cvj nr. 1012 marti 5 ianuarie 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1012

Marti, 5 Ianuarie 2016

F ostul preºedinte al României, Traian Bãsescu s-a declaratîngrijorat de întârzierea expertizei în cazul INSEMEX, dar

experþii de la Petroºani spun cã încã lucreazã la ea. Datele dindosar, însã, nu pot fi date publicitãþii, spun experþii, pentru cãîntreg dosarul instrumentat de cercetãtorii din Petroºani pleacãla procurori la finele acestei luni. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

“Am efectuatnecropsia chiar pe data de 1 ianuarie.Bebeluºul de sex feminin s-a nãscut latermen, însã a dece-dat prin hipotermie.

Nu era necesar sãstea prea mult în frig având în vederetemperaturile extremscãzute din aceanoapte”, a declaratElena Lechinþan,

medic anatomo-patologla Spitalul de Urgenþãdin Petroºani.

Poliþiºtiipetroºãneni sunt în

continuare în altertã.Aceºtia o cautã, încontinuare, pe femeiacare ºi-a aruncatbebeluºul la gunoi.

“Încã nu a fostgãsitã femeia care ºi-a aruncat copilul lagunoi”, au declaratpoliþiºtii hunedoreni.

Oamenii legii nuexclud ca mama criminalã sã fie dinaltã localitate ºi sã fivenit aici sã îºi aruncepruncul. Potrivit nouluicod penal, ucidereacopilului nou-nãscutimediat dupã naºtere,dar nu mai târziu de24 de ore, sãvârºitãde cãtre mama aflatãîn stare de tulburarepsihicã se pedepseºtecu închisoarea de la

unu la 5 ani. În urmãcu trei ani un astfel de caz a ºocat ValeaJiului. Atunci o femeietot din Petroºani ºi-a aruncat copilul latomberon, însãnorocul acestuia a fostcã angajaþii serviciuluide salubrizare au fostcei care l-au gãsit.Micuþul va împlini anulacesta trei ani, darrevoltãtor este faptulcã acesta se afla îngrija femeii care i-adat viaþã, iar mai apoil-a aruncat ca pe ungunoi, la tomberon.

Monika BACIUMonika BACIU

”Un singur beneficiar avenit la adãpostul nostrupentru a se încãlzi, însã ºiacesta locuieºte aici doarnoaptea, pentru cã ziuapleacã sã-ºi gãseascã demâncare. În vizorul nostrusunt alte trei persoane pecare le ºtim ºi cu care amîncercat sã vorbim sã îideterminãm sã se adã-posteascã de ger aici, însãau refuzat total”, a declaratCristina Mraz, directorSPLAS Petroºani

De regulã, oameniistrãzii îºi au împãrþite teritoriile, unde cerºesc, iardin teama ca cineva nou sã vinã sã le ialocul, refuzã sã parãseascãstrada, pentruadãpost. Poliþialocalã patruleazãfoarte mult înaceastã perioadãgeroasã pentru a-i gãsi ºi aducela spaþiul destinatlor, ferit de ger,

însã odatã plecaþi poliþiºtiibeneficiarii fug înapoi înstradã.

”Poliþia localã a tot fãcutrazii în perioada aceasta,însã este foarte greu sã îiconvingã pe aceºti oamenisã vinã la adãpost”, a maiadãugat Cristina Mraz,director SPLAS Petrosani.

Centrul de primire a persoanelor fãrã adãpostdin Petroºani este unulcurat, împãrþit în douãcamere unde sunt cincipaturi cu lenjerii, pãturi,perne ºi toate cele necesarepentru a nu îngheþa de frig.

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARU

INSEMEX, apostrofat de Bãsescu

Bãsescu: “Îmi vine foarte greusã cred cã aceastã expertizãeste permis sã fie amânatã”

Adãpostul persoanelor fãrãcasã, gol ºi în zilele cu gerG erul de afarã ºi temperaturile care uneori

noaptea ajung ºi la -20 de grade Celsius nu îideterminã pe cei fãrã o casã, care îºi duc traiul pestradã, sã vinã la adãpostul destinat lor, din Petroºani.Chiar dacã aici gãsesc un pat cald ºi o pernã pe carepot pune capul, aceºti oameni nu renunþã la locul dinstradã, unde mai pot câºtiga un ban, din cerºit.

Bebeluºul aruncat la tomberon s-a nãscut viuB ebeluºul gãsit la tomberon în prima

zi a anului nou s-a nãscut viu. Un bãrbat care a ieºit sã caute oase pentrucâine a gãsit trupul neînsufleþit al fetiþei.Medicii legiºti au efectuat necropsia nou-nãscutului care a fost gãsit la untomberon în Petroºani chiar în dimineaþazilei de 1 ianuarie.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Ianuarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

PNL-iºtii au mari ºansesã aibã un primar în EstulVãii Jiului, datã fiind noto-rietatea lui Ilie Pãducel,care are aproape un sefrtde veac în fruntei oraºuluidin estul Vãii Jiului.Numirea sa ca ºi candidata fost agreatã luni, 28decembrie, dupã ce sãptãmâna trecutã, acestaa intrat în PNL, încãlcând,dupã spusele unora,Decalogul proclamat deconducerea de la Centru.Pãducel, însã, nu vede înasta nicio problemã. „Amfost în PCR, s-a ºtiut ºi seºtie. În 1996, veneamdupã ce am fost în PCR,am candidat independent,petrilenii m-au ales, pen-tru cã au ºtiut ce am fãcutºi cât am fost primar în88 – 89 în oraºul Petrila.În cei doi ani am reuºit sãpunem în funcþiune peste800 de apartamente înPetrila ºi s-a mutat un blocîn premierã în Hunedoaraºi multe realizãri ºi nuîntâmplãtor, candidândindependent ºi mai având

vreo 19 contracandidaþi,cetãþenii m-au ales pemine în 3 tururi descrutin”, a declarat IliePãducel, primarul actual aloraºului Petrila.

Ilie Pãducel areaproape un sfert de secolîn fruntea oraºului Petrila,acolo unde a fost primarºi pe vremea de dinaintede Revoluþie ºi acum.Intrarea sa în PNL, însã, afost contestatã, iar scan-dalurile abia acum încep,chiar dacã mutarea s-afãcut acum în pragul sãr-bãtorilor, cu gândul cãoamenii vor fi cuprinºi defrumuseþea sãrbãtorilor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Taxã maimicã pentrupaºapoarteP refectura

Hunedoaraanunþã cã din prima zia anului 2016,paºapoartele s-au ieftinit ca urmare amodificãrii cotei deTVA de la 24%, la 20%,aplicatã blanchetelorde paºapoarte.

Potrivit unui comuni-cat remis presei dePrefectura judeþuluiHunedoara, acestepreþuri sunt între 219 ºi258 de lei, dupã cumurmeazã: pentru unpaºaport temporar,preþul va fi de 219,00lei; pentru un paºaportelectronic simplu, cu valabilitatea de 5 ani,

conform prevederilorlegale, preþul va fi de283,00 lei; pentru unpaºaport electronic sim-plu, pentru minori sub12 ani, cu valabilitateade 3 ani, conformprevederilor legale,preþul va fi de 258,00lei. Preþurile de mai susinclud taxa consularã,costul blanchetei, TVA,precum ºi tariful specialpentru paºapoarteletemporare. În cazul încare contravaloareablanchetei paºapoartelormenþionate anterior afost achitatã înainte de01.01.2016 ºi solicitarea(cererea) este înregistratãdupã aceastã datã, nu seva proceda la restituireadiferenþei de preþ,paºapoartele fiind elibe-rate la preþul achitat.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

F rigescu îºi joacã ultimacarte la Curtea de Apel

Alba Iulia dupã ce a fost con-damnat pentru trafic de minorila o pedeapsã de trei ani ºijumãtate de închisoare cu exe-cutare. Primul termen a foststabilit chiar de Boboteazã.

Fostul antrenor de fotbal ºirealizator de emisiuni sportive lao televiziune localã din ValeaJiului, Telus Frigescu a fostacuzat de procurorii DIICOT cã fãcea parte dintr-o reþea deprostituþie care opera pe razaVãii, iar veniturile prostituatelor,unele dintre ele minore, intrau înbuzunarele proxeneþilor.

Tribunalul Hunedoara l-a con-damnat pe Telus Frigescu la trei

ani ºi jumãtate de închisoare cu executare.

Realizatorul TV a primit un anºi jumãtate de închisoare pentruact sexual cu un minor, 3 anipentru proxenetism iar dupã con-topirea pedepselor, judecãtorii auadãugat un spor de pedeapsã de6 luni. Ceilalþi inculpaþi, Peti

Marius Gabriel, a fost condamnatla o mãsurã educativã pe operioadã de 6 luni pentru traficde minori ºi act sexual cu unminor. Acesta a fost obligat sãurmeze un curs de pregãtireºcolarã sau formare profesionalã,sã nu depãºeascã, fãrã acordulserviciului de probaþiune, limitateritorialã a judeþului Hunedoara,sã nu meargã în baruri, restau-rante, sãli de jocuri de noroc saude pariuri sportive, etc.

Celãlalt inculpat, GrigoreNebunu a primit 3 ani deînchisoare ºi 2 ani interzicereaunor drepturi la care a fost adãu-gat un spor de 4 luni închisoare.Grigore Nebunu mai avea o condamnare astfel cã va executeîn final 4 ani de închisoare.

Toþi trei au fãcut apel sperândla sentinþe mai blânde ºi pe 6 ianuarie 2016, au ºi primul termen la Curtea de Apel Alba Iulia.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Mii de vieþi salvateîn 2 ani de SMURDÎ n decembrie a fost un moment aniversar

pentru pompierii din Petrila.

S-au împlinit 10 ani de la înfiinþarea Serviciuluide Voluntariat al pompierilor ºi 2 ani de când aicifuncþioneazã un modul SMURD. Dupã mii de inter-venþii, pompierii au salvat sute de vieþi ºi au stinsincendii de vegetaþie ºi din locuinþele oamenilor.

Totul a început în 2005 ºi prima datã pompieriiau activat în cadrulprimãriei din Petrila.De atunci au salvatsute de vieþiomeneºti ºi aucâºtigat concursuriimportante. Bilanþuleste impresionant ºiasta aratã cât este utilacest serviciu ce recenta fost în atenþia presei maimult ca oricând. În decembrie s-au împlinit 2 ani de SMURD ºi 10 decenii de intervenþii pentru pompieri.

„Am intervenit la peste 1.000 de solicitãri cucaracter de urgenþã, cu pompierii, dintre care 350au fost incendii. SVSU, la momentul actual are 23de angajaþi. În 2015 se împlinesc ºi 2 ani, în 19decembrie. Avem 14 paramedici ºi personal calificat,care a intervenit la 1.200 de intervenþii din momen-tul înfiinþãrii ºi doar în 2015 am avut 864 de solici-tãri cu caracter de urgenþã medical”, a declaratNeculai Alexandrescu, comandant ISU Petrila.

Pe viitor, pompierii ºi paramedicii de aici îºipropun pentru anul 2016 sã urmeze cursuri noi, sãdepindã abilitãþi de salvare ºi resuscitare ºi nu esteexclus sã ºcoleascã pompieri calificaþi de care aunevoie, mai nou, toate instituþiile publice ºi firmeleîn care se desfãºoarã diverse evenimente.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Frigescu a fãcut apel la sentinþade trei ani ºi jumãtate

Ilie Pãducel, candidat PNLla Primãria PetrilaA intrat, pe uºa din dos, cum au spus colegii

sãi de partid, dar acum va fi candidatulPNL pentru funcþia de primar la Petrila. IliePãducel a sfidat toate barierele politice ºi a fostdeclarat de organizaþia de la Petrila, candidatulla alegerile viitoare.

Potrivit unui rãspunsprimit de la CEH, societatea deþinea ladata de 31 octombrie2015 pãcura în valoarede 143.651 lei, materiale de11.891.432,55 dintrecare 10.135.437,94pe partea energeticã ºi1.755.994,61 pepartea minierã.

P iese de schimbde aproape

40 de milioaneÎn timp ce angajaþii

Complexului EnergeticHunedoara se plângeaucã nu au cu ce sãlucreze, stocurile cumiºcare lentã erau„îngreunate” ºi depiesele de schimb acãror valoare a fost calculatã la37.018.889,85. Mare parte dintreacestea, în suma de

33.431.508,59 de leise aflã pe stocurile termocentralelor, iardiferenþa de3.587.381,26 seregãseºte pe parteaminierã.

Totodatã CEH maiînregistreazã stocuri cumiºcare lentã formatedin obiecte de inventarla o valoare de484.549,21, ambalajede 6.941,75 de lei ºiproduse reziduale.Acestea au o valoarede 130.954,00 de lei.Potrivit CEH, maiexista stocuri cumiºcare lentã ºi la terþiiar valoarea acestoraeste de 3.115,00 lei.

Totalul stocurilor cumiºcare lentã la CEHeste de 49.856.166,09de lei, din care44.149.164,04 pepartea energeticã ºi5.707.002,05 pe

partea minierã. Directorul revocat

din funcþie alComplexului EnergeticHunedoara declara înurmã cu o lunã de zilecã s-au fãcut achiziþiihaotice.

„Am gãsit stocuri cumiºcare lentã, s-auachiziþionat lucruri decare nu era nevoie.

Când faci niºtecumpãrãturi ºi dupã unan de zile te trezeºti cãmaterialele respective,cel puþin scriptic sunt înraft, înseamnã cã nu ainevoie de ele. Amidentificat, evaluat.Sunt în curs de evalua-re anumite echipa-mente, e o turbinã, dareu personal încã nu amvãzut-o ºi nu ºtiu dacãa vãzut-o cineva. Estela Deva într-un depozit,sperã sã nu fie ca înNemuritorii, o ladã cuniºte bolovani. Nu ºtiuce este acolo. Avem ovaloare de 21 de mili-oane de euro imobi-lizate în aceste stocuri,regimul acestor achiziþiieste special, a fost luatprin compesare în bazadatoriilor istorice aleRomâniei din fostaURSS. Dacã aº fi la ofirmã particularã sau

dacã aº avea voie le-aºvinde la preþul pieþei,pentru cã decât sã aiun “bibelou” care nu îiproduce nimic… eu nupot sã iau mãsuri înacest caz decât în limitalegii ºi asta presupuneevaluarea ºi emitereaunei decizii pentruaprobarea vânzãrii.Acest lucru s-a fãcut,dar la valoarearespetivã, la 21 de milioane de euro, s-aaprobat în Consiliul deAdministraþienegocierea la schimbcu cãrbune energetic”,declara în urmã cu olunã Emil Florut, direc-torul revocat al CEH.

Cheltuielile înregis-trate ca urmare a cons-tituirii provizioanelor de

depreciere stocuri nusunt deductibile la cal-culul profitului impoza-bil. Dacã societateadoreºte scoaterea dingestiune a acestorstocuri aceasta sepoate realiza princasare. Fiind stocuriruginite, procedura decasare trebuie sãporneascã de la inven-tarierea fapticã. În pro-cesul verbal de valorifi-care a inventarului,comisia de inventariereva constata cã acestestocuri sunt depreciate,cã nu mai pot faceobiectul valorificãrii sauutilizãrii ºi va propunecasarea acestora ºiscãderea din patrimo-niu.


Suntem deja în ianuarie,iar faptul cã nu a fost datnimic publicitãþii, dupãexpertiza din Colectiv îi îngrijoreazã pe mulþi.Fostul Preºedinte Traian Bãsescu a declarat cã:

"Dacã mã îngrijoreazãceva este întârzierea expertizei fãcute laPetroºani. Ceva nu se leagã în ceea ce priveºteîntârzierea în prezentarearezulatelor expertizei fãcutela Petroºani. Ceva nu este înregulã. Probabil rezultateleexpertizei nu duc la toateconcluziile acreditate pânãacum, nu neapãrat la viteza

de propagare a incendiului,ci la substanþele care aurezultat din acest incendiu.Este o pãrere (...) Eu am maivãzut expertize între douãape. (...) Cred cã ceva nu se leagã. (...) sã nu aparãexpertiza dupã ce s-au fãcuttoate probele, am fost asigu-raþi public cã s-a fãcut o simulare nu chiar la dimensiuni, dar utilizând aceleaºi materiale... Îmi vinefoarte greu sã cred cã aceastã expertizã este permis sã fie amânatã", adeclarat fostul preºedinteTraian Bãsescu la B1 TV.”

Conducerea INSEMEX nu

vrea sã intre în polemici, dar apreciazã cã expertizarespectã termenii legali înacest moment. „Ancheta oface organul de urmãriepenalã, respectiv ParchetulGeneral. Noi efectuãm unexperiment tehnic, care va asigura suportul tehnicpentru derularea anchetei.Suntem în termen, sperãmca la finele acestei luni, saucel târziu la începutul lunii

viitoare, munca noastrã sã fie gata ºi rezultatele sã fie predate ParchetuluiGeneral”, a declarat Artur Gãman, directorulINSEMEX Petroºani.

Simularea incendiului dinClubul Colectiv a avut loc laPetroºani în 16 decembrie ºide atunci experþii au spusdoar cã totul s-a aprins în 20de secunde. Mai multe date,cum ar fi cele cu privire la

gazele emanate, nu au fostfãcute publice, iar directorulINSEMEX spune cã acesteavor fi predate procurorilor.De la INSEMEX, la expertizãau participat 15 membricercetãtori, iar alãturi le-aufost ºi alþi specialiºti dindiverse domenii din cadrulacestul institut de cercetare.Acest experiment judiciarreprezintã faza finalã aexpertizei INSEMEXPetroºani în dosarul deucidere ºi vãtãmare corpo-ralã din culpã deschis deParchetul instanþei supremedupã incendiul din 30octombrie, în urma cãruia aumurit 63 de persoane.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Ianuarie 2016 Actualitate 3

F ostul preºedinte al României, Traian Bãsescu s-a declarat îngrijorat de întârzierea expertizei

în cazul INSEMEX, dar experþii de la Petroºani spuncã încã lucreazã la ea. Datele din dosar, însã, nu potfi date publicitãþii, spun experþii, pentru cã întregdosarul instrumentat de cercetãtorii din Petroºanipleacã la procurori la finele acestei luni.

Achiziþii inutile de peste 10 milioane de euro

INSEMEX, apostrofat de Bãsescu

Bãsescu: „ Îmi vine foarte greu sã cred cãaceastã expertizã este permis sã fie amânatã”

C EH are bunuri casabile în valoare de aproape 50 de milioane de lei. Stocurilecu miºcare lentã estimate la aproape 50 de milioane de lei. Complexul

Energetic Hunedoara deþine stocuri cu miºcare lentã în valoare de 49.856.166,09 de lei. La data de 31 octombrie 2015, CEH avea pe stoc bunuri de aproape 50 de milioane de lei, cele mai multe fiind pe partea de energie.

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Ianuarie 2016 Actualitate 5

D oi tineri dinPetrila ºi-au

trãit peripeþia vieþiiînainte cu o zi deCrãciun.

Aflaþi în vizitã la un pacient internat înSpitalul de Urgenþã dinPetroºani, cu un copilde 7 luni în braþe,aceºtia au decis sãaleagã calea mai uºoarãpentru a urca la etajulsuperior al clãdirii ºi auluat liftul mic din cadrulspitalului. Totul a fostfrumos, pânã la

coborâre când, dintr-ocauzã necunoscutã încã,liftul s-a defectat ºi s-aoprit între etaje. Pelângã faptul cã luminadin interiorul liftului s-a stins datoritãdefecþiunii, cei doi tineriau fost revoltaþi cã nuau gãsit nici un numãrde telefon la care sãcearã ajutor.

„Am stat blocaþi înlift 10 minute, timp încare nu am reuºit sãdãm de vreun numãr detelefon la care sã ceremajutorul. Cel mic s-a

speriat foarte tare ºichiar a început sãplângã. Nu este normalca în secolul XXI, într-un lift din cadrulunui spital, folosit ºi de oameni bolnavi, sãnu existe un buton depanicã, sau cel puþin un numãr de telefonpentru a putea cere ajutorul” a spus Adrian Lepºa, tânãrulblocat în lift

Primul instinct altânãrului a fost de asuna la 112.

„Am vrut sã sun la112, dar m-am gânditcã oamenii aceia vorspune cã sunt nebun,adicã sã fiu blocat în liftul unui spital ºi sã nu

primesc ajutor? Noroculnostru a fost un pacientdin spital, dacã potspune aºa, care a cerut liftul de la parter,moment în care liftul s-a pus în funcþiune” amai adãugat tânãrul.

Lifturile din cadrulSpitalului de Urgenþãdin Petroºani, trei lanumãr sunt unele vechicare de-a lungul timpu-lui s-au stricat de foartemulte ori ºi s-a reparat tot de atâtea ori.

Lucrul cel mai graveste cã în locul tinerilorpetrileni ar fi putut fi un bolnav internat în spital, cãruia, cele 10 minute de blocare înlift, i-ar fi putut fi fatale.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

Morgã nouã pentruSpitalul de Urgenþãdin PetroºaniM orgã nouã pentru Spitalul de

Urgenþã din Petroºani. reprezentanþiiServiciului Judeþean de Medicinã LegalãHunedoara au în vedere realizarea uneispaþii noi pentru realizarea autopsiilor.

În momentul defaþã, morgã de laPetroºani funcþioneazã pe stra-da Nicolae Titulescu,în clãdirea policliniciide stomatologie.

„Vrem sã facem o morgã nouã laPetroºani, mai modernã, cu spaþiirecompartimentate.Avem nevoie ºi de ajutorul autoritãþilor locale”, adeclarat Dan Marculescu, ºeful Serviciului Judeþeande Medicinã Legalã Hunedoara.

Investiþia nu ar fi una costisitoare, dar este necesarã pentru desfãºurarea activitãþii în condiþiioptime. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

A u mâncat prea mult, au consumat

bãuturi alcoolicefãrã moderaþie, iardin aceastã cauzaau fost nevoiþi sã îºipetreacã noapteadintre ani peholurile Urgenþeidin Petroºani.

Vorbim despre zecide persoane care înnoaptea de Reveliondar ºi în primele zileale anului, au ajuns laspital, cu indigestii ºitot felul de simptome

manifestate din cauza exceselor.”Ca de obicei, în perioada

sãrbatorilor de iarnã, aCrãciunul ºi Revelionului, unitatea de primiri urgente este plinã. ªi în acest anadresabilitatea a fost una mare.Cele mai multe cazuri au fostpost-alimentare, alcoolemii ºi,dupã cum suntem obiºnuiþi, ceimai mulþi pacienþi s-au prezentatcu indigestii cauzate de alimentaþia excesivã”, a declaratIoan Ienea, medic primar UPU SMURD Petrosani

Medicii au fãcut faþã cu brio tuturor cazurilor graþieexperienþelor acumulate în aniianteriori, când situaþiile aufost similare.


Echipajul de primajutor de la Petrila faceminuni ºi salveazã sutede vieþi, dar puþin ºtiucã la destinaþie ajung cu o maºinã ce are ouzurã avansatã.Ambulanþa SMURDeste una îmbãtrânitãmoral ºi echipamentelde pe ea nu sunt celemai performante.

„Modulul SMURDPetrila a fost dotat cu oambulanþã de mâna adoua, second-hand.

Ambulanþa a venituzatã moral ºi fizic,tehnica de intervenþieeste oarecum depãºitã.De la început amîntâmpinat probleme

tehnice cu maºina ºi s-au investit undeva lapeste 300 de milioanedin partea primãriei, înreparaþii”, a spusNeculai Alexandrescu,comandant ISU Petrila.

Primarul Ilie Pãducela fost cel care le-a arãtat tot sprijinul ºi dedoi ani se cãznesc cutoþii sã obþinã o maºinãnouã, asta pentru cã în19 decembrie s-au

împlinit 2 ani deSMURD la Petrila.

„Demersurile acesteas-au fãcut începând dela judeþ, pânã la con-ducerea de la Bucureºti.S-au trimis peste 30 dememorii prin caresolicitãm aceastã ambu-lanþã nouã, motivândfaptul cã ambulanþa pecare o avem la momen-tul actual este depãºitã”,a mai adãugat coman-dantul Alexandrescu.

Asta nu înseamnã cãnu pot interveni ºi chiaro fac cu conºtinciozi-tate, dar pompierii ºiparamedicii recunosccã au o maºinã fabricatã în 2006, cuapriximativ 100.000 dekm la bord.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

„Respinge cererile de intervenþie nr.301/03 02 2015 ºi nr1587/17 04 2015 formulate de creditorulintervenient BancaComercialã RomânãSA în executarea silitãpornitã în dosarul exe-cuþional nr.303/2013conexat cu dosarele

execuþionale nr.311/2013 ºi315/2013 BEJDurbacã ClaudiaBianca”, se aratã însoluþia instanþei de laPetroºani.

Mai mult decât atât,administraþia localã dinLupeni a primit ºi banide la Guvern pentru

ºtergerea datoriilor.Nu mai puþin de 5 milioane de lei aalocat Guvernulmunicipiului Lupeni.

Potrivit buletinuluiMinisterului FinanþelorPublice, la data de 31

octombrie, unitateaadministrativ-teritorialãde la Lupeni avea arie-rate în sumã de 5,72milioane de lei. Înºedinþa de sãptãmânatrecutã s-a alocat sumade 5.919.000 lei, astfel

municipiul Lupenirãmâne ºi cu bani înplus, dupã ce prin baniidaþi de Guvern datoriilese sting. Tot din acelaºifond, Executivul a alo-cat suma de 1,72 miilei pentru municipiulVulcan ºi 215,60 mii leipentru oraºul Petrila.

”Având în vedere cã aceste administraþiilocale nu au fondurilenecesare pentru plataarieratelor, iar aceastãsituaþie ar putea duce lablocarea activitãþii, din Fondul de rezervãbugetarã la dispoziþia

Guvernului, le vor fialocate sumele nece-sare pentru stingereaacestor datorii, prinsuplimentarea sumelordefalcate din TVA pentru echilibrareabugetelor locale”, ºi-amotivat Executivuldecizia.

Suma a fost datãadministraþiilor localedin aproape toatejudeþele ºi din Bucureºtipentru a-ºi plãti datoriile mai mari de90 de zile (arieratele) ºi obligaþiile ce decurgdin unele sentinþejudecãtoreºti.


Este cunoscut dejafaptul cã artistul plasticIon Barbu a þinut morþiºsã nu fie demolateclãdirile din incintaminei Petrila, de lasuprafaþã. A adus aicispecialiºti arhitecþi, careau lucrat la proiecte ceacum au dat roade.Petrila Culturalã acâºtigat o bãtãlie ºi„Exploatarea MinierãPetrila a fost clasatã înLista monumentelor

istorice în categoriaansamblu, grupa valoricã A din cadrulOrdinului MinistruluiCulturii, urmând par-curgerea procedurilorspecifice conform Legii422/2001”.

„Este prima bãtãliecâºtigatã în rãzboiulpentru salvarea mineiPetrila de la demolare.Este rezultatul munciinoastre de peste 3 ani.Am avut sprijin foarte

mult la început dinpartea domnului Barbu.Dupã aceea cererea declasare a fost semnatãde domnul viceprimarJurca, dupã care aurmat un proces foartelung de avizare laMinisterul Culturii, carea durat un an de zile”, aspus Dragoº Dascãlu,arhitectul care a luptatpentru ca aceste clãdirisã nu fie demolate.

Toate clãdirile din

incinta Minei Petrila trebuiau demolate pânãla 1 ianuarie 2016, darîncã din varã, grupul de arhitecþi din care afãcut parte ºi DragoºDascãlu au organizatZilele PatrimoniuluiIndustrial la Petrila.Organizatorii au cãutatsoluþii alternative lademolarea clãdirilorminei, întregul demersfiind grupat sub denu-mirea genericã „Petrila,patrimoniul industrial casursã de regenerareurbanã”, un punct dereflecþie privind istoriaPetrilei ºi un punct deproiecþie a unui posibilviitor al Petrilei, diferit

de cel trasat pânãacum. „De acum începepartea grea. Acum trebuie un studiu de fezabilitate pentru conversia acestor clãdiri,dupã care, cel mai proba-bil, sã accesãm fondurieuropene pentru con-versie ºi reabilitare”, amai adãugat Dragoº

Dascãlu. Arhitecþii au în plan

construirea unor obiec-tive turistice în loculclãdirilor ce au aparþinutexploatãrii miniere, darºi pe marginea Jiului deEst, pe care vor sã construiascã un ponton.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Codul galben deninsori nu a închisDefileul Jiului!C odul galben de ninsoari,

emis de meteorologi, nua creat probleme pe DefileulJiului.

Chiar dacã s-a intervenit cucinci utilaje ºi s-au folosit zeci detone de material antiderapant,

artera rutiera nu a necesitat închiderea, ba chiars-a circulat, cei drept în regim deiarnã, dar în siguranþã.

”Se circulã în condiþii de iarnãpe DN 66, carosabilul în proporþiede 90% este umed, sunt ºi câtevaporþiuni cu zãpadã tocatã. A fostfoarte frig, -18 grade, am acþionatcu cinci utilaje pe Defileul Jiului,nu a fost necesarã închiderea, amfolosit material antiderapant, peste80 de tone dar ºi acel compuschimic ecologic, de care am maivorbit care topeºte gheaþa de peasfalt atunci când temperaturaajunge ºi la -25 de grade,” adeclat Ioan Tudor, ªef CNADNRGorj.

Cu toate acestea ºoferii trebuiesã fie atenþi, ºi sã adapteze vitezala condiþiile de drum. Mai mult,începând de azi de la ora 12:00Administraþia Naþionalã deMeteorologie a emis o informaremeteorologicã de ninsori, precipi-taþii mixte ºi depuneri de polei.


Un bloc dinPetrila la un pasde explozieU n bloc din oraºul Petrila a

fost duminicã searã la unpas de explozie din cauza uneiscântei ce se manifesta fix sub oþeavã de gaz ce alimenta o locuinþãde la etajul unu.

Scânteia a pornit de la o improvizaþieprin care unul dintre proprietari îºi alimenta locuinþa cu curent electric furatde la alþi vecini. Explozia nu a avut locdatoritã simþului civic al unui tânãr careîndatã ce a vãzut pericolul a apelat lanumãrul de urgenþã 112. O autospecialãde pompieri, echipe ENEL, E-ON GAZ,dar ºi un echipaj de poliie s-au deplasat lafaþa locului pentru a evita o posibilãexplozie.

”În jurul orei 19:51 de minute SVSUPetrila a fost anunþat sã intervinã pe strada Alexandru Sahia în zona blocului

15E, unde ni s-a cumunicat cã existã cevaprobleme la sistemul de alimentare cugaze naturale a blocului. Ne-am deplasatla faþa locului, iar la nivelul etajului unu alblocului s-a identificat apariþia unei scânteila unul dintre suporþii sistemului de alimentare. S-a solicitat sprijinul Enel ºi E-ON Gaz. Am asigurat perimetrul de siguranþã ºi din fericire pericolul a fostîndepãrtat” a declarat, NeculaiAlexandrescu, comandantul detaºamentului de pompieri Petrila

Persoana care a pus în pericol viaþaîntregului bloc urmeazã sã fie identificatãde cei de la ENEL pentru a fi sancþionatãdar nu doar pentru riscul la care ºi-aexpus vecinii, ci ºi pentru cã fura curent.


Salveazã vieþi cu o maºinã veche

Se opresc demolãrile la Mina PetrilaC lãdirile din curtea minei Petrila au fost declarate monumente

istorice ºi nu vor mai fi, cel puþin deocamdatã, demolate.Activitatea de ecologizare de la suprafaþã a fost opritã acum ºi astadupã ce mai multe echipe de arhitecþi, dar ºi administraþia localã aufãcut mai multe demersuri pentru a salva patrimoniul de la demolare.

Primãria Lupeni a câºtigat procesul cu o unitate bancarãM unicipalitatea de la Lupeni a scãpat

de o executare silitã din partea uneiunitãþi bancare. BCR a intentat un procesadministraþiei locale de la Lupeni prin caresolicita instanþei executarea silitã, însãbanca nu a avut câºtig de cauzã.

P ompierii din Petrila ar avea nevoie deo maºinã nouã, pentru cã acum

pleacã în misiuni cu una uzatã moral. Nuau primit niciun rãspuns la toate adreselepe care le-au fãcut ºi asta chiar dacã înajutor le-a sãrit ºi primarul Ilie Pãducel.

Cazuri pe bandã rulantã de Revelion la Urgenþa din Petroºani

Blocaþi în liftul de la spital, cu un bebeluº în braþe

hotãrârea a fost aprobatãprin vot liber exprimat cu

unanimitate de voturi

Consiliul Local alMunicipiului Lupeni,

Þinând cont de prevederileHotãrârii Consiliului local alMunicipiului Lupeni nr. 16/2015 privind aprobareaBugetului local pe anul 2015ºi a Programului de investiþiipublice pe anul 2015;

Având în vedere Proiectulde hotãrâre nr.132 din26.12.2015, analizândExpunerea de motive nr.12395/2015 a PrimaruluiMunicipiului Lupeni, domnulCornel Resmeriþã prin carepropune rectificarea bugetuluilocal ºi a bugetului instituþiilorpublice ºi activitãþilor finanþateintegral sau parþial din venituriproprii pe anul 2015;

Þinând cont de Raportulnr. 12396/ 21.12.2015 aldoamnei Paula Dãbãcan,Director Executiv al DirecþieiEconomice din cadrul aparatului de specialitate alPrimarului municipiului Lupeni;

Având în vedere avizulComisiei nr. 1 pentruActivitãþi Economico – finan-ciare, Agriculturã, al Comisieinr. 2 pentru AmenajareaTeritoriului ºi Urbanism,Protecþia Mediului ºi Turism,al Comisiei nr. 3 pentruÎnvãþãmânt, sãnãtate, familie,activitãþi social-culturale, culteºi al Comisiei nr. 4 Comisiajuridicã ºi de disciplinã, muncãºi protecþie socialã, protecþiecopii;

Având în vedere:- adresa nr.

30951/14.12.2015 aAdministraþiei Judeþene aFinanþelor Publice Hunedoaraprin care se comunicã alocarea cãtre municipiulLupeni a sumei de147 mii leireprezentând sume defalcate din TVA;

- propunerile de rectificarebugetarã primite din parteacentrelor de execuþie bugetarãfãcute atât pentru bugetullocal cât ºi pentru bugetulinstituþiilor publice ºi activi-tãþilor finanþate integral sauparþial din venituri proprii;

Þinând cont de prevederileart. 19 alin. (2 ) din Legea nr.273 din 2006 privindfinanþele publice locale cumodificãrile ºi completãrileulterioare prin care se stipu-

leazã cã pe parcursul exerciþiului bugetar, autoritãþiledeliberative pot aproba rectificarea bugetelor locale caurmare a unor propuneri fundamentate ale ordonato-rilor principali de credite;

În temeiul art. 36 alin. (1)ºi alin. (2) lit. “b” ºi art. 45 dinLegea administraþiei publicelocale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile sale ulterioare

HOTÃRÃªTE:Art. 1 (1) Se aprobã

rectificarea bugetului local alMunicipiului Lupeni pentruanul 2015 atât la venituri câtºi la cheltuieli conform anexeinr. 1 care face parte inte-grantã din prezenta hotãrâre.

(2) În urma rectificãriibugetul local anual va fi însumã de 54.559,48 mii lei lavenituri ºi 55.920,27 mii lei la cheltuieli.

Art. 2 (1) Se aprobãrectificarea bugetului instituþi-ilor publice ºi activitãþilorfinanþate integral sau parþialdin venituri proprii pe anul2015 al Municipiului Lupeniatât la venituri cât ºi la cheltuieli conform anexei nr. 2 care face parte integrantãdin prezenta hotãrâre.

(2) În urma rectificãriibugetul instituþiilor publice ºiactivitãþilor finanþate integralsau parþial din venituri propriipe anul 2015 va fi în sumã de21.358,09 mii lei la venituri ºi21.570,61 mii lei la cheltuieli.

Art. 3 – Hotãrârea poate fiatacatã conform prevederilorLegii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ,cu modificãrile ºi completãrileulterioare.

Art. 4 Prezenta hotãrâre va fi comunicatã InstituþieiPrefectului JudeþuluiHunedoara în vedereaexercitãrii controlului cuprivire la legalitate, adusã laîndeplinire de cãtre PrimarulMunicipiului Lupeni ºi DirecþiaEconomicã iar la cunoºtinþãpublicã prin grija SecretaruluiMunicipiului Lupeni.

Lupeni, 22 decembrie 2015

Preºedinte de ºedinþã,Iacob Viorel MESAROª

Contrasemneazã – Secretar Jr. Marius Claudiu BÃLOI

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Ianuarie 20166 Administratie

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENIHOTÃRÂREA nr. 117/2015pentru rectificarea Bugetului local pe anul 2015

aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliuluilocal al Municipiului Lupeni nr. 16/ 23.02.2015

S indicatul „Muntele”,structurã care are

reprezentativitatea încadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara,considerã cã intrarea îninsolvenþã a companieinu reprezintã soluþia pentru salvarea societãþii.

Liderii sindicali cer ca situaþia economicã a CEH sãfie analizatã în Guvern sau înConsiliul Suprem de Apãrarea Þãrii. Potrivit acestora,insolvenþa pune în pericolchiar siguranþa sistemuluienergetic. „SindicatulMuntele a trimis o adresãpremierului prin care solicitãanalizarea situaþiei CEH lanivel de guvern sau CSAT.Siguranþa sistemului ener-getic românesc nu poate fianalizatã de un administratorjudiciar adicã de un privat",susþine Ciprian Iºtoc, unuldintre liderii Sindicatului„Muntele”. Cererea de insol-venþã a fost înregistratã pe

rolul Tribunalului Hunedoara,iar primul termen de judecatãa fost stabilit pentru data de 6ianuarie a.c. Solicitarea a fostfãcutã chiar de ComplexulEnergetic Hunedoara, dincauza incapacitãþii de platã.

I nsolvenþa CEH sejudecã miercuri

Insolvenþa ComplexuluiEnergetic Hunedoara sejudecã miercuri ºi tot atunciminerii ºi energeticienii aflãce îi aºteaptã.

Nu mai puþin de 19 firmeau cerut asta în instanþã ºi lafel a fãcut ºi Consiliul deAdministraþie al societãþii.

Insolvenþa pare a fi ultimaredutã pentru ComplexulEnergetic Hunedoara careaflã în 6 ianuarie care suntºansele sã continue activitatea în acest fel.

Ministrul Energiei a punctat ºi acest aspect laPetroºani, dupã ce a ieºit dinmina Lupeni, însã, a cerut sãavem rãbdare pânã la

decizia judecãtorilor. „Insolvenþa nu o declarã

nici societatea, nici creditorii.Insolvenþa este o stare dedrept ºi una de fapt. Este ostare de fapt, pentru cã suntniºte criterii tehnice financia-re, care caracterizeazã ceeace numim în termeni nor-mali incapacitatea de platã ºise contatã de instanþã ºinumai de instanþã ºi nu m-aºgrãbi sã speculez aici, cãsunt mai mulþi creditori, cutermene de judecatã ºi nu aºspune nimic, decât cã înRomânia practica deinsolvenþã nu este nouã.Indiferent cine ce face,decizia este doar a instanþeiºi instanþa a judecat ºi în trecut câteva cereri de insolvenþã ºi a dispus cã nueste cazul ca CEH sã intre în insolvenþã”, a declaratVictor Grigorescu, ministrulEnergiei la Petroºani.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Ianuarie 2016 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -17.30 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Minerii au rãmas fãrãmâncare,transport ºipazãM inerii din cadrul

ComplexuluiEnergetic Hunedoara numai primesc de lunidimineaþã masa caldã laintrarea în ºut.

Mãsura a fost generatã dedatoriile uriaºe pe care firmacare asigurã mâncarea ortacilorle-a acumulat, iar bucãtãresele au fost trimise acasã în concediufãrã platã. De astãzi (nr. marþi)nu vor avea nici cu ce sã meargãla minã ºi nici paza unitãþilor nuva mai fi asiguratã.

De luni, 4 ianuarie, firma care asigura mâncarea la mineleLonea, Livezeni, Lupeni ºiVulcan s-a retras. Bucãtãreseleau fost trimise în concediu fãrã

platã ºi asta dupã ce firma lacare lucreazã a ºi cerut insolvenþaCEH. Datoriile cãtre cei careasigurau hrana sunt de 4 milioanede lei ºi femeile nu au mai fostplãtite de cel puþin douã luni dezile. Minerii, însã, au rãmas fãrãhranã la intrarea în ºut ºi demarþi nu mai au nici transport,pazã sau spãlãtorie.

Nu mai puþin de 19 firme aucerut insolvenþa CEH pentru cãdatoriile cãtre ele depãºesc în total1,2 miliarde de lei. CEH nu ºi-aplãtit furnizorii de servicii ºi minelerãmân de marþi fãrã pazã ºi nicispãlãtoria ori transportul minerilornu mai este funcþional de luni.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

“Prin decizia ComisieiEuropene nr. C(2015) 2648final, din 20.04.2015, cazulnr. SA 33475 (2012/C)referitor la tarifele practicatede SPEEH HidroelectricaSA pentru SocietateaTermoelectrica SA ºiSocietatea ElectrocentraleDeva – Decizia C (2015)2648 final, cazul SA41318, Comisia a dispus caRomânia sã recupereze ajutorul incompatibil de labeneficiar. Obligaþia de recuperare a ajutoarelor s-aextins la CEH, în calitate desuccesor în drepturi alSocietãþii ElectrocentraleDeva ºi al Societãþii PEETTermoelectrica SA. PrinOUG nr. 11/13.05.2015Guvernul a aprobat acor-darea unui împrumut înlimita sumei de 40.000 miilei, din venituri rezultate dinprivatizare, pe o perioadãde 90 de zile, în vederearambursãrii ajutorului de statincompatibil prevãzut îndecizia mai sus menþionatã.În data de 09.06.2015 afost semnatã între MinisterulFinanþelor Publice, MEIMM-MA ºi CEH o convenþie de

împrumut în limita sumei de34.785.015,45 lei. La data limita stabilitã pentrurambursarea împrumutului,respective 08.09.2015,CEH a comunicat MFP cã nu dispune de sumelenecesare pentru rambur-sarea împrumutului ºi adobânzii aferente acestuia”,se aratã în documenteleMinisterului Energiei.

Comisia Europeanã aavizat acordarea unui ajutorde stat pentru ComplexulEnergetic Hunedoara.Astfel, împrumutul în limitasumei de 167.000,00 miilei a fost acordat în tranºepe o perioadã de ºase luni.Astfel prima tranºã în valoa-re de 98.476,90 mii lei afost acordatã în data de 20iulie 2015. A doua tranºã arfi trebuit sã aibã o valoarede 68.523,10 mii lei.

“Întrucât CEH nu a achi-tat împrumutul cãtre MFP întermenul stabilit prin con-venþia de împrumut, con-form OUG nr. 11/2015,CEH nu va beneficia de ceade-a doua tranºã din aju-torul de salvare în valoarede 68.476,10 mii lei”, semai arãta în documenteleMinisterului Energiei.

Complexul EnergeticHunedoara a gajat cu anumite garanþii pentruîmprumutul acordat de statul român.

“Împrumutul se acordã,în condiþii de piaþã, în bazaunei analize economico-financiare efectuate de cãtreEximBank - S.A., în vede-rea stabilirii capacitãþii derambursare, a clasei de risca societãþii ºi a marjei dedobândã peste ROBOR,comunicata de BancaNaþionalã a României, înultima zi lucrãtoare a luniianterioare acordãrii împru-mutului respectiv semnãriiconvenþiei de împrumut ºirãmâne fixã pe toatã duratade derulare a acestuia.Împrumutul se acordã cu

condiþia constituirii unorgaranþii prin instituirea decãtre organul fiscal compe-tent al Agenþiei Naþionalede Administrare Fiscale, aunor sechestre asiguratoriiasupra bunurilor imobilelibere de orice sarcini, proprietatea Societãþii.Garanþiile vor fi instituite pebaza unui raport de evaluareîntocmit de un evaluatorautorizat prin care sã se sta-bileascã valoarea de piaþã abunurilor asupra cãrora seconstituie garanþii. Valoareagaranþiilor trebuie sãacopere cel puþin 120% dincuantumul împrumutului.Suma va fi virata de cãtreMinisterul Finanþelor Publicela solicitarea Societãþii întermenul stipulat în actulnormativ într-un cont distinct de disponibil cuafectaþiune specialã, deschisla Trezoreria Statului, penumele Societãþii.Societatea întreprindedemersurile necesare în vederea deschiderii acestuicont la Trezoreria Statului”,se aratã în nota de funda-mentare a proiectului princare s-a stabilit acordareaîmprumutului cãtre CEH.

Pentru cã ajutorul acordat CEH nu poate fifolosit în sectorul minier, s-adecis divizarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara.


Sindicaliºtii CEH vor evitarea insolvenþei

CEH nu primeºte a doua tranºã din ajutorul de salvareC omplexul Energetic Hunedoara nu va primi cea

de-a doua tranºã de bani din ajutorul de salvare.Reprezentanþii Ministerului Energiei ºtiu care suntproblemele cu care se confruntã Complexul EnergeticHunedoara, ºi spun cã statul român a întreprinsmãsurile necesare pentru deblocarea situaþiei.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Ianuarie 20168 Turism

I ubitorii de ski sau snowboard, ºi-au dat întâlnire la începutul

acestei sãptãmâni pe pârtiile de laSki Resort Transalpina – domeniulschiabil din România unde iarna aajuns în sfârºit la ea acasã!

Un strat generos de zãpadã artificialãpregãtit cu hãrnicie de tunurile ºi lãncilecare au lucrat zi ºi noapte la foc continuuîn ultimile 4 nopþi, a fost acoperit acum,în doar în câteva ore de un strat de peste15 centimetrii de zãpadã naturalã.

Cu o priveliºte unicã în România, Ski Resort Transalpina se întinde pe osuprafaþã de 30 de hectare ºi pune la dis-poziþia practicanþilor de ski ºi snow-board9 km de pãrþii de dificultãþi diferite, per-fect pregãtite în timpul nopþii de 2 utilajede bãtut zãpadã! Având în dotare cele maimoderne ºi performante instalaþii de

transport pe cablu, respectiv douãtelegondole, douã teleski-uri ºi 1telescaun, chiar ºi în zilele în care afluxulde turiºti a ajuns sã depãºeascã 3000 depersoane, aºteptarea pentru urcare nu adurat mai mult de 10-15 minute!

Administratorii domeniului schiabil aupregãtit ºi pentru acest sezon, nenumataresurprize ºi evenimente inedite, aºadar ceicare vor alege ca destinaþie de iarnã, SkiResort Transalpina, nu vor regreta!

Ramona FODORRamona FODOR

M ii deturiºti din

toatã þara ºi-aulãsat banii înstaþiunile montane dinValea Jiului.

Cele trei locaþii aufost cãutate de per-soanele care au vrutsã aibã liniºte, zãpadã,dar în acelaºi timp ºidistracþie. Staþiuneamontanã Parâng afost luatã cu asalt deturiºtii veniþi aici dintoate colþurile þãrii.

“În Parâng au fostundeva între 7000 ºi10.000 de turiºti înperioada sãrbãtorilorde iarnã. Cel mai mults-a schiat pe pârtiaaferentã telescaunuluivechi, acolo fiind ceamai multã zãpadã”, adeclarat Daniel Viºan,director executivDADPP Petroºani.

În Parâng au fostturiºti care au venitaici de la sute de kilometri depãrtare.

„Am venit dinConstanþa specialpentru a schia în

Parâng pentru cã amauzit cã aici pârtiilesunt de cea mai bunãcalitate. Nu am fost dezamãgiþi, cusiguranþã vomreveni”, ne spuneFlorin din Constanþa.

ªi staþiuneaMontana Straja a fost plinã în perioadadintre Crãciun ºiRevelion. Doar înperioada Crãciunului,nu mai puþin de 5000de persoane au vizitatstaþiunea montanã.

„Au fost mii deturiºti în staþiune.Media zilnicã a fost deaproximativ 2500 depersoane în staþiune”,a declarat GeorgeResiga, ºef SalvamontStrajã.

În staþiunea mon-

tanã din Straja în continuare sunt turiºti,aici având loc maimulte tabere destinatecopiilor.

„Staþiunea montanã este plinã ºiîn aceastã perioadãcând aici au loc maimulte tabere de schipentru copii”, a maispus Resiga.

A ccidentãrifãrã numãr

Având în vederenumãrul mare alturiºtilor din cele treistaþiuni montane,accidentãrile au fãcut parte din rutinazilnicã. Zeci de turiºtiau avut nevoie deîngrijiri medicale.

„Din data de 20decembrie ºi pânã în3 ianuarie au fost 56 de accidentãri dintre care pentru 26 evacuarea s-afãcut cu ajutorulSMURD”, a declaratGeorge Resiga.

„Au fost destuleaccidentãri, cele maimulte fiind pe pârtiade sanie”, a subliniatDumitru Bârlida, ºefSalvamont Parâng.

Au fost ºi cazuriîn care turiºtii care auconsumat prea multalcool s-au încumetatsã se urce pe schiuri,iar rezultatul a fostunul dezastruos pentru ei.


V remea drumurilorpietruite a trecut

în judeþul Hunedoara ºi drumul spre Parângva fi asfaltat. Fiind undrum judeþean,Consiliul JudeþeanHunedoara vrea sãreducã la aproape jumãtate costul iniþialal arterei rutiere ceduce spre staþiunea dinmunte ºi sã le ofereturiºtilor o alternativãla telescaune.

Unul dintre primeleproiecte pe care ConsiliulJudeþean Hunedoar le vafinanþa în 2016 este celcare vizeazã asfaltarea drumului spre staþiunea dinParâng. Banii necesari vorfi mai puþini, decât a fostiniþial în proiectul realizatpentru acesta, iar AdrianDavid spune cã lucrãrilevor fi realizate total înmaxim un an ºi jumãtate.

„Aºa cum am promis,vom avea alocate resursele

necesare pentru a demaralicitaþia pentru moderniza-rea drumului spre Parâng.Suntem în faza de revizuirea acelui studiu de fezabili-tate foarte costisitor pentrunoi, care ne îngreuna într-omãsurã destul de serioasãposibilitatea de a investiacolo ºi sã realizãm drumulpe termen scurt. Sperãmsã ajungem la undeva 60%din valoarea lui, valoareainiþialã fiind de 29 de milioane de lei. Dacã vomajunge la cifra scontatã, nedorim sã finanþãm într-unan, sau un an ºi jumãtatepentru cã nu putem sã vorbim despre dezvoltareaturisticã în masivul Parâng,fãrã sã avem un acces acoloun standard corespunzãtoranului 2016”, a declaratAdrian David, preºedintele C J Hunedoara.

Consiliul JudeþeanHunedoara nu a investitdeloc în aceastã arterãrutierã, care pe timpul ierniieste închisã circulaþiei. De altfel, ºi pe porþiuneadinspre oraº, care aparþine

Consiliului JudeþeanHunedoara a fost rebilitatdoar un km de asfalt.

N egocieri pentrusporirea

numãrului de parcãriÎn zilele aglomerate din

sezonul de iarnã, parcãriledin Parâng sunt insuficientepentru numãrul mare deturiºti care vor sã urce cuautorurismele pânã lacabane. Aglomeraþie secreeazã ºi în zona nouluitelescaun, acolo unde munici-palitatea a amenajat aproape20 de locuri de parcare.

“Am amenajat în zona gheretei de la noultelescaun un numãr de 20 de locuri de parcare.Numãrul acestora este micîn comparaþie cu cel alcelor care urcã cu maºinala munte. Suntem în tratative cu proprietarii deterenuri din zonã, daraceºtia fie nu vor sã vândãfie cer preþuri prea mari,iar pentru noi nu esterentabil”, a declarat DanielViºan, director executivSPADPP Petroºani.

Dupã vacanþa de reve-lion, în zona Rusu s-a creatun adevãrat ambuteiaj.Sute de turiºti vroiau sãplece spre casã, iar alþiivroiau sã urce, astfel cãdrumul s-a dovedit a fi unulneîncãpãtor pentru afluxulde personae care au fost înParâng în aceastãperioadã.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE Monika BACIUMonika BACIU

Turiºtii ºi-au lãsat banii în Valea Jiului

La Ski Resort Transalpina, iarna a venit mai târziu, dar cu zãpadãmultã sã ne ajungã pânã în varã!

Asfalt spre Parâng din 2016

cvj nr. 1012 marti 5 ianuarie 2016

Documents