipuri e mers sunt posibile i se cere bolna7ului sa le reali/e/e

ochii 2nchisi3# 2i 7om cere s0 urce 6i s0 coboare c<te7a trepte 6i s0 alerge3

T!l(!rari de mers 1 Mers!lstepat # 2n paral de sciatic popliteu extern 3 &iciorul @ca e balant in cau

parali/iei musc lo;ei ant#e"t a gambei3 &entru a nu lo7i solul cu 7<rful picio pacientul trebuie s0 amplifice fle"ia sol ului 6i genunchiului 2n timpul mersului3

Mers!ltalonat #2nlez căi sensib profunde 3 &acientul nu aprecia/0 corect ni7elul la cartreb s0 ri ice piciorul 6i flectea/0 genunchii mai mult ec<t este necesar3 El lo7e6tcu c0lc<iul 6i merge sub strict control 7i/ual (@merge cu ochii )3 *a acesti bolna7i cu ochii 2nchi6i nu este posibil3

Mers!lcosit # 2nhemiplegie spastică 3 Se atorea/0 spasticit0:ii e"tensorilor MI afect6i parali/iei fle"orilor genunchiului si gle/nei MI bolna7 mai lung ec<t cel s0n0ta7ansa prin misc efectuate in art 6ol ului ( ab coapsei urmat0 e escrierea unui cerc e c0tre 2ntregul MI, aflat 2n e"tensie spastica)In paraplegie spastic0 poate e"ista un mers cosit bilateral, sau, ac0 eficitul motMI este se7er pacientul nu se poate eplasa3

Mers!l forfecat - în boala Little (diplegie spastica infantilă). *a acesti pacienti atorit0atit specifice a MI (coapse 2n semifle"ie, ADD si RI, genunchi semiflectati, picioare7arus ec7in), 2n timpul mersului genunchii se freac0 @forfec<n u#se 3

Mers!ldansant 2natetoza , atorit0 misc in7oluntare lente si bi/are3 Mers!ltopăit 2ncoree , atorit0 misc coreice bru6te, rapi e, ilogice, e/or onate3 Mers!l dinboala .ar/inson . pa6i mici ,corpul rigi aplecat 2nainte ca 6i cum @ar

up0 centrul e greutate Mers!lebrios # 2nafect cerebeloase mers cu ba/0 larg0 e sus:inere, nesigur, @pe c0r0ri 3 MS # mult ep0rtate e corp 6i bolna7ul oscilea/a3



Mers!l&de raţă' # 2nmiopatii mers leg0nat, atorit0 atrofiilor la ni7 centurii pel7inela ni7 musc lombare3 In sta ile a7ansate ale miopatiei, atorit0 retrac:iilor ten oanela ni7 piciorului si gambei mersul e7ine @galinaceu pe 7<rfuri3

B. E+aminarea $oordonarii nee$8ili(ra"orii 'e+aminarea $oordon%rii mem(relor)

A"a+ii# tulb e coor onare sur7enite cu oca/ia misc sau sta:iunii3 &rincipaleletipuri e ata"ii sunt eterminate e le/iuni ale1# anali/atorului 7estibular # cerebelului# cailor sensibilitatii propriocepti7e con6tiente3

1. A"a+ia es"i(!lar%

Ver"i 'ame eala) # o manif subiecti70 a isfunctiei 7estibulare3 %onst0 2ntr#o fals0sen/atie e eplasare a in i7i ului 2n raport cu elementele in me iul 2ncon;uratorsau ale acestora 2n raport cu subiectul3

Nis"a m!s!l # misc in7oluntare, ritmice 6i sincrone ale globilor oculari3 Aceastamiscare are 8 componente1 o secusa lent0 spre labirintul afectat si una rapi a 2n sensin7ers3N semn important pentru suferinta struct 7estibulare (perif sau centrale)3

T!l( de e$8ili(r! s"a"i$ >i dinami$ # constau 2n e7iatii tonice ale membrelor 6itrunchiului3 Ele sunt par:ial compensate cu a;utorul anali/ 7i/ual, eci se accentuea/0up0 2nchi erea ochilor3 Se pot e7i entia prin probe clinice1

#ro(a Rom(er (c<n 2nchi e ochii, boln oscilea/0 6i ca e lent spre parteaafectat03

#ro(a mers!l!i $! o$8ii 6n$8i>i (i se cere pacientului s0 mearg0 pe traseulunei linii esenate pe po ea3 Dac0 e"ist0 le/ 7estibulare se e7i o e7iere lat spre partea labirintului afectat3

#ro(a (ra"elor 6n"inse # boln a6e/at pe scaun, treb s0 mentin0 bratele 2n fle"iee K (la ori/ontala), 2n reptul bratelor 2ntinse ale e"aminatorului3 Dup0 2nchi ere

ochilor, 2n ca/ul unei le/ 7estibulare, bratele subiectului 7or e7ia3*. A"a+ia $ere(eloas%

# 2n s r cerebeloase , fiin insotita si e tulb e echilibru inamic # mersebrios), tulb ale M ( e obicei htonie) si tremur0turi cerebeloase3

Se caracteri/ea/a prin1a) e iden"ierea disme"riei $! Hiperme"rie ismetria se refer0 la impreci/ia

misc, iar hipermetria repre/int0 o amplitu ine e"agerata a misc3 Hipermetria apare prin lipsa intr0rii in actiune la timp a antagonistilor3

Dismetria cu hipermetrie poate fi e7i entiata prin numeroase probe1#ro(a indi$e nas1 ii cerem pacientului, care st0 cu bratele 2n ab uctie e K ,s0#6i ating0 alternati7 nasul cu 7<rful in e"urilor, in ce in ce mai rapi 3 Initial



subiectul are ochii eschi6i, apoi 2i cerem s0#i 2nchi 03 Bolna7ii cu le/iunicerebeloase nu nimeresc nasul ( ismetrie), pe care 2l ep06esc (hipermetrie), la pacientii cerebelo6i , aceasta prob0 si urmatoarele sunt perturbate in iferent ac0 pacientul are ochii eschisi sau 2nchisi3

#ro(a s"i$lei # i se cere sub s0 intro uc0 rapi 7<rful in e"ului 2ntr#o sticl0 cug<t 2ngust, 2n ata"ia cerebeloasa nu reuseste3#ro(a $%l$ i en!n$8i # pacientul 2n DD, i se cere s0#6i ating0 un genunchi cu

c0lc<iul MI opus3 %0lc<iul 7a ep06i genunchiul3() e iden"ierea asiner ieiAsinergia # lipsa actiunii sinergice a i7erselor grupe musc implicate 2n

reali/area unei misc comple"e3 Se e7i entia/a prin proba1#ro(a FFaple$%rii pe spa"eG # se cere boln s0 reali/e/e hipere"tensia

trunchiului3 In mo normal e"tensorii trunchiului etermin0 fle"ia sinergic0 a gambei pe coaps03 &acientii cu ata"ii cerebeloase 7or c0 ea Oca un bu6teanO 2n momenthipere"tensiei trunchiului3

$) E iden"ierea adiado$o,ine3ieiDia oco?ine/ia # capacitatea e a e"ecuta misc rapi e succesi7e si e sens

contrar pier erea acestei capacit0:i 4 a ia oco?ine/ie3 &entru a o e7i entia utili/0m #ro(a marione"elor # pacientul cu MS e"tinse 2nainte la ori/ontal0 cu coatele

flectate la K , 7a e"ecuta miscari rapi e e pronatie si supinatie a antebratului (initialcu ochii eschisi si apoi, cu ochii inchisi)3

#ro(a mori>"ii # 2i cerem pacientului s0#6i roteasc0 m<inile una 2n ;urulceleilalte in ce 2n ce mai repe e 6i schimbarea sensului3

#ro(a 6n$8iderii >i des$8iderii rapide a p!mn!l!i # pacientul 2nchi e 6ieschi e alternati7 6i rapi pumnii3

*a bolna7ii cu le/iuni cerebeloase, la toate aceste probe # ochi eschi6i si ochi2nchisi # se constat0 e partea afectat0, o lentoare 2n e"ecutarea misc, care suntneregulate, incomplete 6i anarhice3

0. A"a+ia "a(e"i$%#2n le/ c0ilor sensibilitatii propriocepti7e constiente (fascicule spino#bulbare

+oll si Bur ach)3 *ocali/area le/iunii poate fi oriun e pe traiectul lor3 Secaracteri/ea/a prin 1# tulb e echilibru static # Romberg pre/ent (pacientul ca e ime iat cu 2nchi ereaochilor)3# tulb e echilibru inamic (boln merge sub controlul 7i/ual 6i apare mersul talonat# hipotonie musc# lipsa sau iminuarea R' 3# aparitia ismetriei cu hipermetrie, asinergiei, a ia oco?ine/iei oar c<n pacientulare ochii 2nchisi, c<n pacientul 26i poate pri7i MS 2n timpul miscarii, eficitul sensi propriocepti7e constiente este compensat3



MISCARILE INV7LUNTARE < C!rs 0

# contractii in7ol ale musc 7oluntare, misc anormale , in ep e 7ointa pacientulu# %onstituie semne 6i simptome, nu entitati nosologice N&rincipalele tipuri sunt18iper,ine3iile dis"oniile $on !lsiile.

E+aminarea MI# e" clinic1 inspectie, palpare# teste sau probe clinice specifice pentru e7i entierea unor tipuri e miscari in7oluntar# 2n completare1 meto e grafice1 electromiografia (2nregistrarea acti7it electricmuschilor), # 2nregistrarea grafic0 a misc, 2nregistrarea 7i eo a misc#arame"rii !rm%ri"i 6n $!rs!l e+amin%rii MI:# locali/area ( aca afectea/a un segment, un hemicorp sau tot corpul)# istributia musculara ( aca interesea/a muschiul 2n 2ntregime sau oar o portiunacestuia, ac0 implic0 6i art)# amplitu inea# 7ite/a cu care se pro uc misc# frec7enta# pattern#ul ( aca se pro uc cu o anumita regularitate si ritmicitate)# aca sunt influentate e postura corpului si e misc 7oluntare sau ac0 ele au efeasupra acestora3# relatia pe care o au cu1 atentia, emotiile, starea e oboseal0, somnul3

A) HI#ER INE=IILEMisc in7oluntare i7erse ca aspect semiologic, ca topografie si ca etiopatogenie

ar ma;oritatea sunt e origine e"trapirami al03

A.1 TREM7RUL # misc in7ol rapi e, stereotipe, e intens 7ariabila, pre omin0 lani7elul e"tremitatilor # constau 2n oscilatii ritmice, e amplitu ine mic0 si cu iferite frec7en:e ! unitateatimp3# 2n func:ie e cau/a eterminanta1 tremur0turile fi/iologice si patologice3# tipuri e tremor upa momentul 2n care sur7in1

# statice ( e postura)# ?inetice ( e actiune)# statico – ?ineticeE+aminarea "remor!l!iInspectie # pt e7i tremur0turilor e amplit mica, i se cere boln s0 mentin0 brate

2n fle"ie e K , cu palmele 2n pronatie si egetele ab use3 &e osul m<inilor se plao coala e h<rtie care 7a face oscilatii mai e7i ente3

Tip!ri de "rem!r%"!ri1Tremor!l #ar,insonian# tremorde postură



# ispare 2n tp misc 7oluntare, 2n somn, up0 me icatia specific0# se accentuea/a la emotii si oboseala3

# pseu ogestual# locali/at initial la ni7 egete mainii, apoi afectea/a MI si capul3

Tremor!l $ere(elosa3 static b3 ?inetic

# tremor intentional, tipic # apare 2n timpul misc acti7e3 # se accentuea/0 ca ritm si amplitu ine pe parcursul erularii misc 7oluntare # frec7 6i amplitu inea ec<t la tremorul par?insonian # ispare complet 2n repaus, somn # se e7i prin probele cl utili/ pt e"am coor neechilibratorii (in ice#nas

calcai#genunchi)3

Tremor!l opo3i"ional # tremuratura ?inetic0, sur7ine la sf<rsitul misc acti7eAre forma unor oscilatii e amplitu ine foarte mare (batai e aripa) care

in epartea/a membrul respecti7 e tinta3 Este asociata cu miscari coreice si spasm7iolente3

Trem!r%"!rile permanen"e (stato?inetice) # oscilatii e amplit mica aleegetelor e la m<ini (e7entual si ale e"tremitatii cefalice)

e+1 tremur fi/iol, ar 6i patologice (alcool, Htiroi ie, into" cofeina, nicotina, senilitate) $u sunt insotite e semne e"trapirami ale, cu e"ceptia tremorului senil ( e ampli

mica si ritm lent, interesea/a m<inile si capul, sub forma unor miscari e negatie sau afirmatie)3

A.* MI?C C7REICE # MI e obicei generali/ate, pre omin0 la MS si la fa:03 neori pot afecta oar uhemicorp (hemicoree)3# apar 2n afect neostriatului# misc bruste, e/or onate, ilogice, asimetrice, asincrone, e amplitu ine iferit0 # sunt 7ariabile e la un moment la altul 6i se intensific0 la emotii, eforturi si lefectuarea unor misc 7oluntare# ispar 2n somn 6i pot s0 se atenue/e p<n0 la isparitie 2n repaus complet3

E+aminarea mis$ $orei$e# inspectie# probe clinice pentru e7i entierea misc coreice (utili/ate can acestea se pro uc cfrec7ent0 re us0)3# subiectul 2n ortostatism, cu ochii 2nchi6i, i se cere s0 scoat0 limba, 2n ca/ul core

po/itia nu poate fi p0strat0 (apar misc in7oluntare ale limbii, sau la alt ni7el)3



Semn!l indi$el!i 9 testul lui Crein ler#( i se cere subiectului s0 stea cu ochii2nchi6i, cu antebratele 2n supina:ie, 6i Ps0 arate cu ambii in ecsi , po/itia nu poatementinut0 , e obicei atorit0 pro ucerii unei fle"ii in7oluntare a unuia intre in ecsi3

A.0 MISC ATET7=ICE# MI lente, aritmice, locali/ate e obicei la ni7elul segmentelor istale ale membrelor3# la ni7elul egete # apar misc 7ermiculare, iar la ni7 antebratelor si gambelor, misc Aaspectul unei torsiuni3# se pot 2nsoti e1 misc coreice (2n special la copiii cu IM%) sau e contracturi tonicemembrelor3e+1 2n ca/ul spasmului e torsiune secun ar unor encefalite infantile)# uneori apar 6i tulburari e fonatie 6i e eglutitie, r<s sau pl<ns spasmo ic3

A.2 MI7CL7NIILE# MI bruste, e scurt0 urat0, cu ritm 7ariabil# sunt asem0n0toare contractiilor musc obtinute prin e"citatie electric0# pot s0 se locali/e/e la un mu6chi sau la un grup muscular # nu ispar 2n somn# mioclonia locali/at0 la ni7 iafragmului etermin0 sughitul persistent, iar c<n asocia/0 cu mioclonii ale cor/ilor 7ocale 6i faringelui apar tulb e fonatie 6i eglutitie3

A.4 SINCINE=II# MI caracteristice s r $M%#apar la ni7 membrelor hipertonice, cu oca/ia unor misc 7oluntare sau 2nsotin o ser

e misc automate3.3 S3 globale83 S3 e coor onare

3 S3 e imitatie3

A.5 ;ASCICULAJII MUSCULARE 'MI7 IMII) 9/baterea muschiului# contractii in7oluntare loc la fb musc corespun/atoare unei singure unit0:i motorii3# apar secun ar le/iunii pericarionului motoneuronilor in coarnele anterioare me ulasau in nucleii motori ai ner7ilor cranieni# sunt caracteristice s r $M& ar pot sur7eni si up0 efort musc f intens la persoansurmenate si la hipertiroi ieni# la inspectie, fasciculatiile musc apar sub forma unor misc Oon ulateO ale muschiusubiectul a7<n sen/atia c0 i se /bate carnea3 Sunt accentuate e percu:ia muschiului, e"citatia electric0, frig, e unele me icamente 6i nu ispar in somn3

A.K TICURILE# misc in7oluntare ce se repet0 stereotip imit<n un gest

# forme numerose si i7erse1 ri icarea spr<ncenelor, clipit es, grimase# au caracter semicon6tient# frec7enta cu care apar este crescut0 e emotii



# 2n somn sunt absente# boala ticurilor repre/int0 pre/en:a unui numar mare e ticuri, la care se asocia/0 tulb psihice3

A. HEMIBALISM# hiper?ine/ie unilat, brusc0, e mare amplit, care cuprin e membrele unui hemicorp# misc sunt rapi e, 7iolente 6i se pro uc la r0 0cina membrelor, antren<n 6i o pen u brusc0 a trunchiului3

B. DIST7NIILE# misc in7ol cu caracter tonic# etermin0, atorit0 Htoniei pe care o in uc, aparitia unor atit particulare, c

urata 7ariabila (secun e la minute)%a urmare a instal Htoniei la ni7elul unor grupe musc, re/ult0 o eplasare lent0

progresi70 6i urabil0 a segmentelor afectate# istoniile pot fi generali/ate sau locali/ate# se 2nsotesc, e obicei, e Htonie e tip e"trapirami al si e hiper?ine/ii3

B.1 Dis"onii lo$ali3a"e1# torticolis spasmo ic# crampe functionaleB.* Dis"onii enerali3a"e# spasmul e torsiune

C. C7NVULSIILE

# contrac:ii musc bru6te, neregulate, uneori intermitente, e urat0 7ariabil0, cauc sau Q 6i mentin segmentele corp intr#o anumit0 po/itie3

# upa nr e gr musc implicate, con7ulsiile pot fi generali/ate si locali/ate3C.1 Con !lsiile enerali3a"e # interesea/a mu6chii corpului in totalitate3

# e obicei # se 2nsotesc e pier erea total0 sau relati70 a st0rii e constien:0# 2n epilepsie, coma hipoglicemic0, st0ri febrile3

C.* Con !lsiile lo$ali3a"e # afectea/a un numar mai mic e grupe musculare3 #apar 2n epilepsia locali/at0 (simptomatic0 pentru e"istenta unui proces tumora7ascular, infectios sau traumatic locali/at 2n /ona motorie a corte"ului3)

Con !lsiile "oni$e # sunt contractii musc 7iolente, urabile, care et stare e rigi itatea unui segment sau a 2ntregului corp3 Apar in1# forma generali/ata1 # tetanos, unele into"icatii, 2n fa/a tonic0 a epilepsiei gran m(c<n etermin0 o atitu ine rigi a a pacientului, 2n fle"ie sau 2n e"tensie 6i se 2nso

e pier ere totala a st0rii e constien:0)# forma locali/ata1 tetanie ( c<n contractiile tonice sunt locali/ate 2n special la musc

fe:ei, laringelui 6i segm istale ale membr (m<na e mamo6)3 In urma percutiei n facla ;um istantei intre comisura bucal0 6i arca a /igomatic0 apare contractia orbiculaa bu/elor (semn %h oste?)3



C.2 Con !lsiile $loni$e # misc in7oluntare bru6te, e scurt0 urat0 6i separate 2ntre el prin scurte inter7ale e rela"are musculara3

Ele urmea/0 con7ulsiilor tonice 2n epilepsia ma;ora sau pot constit manifestareepilepsiei tip petit mal, situa:ie 2n care sunt locali/ate3

C.4 Toni$o $loni$e 4 asocierea celor 8 tipuri

5. SENSIBILITATEA SI EXAMINAREA EI < C!rs 2

Sensib repre/ functia S$ e a receptiona, transmite 6i transforma 2n sen/aimpulsurile eterminate e stimulii in me iul e"tern 6i intern3

I& RI DE SE$SIB # up0 se iul structurilor receptoare – Sherrington)

1. SENSIB EXTER7CE#TIVA 'superficial0) # receptori (e"teroceptorii) 2n teg3.3. tactil0 # grosier0 (protopatic0), fin0 (epicritic0).38 termic0 # pentru cal 6i rece.3 ureroas0

*. SENSIB #R7#RI7CE#TIV@ ' profun 0)– rec(proprioceptorii) 2n mm, oase, artic83. mio#artro#?inetic0 (?ineste/ic0)838 presional0 (bareste/ic0)83 7ibratorie83F ureroas0 profun 0

0. SENSIB INTER7CE#TIV@ – rec32n organele interne, 7ase sg3

E7aluarea sensib #o(ie$"i e:# epistarea pre/en:ei tulb e sensib e i7erse cau/e# stabilirea topografiei acestor tulb# stabilirea trat comple" (me ical, chirurgical, ?inetic) in i7i uali/at# obiecti7i/area 2n inamic0 a e7olutiei tulb e sensib, ca urmre a trat comple" aplicat3

a. TULBURARI SUBIECTIVE DE SENSIBILITATE SI EVALUAREA L7R D!rerea escris0 e pacient sub iferite aspecte (arsur0, sf<6iere, ;unghi, sen/ati

greutate, e presiune)3 Durerea are o 7aloare semiol eosebit0 eoarece topografcaracterul continuu sau iscontinuu, intensit, urata, perio icitatea, factorii caragra7ea/0 sau care o fac s0 sca 0 2n intensit, repre/int0 elementele semiol f importan

iagnosticarea unor afectiuni3#ares"e3iile # sen/ ne ureroase ar nepl0cute, escrise e subiect sub forma uamorteli, furnic0turi, 2ntep0turi, arsuri, sen/ e cal 6i rece3



&entru e"aminarea sensib subiecti7e se folosanamne3a3 Se recoman 0 utili/areaunei formule mnemotehnice (# R S T) pentru a nu omite 2ntrebari legate e aspectimportante legate e fenomenele respecti7e1& 4 fact care pro7oac0 sau atenuea/a urerea sau pareste/ia

4 calitatea ( aca este 7orba e urere sau e pareste/ii)R 4 reg afectat0S 4 se7eritatea (intensitatea) mic0, me ie sau mare

4 timpul

(. TULBURARI 7BIECTIVE DE SENSIB0antitative 1# 2n e"ces 4Hes"e3ie # perceperea e"agerat0 a intensit stimulilor # 2n minus 48es"e3ia # perceperea iminuata a intensit stimulilor

4 anes"e3ia # lipsa perceptiei stimulilor si absen:a sen/ pt un tip e sensib0alitative

E7al sensib obiecti7e # con i:ii e e"aminare1# subiectul con6tient, cooperant, o ihnit, rela"at, e/br0cat, situat 2ntr#o ca

linistit0 la temp e confort termic# &acientul 7a a7ea ochii 2nchisi 2n timpul e"aminarii# stimulii 7or fi aplicati1

sime"ri$ # initial pe parta presupus0 afectat0, apoi pe reg simetric0 sanatoa 6n sens dis"o pro+imal

# subiectul este instruit s0 spun0 DA can percepe o sen/atie, s0 escrie sen/locali/e/e stimulul

(.1. EXAMINAREA SENSIB SU#ER; TACTILE TERMICE SI DURER7ASE

(.1.1. SENSIB TACTIL@ (S ) 4 e"am se face cu a; unei pensule f fine sau tampon 7at0 care se aplic0 irect pe piele f0ra a fi eplasat03

ST propri! 3is% # dis$riminarea "a$"il% # este aprecierea istan:ei e la care oi stimuli aplica:i simul

pe teg care pot fi iferen:iati3 Se fol compasul ebber si se m0soara istan:a la care secele oua puncte ca ou0 sen/atii iferite dermole+ia – se esenea/0 pe piele o liter0 !cifr0 si pac treb s0 recunoasc0 ce ai es

(ochii 2nchi6i) s"ereo no3ia # cu ochii 2nchi6i i se pune 2n m<n0 un obiect si treb sa 2l recunoasca pe

propriet0:ilor fi/ice ale acestuia (m0rime, form0, te"tur0) soma"o no3ia # capac e i entificare a schemei corporale1 e"ista ca/uri can pac nu

recunosc o anumita parte a corpului, sen/ e mbr fantom0

(.1.*. SENSIB TERMICAse test cu 8 eprub cu ap0 cal 0 si recea. "ermoanes"e3ie 4 nu percepe nici cal , nici rece(. Hes"e3ia 4 pecepe e"agerat



$. i3o"ermo no3ia 4 percepe orice stimul ca fiin ori cal , ori reced. in ersi!ne "ermi$% 4 rece este cal si in7ers (.1.0. SENSIB DURER7ASA # se fol un ac cu un capat ascutit si unul bont3a. anes"e3ia d!reroasa 'anal e3ie) 4 lipsa sensib la urere

(. 8al e3ie 4 sensib la urere este iminuat0$. Hal e3ie 4 hipereste/ia ureroas0

(.*. TESTAREA SENSIB #R7;UNDE inclu e1# e"am sensibproprio$ep"i e 4 se fac mobili/ pasi7e ale egetelor m<n0, apoi picior si i scere pacientului sa i entifice tipul e misc care a fost efectuat0# e"am sensib i(ra"orii 4 iapa/on care 7ibrea/a pe proem osoase ale membrelor # e"am sensibpresionale 4 trebuie sa recunoasca sen/atia e ap0sare# e"am sensibd!reroase pro&!nde #se e"ercita presiune profun 0 la ni7 maselor mm

Aspe$"e $ara$"eris"i$e ale "!l( de sensi(ili"a"e1• tulb e tipnevritic 4 c<n este afectat un singur trunchi ner7os3 Subiecti7 pre/

ureri 6i!sau pareste/ii, iar obiecti7, hipo!aneste/ie cutanat0 2n teritoriul e iner7atner7ul respecti73 Se pot 2nsoti e un eficit motor e tip pare/a sau parali/ie3

• tulb e tip polinevritic# subiecti7 #pareste/ii# obiecti7 # hipo ! aneste/ie la ni7 e"trem istale ale mbr3 Sunt cu at<t mai se7ere cu aprop e 7<rful egetelor, sunt bilaterale si simetrice3

• tulburari e tipradicular 4 sunt ispuse 2n ben/i corespun/atoare ermatoamelor afectate1 # ben/i trans7ersale la ni7elul toracelui # ben/i longit la ni7elul membrelor Dermatomul 4 regiune cutanata iner7at0 e o pereche e r0 acini ner7oase e la niunui segment me ular3

# tulb e tip hemiplegic si paraplegic 4 interesea/0 un hemicorp, respecti7 ambMI3 Sunt afectate toate tipurile e sensib3

# isociatia siringomielic0 4 pier erea sensib tactile grosiere, termice si ureroastimp ce sensib propriocepti7a con6tienta si cea tactil0 fin0 sunt normale3 Apare 2fasciculelor spinotalamice, la ni7el me ular3

# isociatia tabetic0 4 abolirea sau iminuarea sensib propriocepti7e con6tientactile fine, cu p0strarea sensib superficiale (termice, urer 6i tactile grosiere)3



SINDR7MUL DE NEUR7N M7T7R CENTRAL 'SNMC)

'sindrom piramidal)

# reune6te afec:iuni neurologice cu etiopatogenie i7ers0

# aceste afec:iuni au 2n comun e"isten:a unor le/iuni ale $M%, respecti7 ale c0ilor cortico#spinale (pirami ale)3 *e/iunile pot afecta c0ile pirami ale la orice ni7el alacestora, consecin:a fiin apari:ia unui tablou clinic cu o serie e caracteristicicomune3

E"iolo ia SNMC:

# Boli cerebro#7asculare1

• acute (A-% ischemice!hemoragice)• cronice (insuficien:a circulatorie cerebral0 cr3)

# raumatisme cranio#cerebrale (6i traumatismele 7ertebro#me ulare)

# umori cerebrale# Infec:ii (encefalite, abcese cerebrale)

# Boli egenerati7e ale S$ (sclero/a 2n pl0ci, e e"3)

CARACTERISTICILE SNMC :

• deficit motor tipic (4 tulbur0ri ale motricit0:ii 7oluntare)• tulburări de tonus muscular –hipertonie e tip pirami al 4 spasticitate exa erarea !"# • abolirea reflexelor cutanate

apariţia semnului 1abins/i şi a reflexelor patolo ice • apariţia sin/ineziilor • apariţia clonusului piciorului şi rotulei (contractii musc repetate ritmice,

spontane sau pro7ocate e 2ntin erea musc, apare ca re/ultat al 2ntreruperiisemnalelor inhibitorii corticale spre m0 sp#e"1sclero/a multipla, paraplegiespastica, le/iunile me ulare)3



,eficitul motor din S2M0 -particularităţi:

• estee+"ins, interes<n , 2n func:ie e se iul le/iunii# un hemicorp(hemipare/0!hemiplegie)

# MI (parapare/0!paraplegie)# toate mbr (tetrapare/0!tetraplegie)# un singur membru (monopare/0!monoplegie)

• estesele$"i, afect<n gr musc cu ac:iune 7oluntar0 mai accentuat0 (e"tensoriiMS 6i fle"orii MI) musculatura a"ial0 nu este interesat0, e obicei

• predomin% dis"al la mem(rer0 0cinile acestora fiin mai pu:in afectate• a&e$"ea3% doar mo"ri$i"a"ea ol!n"ar%2n timp ce mi6c in7oluntare, refle"e 6i

sin?inetice sunt p0strate sau chiar e"agerate• pier erea mi6c 7oluntare n! es"e !ni&orm%fiin afectate mi6c0rile fine, e

preci/ie 6i 2n em<nare 6i mai pu:in mi6c grosiere mi6c legate e e"primareaemo:iilor sunt p0strate ( e e"emplu, pacientul poate contracta orbicularul pleoapei c<n r< e sau clipe6te, ar nu o poate face 7oluntar)3

Tra"amen"!l ,ine"i$ 6n SNMC

8emiple ia spas"i$% pos" AVC $a!3a $ea mai &re$ de SNMC(2n special prinle/ 7asculare pe artera cerebral0 me ie)3

"ra"amen"!l $!ra"i $omple+ al SNMCcuprin e:# trat me ical – 2n func:ie e etiologie

# trat chir (c<n este ca/ul, e e"3 2n tumori cerebrale sau A-% hemoragice)

# trat ?inetic – i entic # 2n linii mari #in iferent e etio S$M% se aplic0 2spital, 6i se continu0 apoi 2n centre e recuperare 6i la omiciliul pacientului3

BILANJUL INETIC

• trat ?inetic in i7i uali/at #succes terapeutic3• trat ?inetic # obligatoriu prece at e un bilan: ?inetic, care 7a aprecia c<t mai

complet profilul fi/ic 6i psihic al pacientului respecti73• bilan:ul ?inetic se 7a 2nca ra 2ntr#o e7al general0 a boln, reali/at0 e o echip0

e speciali6ti me ici, ?inetoterapeu:i, psihologi, logope/i, asisten:i sociali etc3)care 7or testa pacientul in punct e 7e ere func:ional3

Se 7or e7alua urm0torii parametri 1eficitul motor (pare/a!parali/ia)



spasticitateacoor onarea mi6c0rilortulbur0rile e sensibilitate

ispra"ia (perturbarea mi6c0rii 7oluntare, e6i for:a muscular0, sensibilitatea,coor onarea 6i capacitatea e 2n:elegere a pacientului sunt normale)ne interesea/0 6i1

#e"isten:a unor tulbur0ri e comunicare, emo:ionale 6i mentale, sfincteriene

#e7entuale af asoc (H A, car iopatii, insuf car iac0 6i!sau respiratorie etc3)3

NN ' serie e factori, consi era:i pre icti7i, ne orientea/0 e la 2nceput 2n leg0turcu succesul asisten:ei e recuperare3 Astfel, au prognostic prost1

#le/ cerebrale bilaterale

# e"isten:a fenomenelor psihice

# parali/ia flasc0 prelungit0 peste 8 luni

# incontinen:a urinar0 sau pt materiile fecale prelungit0 peste #F s0pt

# 7<rsta 2naintat0

# e"isten:a unei patologii asociate (car io#7asculare, respiratorii, renale,metabolice etc3)3

Succesul recuper0rii # con i:ionat e1

1. n$eperea pre$o$e a "ra" ,ine"i$:# c<t mai precoce, la circa .8#8F ore e la A-% ischemic! traumatism! e la

inter7 chir3pt tumor03# e"cep:ia o constituie A-% hemoragice, 2n care se 2ncepe recuperarea up0 8#

spt3, atorit0 pericolului e repetare a hemoragiei 2n acest inter7al e timp3

*. Con"in!area s!s in!"% >i in"ensi % a "erapiei, 2n primele5 l!ni de laAVC, recuperarea prelungin u#se – uneori # p<n0 la 8 ani 6i continu<n cu m0suri e

2ntre:inere toat0 7ia:a3



7(ie$"i e prin$ipale ale "ra":

men inerea &!n$ iilor i"ale >i limi"area e+"inderii le3 $ere(rale echip0 eme ici (neurolog, neurochirurgi, aneste/i6ti, me ici e urgen:0 etc3)

s$%derea de&i$i"!l!i &!n$ ional >i a di&ormi"% ilor acest obiecti7 constituiechiar i eea recuper0rii, iar ?inetoterapeutului 2i re7ine rolul principalpre enirea re$idi elor (olii – repre/int0 o problem0 multi isciplinar0, ecompeten:a me icilor e i7erse specialit0:i, a ieteticianului, C etc

3inetoterapia în S2M0:

.3 C în faza precoce e recup – 6n ri iri nespe$i&i$e: cut, ortop, resp, 7enoase etc383 C în per de stare - obiecti7 principal – trat tulb motorii3

3 C 2n perioada de sec4elă 1

# stimularea mi6c0rilor acti7e care nu se pot e"ecuta,

# re ucerea tulbur0rilor e echilibru 6i coor onare,

# recuperarea mersului 6i a prehensiunii

# tratamentul pentru pre7enirea reci i7elor3

1. ine"o"erapia în faza precoce de re$!perare

# 2n ser7icii e A I (la pacien:ii 2n stare foarte gra70, sau comato6i) 6i eneurologie, sub 2n rumarea me icilor neurologi3 C 7a a aten:ie 6n ri irilornespe$i&i$e:

$!"ana"eO or"opedi$eO

!rinareO respira"oriiO enoase.

*. ine"o"erapia în perioada de stare



are ca o(ie$"i prin$ipal "ra" "!l( mo"orii, eoarece pacien:ii re7in laomiciliu cu un han icap motor (inclusi7 e locomo:ie) 7ariabil, 2n func:ie 2n

special e gra7itatea 6i locali/area le/ neurologice3$ara$"eris"i$i ale reins"al%rii mo"ri$i"% ii a$"i e la bolna7ii cu S$M%1

# pre/ tulb e tonus, care au impact func: a esea ( ar nu obligatoriu)efa7orabil

# apari:ia sin?ine/iilor, semnific<n pier erea selecti7it0:ii comen/ii, cure7enirea mo alit0:ilor motorii elementare3

Me"odele de re$!perare a de&i$i"!l!i mo"or

se alegîn funcţie de cooperarea pacientului la programul ?inetic3se folosesc unele tehnici 5$& 6i se aplic0 meto ele Cabat sau Bobath3se continu0 pre7enirea po/ 7icioase, et e contract musc se folosesc atele 6iorte/e pentru alinierea corect0 a segmentelor3

0. Tra"amen"!l ,ine"i$ 6n perioada de sec4elă

Tn func:ie e starea membrelor afectate, e"ist01

.3 pacien:i cu mo ific0ri func:ionale pu:in sub ni7elul normal pentru 7<rsta lor

83 boln cu mo if minime ale for:ei e contrac:ie musc 6i ale amplitu inii e

mi6care, permi:<n acti7itate u/ual0 normal0 ar nu 6i acti7it0:i e"cesi7e3 pacien:i cu mo ific0ri func:ionale se7ere, limit<n acti7it0:ile coti iene

F3 cei cu mo if func: f se7ere, MS afectat neput<n fi folosit 6i!sau mersul nefiin posibil3

#ro$es!l de re$!perare 7a urm0ri 1

stimularea mi6c acti7e care nu se pot e"ecuta

recuperarea prehensiunii 6i mersuluire ucerea tulb e echilibru 6i e coor onare3NN $B1 la pacien:ii cu hemiplegie spastic0, nu eficitul motricit0:ii 7oluntarerepre/int0 factorul cel mai in7ali ant3 &ot fi mai isfunc:ionale ec<t acesta 1spasticitatea, incoor onarea, ispra"ia 6i tulbur0rile e sensibilitate3

1. Com(a"erea spas"i$i"% ii

• ermoterapia• ehnici 5$& – RR, I*, I*', %R



• &osturarea nocturn0 a mbr plegice (se folosesc orte/e e 2ntin ere prelungit0)• Me ica:ia econtracturant0• Alte proce ee 1 fenoli/area! in;ec:iile cu alcool etilic 2n punctul motor al

ner7ului, to"ina botulinic0, biofee bac?#ul3

*. Com(a"erea in$oordon%rii

• *a ma;oritatea pacien:ilor hemiplegici, incoor onarea este o consecin:0 aspasticit0:ii 6i, 2n unele ca/uri, a le/ cerebelului 6i!sau c0ilor cerebeloase3Ata"ii se7ere pot s0 apar0 6i 2n le/ ale trunchiului cerebral3

• Incoor onarea 7a afecta at<t mobilitatea controlat0, c<t 6i abilitatea3• Recup coor on0rii se 2ncepe oar c<n 1• pacientul 6i#a rec<6tigat primele etape ale controlului motor (mobilitatea 6istabilitatea)• spasticitatea a sc0/ut3

!ecuperarea coordonării

# este un proces e urat0, e" e coor onare e"ecut<n u#se 2n primii oi ani la instalarea hemiplegiei3

# ini:ial gesturi simple apoi, treptat, se efectuea/0 gesturi in acti7it0:ile

coti iene, tot mai comple"e pe m0sur0 ce coor onarea mi6c se 2mbun0t0:e6te3# terapia ocupa: 7a completa recup coor , atunci c<n este posibil3

# treb re:inut c0, in iferent e progr e e", pacientul nu trebuie obosit3 'bosealaetermin0 incoor onare 6i la persoanele s0n0toase3

# E"emple e e"3 e coor onare 1

# apucarea unor obiecte e i7erse forme, 7olume 6i greut0:i

# 2ncheierea 6i escheierea nasturilor

# 2mbr0carea 6i e/br0carea i7erselor articole 7estimentare

# 2nchi erea 6i eschi erea unor borcane, recipiente etc3

# folosirea tac<murilor 6i paharelor

# a6e/area 6i ri icarea pe pat, pe un taburet, pe po ea

# iferite tipuri e mers (lateral, pe o linie trasat0 pe po ea, cu i7erse tipuri e pa6iculeg<n i7erse obiecte 2mpr06tiate pe po ea etc3)3



0. Dispra+ia >i re$!perarea ei

Dispra+ia # perturbare a mi6c 7oluntare, const<n 2n ificultatea!imposibilitateae a ini:ia o mi6care, care poate fi 2ns0 reali/at0 spontan3

# reb re:inut c0, la pacien:ii afecta:i e ispra"ie, al:i factori implica:i 2nreali/area mi6c 7oluntare (2n:elegerea, for:a musc, coor onarea, sensibilitatea)s!n" normali.

# Recuperarea ispra"iei # i se acor 0 pacientului un a;utor ini:ial pentru a emarami6c orit03 %u timpul, se 7or e"ecuta mi6c tot mai comple"e, ini:iate e c0tre C6i pe care pacientul le 7a continua cu un a;utor in ce 2n ce mai sc0/ut3

2.T!l(!r%rile de sensi(ili"a"e >i re$!perarea lor

# pre/ente la .9 intre hemiplegici3

# cele mai frec7ente # tulb e sensib superficial0 (tactil0 6i!sau termic0)3

# in fericire, sensib propriocepti70 este mai rar afectat0 (recuperarea unor mbr

plegice este mult 2ngreunat0 2n situa:ia pier erii sim:ului po/i:iei 6i mi6c0rii)3- recuperarea sensibilităţii # proces e lung0 urat0 perse7eren:a pacient! CRecuperarea sensibilit0:ii poate 2ncepe oar c<n pacientul 7a percepe 7ibra:iile

iapa/onului cu frec7en:a e 89G, respecti7 H/3

#me"odolo ie spe$ial%3 Astfel1

# e" 7or fi scurte (ma"3 . minute) 6i se 7or repeta e c<te7a ori pe /i

# e"citantului sen/iti7 i se 7a sc0 ea progresi7 intensitatea, pe m0sur0 ce tulb esensib ale pacientului se atenuea/0

# stimulii se aplic0 ini:ial sub control 7i/ual, apoi pacientul 2nchi e ochii, 2ncerc<n s0con6tienti/e/e sen/a:ia 2n final, 7a re eschi e ochii, pentru a 7erifica sen/a:iile

# se 7a stimula simetric membrul opus s0n0tos, simultan!succesi7

Re$!perarea sensi(ili"% ii presionale >i d!reroase

# Recuperarea sensibilit0:ii presionale 2ncepe c<n pacientul 7a percepe7ibra:iile iapa/onului cu frec7en:a e 89G H/, iar pentru sensibilitatea la urere, bolna7ul trebuie s0 perceap0 7ibra:iile e H/3



# *a 2nceput, boln pri7e6te regiunea un e pres0m sau 2n:ep0m tegumentul3Simultan sau ulterior 7om aplica acela6i tip e stimul 6i pe segmentul opus s0n0tos3

# Apoi, 7om aplica e"citantul 2n timp ce pacientul 26i :ine ochii 2nchi6i3 Tl 7om

2ntreba ce a sim:it 6i un e era locali/at0 sen/a:ia, apoi 2i 7om cere s0 eschi 0 ochii pentru a#6i controla 7i/ual sen/a:iile3

Re$!perarea sensi(ili"% ii proprio$ep"i e# Ini:ial #mobili/are pasi70 # pacientul pri7e6te mi6carea3

# lterior, pacientul 2nchi e ochii, segmentul este mobili/at pasi7 6i i se cere s0repro uc0 mi6carea cu segmentul simetric s0n0tos3

Re$!perarea sensi(ili"% ii "ermi$e # up0 meto ologa e;a escris0, 7om aplica ini:ial stimuli cu 7alori e"treme (foartecal/i sau foarte reci)3

# treptat, se 7or folosi stimuli cu 7aloarea e circa FU % pentru sen/a:ia e rece 6icirca F U % pentru sen/a:ia e cal (se utili/ea/0 o eprubet0 cu ap0 rece 6i una cu ap0cal 0)3

4. Re$!perarea de&i$i"!l!i mo"or a inclu e1# &osturarea pacientului la pat

# &osturarea membrelor afectate

# E"erci:iile la pat 3

# -erticali/area bolna7ului 6i ree ucarea echilibrului ortostatic

oate acestea urm0resc, e fapt,reed!$area mers!l!i 6i re$!perarea&!n$ ional% a membrului superior afectat3

5 6 .osturarea pacientului la pat

# Se continua, e fapt, posturarea efectuat0 2nc0 in sta iile precoce ale bolii3

# %u timpul, posturarea e7ine acti7o#pasi70 6i apoi acti703 &acientul 7a a optsuccesi7 DD, D* pe partea s0n0toas0 (heterolateral), D- 6i, uneori, D* pe parteaafectat0 (homolateral)3

# &atul 6i 2nc0perea 2n care este situat pacientul trebuie s0 respecte o serie econ i:ii generale1



# 2nc0perea trebuie s0 fie luminoas0 6i lini6tit0

#patul # boln s0 poat0 pri7i spre u60 6i 2n camer0 peste partea plegic0 a corpului

#2n pat, pacientul 7a sta cu hemicorpul afectat spre marginea e acces,2ngri;irile acor <n u#i#se peste partea parali/at03

&atul 7a a7ea o 2n0l:ime reglabil0, pentru a u6ura transferurile 2n 6i in pat3

5 7 .osturarea membrelor afectate

# Se folosesc ini:ial perne, rulouri, s0cule:i e nisip etc3, ar, pe m0sur0 ce seinstalea/0 spasticitatea, pentru posturare 7or fi necesare orte/ele3

# m<na 7a fi fi"at0 cu pumnul 6i cu egetele 2n e"tensie, 6i policele ab us3

# la ni7 um0rului se 7a corecta ten in:a e a 6i RI, men:in<n u#l (cu a;utoruunei perne plasate 2n a"il0) 2na(d >i RE3 &e c<t posibil, MS 7a fi plasat anti ecli7, pentru a e7ita apari:ia e emului la acest ni7el3

# piciorul 7a fi posturat 2n fle"ie e K U fa:0 e gamb03

# la ni7 6ol ului se 7a corecta RE, ca 6i e7entualele fle"um#uri ale 6ol ului 6i

genunchiului, ac0 apar3

5 8 9xerciţiile la pat

o(ie$"i e1# antrenarea motricit0:ii 7oluntare

# s0#i permit0 pacientului s0#6i con6tienti/e/e hemicorpul parali/at

#os"!rarea pa$ien"!l!i

Se continu0 mobili/ pasi70 , prece at0 e sc0 erea spasticit0:iise trece la mobili/ auto#pasi70 6i, apoi, la mobili/are acti703

ehnici 5$& pentru ini:ierea mi6c 7oluntare – IR, MAR', %R3E" e tonifiere a musc mbr s0n0toase 3E"erci:ii e respira:ie

5 )erticalizarea pacientului şi reeducarea ec4ilibrului în ortostatism



# reluarea ortostatismului 6i a mersului pot fi ificile 3

# Ini:ial, pacientul 7a fi plasat 2n DD cu genunchii e"tin6i (P6e/<n alungit ), apo2n P6e/<n scurtat , cu MI la marginea patului3 &o/i:ia ini:ial0 se men:ine e la 8#

minute p<n0 la o ;um0tate e or03# &acientul 7a fi apoi ri icat 2n ortostatism l<ng0 pat3 -om escrie meto ologia recuperare a echilibrului la ree ucarea mersului, obiecti7 pe care rec<6tigareaechilibrului 2l preg0te6te, e fapt3

Reed!$area mers!l!i 'RM)

# constituieo(ie$"i !l prin$ipal al recuper0rii la pacien:ii hemiplegici3

# se poate trece la RM atunci c<n boln poate men:ine orto .9 min, f0r0 s0oboseasc03

Condi ii o(li a"orii pt ca RM s0 fie eficient0 1

# boln treb s0 2n:eleag0 comen/ile 6i s0 poat0 s0 e"ecute p06irea 2nainte, 2napoi 6lateral3

# S0 e"iste 2n ortostatism un echilibru static bun3

# S0 nu e"iste o fle"ie spastic0 a genunchiului 6i 6ol ului3

# *a ni7elul e"tensorilor 6ol ului s0 e"iste o for:0 muscular0 satisf0c0toare3

9tape obli atorii .3 Rec<6tigarea echil ortost 2ntre bare paralele3 Se 7a insista pe 2nc0rcarea MIafectat

83 Tn70:area mi6c0rii P e forare ,

3 &acientul 7a 2n70:a apoi mersul 2ntre bare paralele, respect<n sec7en:ialitate pa6ilor

F3 Mersul cu baston cu F puncte e spri;in93 Mersul cu baston obi6nuit # c<n nu mai e"ist0 if e p06ire 2ntre cele ou0 MI



G3 RM pe sc0ri, respect<n principiul P MI s0n0tos urc0, iar cu cel afectatcoboar0 3

Reed!$area &!n$ ional% a MS

# este unobiectiv secundar la hemiplegici

# progn recuperator este mai slab pentru MS fa:0 e MI atunci c<n este posibil0recup complet0 a MS sur7ine 2n primele luni e la instalarea hemiplegiei

a) Se 2ncepe pro"imo# istal, cu recuperarea um0rului 6i cotului 3

b) Recuperarea m<inii 7a epin e e e7olu:ia fiec0rui pacient, fiin , eci, strictin i7i uali/at03



Sindrom!l de ne!ron mo"or peri&eri$ ' SNM#)

# Reune6te o serie e afect neurologice cu etio foarte i7ers0# Au 2n comun e"isten:a unor le/iuni ale $M& (motoneuronii somatici alfa, a7<n

corpul celular 2n coarnele anterioare me ulare, sau 2n nucleii motori ai n cranieni)3Motoneuronii periferici constituie singura eferen:0 a S$% c0tre muschi, prininterme iul lor a;ung<n la musc somatic0 at<t impulsurile pirami ale c<t si celee"trapirami ale3

nitatea neuro#motorie 4 . $M& >gr e fibre musc pe care le iner7ea/a3# unitatea refle"ului si contractiei musc# format0 intr#un nr iferit e fb musc 2n func:ie e finetea

6i iferentierea misc e"ec e mu6chiul corespun/ator)3

# nitatea motorie poate fi le/at0 ni7elul oric0reia intre componentele sale3 Astfel,c<n le/iunea sur7ine1# la ni7elul $M& 4 sin roamele e $M&# la ni7elul sinapsei neuro#musculare 4 sin rom miastenic# la ni7elul efectorului 4 sin roame miogene (in istrofii musculare primiti7e)

E"iolo ie SNM#cau/e : traumatice, inflamatorii, to"ice, egenerati7e, tumorale, 7ascularele/ pot s0 apar0 la orice ni7el1

peri$arion1 mielite, amiotrofie spinala progresi70, tumori 6i traum me ulare 3 r%d an"erioare 1 ra iculite, tumori intrarahi iene, hernii e isc "r!n$8i!ri >i ple+!ri ner oase1 traum si compresiuni atorit0 inflamatiilor,

tumorilor, hematoamelor3 ner ilor peri&eri$i 1 ne7rite, poline7rite

Cara$"eris"i$ile SNM##deficit motor tipic; #tulb de tonus musc 4 4tonie musc 2n acela6i teritoriu cu eficitul musc#atrofii musc precoce (la cca spt e la instalarea S$M&)

#diminuarea < abolirea !"# cu p0strarea contrac:iei i iomusculare (contrac:ia refle"0 ob:inut0 prin percu:ia irect0 a masei musc, nu a ten onului)#aparitia fasciculaţiilor – oar can este afectat pericarionul#modificarea excitabilitatii 2M. , la e"amenul electric3

; #ar"i$!lari"% ile de&i$i"!l!i mo"or#in"ensi" aria(il% (parali/ie,pare/a) 2n functie e nr motoneuronilor perif afectati#limi"a"la gr musc corespun/atoare $M& interesa:i# 2mbrac0di&eri"e aspe$"e (poliomielitic, ra icular, ple"al, ne7ritic)

# este unde&i$i" mo"or &las$, $are in"eresea3% "oa"e "ip!rile de a$"i mo"orie17oluntar0, automat0, refle"0, sin?inetic03In &!n$"ie de por"i!nea a&e$"a"% SNM# poa"e &i :



# terapie ocupaț ional01.2. Re&a$erea ima inii ,ines"e3i$e1.4. Creş "erea &or eiş i re3is"enţ ei m!s$!lare1.5. Re$ş "i area $oordon%riiș i a(ili"%ț ii

1.K. Reed!$area mo(ili"% iiş i a &orţ ei se men"elor nea&e$"a"e de parali3ie.*. Re$!perarea "!l( sen3i"i e

# aca e"ist0 tulb sen/ se contrain ic0 toate proce eele electro 6i termoterapeutice# se 2ncepe cu ree ucarea sensibilit0ț ii la presiune – urere, a proprioceptieiş i secontinu0 cu sensibilitatea termic0# can apar semne e refacere pentru recep:ia elementar0 , se 2ncepe recuperareastereogno/iei# ulterior, antrenament mai comple" cu e"erciț ii AD*

0. Re$!perarea "!l( ne!ro as$!lo "ro&i$e# S$M& sunt 2nso:ite e pre/en:a tulbur0rilor circulatorii periferice1 sta/0 arterio#capilar0, e em, hipotrofia!atrofia pielii, fanerelor, :esutului subcutanat, mu6chilor3# po/iț ion0ri anti ecli7eş i conten:ii cu fe6e elastice pt e7itarea e emului# mobili/0ri articulare > gimnastic0 Burger ! tehnica-an er Mollen pt stimularea circ periferice# masa; cu ulei c0l u:# terapie pneumatic0# terapie refle"0# hi roterapie (afu/iuni alternante, b0i cal e, mofete partiale)



SINDR7AMELE EXTRA#IRAMIDALE SE#

Sis"em!l e+"rapiramidal este format in11. ;orma i!ni $or"i$ale # arii in lobul frontal (2n special aria G, ar 6i c<mpurile F,W, .Ks 6i 8F)3*. ;orma i!ni s!($or"i$ale repre/entate e nucleii ba/aliV (corpii stria:i) 6iforma:iuni iencefalo#me/encefalice (unele por:iuni in talamus, corpul *uXs,nucleul ro6u, substan:a neagr0, forma:iunea reticulat0)30. ;as$i$!lele e+"rapiramidale:tecto#, rubro#, nigro#, 7estibulo# 6i oli7ospinal3

QCorpii s"ria i inclu n!$le!l $a!da" 6in!$le!l len"i$!lar (format in putamen 6iglobus palli us)3 Din punct e 7e ere filogenetic ar 6i al patologiei, paleostriatul este repre/entat e globus palli us, iar nucleul cau at 6i putamen formea/0neostriatul 3

Tip!ri de SE# #0 "ip!ri de sdr $lini$e:

1. SE# H"on 8,ine"i$e < boala &ar?inson 6i s r par?insoniene – c<n le/iunileafectea/0 pre ominant paleostriatul 6i substan:a neagr0*. SE# 8"on H,ine"i$e (coreea acut0 6i cronic0, ateto/a, i7erse istonii), atuncic<n le/iunile interesea/0 neostriatul, ar 6i talamusul, nucleul ro6u, corpul *uXs0. SE# pans"ria"e ' lo(ale) care apar atorit0 unor le/ ale paleo# 6i neostriatului3

A3SE# H"on 8,ine"i$e

Boala #ar,inson >i sindroamele par,insonieneE"iolo ia este i7ers0, 2n func:ie e aceasta, s r par?insoniene se clasific0 2n1

1. #ar,insonism primar 'idiopa"i$) – e etiologie necunoscut0 – inclu e boala &ar?inson 6i par?insonismul ;u7enil3

*. #ar,insonism se$!ndar 'do( ndi") – up01

# encefalite 7irale # iatrogen (a ministrare e metocloprami , sulpiri , neuroleptice incisi7e – Halloperi ol etc3)

# e cau/01 tumoral0, posttraumatic0 ( up0 hematoame sub urale bilateralecare comprim0 nucleii cenu6ii), 7ascular0, to"ic0 (%', &b, heroin0)3

0. #ar,insonism!l eredo de enera"i2. A"ro&iile polisis"ema"i3a"e

Boala #ar,inson >i par,insonism!l



# Boala &ar?inson are o pre7alen:0 e . , care cre6te cu 7<rsta, a;ung<n la.,9 la 9 #G ani3# Sunt afectate cca3 . milion e pers 2n :0rile E (Damier, .KKW)3# Boala ebutea/0 la cca3 9 #G ani, ar poate sur7eni 6i 2nainte e F ani3

# B0rba:ii sunt mai afecta:i ec<t femeile3# Tn s r par?insonian ebutul se pro uce la o 7<rst0 mai t<n0r0 (cca3 F ani3)

Ta(lo! $lini$# progresi7, 2n c<te7a luni, apare tria aa,ine3ie 8iper"onie "rem!r%"!ri3 %ele semne sunt asociate 2n gra e iferite, unul put<n s0 lipseasc0 la 2nceput3 Semnelcar inale sunt tremur0turile 6i a?ine/ia3 Se a aug0 @fluctua:iile motrice(fenomeneleon-off ), perse7erarea tonic0, sc0 erea for:ei musculare 6i tulbur0ri eechilibru care pot a;unge la asta/ie, urerile etc3

TREMUR@TURILE4 tremur0turis"a"i$e, sur7in eci 2n repaus.

# ispar 2n timpul e"ecut0rii mi6c 7oluntare 6i reapar up0 2ncetarea acestora3 Tformele a7ansate, tremorul poate persista 6i 2n cursul e"ecut0rii unei mi6c0ri7oluntare, ar este mult atenuat3

# sunta(sen"e 6n somn 6i sunte+a era"e de emo ie o(oseal% &ri etc3# tremur0turile par?insoniene suntlen"e, cu frec7en:a e F#J cicli!secun 03#predomin% la e+"remi"% i# suntpse!do es"!ale astfel, m<na este animat0 e o mi6care asem0n0toare

num0ratului banilor sau rul0rii unei :ig0ri3 &iciorul efectuea/0 mi6c0ri e @batere tactului sau e pe alare3

A INE=IA 'BRADI INE=IA -;REE=IN UL/)4 pierderea ini ierii a!"oma"e a mi>$%rilor3 +esturile sunt lente, rare, ini:iate cu

ificultate necesit<n efort in partea bolna7ului3 Demararea mersului se face cu2nt<r/iere, pa6ii sunt mici 6i ispare balansul bra:elor3

# A?ine/ia se poate e7i en:ia printr#o serie e probe escrise la e"aminareacoor on0rii ( e e"emplu, proba marionetelor, a 2nchi erii 6i eschi erii pumnilor 3# *a ni7 fe:ei, a?ine/ia et faciesul hipomimic caracteristic, clipitul este rar ar ochii 26i p0strea/0 mobilitatea normal0# +lasul pacien:ilor e7ine monoton uneori, ebitul se accelerea/0 p<n0 la a

e7eni incomprehensibil3# Scrisul este mo ificat (nu at<t prin tremor c<t atorit0 a?ine/iei, care etermin0micrografie 6i scris ili/ibil)3# $3B3 A?ine/ia pre/int0 7aria:ii, e"ist<n perioa eon 6ioff 3Mai ales 2n sta iile a7ansate ale bolii, a?ine/ia poate s0 ispar0 brusc, pro uc<n u#se ?ine/iile para o"ale, uneori eclan6ate e emo:ii (perioa e @on )3Tn aceste fa/eon ale bolii, ispari:ia a?ine/iei se poate 2nso:i e is?ine/ii sau

istonii3# Tn fa/eleoff , a?ine/ia 6i tabloul e"trapirami al se7er influen:ea/0 ma;or posibilit0:ile motrice ale bolna7ilor3



HI#ERT7NIA 'RI IDITATEA) EXTRA#IRAMIDAL@• Este a esea precoce3 Are$ara$"er plas"i$ $eros, mbr p0str<n atitu inea

imprimat0 e c0tre e"aminator3 Rigi itatea este$ons"an"% pe "o" par$!rs!l

mi>$%rii spre eosebire e spasticitatea pirami al0 care se accentuea/03• $edea3% 6n -roa"% din a"%, u6or e perceput la ni7 ten onului bicepsului, 2ncursul e"tensiei pasi7e lente a antebra:ului pe bra:3

• &re omin0 la ni7elul mm antigra7ita:ionali ai g<tului 6i trunchiului 6i air0 0cinilor membrelor 6i pe fle"orii membrelor3 Re/ult0 o atitu ine tipic0 , in profil pacientul sem0n<n cu un @semn e 2ntrebare 3

• Diagnosticul se stabile6te pe ba/a e"isten:ei a 8 semne car inale, careetermin0 6i cele 8 subtipuri clinice1

.3 Subtipul cu tremur0turi – cu e7olu:ie mai lent0 6i f0r0 afectarea st0rii mentale3*. Subtipul cu bra i?ine/ie – caracteri/at prin e7olu:ie rapi 0 6i instalarea frec7ent0 aemen:ei3

Boala e7oluea/0 progresi7 c0tre o incapacitate se7er0 2n sta iile finale, pacientul este imobili/at la pat 6i necesit0 asisten:0 a esea e"ist0 6i tulbur0ri psihice3

E"ist0 multiple sta iali/0ri ( &DRS # nifie &ar?insonLs isease rating score),scala Hoehn 6i Yahr ,Scala AD* Sch ab Z Englan etc3)

Tra"amen"!l $omple+este me ical, chirurgical 6i ?inetic3&entru o c<t mai riguroas0 in i7i uali/are a terapiei, aceasta 7a fi prece at0 eun bilan: neurologic 6i un bilan: ?inetic3Scala e e7aluare unificat0 pentru mala ia &ar?inson (@ nifie &ar?insonL

isease rating scale – 3&3D3R3S3 # M3 iegler 6i [3&3 Bleton, .KK.)3 Itscalei in7estighea/0 at<t starea mental0 6i comportamentul timic, c<t 6iacti7it0:i ale 7ie:ii coti iene (alimenta:ie, 2mbr0care, igien0, stabilitate postural0, mers, scris, 7orbit, mimic0 etc3)3 Se recoman 0 ca e7aluareaacti7it0:ilor coti iene s0 se reali/e/e at<t 2n perioa eleon c<t 6i 2n perioa eleoff ale bolii3

6 #ratamentul medical *#Dopa – precursor al opaminei # 2nlocuie6te neurotransmi:0torul eficitar3*#Dopa are un efect rapi asupra rigi it0:ii 6i a?ine/iei ar, influen:ea/0 prea pu:in tremur0turile 6i, up0 o perioa 0 e e7olu:ie bun0 pot s0 reapar0 semneleclasice ale par?insonismului3substan:e opamin#li?e anticolinergice – au ca efect inhibarea acti7it0:ii acetilcolinei 6i iminuareatremur0turilor e repaus se mai utili/ea/0 1 amanta ina, inhibitorii e monoamino"i a/0 B, care scametaboli/area opaminei etc3



7 #ratamentul c4irur ical Tn ultimii ani, in ica:iile chirurgicale sunt mult limitate 6i se recurge lastimularea electric0 profun 0 a unor P:inte anatomice foarte precise3

ratamentul chirurgical const0 2n inter7en:ii stereota"ice asupra nucleului7entro#me ian talamic 6i globus palli us – a7<n efect 2n special asupratremur0turilor, ar f0r0 s0 influen:e/e tulbur0rile e postur0 6i a?ine/ia3

8 #ratamentul /inetic .7BIECTIVE:

Ameliorarea mo(ili"% ii Ameliorarea i"e3ei de mi>$are Reed!$area $oordon%rii Ameliorarea mimi$ii Reed!$area &!n$ iei respira"orii

$3B3De6i for:a musc este sc0/ut0 la pacien:ii cu &ar?inson, cre6terea acesteia nurepre/int0 un obiecti7 pentru ?inetoterapie3E+ $! re3is"en % s!n" $on"raindi$a"e,

eoarece 7or etermina cre6terea rigi it0:ii 6i 7or 2ngreuna recuperarea mobil art

a. Ameliorarea mo(ili"% ii• e"erci:ii e mobili/are acti70 a capului 6i trunchiului (rota:ii ale acestora)• baia cal 0 (la G# J\%), cu urata e .9#8 minute, a7<n efect e sc0 ere

hipertoniei musculare• masa;ul econtracturant, efectuat 2nainte e 2nceperea programului ?inetic• stretching#ul musculaturii fle"oare • e"erci:ii e pre7enire!corectare a posturilor 7icioase • tehnici 5$& # 2n ca/urile mai se7ere # RR, IR

(. Ameliorarea i"e3ei de mi>$are• Bra i?ine/ia 4 han icap se7er pentru acti7itatea profesional0 a pacientului, ar

6i pentru 7ia:a e /i cu /i3• Meto a Stefani s?X#Billo it – consi erat0 ca foarte eficient0 pentruameliorarea 7ite/ei e mi6care3 5olose6te stimularea sen/orial0 intensi70 (b0t0i

in palme, atingerea pacientului pe um0r, mu/ica ritmic0, ritmul e metronometc3)3 &acientului i se cere s0 e"ecute e"erci:iile la coman a acestor stimuli, curitmuri progresi7 cresc<n e3Stimularea sen/orial0:# etermin0 o mai bun0 recrutare a poten:ialelor e ac:iune ale unit0:ilor

motorii

# se men:ine trea/0 aten:ia pacientului pe tot parcursul programului, cresc<neficien:a acestuia3



• Dup0 #F s0pt0m<ni, se ameliorea/0 7ite/a e mi6care, ar 6i mersul 6i7orbirea3

$. Reed!$area $oordon%riiDeficitul e coor onare e pro us e tremor ( e6i neinten:ional), rigi itate 6i

bra i?ine/ie3• e"erci:ii e mers cu p06iri 7ariate (pas lateral, 2ncruci6at, 2napoi, p06ire pesteobstacole etc3), cu e/echilibrare sau @culeg<n obiecte e pe ;os 2n timpumersului

• e"erci:ii e rota:ie a trunchiului asociate cu mi6c0ri ale bra:elor sau cu pa6ii emers

• e"erci:ii cu obiecte portati7e (minge, baston, popice pe care pacientul le arunc0la :int0 sau cu care face e"erci:ii 2n timpul mersului )

• terapie ocupa:ional0 (mai multe ore!/i) aleas0 2n mo a ec7at 6i prescris0 2nfunc:ie e sta iul bolii (acti7it0:i gospo 0re6ti, ;ocuri recreati7e etc3)3

d. Ameliorarea mimi$ii• Hipomimia caracteristic0 este eterminat0 e rigi itate3• E"erci:iile e mimic0 ar trebui 2ncepute 2nc0 in sta iile precoce ale bolii3• Tn fa:a oglin/ii, ini:ial se e"ecut0 e"erci:ii analitice (mi6c0ri al frun:ii,

spr<ncenelor, obra;ilor, pleoapelor, gurii) • ulterior, e"erci:iile e7in globale (mimarea unor e"presii # mirare, r<s, furie,

7eselie etc3)3• S0#6i corele/e st0rile suflete6ti cu o mimic0 a ec7at03

e. Reed!$area &!n$ iei respira"orii• tulb resp sunt in ce 2n ce mai gra7e, pe m0sur0 ce boala progresea/03• %u timpul, apare o isfunc:ie 7entilatorie e tip restricti7, atorit0 rigi it0:ii la

ni7el toraco#ab ominal 6i afec:iunilor respiratorii cronice, frec7ente la bolna7ii7<rstnici3 Este posibil0 6i pro ucerea unui s r obstructi7 (prin eficit ecoor onare a mu6chilor c0ilor respiratorii superioare)3

•

Se practic0 e" e rela"are general0 6i local0#toracic0, e" e resp toracal0, apoiab ominal0 6i apoi ab omino#toracal0 inferioar03• E" e resp 7or e"ecutate ritmat, la coman 0 7erbal0 sau pe pa6i e mers3

B. SE# 8"on H,ine"i$e# *e/iunile sunt situate 2n neostriat# sunt 2nca rate 2n acest tip e sin rom e"trapirami al1 coreea acut0 6i cronic0ateto/a, hemibalismul 6i iferitele istonii3

Coreea a$!"% S den8am '$oreea "inerilor)# apare 2n ma;oritatea ca/urilor la copii 2ntre 9 6i .9 ani3# se"ul feminin este mai afectat3



# este consi erat0 ca o eterminare ner7oas0 a RAA (reumatism articular acut),coinci/<n cu e"isten:a unui episo reumatismal 6i, uneori 6i cu le/iuni een ocar it0 reumatismal03' form0 particular0 este coreea gra7i ic0 –consi erat0 o rec0 ere a bolii cu

oca/ia primei sarcini, la femeile care au a7ut un episo e coree acut0 2n copil0rie3 E"iopa"o enie:Meca e pro ucere este to"ic#alergic, fiin 7orba e o reac:ie la to"inelestreptococului beta hemolitic3

Ta(lo!l $lini$ es"e domina" de 0 semne $lini$e impor"an"e:• H,ine3iaO• 8"onia m!s$!lar%O• la(ili"a"ea emo ional%.

n perioada de de(!" a bolii, copilul e7ine irascibil, neascult0tor, bruscap0r<n un mers e/or onat 6i mo ific0ri ale scrisului3n perioada de s"are, apar tulbur0rile motorii, 7egetati7e 6i psihice3

#ulburările motorii $ons"a! 6n:a) mişcări coreice cu caractere escrise3 %opilul este escris e cei in antura; ca

@incapabil s0 stea lini6tit 3 Tn formele u6oare e boal0, mi6c0rile coreice sunt rareuneori trebuie e7i en:iate prin proba in icelui etc3 (test Crein ler – i e cere sub s0stea cu ochii 2nchi6i, antebra:ele 2n supina:ie, 6i s0 arate cu ambii in ec6i, po/ nu poate fi men:inut0, e obicei at pro ucerii unei fle"ii in7ol a unuia intre in ecsi 3 Tforme mai gra7e, mi6c0rile coreice frec7ente perturb0 mersul, 2mbr0carea, hr0nirea,scrisul, etc3 &ot etermina grimase, sunete respiratorii ciu ate, iar 2n starea e r0ucoreic pacientul pre/int0 agita:ie psiho#motorie continu0, tulbur0ri e fona:ie 6i e

egluti:ie, stare general0 alterat03() 4tonie musc < e7i en:iat0 prin cre6terea amplitu inii mi6c0rilor pasi7e3

Hipotonia este in7ariabil pre/ent0 2n coree3 n test specific este apari:iahiperprona:iei membrelor superioare, la e"tensia pasi70 a capului3

• 5or:a muscular0 poate sc0 ea at<t e mult uneori, 2nc<t apar forme @paraliticee coree, 2n care unele mi6c0ri 7oluntare nu sunt posibile3

• Refle"ele osteoten inoase sunt ificil e testat 2n formele e coree 2n carehipotonia este e"trem03

• ' consecin:0 a mi6c0rilor coreice 6i hipotoniei musculare este mersule/or onat, :op0it, iar e la istan:0 pacientul pare s0 se certe cu o persoan0

in7i/ibil03• #ulburările ve etative constau 2n tahicar ie, puls filiform, e"tremit0:i ume e,

cianotice3 5enomenele 7egetati7e sunt accentuate 2n formele gra7e3c$ #ulburările psi4ice constau 2n tulbur0ri e ispo/i:ie (labilitate psihic0,

emo:ional0), intelectul fiin normal3E ol! ia (olii < e obicei, pacien:ii 26i re7in 2n 8# luni3 Decesul sur7ine foarterar3 E"ist0 mai multe forme e boal01# forme u6oare, cu e7olu:ie fa7orabil0 2n 8#F s0pt0m<ni3



# forma me ie – G#W s0pt0m<ni3# forma se7er0, urea/0 apro"imati7 . an 6i apar constant tulbur0ri psihice35orme particulare e boal01

s"area de r%! $orei$ < es"e ra % >i are !n pro nos"i$ re3er a" O

$oreea ra idi$% < $onsidera"% $a o re$idi % a (olii la primiparele $are a!a !" !n prim episod de $oree a$!"% 6n $opil%rie.

Tra"amen"!l $oreei a$!"e

medi$al : antibiotice, antiinflamatoare, se ati7e ,ine"i$ : o(ie$"i e:

# st0p<nirea mi6c0rilor in7oluntare,# coor onarea mi6c0rilor fine, e preci/ie# pre7enirea sechelelor bolii3Se recoman 0 ;ocuri recreati7e 6i terapie ocupa:ional03



C!rs K

SDR MI7 ENE DISTR7;II MUSCULARE #R7 RESIVE

Sindroamele mio enerepre/int0 un ansamblu e semne clinice care apar 2nle/iunile mu6chilor stria:i (nu inclu patologia ;onc:iunii neuro#musculare)3

Cara$"eris"i$ile sindroamelor mio ene 11. modificări de volum muscular - cel mai frec7ent sub form0 eatrofii muscularemiopatice simetrice , locali/ate la membre sau la ni7elul centurilor, 2n func:ie eforma clinic0

# este posibil0 pre/en:a asociat0 a pseu ohipertrofiei (fals0 hipertrofie a maseimusculare, care este 2nlocuit0 treptat cu :esut con;uncti7 la palpare consisten:0@ e cauciuc ) , contrast<n cu eficitul e for:0 muscular0 2n acela6i teritoriu3

73deficit de forţă musculară=

in"ensi"a"e aria(il%

# e obiceilo$ali3a" la mem(re (bilateral, simetric 6i cu pre ominan:0 pro"imal0) saula m!s$!la"!ra a+ial% 6i pro uce1

a la nivelul trunc4iului şi centurii pelvine –afectare pre ominant pe mu6chii para7ertebrali, psoas iliac, c7a riceps, a uctori3 %onsecin:e 1

# "!l(!r%ri de mers (mers tipic, leg0nat, cu ificult0:i la urcarea sc0rilor 6iimposibilitatea e a se ri ica in 6e/<n f0r0 a se spri;ini cu m<inile e genunchi)

# "!l(!r%ri de s"a"i$% er"e(ral% cu hiperlor o/0 6i bascularea anterioar0 a ba/inului3

( la nivelul centurii scapulare , interesarea pre ominant0 a mu6chilor1eltoi ,trape/, marele in:at, pectoralii 6i bicepsul3 %onsecin:e 1

# ecolarea omopla:ilor la ri icarea bra:elor (Pomopla:i 2naripa:i )



# 6tergerea reliefului um0rului1

# ificultatea e a ri ica bra:ele easupra capului, e a purta greut0:i etc3

c la nivelul f eţei – afectarea este inconstant0 6i etermin0 un aspect tipic(Pfacies miopatic ), cu ochii larg eschi6i 6i un aspect pl<ng0cios, 6tergerea ri urilor

ificult0:i la 2nchi erea ochilor, fluierat

8 *bolirea contracţiei idiomusculare # la percu:ia irect0 a masei musculare,contrac:ia i io#muscular0 nu se pro uce3

] Tn schimb, 2n ca/ul sin roamele miotone apare o 2ncetinire anormal0 a

econtrac:iei musculare ( e e"emplu, up0 ce a apucat un obiect, pacientul areificult0:i 2n a esface egetele)3 Spre deosebire de sindromul de neuron motor periferic 1

– R' sunt p0strate mult timp – lipsesc tulbur0rile sen/iti7e 6i fascicula:iile

DISTR7;II MUSCULARE #R7 RESIVE

mala ii musculare cronice, cu caracter ere itar, care, e obicei e7in manifeste 2n primii ani e 7ia:0 in punct e 7e ere clinic, e6i sunt afec:iuni heterogene, toatsunt caracteri/ate prin e"isten:a unui sin rom miogen3

tiopatogenie !

# transmise genetic (recesi7, legat e se", autosomal recesi7 sau autosomalominant)3

# etiopatogenia este contro7ersat0 s#au emis numeroase teorii (7ascular0,neurogen0, miogen0)3 Stu ii recente confirm0 e"isten:a unor efecte structurale 6i!saufunc:ionale ale sarcolemei

;orme $lini$e.35orma pseu ohipertrofic0 (Duchenne e Boulogne)



83 5orma pseu ohipertrofic0 II (7arietatea benign0, Bec?er)

3 5orma facio#scapulo#humeral0 (*an ou/X#D^;^rine)

F3 5orma@centurilor

1. ;orma pse!do8iper"ro&i$% 'D!$8enne de Bo!lo ne)

] ebutea/0 2n copil0rie, la pacien:i e se" masculin, 2n 7<rst0 e 8# ani3] transmiterea este recesi70 legat0 e se", mama purt0toare aparent s0n0toas0

transmi:<n boala cu o probabilitate e 9 la escen en:ii e se" masculin3&entru escen entele fete e"ista o probabilitate e 9 s0 fie purt0toareasimptomatice ale genei care pro uce boala3# ebutea/0 cu atrofii musculare la ni7elul mu6chilor centurii pel7ine care se2nso:esc e pseu ohipertrofii ale moletului acestea confer0 gambelor un falsaspect atletic, 2n contrast cu re ucerea e 7olum a coapselor atorit0amiotrofilor .

E ol! ie:

Boala este rapi e7oluti70 6i in7ali ant0 prin 1

# e"tin erea atrofiilor musculare, accentuarea lor

# instalarea reac:iilor ten inoase# eformarea segmentelor3 %onsecin:e1 ispari:ia posibilit0:ilor e locomo:ie 6i e autoser7ire 6i, 2n timp,alterarea gra70 a func:iei respiratorii 6i car iace3

Tra"amen" ,ine"i$ < o(ie$"i e:

1. la ni elmuscular 1

# ameliorarea circula:iei locale

# rela"area muscular0

# pre7enirea retrac:iilor

*. la ni elsubcutanat 1

# rena; limfatic

# men:inerea troficit0:ii

0. la ni elarticular:



# 2mpie icarea @ egra 0rii articulare pentru a conser7a c<t mai mult timp1# posibilitatea locomo:iei

# eficien:a membrelor superioare

2. la ni elrespirator 1

# men:inerea suple:ei cutiei toracice 6i pl0m<nilor

# stoparea re ucerii capacit0:ii 7itale3

Mi>loace utilizate 1

a. Hidro,ine"o"erapia# durata este e cca3 e minute

] temperatura apei 1# se folosesc b0i hiperterme (la W#F \%), 2n func:ie e toleran:0

# 2n formele lente e boal0, se folosesc b0i cal e la J# W\%, :in<n cont c0efortul muscular este 6i el generator e cal ur0

(. Masa !l# 7a cuprin e mane7re e nete/ire, fr0m<ntat, presiuni glisate 6i rulat bl<n 3

] Efectele sunt benefice, eoarece1# crea/0 o stare e rela"are care preg0te6te organismul pentru tratament

# este fa7ori/at0 2ntoarcerea 7enoas0

# mane7rele au, e multe ori 6i rol antalgic, facilit<n mobili/area ulterioar0

6i reali/area eficient0 a postur0rilor3

$B1 rebuie re:inut c0 masa;ul profun este total contrain icat pe mu6chii fragili/a:iai acestor pacien:i.

$. Mo(ili3area pasi %

Indicaţii metodice :# este practicat0 up0 baia cal 0 6i masa;, sistematic, la ni7elul tuturor

articula:iilor



# mane7rele se e"ecut0 analitic, b<n , lent 6i repetat

# mi6c0rile se e"ecut0 pe toat0 amplitu inea posibil0, urm0rin a"ele fi/iologice

# mobili/area pasi70 se completea/0 cu scutur0ri 6i trac:iuni e"ecutate la sf<r6itulmi6c0rii3

d. Mo(ili3area a$"i % asis"a"%

NB:es"e sin !r!l e&or" permis a$es"or pa$ien i.

Membrul e mobili/at este sus:inut (ghi at) manual sa folosin sisteme e resorturi pentru suspen are3 Efectele suspensoterapiei elastice sunt1

# 2nl0turarea efectului gra7ita:iei

# grup0rile musculare pot lucra analitic 6i f0r0 s0 oboseasc03 $u trebuie uitat c0oboseala muscular0 agra7ea/0 procesul e7oluti7 al bolii3 *a ace6ti pacien:i, ac0mersul este 2nc0 posibil, el furni/ea/0 un efort muscular suficient3

# alte efecte constau 2n rela"area 6i stimularea refle"0 prin pro ucerea @stretchrefle"ului 2n timpul oscila:iilor 7erticale ale membrului suspen at3

rebuie subliniat c0mi>$%rile a$"i e $! re3is"en % s!n" "o"al $on"raindi$a"ela ace6ti pacien:i, orice 2ncercare e cre6tere a for:ei musculare fiin ilu/orie3Singurul obiecti7 posibil este men:inerea c<t mai mult timp a st0rii actuale amusculaturii

e.#os"!rari me$ani$e

] urm0resc pre7enirea po/i:iilor isfunc:ionale fa7ori/ea/a intoarcerea 7enoasa3] Se e"ecut0 respect<n regula in olorit0:ii1

# pe masa e posturare

# folosin 1 greut0:i, gantere, s0cule:i cu nisip etc3

&. Reed!$area respira"orie – cuprin e gimnastica respiratorie, 7entila:ia asistat0,e"erci:iile e cur0:are a c0ilor respiratorii



. Apareia !l – mi;loc obligatoriu 6i complementar3

] e /i] e noapte] 7erticali/atoare] fotoliul rulant

*.;orma pse!do8iper"ro&i$% II ' arie"a"ea (eni n% Be$,er)

] este asem0n0toare la ebut cu forma Duchenne e Boulogne ar, chiar ac0simptomele sunt in entice, ebutul estemai "ardi e ol! ia es"e mai len"% >ie+is"% !neori o speran % de ia % normal%3

] Atrofiile musculare afectea/0m!>$8ii $en"!rilor s$ap!lar% >i pel in%3

E"trem e rar pot ap0rea pseu ohipertrofii ale moletului3] ulbur0rile func:ionale epin e rapi itatea e7olu:iei3 nii intre ace6ti pacien:i au o speran:0 e 7ia:0 normal03

0.;orma &a$io s$ap!lo 8!meral% 'Lando!3 D rine)

poate fi transmis0 (autosomal recesi7) e c0tre unul intre p0rin:i, la copiii eam(ele se+e.

] ebutea/0 2n general la 8 # ani, primii afecta:i fiinm!>$8ii &e ei (bolna7ulare ochii semi2nchi6i 2n somn, apar ificult0:i la fluierat 6i suflat, faciesul esteine"presi7, cu pleoapele c0/ute 6i un sur<s tipic)3

] boala e7oluea/0 escen ent, cu frec7ente perioa e e sta:ionare, cuprin/<n 2ntimp mu6chii centurii scapulare, trunchiului 6i, uneori 6i ai centurii pel7ine 6imembrelor inferioare3este&orma $ea mai rar% >i mai (eni n% de dis"ro&ie m!s$!lar%, iar speran:a

e 7ia:0 este normal0, e6i incapacitatea este se7er03&articularit0:i ale protocolului terapeutic

] pacientad!l" a!"onom, care lucrea/0, poate fi c0s0torit 6i p0rinte3] trebuies% i se e+pli$e !"ili"a"ea "ra"amen"!l!i ,ine"i$ >i impor"an a rol!l!ipre en"i al a$es"!ia3 Cinetoterapeutului 2i re7ine un rol important 2n a#lmoti7a pe bolna7 6i a#i asigura suportul psihologic, inter7enin 2n integrareafamilial0 6i sociali/are3

] Cinetoterapia 7a a7ea acelea6i obiecti7e 6i 7a folosi acelea6i mi;loace ca laDuchenne e Boulogne3

] se 7a insista la ni7elul fe:ei, g<tului, trunchiului 6i perineului3] Astfel1

< *a ni7elul feţei >i ?tului :



# se e"ersea/0 grimase, fluierat, r<s, 2nchi erea 6i eschi erea pleoapelor,2ncre:irea frun:ii, mobili/area ma"ilarului inferior, contrac:ii ale maseterilor,scalenilor, sternoclei omastoi ienilor etc

< *a ni7elul trunc4iului :# se insist0 pe lucrul spatelui (pe solicitarea mu6chilor para7ertebrali profun/i),al ab ominalilor 6i pel7itrohanterienilor ( se spune a esea c0 Pmiopatul merge cuspatele s0u )3

< *a ni7elul perineului :# e"erci:iile sunt complementare celor pentru mu6chii ab ominali 6i pot

reme ia unele mici tulbur0ri sfincteriene ( ac0 acestea sunt se7ere, 7om a7ea 2n7e ere o ree ucare uro#genital0)3

2. ;orma $en"!rilor

] Atrofiile afectea/0m!>$8ii $en"!rilor scapular0 6i pel7in03 E"trem e rar, potap0rea pseu ohipertrofii ale moletului3

] E7olu:ia este 7ariabil0 (uneori lent0, alteori rapi 0)3 ulbur0rile func:ionaleepin , 2n aceast0 form0, e rapi itatea e7olu:iei (incapacitatea poate fi

minim0, ar 6i se7er0)3

] Ace6ti pacien:i au osperan % de ia % normal%3] ratamentul ?inetic este i entic cu cel escris la forma Duchenne e Boulogne,cu s!pra e 8erea priori"ar% a $en"!rilor s$ap!lar% >i pel in%3

] Deoarece poate s0 ispar0 posibilitatea mersului, orte/ele 6i fotoliul rulant pote7eni necesare pentru a facilita eplasarea 6i transferurile pacientului3



IN;IRMITATEA M7T7RIE CEREBRAL@ 'IMC)

IM%4 consecin:apermanen"% 6ide&ini"i % a unei le/iuni encefalicenee ol!"i e 6ineeredi"are, care a afectat creierulla de(!"!l ie ii, caracteri/at0 e"!l(!r%ri$lini$e predominan" mo"orii, 2n timp ce func:iile intelectuale sunt relati7 p0strate

Cara$"eris"i$i ale IMC

• caracteruldefiniti"# dar nee"oluti" 1o IM% poate fi ameliorat0 ar nu 7in ecat0o e important e iferen:iat e afec:iunile e7oluti7e, cu trat etiologicspecifico e6i le/ cau/atoare a IM% nu e7oluea/0, consecin:ele periferice ale

acesteia se remania/0 2n cursul e/7olt0rii copilului3• apariţia precoce a leziunii • un $I mai mare de %& Cara$"er!l nee ol!"i :

le/ primar0# nu e7oluea/03 Tn schimb, consecinț ele periferice ale acesteia se

remania/0 pe parcursul creș teriiș i e/7olt0rii copiluluiEste necesar iagnostic iferenț ial cu le/iunile e7oluti7e

In$idenț %. #re alenț %

pre alenț a la 7<rstaș colar0 este e 8 la . e n0scuț i 7ii 2nț 0rilein ustriali/ate3In$idenț a este e .,9#9 la . e n0scuț i 7ii, fiin afectaț i 2n eosebi cei cugreutate mic0 la naș tere3 %ifrele inci enței tin s0 fie 2nș el0toare atorit0mortalit0ț ii ri icate 2n r<n ul copiilor cu greutate mic0

E"iolo ia IMC:

%au/ele IM% sunt locali/atela de(!"!l ie ii1

# 2n momentul na6terii

# 2n timpul sarcinii, prece <n na6terea cu pu:in timp

# pot s0 sur7in0 2n primul an e 7ia:03



E"iolo ia IMC: $a!3e prena"ale perina"ale sa! pos"na"ale pre$o$e

Ano+ia neona"al% –F#rema"!ri"a"ea – (asociat0!nu cu complica:ii respiratorii postnatale)

Al"e $a!3e(8 ) 1#pos"ma"!ri"a"ea, asociat0 frec7ent cu o ano"ie neonatal0

#i$"er!l 8emoli"i$ se er, prin incompatibilitate feto#matern0 (factor Rh, etc3)3

# pa"olo ia sar$inii1 amenin:are e a7ort, to"emie gra7i ic0 (2nt<lnit0 maifrec7ent la copiii n0scu:i la termen), metroragii (2nt<lnite 2n ca/ul copiilor prematuri,

e obicei), mala ii infec:ioase intercurente

# etiologia post#natal01 meningite, encefalite, acci ent con7ulsi7, traumatismcranian3

$$a.1 W din $a3!ri idiopa"i$

T!l(!r%ri >i a&e$ i!ni aso$ia"e

a tulb ortopedice #ini:ial 4 atitu ini 7icioase,

#cu timpul e7in permanente (fi"0ri prin retrac:ii musculoten inoase)

# %ele mai frec7ente 1&le+!m!l en!n$8i!l!i pi$ior!l e$8in $o+a &le+aa"i"!dini lordo"i$e $i&o"i$e >i s$olio"i$e ale $oloanei.

Apar cercuri 7icioase, e e"emplu1# e"isten:a ini:ial0 a fle"umului e genunchi etermin0 apari:ia unui fle"um al

6ol ului, a piciorului echin sau a e7ia:iilor coloanei 7ertebrale3

# e"isten:a unui picior echin, etermin0 apari:ia secun ar0 a fle"umului

genunchiului 6i 6ol ului3# %oloana 7ertebral0 4 se iul unor cifo/e, lor o/e sau scolio/e primiti7e sau,

mai frec7ent secun are eficien:elor membrelor inferioare sau ale ba/inului3

copiii cu I3M3%3 necesit0 o permanent0 supra7eghere postural03b tulb senzitive # 2n special la membrele superioare pot fi tulbur0ri e sensibilitate profun 0 sau e stereogno/ie, care aca sunt negli;ate sau ignorate, pot compromiteorice tentati70 e recuperare motorie3

c. tulb senzoriale # implic0 7e erea 6i au/ul1



# ulbur0rile e 7e ere 1 7icii e refrac:ie , cataracta congenitala,hemianopsie, ambliopie3

# ulbur0rile e au/ 1 sur itate e percep:ie, tulbur0ri ale gno/iei au iti7e

(au e, ar nu 2n:elege)3d tulb intelectuale –afectea/0 memoria 6i 2n70:area3

# 2n IM% sunt 2nca ra:i copiii cu I mai mare e J

# atorit0 7<rstei mici a acestor pacien:i, cu c<t gra ul afect0rii motorii este maise7er, cu at<t este mai ificil e e7aluat eficitul intelectual3 'ricum, la sugar 6icopilul mic, e/7oltarea psihic0 este in isociabil0 e cea motorie, eci apari:iaretar ului mental este a esea consecin:a epri70rii motorii 6i sen/oriale a acestor pacien:i3

e. tulb de vorbire #pot ap0rea efecte e pronun:ie (2n parali/ia bulbar_), sau perturb0ri ale mi6c0rilor care care afectea/_ 7orbirea (2n ateto/_ sau 2n ata"ie)

f 3 tulb emoţionale şi de comportament # copiii spastici pot fi hipersensibili 6ian"io6i e"ist0 pre ispo/i:ia la epresie, ca 2n orice afec:iune cronic0 e acest tip3

. epilepsia poate ap0rea la G intre ca/uri 6i poate 2mbr0ca toate tipurile

4 . diverse alte anomalii 1 tulbur0ri e cre6tere, manifest0ri cutanate

;orme $lini$e ale I.M.C.

"!l(!r%ri mo"orii &oar"e polimor&e din p!n$" de edere $lini$ al se eri"%>i al dis"ri(! iei ana"omi$e.

%lasific0ri – up0 semnul clinic ominant 1-'orme spastice (apro"imati7 J9 )

-'orme dis inetice (cca3 8 )



# re&le+!l - a"a pen"r! s%ri"!r%/ (care se instalea/0 2n mo normal la W#Kluni) lipse6te, sau spri;inul se face pe pumnul flectat3

*lte semne:

• parali3ie &a$ial%, cu asimetria fe:ei e7i ent0 c<n copilul pl<nge 6ietermin<n scurgerea sali7ei oar e partea afectat0)

• sin$ine3ii e imita:ie 6i e coor onare• semne e+"rapiramidale, 2n special mi6c0ri in7oluntare (Ptresare )• $on !lsii frec7en:a comi:ialit0:ii fiin mare• "!l(!r%ri de sensi(ili"a"e pro&!nd%, 7ariabile ca intensitate3

#ro nos"i$

• Spre eosebire e hemiplegiile ap0rute mai tar i7, 2n aceast0 form0, afa/iarelati70 nu este 2n func:ie e emisferul afectat, fiin la fel e frec7ent0 2nhemiplegiile repte 6i 2n cele st<ngi3 Tn plus, tulbur0rile pra"ice nu pre omin02n hemiplegiile st<ngi

• &rogn ree uc0rii mersului este bun, ca 6i cel al in epen en:ei func:ionale, chiarac0 MS este afectat gra7 6i poate fi folosit oar pasi73

Dintre toate formele e I3M3%3, hemiplegia spastic0 infantil0 are$el mai (!npro nos"i$ de inser ie &amilial% >i so$ial%.

1.* Diple iaș i paraple ia Pparapare3a spas"i$% in&an"il% '(oala Li""le)

afectea/0 pre ominant se"ul&eminin 6i se corelea/0 semnificati7 cuprema"!ri"a"eaSunt afectate membrele inferioare, ar pot s0 e"iste u6oare tulbur0ri 6i la

ni7elul membrelor superioare ( i/abilitate pentru mi6c0ri fine, e obicei)3Men:inerea trunchiului 6i capului nu sunt ec<t rar perturbate, 2n formelese7ereE"ist0 o &orm% p!r% 6i o &orm% $om(ina"% cu ebilitate mintal0 6icomi:ialitate3Tn forma pur0, e"ist0 o afectare caracteristic0 a membrelor inferioare, atorit0spasticit0:ii simetrice a tricepsului sural, ischiogambierilor 6i a a uctorilor,fle"orilor 6i rotatorilor interni ai coapsei3 Aceasta const0 2n1 fle"ia, a uc:ia 6rota:ia intern0 a 6ol urilor, semifle"ia genunchilor, picior 2n 7arus e=uin3

%u timpul (la 8# ani), c<n copilul 2ncepe s0 mearg0 (mersul fiin tipic,Pforfecat ) apare o hiperlor o/0 lombar0 6i frec7ente tulbur0ri trofice1



hipotrofie muscular0 6i retrac:ii musculare, fi"area 2n atitu ini 7icioase,apari:ia lu"a:iei 6ol ului, chiar 2n pofi a tratamentului recuperator A&e$"area mem(relor s!perioare, ac0 e pre/ent0,n! se re3!m% laspas"i$i"a"e >i sl%(i$i!ne m!s$!lar%3 Se pot 2nt<lni1 tremur0turi, istonie,

is?ine/ie3 Tn plus, abilitatea este eficitar0, chiar 2n lipsa unei afect0ri motoriie7i ente, ca urmare a ificult0:ilor e spa:iali/are3T!l(!r%rile o$!lare # foarte frec7ente, 2n special strabismul3In"eli en a(in iferent e ni7elul general)# tulbur0ri e spa:iali/are, ceea ce

etermin0 ificult0:i 2n 7ia:a coti ian0 (la 2mbr0care, e e"emplu)3 E"ist0ificult0:i 6colare ( iscalculie, isle"ie, isortografie) 6i, mai t<r/iu 6iificult0:i e integrare profesional0 ( e6i este posibil0 2n ca/urile mai pu:in

se7ere)3Lim(a !lnu este afectat3

#ro nos"i$ (!n al re$!per%rii &!n$ ionale – este posibil mersulin epen ent!cu bastoane !cu c<r;e cana iene3

1.0 Te"raple ia spas"i$% in&an"il%

# form0 gra70, cu afectarea celor patru membre,# posibilit0:ile re use e recuperare func:ional0

*. ;orma a"e"o3i$%

mi>$%ri in ol!n"are cu $ara$"er len" nere !la", 2n special la ni7elulmembrelor sunt impre7i/ibile 6i 7ariate ca form03se atorea/0 afect0rii nucleilor cenu6ii centralisecun are pro ucerii unor contrac:ii in7oluntare ce afectea/0 simultan agoni6tii6i antagoni6tii unei mi6c0ri3&ot sa apar0 6i sin?ine/ii patologice care amplific0 aspectul anormal, bi/ar almi6c0rii, sau pot s0 se asocie/e 6i mi6c0ri coreice3mi6c0rile ateto/ice e"istente 2n repaus, se accentuea/0 cu oca/ia unui efort7oluntar, ar ispar 2n timpul somnului3 Afectea/0 por:iunile istale alemembrelor ( ar pot cuprin e 6i por:iunea pro"imal0 a acestora, trunchiul, g<tul6i fa:a)3 Mi6c0rile ateto/iceDatorit0 mi6c0rilor ateto/ice, sunt perturbate at<t mi6c0rile 7oluntare, c<t 6imen:inerea posturilor3 Spre eosebire e copiii normali, care –2n con i:ii elini6te #pot r0m<ne imobili pentru un timp, copiii cu ateto/0 p0strea/0 cu

ificultate o postur03



0. ;orma $! "rem!r%"!ri

sec3 unor le/iuni cerebeloase1#"rem!r%"!ri $ere(eloase, cu caracter inten:ional, atorate intr0rii efectoase

2n ac:iune a agoni6tilor 6i a antagoni6tilor# in$oordonare $ere(eloas% ( ismetrie cu hipermetrie, a ia oco?ine/ie 6i

iscronometrie

#"!l(!r%ri de e$8ili(r! dinami$, sub forma mersului tipic (ebrios, titubant)3

2. ;orma $! ri idi"a"e par,insonian%

afectea/0 oar membrele superioare, c0rora le confer0 aspectul rigi 3 Secaracteri/ea/0 prin e"agerarea componentei ?inetice ale refle"ului miotatic ( e2ntin ere)3 Mobili/area pasi70 rapi 0 a unui segment e membru 7a fi blocat0 prin contractura refle"0 a antagoni6tilor3 Apare la ni7elul membrelor superioarefenomenul e @roata in:at0 6i sunt pre/ente, 2n general, toate caracteristicilecunoscute ale hipertoniei e"trapirami ale

4. ;orma a"a+i$%

forma rar0, ata"ia const<n 2ntr#o tulburare motorie pro us0 e afectareasensibilit0:ii profun e3 Tn lipsa unor informa:ii precise espre po/i:ia 6imi6c0rile iferitelor segmente 2n spa:iu, nu se pot elabora nici comen/ilemotorii a aptate e"act la ceea ce inten:ionea/0

pacientul sa fac03 Ace6ti pacien:i nu au posibilitatea e a efectua corec:iilenecesare ale mi6c0rii, in ispensabile pentru reali/area unui act motor coor onat 6i precis3 Deficitul este suplinit par:ial sub control 7i/ual3

Ta(lo!ri $lini$e par"i$!lare ale IM%1

a Sec4elele de anoxie neo-natală - orice escriere este 2ngreunat0 epolimor&ism!la$es"or se$8ele3 otu6i, e"ist0 o serie e corela:ii 2nt<lnite constant3 Astfel1

# a&e$"area mem(relor s!perioare este mai frec7ent0 6i e intensitate mai

mare, e obicei, ec<t a membrelor inferioare3 Acest fapt se r0sfr<nge asupraacti7it0:ilor 7ie:ii coti iene (2mbr0care, toalet0, hr0nire)



#"ip!l de de&i$i" mo"or es"e mi+", 2n general, asociin spasticitatea, ateto/a 6itulbur0rile e organi/are a gestului 6i a posturii

#lim(a !l este gra7 afectat, e obicei3

b Sec4elele de icter 4emolitic neo-natal < se asocia/01a"e"o3a s!rdi"a"ea deper$ep ie 6iparali3ia o$!lar% pentru pri7irea 2n sus3

Tipi$: asocierea8andi$ap!l!i mo"or cu 8andi$ap!l sen3orial, precum 6iris$!l i nor%rii s!rdi"% ii3 Astfel, mai ales c<n sur itatea este par:ial0 6icopilul reac:ionea/0 la unele /gomote sau c<n supline6te foarte bine eficitul

e au/ prin informa:ii 7i/uale, lipsa apari:iei limba;ului 7orbit, este pus0 a eseala ace6ti copii pe seama tulbur0rilor motorii ale fona:iei3 Alteori putemsuspecta 2n mo fals o ebilitate mintal0( e6i este 7orba e obicei e copiiinteligen:i) atorit0 reac:iilor ina ec7ate ale copilului, prin lipsa informa:iilor au iti7e3&rognosticul inser:iei sociale este ificil e preci/at, epin/<n e intensitateaafect0rii3

Dia nos"i$!l I.M.C

iagnosticul e ificil tocmai 2n formele @fruste , la care epistarea precoce est

foarte important0, copii respecti7i a7<n posibilit0:i mai mari e recuperare37(ie$"i !l esen ial al echipei me icale este epistarea precoce 6iiferen:ierea1

- simplelor 2nt<r/ieri 2n e/7oltarea motorie- anomaliilor neuro#motorii re7ersibile 2n mo spontan- infirmit0:ilor motorii cerebrale Pautentice 3

1ilanţul neuro-motor al sugarului la care suspect0m o IM%1

inspec:iaa"i"!dinii $orp!l!i 2n ecubit 6i obser7area mi6c0rilor spontane,e"aminarea"on!s!l!i m!s$!larstu ierea&!n$ iei pos"!rale 6i influen:a acesteia asupramo"ri$i"% iianali/area"!l(!r%rilor de $oordonare a mi6c0rilore7aluarea"!l(!r%rilor or"opedi$e aso$ia"estabilirea, 2n final, ani el!l!i de e ol! ie mo"orie a pacientului respecti73

In es"i a ii s!plimen"are:



$B1 pentru a corecta eficient po/i:iile isfunc:ionale, folosirea oar aapareia;ului este total ineficient03

Acesta trebuie asociat # 2n mo obligatoriu – cu ?inetoterapie 6i alte proce ee pentru combaterea spasticit0:ii3

Se folosesc1#pen"r! $ore$"area &le+iei p!mn!l!i >i de e"elor II V >i add!$ iei poli$el!i

# atele palmare sunt tot mai frec7ent utili/ateor"e3ele dinami$e, care permit fle"iaacti70 a egetelor 6i pumnului 6i reali/ea/0 apoi Pre resarea pasi70 a acestora

pen"r! $ore$"area e$8in!l!i pi$ior!l!i1# a"ela pos"erioar% ( in material termoplastic sau termoreglabil) care men:ine ununghi e K gra e 2ntre picior 6i gamb03 Atela se men:ine oar 2n timpul nop:ii 6i orele ime iat urm0toare up0 tratamentul ?inetic se pot reali/a 6i orte/e inamice,care pot fi purtate 2n pantof, men:in<n spri;inul pe toat0 talpa 2n ortostatism 6i mers3

- pen"r! $ore$"area &le+!m !l!i en!n$8i!l!i, se utili/ea/0orte/e mo erne e 6ol – genunchi – gle/n0#picior'H A;7 Hip nee An,le;oo" 7r"8osis)O

-

aparatul Hessing a fost precursorul acestora (este articulat la ni7elulgenunchiului 6i gle/nei 6i ata6at unei ghete ortope ice 6i unui cor onfi"at 2n regiunea lombar0), reali/<n tripla e"tensie 2n timpul mersului3C r ele e orice tip, bastoanele, ca rul mobil sau fi", 7erticali/atoarele 6ifotoliile rulante sunt consi erate aparate ortope ice pentru mers 6i ortostatism3 Sunt consi erate mi;loace ortope ice 6iamena %rile medi!l!i $asni$(inclusi7 a apt0rile mi;loacelor e acces, mobilierului, tac<murilor, ;uc0riilor etc3), absolut necesare unui copil cu I3M3%3

83*. Tra" $8ir!r i$al or"opedi$o $8ir >i ne!ro$8ir!r i$alTra"amen"!l ortopedico-c4irur ical este in icat c<n tratamentul conser7ator (?inetic, ortope ic, fi/ical etc3), nu re/ol70 problema respecti7037(ie$"i e:# corectarea iformit0:ilor ire uctibile, astfel 2nc<t membrul sau segmentul e

membru s0 reali/e/e o static0 6i o inamic0 corespun/0toare

# reali/area stabili/0rii articula:iilor asupra c0rora controlul muscular este

imposibil e reali/at# corectarea e/echilibrelor musculare3



Inter7en:iile chirurgicale constau 2n1 alungiri ten inoase, transpo/i:ii musculare( e/inser:ia ten oanelor unor mu6chii 6i transplantarea lor pe alte po/i:ii, 2n

scop corecti7), reali/area unor artro e/e, ener70ri musculare (neurotomii)3ratamentulneuroc4irur ical este in icat, e obicei 2n ca/urile 2n care e"ist0 6i8idro$e&alie. Aceasta este estul e frec7ent0 la copii cu I3M3%3, ap0r<n 2n primele s0pt0m<ni!luni up0 na6tere3

0. Tra"amen"!l ,ine"i$

acelea6iobiective enerale , ca 2ntregul tratament recuperatorobiective specifice (preg0tesc, e fapt, atingerea obiecti7elor generalemen:ionate)1 corectarea posturii anormale a copiluluisc0 erea spasticit0:ii, rigi it0:ii e"trapirami ale, istoniilor, pentru ca mi6c0riles0 fie posibile f0r0 efort pre7enirea apari:iei contracturilor 6i iformit0:ilor (la copii mici) 6i ameliorarealor, ac0 s#au instalat

e/7oltarea 2n sec7en:ialitate normal0 a Pposturilor cheie , precum 6i ami6c0rilor posibile 6i reac:iilor e echilibru 2n aceste posturi (7or fi stimulate1controlul capului, postura Pp0pu6ii , rostogolirea, po/i:ia 6e/<n , po/i:ia pegenunchi, t<r<rea 6i mersul P2n F labe , ortostatismul 6i mersul)ree ucarea sensibilit0:ii, cu accent pe sensibilitatea propriocepti702n70:area gesturilor 7ie:ii coti iene (hr0nire, toalet0, 2mbr0care etc3)3

ratamentul ?inetic esteindi id!ali3a" up0 forma sau prepon eren:asimptomatologiei motorii, fiin iferit 2n formele cu spasticitate fa:0 e cele cuata"ie sau cu tremuraturi3

ratamentul parcurge mai multe&a3e1a) e"apa (ilan !l!i de3 ol"%rii ne!romo"orii, a7<n ca scop in i7i uali/areatratamentului 2n func:ie e ni7elul e e/7oltare motorie, eficitele motorii e"istente,starea psiho#afecti70 a copilului

b) ale erea me"odelor de re$!perare 2n concor an:0 cu forma clinic0 einfirmitate motorie cerebral0, cu e/7oltarea neuromotorie a copilului 6i cu 7<rstacronologic03

Me"odele !"ili3a"e



folosesc ca principiu comunmodi&i$area in&orma iilor sen3oriale, consi erat0 reptPcheia ree uc0rii mi6c0rii func:ionale3

etoda obath

etoda /o0ta

etoda 1abat

etoda 2et3

etoda 4emple 'a,

etoda 2hiladelphia

etoda 'ren el Cinetoterapia la copiii cu I3M3%3 cuprin e mai multee"ape, 2n care proce urafolosit0 epin e e1 7<rsta pacientului, e"perien:a ?inetoterapeutului,mi;loacele e care ispunem, con i:iile sociale etc3&entru ob:inerea unor re/ultate optime, tratamentul ?inetic trebuie s0 fiepre$o$e indi id!ali3a" 2n func:ie e situa:ia specific0 fiec0rui ca/ 6i aplicat 2nmo perse eren"

0.1 ine"o"erapia la $opiii 0 ani

ratamentulini ia" pre$o$e (la G#J luni, e6i la aceast0 7<rst0 forma clinic0este 2nc0 nee"primat0) ofer0 copilului cele mai mari 6anse e recuperare,

eoarece la aceast0 7<rst01# centrii ner7o6i motori nu sunt 2nc0 e/7olta:i, creierul are 2nc0 o mare

plasticitate, 6i func:iile sale pot fi influen:ate mai u6or

# rareori e"ist0 o spasticitate a e70rat0, eci mi6c0rile normale pot fi mai u6orfacilitate 6i iri;ate

# se poate pre7eni instalarea contracturilor 6i a iformit0:ilor

# mi6carea normal0 pre7ine 2nt<r/ierea intelectual0 secun ar0 lipsei ee"perien:0 sen/orial03

Sc4ema de tratament

Dup0 stabilirea iagnosticului e infirmitate motorie cerebral0, ace6ti copii setratea/0 global, ar :in<n seama e ni7elul lor e e/7oltare neuro#motorie,



stimul<n copiluls% adop"e pos"!ri 6i s% e+e$!"e mi>$%ri compatibile cu posibilit0:ile lui reale3&rogramul ?inetic 2ncepe princăutarea celor mai eficiente posturi reflex-in4ibitoare 3

#os"!rile re&le+ in8i(i"orii up0 7<rsta e .,9 ani, c<n se reali/ea/0 iagnosticul formei clinice1

.) Tn formele predominant

piramidale (spastice$ , c<n e"ist0 o ten in:0 e ghemuire, se 7a reali/ae"tensia e"tremit0:ilor3

# pentru a ob:ine e"tensia trunchiului 6i membrelor superioare, putem utili/arefle"ul Moro (care persist0 mult timp 2n I3M3%3), sau refle"ul *an au

# mobili/area pasi70 a copilului ( up0 inhibarea spasticit0:ii)

refle"ele primare, e ap0rare 6i e echilibru – se folosesc pentru e/7oltareami6c0rilor acti7e3

Se urm0re6te programul e e/7oltare neuro#motorie, pun<n accent pereali/area posturilor cheie, a e/7olt0rii echilibrului 6i mi6c0rilor posibile in aceste posturi (cu accent pe rostogolire, t<r<re etc3)3

%<n spasticitatea pre omin0 la ni7elul unui hemicorp, se utili/ea/0 refle"eletonice ale cefei pentru facilitarea fle"iei 6i e"tensia membrelor (2n func:ie e po/i:iaimprimat0 capului e c0tre ?inetoterapeut)3

#os"!rile re&le+ in8i(i"orii

8) Tn formele predominant extrapiramidale% e"ist0 o rigi itate a e"tensorilor cefei 6itrunchiului, ceea ce in ic0 postura fetal0 ca postur0 refle"#inhibitorie preferat03

# &entru rela"are, copilul este :inut 2n bra:e 2n postur0 fetal0 6ile %na" 2naceast0 po/i:ie (cu capul puternic flectat, membrele superioare 2ncruci6ate, cu palmele pe umeri 6i membrele inferioare puternic flectate, fa:a anterioar0 a coapselor fiin 2n contact cu ab omenul)3 Se recoman 0 6i :inerea copilului 2n bra:esus:in<n u#l e sub cap 6i genunchi 6i o ihna 2n hamac sau 2ntr#un pat foarte moale3

0.* ine"o"erapia la $opiii 0 5 ani



*a pre6colar1

e7ine posibil0 colaborarea cu pacientul 2n ca rul programului terapeutic, spreeosebire e etapa prece ent0

se reali/ea/0, e obicei, atorit0 retar ului e/7olt0rii acestor pacien:i, celemai importante achi/i:ii motorii1 posturile 6e/<n , pe genunchi 6i st<n 6imersul, 2n70:area autonomiei gestuale coti iene 6i a limba;ului (at<t subaspectul motor, fonetic, c<t 6i in punct e 7e ere semantic)se pot epista 6i trata toate sen/iti7o#sen/oriale tulbur0rile, obiecti7 imposibil

e reali/at 2n etapa prece ent0, 2n lipsa cooper0rii cu copilul3 %orectareatulbur0rilor sen/iti7o#sen/oriale 7a a7ea un efect fa7orabil asupra programului?inetic3

&lanul terapeutic

se continu0$om(a"erea spas"i$i"% ii, utili/<n me ica:ia 6i fi/ioterapiacopilul 2n7a:0 s0#6i recunoasc0 propriile contrac:ii musculare 6is% le reali3e3e,la coman 03 +esturile 7or fi ini:ial globale, antrenamentul continu<n sprereali/area mi6c0rilor acti7e precise 6i coor onate3se reali/ea/0s"im!l%ri sen3i"i o sen3oriale mai importante (at<t in punct e7e ere at<t cantitati7, c<t 6i calitati7), reali/area unei amelior0ri a gno/iilor, olaterali/are corect0 6i reali/0ri pra"ice in ce 2n ce mai comple"ereali/area uneiproie$"%ri dida$"i$e a 6n % %rii ne!ro mo"orii.

Al"e "ip!ri de "ra"amen"1

Hipo"erapia Tra"amen"!l $! o+i en 8iper(arTerapia $! del&ini

cursul 1 neurologie

Documents