cvj nr. 1017 marti 12 ianuarie 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1017

Marti, 12 Ianuarie 2016

L a mina Petrila au fost sistate toate lucrãrile de demolare, iarprintre clãdirile clasate în diverse grupe, ca monumente istorice,

rãmân ºi coteþele. Cel puþin asta reiese pânã acum din documentaþiacare le-a interzis celor de Societatea de Închideri sã se mai ocupe de ele, dar care le impun totuºi sã le pãzeascã ºi sã plãteascã deocamdatã pentru utilitãþi. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Mina Petrila - monumente ºi coteþe

S-a demarat în mod oficial procedura de importa unei cantitãþi de huilã depeste hotare, dar deocamdatã,pentru cã activitateaCompelxului EnergeticHunedoara a fost preluatãde administratorul judiciar,iar membrii CA sunt verifi-caþi de corpul de control alministrului Energiei, nu arecine sã semneze pentruacest import. „Teoretic,acest procedeu de atribuirea contractului ºi semnarealui, ar trebui sã fie fãcute deConsiliul de Administraþie,care în momentul de faþãeste, dar nu este”, a precizatViorel Stancu, director general interimar CEH.

Vremea s-a încãlzit ºi înacest moment nu estenevoie de o cantitate preamare de huilã. Acum celedouã termocentraleprimesc cãrbuni de laminele viabile ºi cele neviabile ºi reuºesc sã

funcþioneze. „În condiþiile actuale de

funcþionare ºi din producþiainternã, putem menþinefuncþionarea grupului de laParoºeni ºi a jumãtate dingrupul III de la Mintia ”, amai adãugat directorulinterimar de la CEH.

Huila va fi adusã, înmomentul în care cineva vasemna pentru import dinRusia ºi din Africa de Sud,dupã ce din aceste þãri s-auprezentat ofertanþii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

“Legea DialoguluiSocial întocmitã deGuvernul din 2011 ºi agreatã îngrãdeºtemaxim dreptul la grevãal salariaþilor. Condiþiileºi obligaþiile pe care le

are o organizaþie sindicalã sã declanºezeo grevã generalã suntextrem de restrictive.Suntem aproape însituaþia comunistã dedinainte de 1989 când

eºti în imposibilitateadeclanºãrii unei grevelegale. Se vrea acestlucru pentru decimareacompaniilor de statunde sindicatele maireprezintã o putere.România nu trebuie sãîºi permitã sã rãmânãcu capul plecatBruxellesului de dragulunei poziþii frumoasepe care aceºtia oacceptã”, a declaratPetre Nica, preºedin-tele Sindicatului

Muntele. Potrivit Legii

Dialogului Social, grevapoate fi declanºatã abiadupã ce s-au epuizattoate celelalte posibili-tãþi de soluþionare aconflictului.

“Greva poate fideclaratã numai dacã,în prealabil, au fostepuizate posibilitãþilede soluþionare a conflictului colectiv demunca prin proce-durile obligatorii pre-

vãzute de prezenþalege, numai dupãdesfãºurarea grevei deavertisment ºi dacãmomentul declanºãriiacesteia a fost adus lacunoºtinþa angajato-rilor de cãtre organiza-tori cu cel puþin douãzile lucrãtoare înainte”,se aratã în LegeaDialogului Social.

ComplexulEnergetic Hunedoaraîncã mai contribuie lasiguranþa energeticãastfel cã în acest caztrebuie respectate maimulte prevederi.

“Angajaþii dinunitãþile sistemuluienergetic naþional, dinunitãþile operative dela sectoarele nucleare,din unitãþile cu foccontinuu pot declaragreva cu condiþia asi-gurãrii a cel puþin uneitreimi din activitate,astfel încât sã nu punãîn pericol viaþa ºi sãnã-tatea oamenilor ºi sãasigure funcþionareainstalaþiilor în deplinãsiguranþã”, maiprevede LegeaDialogului Social.

Monika BACIUMonika BACIU

Vom arde huilã dinAfrica de Sud ºi din Rusia

M inerii ºi energeticienii din cadrulComplexului Energetic Hunedoara

vor sã declanºeze greva generalã, însãlegea este stricã în acest caz. Astfel,existã ºansele ca în ciuda semnãturilorstrânse pentru demararea miºcãrii deprotest, greva sã nu fie declaratã legalã.

Greva generalã poate sã nu fie legalã

S istemul de termoficare rezistã la cota minimãºi va fi nevoie de huilã din import. Cãrbunele

va ajunge în cele douã termocentrale, din Africa deSud ºi Rusia, dar deocamdatã nu are cine sãaprobe importurile ºi vremea bunã þine cu minerii,care abia fac faþã cu producþia, cât sã menþinã sistemul funcþional la parametrii de acum.

Foto Facebook/PlanetaPetrila

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Ianuarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

P lanuri administrative

pentru anul 2016. Primarul municipiuluiVulcan, GheorgheIle vrea ca în acestan sã finalizeze maimulte proiecte începute pe razalocalitãþii.

“Este un an impor-tant pentru realizareade multe lucrãri impor-tante pentru munici-piul Vulcan astfel încâtsã reuºim ca la sfârºitulacestui an sã terminãmdin lucrãrile începute ºichiar foarte importantepentru comunitate”, adeclarat Gheorghe Ile,

primarul municipuluiiVulcan.

Echipa de conducere a PrimãrieiVulcan are planuri pen-tru fiecare cartier. Pestetot vor avea loc lucrãrimenite sã schimbeaspectul localitãþii.

“Avem cartierulTraian care estecuprins între Sala desport ºi pânã la Peco.Aici sunt foarte multelucrãri de extindere cuvalori mici, dar multe.Este vorba desprelegãturi, trotuare, sãlide sport, locuri dejoacã pentru copii.Toate acestea suntimportante pentrucetãþenii din zonarespectivã, drumurile

de acces. Mai estezona de la Dincã unde ºi aici sunt lucrãrifoarte importante pen-tru cã nu au fost reali-zate pânã în prezent.Nu a fost realizat nicio-datã în zona respectivã

un trotuar de acces ºinu au fost asfaltatedrumurile respective.Mai este cartierulCentru Vechi care estede la Poºtã ºi pânã lapiaþã. Este un cartierîn care vor fi realizate

trotuarele, accesele,parcãri pentru maºinilecetãþenilor din zonarespectivã, iluminatulpublic. Mai sunt toatelucrãrile de la intrareîn Vulcan care vor filuate la rând, va firefãcutã infrastructura,pentru cã acolo amreuºit sã introducemcanalizarea ºi apã ºiputem sã trecem la adoua operaþie destulde importantã ºianume infrastructuradrumurilor ºi accesul lalocuinþele cetãþenilor.În mare, avem cuprinsîn programul de dez-voltare a municipiuluiVulcan, în acest an,foarte multe lucrãriimportante dar sã nuuitãm infrastructura înînvãþãmânt sau lapreºcolari pentru cãcelelalte ºcoli ºi liceeau fost finalizate.Lucrãrile de la grãdiniþãtrebuie finalizate înacest an cu izolaþia,schimbat de geamuri ºiinterioarele sã lemodernizãm astfelîncât ºi aceºtia sã aibãspaþii frumoase pentrua veni cu plãcere lagrãdiniþe. Am reuºit sã facem a doua sursãde încãlzire la fiecaregrãdiniþã, la Centruªansa, la Cantinasocialã, la Sala desport. Sunt obiectivede necesitate pentrucomunitate unde avemaflux foarte mare decopii ºi sunt foarteimportante pentrucomunitatea noastrã.Nu putem sã dez-voltãm sau sã avem o

generaþie sãnãtoasãdacã nu creem condiþiinecesare pentru dezvoltarea corpuluicopiilor prin sport”, a mai subliniat edilul.

Edilii de la Vulcanau în plan ºi amena-jarea centrului vechi allocaliþii. Acolo maimulte imobile stau sãse prãbuºeascã, iamunicipalitatea nupoate interveni,clãdirile fiind proprietate privatã.

“Avem blocurileconstruite de laSovrom Cãrbune ºisunt particulare ºi aicitrebuie o contribuþie înmod deosebit dinpartea cetãþenilor de cel puþin 20% dinvaloarea proiectului ºiastfel am putea sãfacem, dar nu au aso-ciaþii de locatari pentrua putea face parteneri-atul pentru reabilitareaacestor blocuri. Este oproblemã de legislaþiepentru cã nu poatenimeni sã impunã unpreºedinte de asociaþiecum era înainte caresã fie coordonat ºiangajat al primãrieipentru cã altfel ar statreburile dacã s-arîntâmpla aºa ceva.Când aveam aceastãmodalitate de lucru au început sã sereabiliteze multe dinconstrucþii. Chiar dacãeste proprietate pri-vatã, apartamentulfiind în asociaþie tre-buie sã se conformezecerinþelor majoritãþii”,a conchis edilul.


“Acþiunea are ca obiectreturnarea investiþiei fãcute încinematograful Victoria înaintede a fi preluat din nou de cãtreadministraþia localã”, susþinreprezentanþii administraþieilocale de la Petroºani.

Clãdirea cinematografului,situatã într-o zonã centralã amunicipiului Petroºani, aproapede sediul administraþiei publicelocale, se aflã într-o avansatãstare de degradare dupã ce afost abandonatã ani de zile. În 2009, imobilul a trecut dinproprietatea privatã a statului ºiadministrarea Regiei Autonomea Distribuþiei ºi ExploatãriiFilmelor „RomâniaFilm” îndomeniul public al municipiuluiPetroºani ºi administrarea CLPetroºani. Doi ani mai târziu,însã, omul de afaceri SiminelIordache a luat în concesiuneprin licitaþie publicã fostulCinematograf Victoria pentru a-ireda funcþionalitatea. Pe lângã

obligativitatea de a-i pãstraobiectul de activitate timp de 5ani, investitorul anunþa cã vreasã deschidã ºi o salã de bowlingcu douã piste, o salã de jocuri,o casã de pariuri sportive ºi unfast food. Locaþia a fostcurãþatã, atât în exterior, cât ºiîn interior, iar apoi municipali-tatea a decis sã ia înapoi clãdirea pentru a putea finanþaproiectul din fonduri europene.Tocmai pentru aceste investiþii,omul de afaceri vrea sã îºi recupereze banii.

Amplasamentul ºi terenulaferent a fost predat cãtreCompania Naþionalã deInvestiþii, care implementeazãprogramul. În consecinþã,primãria a comandat efectuareaunui studiu tehnic, un proiectde reabilitare a conematografu-lui, care indicã cu exactitate cetrebuie fãcut ºi unde trebuieintervenit. Documentaþia tehni-co – economicã elaboratã pen-

tru obiectivul de investiþii„Reabilitarea ºi modernizareacinematografului Victoria dinmunicipiul Petroºani” are labazã concluziile expertizeitehnice ºi ale raportului de auditenergetic întocmit la cerereamunicipalitãþii. Pe de altã parte,pentru a putea fi inclus în pro-gramul derulat de CNI, sala decinema ar urma sã fie transmisãîn folosinþã gratuitã MinisteruluiDezvoltãrii Regionale, prin CNI,pe toatã durata construiriiobiectivului. În schimb, munici-palitatea se obligã sã asigurefinanþarea pentru racordurile lautilitãþi, sã asigure suprafeþelede teren necesare organizãrii de ºantier, dar ºi sã menþinãdestinaþia obiectivului realizat ºisã-l întreþinã pe o perioadã deminimum 15 ani.


2016 cu proiecte pentru vulcãneni

Expert între Keops ºi Primãria PetroºaniU n expert va tranºa litigiul dintre Primãria Petroºani

ºi Keops. Pe rolul Tribunalului Hunedoara a fostînregistrat un dosar în care firma Keops a chemat la barãConsiliul Local Petroºani ºi Municipiul Petroºani prin primar într-un dosar care are ca obiect “obligaþia de a face”, instanþa de la Tribunalul Hunedoara a numit unexpert în acest dosar.

Angajatul statului,plãtit din banii noºtri,nu este la primaabatere. Undeva prinvara anului trecut, trezitprobabil dimineaþa cufaþa la cearceaf, Danielªufanã s-a dus la biroulcontabilitate al ITM casã cearã bani de com-bustibil pentru maºinainstituþiei cu gândul dea pleca înspre ValeaJiului, unde le-a pusgând rãu transportato-rilor locali. În ValeaJiului a ajuns la firmaZMK unde a început sã

taie ºi sã spânzure, doar era de la ITMadicã, DUMNEZEULTRANSPORTATO-RILOR! Numai cã,DUMNEZEUL TRANS-PORTATORILOR, s-aales cu un proces îninstanþã pentru abuz.Ieri situaþia s-a repetat,se pare cã ªufanã nuuitã! De data aceastafuncþionarul statuluiDaniel ªufanã sauDUMNEZEUL TRANS-PORTATORILOR,însoþit de angajaþii JAN-DARMERIEI!!!!!, da aþi

citit bine, JANDARME-RIA, au nãvãlit în ValeaJiului, pe sãracul DN66, unde au oprit toatemicrobuzele ZMK.Motivul? E DUMNEZE-UL TRANSPORTATO-RILOR ºi nu are nevoiede motiv... Problemaeste cã acest funcþionara dat peste cap întregtransportul în comun depersoane din ValeaJiului, iar din cauza lui,sute de elevi auîngheþat în staþiile de

autobuz. Marga Szabo,reprezentant al firmeide transport ZMKspune cã din punctul ei de vedere ce s-aîntâmplat ieri a fost orãzbunare. “ InspectorulDaniel ªufanã a blocattoatã activitatea ZMKmai bine de o orã ºijumãtate. Cred cã areceva personal cu mine,nu ºtiu. Suntem în proces, dupã ce ºi anultrecut, în varã a fãcutacelaºi lucru ºi ne-am

îndreptat împotriva lui.De aceastã datã, a venitînsoþit ºi de jandarmipentru a comite unabuz, din punctul nostrude vedere. Nu ºtiu ce avrut, pentru cã a oprittoate microbuzele noastre în trafic ºi le-aluat declaraþii ºoferilor.Transportul nu e, însã,magazin, sã închizi, iarsute de oameni au desuferit din cauza lui. Nuºtiu ce vrea, sã neintimideze?”, ne-adeclarat Marga Szabo.

Pe de altã parte,ºeful ITM Hunedoara,Daniel Bozdog spunecã acþiunea de ieriasupra firmei de transport a avut loc caurmare a numeroaselorreclamaþii pe care le-aprimit la instituþie. ªefulITM regretã faptul cã,din cauza orei nepotri-vite a controlului, sutede copii au îngheþat înstaþie mai bine de o orã ºi jumãtate. “Amrespectat procedura.

Cred cã trebuie sã terminãm cu astfel depractici, cu munca la gri.

Acþiunea a fost în colaborare cuJandarmeria ºi cu cei la Autoritatea deTransport ºi nu ne-amfãcut decât treaba. Noi, conform legii,avem dreptul sã facemcontroale, atât ziua câtºi noaptea. Nu noi amblocat maºinile în trafic,ºoferii au tras pe dreap-ta când au auzit cã sun-tem în control. Oare de ce, pentru cã erau în regulã? Normal, controlul ar fi durat 5minute, dar ei nu aumai muncit ºi ºi-au trasmaºinile pe dreapta”,declarã Daniel Bozdog,ºeful ITM Hunedoara.

În acest rãzboi, singurii care au avut desuferit, au fost celecâteva sute copii care,ieºiþi de la ºcoalã, dupãºase ore de cursuri, auîngheþat în staþii sau ceicare au avut ceva baniprin buzunare, au plãtittaxiul sã-i ducã acasã.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Ianuarie 2016 Actualitate 3

Clãdirile de la suprafaþaMinei Petrila au fost clasateca monumente istorice ºinimeni nu mai are dreptulsã se ocupe de demolarealor, aºa cum a fost în planulSocietãþii de Închideri deMine din Valea Jiului.Hotãrârea a apãrut înMonitorul Oficial chiar în 11 ianuarie 2016, dar ce nefacem cu coteþele, magaziileºi restul construcþiilor existente? Pe de o parte se pierd banii europeni cetrebuiau folosiþi la demolãri,iar pe de altã parte, cons-trucþiile inutile nu vor mai fi

demolate, decât pe baniiprimãriei. Asta pentru cãspaþiul de la suprafaþa mineia fost tratat uniform, fãrã aþine cont de utilitatea sauinutilitatea clãdirilor.

„Este vorba despre 7 clãdiri, 5 care ne aparþinnouã ºi douã care aparþincomunitãþii locale, respectiv,Primãriei Petrila. Problemaeste legatã de incidenþa legiimonumentelor istorice ºianume de acele perimetre înjurul cãrora nu se pot facealte lucrãri de demolare-ecologizare”, a declaratAurel Anghel, director

general S.N.Î.M.V.J.Poate cã lucrurile

nu vor rãmâne aºa, pentrucã responsabilii de laSocietatea de Închideri deMine vor sã poarte noi discuþii cu cei din MinisterulCulturii ca sã facã oarecumcurãþenie în curtea minei,pe bani europeni. „Vrem sã fixãm aceastã întâlnire,astfel încât, aceste clãdiri,chiar dacã rãmân clasificatemonumente istorice, zonaînconjurãtoare sã fie curatãºi ecologizatã, dar ºi sã sefacã lucrãri de reabilitare”, amai adãugat Anghel.

Toate clãdirile din incintaMinei Petrila trebuiau demolate pânã la 1 ianuarie2016, dar încã din vara lui2015, un grup de arhitecþiau cãutat soluþii alternativela demolarea clãdirilorminei, întregul demers fiindgrupat sub denumireagenericã „Petrila, patrimo-niul industrial ca sursã deregenerare urbanã”.

Din pãcate, dacã toatevor intra la grãmadã, încurtea minei va rãmâne unhaos greu de gestionat deautoritãþile locale, construcþiice nu vor putea fi demolatedin lipsã de bani ºi asta întimp ce, numai anul acesta erau alocaþi cam 13 milioane de lei pentruecologizare.


A u trecut cinci ani dela explozia de la

Mina Uricani ºi patru aniprocese. Încã nu existãnicin vinovat oficial.

Dosarul Uricani 2011 sereia astãzi la JudecãtoriaPetroºani. Un expert tehnicjudiciar va fi audiat de instaþade la Petroºani în dosarulUricani 2011. Liviu Bãcãianeste cel care va trebui sãdepunã mãrturie în faþa

instanþei în privinþa accidentu-lui de muncã de la MinaUricani din anul 2011 în careau murit cinci electricieni.Audierea acestuia se va face lasolicitarea Parchetului de pelângã Judecãtoria Petroºani.

“Încuviinþeazã cererea for-mulatã de reprezentanta par-chetului, respectiv proba cumartorul Bãcãian Liviu, care vafi citat prin serviciul personal alITM Hunedoara”, se aratã însoluþia instanþei de la

Petroºani. În dosarul accidentului de

muncã de la Mina Uricani din5 februarie 2011, soldat cumoartea a cinci electricieni, aufost trimiºi în judecatã patrufoºti ºefi ai Exploatãrii Miniere.Este vorba despre DragoºAurelian Ciucã, Claudiu LucianButari, Nicuºor Florin Moga ºiFlorinel Moldovan, acuzaþi deprocurori de ucidere din culpã.


Cinci ani de la explozie, patru ani de procese

Mina Petrila – monumente ºi coteþeL a mina Petrila au fost sistate toate lucrãrile de demolare, iar printre

clãdirile clasate în diverse grupe, ca monumente istorice, rãmân ºicoteþele. Cel puþin asta reiese pânã acum din documentaþia care le-a interziscelor de Societatea de Închideri sã se mai ocupe de ele, dar care le impuntotuºi sã le pãzeascã ºi sã plãteascã deocamdatã pentru utilitãþi.

Transportul în comun, paralizat în Valea JiuluiU n funcþionar din cadrul Inspectoratului

Teritorial de Muncã Hunedoara a blocatieri dupã-amiaza transportul în comun dinValea Jiului. Adicã, sute de copii, ce trebuiausã ajungã acasã, au îngheþat în staþiile deautobuz mai bine de o orã, pentru cã aºa auvrut „muºchii” inspectorului de muncã Daniel ªufanã.

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Ianuarie 2016 Actualitate 5

Comisia Europeanãsubliniazã declinul

ComplexuluiEnergetic

Hunedoara într-undocument oficial. “CE Hunedoara a

înregistrat de 37.9 mili-oane lei în 2012 (aprox.8,5 milioane de euro).Cu toate acestea, caurmare a absorbþiei deminele de cãrbune în2013 CE Hunedoaraînregistreazã pierderigenerate în sumã de147,600,000 lei (aprox.33.3 milioane de euro),în 2013 ºi lei354.500.000 (aprox. 80de milioane de euro), în2014. Activele scãzutconsiderabil ºi datoria dea raportului de capital acrescut de la 0,28 în2013 la 0,44 în febru-arie 2015. Datoriatotalã a crescut, deasemenea, ºi structuras-a deteriorat”, se aratãîntr-un raport alComisiei Europene.

Oficialii români auprezentat motivele pentru care CEH se confruntã cu pierderi.

“Autoritãþile româneau explicat cã din cauza pierderilor CEHunedoara se confruntãcu lipsa lichiditãþilor ºi nuîºi poate finanþa opera-þiunile din venituri ºi capi-taluri propri. Datoritã lipsei lichiditãþilor, CEHunedoara poate intra îninsolvenþã, sub incidenþalegilor naþionale”, maiaratã oficialii europeni.

Anul 1 – 2012profit

Complexul EnergeticHunedoara este înfiinþatîn urma fuziuniiElectrocentralelor Deva,fostã Mintia, ºi Paroºeni.Raportul de audit realizatde firma DeloitteRomânia aratã cã, în

decembrie 2012,Complexul EnergeticHunedoara avea activede 156 milioane euro, iar profitul a fost de37.904.154 de lei.

“La 31 decembrie2012 Societatea areînregistrate provizioanepentru pensii ºi alte be-neficii similare în valoarede 2.598.392 RON.Conducerea Societãþii nua estimat valoarea actua-lã a obligaþiilor viitoareaferente acestor beneficiiîn natura ºi recompenseºi nu a actualizatprovizionul în acest sens.Noi nu am putut deter-mina în cursul audituluinostru eventualelecorecþii ce ar fi fost necesare pentru perioada1 noiembrie 2012 – 31decembrie 2012 în cazulîn

care o astfel deevaluare ar fi fost efectu-atã”, se aratã în raportulde audit din anul 2012.

Auditul a relevat faptulcã în anul 2012Complexul EnergeticHunedoara se afla pe untrend ascendent

“Societatea are înre-gistrate imobilizãri în cursîn sums de 71.027.568RON ce reprezintã piesede schimb ºi modernizãriefectuate asupraGrupului nr 4. În plus,Societatea are imobilizãriîn curs aferente proiectu-lui de investiþii „Instalareaunu cazan cu abur de270 t/h ºi a unui cazande abur fierbinte de 100Gcal/h”. 0 porþiune semnificativã a acestui

proiect este estimatã a se finaliza în decembrie2018. Societatea acomandat în 2008 unstudiu de fezabilitate pen-tru a determina oportuni-tatea acestei investiþii.Studiul a concluzionatfaptul conform cãruia cucât durata de întreruperea lucrãrilor va fi mailungã, cu atât avantajulcreat de realizareaproiectului se diminueazã sau anuleazã.Conducerea Societãþiiconsidera cã imobilizãrileîn curs vor fi continuateºi finalizate pe baza planurilor de investiþiiviitoare, dar nu aîntocmit o analizã pentrua stabili dacã valoarearecuperabilã a acestoractive este mai maredecât

valoare contabilã netã. Având în vedere vechimeaproiectelor ºi timpul estimat pentru finalizare,not nu am fost în mãsurãsã estimãm dacã valoa-rea proiectelor este recuperabilã la data de31 decembrie 2012.Situaþiile financiare pre-zintã cu fidelitate subtoate aspectele semnifica-tive, poziþia financiarã aS.C. COMPLEXULENERGETIC HUNE-DOARA S.A. la 31decembrie 2012, precumºi performanþã sã finan-ciarã, fluxurile de tre-zorerie pentru perioada 1noiembrie — 31 decem-brie 2012”, se mai aratãîn raportul de audit.

Încã din anul 2012,

firma de auditare atrãgeaatenþia asupra faptului sãsocietatea energeticãdepinde de preþul reglementat al energieielectrice.

“Situaþiile financiare,în care se specificã faptulcã poziþia financiarã ºirezultatele operaþionaleale Societãþii sunt dependente de deciziileAutoritãþii Naþionale deReglementare înDomeniul Energiei cuprivire la tarifele de vân-zare ale energiei electriceºi termice, de modificãriale tarifelor ºi/sau deciziiale Statului Român, nefi-

ind influenþate exclusivde cãtre deciziile conducerii Societãþii,aceste aspecte dimi-nuând influenta aces-teia asupra rezultatu-lui operaþional alSocietãþii, precum ºiasupra recuperabi-litãþii valorii netecantabile a imobi-lizãrilor corporate

utilizate în producþia deenergie electricã ºi ter-micã. Totodatã, sectorulenergetic suferã restruc-turãri permanente, carear putea avea un impactsemnificativ asupraSocietãþii, a activitãþiiviitoare a acesteia, pre-cum ºi asupra predictibi-litãþii veniturilor viitoareale Societãþii”, mai pre-cizeazã experþii în audit.

Anul 2 – 2013pierderi

de sute de milioane

În februarie 2013,companiei îi sunt adãu-gate minele considerateviabile din CompaniaNaþionalã a Huilei –Lonea, Livezeni, Lupeni

ºi Vulcan. Minele ºi electrocentralele intrã înnoua societate cu tot cudatorii. Anul al doilea deviaþã pentru ComplexulEnergetic Hunedoaraeste caracterizat depierderi de peste 100 demilioane de lei. Maiexact, raportul de auditindicã faptul cã entitateaenergeticã a acumulatdoar într-un an de zilepierderi în valoare de147.644.355 Lei.

“La 31 decembrie2013, situaþiile financiareprezintã o pierderecurentã în sumã de147.644.355 Lei,pierdere reportatã însuma de 257.642.206Lei, obligaþii curente cedepãºesc activele curentecu suma de 98.127.400Lei, iar rata lichiditãþiicurente de 0,51.Previziunile referitoare laexerciþiul 2014 prezintãde asemenea un rezultatanual negativ. Aspectelede mai sus indicã faptulcã este posibil caSocietatea sã aibã dificultãþi în onorarea obli-gaþiilor fãrã o îmbunãtãþirea gradului de lichiditate.Aceste situaþii financiarenu includ ajustãri care arputea proveni din rezulta-tul acestor incertitudini.Opinia noastrã nu expri-ma rezerve în legãturã cuacest aspect”, se aratã înraport pe anul 2013.

Anul 3 – 2014pierderi

de aproape 80 demilioane de euro

În anul 2014 pierderile ComplexuluiEnergetic Hunedoara sem,ajoreazã ajungând laaproape 80 de milioanede euro. Raportul de

audit prezintã cã activelesocietãþii în anul 2014sunt în valoare de629.313.071 Lei, iarpierderile de352.308.913 Lei.

“Veniturile ºi cheltuietile de exptoatareale Sodetatii pentruexercitiut financiarîncheiat la 31 decembrle2013 includ suma de127.534.137 Lei,reprezentând valoareacãrbunelui obþinut dinproducþia proprie ºi utilizat pentru produce-rea energiei electrice. Deasemenea, veniturile ºichettuielile de exptoatarepentru aceeaºi perioadãinctud sum de20.435.656 Lei, repre-zentând contravaloareaenergiei etectrice dinproducþie proprie con-sumatã pentru activitateade extracþie a cãrbuneluiºi respectiv, contravaloa-rea energiei electrice autofurnizate prinreþelele de transportpentru activitatea de pro-ducere a energiei elec-trice. Ca urmare, venitu-rite din exploatare ºirespectiv, cheltuielile deexploatare ale Societãþiipentru exerciþiul financiar încheiat la 31decembrie 2013 suntsupraevaluate cu sumatotata de 147.969.793Lei. Acest aspect nu are niciun impact asupra rezultatului dinexploatare al Societãþiipentru exerciþiul finan-ciar 2013. Acesteaspecte indicã faptul cãexists o incertitudinesemnificativã care arputea sã punã în modsemnificativ la îndoiatacapacitatea Societãþii dea-ºi continua activitatea”,se aratã în raportul deaudit pentru anul 2014.

Costurile mari de

funcþionare, importul decãrbune cu preþ ridicat,încheierea afacerilordezavantajoase suntmotivele care au dus ladecãderea complexului.Ideea alipirii minelor determocentrale s-a bazatpe livrarea combustibilu-lui pentru producerea deenergie. Studiile aratãcã, în Valea Jiului, existã suficient cãrbunepentru alimentarea constantã, timp de 38 de ani, a celor douãtermocentrale.

2015, CEH îºi cereinsolvenþa

Anul 2015 este caracterizat de dificultãþifinanciare la ComplexulEnergetic Hunedoara.Datoriile depãºesc sumacolosalã de un MILIARDDE LEI. Închiderea com-plexului este menþionatã

într-un document oficial al ministerului.

Societatea se confruntã cu o situaþieeconomico-financiarãdificilã, drept pentrucare conducerea depuneo cerere de intrare îninsolvenþã, alãturi de alþi19 creditori care solicitãacelaºi lucru.

2016, anul declarãrii

insolvenþeiÎnceputul de an 2016

nu începe sub auspiciifavorabile pentruComplexul EnergeticHunedoara. Societateaintrã în insolvenþã ºi areun administrator judiciarcare acum va decidesoarta celui mai mareoperator economic dinjudeþul Hunedoara.


D e luni, ComplexulEnergetic Hunedoara

este sub asediul grupului delucru care va gestiona insol-venþa. Primele discuþii auavut loc luni dimineaþã ºimai toþi directorii din colosulindustrial, ce are sediul laPetroºani, au fost chemaþi cudocumentele, la discuþii.

Directorul general interimar alComplexului EnergeticHunedoara, Viorel Stancu a fostcel care a primit reprezentanþiicontroversatei firme care seocupã acum de insolvenþã.Aceºtia au pus întrebãri ºi aucerut documente ºi au stabilit maimulte cãi de gestionare a situ-aþiei. „S-a prezentat firma GMCde la Craiova acum o orã (n.r.luni, ora 10,00 dimineaþa). Avenit un grup de lucru, care aînceput cu o discuþie informalã,pe care au avut-o cu mine asupra

activitãþii societãþii. Acum vordiscuta cu persoanele specializatepe diverse tipuri de probleme, cudirectorul financiar, cu directorulcomercial, cu serviciul juridic,pentru a-ºi face o imagine maiclarã asupra activitãþii complexu-lui”, a spus Viorel Stancu, director general interimar CEH.

Cei care au venit acum ºi caresunt contestaþi de sindicaliºtii dinminerit, nu vor gestiona singuri

situaþia, Cei de la CEH spun cãvor elabora ºi un plan, dar nusinguri. „Din discuþiile purtate cuspecialiºtii pe linie juridicã,acþionarul majoritar îºi va numiun administrator special. Acesta,împreunã cu administratorul judiciar vor întocmi un plan dereorganizare, pentru cã aºa s-acerut în cererea de insolvenþã.Acest plan nu pot sã dau cu presupusul eu ce va cuprinde”, a mai spus Viorel Stancu.

Tribunalul Hunedoara a decretat sãptãmâna trecutãINSOLVENÞA pentru cel maimare angajator din judeþulHunedoara – ComplexulEnergetic Hunedoara. Firma care se va ocupa de activitateaeconomicã este din Craiova ºisoluþiile salvatoare vor fi aplicateîn cel mai scurt timp.

CEH are datorii care depãºesc1,2 miliarde de lei ºi popriri petoate conturile.

În cadrul CEH lucreazã circa6.400 de angajaþi la minele decãrbune Lupeni, Lonea, Livezeniºi Vulcan, precum ºi la termo-centralele Mintia ºi Paroºeni.


Victor Grigorescu ºi-a trimis corpul decontrol la CEH, ca sãafle dacã membriiConsiliului deAdministraþie au luatprime la finele anuluitrecut. S-a vehiculat cãaceºtia ar fi încasat zecide mii de lei ºi au aduscolosul indsutrial îninsolvenþã. Cu toateacestea, conducereaCEH neagã cã ar fivorba de astfel deprime în bani.

„Motivele le-am cititdin presã. Este un con-trol privind acordareaunor prime Consiliuluide Adminsitraþie. Eu vãpot spune cã nu s-audat niciun fel de prime,ci numai drepturi salari-ale, dar tocmai pentrucã este investigaþia cor-

pului de control, vã vorspune ei la finalizareacontrolului. Eu spun cãau fost doar drepturisalariale”, a declaratViorel Stancu, directorgeneral interimar alCEH.

Potrivit informaþiilorcare au ajuns la urechile presei, fiecaremembru al CA al CEHar fi încasat în ultimasãptãmânã undeva la20.000 de lei, iar lunar,membrii CA încasaupeste 4.000 de lei, cotãparte din indemnizaþiadirectorului general.

Aurelian Ghimpãu,preºedintele Consiliuluide Administraþie alCEH a refuzat sã deaexplicaþii ºi a motivat cãde duminicã de la ora14,00 a decis sã intre

în silentio stampa.

C riteriile pentrucare responsa-

bilii ComplexuluiEnergeticHunedoara...

...ºi-au acordatprimele rãmân un mister, iar corpul decontrol al ministruluiEnergiei trebuie sã lestabileascã.

Informaþiile vehicu-late aratã cã primele pecare ºi le-ar fi dat ºefiiCEH, înainte de insol-venþã, sunt cuprinseîntre 9 mii ºi 20 de miide lei. Cel mai marevenit ar fi ajuns înbuzunarele unuia dintremembrii consiliului deadministraþie, care aîncasat 20.000 de lei.Aceste sume sunt

bonusuri pe lângã ind-emnizaþiile lunare pecare le primeau oficialii,de câte 4.000 de lei pelunã. Alþi membri aiConsiliului deAdministraþie ar fiîncasat câte 9.000 delei pentru ultima partici-pare la ultima ºedinþã.Inspectorii corpului decontrol au descins, ieri,la Complexul EnergeticHunedoara dupã ce laministerul de resort auajuns aceste informaþiiiar ministrul Energiei acerut o anchetã. „Amauzit cã acolo s-au fãcutniºte plãti înainte deintrarea în insolvenþã, s-au ºi dat niºte prime

undeva în zona conducerii. Am trimisun corp de control.Acolo sunt niºte lucruricare depãºesc nivelulmeu de înþelegere ºiceea ce consider eu cãeste o atitudine corectã,moralã ºi responsabilã.

Cred cã trebuie sã neasumãm cu toþii o starede lucruri, cã aceastaeste o situaþie care areun context istoric cert.Trebuie sã punempunct. Situaþia în carene aflãm este o reali-tate. Trebuie sã spunemstop risipei, stopcorupþiei, stop pânã laurmã amestecului întreelemente de profesion-alism ºi alte lucruri,politizare sau mai ºtiueu ce, ºi sã invitãm înacest context pe toþi ceicare cu adevãrat vor sãschimbe ceva ºi pot sã o facã”, a spus ministrul Energiei,Victor Grigorescu.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

MaximilianMaximilianGGÂNJUÂNJU

CEH, CRONOLOGIA UNUI DEZASTRU ECONOMIC “PREVÃZUT”C omplexul Energetic Hunedoara pare sã descrie în amãnunt

cronologia unui dezastru economic. În cei trei ani de funcþionare,societatea a trecut de la profit la pierderi uriaºe. În anul 2016,Complexul Energetic Hunedoara face cunoºtinþã cu insolvenþa oficialã,care nu îi garanteazã revenirea pe piaþã, dar îi poate garanta falimen-tul. ªi falimentarea Vãii Jiului. Complexul Energetic Hunedoara aîncheiat anul 2015 cu datorii de 1,2 miliarde de eli adicã peste 206 MILIOANE DE EURO.

Conducerea CEH nurecunoaºte primele cãtre C.A.C orpul de Control al ministrului Energiei a ajuns luni la

prânz la CEH, ca sã verifice, aºa cum a declarat ministrulla o televiziune centralã, primele ce au fost încasate de membriiCA ai CEH, chiar înainte de a aduce firma în insolvenþã.Verificãrile au loc la Petroºani, dar cei de aici spun cã nu le-audat prime celor din Consiliul de Administraþie.

Administratorul judiciar avenit dupã documente la CEH

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Ianuarie 20166 Actualitate

S.C APA SERV VALEA JIULUIS.A PETROªANI

anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru MARÞI 12.01.2016 înPETRILA - între orele 10.00 - 14.00. Zona afectatã: Cartier 8 Martie - blocurileturn nr. 12, 14, 26, 27, 28, 33 ºi bl. 13.Motivul restricþiei: Montare hidrant zona bl.116, str. Tudor Vladimirescu.

Mulþumim pentru înþelegere,Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului

S.A Petrosani

“La noi nu au venitdoze de vaccin antigri-

pal pentru cã nu amsolicitat. Sãptãmâna

trecutã mai avem pestoc undeva la 250-300 de doze de vaccinatigripal”, a declaratCecilia Birãu, purtãtorde cuvânt DSPHunedoara.

Judeþului Hunedoarai-au fost repartizateanul acesta 10.160 dedoze de vaccin antigri-pal, în timp ce numãrullocuitorilor judeþuluieste de peste 400 demii. Asta înseamnã cã aproape 42 de persoane din judeþ seluptã pentru o dozã de vaccin antigripal.Prioritate la imunizareau însã persoanele depeste 65 de ani, bol-navii cronici ºi copiii.

Direcþia de SãnãtatePublicã Hunedoara araportat în acest sezon,la jumãtatea luniinoiembrie o creºtere anumãrului de persoanediagnosticate cu infecþiiacute respiratorii saupneumonii. În judeþulHunedoara au ajunspuþin peste 10.000 dedoze de vaccine îndouã tranºe, astfel înprima tranºã au fostrepartizate 6210 doze,iar în a doua 3.950 dedoze de vaccine. Încadrul campaniei devaccinare au fost imu-nizate persoanele cuvârsta de peste 65 deani, cele cu boli cronice, dar ºi copiii.


Plãtim impoziteleon-line?S e fac

demersuri casã ne plãtim ºi on-line impozitele.Mãsura îi avantajeazã pe ceicare locuiesc înstrãinãtate, darnu numai, însã,deocamdatã biro-craþia mai þine unpic lumea pe loc.Totuºi, în mod oficial, programul la ghiºeeva începe din 14 ianuarie.

Suntem mai reticenþi atunci când vine vorba sãachitãm facturile on-line, dar aplicaþiile vin sã îisprijine pe cei obiºnuiþi deja sã facã asta înstrãinãtate. ªi impozitele intrã în aceeaºi cate-gorie ºi la Petroºani existã o aplicaþie chiar ºi pesite-ul primãriei, dar mai sunt mici problemelegate de birocraþie. „Se poate plãti, în moemntulacesta, prin ghiºeu.ro. Suntem în discuþie pentrua vedea cine achitã acel comision pentru bancã ºipentru acea platã e-tax, care se va putea face pesite-ul nostru ºi sperãm sã reuºim sã rezolvãmaceastã situaþie cât mai repede”, a spus Alin Gal,ºef Serviciul de Impozite ºi Taxel locale Petroºani.

Nu au fost mulþi cei care au solicitat nici pânãacum sã plãteascã on line de pe un card valoareaimpozitului pe clãdiri, însã, aºa cum au începuttimid sã achite cu cardul la ghiºeu, tot aºa,oamenii vor prinde curaj ºi sã acceseze acest tipde platã, din faþa calculatorului.


I mobilele nelocuite, faccu ochiul spãrgãtorilor

de locuinþe. Zeci delocuinþe sunt nelocuite înValea Jiului, iar infractoriitesteazã terenul ºi îºiîncearcã norocul.

La fel s-a întâmplat ºi cu untânãr de 24 de ani din Vulcancare a fost prins de poliþiºtidupã ce a sustras dintr-olocuinþã nelocuitã mai multebunuri.

Un tânãr din municipiulVulcan riscã închisoarea pentrufurt calificat dupã ce a spart olocuinþã ºi a furat mai multebunuri, în special echipamentpentru sporturile de iarnã.

Individul a fost vãzut de veciniipãgubitului, care au alertatpoliþiºtii. „În data de10.01.2016, în jurul orei16:40, Poliþia MunicipiuluiVulcan a fost sesizatã desprefaptul cã o persoanã neidentifi-catã a pãtruns prin efracþie(spargere geam) într-un imobilnelocuit, din municipiul Vulcan.

La faþa locului s-a deplasat cuoperativitate un echipaj de sigu-ranþã publicã, care a identificatprezumtivul autor al infracþiuniide furt calificat, un tânãr învârstã de 24 de ani, dinmunicipiul Vulcan, despre cares-a stabilit cã a sustras din inte-riorul imobilului mai multebunuri (schiuri cu clãpari, maimulte perechi de încãlþãminteetc.)”, a declarat subcomisarBogdan Niþu, purtãtorul decuvânt al IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii din Vulcan i-au fãcutdosar penal individului ºi-lcerceteazã pentru furt calificat.Anchetatorii vor sã vadã dacãeste implicat ºi în alte furturicomise pe raza localitãþii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

J udeþul Hunedoara,parteneriat cu judeþul

Harghita. ConsiliulJudeþean Hunedoara vreasã se asocieze cu cei dinHarghita pentru realizareaunei investiþii în ValeaJiului.

Într-o zonã cu problemedeosebite, lipsa locurilor demuncã se resimte acut. Iarnasunt cele mai mari probleme.Vara, locuitorii Vãii Jiului audiferite activitãþi, precum cule-sul ciupercilor sau au fructelorde pãdure.

Pentru a valorifica acesteactivitãþi, reprezentanþiiInstituþiie Judeþene au în plan

realizarea unui centru de afaceri.

“Pe un program europeande finanþare, vom încerca sãaducem plusvaloarea Vãii Jiuluiprin dezvoltarea, împreunã cujudeþul Harghita, a unui centrude afaceri dedicat inclusiv pre-lucrãrii fructelor de pãdure”,

susþine Adrian David, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

De realizarea unor centre deafaceri sau parcuri industrialeîn Valea Jiului se vorbeºte deani de zile, însã pânã acumtotul a rãmas la stadiul deproiect.


DSP nu a solicitat vaccin antigripalN icio dozã de vaccin atigripal în

judeþul Hunedoara. Sãptãmâna trecutã, Ministerul Sãnãtãþii a suplimentat cu încã 143.000 numãruldozelor devaccin gripal pentru prevenireaîmbolnãvirilor prin afecþiuni respiratorii.În judeþul Hunedoara nu a ajuns nicioastfel de dozã.

Centru de afaceri în Valea Jiului

Spãrgãtor prins cu prada în spinare

De trei ani nu au mai fost alocaþi bani pentruacest proiect, astfel cãlucrãrile stagneazã. Nemþiiau speculat potenþialul turis-tic al zonei ºi vor printr-unparteneriat cu administraþialocalã de la Vulcan sã finali-zeze acest proiect ambþios.

“În Pasul Vulcan lasfârºitul anului 2015 amreuºit sã depunem toatedocumentele pentru reautorizarea pârtiei, sãconstruim acel apres-schilângã telegondolã ºi sãcreem acel centru deînchirieri pentru schiuri, clã-pari pentru schiori. În acest

an vom pune la dispoziþiacelor care doresc sã vinã sãschieze atât cele necesarecât ºi un loc unde sãserveascã o cafea. Toateaceste condiþii erau nece-sare încã mai din timp darposibilitãþile noastre nu aufost aºa mari. Sperãm ºi amîncrederea cã vom realizapartea a doua a proiectuluicu fonduri din afarã. La ulti-ma vizitã pe care am avut-odin partea celor de laMinisterul Turismului, vizitãla care a luat parte ºi unreprezentant german care afost foarte interesat de ceeace s-a fãcut în Pasul Vulcan

ºi de ce urmeazã sã se facãaici. Am prezentat totproiectul, legãtura cu Strajaastfel încât a fost foarteinteresat ºi a promis cã se va întoarce înapoi înprimãvara acestui an cu unreprezentant din parteaGermaniei care se ocupã departea de turism ºi sã vadãîn ce condiþii ar putea dezvolta a doua parte aproiectului pentru a face unparteneriat pe fondurieuropene pentru ca legãturadintre Pasul Vulcan ºi Strajasã fie realizatã”, a declaratGheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan.

Dacã cele douã staþiunimontane ar fi unite, înValea Jiului ar funcþiona celmai mare domeniu schiabildin Europa de Est, lucrucare ar atrage un numãrimportant de turiºti.

“Pentru Vulcan ar fi unaflux mai mare de turiºti.Dacã ar fi o legãturã altfel s-ar pune ºi problemele dedezvoltare a zonei turisticedin Pasul Vulcan. Atuncicând vine un investitorîntreabã ce condiþii are pentru a se putea dezvoltaacolo. Dacã dezvoltareaeste extinsã spre un complex turistic PasulVulcan-Lupeni altfel va fi ºigândirea celor care vor sãdezvolte în turism”, a maisubliniat Ile.

Realizarea unei singurestaþiuni montane ar însemna zeci de kilometride pârtii pentru schiori.

“Este vorba de mulþi kilometri de pârtii care sepot dezvolta ºi deja avemoameni de afaceri care vorsã monteze teleschiuri dinVârful Straja pânã jos învale pentru a crea condiþiipentru schiori. Toatã lumeaîntreabã când va fi acestlucru pentru cã ºi condiþiilede transport sunt mai bunela Pasul Vulcan”, a mai subliniat Ile.

Potrivit unei infor-mãri a AutoritãþiiNaþionale pentruTurism doar proiectulde dezvoltare a staþi-

unii montane Pasul Vâlcan afost finalizat în proporþie de100%. Dar este vorba doarde prima parte a proiectu-lui. A doua parte prevedeunirea acestei staþiuni cucea din Strajã, iar acest proces nici mãcar nu aînceput încã.

“Gradul de implementarea proiectelor de dezvoltarea staþiunilor montane dinValea Jiului, respectivParâng, Straja ºi PasulVâlcan - Consiliul LocalLupeni în implementareaproiectului „Schi înRomânia, staþiunea Straja”– circa 60%. Consiliul LocalPetroºani în implementareaproiectului „Schi înRomânia, MunicipiulPetroºani” – circa 16%.Consiliul Local Vulcan înimplementarea proiectului„Schi în România, oraºulVulcan”- 100% primaetapã”, se aratã într-unrãspuns oferit cotidianuluiCronica Vãii Jiului, dereprezentanþii AutoritãþiiNaþionale pentru Turism.

Autoritãþile responsabilede aceste proiecte recunoscfaptul cã în anul 2015 nuau alocat nici mãcar un leupentru aceste investiþii. Înceea ce priveºte acest an,situaþia este incertã încã.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Ianuarie 2016 Turism 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -17.30 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Z iua Internaþionalãa Zãpezii, eveni-

ment sãrbãtorit în datãde 17 ianuarie 2016, întoatã lumea, este orga-nizat pentru al doileaan consecutiv ºi pe pâr-tiile de la Ski ResortTransalpina.

Scopul acestui eveni-ment, este acela de a daposibilitatea copiilor ºifamiliilor acestora sãexploreze ºi sã experi-menteze bucuria zãpeziiprin jocuri ºi concursurispecifice iernii.

Foarte important demenþionat, este faptul cã,duminicã 17 ianuarie,copiii cu vârste cuprinseîntre 4 – 14 ani, vor

putea folosi în mod gratuit, toate instalaþiilede transport pe cablufuncþionale. De asemeneaechipele ªcolii deSki&Snowboard ºi ProjectRIDE de la SRT suntpregãtite, sã le ofereacestora, în intervalul orarcuprins între orele 11.00– 13.00, lecþii de iniþiere

în tainele sporturilor deiarnã. Bineînteles cã surprizele nu se vor opri,pentru cã pe parcursulîntregii zile, administraþiapârtiei a pregãtitnumeroase surprize,jocuri ºi concursuri, iar lafinal, fiecare participantva fi recompensat, cupremii speciale.

Copiii nu vor regreta nici o secundãcã vor neglija, pentru o zi, jocurileelectronice ºi site-urile de socializare.Ei vor afla, în work-shop-uri scurte ºi dis-tractive, susþinute cuajutorul echipelor formate din reprezen-tanþi ai ServiciuluiSalvamont ºi cel al

Serviciului de AmbulanþãJudeþean Vâlcea, caresunt beneficiile practicãriisporturilor de iarnã, pen-tru sãnãtate, ce înseamnãsecuritatea pe pârtie, dece trebuie sã avem grijãde mediul înconjurãtor ºiîn ce fel facem acestlucru.

Ramona FODORRamona FODOR

Nemþii vor sã punã mâna pe domeniul schiabil din Pasul VâlcanN emþii vor sã continue ce nu face statul. Investitori germani vor sã ducã

la bun sfârºit proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din PasulVâlcan. Prima etapã a proiectului este realizat în proporþie de 100%, dar aiciar mai trebui fãcutã legãtura cu staþiunea montanã Straja.

17 ianuarie 2016 - World Snow Day la Ski Resort Transalpina

“Invazia piticilor pe pârtii”

Jiul fãcea transferuri desenzaþie

În urmã cu zece ani,în anul 2006, Jiulataca sezonul dinDivizia „A”,

Minerul Lupeni dinDivizia „B”, MinerulUricani din Divizia„C”, celelalte, C.S.Vulcan, MinerulAninoasa, Inter Petrilasau UniversitateaPetroºani, din Divizia„D”. Ce vremuri!

Jiul Petroºani îladucea pe Aurelªunda ca antrenor (în

locul lui

Ionuþ Chirilã), acestaavând misiunea de asalva echipa de la ret-

rogradare, ceea ce i-aºi reuºit.

La Jiul au mai sositºi câþiva jucãtori devaloare, precumPaleacu de la„Poli” Timiºoara,Diniþã ºi Fl.Dumitru de laSteaua.

ªi divizionara„B” Minerul Lupeni

(locul 8 în B3) seîntâlnea în

ianuarie 2006 cuantrenorul GabrielStan, cu Török de laF.C. Vaslui, cu Fl. Popde la Olimpia SatuMare, echipa urmândun stagiu de pregãtirela Belek, în Antalya.

Pe 22 ianuarie2006 a avut loc primulmeci amical în ValeaJiului, Minerul Lupeni– Inter Petrila 1-1,prin golurile marcatede Noaþã respectivSpânoche.

La nivelul Diviziei„D”, cele mai multetransferuri le realizaInter Petrila care îi„înregimenta” peLovas (Min. Aninoasa),Acs, Mugurel Radu(Minerul Lupeni), A.Apetrei (Min.Aninoasa), BogdanSpafiu (revenit dinSpania).

Un petroºeneanla Olimpiadã!

Tot acum zece ani,în ianuarie 2006,juniorul (pe atunciavea 18 ani) CosminChetroiu de la echipade sanie a CSSPetroºani era nominal-izat pentru lotulRomâniei la Olimpiadade iarnã de la Torino(Italia).

A fost o mare per-formanþã a sportivuluidin Petroºani, fiind aldoilea sportiv din isto-ria Vãii Jiului partici-pant la o Olimpiadã deiarnã, dupã boberulPetre Hristovici, carereuºise o performanþãsimilarã la JocurileOlimpice de Iarnã dela Grenoble (Franþa) înanul 1972.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Ianuarie 20168 Sport

Se ºtie situaþiadezastruoasã în care seaflã echipa de fotbalJiul Petroºani. Un clubcare se mândrea pevremuri pe lângã fot-

bal, cu secþii deatletism, tenis decâmp, navomodelism,volei feminin. Secþiimoarte de-acum, uitateîn praful de istorie.

Fotbalul a fost cel carea dus trena ani de zile.Pânã s-a ales praful, deuneori îþi vine dor de...Simota!

Acum, de luni dezile stadionul n-a maiavut curent electric,apa a mai ºi îngheþat,ºi cu toate astea, SorinGhiþan ºi compania au

reuºit sã-i aducã laantrenamente pe cei25-30 de bãieþi careformeazã echipele dejuniori ºi seniori pentruLiga a IV-a judeþeanã.

Ãsta e primul semnbun, cã Jiul Petroºaninu a murit de tot. Oechipã care mai aretrei ani pânã face un

secol de existenþã treceacum prin cea maineagrã perioadã a sa.Nu ºtim dacã maiapucã suta de ani – artrebui sã se întâmple în2019 –, dar importanteste cã unii, cât de cât,nu o lasã sã moarã.

Sã vedem cât vormai rezista perfuziile.

Henþ cu mâna

ªI TOTUªI EXISTÃ...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

IonuþCHIRILÃ

Sportul la început de sezonacum zece ani – ianuarie 2006

„A fost un moment crucial pentru mine acum zece ani, - declarã

în 2016 Aurel ªunda – am gãsit laPetroºani o echipã dornicã sãrãmânã în Divizia „A”, ceeace ne-a ºi reuºit. Am avut

condiþii excelente, cadovadã, am plecat în

februarie într-un turneu înCipru. Am avut un publicmereu lângã echipã, care

ne-a susþinut permanent. Auºi trecut zece ani? N-am sã uitniciodatã perioada aceea”, a mai

spus Aurel ªunda.

P atru nume care auactivat de-a lungul

anilor la Jiul Petroºani seaflã acum în solda echipeide Liga I, F.C. Voluntari.Gigi Mulþescu ºi DanielTimofte sunt antrenoriiechipei, Cãtãlin Mulþescuse ocupã de pregãtireaportarilor, iar în conducerea clubului seaflã ºi fostul jucãtor alJiului, Florentin Dumitru.

Echipa din Voluntari se aflãpe penultimul loc al clasamen-tului, dar cei de acolo sperã cãlucrurile se vor îmbunãtãþi.

„Avem douã stagii depregãtire în Antalya, mai sper

sã aducem niºte jucãtori. Eumai cred cã aceastã echipãmai poate fi salvatã. Totuldepinde de faptul cã va trebuisã atingem un vârf de formã în

play-out” a precizat antrenorulGigi Mulþescu. Aºadar, uncvartet de foºti jiuliºti sperã sãmai „respire” aerul primei ligiºi din sezonul urmãtor.

Aurel ªunda a venit la Jiulîn ianuarie 2006

Cosmin CHETROIU

Gabi Stan pe banca Lupeniului, acordând uninterviu reporterului, în anul 2006

„Colonia” jiulistã a plecat în Antalya

Gigi Mulþescu ºi Daniel Timofte au antrenat ºi au jucat la Jiul Petroºani

cvj nr. 1017 marti 12 ianuarie 2016

Documents