cvj nr 1021, luni 18 ianuarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1021

Luni, 18 Ianuarie 2016

N u ºtiu alþii cum sunt, dar la noi cultura s-a demonetizat.Exact ca leul nostru bãtrân, care a scãzut în timp ºi nu

mai face „douã parale”. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

A pa Serv a ieºit peprofit, dar, cum

preþul a fost mereu mãruldiscordiei, unul dintreconsilierii judeþeni,Nicolae Ivãnuºi, cere dividende de la ape.

La finele sãptãmânii trecute, Costel Avram aanunþat cã societatea pe careo reprezintã are profit ºi cã2015 a fost cel mai bun andin istoria firmei.

„Am încheiat anul 2015 în condiþii foarte bune ºi rezultatele financiare ºi bugetul aratã cã 2015 a fostanul cel mai performant alSC Apa Serv Valea Jiului. (...)Am încheiat 2105 cu zerodatorii la stat, cu profit, fãrãdatorii în bãnci, fãrã datoriifaþã de terþi, iar când spun cãavem profit, asta înseamnã cãa fost un an benefic. Dindatele pe care le am, reiesecã a fost anul cel mai bun dinistoria operatorului de apã”, aspus Costel Avram, directorulgeneral al SC Apa Serv ValeaJiului. Numai cã aceastãdeclaraþie ºi faptul cã a participat la ultima ºedinþã aAsociaþiei de DezvoltareIntracomunitarã pe Ape, l-afãcut pe consilierul judeþean

Nicolae Ivãnuºi, cândva direc-tor al SC Apa Serv, sãreacþioneze.

„Noi, consilierii judeþeni, cãe bine sã ne deºteptãm chiarmai târziu, vom da o atenþiedeosebitã bugetelor firmelordin subordinea C.J.H, înclusivla Apa Serv. De asta am fostºi la ºedinþa lor. Trebuie sãurmãrim componenta de venituri ºi mai ales de cheltu-ieli ºi sã vedem componentade profit ºi care trebuie sãexiste ºi sã fie redistribuitãcorespunzãtor acþionarilor.

Apa Serv are 7 acþionari,CJH ºi cele 6 unitãþi adminis-trative ale Vãii Jiului. ªi mi separe firesc ca atunci când esteprofit, o anumitã sumã sã se întoarcã la autoritãþile componente, ca dividende, ca acestea sã fie folosite pentru ajutorarea persoanelorvulnerabile. Noi avem o prioritate în a identifica ºi arezolva astfel de probleme”, aspus Nicolae Ivãnuºi, consilierjudeþean din partea UNPR.

În replicã, Costel Avramspune cã din profit s-aacoperit o parte din pierderilecontabile din anii trecuþi,inclusiv de pe vremea cândsocietatea a fost condusã ºi de Ivãnuºi.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Principalele noutãþipe care le aduc acestnorme se referã lamodalitatea de consultare a pieþei,reguli pentru evalua-rea în avans (ex-ante)a documentaþiei deatribuire, explicitarea

criteriilor de atribuire“calitate-preþ” ºi “costul cel maiscãzut”, aplicarea procedurii simplificate,se aratã într-un comu-nicat al MinisteruluiFinanþelor. Astfel, aplicarea criteriului de

atribuire “calitate-preþ” este obligatorieîn cazul contracteloravând ca obiectprestaþii intelectuale(de natura celor deconsultanþã/asistenþãtehnicã, elaborarestudii, proiectare,

supervizare sau alteleasemenea, aferenteunor proiecte de complexitate ridicatã),iar stabilirea oferteicâºtigãtoare se reali-zeazã prin aplicareaunui sistem de factoride evaluare, undeponderea alocatã fac-torului preþ nu poatefi mai mare de 40%.Un alt exemplu sereferã la detaliereamodului în care autori-tatea contractantã va

realiza consultareapieþei.

Anunþul prin carese iniþiazã consultareapieþei, ce va fi publicatîn SEAP, trebuie sãconþinã o serie de ele-mente obligatorii, iarautoritatea contractan-tã are la dispoziþie maimulte variante pentrua desfãºura efectiv procesul de consultareºi a utiliza propuner-ile/comentariile prim-ite. Aspectele supuseconsultãrii vizeazã,fãrã a se limita laacestea, potenþialesoluþii tehnice, finan-

ciare sau contractualepentru satisfacereanevoii autoritãþii contractante, precumºi aspecte legate destrategia de con-tractare, inclusivdivizare pe loturi,posibilitatea solicitãriide oferte alternative ºialtele asemenea.Proiectul publicat spreconsultare publicãvineri, 15 ianuarie,este o primã versiune,pentru care ANAPdoreºte sã obþinã contribuþii desubstanþã de la toatepãrþile interesate.

GROTESC, fãrã imaginaþie, de Ziua

Naþionalã a Culturii

Consilierii judeþeni cer dividende din profitul Apa Serv

Achiziþiile publice trebuie sã se desfãºoareintegral prin mijloace electroniceT oate tipurile de proceduri de achiziþii publice trebuie

sã se desfãºoare integral prin mijloace electronice (on-line), potrivit primei versiuni a proiectului Normelormetodologice de aplicare a Legii privind Achiziþiile publicepublicat vineri spre consultare publicã.

S cad tempera-turile, iar

ministrul Energieisolicitã tuturor factorilor implicaþiresponsabilitate în gestionarea serviciilor caresusþin sistemulenergetic naþional.

În tot acest timp,Complexul EnergeticHunedoara se confrun-tã, din nou, cu lipsacãrbunelui. „Urmeazãcel puþin o sãptãmânãcu temepraturi scãzute.Avem organizatecomandamentele caregestioneaza situaþia.Sistemul Energetic

Naþional este în primalinie a siguranþeiaprovizionãrii cuenergie. Colegii noºtridin conducerea com-paniilor de profil ºi dindispeceratele energeti-ce sunt conºtienþi deresponsabilitãþile ce lerevin. Este extrem de important ca toþifactorii decizionali dinadministraþia localã ºicompaniile subordo-

nate acestora sã îºiasume coordonareapermanentã a acþiu-nilor necesare, maiales când starea pre-carã a unor instalaþiisau intemperiile vorgenera defecþiuni sau întreruperi în ali-mentarea cu energie”,spune ministrulEnergiei, VictorGrigorescu. PetreNica, preºedintele

Sindicatului Muntele,sublinia în urmã cu osãptãmânã cã stocuriletermocentralelor suntaproape goale.

„Noi lucrãm înfiecare week-end, amlucrat ºi în zilele desãrbãtoare, nu întoate, problema ºi aicieste una extrem degravã. Se accelereazãpe zona productivãpentru cã este nevoiede cãrbune, dar avemîntârzieri extrem depericuloase ºi de graveîn ceea ce priveºtepregãtirea ºideschiderea unor noicapacitãþi de pro-ducþie”, a precizatPetre Nica, preºedin-

tele SindicatuluiMuntele. Pentru aputea asigura consumul celor douãtermocentrale,Complexul EnergeticHunedoara va importacãrbune, pentru cãminele viabile dinValea Jiului, împreunãcu cele în curs deînchidere, nu reuºesc

sã furnizeze o producþie suficientã.Minerii spun cã s-aajuns în aceastã situaþie din cauzaadministraþiei, care, înultimii doi ani, nu amai putut cumpãra nicimãcar materialele destrictã necesitate însubteran.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Ianuarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

VOCHIÞOIU:

„CEH nu seva închide!”C omplexul Energetic

Hunedoara nu trebuiesã se închidã ºi nici sã con-cedieze oameni! Asta spuneacum senatorul HaralambieVochiþoiu, care a susþinut laPetroºani cã Bruxelles-ul nuvrea distrugerea acestui colosindustrial din Hunedoara.

Mai mult, Vochiþoiu spunecã a discutat la MinisterulEnergiei situaþia CEH ºi deacolo vine cu veºti bune.„Guvernul României ºiMinisterul Energiei este preocu-pat de ceea ce se întâmplã laCEH. Sunt într-o relaþie directãcu firma care a fost desemnatãca administrator judiciar. Sigurcã, vor face contestaþie ºi vorîncerca sã propunã altã firmã astatului român ºi sper cã se vareuºi acest lucru, dar cee ceeste important e cã falimentulnu este o opþiune a celor de laminister. Minerii trebuie sã ºtiecã vor avea locuri de muncãpânã la pensie”, a declaratHaralambie Vochiþoiu, senatorde Valea Jiului.

Mai mult, Vochiþoiu a revenitasupra ideii ca minele sã fie

preluate de investitori, care, cusiguranþã, vor avea tot interesulsã le exploateze, atât timp câtva fi zãcãmânt în pãmânt.

„Nu existã riscul închideriisau intrãrii în faliment nicimãcar a minelor. Se continuãdiscuþiile cu investitorii privaþiinteresaþi de achiziþionareaCEH, ceea ce este foarteimportant ºi eu am spus astade acum o jumãtate de an ºicred cã este cea mai bunãsoluþie, pentru cã ar garantaexploatarea ultimei tone decãrbune din Valea Jiului”, amai adãugat Vochiþoiu.

Senatorul HaralambieVochiþoiu spune cã deja o dele-gaþie a ministerului a fost laBruxelles sãptãmâna aceasta ºicã veºtile sunt bune, deºi înValea Jiului planeazã suspiciu-nea cã totul se va ruina.


La secþiunea “StrategiaEnergeticã a României:2016-2035, cu perspectiva anului 2050”,reprezentanþii ministeruluimenþioneazã faptul cã“în prezent, are loc actua-lizarea ºi restructurareadocumentelor publicate în2014, Analiza stadiuluiactual, respectiv Obligaþiinaþionale ºi inter-naþionale. Sunt inclusedate oficiale actualizate ºisunt luate în consideraþierecentele evoluþii de ordinlegislativ, politic ºi tehno-logic la nivel internaþional,european ºi naþional.Termenul de publicare aldocumentelor revizuiteeste 15 februarie 2016”.Termenul-limitã estimativde finalizare a întreguluidocument privindStrategia Energeticã aRomâniei este 15 sep-tembrie 2016. Echipa

care se ocupã de elabo-rarea strategiei esteîmpãrþitã în trei organ-isme. Consiliul Director,format din 10 membri,printre care ministrulEconomiei, Costin Borc,ministrul Energiei, VictorGrigorescu ºi cei trei secretari de stat dinMinisterul Energiei,Rãzvan Nicolescu, con-sultant în cadrul Deloitteºi fost ministru, cel care ainiþiat revizuirea strategiei;Mihnea Constantinescu,ambasador cu însãrcinãrispeciale de securitateenergeticã.PremierulDacian Cioloº ºi ministrulEnergiei, VictorGrigorescu, au discutatsãptãmâna trecutã despreaplicarea planurilor demãsuri sectoriale.

"Am discutat în primulrând despre pregãtirea ºi,sper eu, finalizarea în

cursul acestui an a strategiei energetice aRomâniei, o strategie lacare a început deja sãlucreze guvernul prece-dent. S-a ajuns la un anumit stadiu ºi obiectivular fi sã finalizãm aceastãstrategie, pentru caRomânia sã poatã sã ºtiecum stã, care sunt per-spectivele pe care ºi lepregãteºte ºi sã poatã sãparticipe activ la discuþiilepe care ºi le pregãteºte,inclusiv la constituirea uniunii energetice la niveleuropean", a afirmatCioloº la finalul întâlnirii.


Strategia energeticã, termen definalizare luna septembrieS trategia energeticã a României, într-o

nouã etapã. Ministerul Energiei a fixat onouã datã la care trebuie finalizatã strategiaenergeticã. Este vorba de 15 septembrie 2016,însã pânã la data de 15 februarie trebuie publicate documentele revizuite.

Ministrul Energiei cere responsabilitate

Sunt tot mai multefamilii din Valea Jiuluicare aleg sã steadespãrþite din cauzaacestor probleme finan-ciare, iar din pãcate ceicare suferã cel mai multdin aceastã cauzã suntcei mici. Copiii, înmajoritatea cazurilorcresc fãrã tatã sau fãrãmamã, pentru cãaceºtia se sacrificã. ªicu toate cã au sufletulsfâºiat de durere,pãrinþii aleg sã plecepeste hotare pentru a leputea oferi celor miciun trai mai bun peviitor sau în cel mai rãucaz o pâine pe masã înfiecare zi.

Chiar dacã situaþianu este una foarte bunãºi peste hotare, iarmarea majoritate acelor care pleacã de aici la muncã suntde cele mai multe oribatjocoriþi, înºelaþi labani, locuiesc în condiþiiimpropri, lucreazã fãrã

forme legale ºi nu beneficiazã de niciunsprijin, aleg sã riºte ºi sãplece pentru cã aici nuau niciun venit care sãle ofere strictul necesarde zi cu zi. Mai rãudecât atât este faptul cãmulte dintre femeilecare au plecat la muncãîn strãinãtate, mai alesîn agriculturã, au fost ºiagresate sexual de cãtrepatronii de acolo, careºtiau cã nu pot fi acu-zaþi de nimic pentru cãnu ofereau nici con-

tracte de muncã, niciajutoare sociale, iarnimeni nu putea sãmeargã la poliþie sã facãplângere pentru cã toþierau mânã în mânã.

Astfel de dramevedem în aceastãperioadã a anului cândmultã lume se întoarcela munca în strãinãtatedupã sãrbãtori, iarfamiliile sunt din nourupte, iar vieþile celormici bulversate dincauza despãrþirii.

“Astãzi am trãit unmoment emoþionant,vãzând doi copilaºi cumplângeau ºi strigau "tatinu pleca" .. povestea

începe cam aºa: circu-lam cu maxi taxi peruta Lupeni - Petroºani,iar într-o staþie dinLupeni era un bãrbat cusoþia ºi cei doi copilaºi,o fatã de cca. 10 ani ºiun bãieþel cca 7 ani.

Tatãl copiilor plecaundeva la muncadeoarece avea bagajemulte. Tatãl a pupatcopiii, ºi-a luat rãmasbun ºi a venit spremicrobuz în timp cecopiii au izbucnit înplâns ºi strigau "tati nupleca" ºi întindeaumâna spre el ca ºi cumar fi vrut sã îl tragãînapoi. Trist, tatãl s-aurcat în microbuz, copiiirãmânând cu mamacare încerca sã îºistãpâneascã lacrimile sãnu sufere copiii maimult. Urcând înmicrobuz, domnul acelaa venit lângã mine ºi eui-am spus: "aveþi niºtecopii minunaþi, amrãmas impresionat. Sãvã trãiascã! " iar el arãspuns "Mulþumesc frumos" ºi era în lacrimi.Tot drumul mi-a tot curs

câte o lacrimã gândin-du-mã la acei copii.Domnule Preºedinte,domnule Prim-ministru,domnilor guvernanþi,domnilor parlamentari,domnule primar CornelResmeriþã, câþi copiitrebuie sã mai plângãcã sã fie mai bine înþara asta? Câþi taþi trebuie sã mai plece înlume pentru a munci sãle asigure un trai decentcopiilor? Câte soþii maitrebuie sã rãmânã sin-gure acasã ºi plângândºi rugându-se pentrusoþul care e plecatdeparte? Câþi românitrebuie sã mai plece dinRomânia (Love

România) asta sãschimbaþi ceva??RUªINE!!! VÃGÂNDIÞI DOAR LAVOI ªI LA FAM.VOASTRE!”, se aratãîntr-o postare pe oreþea socialã.

La aceste drame artrebui sã îºi întoarcãfaþa toate organele abi-litate ale þãrii care deºipromit o viaþã mai bunãdoar în campaniile elec-torale nimic nu se con-cretizeazã. Mai multdecât atât ºi singurasursã de venit pentrucei mai mulþi locuitoride Valea Jiului, ºianume mineritul, vor são închidã ºi sã punãlacatul pe aceastã zonãcu un potenþial imens.

Întrebarea pe care cei din zonã ºi-opun este „Ce conteazãsoarta ºi viaþa a câteva sute de mii deoameni care locuiesc în Valea Jiului faþã de interesele guvernanþilor?”

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Ianuarie 2016 Actualitate 3

Duminicã dimineaþã afost panicã pe strada AvramIancu, aflatã în centrul

municipiului Petroºani, dupãce maºinile de intervenþieau sosit la faþa locului.

Fumul gros i-a trezit pevecinii din blocul turn, careau sunat imediat la 112. Unvecin a spart uºa din careieºea fum ºi a reuºit sã-igãseascã pe cei doi bãtrânicãzuþi pe jos. Se pare cãacesta a fost ºi norocul lor,pentru cã în interior nu seputea respira, camerelefiind sufocate de fum. „Amsimþit fum ºi imediat am

ieºit pe scarã. Locuiesc laetajul II pe acelaºi palier cuci doi. Am spart uºa ºi i-amgãsit cãzuþi jos. Încãpereaera plinã de fum, dar josera puþin aer. Sunt intoxicaþicu fum ºi i-a luat salvarea ”aspus cel care a intrat primulîn casa celor doi.

Pompierii au sosit ime-diat la faþa locului ºi auevacuat victimele. „Erau doi

oameni în interior. I-amscos din casã ºi echipajelede la faþa locului i-au stabi-lizat, apoi i-au transportat laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani. Erau intoxicaþi cu fum, dar respirau înmomentul în care au fostgãsiþi”, a precizat AdrianAvram, comandantulDetaºamentului de Pompieridin Petroºani, aflat la loculintervenþiei.

Pompierii s-au cãznitminute bune sã stingã focul,care a cuprins întreagalocuinþã a celor doi bãtrâni.Au adus furtune ºi au sparttoate geamurile pentru aevacua fumul gros. Casacelor doi a fost fãcutã scrumºi din acest motiv, pompieriiau solicitat echipelor de intervenþii sã opreascã înzonã alimentarea cu gazmetan.


Doi bãtrâni, sufocaþi în casã la PetroºaniD oi bãtrâni, cu vârste de peste 70 de ani, au fost la

un pas de moarte, dupã ce apartamentul în carelocuiau le-a luat foc, duminicã dimineaþã. Incidentul acreat o adevãratã panicã în zona din apropierea pieþeicentrale, acolo unde nu mai puþin de douã autospecialede pompieri, o salvare ºi un echipaj SMURD au ajunsîn jurul orei 7,00. Cei doi au fost gãsiþi de vecinii, care,imediat ce au simþit fum în bloc, au spart uºa locuinþei.

Lacrimi îngheþatepe sufletele arseS ãrãcia distruge familii. Din cauza

traiului ºi a neajunsurilor care, dinpãcate, în ultimii ani i-au împovãrat pelocuitorii din Valea Jiului tot mai multefamilii sunt despãrþite de mii de kilometri.Tot mai multe persoane pleacã în strãinãtate pentru a câºtiga un ban pecare sã-l trimitã acasã la copii.

Au rãmasfãrã medicde familieN u mai puþin de

1700 de pacienþiau rãmas fãrã doctordupã ce medicul lor defamilie s-a pensionatfãrã sã anunþe acestlucru. DSP Hunedoaracautã soluþii pentruaceºti oameni.

S-a întâmplat laHunedoara dupã ce doc-toriþa pe listele cãreia seaflau cei peste 1700 depacienþi s-a pensionat ºioamenii au fost nevoitisã-ºi caute singuri fiºelemedicale ºi alte acte careerau în cabinet. Mulþi din-tre ei aveau nevoie de

reþete pentru boli cronicede care suferã sau trimi-teri la medicii specialiºti.Despre situaþia ineditã ºigravã în acelaºi timp aufost informaþi ºi reprezen-tanþii Casei de Asigurãride Sãnãtate Hunedoara,iar aceºtia au promis cãastãzi vor avea toateinformaþiile despre situ-aþie ºi vor gãsi orezolvare cât mai repedea problemei asiguraþilor.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Generalul IoanDragalina, a murit eroicîn luptele care au avutloc în Defileul Jiului înPrimul Rãzboi Mondial.Pentru a-l cinsti aºacum se cuvine, sena-torul Vochiþoiu a solici-tat Institutului CulturalRomân aprobarea pentru a realiza o seriede manifestãri.

„Anul acesta seîmplinesc 100 de anide la luptele grele dinDefileul Vãii Jiului ºi dela rãnirea ºi moarteageneralului Dragalina.Am fost la InstitutulCultural Român ºi vomface un proiect princare acest moment,octombrie 2016, sã fiemarcat aºa cum secuvine. Voi discuta ºi cudomnul primar Ridzi ºiConsiliul Judeþean sãvedem cum facem unproiect amplu pentru arealiza un ansambluarhitectural, o serie de

simpozioane. Vreau caValea Jiului sã fiecunoscutã la nivelnaþional ºi internaþionalºi prin lucrurile culturale, istorice care s-au întâmplat aici”, a declarat senatorulUNPR, HaralambieVochiþoiu.

În dimineaþa zilei de12 octombrie 1916,generalul Dragalina ia o

maºinã, un ºofer ºi doiofiþeri (colonelul TomaDumitrescu ºi maiorulConstantin Miltiade) ºi pleacã personal înValea Jiului, înrecunoaºtere, pentru avorbi cu comandanþiiaflaþi în primele linii,deoarece legãturile cuunitãþile înaintate erauîntrerupte. Ajunge înprimele linii ºi trecepodul din apropiereaMãnãstirii Lainici,unde s-a spovedit ºi s-a împãrtãºit. Laîntoarcere, podul este

cuprins într-un schimbde focuri. Maºina treceîn vitezã pe pod prinploaia de gloanþe, darcâteva gloanþe îºi atingþinta. Generalul esterãnit de douã gloanþe înbraþul stâng ºi în omo-plat. Maºina reuºeºte sãajungã în tabãraromânã, iar Dragalinaeste transportat deurgenþã la postul sanitar

din Gura Sadului, undeeste bandajat, iar rana îieste curãþatã. Este dusapoi la Târgu Jiu ºi înaceeaºi zi la Craiova,unde doctorii constatãcã este necesarãamputarea braþului.

Marele CartierGeneral ordonã printr-otelegramã ca generalulDragalina sã fie trans-portat de urgenþã laSpitalul Militar de laPalatul Regal dinBucureºti. Este urcat întren, dar din cauzaaglomeraþiei de pe caleaferatã rana i seinfecteazã. Trenulajunge la Bucureºti abiaîn seara zilei de 13octombrie; i se dezinfecteazã rana, i se scot gloanþele dinomoplat, iar braþul îieste pus în ghips. Pepatul de spital, regeleFerdinand I al Românieiîi conferã OrdinulMihai Viteazul. La 16octombrie 1916, îi esteamputat braþul stâng.Deºi starea sa începusesã se îmbunãtãþeascã,spre searã sedeclanºeazã septicemia.Moare în seara zilei de 24 octombrie 1916.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Ianuarie 2016 Actualitate 5

N u ºtiu alþii cumsunt, dar la noi

cultura s-a demoneti-zat. Exact ca leul nostru bãtrân, care ascãzut în timp ºi numai face „douã parale”.

Aºa cum era previzibil, edilii dinValea Jiului, fie nu auorganizat nimic, fie s-aulimitat la ce au fãcutbibliotecarii, acolo undeprofesorii i-au cãrat pecopii sã recite ºi sãcânte, exact ca pe vremea lui Ceauºescu,fie i-au adus pe toþi petoþi la liceu, cum a fostcazul la Vulcan, ca sãfacã exact acelaºi lucru.

Manifestãri plictisi-toare au fost toate ºi,acolo unde au putut,tinerii au dispãrutacasã, cã tot era vineriºi au fost aduºi de la

ºcoalã sã vadã cumrecitã alþii.

La Vulcan, GheorgheIle i-a chemat pe toþiîntr-o salã, pe care auîmpânzit-o cu chipul lui Mihai Eminescu ºicopiii, dupã vreaunceas, au dat bir cu fugiþii.A fost ilar momentul încare, dupã ce a ieºitunul, paoi doi, trei, s-aformat aºa un val decopii sãtui de cultura dincare nu au înþeles nimic,cã au mai rãmas numaicei din rândurile dinfaþã. A fost momentulîn care cineva chiar m-aîntrebat: oare cât maidureazã? Asta în timpce primarul recita cufoc ceva legat de mama(O mamã, dulcemamã...) ºi le-a þinut oprelegere copiilor petema evoluþiei ºtiinþei,de la tãbliþã la tabletã.

ªi parcã acesta a fostsingurul moment ce i-aºi capturat pe tineri,care apoi nu au maiavut nimic de ascultat,pentru cã poeziilerecitate sau cântate s-autot repetat, fiindcã nu s-au consultat între eicine, ce sã recite.

La Lupeni nu a fostnimic, Petrila nu a auzit

de aºa ceva, Uricaniul astat pe burtã, iar laPetroºani, Zilele CulturiiRomâneºti au fostlãsate uitãrii ºi numai laBiblioteca municipalãau fost aduºi câþivacopii, la acelaºi tip demanifestãri plicticoaseºi tare mã tem cãnimeni nu a învãþatnimic.

De altfel, Ion Barbu,artistul care cautã sãdea o nouã faþã culturiiromâneºti, chiar a prevestit oarecum acestgen de manifestãri,la finele sãptãmânii trecute, când ne mãrturisea cã în aceastãzonã uitãm esenþialul.

„Acesta este exactmodul de gândire: sãaduci copiii sã cânte ºisã recite. Tare mi-efricã de faptul cã, dacãse abordeazã acest modde gândire ºi cu privirela mina Petrila, pe carecaut eu sã o salvez princulturã, va ieºi un marefâs ºi nimic altceva. Artrebui lucrat în termeniiunei alte paradigme, cuoameni pricepuþi, carear putea sã o dea, darcare nu sunt întrebaþi”,ne-a mãrturist IonBarbu, artist plastic,care ne-a demonstrat

cã, la acþiunile sale culturale, a adunatoameni pânã ºi la Petrila.

Nimeni nu face nimic sã atragã tineriiºi, aºa cum ne-a învãþatCeauºescu, continuãm,în stilul pur al celor dinCoreea de Nord, sãîndobitocim copiii, fãrãsã le spunem esenþialul.Doar cã ei ne-o iauînainte ºi, cu tehnologiadespre care vorbeaGheorghe Ile la Vulcan,ne aratã cum poate fiscris Luceafãrul, acoloîn mediul virtual, un locpe care prea puþinidascãli îl foloseasc ca sãîi atragã la lecþii.

Vã las, deci, sã îl descifraþi voi, adulþi crescuþi în aniiComunismului, peEminescu, aºa cum îlvede generaþia deFacebook!

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Foto sursa Facebook

Profesorul universitar Victor Aradocupã funcþia devicepreºedinte în cadrulComisie al cãreipreºedinte este profesorul universitarPascu Mihai Coloja dela Universitatea Petrol ºiGaze Ploieºti. RaduSorin este membru alacestei comisii.Activitatea CNATDCUeste organizatã în

cadrul a 5 domenii fun-damentale, 35 comisiide specialitate ºi 77domenii fundamentale.Cele 5 domenii funda-mentale sunt matemati-ca ºi ºtiinþe ale naturii,ªtiinþe inginereºti,ªtiinþe biologice ºi bio-medicale, ªtiinþe socialeºi ªtiinþe umaniste ºiarte. Profesorul univesi-tar dr. ing. Victor Aradeste prorectorul

Universitãþii Petroºani ºiprofesor în cadruldepartamentului deInginerie Minierã,Topografie ºiConstrucþii, facultateade Mine. Profesoruluniversitar dr. ing. RaduSorin face parte dinConsiliul Facultãþii de

Inginerie Mecanicã ºiElectricã a Universitãþiidin Petroºani. ConsiliulNaþional de Atestare aTitlurilor, Diplomelor ºiCertificatelorUniversitare numeºtecomisiile de specialitatecare evalueazã tezele deabilitare ºi propune

ministerului educaþiei,cercetãrii, tineretului ºisportului acordarea sauneacordarea atestatuluide abilitare, evalueazãdosarele de acordare atitlului de doctor ºi propune ministeruluieducaþiei, cercetãrii,tineretului ºi sportuluiacordarea sau neacor-darea titlului de doctor,evalueazã dosarele deconcurs pentru acor-darea gradelor profe-sionale de cercetãtorºtiinþific gradele I ºi II ºide inginer de dezvoltaretehnologicã gradele I ºiII, confirmã sau infirmãmotivat rezultatele con-cursurilor ºi propuneministrului, educaþiei,cercetãrii, tineretului ºisportului acordarea sauneacordarea acestorgrade profesionale,

evalueazã calitatearesurselor umane dinºcolile doctorale supuseprocesului de evaluare în vederea acreditarii ºipropune ministrului,educaþiei, cercetãrii,tineretului ºi sportului,împreunã cu alte instituþii abilitate, sistemul de criterii ºimetodologia de evaluarea ºcolilor doctorale.

Totodatã, Comisiaparticipã la evaluareauniversitãþilor în scopulierarhizãrii programelorde studii ºi a clasificãriloruniversitãþilor, verifica, lasolicitarea MECTS saudin proprie iniþiativã,modul de desfãºurare aconcursurilor pentruocuparea posturilordidactice ºi de cercetaredin universitãþi.


C alitãþile fizico-chimice ale apei

potabile vor fi trecute pefacturile de la apã potabilã.ApaServ Valea Jiului arputea sã treacã pe facturileviitoare ºi date despre calitatea apei potabile.

Potrivit unei reglementãrieuropene, societãþile de apãdin România ar putea fi obligate ca pe facturile emiseconsumatorilor sã treacã ºiinformaþii referitoare la calitatea serviciilor oferite.

“Ceream furnizorilor deapã sã indice pe facturileemise ºi caracteristicile fizico-chimice ale apei potabile,pentru cã de foarte multe orioamenii plãtesc preþuri mari ºinu ºtiu pe ce. Ministrul Dâncuîºi exprimã bucuria ºi consen-sul faþã de ce am cerut ºiGuvernul va susþine o iniþiativãparlamentarã de modificare aserviciului public de alimentarecu apã care sã vizeze

aspectele referitoare cu privirela calitatea ºi gestionarea apeiîntr-o formã accesibilã ºi intel-igibilã a acestora. Este încã ovictorie în favoarea consuma-torilor de apã, adicã oameniivor ºtii toate caracteristicilefizico-chimice din perioadafacturatã, pentru cã uneorivine la robinet ºi apã nepota-bilã ºi suntem taxaþi la fel.Astfel vor fi ºi noi mai atenþila ce se întâmplã”, a declaratsenatorul UNPR HaralambieVochiþoiu.

Clarificarea ministerului de

resort vine la solicitarea sena-torului Haralambie Vochiþoiucare considerã cã abonaþii tre-buie sã primeascã informaþiilegate de calitatea apei pota-bile. “Prin rezoluþia din datade 8 septembrie 2015 referi-toare la acþiunile realizate caurmare a iniþiativei cetãþeneºtieuropene Dreptul la apã(Right2Water), ParlamentulEuropean a solicitat ComisieiEuropene sã prezinte propuneri legislative pentrurevizuirea integralã a directiveicadru privind apa, într-un nouconcept care sã nu tratezeapa ca pe o marfã, iar accesulla apã sã fie considerat cadrept fundamental al omului,ºi ivitã statele membre sãadopte mãsuri în acest sens,respectiv sã introducã pentrufurnizorii de apã obligaþia de aindica caracteristicile fizico-chimice ale apei în facturapentru consumul de apã”,susþine Vasile Dâncu, ministrulDezvoltãrii Regionale.


„Am avut o discuþie cuprimarul municipiuluiLupeni ºi cu domnul MiluPãrãu ºi am spus sã gãsimo soluþie pentru problemacanalizãrii în Straja. Colegiimei au lucrat, dar cert estecã o dezvoltare a turismului,duce la condiþii decente. Nuputem spune cã în 2016 sepoate dezvolta Straja sauParângul fãrã reþele de apãºi canalizare. Luni vommerge la Lupeni ºi chiar laStraja ca sã vedem ce trebuie fãcut”, a declaratCostel Avram, director general SC Apa Serv.

Spre Parâng a fost dusãreþeaua de apã pânã înzona locuitã de populaþiadin cãtunele de la poalelemuntelui, iar de acolo, sprestaþiune este necesar sã segãseascã o soluþie definanþare, pentru ambelestaþiuni. „Sursele definanþare ar ajunge undevala 1,3 milioane de euro,plus sau minus. Nu estemult pentru a rezolva problema la Straja ºi negândim ºi la canalizareaspre Parâng”, a mai spus

directorul SC Apa Serv dinValea Jiului.

Nici o cabanã nu areracord la canalizare, nici înStraja, nici în Parâng, iar încondiþiile în care ne dorimsã salvãm zona cu ajutorulturismului, aceasta ar fi oprioritate. Intenþii sunt, darrãmâne de vãzut cum potaccesa autoritãþile localefonduri europene pentruimplementarea lor.În celedouã staþiuni de schi dinValea Jiului, alimentarea cuapã se face din puþuri iarapele menajere sunt deversate în fose septice.

Nu o datã, în plin sezon,acestea au refulat ºi pelângã problema poluãrii aucreat un disconfort imensturiºtilor aflaþi în staþiune.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE Maximilian Maximilian GANJUGANJU

Peste 25 de miide autoturisme în „capitala”Vãii Jiului Î n acest moment în

Petroºani, la o populaþiede circa 40.000 de locuitorisunt înregistrate peste20.000 de autovehicule detoate tipurile.

Numãrul foarte mare deautoturisme aratã o nevoie strin-gentã de noi locuri de parcare ºigaraje, chiar dacã municipali-tatea a construit în ultimii optani sute de noi locuri în carelocuitorii sã-ºi lase automobilele.Pe de altã parte, în condiþiile încare nu prea existã locuri pentruconstruirea de garaje, majori-tatea trotuarelor ºi strãzilor dinPetroºani sunt ocupate cu totsoiul de autovehicule. Multe din-

tre acestea zac de ani buni, fiindscoase din uz, în timp ce altelesunt pur ºi simplu scoase la vânzare ºi expuse în plinã stradã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Grotesc, fãrã imaginaþie, de Ziua Naþionalã a Culturii

Senatorul Vochiþoiu vrea sã cinsteascãmemoria generalului Dragalina

A nsamblu arhitectural în memoria generalului Dragalina.Senatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu vrea cã Valea Jiului

sã fie cunoscutã ºi peste hotare, din perspectiva evenimentelor culturale care au avut loc aici.

Radu Sorin ºi Victor Arad, în comisia naþionalãde atestare a diplomelor universitareD oi profesori universitari de la

Universitatea din Petroºani fac partedin Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor,Diplomelor ºi Cerificatelor Universitare.Profesorii Radu Sorin ºi Victor Arad fac partedin comisia de Inginerie geologicã, ingineriegeodezicã, mine, petrol ºi gaze.

Proiect pentru 2016. Apã ºi canalizare în staþiunile de munte S taþiunile de munte Straja ºi Parâng vor avea

canalizare ºi aducþiunile de apã vor fi o prioritateîn 2016. Planul a fost întocmit de conducerea SC ApaServ, care vrea sã acceseze fonduri pentru a realizacele douã investiþii absolut necesare.

Rubricã specialã pentru calitatea apei

HOTÃRÂREANR.127/2015privind aprobarea unui

raport de evaluare precum ºi vânzarea unui

imobil (teren)

hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber

exprimat cu unanimitatede voturi

Consiliul local alMunicipiului Lupeni,

Având în vedereProiectul de hotãrârenr.129 din 16.12.2015,Expunerea de motivenr.12.226/ 16.12.2015 adomnului Viceprimar prof.Cornel Damon Lungan,raportul nr. 12.236/16.12.2015 al BirouluiUrbanism ºi Mediu ºi BiroulCadastru, agriculturã, dincadrul aparatului de specialitate al Primaruluimunicipiului Lupeni;

Analizând cererea nr.589/ 16.01.2015 a dom-nului Zoltan Daniel domicili-

at în Municipiul Lupeni strada Al. Narciselor bl. 7,ap. 27 prin care solicitãcumpãrarea suprafeþei de67 m2 teren aflat în dome-niul privat al MunicipiuluiLupeni situat în MunicipiulLupeni, strada Avram Iancunr. 11 ap. 1 înscris în CF61930 nr. cadastral 61930teren aferent imobilului(construcþie) proprietateaprivatã a solicitantului;

Având în vedere avizulComisiei nr. 1 pentruActivitãþi Economico –financiare, Agriculturã, alComisiei nr. 2 pentruAmenajarea Teritoriului ºiUrbanism, ProtecþiaMediului ºi Turism, alComisiei nr. 3 pentruÎnvãþãmânt, sãnãtate, fami-lie, activitãþi social-culturale,culte ºi al Comisiei nr. 4Comisia juridicã ºi de disci-plinã, muncã ºi protecþiesocialã, protecþie copii;

Vãzând raportul de evaluare a terenului însuprafaþã de 67 m2

întocmit de domnul Papuc

Marian, evaluator autorizat,membru titular al AsociaþieiNaþionale a EvaluatorilorAutorizaþi din România;

În temeiul prevederilorart. 36 alin. (1), alin. (2) lit.“c”, alin. (5) lit. “b”, ale art.45 precum ºi ale art. 123alin. (3) din LegeaAdministraþiei publicelocale nr. 215/ 2001,republicatã, cu modificãrileulterioare

HOTÃRÃªTEArt. 1 Se aprobã

Raportul de evaluare alactivului imobil cu categoriade folosinþã „teren liber -curte” prezentat în anexanr. 1 la proiectul dehotãrâre.

Art. 2 (1) Se aprobã vân-zarea imobilului cu catego-ria de folosinþã „teren liber- curte” în suprafaþã de 67m2 aflat în domeniul privatal Municipiului Lupeni situat în Municipiul Lupeni,strada Avram Iancu nr. 11ap. 1 înscris în CF 61930nr. cadastral 61930 teren

aferent imobilului (con-strucþie) proprietatea pri-vatã a solicitantului.

(2) Vânzarea terenuluise va face prin negocieredirectã cu solicitantul Zoltan Daniel domiciliat înMunicipiul Lupeni stradaAl. Narciselor bl. 7 ap. 27 organizatã potrivitprevederilor legale.

(3) Preþul de pornire alnegocierii este de 15,68lei/ m2, respectiv 1.050 lei(fãrã T.V.A.) conformraportului de expertizãîntocmit pentru evaluareaterenului ºi aprobat potrivitprevederilor articolului 1.

Art. 3 (1) În vedereanegocierii preþului vânzãriise numeºte urmãtoareacomisie:

Basarab Mihai – Preºedinte;Mesaroº Iacob-Viorel –

Membru;Misaroºi Adrian-Ovidiu

– Membru;Perþa Tãnase – Membru; Roºu Ioan-Cristian

– Membru; (2) Primarul Municipiului

Lupeni, este împuternicit sã semneze contractul devânzare-cumpãrare la preþul negociat de Comisiadesemnatã prin prezentahotãrâre.

Art. 4 Hotãrârea poate fiatacatã conform preveder-ilor Legii nr. 554/ 2004 acontenciosului administra-tiv, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art. 5 Hotãrârea se vacomunica InstituþieiPrefectului JudeþuluiHunedoara în vedereaexercitãrii controlului cuprivire la legalitate ºi dom-nului Zoltan Daniel fiindadusã la îndeplinire decãtre Primarul MunicipiuluiLupeni ºi Comisia desem-natã iar la cunoºtinþã pub-licã prin grija SecretaruluiMunicipiului Lupeni.

Lupeni, 22 decembrie 2015Preºedinte de ºedinþã,

Iacob Viorel MESAROªContrasemneazã –

Secretar, Jr. Marius Claudiu BÃLOI

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Ianuarie 20166 Administratie

Vârsta standard depensionare în 2016este de 65 de ani pentru bãrbaþi ºi de 63 de ani pentru femei.Stagiul minim de cotizare este de 15 ani,atât pentru femei, cât ºipentru bãrbaþi. Stagiulcomplet de cotizareeste de 35 de ani, atâtpentru femei, cât ºipentru bãrbaþi.

Românii pot beneficia de urmã-toarele tipuri de pensie

pensia publicã(pilonul I de pensii)reglementata de Legeanr. 263/2010, publi-catã în MonitorulOficial nr. 852 din 20decembrie 2010, cumodificãrile ºi com-pletãrile ulterioare;

pensia privatãobligatorie (pilonul ÎI depensii) reglementata de

Legea nr. 411/2004,republicata în MonitorulOficial nr. 482 din 18iulie 2007, cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare;

pensia privatã facultativã (pilonul III depensii) reglementata deLegea nr. 204/2006,publicatã în MonitorulOficial nr. 470 din 31mai 2006.

produsele de asigurare de viaþã cueconomisire ºi/sau acumulare de capitalvândute de cãtre companiile de asigurãricã venit suplimentar lavârsta pensionarii ºi înmentalul colectiv asimi-late sub denumirea deasigurare de pensie privatã reglementatã deLegea nr. 32/2000,publicatã în MonitorulOficial nr. 148 din 10

aprilie 2000.Conform OUG nr.

6/2009, începând culuna aprilie 2009, afost instituita pensiasocialã minimã garantatã. În 2016nivelul pensiei socialeminim garantate estede 400 lei.

Toate aceste aspectelegate de modul de asistemul de pensii dinRomânia, dar ºi detaliicu privire la aplicareaLegii 192/2015, ºicine sunt cei care bene-ficiazã de prevederileacestei legi, o lege careaduce majorarea pensi-ilor celor care au lucratîn grupele I ºi a II-a demuncã începând cudata de 01 ianuarie2016, au fost prezen-tate zilele trecute, laLupeni, unde deputatul

Cristian Resmeriþã l-ainvitat pe directorul dela Casa Judeþeanã dePensii Hunedoara, Ilie Toma la un dialogcu pensionarii dinlocalitate.

Legea 192/2015,care a fost aprobatã înCamera Deputaþilor înluna iulie a anului trecutºi pentru care deputatulCristian Resmeriþã afãcut numeroasedemersuri având învedere cã în ValeaJiului majoritatea pensionarilor provin din minerit au lucrat îngrupele I ºi ÎI de muncãºi au fost nedreptãþiþi

de modificãrile aduse laLegea Pensiilor în2011, aduce pentrupensionarii sistemuluipublic de pensii alecãror drepturi de pensieau fost stabilite potrivitlegislaþiei anterioaredatei de 1 ianuarie2011, care audesfãºurât activitãþi înlocuri de muncãîncadrate în grupa Iºi/sau grupa a II-a demuncã potrivit legislaþieianterioare datei de 1aprilie 2001, respectivactivitãþi în locuri demuncã încadrate încondiþii deosebite ºi/saucondiþii speciale, potri-vit legii, beneficiazã deo creºtere a punctajeloranuale realizate în aceste perioade, dupãcum urmeazã:

a) cu 50% pentruperioadele în care audesfãºurât activitãþi înlocuri de muncãîncadrate în grupa I demuncã ;

b) cu 25% pentruperioadele în care audesfãºurât activitãþi înlocuri de muncãîncadrate în grupa a II-ade muncã.

“Mã bucur cã însfârºit dupã numeroasedemersuri fãcute în

Parlament, prinpunerea în aplicare aLegii 192/2015începând cu data de 01ianuarie 2016, legeaprobatã în CameraDeputaþilor în luna iuliea anului trecut, se vamajora pensia celorcare au lucrat în grupa Iºi a II-a de muncã,respectiv în condiþii speciale sau condiþiideosebite de muncã ºise va corecta astfel onedreptate adusã celorcare au prestat omuncã grea în grupele I ºi a II-a de muncã,pensionaþi înainte deanul 2011, datã de lacare s-a modificatLegea Pensiilor.Mulþumesc domnuluidirector Ilie Toma pentru cã a acceptatinvitaþia de a veni laLupeni sã explice pen-sionailor de aici cum vafi aplicatã legea ºi caresunt beneficiarii aces-teia, întrucât în decursultimpului au fost emisemai multe acte norma-tive care au dus la mo-dificarea Legii Pensiilordin punct de vedere algrupelor de muncã”, a declarat deputatulCristian Resmeriþã.

Pensiile celor care au lucrat în grupa I ºi a II-a de muncã s-au majorat de la 1 Ianuarie

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI

M odul de calcul a pensiei, deºi nu suntem toþi aproape devârsta de pensionare, ne intereseazã în mod clar. Fiecare

an în care cotizezi la pensie, este considerat un an câºtigat pentru mai târziu. ªi nu sunt puþini ani de muncã pe care nebazãm pentru a ieºi la pensie. Dacã în fiecare an am avea unsalariu mai mare chiar ºi cu 200-300 de lei, diferenþa s-ar vedeala pensionare.

U n sistem imple-mentat de ani buni

in strãinãtate va fi intro-dus ºi în þara noastrã.

Astfel, graþie lui, toþiºomerii indemnizaþi sau nuvor avea câte un card,asemãnãtor cu cel de sãnã-tate, ce va conþine toatãevoluþia profesionalã a unei persoane aflate înevidenþele AJOFM.

Istoricul profesional, toatelocurile de muncã la care aþilucrat, dar ºi multe alte informaþii care vã pot ajutapentru gãsirea unui loc demuncã, sau doar pentru abeneficia de diferite facilitãþii,se vor regãsii pe un card, pe

care fiecare persoanã aflatãîn evidenþele AJOFM, îl vaavea. Pe modelul cardului desãnãtate, cardul profesionalare drept scop uºurareamuncii angajatorilor cândvine vorba despre istoriculprofesional al unei per-soane, necesar la angajare.

”Noi lucrãm începând dinacest an, cu un nou pro-gram, prin care vom eliberaniºte carduri pentru toþi beneficiarii de indemnizaþie deºomaj ºi persoaneleînscrise în evi-denþele noastre. Pe baza acestor car-duri, persoanele vorbeneficia de diferitefacilitãþi. Vorbim decarduri profesiona-le, care vor conþineun istoric profesio-nal ºi cu care persoanele se vorprezenta la diferiþiangajatori, cu ajutorul lui fãcând

dovada cã cã se aflã în evidenþele AJPFM”, a spusIudith Babþan, ªefa ALOFMPetroºani.

Acest sistem cu cardprofesional funcþioneazãfoarte bine în þãri precumItalia, Franþa, Spania ºimulte altele, iar tocmai deaccea s-a introdus ºi la noiîn þarã, chiar dacã cu câþivaani intârziere.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Ianuarie 2016 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.90 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei- Fleicã porc - 11.00 lei- Carne tocatã - 11.90 lei- Cotlet porc cu os - 12.90 lei- Cotlet porc fãrã os -16.00 lei- Ceafã porc cu os - 13.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei- Costiþã porc cu os - 9.00 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Angajatorii care vorsã recruteze personal,dar ºi ºomerii aflaþi încãutarea unui loc demuncã, trebuie sã ºtiecã prima bursã alocurilor de muncã lacare pot participa vaavea loc doar înprimãvarã. Cauza principalã a acestei

întârzieri este generatãde faptul cã, în acesteprime luni ale anuluilocurile de muncãdisponibile sunt foartepuþine.

„Prima bursã alocurilor de muncã,deocamdatã nu estestabilitã, dar în generalprin luna martie este

organizatã, în cazul încare locurile de muncãvor fi în evidenþã ºiputem avea cu ce neprezenta la o bursã.Acum, la început dean, numãrul locurilorde muncã este destulde redus, dar asta este

normal pentru cã, înianuarie ºi februarie,per ansamblu, piaþamuncii este blocatã,doar din martie începesã se deblocheze”, a spus Iudith Babþanºef ALOFM Petroºani.

Dacã bursa locurilor

de muncã nu va avealoc, asta nu înseamnãcã în aceastã perioadãsunt paralizate ºi cursurile de reconversieprofesionalã. Mai multreprezentatii Autoritãþiide Ocupare a Forþelorde Muncã spun cã în

2016 nu vor exista modi-ficãri în privinþa acestora

”În acest an, ca ºi înceilalþi, noi suntempregãtiþi pentru a preluapersoanele care dorescsã îºi caute un loc demuncã. Venim cu ofertade cursuri de reformareprofesionalã ºi vomavea probabil ºi noutãþipentru tineri”, a maiadãugat Iudith Babþanªef ALOFM Petroºani.

Deci, dacã doriþi sãparticipaþi la bursalocurilor de muncã,veþi putea face acestlucru din martie încolo,însã pânã atunci vãputeþi recalifica.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

Micuþa ar putea sã rãmânãla pat, dacã nu se intervinechirurgical ºi la Petroºani oastfel de operaþie esteaproape imposibilã.

Maria Zamora, însã, maiare alþi 5 copii acasã ºi doarsoþul ei lucreazã ca paznic lao societate comercialã, motivpentru care nu îºi permit nicitratamentul nici drumurile pela medici. „A fãcut un acci-dent la cap ºi mi s-a spus cãare hemoragie la cap. Amecografele fãcute. M-a trimisde la Timiºoara la Petroºani,de la Petroºani m-au trimis laDeva, cã ei nu au aparate ºinici tratamente, cã mi-au zissã mã pregãtesc pe zi cetrece...”, ne-a povestit culacrimi în ochi mama copilei,Maria Zamora.

Medicii mai mult au trimis-o de la un spital la altulºi în aceastã sãptãmânã

femeia va pleca din nou lainvestigaþii cu fetiþa ei de 9luni. Toate acestea, însã,costã bani, sume pe carefemeia nu ºi le poate per-mite. „Nu ºtiu deocamdatãcât mã costã tratamentul, darvor fi bani, cã este de umblatmult cu ea ºi eu nu îmi permit. Am 6 copii, soþullucreazã la pazã, cu un salariude 800 de lei, plus alocaþiilecopiilor. Eu sunt casnicã”, amai spus Maria Zamora.

Femeia nu vrea decât sã îºivadã ºi cel de a 6-lea copilbine, iar cei care doriþi sã oajutaþi puteþi lua legãtura cuea telefonic. Nu au conturideschise la bancã, darrãspund la un numãrul detelefon 0731.971.771 lacare le puteþi da o mânã de ajutor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Aflã când are loc prima bursã a locurilor de muncãP rimele luni ale anului sunt de

fiecare datã paralizate când vinevorba de oferta ºi cererea locurilor demuncã. Tocmai din aceastã cauzã primabursã va avea loc în primãvarã, aºa cãpânã atunci vã puteþi recalifica, graþieprogramelor gratuite de formare.

Din acest an, ºomerii vor primi un cardcare va conþine istoricul profesional

Ajutor pentru un prunc de 9 luniO copilã din Petroºani a trãit în doar 9 luni, cât alþii

într-o viaþã. Mama fetiþei a aflat cã aceasta are obunã parte din creier inundatã ºi medicii presupun cã arfi vorba despre un accident vascular cerebral.

S criam la începutulanului 2015 despre

prezenþa în paletacluburilor sportive dinValea Jiului a unei noigrupãri, Clubul SportivFujin Vulcan, iniþiat deantrenorii DanielBrânzãu ºi FlorinMârza.

Era vorba despre un clubde kempo, una dintre celemai vechi sporturi de artemarþiale din lume, „ShaolinKempo”, ea fiind interpre-tatã ca „arta luptei totale”.Un sport care a suferit pânã în prezent o continuãdezvoltare, fiind mereu într-unproces de permanentã completare ºi modificare.

Un sport care a fostintrodus în România de profesorul Amatto Zaharia,preºedintele F.R. Kempo.Un sport complex cecuprinde o varietate deprobe de concurs – Kata,Full Contact, Gladiator,Knock down, K1,Grappling etc. –, aceste

probe rezultând din complexitatea tehnicilor pe care un practicant dekempo le învaþã în sãlile de antrenament.

Judeþul Hunedoara estereprezentat la nivelul F.R.Kempo prin sportivii de laC.S. Fujin Vulcan, conduºide antrenorii DanielBrânzãu ºi Florin Mârza.

În cursul anului 2015, pelângã centrele de pregãtirede la Vulcan ºi Lupeni, s-arealizat o salã modernã ºi laPetroºani, la demisolulclãdirii de birouri vis-a-vis deTeatrul Dramatic „Ion D.Sîrbu”. Ea dispune de oserie de facilitãþi diverse depregãtire, în acest spaþiu

desfãºurându-ºi activitatea,alãturi de sportivii dekempo de la C.S. Fujin ºicei de la taekwon do aiC.S. Pantera NeagrãPetroºani (antrenor IonuþLascãu), cele douã cluburiîncheind un parteneriat decolaborare.

De menþionat faptul cãsportivii de aici beneficiazã

de condiþii optime depregãtire, ei învãþând atâttehnici de luptã în picioare,cât ºi la sol, fiecare probãde concurs având un regula-ment specific, iar pentrucopii ºi juniori, echipamentadecvat de protecþie.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Ianuarie 20168 Sport

Se cam întorc bãieþiifotbalului pe-acasã.Fostul jiulist MihaiPintilii, dupã un peripluprin Arabia Sauditã ºiIsrael, a revenit peplaiurile mioritice,

semnând pentruSteaua, echipa care l-a propulsat spreNaþionalã. Acum, cu oþintã serioasã, turneulfinal al CampionatuluiEuropean din Franþa,

Pintilii se „reinven-teazã” la Steaua.

La fel, CiprianMarica revine la locurile

de baºtinã, chiar dacãnu în ªtefan cel Mare,la echipa de sufletDinamo Bucureºti, ci la„duºmanii” de laSteaua. Oricum, separe cã pentru binelefotbalului românesc estesoluþia cea mai bunã.Pintilii ºi Marica repre-zintã douã soluþii demaxim potenþial pentru

echipa Naþionalã, cuatât mai mult cu câtambii joacã la aceeaºiechipã de club. E dedorit ca cei doi jucãtori,ajunºi la maturitateasportivã, sã ajungã laforma de vârf, acolo înFranþa, unde este deaºteptat ca echipaNaþionalã sã facã treabã bunã.

Henþ cu mâna

Home, sweet home...

Arte marþiale.

Kempo se înfrãþeºte cu Taekwondo

Reporter: Aºadar, „PanteraNeagrã” îºi dã mâna cu „Fujin”...Ionuþ Lascãu: Se poate spune ºi aºa! Ne

dorim cu toþii un centru puternic la Petroºani,pentru cele douã sporturi, kempo ºi taekwon

do. Am gãsit condiþii excelente de antrenamentla sala de kempo pe care Daniel Brânzãu a pus-ola punct ºi de-acum, aºteptãm rezultatele.

Rep.: Ce aºteptaþi de la sportivii voºtri?I.L.: În primul rând sã aibe înredere în cei ce îi

coordoneazã, toþi suntem bine pregãtiþi pentrumunca de antrenorat ºi, important de reþinut,aceste sporturi nu promoveazã deloc violenþa.Sunt pur ºi simplu sporturi cu reguli precise, caorice alt sport.

Rep.: Ce îþi doreºti de la 2016?I.L.: Sã antrenez cât mai mulþi copii ºi

juniori ºi sã reuºim sã obþinem rezultate cât mai bune în competiþiile ce urmeazã

a se derula în cursul anului.

„Ne dorim un

centru puternic la Petroºani”,declarã antrenorul 2 DAN Taekwondo, Ionuþ Lascãu

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Daniel Brânzãu, Ionuþ Lascãu ºi Florin Mârza

Sala de kempo dela Petroºani

Antrenorul Daniel Brânzãuîntr-un exerciþiu la sala de

kempo Petroºani

cvj nr 1021, luni 18 ianuarie

Documents