cursul 3: standardul aur – beneficii sau costuri nete pentru economia globală

Cursul 3: Standardul Aur – beneficii sau costuri nete pentru economia globală

Conf. dr. Cristian [email protected]

mailto:[email protected]

Evoluția banilor în istorie

De ce Aurul rămâne cea mai bună monedă?

Caracteristici Aur Bani fiatUtilitate și valoare

PortabilitateaIndestructibilitatea

OmogenitateaDivizibilitatea

StabiliteaCognoscibilitatea

PartialPartial

De ce Aurul rămâne cea mai bună monedă?

Caracteristici Aur Bani fiatUtilitate și valoare

PortabilitateaIndestructibilitatea

OmogenitateaDivizibilitatea

StabiliteaCognoscibilitatea

Bani

nat

urali

Bani impuși cu

forța legii

Argumentele împotriva standardului aur


Critica împotriva acestor argumente

1. Standardul aur este incompatibil cu creșterea actuală a populației, dezvoltarea tehnologică sau creșterea de productivitate

O populație mai mare, o tehnologie mai bună și o productivitate poate crește cantitatea de bunuri din economie și de aici cererea de bani va fi în creștere. Creșterea naturală a rezervelor de aur și competiția între mărfuri similare (argint) va asigura o stabilitate suficientă sistemului. “The determining the supply of money, like all other goods, is best left to the free market.” (Rothbard, 1990, p. 34).

2. Oferta de aur este inelastică pe termen scurt (o creștere a costului marginal de extracție) dar și pe termen lung (generată de raritatea naturală a aurului) și va induce un efect de preț asupra dezvoltării economice durabile

Orice stoc fix de bani suficient pentru a fi acceptat de operatori ca bani și selectat ca mijloc de schimb este capabil să fie utilizat ca bani. Nu este nevoie de creșterea stocului de bani. În ciuda aceste critici false, stocul de aur crește cu o rată predictibilă între 1% și 3% pe an. Rata de extracție a aurului este asumată a fi suficientă pentru a compensa acestui efect de preț. Aurul poate fi combinat cu argintul care are caracteristici similare pentru a-i putea reduce inelasticitatea sa.

Argumentele împotriva standardului aurArgumentele împotriva

standardului aurCritica împotriva acestor

argumente3. Introducerea standardului aur va produce o spirală deflaționistă în economia globală (unul din cel mai invocat argument împotriva standardului aur)

În stardandul aur, o creștere a cererii de bani va descrește cererea pentru alte bunuri și servicii. Bunurile nu vor fi vândute la prețul existent. O spirală deflaționistă apare și este inevitabilă. Temerea de deflație vine din: (1) deflația face ca oamenii să își reducă consumul (fals); (2) deflația va avea impact negativ asupra producției (fals, Efectul Ricardo); (3) va pune în dificultate rambursarea datoriilor existente (cu un cost mai mare); (4) deflația crește șomajul (fals, Efectul Ricardo, nu există nici o legătură între șomaj și inflația. Dacă volumul de aur (argint) va crește cu o rată suficientă (să spunem 2%) acest ritm e suficient pentru a asigura creșterea economică (nu toate proiectele trebuie să fie de succes, pe piața liberă există proiecte eronate, greșeli antreprenoriale, produse vechi care sunt înlocuite de produsele noi).



4. Prea puține resurse sunt implicate în a menține viabil standardul aur.

Reducerea cantității de aur va genera prețuri care vor fi exprimate în cantități microscopice de aur. Dacă ar fi o problemă, cantitatea de aur ar fi completată de altă marfă cu aceleași caracteristici, mai ales pentru plăți de dimensiuni mici (argint, cupru sau alte metale, monedă simbol – token). Și plățile electronice sau noile tehnologii ar putea fi de folos pentru sistemul monetar.

5. Prea multe resurse sunt implicare în a menține standardul aur viabil.

Standardul aur face ca industria de producere a aurului să fie foarte profitabilă și să fie o irosire de resurse alocate mineritului, procesării și prelucrării aurului și o mulțime de resurse continuă să fie alocate pentru a extragerea aurului din mine (datorită valorii comerciale sau industriale a mărfii sale). Această pierdere de resurse nu este atât de mare pe cât se pare. În plus, în condiții de fiat money se pierd o grămadă de alte resurse pentru stabilitatea cursului, industria derivatelor pentru riscurile financiare etc.

6. Efectul asupra șomajului a standardului aur (cunoscut sub numele de rigiditatea prețurilor și salarilor)

O cantitate fixă de aur (oferta de bani) și orice creștere a cantității de bunuri va exercita o presiune a supra prețurilor care vor tinde să scadă. Pentru a rămâne profitabile companiile vor trebui să concedieze oameni și recesiunea va începe pentru că industria aurului e incapabilă să agajeze șomerii eliberați (Keynes, 1964). Argumente contra: salariile reale cresc când prețurile se prăbușesc, nu doar costul cu munca e singurul într-o afacere, nu toate prețurile o să scadă. Ocuparea totală nu se rezolvă prin tipărire de bani.



7. Prețurile în piață trebuie să fie ”ținute stabile” de la centru de o autoritate monetară care trebuie să producă / sterilizeze bani în acest sens.

”When the economy will grow the prices will be kept stable if the quantity of money will increase” (Pigou, 1949). Creștere economică nu înseamnă că toate bunurile și serviciile trebuie produse într-o cantitate mai mare în același timp (la unele produse cantitatea crește, la altele scade, unele noi vor fi introduse unele noi. ”The injection of new printed money will not ensure neither constant prices, nor economic growth, the pattern of prices being strongly affected” (Mises, 1939).

8. Banii au un efect neutral în economie pentru că cea mai mare parte a prețurile în economie sunt rigide (mai ales salariile) și producția de bani poate genera creștere economică.

”Sound money is neither stable in value (that is a matter of relative price) nor neutral in its effects on the economy (money bound the market process together into a web of exchange).” (Mises, 1919, 1939, 1966)

9. Când avem de a face cu bani de hârtie banca centrală poate să optimizeze politica monetară pentru a neutraliza efectul banilor în economie.

Este o poveste îndelungată cu politica monetară optimală (Fisher, 1935; Friedman, 1951). Băncile centrale au eșuat în a ținti creșterea economică, nivelul prețurilor sau alte ținte macroeconomice producând prin intervenția lor mai mult haos în sistem. În practică, “the Fisherian stabilization movement was an abject failure” (Hulsmann, 2008, p. 76).



10. Standardul aur nu permite diminuarea dobânzilor în perioada de recesiune (prin tipărire de bani și infuzarea acestora pe post de capital din economie)

Banii ieftini și expansiunea creditului va reduce rata dobânzii, investițiile care va duce la creștere economică. De fapt, banii ieftini și tipăriți din nimic înseamnă inflație și dacă inflația va fi anticipată de capitaliști aceștia vor cere o primă de risc (Hullsman, 2008, p. 70). ”If this inflation is not anticipated by capitalist, they will enter in an error and wrong investment decision.” (Mises, 1966).

11. Standardul aur nu este potrivit pentru sistemul monetar internațional (nu este un regim monetar internațional) din cel puțin două motive: [1] Este instabil / nesustenabil pentru SFI; [2] nu poate preveni dezechilibrele de BPE.

Balanța comercială a unei țări poate fi echilibrată utilizând cursul de schimb (Marshall, Lerner, Keynes). Un curs de schimb fix generează o ajustare automată a BPE (Hume, Ricardo, Heilperin, Salerno) prin ”direct – spending effect” sau ”indirect – relative prices effect” (Heilperin, 1939, p. 163). Crearea unei monede globale fiat “collapse in hyperinflation or force the government to adopt a policy of increasing control, and eventually total control, over all economic resources.” (Hulsmann, 2008, p. 236)



12. Standardul aur va genera un avantaj enorm pentru cei care produc aur, au rezerve de aur sau sunt deținători de aur (fostele colonii).

Țările care au rezerve mari de petrol vor avea prețuri în aur mai mari pentru toate celelalte produse astfel încât toate celelate țări vor fi interesate să vândă agresiv produse către aceste țări -> rezervele de aur în exces vor fi rapid transferate către acele țări care vor căuta să exporte masiv. În plus, standardul aur reduce imperialismul pentru că Guvernele nu vor mai putea tipări bani pentru a finanța misiuni militare.

13. Cursul fix va încuraja atacurile speculative asupra monedei.

Această problemă apare doar dacă banca centrală este ținută să administreze sistemul. Speculația apare doar atunci când cineva stabilește administrativ un preț mai mic sau mai mare peste valoarea naturală a unui activ în piață. Speculația naturală mută aurul de pe piețe unde scade brusc valoarea lui pe piețe unde crește brusc (reduce instabilitatea de fapt). În sistemul bazat pe aur 100% fără bancă centrală astfel de speculația e mult mai reduse. Speculația poate îmbrăca însă forme mult mai perverse când prețurile / sistemul suferă de intervenție în piață.



14. Standardul aur este “o relicvă barbară” (Keynes, 1964)

The law of supply and demand, the Newton’s law of gravitation, the Euclidian axioms are relics too.

15. Standardul aur va elimina un simbol naționalist care este asociat monedei (în multe țări moneda are o valoare națională aparte)

Pentru un mijloc de schimb adecvat nu este relevant nici un criteriu cultural sau naționalist. Utilitatea culturală a unei monede este departe de valoarea economică a banului, puterea de cumpărare sau de credibilitatea sa.

16. Efect de tezaurizare în standardul aur: oamenii o să devină prea obsedați de aur și de argint și vor începe să îl acumuleze în cantități tot mai mari. Economia va fi privată de resurse importante.

“Hoarding merely entails a reduction of money prices; hoarding on a mass scale merely entails a large reduction of money prices. Consider the (completely unrealistic) scenario of a nation hoarding so much silver that the remaining silver would have to be coined in microscopically small quantities to be used in the exchanges. In a free society, the market participants would then simply switch to other monies.” (Hulsmann, 2008, p. 64). In fact this is not a monetary problem.

Standardul aur are beneficii nete sau costuri nete?Standardul aur Bani fiat

Costuri de producție mai mari Costuri de producție mai mici

Standardul aur Bani fiatO mai mare stabilitate a

prețurilorO mai mică stabilitate a

prețurilorStabilitate monetară mai mare Stabilitate monetară mai mică

Eroare antreprenorială mai mică în decizii

Eroare antreprenorială mai mare în decizii

Instabilitate politică mai redusă Instabilitate politică mai mare

Deficite publice mai mici Deficite publice mai mare

Mai puțin hazard moral Mai mult hazard moral

Mai puțin risc pentru afacerile locale și internaționale

Mai mult risc pentru afacerile locale și internaționale

Standardul aur (100% free banking și 100% rezerve fracționare fără bancă centrală) = Beneficii nete

“The advantage of the gold standard is due solely to the fact that, if once generally

adopted in a definite form, and adhered to, it is not subject to specific political

interference.” (Mises, 1978, p. 80)

cursul 3: standardul aur – beneficii sau costuri nete pentru economia globală

Documents