cvj nr 1016 luni 11 ianuarie

7
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 1016 Luni, 11 Ianuarie 2016 D e la fotbal ºi demolãri la energie. Administratorul judiciar care se va ocupa de insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara face parte dintr-o mare înºiruire de societãþi comerciale care de-a lungul anilor s-au ocupat de diferite activitãþi. AMT Servicii de Insolvenþã sau Casa de Insolvenþã GMC au lichidat activitatea mai multor firme. >>> >>> PAGINILE 4-5 AGINILE 4-5 CEH se aflã pe “mâini bune” Experienþa lichidatorului judiciar constã în FALIMENT M ai mulþi parlamentari hunedoreni au cerut printr-o scrisoare deschisã reluarea finanþãrii la construcþia Drumului Naþional 66A, Câmpu lui Neag –Herculane. Deputaþii ºi senatorii hunedoreni de la toate partidele politice au fãcut front comun ºi-i cer premierului Dacian Cioloº sã finanþeze douã obiective extrem de importante pentru Valea Jiului. Astfel, ar trebui gãsite resurse în buget pentru Drumului Naþional 66A Câmpu lui Neag - Herculane ºi Staþia CFR Petroºani. „Parlamentarii de Hunedoara învestiþi în anul 2012 dorim sprijinirea a douã proiecte majore care sã readucã judeþul nostru în circuitul economic naþional: 1) Reabilitarea DN 66A Câmpu lui Neag - Herculane ºi 2) Modernizarea statiei de cale feratã Petroºani. Lucrãrile de amenajare a Drumului Naþional 66A Câmpu lui Neag - Herculane construit pe un vechi drum forestier, au început în anul 1999, în timpul guvernului condus de Radu Vasile ºi au fost întrerupte de mai multe ori, ultima oarã, fiind reluate în 2006 ºi sistate în 2008. Staþia de cale feratã Petroºani, datã în folosinþã în 1870, adicã în urmã cu 145 de ani ºi care de-a lungul timpului a beneficiat de foarte puþine lucrãri de întreþinere, fãrã sã mai vorbim de reabilitare, mai are puþin ºi se dãrâmã sub privirile îngrijorate ale cãlãtorilor. Vã rugãm aºadar, cu toatã buna credinþã, sã nu abandonaþi ceea ce a fost început de predecesorii dumneavoastrã. Cele douã proiecte sunt strâns legate, întrucât doar împreunã pot închide circuitul economic care va favoriza fluxurile comerciale, punând astfel în valoare economia judeþului nostru”, se aratã în petiþia trimisã de senatori ºi deputaþi. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Anterior descinderii, sindicaliºtii erau dispuºi sã facã mai multe plângeri penale pe numele foºtilor conducãtori ai socie- tãþii care au adus-o în pragul falimentului. Petre Nica, preºedin- tele Sindicatului Muntele, susþine cã toþi conducãtorii vor sã îºi ascundã ilegalitãþile. “A fost o declaraþie pe care am fãcut-o înainte de descinderea mas- caþilor la Complexul Energetic Hunedoara ºi în vizita domnului ministrului Gerea s-a vorbit de trei dosare penale pe care le instrumenteazã DNA din informaþiile pe care le avem este vorba de importul de cãrbune, achiziþiile de materiale ºi piese de schimb, adicã devali- zãri pe care cei care le-au fãcut vor sã le ascundã, prin închiderea minelor”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Abaterile la CEH au fost constatate ºi de inspectorii Curþii de Conturi. Reprezentanþii CEH nu au contestat abaterea în sine, dar spun cã valoarea exactã a prejudiciului poate fi stabilitã doar printr-o expertizã tehnicã. Monika BACIU Monika BACIU Parlamentarii hunedoreni cer bani pentru Gara Petroºani ºi „Drumul lui Bãsescu” Ilegalitãþile de la CEH, ascunse sub preºul iresponsabilitãþii A ncheta DNA din vara anului trecut de la CEH a rãmas în stand-by. A trecut mai bine de jumãtate de an de când mascaþii au descins la CEH, iar rezultatele nu se cunosc nici în prezent.

Upload: geza-szedlacsek

Post on 25-Jul-2016

220 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

CVJ Nr 1016 luni 11 ianuarie

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ Nr 1016 luni 11 ianuarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1016

Luni, 11 Ianuarie 2016

D e la fotbal ºi demolãri la energie. Administratorul judiciarcare se va ocupa de insolvenþa Complexului Energetic

Hunedoara face parte dintr-o mare înºiruire de societãþi comerciale care de-a lungul anilor s-au ocupat de diferite activitãþi.AMT Servicii de Insolvenþã sau Casa de Insolvenþã GMC au lichidat activitatea mai multor firme. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

CEH se aflã pe “mâini bune”

Experienþa lichidatoruluijudiciar constã în

FALIMENTM ai mulþi

parlamentarihunedoreni au cerutprintr-o scrisoaredeschisã reluareafinanþãrii la construcþiaDrumului Naþional66A, Câmpu lui Neag–Herculane.

Deputaþii ºi senatoriihunedoreni de la toatepartidele politice au fãcut front comun ºi-i cerpremierului Dacian Cioloºsã finanþeze douã obiectiveextrem de importante pentru Valea Jiului.

Astfel, ar trebui gãsiteresurse în buget pentruDrumului Naþional 66ACâmpu lui Neag -Herculane ºi Staþia CFRPetroºani. „Parlamentariide Hunedoara învestiþi înanul 2012 dorim sprijinireaa douã proiecte majorecare sã readucã judeþulnostru în circuitul economicnaþional: 1) ReabilitareaDN 66A Câmpu lui Neag -Herculane ºi 2)Modernizarea statiei decale feratã Petroºani.Lucrãrile de amenajare a

Drumului Naþional 66ACâmpu lui Neag -Herculane construit pe unvechi drum forestier, auînceput în anul 1999, întimpul guvernului condusde Radu Vasile ºi au fostîntrerupte de mai multe ori,ultima oarã, fiind reluate în2006 ºi sistate în 2008.Staþia de cale feratãPetroºani, datã în folosinþãîn 1870, adicã în urmã cu145 de ani ºi care de-a lungul timpului a beneficiatde foarte puþine lucrãri deîntreþinere, fãrã sã mai vorbim de reabilitare, maiare puþin ºi se dãrâmã subprivirile îngrijorate ale cãlãtorilor.

Vã rugãm aºadar, cutoatã buna credinþã, sã nuabandonaþi ceea ce a fostînceput de predecesoriidumneavoastrã. Cele douãproiecte sunt strâns legate,întrucât doar împreunã potînchide circuitul economiccare va favoriza fluxurilecomerciale, punând astfelîn valoare economiajudeþului nostru”, se aratã în petiþia trimisã desenatori ºi deputaþi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Anterior descinderii,sindicaliºtii eraudispuºi sã facã maimulte plângeri penalepe numele foºtilorconducãtori ai socie-tãþii care au adus-o înpragul falimentului.Petre Nica, preºedin-tele Sindicatului

Muntele, susþine cãtoþi conducãtorii vor sã îºi ascundã ilegalitãþile.

“A fost o declaraþie pe care amfãcut-o înainte dedescinderea mas-caþilor la ComplexulEnergetic Hunedoara

ºi în vizita domnuluiministrului Gerea s-avorbit de trei dosarepenale pe care le

instrumenteazã DNAdin informaþiile pecare le avem estevorba de importul de

cãrbune, achiziþiile demateriale ºi piese deschimb, adicã devali-zãri pe care cei care

le-au fãcut vor sã leascundã, prinînchiderea minelor”,a declarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.

Abaterile la CEHau fost constatate ºide inspectorii Curþii de Conturi.

ReprezentanþiiCEH nu au contestatabaterea în sine, darspun cã valoareaexactã a prejudiciuluipoate fi stabilitã doarprintr-o expertizãtehnicã.

Monika BACIUMonika BACIU

Parlamentarii hunedoreni cerbani pentru Gara Petroºani ºi„Drumul lui Bãsescu”

Ilegalitãþile de la CEH, ascunse sub preºul iresponsabilitãþiiA ncheta DNA din vara anului trecut

de la CEH a rãmas în stand-by. A trecut mai bine de jumãtate de an decând mascaþii au descins la CEH, iarrezultatele nu se cunosc nici în prezent.

Page 2: CVJ Nr 1016 luni 11 ianuarie

“Când s-a vorbit deinsolvenþã toatã lumeas-a gândit cã va dis-pãrea contractul colec-tiv de muncã, cã vor fitãiate drepturile. Încondiþiile acestea noine-am fãcut datoria sãinformãm cã starea deinsolvenþã este unacertã ºi de aici s-aunãscut întrebãri legatede aceste aspecte. Ne vom lupta pentrupãstrarea contractuluicolectiv de muncã,pentru pãstrarea drep-turilor, dar nu este o

garanþie cã se va ºiîntâmpla. O firmãcare nu are experienþãnu va ºtii sã judecelucrurile astea. Dacãfirma vine ºi zice cãnu mai este în vigoarecontractul clectiv demuncã oamenii vorrãmâne cu drepturiledin contractul individual de muncã.Vor pierde câteva dindrepturi, dar am avutgrijã ca în contractulindividual de muncã sã fie trecute cele maimulte din drepturile

din CCM, dar totuºinu sunt trecute toate”,a declarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.

Nica este sceptic în ceea ce priveºteadministratorul judiciaral ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

“O firmã fãrãexpertizã în aceastãzonã nu va putea sã iadeciziile cele maibune. O firmã cu douã fãtuci angajateva veni ºi va cere câteva documente dincare vor reieºi niºtecifre ºi vor discuta peacele cifre, mai taie dela mineri sporuri, maitãiem de la energeti-

cieni, dar nu asta estesoluþia. Orice adminis-trator, orice om debunã credinþã nu vinesã demotiveze omulprin tãierea drepturilor,trebuie sã vinã ºi sãdea leul acolo unde sãmunceºte ºi sã nu îlmai dea acolo unde nuse munceºte. Toþi ceicare s-au îmbogãþit depe urma mineritului ºia energiei se sperie cãcineva îi va trage larãspundere”, a maisubliniat Nica.

Ministrul EnergieiVictor Grigorescu aprecizat la Petroºanicã important estemenþinerea locurilorde muncã.

”Cred cã a venitvremea, ºi suntemcumva ghidaþi deevenimente ºi de pos-tura în care ne aflãm,sã luãm niºte mãsurienergice ºi sã neurmãrim aceste obiective pe care le-amanunþat, locurile demuncã ºi siguranþa sistemului energetic,practic sã oprim com-pania sã se îndreptespre o situaþie care numai poate fi remediatã.Un lucru vreau sãafirm cu tãrie ºi este oafirmaþie pe care ofacem în numeleMinisterului Energiei:pentru noi falimentulnu este o opþiune,pentru cã acest faptatrage problemesociale uriaºe ºi puneîn pericol siguranþaenergeticã ºi pânã la

urmã demonstreazãincapacitatea noastrãde a gestiona o situaþiecomplexã sau de a neapãra interesele eco-nomice ºi sociale. LaHunedoara, nicãieri nuapare chestiunea cos-turilor salariale sau alocurilor de muncã înniciuna din problemelepentru urmãtoareleluni de zile. Problemelepe care le areHunedoara sunt într-unalt registru. Cred cãprioritãþile sunt sãoprim degradarea situaþiei companieicare poate duce laînchiderea porþilor, lapierderea tuturorlocurilor de muncã”, aspus ministrul Energiei,Victor Grigorescu, înluna decembrie a anului trecut.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Ianuarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Minerii au dat cãr-bune, atât cât au pututsã scoatã din fronturiledeschise în acestmoment. Nu s-a reuºitdeschiderea vreunui altorizont de exploatareaºa încât stocurile auajuns maxim pentruweek-end-ul care a trecut. „Noi lucrãm înfiecare week-end, amlucrat ºi în zilele de

sãrbãtoare, nu întoate, problema ºi aicieste una extrem degravã. Se accelereazãpe zona productivãpentru cã este nevoiede cãrbune, dar avemîntârzieri extrem depericuloase ºi de grave în ceea cepriveºte pregãtirea ºideschiderea unor noicapacitãþi de pro-

ducþie”, a spus Nica. Cele douã termo-

centrale asigurã agen-tul termic pentru ValeaJiului ºi Deva ºi, înplus, livreazã energieîn sistemul energeticnaþional. Cu stocurilela minim s-a lucrat deluni bune, iar asta, înciuda faptului cãminerii dau cãrbuni ºiîn week-end, când

lucreazã suplimentar.Chiar dacã tempera-turile de afarã au maicrescut în ultima

vreme, necesarulminim de huilã este de 2.300 de tone/zi.Pentru a putea asigura

consumul celor douãtermocentrale,Complexul EnergeticHunedoara va importacãrbune, pentru cãminele viabile dinValea Jiului, împreunãcu cele în curs deînchidere, nu reuºesc sã furnizeze oproducþie suficientã.

Minerii spun cã s-a ajuns în aceastãsituaþie din cauzaadministraþiei, care înultimii doi ani nu a maiputut cumpãra nicimãcar materialele destrictã necesitate însubteran.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Termocentralele nu mai au cãrbuni ºi acum importãS tocurile de cãrbuni de la Mintia ºi Paroºeni nu mai ajung.

Minerii au lucrat ºi în week-end, dar lipsa investiþiilor însubteran ar putea genera o nouã crizã în sistemul energetic ºide alimentare cu energie termicã, motiv pentru care CEH alansat o ofertã pentru a importa huilã.

Drepturile angajaþilor CEH, sub semnul incertitudiniiA ngajaþii CEH ºi-ar putea pierde din

drepturi. Minerii ºi energeticieniilucreazã dupã un contract colectiv demuncã în care sunt prevãzute anumitedrepturi. Insolvenþa ar putea atrage ºipierderea unor beneficii, însã liderii desindicat au încercat sã îi protejeze peangajaþi incluzând o parte din drepturi încontractul individual de muncã.

Page 3: CVJ Nr 1016 luni 11 ianuarie

Nu odatã s-a întâmplat ca ºi larestaurantele din ValeaJiului, care acceptãastfel de tichete, cinasã fie plãtitã în bonurivalorice ºi nu în bani.

“Primim ºi bonuride masã, deci oricinecare vrea sã serveascãmasa la noi în localpoate plãti cu tichete.Am avut astfel decazuri, cele mai dese

fiind în perioada sãrbãtorilor”, spune unproprietar de restau-rant din Petroºani.

Tragedia dinColectiv a sensibilizatromânii. Pânã lanefericitul evenimentîn urma cãruia ºi-aupierdut viaþa 63 detineri, numãrul celorcare au donat sânge afost relativ scãzut.Românii empatizeazãcu cei care trec prinmomente dificile, astfelcã dupã tragedie,hunedorenii s-au mobi-lizat ºi au donat picã-

turi de viaþã pentrusemenii lor aflaþi înnevoie.

“În centrul de tranfuzie SanguinãHunedoara, colectade sânge zilnicãdupã tragediaprodusã înclubColectiv acrescut dela 28 deunitãþirecoltate deaproximativ 4ori. Din pãcatesolidaritatea populaþiei, esteprezentã în procentmare, în special, atunci când se producevenimente nefericite”,susþin reprezentanþiiMinisterului Sãnãtãþiiîntr-un rãspuns oferit senatoruluiHaralambie Vochiþoiu.

ReprezentanþiiMinisterul Sãnãtãþii faccomparaþie cu stateleUniunii Europene

unde

donarea de sânge esteun act voluntar ºi nere-munerat, singurul lucrupe care îl primescdonatorii fiind o masãcaldã. În þarã donato-rilor de sânge li seacordã anumite ticheteºi asta din cauzã cã încentrele de tranfuziinu existã infrastruc-turã specificã serviriimesei.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Ianuarie 2016 Actualitate 3

În 1924, judeþulHunedoara avea 10 plase (subdiviziuniale judeþului în vecheaîmpãrþire administra-tivã), o suprafaþã de1.357.024 de iugãrecadastrale (7.810kmp), un numãr de320.428 de locuitori,dintre care 269.569români, 39.978unguri, 8.521 ger-mani, 4.656 evrei ºi4.704 de alte etnii.Oraºul de reºedinþã era tot Deva ºi maiexistau 11 secretariatecomunale, 87 secre-tariate cercuale, la unnumãr total de 425 decomune rurale ºi 4comune urbane.

Plasa Petroºeni avea14 comune rurale ºi osuprafaþã de 169.481de iugãre cadastrale(975 kmp). Populaþiatotalã era de 60.053de locuitori (62 delocuitori pe 1 kmp),dintre care 31.111români, 19.663unguri, 4.064 ger-mani, 1.958 evrei ºi

3.257 de locuitori dealtã etnie.

Potrivit unei daniidatatã 1640, pe loculPetroºaniului de astãzitrãia familia iobaguluiBolia, proprietarii pãmântului fiind familiile Mãrginean(maghiarizat Marzsinay)ºi Cândea (maghiarizatKendeffy), despãrþiteîntre ele de apelepâraielor Maleia ºiDâlja. Pe de altã parte,preotul Iacob Radu,din Lugoj, susþinea cãsatul iniþial a fost înfi-inþat în secolul al XVIII-lea de românii veniþi

din nordul judeþuluiGorj de astãzi ºi dinÞara Haþegului. Pentruprima oarã, denumireade Petroºani (subforma Petroºan) esteîntâlnitã în Conscripþiadin 1784-1787. În ceadin anul 1818, desprePetroºani se precizeazãcã avea 96 delocuitori. Potrivit altorpãreri, primii locuitoriai municipiuluiPetroºani de astãzi aufost însã dacii (urmaºiilor purtând în prezentnumele de momârlani-oameni ai muntelui).

M. M. GÂNJUGÂNJU

Din alocãrile privindrepartizarea pe unitãþiadministrativ-teritorialea cotei de 20% dinsumele defalcate din taxa pe valoareaadãugatã ºi din cota de 18.5% dinimpozitul pe venit,pentru echilibareabugetelor locale, pentru achitarea arieratelor provenitedin neplata cheltuielilor defuncþionare ºi/sau decapital sau pentru

susþinerea pro-gramelor de deu-voltare localã pentrupentru susþinereaproiectelor de infras-tructurã care necesitãcofinanþare localãCJH a repartizat sumatotalã de 19.359.000de lei. Cea mai maresumã i-a revenitPrimãriei Petrila.Aceasta a primit de laConsiliul Judeþeansuma de 500.000 delei, alþi 300 de mii delei au ajuns la Uricani.

Municipiile Petroºani,Lupeni ºi Vulcanprimesc de la CJHcâte 200 de mii de leiîn timp ce oraºulAninoasa va beneficiade 100.000 de lei.

Pentru prima datã, toate cele 69 deprimãrii din judeþulHunedoara au primitalocãri cuprinse între100.000 ºi 500.000de lei pentru echili-brarea bugetelor localepentru achitarea arieratelor provenitedin neplata cheltuie-lilor de funcþionareºi/sau de capital, înordinea cronologicã a vechimii arieratelor,pentru rambursarearatelor la împrumuturi,pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi aproiectelor de infras-tructurã care necesitãcofinanþare localã.

Monika BACIUMonika BACIU

Aproape un secol de la atestarea Petroºaniului

Petrila a primit cei mai mulþi bani de la ConsiliulJudeþean Hunedoara1,5milioane de lei vor ajunge în Valea Jiului. Consilierii

judeþeni au aprobat alocarea unor sume de bani locali-tãþilor din Valea Jiului. Fiecare unitate administrativ-teriorialã a primit bani pentru echilibrarea bugetelor locale, achitarea arieratelor ºi cofinanþarea proiectelor de dezvoltare localã.

Î n ianuarie 1924 la Sala „Apollo” din comuna „Petroºeni”, în data de 12, avea loc un eveniment ce marca întreaga istorie a actualei

„capitale” a Vãii Jiului. Pe 4 ianuarie se decidea transformarea dincomunã în oraº a Petroºaniului de astãzi, iar pe 12 se trece ºi în scripte.

Cinã plãtitã cu sângeC inã la restaurant, pe tichetele obþinute în urma

donãrii de sânge. Persoanele care doneazã sânge primescanumite tichete pe care le pot utiliza pentru a-ºi cumpãra alimente sau pentru a servi masa în oraº.

Page 4: CVJ Nr 1016 luni 11 ianuarie

M ina Deak dinPetrila a

fost încadratã a fimonument istoric de interes naþional.Ordinul MinisteruluiCulturii a fost publicat înMonitorul Oficial.

Fãrã a þine cont deistorie, importanþã ºisimbol, buldozerelefirmei care se ocupã de închiderea ºi ecologizarea mineiPetrila ar fi putut sãradã clãdirile de impor-tanþã naþionalã de pefaþa pãmântului. Pentrua nu se întâmpla acestlucru, Ministerul Culturiia clasat mai multeclãdiri, iar unele suntconsiderate a fi clãdiride interes naþional.

“Având în vederereferatul de aprobare aproiectului de ordin alministrului culturii declasare în lista monu-mentelor istorice, cate-goria ansamblu, grupãvaloricã A, a exploatãriiminiere Petrila, situatãîn str. Minei, oraºulPetrila (...) emite urmã-torul ordin se claseazãca monument istoric încategoria ansamblu,grupa valoricã A,

exploatarea minierãPetrila, având codul în lista monumenteloristorice HD-II-a-A-21106”, se aratã înordinal publicat înMonitorul Oficial îndata de 8 ianuarie2016.

C inci clãdiriistorice

Dacã exploatareazãcãmântului de huilãde la mina Petrila adevenit istorie, cinciclãdiri vor face partedin istoria industrialã alocalitãþii.

Atelierele mecaniceau fost încadrate îngrupa valoricã B, cate-goria monument, coduldin lista monumenteloristorice HD-II-m-B-21106.01. Douã dintre

componentele mineiPetrila au fost catalo-gate a fi monumenteistorice de interesnaþional. Este vorba declãdirea compresoarelorvechi ºi termocentralacu coºul de fum, dar ºimina Deak.

În perioada 1868-1879, prin intermediulTezaurariatuluiMontanistic, se între-prind numeroase lucrãriîn Valea Jiului – astfelîn decembrie 1869 -decembrie 1868 începeexploatarea primeimine subterane dinValea Jiului, denumitãMina Deak Ferencz, ceare în primul an defuncþionare 64 munci-tori, în iulie 1868începe linia feratã din-tre Petroºani est ºiPetrila, iar construcþia

este terminatã îndecembrie 1869, suntrealizate lucrari deînaintare cercetare încâmpul Ferencz,sãparea de galerii decoastã. Oraºul Petrilacreºte de la 2.487locuitori (1870) la3.226 locuitori (1880)la 3.471 locuitori(1890) 4.497 locuitori(1900) ºi 9.260locuitori (1910). Aparîntre 1868 – 1874Colonia Deak (ColoniaMinei), colonia Lonea(Lonya). Cu toate cã audeþinut practicperimetrul minier al VãiiJiului, societãþile car-bonifere care aufuncþionat aici ºi pânãla - ºi dupã primulrãzboi mondial nu l-aufolosit în totalitate.

Astfel, cinci dintreclãdirile minei Petrila au

fost încadrate în listamonumentelor istorice.Este vorba de clãdireacompresoarelor vechi ºitermocentrala cu coºulde fum, grupa valoricãA, categoria monu-ment, codul din listamonumentelor istoriceHD-II-m-A-21106.02,mina Deak, grupa val-oricã A, categoria mon-ument, codul din listamonumentelor istoriceHD-II-m-A-21106.03,puþul nou cu schip,grupa valoricã B, cate-goria monument, coduldin lista monumenteloristorice HD-II-m-B-21106.04, puþul centru(turnul ºi hala), grupavaloricã B, categoriamonument, codul dinlista monumenteloristorice HD-II-m-B-21106.05 ºi preparaþiaveche, grupa valoricãB, categoria monu-ment, codul din listamonumentelor istoriceHD-II-m-B-21106.06.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Ianuarie 2016 Actualitate 5

Hidroelectrica ºiGMC, la barãîntr-un proces

Hidroeletrica prinadministratorul judiciarEURO INSOL SPRLsunt pãrþi într-un dosar în care Casa deInsolvenþã GMC calichidator judiciar reprezintã firma SMRBalº care are calitatea depârât. Hidroelectrica avândut energie ieftinãsocietãþii care estereprezentatã de lichida-torul judiciar a CEH.

Corpul de Control al ministrului Economiei a constatat cãHidroelectrica a vândutenergie ieftinã bãieþilordeºtepþi, desi avea interdicþie. Tranzacþia a avut loc din martie2003 pânã la finele anului 2004.

"Cu toate cãAutoritatea Naþionalã deReglementare înDomeniul Energiei(ANRE) a interzisincheierea de contractesau acte adiþionale lacele existente,Hidroelectrica a încheiatnoi contracte defurnizare a energiei elec-trice, pentru o cantitatede 6,6 milioane MWh,în valoare de 171 milioane USD, cu unnumãr de 8 firme - SMRBals, Electrocarbon,Luxten, Elsid, Europec,Alprom, Alro ºi EnergyHolding", se evidenþiazãîntr-un raport preliminaral Corpului de Control.

SMR SA Balº(Subansambluri MaterialRulant SA) a fost proiectatã ºi construitãîntre anii 1965- 1970 ºia fost cunoscutã pestetot în lume pânã în anul1990 ca Intreprindereade osii ºi Boghiuri(I.O.B.), iar dupãaceastã datã esteînregistratã la Camera deComerþ Olt cu numãrulJ28/31 din 1991, subactuala denumire. Din

proiectare a fost pre-vãzutã cu utilaje de marecomplexitate tehnologi-cã, posedând în prezentnoutãti de ultimã orã înindustria producãtorilorde material rulant de cale feratã din lume.Începând cu luna sep-tembrie 1999 firma afost privatizatã, devenindo firmã cu capital privatromânesc 100%, princi-palul acþionar fiind M.R. INVESTIÞIIINDUSTRIALE SABucureºti.

Tribunalul Olt a decis,la data de 24 ianuarie2014, deschiderea procedurii generale ainsolvenþei împotrivacompaniei SMR SABalº, desemnând admi-nistrator judiciar provizo-riu pe "AMT ServiciiInsolvenþã" SPRL(cusediul în Craiova, str.Calea Unirii, nr.30, et.1,judeþul Dolj)

GMC, fotbalul ºivagoanele

Lichidatorul judiciar alCEH are în palmares undosar sportiv. Firma afost lichidatorul judiciar alAsociaþia Club SportivFC Olt Slatina. În anul2015, Tribunalul Olt adat Asociaþia ClubSportiv FC Olt Slatinape mâna administratoru-lui judiciar care nu estenimeni altul decât Casade Insolvenþã GMCCraiova.

“Admite cererea formulatã de debitoareaAsociaþia Club SportivFC OLT Slatina pentrudeschiderea proceduriisimplificate de insolventã. (…) dispunedeschiderea proceduriisimplificate de insolvenþãºi intrarea în faliment adebitorului AsociaþiaClub Sportiv FC Olt. (…)numeºte lichidator provizoriu pe Casa deInsolvenþã GMC SPRLCraiova”, se aratã însoluþia Tribunalului Olt.Procesul privind insol-

venþa FC Olt Slatinacontinuã.

Casa de InsolvenþãGMC Craiova a fost, deasemenea, lichidatoruljudiciar ºi al producãtoru-lui de vagoane ROM-VAG. Societatea a intratîn faliment anul trecut.

Casa deInsolvenþã GMC,continuatorulfoºtilor

Casa de InsolvenþãGMC Craiova a luatfiinþã anul trecu, maiexact în data de 21 mai.Nu se cunosc prea multe informaþii despresocietate.

“CASA DE INSOL-VENTA GMC SPRL, cusediul în Craiova, CaleaUnirii, Nr. 36, judeþulDolj continuatoareaAMT SERVICII INSOL-VENTA SPRL, societatece a preluat urmare adivizãrii acesteia dinurmã, conform protocolului nr.2/15.04.2015”, searatã în documenteleCasa de Insolvenþã GMC Craiova.

Potrivit informaþiilor,Casa de Insolvenþã GMC Craiova îi are încomponenþã pe TudorConstantin, GheorgheMiu ºi Mihail LucianMitrãchioiu.

Casa de InsolvenþãGMC Craiova este continuatoarea celor dela AMT Servicii deInsolvenþã Craiova. AMT

Servicii Insolvenþã SPRLa fost înfiinþatã în anul2006 , urmare apariþieiOUG 86/2006 ce a stabilit cadrul organizãriisocietãþilor profesionaleîn domeniul insolvenþei.AMT Servicii InsolvenþãSPRL Craiova este succesoarea SC AMTSERVICE SA, preluân-du-i clientela ºi portofoliulactivitãþilor de insolvenþã.

“Nivelul profesional alspecialiºtilor noºtri ºiexperienþa acumulatã întimp în numeroaselelichidãri ºi reorganizãrisoluþionate, implicit învalorificarea de active ºirecuperarea creanþelor,constituie cartea noastrãde vizitã ºi ne creeazã opoziþie de lider în cadrulsocietãþilor cu profil similar din zonã. Stilul delucru instituit de conduce-rea firmei, a asigurat oserie de rezultate remarcabile în activitateadesfãºuratã, concretizateîn principal în gãsireacelor mai bune soluþii devalorificare a activelorsocietãþilor aflate în insol-venþã ºi de recuperare acreanþelor deþinute deacestea”, se aratã îndescrierea firmei.

Conducerea societãþiiAMT Servicii InsolvenþãSPRL a fost asiguratã deSãftoiu Florin acestaavând funcþia de asociat-coordonator în cadrulsocietãþii profesionale.

La rândul sãu AMTServicii Insolvenþã a fostcontinuatoarea AMT

Service. Cea din urmãsocietate s-a ocupat dedemolãri ºi insolvenþe. Înanul 2014, AMT Servicea elaborat documentaþiapentru demolareaclãdirilor care se aflau înzona unde trebuia sãrãsarã o zonã rezi-denþialã. Societatea afãcut ºi o estimare adeºeurilor care vor rezul-ta de pe ºantier. În urmalucrãrilor, au fost scoase0,95 tone de fibre ºi sticlã, 4.263,34 tone debeton, 3.148,56 tone decãrãmidã, 12,96 tone deþiglã, 351,11 tone delemn, fier ºi oþel 44,47tone de fier ºi oþel, 0,50tone de cabluri, 4,62tone de materialeizolante ºi 8,46 tone demateriale de construcþiicu conþinut de azbest.Deºeurile valorificabilesunt considerate de cãtre specialiºti ca fiindlemnul, fierul, oþelul ºicablurile.

SC AMT SERVICESRL, cu sediul înCraiova, Calea Unirii,

nr.30, jud. Dolj, înregis-tratã la ORC Dolj cu nr.J16/252/1995 ºi codulunic de înregistrare7101398

Sãftoiu acuzat deafaceri ilegale

Numele lui FlorinSãftoiu, reprezentant alAMT Servicii Insolvenþãeste strâns legat de falimentarea societãþiiAgroservice Corabia.Administratorul firmeiAMT Insolvenþã ServiciiSPRL Craiova, FlorinSãftoiu, numit lichidatorjudiciar pentru lichidareapatrimoniului societãþiifalimentare SCAgroservice SA Corabia,ºi-a produs efectul la licitaþia din 30 august2010, care s-a fãcut întãcere, în defavoareaaltor firme interesate, ºiîn cadrul cãreia un com-plex funcþional, având încomponenþã o halã de3.000 m.p. ºi un terende peste 17.500 m.p., s-a vândut la un preþ cumult subevaluat, respec-tiv 85.000 lei. În 25septembrie trei firme au contestat în instanþãlicitaþia, cerând anulareaacesteia. FirmeleCrimpex Service SRLBucureºti, Sineco SRLBucureºti ºi SC MotorexSRL Corabia au solicitatla secþia comercialã aTribunalului Olt anularealicitaþiei ºi au sesizat în26 septembrie ServiciulTeritorial Craiova alDirecþiei NaþionaleAnticorupþie.Reprezentanþii celor trei

firme susþin cã, deºi autrimis lichidatorului judi-ciar scrisori de intenþieprin care anunþau oficialcã sunt interesate de licitaþie, ei n-au primitniciodatã informaþiiprivind data, locul ºi oraorganizãrii licitaþiei.

Potrivit presei localedin Olt, “AMT are oistorie plinã de semne deordin penal ºi ºaptesesizãri la DNA. În anul2000 Florin Sãftoiu,care lucra pe atunci caexpert contabil pe lângãTribunalul Dolj, a fostdesemnat sã stabileascãnivelul creanþelor ºi sãanalizeze documentelecontabile ale unei socie-tãþi din Craiova intratã înprocedura de faliment,GI SA. Corectã nu a fostevaluarea creanþelor, datfiind faptul cã patronul acontestat în nenumãraterânduri expertizaîntocmitã de Sãftoiu,împotriva cãruia a fãcutmai multe plângeripenale în care îl acuzade sãvârºirea infracþiu-nilor de fals ºi abuz înserviciu. Florin Sãftoiu afost implicat ºi în suspec-ta lichidare a ansambluluifuncþional ce aparþineafirmei Tufon. Deºi valorape puþin 20 de milioanede euro, SC Tufon a fostadjudecatã cu numai147 miliarde de lei vechide o firmã fãrã sediu ºicare an de an a înregis-trat datorii ºi pierderi,SC ECS EngineeringServices Consulting SRLBucureºti.

Sãftoiu a fãcut ce avrut el, bucurându-seînsã ºi de „colaborarea“unor personaje dinjustiþie ºi din domeniulfinanþelor. Aºa se explicãde ce, în ciuda unorasemenea ºmecherii cuiz penal, AMT InsolvenþãServicii continuã sãprimeascã pe bandãrulantã dosare de faliment ale unor marifabrici din Oltenia”.

Toate acelaºisediu

Potrivit datelorMinsiterului de Finanþe,cele trei societãþi, Casade Insolvenþã GMCCraiova, AMT ServiciiInsolvenþã ºi AMT service au acelaºi sediu, Calea UNIRIINr 30, Craiova.

Monika BACIU Monika BACIU

D e astãzi minerii din Valea Jiului

strâng semnãturi ca sãdeclanºeze greva generalã.

Ortacii sunt nemulþumiþi dedecizia magistraþilorTribunalului Hunedoara privindadministratorul care se vaocupa de CE Hunedoara, peperioada insolvenþei. Aceºtiaameninþã cu greva generalã ºispun cã-ºi vor pierde locurilede muncã din cauza unor„bãieþi deºtepþi” ce vorînchiderea minelor.

Primul pas a fost fãcutvineri seara, dupã ce mai mulþimineri de la Lonea, Vulcan ºiLupeni au refuzat sã intre înschimbul al doilea. Ortacii s-auadunat în sala de apel ºi auprotestat circa 30 de minute,înainte de intrarea în schimbulal doilea. „Au protestat la

intrarea în schimbul al doileamineri de la minele Lonea,Vulcan ºi Lupeni, exprimându-ºiîngrijorarea faþã de locul demuncã ºi vizavi de intrarea îninsolvenþã a CEH. Au discutatîntre ei, au discutat cu lideriide sindicat, iar dupã aproxima-tiv 30 de minute au încheiatprotestul. Practic, au întârziatintrarea în schimb aproximativ10-15 minute, pentru cã ei, deobicei, vin mai devreme la

minã, înainte de a începelucrul”, a declarat ViorelStancu, directorul ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Atât sindicatele cât ºi ortaciisunt nemulþumiþi de deciziainstanþei care a ales firmaGMC SPRL Craiova ca administrator judiciar.Ministerul Energiei propuseseca administrator judiciar sã fiedesemnatã casa de insolvenþãEuro Insol SPRL, administratã

de avocatul Remus Borza. „Complexul Energetic

Hunedoara a solicitat EuroInsol, însã potrivit Legii insolvenþei judecãtorul a deciscã firma de avocaturã GMCSPRL Craiova va administrajudiciar CEH provizoriu, pânã la prima adunare a creditorilor, care va avea locîntr-un timp destul de scurt.Este prematur sã mã pronunþasupra a ceea ce va faceadministratorul judiciar. Nusunt însã de acord cu faptul cãa trebuit sã se ajungã aici, deºisemnalele de alarmã sunt trasede doi ani de zile. Intereselepolitice au adus ComplexulEnergetic Hunedoara înaceastã situaþie”, a declaratPetre Nica, preºedintele sindicatului „Muntele”.

Compania are datorii de1,2 miliarde de lei ºi popriripe toate conturile.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

D e la fotbal ºi demolãri la energie.Administratorul judiciar care se va

ocupa de insolvenþa Complexului EnergeticHunedoara face parte dintr-o mare înºiruirede societãþi comerciale care de-a lungul anilors-au ocupat de diferite activitãþi. AMT Serviciide Insolvenþã sau Casa de Insolvenþã GMC aulichidat activitatea mai multor firme.

Minerii sunt gata de a intra în grevã generalã

Premierã naþionalã. O minã, clasatãca monument istoric de interes naþional

CEH se aflã pe “mâini bune”

Experienþa lichidatorului judiciar constã în FALIMENT

Page 5: CVJ Nr 1016 luni 11 ianuarie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Ianuarie 20166 Actualitate

P reºedintele KlausIohannis a promulgat

legea prin care defriºãrileilegale sunt incluse încadrul ameninþãrilor la securitatea naþionalã,potrivit unui comunicat de presã remisde AdministraþiaPrezidenþialã.

Senatul a adoptat, pe 14 decembrie anul trecut,propunerea legislativã carecompleteazã Legea nr.51/1991 în sensul cã este consideratã ameninþare laadresa siguranþei naþionaleorice acþiune sau inacþiune carelezeazã resursele economicestrategice ale României.

Prin propunerea legislativã aPNL, amendatã în comisiile de

specialitate, prevede completarea articolului 3 alLegii privind siguranþa naþionalãcu litera m), potrivit cãreia:"orice acþiuni sau inacþiuni carelezeazã interesele economicestrategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegalã,degradarea ori distrugerearesurselor naturale, fonduluiforestier, cinegetic ºi piscicol,apelor ºi altor asemenearesurse, precum ºi monopolizarea ori blocareaaccesului la acestea, cu consecinþe la nivel naþional sau regional".

A utostrada Lugoj -Deva, respectiv loturile

2, 3 ºi 4, are preconizatã cadatã de finalizare trimestrulIII al anului 2018, iar valoarea investiþiei se ridicã la 410 milioane euro,potrivit unui document alMinisterului FondurilorEuropene (MFE).

Data începerii implementãriiproiectului este primultrimestru din 2016, iar dataestimatã de semnare a contrac-tului de finanþare este ultimultrimestru al acestui an. Lotul 4al autostrãzii Lugoj — Deva afost împãrþit în 4 secþiuni,respectiv: Secþiunea A km77+361 — km 83+014;Secþiunea B km 83+014 —

km 88+016; Secþiunea C km88+016 — km 94+350;Secþiunea D km 94+350—km99+500. Pentru secþiunile A ºiB a fost emisã Autorizaþia deConstruire în data de15.10.2014. În vederea evitãriiriscului de depãºire a perioadeide eligibilitate aferentã proiectului autostrãzii Lugoj-Deva lot 2, lot 3 ºi lot 4 (sectorDumbrava—Deva) finanþat dinPOS—T în perioada de programare 2007-2013, a fost

demaratã procedura de fazarea proiectului, astfel: FAZA 1 —lucrãri executate, consideratefuncþionale pentru scopul lor,având ca termen limitã de efec-tuare a plãþilor data de 31decembrie 2015, cu rambur-sarea cheltuielilor eligibile aferente din POS-T 2007-2013; FAZA 2 — restullucrãrilor rãmase de executatpânã la sfârºitul proiectului, cu rambursarea cheltuielilor eligibile din POIM 2014-2020.

Angajatorii dinSpaþiul EconomicEuropean oferã, prinintermediul reþeleiEures România, 2.166 locuri de muncãvacante, informeazãAgenþia Naþionalãpentru OcupareaForþei de Muncã(ANOFM).

În Spania se cautã800 de muncitorinecalificaþi în agricul-turã ºi un maseur, în

Portugalia - 400 demuncitori necalificaþiîn agriculturã, iar înDanemarca - 400 deculegãtori de mazãre ºi30 culegãtori decãpºuni .

În Marea Britaniesunt disponibile 390de posturi, printre care300 îngrijitori per-soane, 60 asistenþimedicali, 20 asistenþimedicali generaliºti, 10medici de familie –

medicinã generalã; iarîn Germania 111 deposturi: 50 asistenþimedicali generaliºti, 13bucãtari,11 ospãtari,10 barmani, 10 per-soane în gastronomiade sistem, cinci pentruasistenþi manager,cinci pentru electricieniindustriali, douã pentrumecanici industriali.Printre altele, se maicautã un electrician,un mecanic (maºiniprelucrare cauciuc ºimase plastice), unmecanic auto(camioane), un visualdesigner ºi un brutar.

Românii pot optapentru 162 de locuride muncã ºi în Cehia:

50 de lucrãtori în producþie (asamblareaaparatelor de aercondiþionat), 50 deoperatori, 50 de ºoferitransport marfã-inter-naþional, 10 lucrãtoriîn prelucrarea lemnu-lui, un analist IT service desk ºi un analist suport software.

Un numãr de 30 de

ºoferi autocamiontransport internaþionalsunt cãutaþi înSlovacia, iar în Poloniasunt disponibile douãposturi de dezvoltatorinternet, respectiv de

PHP developer (pro-gramator aplicaþie).

În Norvegia se cautã un doctorand înDepartamentul biomedical, iar înIrlanda un tehnician.

Persoanele intere-sate sã ocupe un locde muncã pot vizionaofertele accesând portalul Eures naþional,www.eures.anofm.ro,sau se pot prezenta lasediul agenþiei judeþenepentru ocuparea forþeide muncã de domiciliusau reºedinþã, undeconsilierul Eures îipoate îndruma.

Sursa MEDIAFAX

JOBURI în strãinãtate: Peste 2.100 de locuri de muncã suntdisponibile în Spaþiul Economic European. Unde vã puteþi angaja

P este 2.100 de locuri de muncã suntdisponibile în Spaþiul Economic

European, prin intermediul reþeleieuropene de ocupare Eures, cele mai multefiind în Spania, unde angajatorii cautãmuncitori necalificaþi în agriculturã.

Autostrada Lugoj - Deva, planificatã a fi terminatã în trimestrul III din 2018

Peste 1.200.000 de leisubvenþii de la bugetpentru partidele politiceP artidele politice au primit în luna

ianuarie subvenþii de la bugetulde în valoare totalã de 1.231.164 lei,informeazã Autoritatea ElectoralãPermanentã (AEP ).

Potrivit unui comunicat al AEP, cei maimulþi bani i-a primit Partidul Naþional Liberalrespectiv suma de 532.453,43 lei, apoiPartidul Social Democrat -444.599,78 lei ºiPartidul Poporului -Dan Diaconescu -186.824,45 lei.Partidul Conservatora primit suma de43.212,57 lei,Uniunea Naþionalãpentru ProgresulRomâniei - 20.329,42 lei ºiPartidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat -3.744,35 lei, se precizeazã în documentulcitat. Sumele au fost acordate în conformitatecu prevederile Legii nr. 334/2006 ºi aleHotãrârii Guvernului nr. 749/2007, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Legea prin care defriºãrile ilegalesunt incluse în cadrul ameninþãrilorla securitatea naþionalã, promulgatã

Page 6: CVJ Nr 1016 luni 11 ianuarie

Concursurile cu premii care mai decare mai hazlii au avutloc toatã ziua pe pîrtieºi fiecare a încercat sãfie bun, la ceea ce sepricepea mai bine,pentru cã au fost întreceri pentru toatãlumea ºi toþi aucâºtigat mãcar un abþibild pentru placade snowboard, ori pecare sã ºi-l aplice pecasca de schi. Cel maibun schior, însã, va fitrimis de organizatoriîntr-o staþiune de schidin Italia, acolo undeare loc evenimentul ceva aduna iubitori aimuntelui din toatãEuropa.

“Ne simþim foartebine, aici, în Straja.Am fãcut câteva turecu schiurile iar acumne distrãm laconcursurile ce au locaici, pe pârtie. Amcâºtigat deja un pre-

miu la aruncatul cubulgãri la þintã ºi acum

merg sã trag ºi cuarcul”, ne spuneMihai, un tânãr venit

din Timiºoara sãpetreacã ultimele zilede vacanþã la munte.

“Vremea este puþincam urâtã, dar dis-tracþia de pe pârtiicompenseazã. Esteextraordinar, oameniisunt veseli, râd, se dis-treazã. Ne simþim tarebine”, afirmã ºi Elenavenitã cu un grup deprieteni din Cluj.

ªi obosiþi de atâtadistracþie turiºtii au

putut sã-ºi tragã puþinsufletul tot pe pârtie,pe niºte fotolii gonfla-bile, extreme de relaxante. “Nu vreausã intru în cabanã,aici, pe fotoliile asteaeste foarte relaxant.Stãm puþin sã netragem sufletul ºimergem sã schiem”,spune un tãnãr.

Peste 3000 deturiºti au ajuns înStraja, iar cele optpârtii numai bune pecare se schiazã foartebine sunt tot atîteamotive sã veniþi înValea Jiului. SnowFest Winter Tour aajuns la Straja, iarºeful echipeiSalvamont ne-a explicat cât de multseamnã acest eveni-ment pentru staþiuneadin munþii Vâlcan.

„Este o etapã carese desfãºoarã în maitoate staþiunile turistice

în care se practicãsporturile de iarnã ºieste un gen de festivalîn care turiºtii se întrecîn mãiestrie. Sunt puºisã tragã cu arcul, cubulgãri la þintã ºi multealte jocuri, iar fiecare

activi-

tate înparte este premiatãsubstanþial ºi una dintrepersoanele care va ficel mai bine cotatã laaceastã acþiune vareprezenta Straja înItalia laFestivalulEuropean”,a spusGeorgeResiga.

Au venit mulþi sã seîntreacã pentru cã înStraja sunt pârtii cuzãpadã, iar turiºtii aufost mai mult decâtîncântaþi sã intre înastfel de jocuri.

„Avem jocuri dis-tractive. Nu este vorbadespre competiþiisportive, ci concursuricum este cel de asparge baloanele, princare încercãm sãactivãm oamenii sã se distreze, sãprimeascã premii.Vom da ºi un bilet laElectric Castel. Vremsã scoatem lumea dincasã. Sã nu mai stãmîn faþa televizoarelor, amonitoarelor, sã simtãaerul curat, sã dea cubulgãri”, a menþionatºi Tiberiu Pop, organi-zatorul festivalului.

Turiºtii au gustatfiecare idee ºi nici nuaveau cum sã fie altfel,de vreme ce, aproapeîn fiecare loc al staþiunii, organizatoriifestivalului erauprezenþi cu câte unpanou de întrecere.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Ianuarie 2016 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -17.30 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

A ºa cum ne-aupromis, actorii de

la Teatrul I.D. Sîrbudin Petroºani auîncântat publicul cupremiera „Romeo ºiJulieta, povestea continuã”, un alt modde a vedea problemeleinteretnice.

ªi parcã, mai mult caoricând, aceastã abordarea venit ca o mãnuºã,fãcându-ne sã realizãm ceînseamnã orgoliile într-olume bântuitã de principiirasiste. Actorii nu au ezitat nici mãcar un pic sã reacþioneze la auzulnumelor celor douãfamilii, care i-au dus la

pieire pe îndrãgostiþii dinVerona, însã, publicul -„verunezii”- a apreciatfiecare glumã finã. Finalul a fost, însã, omare surprizã ºi regizonulMarius Oltean ne-a lãsatsã înþelegem cã într-adevãr, povestea continuã. Doi copii auintrat pe scenã ºi,

bãieþelul – Romeo, ajutat puþin de Antonio(Alexandru Cazan), aredat concluzia finalã,într-o adaptare la scenaclasicã a balconului.

Cu toþii am avut cevade învãþat, de meditat ºi,mai ales, de aplaudat lafinalul primei premieredin 2016, despre care

Marius Oltean spune cãeste continuarea a ceeace Shakespeare a vrut sãne sugereze atunci când ºi-a ucis cele maiîndrãgite personaje alesale – Romeo ºi Julieta: „nu degeaba, ci ca unavertisment pentru peri-colul pe care îl reprezintãneînþelegerea între douãfamilii importante. Astãziputem adapta la douãnaþiuni importante, ladouã etnii importante. A fost un avertisment! Nu le-a omorât de dragulcrimei” – a spus MariusOltean.

A fost prima premierãdin 2016, iar actorii ne-au îndemnat sãgustãm din farmecul luiShakespeare, adaptatdupã povestea lui GrigoriGorin.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Aplauze ºi zâmbete pentru cã „Romeo ºi Julieta, povestea continuã”

Snow Fest Winter Tour – distracþie ºi premii la StrajaÎ n staþiunea montanã Straja a fost

mare festival, la finele sãptãmâniitrecute, când caravana Snow Fest WinterTour a ajuns ºi în Valea Jiului. Distracþiaa atins cote maxime, iar toþi turiºtii auavut parte de momente speciale.

Page 7: CVJ Nr 1016 luni 11 ianuarie

U n moment istoricpeste care se

trece cu (prea) multãdiscreþie, declarareaPetroºaniului ca oraº:se întâmpla pe 4 ianuarie 1924. A fostziua când Bucureºtiul a luat decizia prin carecomuna Petroºani sãdevinã oraº.

La ºedinþa festivã ce aavut loc câteva zile mai târziu, pe 12 ianuarie, au luat parte o serie de personalitãþi locale (primarulPetru Iacob, senatorul D.Bociat, directorul generalIoan Winklehner), dar ºiGheorghe Tãtãrescu, subsecretar de stat, Dinu

Frumuºanu, ºeful de cabineta lui Gh. Tãtãrescu, sauConstantin Bãlãnescu, primarul din Tg. Jiu.Primirea oaspeþilor a fostfãcutã în zona CazinouluiFunþionarilor (actualulTeatru Dramatic „Ion D.Sîrbu”), cu o zi înainte, pe 11 ianuarie.

Dar dincolo de acestmoment istoric, ce seîntâmpla în sportul din nounumitul oraº Petroºani?

L a început a fostC.A.M.P.

Bazele echipei de fotbaldin Petroºani sunt puse înanul 1919 (Petroºaniul aveaatunci 7.800 locuitori) de o

mare personalitate înmineritul local, IoanWinklehner, director tehnicla acel moment, laSocietatea „Salgotarjan”,sprijinit de Iosif Ladany,secretar la Direcþia Minelor,precum ºi o secþie de animatori ai vremii, careulterior se vor implica înconsolidarea fotbalului.Echipa se va numi ClubulAtletic al MinerilorPetroºani (C.A.M.P.),

printre cei aflaþi în conducere numindu-i peIosif Litz (s-a implicat înconstruirea stadionului),Aurel Sinca (secretar general), Lajos Nagy (organizator de competiþii),Friges Mille (administrator).

În primii ani, C.A.M.P. vasusþine jocuri amicale în zonaHaþegului, iar în anul com-petiþional 1922-1923 esteînscrisã într-o primã com-petiþie oficialã, CampionatulDistrictual Arad, unde dupãlocul 3, într-un prim clasament al istoriei echipei(din opt echipe).

Jocul echipei creºte învaloare ºi în sezonul 1924-1925 ocupã primul loc înDistrictul Arad, priminddreptul de a juca în fazafinalã a Campionatului

Naþional (un fel de play-offde acum), alãturi de alte optechipe, câºtigãtoare în alteregiuni. În 1924 C.A.M.P.fucioneazã cu C.S. Vulcan,noul nume al echipei fiindUniunea Cluburilor AtleticeSportive Petroºani(U.C.A.S.P.).

Echipa avea un prim

antrenor cu acte în regulã,Adalbert Szabo, fost jucãtorla Ujpesti Dozsa Budapesteºi Chinezul Timiºoara.

Printre jucãtorii cotaþi aiechipei din Petroºani la oraaceea, îi numim pe portarul I.Kiss, pe Jenö Szabados, oexcelentã extremã stânga,Francisc Golgoþ, o extremãdreapta care a jucat 13 ani laJiul, Bela Danko, LaszloSzülle, Albu, Al. Berkessy,Vitan, Peterffy sau Kertesz,fiind printre cei care au conturat o personalitate pentru echipa U.C.A.S.P.,viitoare Jiul. Practic, echipade fotbal a intrat în circuitulnaþional odatã cu declarareaPetroºaniului ca oraº. Se întâmpla acum 92 de ani,în 1924.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Ianuarie 20168 Sport

Eram tentat sã fac în primul numãral anului 2016 o retrospectivã a ceea ces-a întâmplat, camomente de vârf, însportul Vãii Jiului. Dar

dupã ce am rãsfoitprimele notiþe, m-amlãsat pãgubaº. Astapentru cã nu prea eramare lucru de spus lanivelul performanþelor,ºi-am zis cã decât sã

încep negativist anul,mai bine lipsã...

Ne gândim ca totomul, cum o fi 2016?Este acest cliºeu care,în general, nu ajutã lanimic, ci este doar aºa,spus ca sã fie spus.Trãim într-o vale (aJiului), care era falaindustriei româneºti (ºichiar o forþã economi-cã a Imperiului Austro-

Ungar!) ºi care a fostpusã la colþ de politicienii secolului XXIcare-ºi bat joc deRomânia de mai binede douã decenii.Personal, nu vãd niciorevitalizare. ªi atunci,nici sportul nu poateface paºi înainte.Spunea cineva cã încurând nu voi mai aveadespre ce sport sã scriu

pe-aici prin Vale. Nurenunþ la ideea asta,refuz sã trec la sportulcopy-paste de pe inter-net, cum le este mai la îndemânã altora. Nuºtiu cum va fi, un an cuîmpliniri sau dezamã-giri, dar mãcar sã nu sereducã totul la un deza-stru. Or mai existaoameni care sã nu lasetotul de izbeliºte.

Henþ cu mâna

AN DE ÎMPLINIRI SAU DEZAMÃGIRI?

Paginã realizatã de Genu TUÞU

În urmã cu 92 de ani (4 ian. 1924), când Petroºani-ul era ridicat la rangul de oraº

Echipa Jiul împlinea 5 ani de la înfiinþareU.C.A.S.P - 1924

Petroºani, anii ` 20

Adalbert Szabo,antrenorul Jiului în 1924 I. Winkelhner