cursuri + seminarii ppe

15
Politici publice europene – Mirela Cerkez Curs 1 – 16.10.2013 Evoluţia Uniunii Europene de la apariţia primelor comunităţi până la Tratatul de la Lisabona Perioada 1947-1957 - teama SUA de întărirea puterii Rusiei (Stalin); La îndemnul SUA: - crearea OECE (Organizaţia Europeană de Cooperare Economică) -> planul Marshall; - Tratatul de la Bruxelles (1948) – diplomatic şi militar, semnat de Marea Britanie, Franţa, Benelux + SUA, Canada, Norvegia, Danemarca, Islanda, Portugalia; Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) - Consiliul Europei – înfiinţat în 1949, Danemarca, Irlanda, Italia, Norvegia, Suedia, Franţa, Marea Britanie, Benelux; avea rol consultative, cu sediul la Strassbourg. Uniune de state care îşi propune să susţină democraţia, pluralismul politic; are competenţe foarte vaste, dar nu are competenţe de apărare. COMINFORM ≠ Consiliul Europei - s-a creat o contra-pondere a URSS la planul Marshall (CAER – Consiliul Economic de Ajutor Reciproc) Primele instituţii ale UE CECO – Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului; CEE – Comunitatea Economică Europeană; EURATOM (CEEA) – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice; EFTA 1. CECO - 1945 -> Jean Monnet – plan prin care încerca să depăşească faptul că pierduse controlul asupra exploatărilor miniere, apreciat de de Gaulle. 1

Upload: alina-rusu

Post on 21-Oct-2015

9 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Politici Publice Europene

TRANSCRIPT

Page 1: Cursuri + Seminarii PPE

Politici publice europene – Mirela Cerkez

Curs 1 – 16.10.2013Evoluţia Uniunii Europene de la apariţia primelor comunităţi până la Tratatul de la Lisabona

Perioada 1947-1957

- teama SUA de întărirea puterii Rusiei (Stalin);

La îndemnul SUA:

- crearea OECE (Organizaţia Europeană de Cooperare Economică) -> planul Marshall;

- Tratatul de la Bruxelles (1948) – diplomatic şi militar, semnat de Marea Britanie, Franţa, Benelux + SUA, Canada, Norvegia, Danemarca, Islanda, Portugalia; Tratatul Atlanticului de Nord (NATO)

- Consiliul Europei – înfiinţat în 1949, Danemarca, Irlanda, Italia, Norvegia, Suedia, Franţa, Marea Britanie, Benelux; avea rol consultative, cu sediul la Strassbourg. Uniune de state care îşi propune să susţină democraţia, pluralismul politic; are competenţe foarte vaste, dar nu are competenţe de apărare.

COMINFORM ≠ Consiliul Europei

- s-a creat o contra-pondere a URSS la planul Marshall (CAER –Consiliul Economic de Ajutor Reciproc)

Primele instituţii ale UE

CECO – Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului; CEE – Comunitatea Economică Europeană; EURATOM (CEEA) – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice; EFTA

1. CECO

- 1945 -> Jean Monnet – plan prin care încerca să depăşească faptul că pierduse controlul asupra exploatărilor miniere, apreciat de de Gaulle.

- 1949 -> planul Schumann (Monnet) – exploatarea în comun a cărbunelui din Franţa şi Germania; poate lua decizii independente de guvernele Franţei şi Germaniei.

- a luat fiinţă prin tratatul de la Paris (1951): Franţa, Germania (democr.), Italia, Benelux;

- organ de conducere: Înalta Autoritate;

- preşedinte: Jean Monnet;

- Consiliul de Miniştrii era format din reprezentanţii guvernelor statelor member;

- deciziile importante se luau prin unanimitate, iar cele mai puţin importante, prin majoritate.

- are Curte de Justiţie;

- bugetul – din surse proprii care provenea din taxe plătite de întrepinderi.

2. CEE şi EURATOM

1

Page 2: Cursuri + Seminarii PPE

Politici publice europene – Mirela Cerkez

- Jean Monnet (Franţa nu-l susţinea);

- Paul Henri Spaak -> să extindă colaborarea către transport şi energie;

- Conferinţa de la Messina (1955)

- Reuniţi în Conferinţa de la Messina, între 1-3 iunie 1955, miniştri de externe ai „celor şase” au recunoscut că logica întreprinderii începute în 1951 impunea depăşirea C.E.C.O., extinzând cooperarea europeană la întreaga economie. Conferinţa de la Messina a reprezentat momentul ce a constituit începutul procesului de constituire a celorlalte două comunităţi europene. Cu acest prilej a fost instituit un comitet interguvernamental sub preşedinţia lui P. H. Spaak cu sarcina de a elabora un raport asupra “posibilităţii creării unei uniuni generale economice, ca şi a unei uniuni în domeniul nuclear”.

- Vor crea o viaţă comună fără taxe vamale;

- Au creat un comitet care să formulize propuneri: - tratat pentru piaţa comună;

- unul pentru energia atomică;

- Tratatele de la Roma (1957) – Marea Britanie nu a semnat

3. A înfiinţat EFTA (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb) – nu a adus avantajele economice scontate => 1961 Marea Britanie şi-a depus candidature la Piaţa comună - CCE (1957)

Transformarea OECE în OECD, care există şi azi + Canada, Turcia.

Perioada 1958 – 1969 (de Gaulle)

A fost general -> Realpolitik

- 1958 -> a propus SUA ca Franţa împreună cu Marea Britanie să împărtăşească cu SUA decizia asupra utilizării resurselor nucleare. SUA susţinea Marea Britanie.

- 1967 -> Marea Britanie rescrie cererea de adeziune la CCE cu pretenţii mai mici. Dorea întărirea interguvernamentalismului în Europa

- Tratatul de fuziune al celor 3 comunităţi (CECO, CEE, CEA) – 1965 Tratatul de la Bruxelles; - a fost pus în aplicare în 1967 din cauza “crizei scaunului gol”, a fost rezolvată şi depăşită prin compromisul de la Luxembourg. Odată cu el a apărut ideea de preşedinţie rotativă.

- Rezultă un singur consiliu de miniştrii, cu o singură comisie; tratatele erau separate.

Prima extindere – Marea Britanie, Danemarca, Irlanda; prima reuniune în 1969 în Praga.

Reguli: Niciodată nu va accepta modificarea textelor tratatelor constitutiei, doar măsurile tranzitorii.

2

Page 3: Cursuri + Seminarii PPE

Politici publice europene – Mirela Cerkez

- Marea Britanie a reuşit să obţină o serie de păsuiri – Mecanismul corrector de la Dublin

A doua extindere: Grecia (1980); A treia extindere: Spania + Portugalia (1986)

Curs 2 – 23.10.2013

Sistemul monetar European

Schmitter -> de căutat

- 1970 – uniunea vamală nu funcţiona bine dacă nu exista uniune monetară => Consiliul de la Haga;

- Primul Ministru din Luxembourg Pierre Werner -> a vorbit despre moneda comună;

- 1971 -> Uniunea Economică şi Monetară, care propune uniune monetară, pentru a nu mai exista speculaţii;

- “Şarpele monetar” -> constrângere cât să fluctueze (de căutat);

Bretton Woods (1978) – proiect franco-german -> a intrat în vigoare în 1979, proiectul prin care s-a creat ECU -> ______

.Instituţionalizarea Consiliului Europei

- Consiliul Europei are mai multe formaţiuni: Consiliul de Miniştrii/Consiliul European;

- Au inventat mecanismul cooperării politice, înscris în Actul Unic European – Consiliul Europei (1974 – preşedintele Franţei Valery Giscard d’Estanig); CSCE -> OSCE; a intrat în vigoare în 1987;

- Jaques Delors (1985 – preşedinte al Comisiei Europene)

Prevederile Actului Unic European

- modificarea tratatelor comunitare: extinderea votului cu majoritate calificată;

- consolidarea puterilor Parlamentului Europei -> I s-a dat puterea de a amenda propunerile adoptate de Consiliu;

- primeşte rolul de a-şi da aviz în privinţa extinderii UE;

- trebuie să fie consultat în cadrul tuturor propunerilor de politici;

- s-a extins competenţa comunităţilor la noi politici (de coeziune socială şi economic)

II. Cooperarea în materie de politică externă

- trebuie să se consulte între ele cu privire la diferite poziţii care la adoptă faţă de evenimente;

Tratatul de la Maastricht (tratatul privind UE – 1992)

- împarte UE în 3 bucăţi: 1. comunitar; 2+3. Interguvernamentale;

1. CECO, CE, EURATOM (de la Roma) – comunităţile aveau putere de decizie mai mare;

3

Page 4: Cursuri + Seminarii PPE

Politici publice europene – Mirela Cerkez

2+3 -> unanimitate;

1. Apar noi prevederi:

- competenţele comunităţii sunt extinse la mediu, cercetare, coeziune;

- cetăţenie europeană – are dreptul să facă petiţie la Parlamentul Europei – Ombudsman;

- trebuie consultat Parlamentul când este aleasă Comisia + Preşedintele;

- se stabileşte codecizia ca regulă uzuală de luare a deciziilor;

- apare Banca Central Europeană;

2. Politica extinderii şi de securitate comună – decid numai statele membre;

3. Justiţie şi afaceri interne – decide Consiliul;

- A IV-a extindere a Uniunii Europene (1995) – Austria, Suedia, Finlanda, Elveţia, Norvegia (ultimele 2 retrase);

- Compromisul de la Ioannina – modificarea regulilor decizionale din cauza extinderii; (de căutat)

Curs 3 – 30.10.2013

Tratatul de la Amsterdam (’99)

- Păstrează împărţirea pe piloni.

- Apare politica socială şi ocuparea forţei de muncă;

- Vize, dreptul de azil, imigrare -> se mută din pilonul 3 în 1.

- Se întăreşte puterea Parlamentului European prin faptul că trebuie să aprobe numirea Preşedintelui Comisiei;

- Se extinde procedura de codecizie;

- Numărul parlamentarilor să nu fie mai mare de 700.

- Pilonul 2: politica europeană de securitate comună.

! Javier Solana

- Pilon 3: Justiţie şi Afaceri Interne -> conceptul de cooperare consolidată.

Crearea zonei euro (’98)

- 12 state (Marea Britanie, Danemarca, Suedia nu au vrut)

- Este numit primul preşedinte al Băncii Centrale Europene: Wim Duisenberg (’98); Jean Claude Trichet (2003), Mario Draghi (2011).

- Se stabileşte valoarea în euro a celor 11 monede. În 2002 s-a folosit € pentru prima dată.

4

Page 5: Cursuri + Seminarii PPE

Politici publice europene – Mirela Cerkez

- A 5-a extindere a UE

1. ’89 – ţările membre – Canada, Japonia, Australia, Noua Zeelandă -> Grupul G24 (oferea asistenţă ţărilor candidate). FMI – rol de observator.

2. ’89 – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;

3. Posibilitatea de a se împrumuta de la Banca Europeană pentru Investiţii

4. Programul PHARE -> Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstructia Economiei. Scopul initial -> restructurarea economică prin privatizarea instituţiilor de stat.

5. Încheierea acordurilor de asociere între UE şi statele candidate prin care se liberaliza comerţul.

Agenda 2000 – Comisia Europeană făcea evaluări;

- Au apărut SAPARD (Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) şi ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare).

- 2004: UE se extinde către Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria.

- 2007: România şi Bulgaria.

Tratatul de la Nisa (2003)

- Prevede că din 2005 vor intra în vigoare o serie de modificări instituţionale referitoare la dimensiunea comisiei, ponderea voturilor în cadrul Consiliului şi noul program pentru majoritatea calificată.

- Se extinde procedura de codecizie.

- Au mărit numărul de mandate ale Parlamentului European (732).

- Au reglementat numărul de voturi pe care îl avea fiecare stat membru (total – 345; România – 14 voturi).

- Se stabilesc noi reguli pentru majoritatea calificată

- 255/345 -> condiţie suplimentară: să fi votat favorabil majoritatea statelor (14/27) -> dubla majoritate;

- se stabileşte că chiar dacă UE va depăşi numărul de 27, numărul comisarilor nu va mai creşte.

- cetăţenii să aibă dreptul să propună politici publice în Europa ( min. 1 mil);

Tratatul de la Lisabona (2009) -> încă în vigoare

1. Exista o singură personalitate juridică -> UE;

2. Consiliul European are preşedinte – Herman Van Rompuy (Belgian), mandate 2 ani şi jumătate. Se poate prelungi o singură dată.

3. Apare funcţia Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate -> Catherine Ashton (5 ani; când se schimbă comisia, se schimbă şi funcţia).

5

Page 6: Cursuri + Seminarii PPE

Politici publice europene – Mirela Cerkez

4. S-a format Serviciul pentru Acţiune Externă.

5. Se modifică conducerea în ceea ce priveşte majoritatea calificată. (intră în vigoare în 2014)

- Avem menţionate în tratat referitor la______________. Dacă mai mult de jumătate din ele se opun, n-au voie să înainteze cu propunerea respectivă.

Curs 4 – 06.11.2013

Politica bugetară

- La început existau 3 bugete, câte unul pentru fiecare comunitate.

- ’67 -> tratat de fuziune prin care rezultă un buget pentru toate 3 comunităţile.

- În perioada aceasta, bugetul UE era format din contribuţiile statelor membre, iar fiecare stat membru avea o contribuţie stabilită prin negocieri.

- ’70 se introduce sistemul resurselor proprii.

- până în ’80 UE are un buget anual care îngreuna implementarea politicii europene.

„Sistemul doisprezecimilor” – Delors -> să se negocieze bugetul pe mai mulţi ani = cadrul financiar multiannual. Există şi bugete anuale.

1. Pachetul Delors 1 (’88-’92)

- introduce ideea că statele membre trebuie să contribuie la bugetul UE proportional cu PIB-ul.

- limitarea creşterii cheltuielii agricole (se stabileşte un procent din PIB-ul comunităţii).

„Politica de coeziune socială şi economică” (fondurile structurale)

- nu au voie să transfere fonduri dintr-un capital bugetar în altul, dar au voie să transfere dintr-un an în altul.

2. Pachetul Delors 2 (’93-’99)

- apare fondul de coeziune, creat pentru Spania, Portugalia, Grecia, Italia.

- e acceptat numai statelor cele mai sărace din UE, este nerambursabil şi ajunge direct la guverne.

3. 2000-2006

- statele să nu mai primească din fondurile structurale mai mult de 4% din PIB;

4. 2007-2013

- s-a introdus un fond special de ajustare a efectelor globalizării.

5. 2014-2020 – 920 mld €;

- Există 5 capitole:

6

Page 7: Cursuri + Seminarii PPE

Politici publice europene – Mirela Cerkez

Creştere inteligentă şi favorabilă incluziunii; Creşterea durabilă – resurse naturale; Europa în lume; Buget administrativ; Securitate şi cetăţenie; Fondul de coeziune (guvernul nu poate să facă ce vrea -> proiecte de mediu şi transport);

Credite disociate sau nedisociate:

sunt folosite pentru plata unor vizează plata unor acţiuni ce se desfăşoară în

acţiuni ce se desfăşoară pe mai mulţi ani cadrul unui exerciţiu financiar

Cheltuieli obligatorii sau neobligatorii:

decurg din tratatele constitutive administrative

şi internaţionale semnate de UE

OLAF (Office de Lutte Anti-Fraude) – instituţii europene care se ocupă ca bugetul să fie folosit corect.

Resurse proprii: taxe vamale, TVA-ul, alte venituri (amenzi şi sancţiuni, vânzarea de bunuri mobiliare şi imobiliare, impozitul pe venit plătit de pers. UE şi contribuţiile.

Curs 5 – 13.11.2013Politica agricolă comună

- A fost instituită prin Tratatul de la Roma (’57) la iniţiativa Franţei (ţara cu agricultura cea mai dezvoltată).

- Obiective: garantarea aveniturilor agricultorilor; stabilizarea produselor pieţei agricole; securitatea alimentară; menţinerea preţurilor la consummator. Au fost abandonate pentru că implica din partea UE o activitate foarte mare pe piaţă.

- Protecţia mediului şi susţinerea comunităţilor viabile -> acum;

- Existau organizaţii comune de piaţăPrincipii comune:1. unitatea de piaţă (eliminarea tuturor taxelor din calea comerţului);2. preferinţa comunitară (produsele agricole erau protejate prin taxe vamale);3. solidaritatea financiară (FEOGA);Politica agricolă a adus efecte negative.Măsuri:

- Să stabilească anumite cantităţi (pe ţări) – MacSherry (’92) -> reformă.

- Protecţia mediului;

- Negocierile dintre SUA şi statele UE în cadrul organizaţiei mondiale a comerţului (GAT).

7

Page 8: Cursuri + Seminarii PPE

Politici publice europene – Mirela Cerkez

I. Prima rundă de negocieri s-a încheiat in Uruguay (’86 - ’93), încheiate cu acordul Blair House.II. Componenta de dezvoltare rurală -> runda DOHA “de căutat”Organizaţie a fermierilor Europeni (COPA) -> foarte important, deşi nu e instituţia UE.Parlamentul Europei -> rol consultativ;Comisarul pentru agricultură provine dintr-o ţară cu o cultură agricolă foarte puternică.PAC scade şi în termeni de cheltuieli, dar şi ca capacitate de a produce un impact asupra fermierilor.

Curs 6 – 27.11.2013

Politica de coeziune economică, socială şi teritorială (politica regională)

-> scopul de a reduce decalajele de dezvoltare economică dintre regiunile Europei. (fondurile structurale)

- a devenit semnificativă în ’88 (pachetul Delors 1);

- ’88 – ’99 => se stabilesc principiile de funcţionare ale fondurilor:

1. Complementaritatea – ele trebuie să finanţeze activităţi complementare cu cele existente deja în statul membru;

2. Principiul parteneriatului;

3. Principiul subsidiarităţii;

4. Multianualitatea – plan pe termen lung;

5. Concentrarea.

- După Tratatul de la Maastricht au introdus obligativitatea previziunilor cu privire la impact.

- 2007-2013 -> perspective financiare;

1. Obiectivul convergenţă -> prin care dă fonduri ţărilor slab dezvoltate – România;

Fondul European de Dezvoltare Socială;

2. Obiectivul Fondul de coeziune – competiţie regională şi finanţare pentru rezolvarea unor crize (Germania).

3. Cooperare teritorială.

- Se introduce coeziunea teritorială printre competenţele comune ale UE;

- Creşte rolul Parlamentului European;

- Cresc fondurile pentru regiunile ultra-periferice.

Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică:

8

Page 9: Cursuri + Seminarii PPE

Politici publice europene – Mirela Cerkez

1. Regiunile socio-economice mari între 3-7 mil. loc. (macroregiuni).

2. Regiunile NUTS 2 (între 800.000 – 3 mil. loc.): N-V, Centru, N-E, S-E, Sud Muntenia, Bucureşti-Ilfov, V, S-V.

3. NUTS 3 (150.000 -800.000 loc.).

Curs 7 – 04.12.2013Politica socială şi de ocupare

I. Tratatul de la Roma- cooperare în materie de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi trai;- plată egala pentru femei şi bărbaţi;- libera circulaţie a muncitorilor;

Relaţia dintre Comisia Europeană şi Consiliul Europei1. Încorporarea în Tratatul de la Amsterdam (’97) a 2 documente ale Consiliului Europei: Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor şi Carta socială europeană (’61) a Consiliului Europei.2. Carta UE a drepturilor fundamentale care preia principalele prevederi din cele două documente, dar este document redactat şi asumat de UE.3. Extinderea problematicii nondiscriminării.4. Actul Unic European prin care apare o modificare importantă: Consiliul decide să voteze cu majoritate calificată probleme legate de sănătate şi securitate la locul de muncă.

- ’91 -> directiva pentru munca atipică (ex.: în timpul nopţii);- ’92 -> directiva privind concediul de maternitate;

2. Tratatul de la Maastricht – primul pas către crearea unei componente a UE în domeniul politicii sociale;

3. Tratatul de la Amsterdam (complet)- mandatată să formeze politici în domeniul social – protecţia lucrătorilor la încheierea contractului de muncă;- măsuri de finanţare pentru integrarea celor excluşi de pe piaţa muncii;

1. Pilonul drepturilor legiferate, care se bazează pe metoda standard; Ex.: directiva privind drepturile procedurale în cazul concedierilor colective

2. Pilonul legiferării prin acord colectiv (dif. faţă de pct. 1 este că nu au fost decise doar prin consultarea statelor membre UE).

3. Pilonul SEO (Strategia Europeană de Ocupare) – Metoda Deschisă de Coordonare (MDC).Pt. pct. 1: - directiva privind drepturile angajaţilor în cazul schimbării proprietarilor întreprinderilor;- directiva privind compensarea de stat a angajaţilor companiei insolvabile;- directiva privind timpul de lucru;Pt. pct. 2: - directiva privind concediul de îngrijire a copilului;

9

Page 10: Cursuri + Seminarii PPE

Politici publice europene – Mirela Cerkez

- directiva privind munca cu fracţiune de normă;- directiva privind munca pe durată nedeterminată;Pt. pct. 3: - Capacitatea de reinserţie profesională, antreprenoriat, adaptabilitate şi egalitate de şanse;- Ocupare deplină, calitate şi producţie la locul de muncă, coeziune şi incluziune socială;

Curs 8 – 11.12.2013Politica de concurenţă

politica antitrust; controlul ajutoarelor de stat

- ’97 -> UE a interzis fuziunea Boeing cu McDonald Douglas;- 2004 -> UE a interzis fuziunea General Electric cu Honeywell- a obligat EDF să ramburseze 900 mil €, considerând că au fost scutiri de taxe acordate de guvernul francez;

Anii 2000 – intensificare a agenţiilor în domeniul concurenţeiAre 5 componente (direcţii de acţiune):

1. Interdicţia de acorduri între firme care limitează concurenţa.2. Interzicerea abuzurilor de poziţie dominantă.3. Controlul ajutoarelor acordate de un stat membru unei firme/categorii de firme. (a început în

anii ’80)4. Controlul fuziunilor care creează poziţii dominante.5. Liberalizarea utilităţilor publice.

Curs 9 – 17.12.2013Politica de mediu

În tratatele constitutive de la Paris şi Roma, politica de mediu nu apărea în lista competenţelor UE.

Conferinţa de la Paris (’72) – s-a decis : chestiunile de mediu nu mai trebuie rezolvate doar de state individual ci este nevoie şi de colaborare din partea instituţiilor UE.

1970 - Directiva privind emisiile autovehiculelorMăsuri:- implementarea de sisteme de gestiune şi audit comun; introducerea de etichete ecologice.- ofereau sprijin pentru combaterea delictului de mediu;- sprijinirea consumatorilor prin campanie de mediu;- integrarea dimensiunii de mediu în alte politici comune;- finanţarea acţiunilor pentru dezvoltare durabilă;’82-’92 -> Directiva care privea speciile pe cale de dispariţie;’85 -> Directiva privind impactul unui proiect asupra mediuluiTratatul de la Maastricht şi Amsterdam – apar competenţe mixte între statele membre şi UE.UE îşi propune să acţioneze şi în sfera teritoriului în probleme de mediu.

10

Page 11: Cursuri + Seminarii PPE

Politici publice europene – Mirela Cerkez

Crearea ISPA (2000) – program care ajută statele candidate la UE să ajungă la standard de mediu asemănătoare cu cele care erau deja membre. (apa potabilă, tratarea apelor reziduale, poluarea aerului)

Instituţii care influenţează:IMPELL – reţea care vizează respectarea dreptului în domeniul mediuluiGrupuri ecologiste: WWF, Birdlife

11