cvj nr. 1025 vineri 22 ianuarie 2016

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 1025 Vineri, 22 Ianuarie 2016 ITM, la un pas sã opreascã funcþionarea minelor Î n minele Vãii Jiului nu mai sunt materiale, nu s-au fãcut revizii, pentru cã nu le-a mai plãtit nimeni, iar inspectorii ITM cautã sã discute cu cineva care sã rãspundã de ceea ce se întâmplã acum. Asta pentru cã, de câteva sãptãmâni, este o adevãratã degringoladã, pentru cã nu a fost numit nimeni sã se ocupe de minerit, iar problemele pot degenera în orice moment. >>> >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Directorul Gabriel Petrescu de la mina Lonea era în minã ºi în jurul orei 11,00 a suferit un accident. În fapt, acesta era practic în inspecþie la locurile de muncã din minã, iar accidentul s-a produs pe galeria principalã. Acolo a cãlcat pe un bolovan ºi se pare cã ºi-a fracturat piciorul. "Se deplasa pe o galerie principalã pentru a controla locurile de muncã din subteran ºi în acel moment a cãlcat pe un bolovan ºi ºi-a fracturat gleza. Am înþeles cã este o fracturã foarte urâtã. probabil nici lampa nu l-a ajutat ºi nu a vãzut denivelarea. Astfel de lucruri se întâmplã în subteran", a declarat Vasile Pãduraru, lider sindi- cal la mina Lonea. Au durat minute bune în care omul a fost stabilizat ºi para- medicii l-au scos din minã pe targã. Apoi l-au transferat la spi- talul din Petroºani. „Am fost solicitaþi prin apelul de urgenþã 112 sã intervenim în incinta EM Lonea la un accident de muncã. Un bãrbat de 46 de ani are un trau- matism la unul dintre membrele inferioare. Echipajul s-a deplasat la faþa locului ºi ambu- lanþa SMURD l-a transferat la Unitatea de Primiri Urgenþe a Spitalului de Urgenþã din Petroºani”, a menþionat ºi Neculai Alexandrescu, coordo- nator ISU Petrila. Incidentul s-a pro- dus la momentul în care în minã se fãcea schimbul de personal, iar astfel de acciden- tãri cu invaliditate temoprarã au loc frecvent din cauza lipsurilor din minã. Gabriel Petrescu a fost ºi inginer respon- sabil cu securitatea ºi sãnãtatea la nivelul tuturor unitãþilor miniere, înainte ca acestea sã se despartã în mine viabile ºi nevi- abile, iar normele de protecþie a muncii îi erau bine cunoscute. Diana Diana MITRACHE MITRACHE U n bãrbat de doar 47 de ani a murit la lucru, în timp ce era la muncã, la mina Livezeni. Incidentul a avut loc la începutul acestei sãptãmâni, iar inspectorii ITM spun cã fac verificãrile necesare, dar din datele de pânã acum reiese cã acesta a fãcut infarct. Din pãcate, tot mai des vor- bim despre accidente mortale cauzate de stres. Bãrbatul era angajat la suprafaþã ºi luni dimineaþã a motivat cã se simte rãu. S-a aºezat pe o bancã ºi apoi a cãzut fãrã suflare. Colegii lui au sunat imediat la 112, dar toate eforturile paramedicilor au fost în zadar. „În data de 19 ianuarie, la schimbul I, un lãcãtuº, care era autorizat ºi ca sudor, s-a prezentat la serviciu dimineaþã. Imediat dupã ce s-a schimbat în haine de serviciu, a acuzat o stare de rãu. A fost chematã salvarea ºi SMURD-ul ºi, cu tot efortul medicilor, nu a mai putut sã-l readucã la viaþã ºi, din pãcate, a decedat”, a declarat Ileana Bodea, ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din ITM. Incidentul este acum cercetat de inspectorii de muncã, dar, pentru cã diagnosticul prezum- tiv este de infarct miocardic, ce a generat un stop cardiores- pirator, concluziile duc spre stresul de zi cu zi. Acest fapt rãstoarnã o ierarhie potrivit cãreia, pânã prin anii 90, angajaþii de la minã decedau doar din cauza unor accidente colective, însã, acum lucrurile stau cu totul altfel. „Din anul 2012, nu s-au mai înregistrat accidente mortale. Ne este ºi fricã în acest moment ceva, datã fiind situaþia în care este mineritul în ziua de azi, dar e îmbucurãtor cã nu au fost accidente mortale propriu-zise, dar, din pãcate, în fiecare an, cercetãm 6 sau 7 decese la locul de muncã ºi, în general, infarcturi ºi accidente vasculare. Este, deci, clar cã sunt boli care au legãturã, într-un fel sau altul, cu stresul”, a mai precizat Ileana Bodea. Acesta este primul incident în urma cãruia un angajat îºi pierde viaþa la una dintre minele din Valea Jiului în 2016. Din pãcate, însã, lipsurile îi duc pe mineri la exasperare ºi situaþia incertã a minelor favorizeazã stresul de zi cu zi. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Angajat la minã, mort în timpul serviciului Foto rasunavalea.ro Directorul minei Lonea, accidentat în subteran G abriel Petrescu, directorul minei Lonea a fost scos, joi dimineaþã, cu o ambulanþã de la SMURD, dupã ce a suferit un accident în subteran. Primii care i-au acordat îngrijiri au fost para- medicii, iar apoi a ajuns la Unitatea de Primire a Spitalului de Urgenþã din Petroºani pentru investigaþii.

Upload: geza-szedlacsek

Post on 25-Jul-2016

224 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

CVJ NR. 1025 VINERI 22 IANUARIE 2016

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ NR. 1025 VINERI 22 IANUARIE 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1025

Vineri, 22 Ianuarie 2016

ITM, la un pas sã opreascã

funcþionarea minelor

Î n minele Vãii Jiului nu mai sunt materiale, nu s-au fãcut revizii, pentru cã nu le-a mai plãtit nimeni, iar

inspectorii ITM cautã sã discute cu cineva care sã rãspundãde ceea ce se întâmplã acum. Asta pentru cã, de câteva sãptãmâni, este o adevãratã degringoladã, pentru cã nu afost numit nimeni sã se ocupe de minerit, iar problemele potdegenera în orice moment. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Directorul GabrielPetrescu de la minaLonea era în minã ºiîn jurul orei 11,00 asuferit un accident. În fapt, acesta erapractic în inspecþie lalocurile de muncã dinminã, iar accidentul

s-a produs pe galeriaprincipalã. Acolo acãlcat pe un bolovanºi se pare cã ºi-a fracturat piciorul.

"Se deplasa pe ogalerie principalãpentru a controlalocurile de muncã din

subteran ºi în acelmoment a cãlcat peun bolovan ºi ºi-afracturat gleza. Amînþeles cã este o fracturã foarte urâtã.probabil nici lampanu l-a ajutat ºi nu avãzut denivelarea.

Astfel de lucruri seîntâmplã în subteran",a declarat VasilePãduraru, lider sindi-cal la mina Lonea.

Au durat minutebune în care omul afost stabilizat ºi para-medicii l-au scos din

minã pe targã. Apoil-au transferat la spi-talul din Petroºani.

„Am fost solicitaþiprin apelul de urgenþã112 sã intervenim înincinta EM Lonea la un accident demuncã. Un bãrbat de46 de ani are un trau-matism la unul dintremembrele inferioare.Echipajul s-a deplasatla faþa locului ºi ambu-lanþa SMURD l-atransferat la Unitateade Primiri Urgenþe aSpitalului de Urgenþãdin Petroºani”, amenþionat ºi NeculaiAlexandrescu, coordo-nator ISU Petrila.

Incidentul s-a pro-dus la momentul încare în minã se fãceaschimbul de personal,iar astfel de acciden-tãri cu invaliditatetemoprarã au locfrecvent din cauza lipsurilor din minã.Gabriel Petrescu afost ºi inginer respon-sabil cu securitatea ºisãnãtatea la nivelultuturor unitãþilorminiere, înainte caacestea sã se despartãîn mine viabile ºi nevi-abile, iar normele deprotecþie a muncii îierau bine cunoscute.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

U n bãrbat de doar 47 de ani a murit la

lucru, în timp ce era lamuncã, la mina Livezeni.Incidentul a avut locla începutul acestei sãptãmâni, iar inspectoriiITM spun cã fac verificãrilenecesare, dar din datele de pânã acum reiese cãacesta a fãcut infarct.

Din pãcate, tot mai des vor-bim despre accidente mortalecauzate de stres. Bãrbatul eraangajat la suprafaþã ºi lunidimineaþã a motivat cã se simterãu. S-a aºezat pe o bancã ºiapoi a cãzut fãrã suflare.Colegii lui au sunat imediat la 112, dar toate eforturileparamedicilor au fost în zadar.

„În data de 19 ianuarie, la schimbul I, un lãcãtuº, careera autorizat ºi ca sudor, s-aprezentat la serviciu dimineaþã.Imediat dupã ce s-a schimbat înhaine de serviciu, a acuzat ostare de rãu. A fost chematãsalvarea ºi SMURD-ul ºi, cutot efortul medicilor, nu a maiputut sã-l readucã la viaþã ºi,din pãcate, a decedat”, adeclarat Ileana Bodea, ºefaServiciului de Sãnãtate ºiSecuritate în Muncã din ITM.

Incidentul este acum cercetatde inspectorii de muncã, dar,pentru cã diagnosticul prezum-tiv este de infarct miocardic, ce a generat un stop cardiores-pirator, concluziile duc sprestresul de zi cu zi. Acest faptrãstoarnã o ierarhie potrivitcãreia, pânã prin anii 90,angajaþii de la minã decedaudoar din cauza unor accidentecolective, însã, acum lucrurilestau cu totul altfel.

„Din anul 2012, nu s-au maiînregistrat accidente mortale.Ne este ºi fricã în acestmoment ceva, datã fiind situaþia în care este mineritul înziua de azi, dar e îmbucurãtorcã nu au fost accidente mortalepropriu-zise, dar, din pãcate, înfiecare an, cercetãm 6 sau 7decese la locul de muncã ºi, îngeneral, infarcturi ºi accidentevasculare. Este, deci, clar cãsunt boli care au legãturã, într-un fel sau altul, cu stresul”,a mai precizat Ileana Bodea.

Acesta este primul incidentîn urma cãruia un angajat îºipierde viaþa la una dintre mineledin Valea Jiului în 2016. Dinpãcate, însã, lipsurile îi duc pemineri la exasperare ºi situaþiaincertã a minelor favorizeazãstresul de zi cu zi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Angajat la minã, mort în timpul serviciului

Foto rasunavalea.ro

Directorul minei Lonea, accidentat în subteran

G abriel Petrescu, directorul mineiLonea a fost scos, joi dimineaþã, cu

o ambulanþã de la SMURD, dupã ce asuferit un accident în subteran. Primiicare i-au acordat îngrijiri au fost para-medicii, iar apoi a ajuns la Unitatea dePrimire a Spitalului de Urgenþã dinPetroºani pentru investigaþii.

Page 2: CVJ NR. 1025 VINERI 22 IANUARIE 2016

Astfel, DãnuþBuhãescu, ºi-a trasatdeja câteva obiectivemajore pe care vreasã le punã în aplicare.

“Prioritatea estescrierea ºi depunereade proiecte pentru aaccesa fondurieuropene pentruinfrastructura localã.Vrem sã anvelopãmtermic cât mai multeclãdiri din localitate.Avem în vedere accesarea de fonduripentru regenerareaurbanã, ºcolarã. Avem în vedere ºimodernizarea tuturordrumurilor vicinale”, a declarat DãnuþBuhãescu, primaruloraºului Uricani.

Edilii au în vedere ºi

obþinerea tuturoravizelor de la ISUpentru ºcolile dinlocalitate ºi casa deculturã. “Trebuie sãfacem proiectele pen-tru a primi avizele dela ISU pentru ºcoli ºicasa de culturã. Este oprioritate pentru noi

mai ales dupã problemele care aufost la Bucureºti”, amai subliniat edilul.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Ianuarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

La termenul de laCurtea de Apel AlbaIulia, instanþa a decisca municipalitatea sãplãteascã 2000 de leiexpertului care se vadeplasa în teren pentrua realiza expertiza.

“Amânã cauza ladata de 06.04.2016în vederea efectuãriilucrãrii de expertizãtopograficã încuviin-þatã în cauzã.Stabileºte onorariuprovizoriu de expert încuantum de 2000 lei,urmând ca în termende 5 zile de la pro-nunþarea prezenteiîncheieri de ºedinþã,

reclamantul sã achiteaceastã sumã ºi sãdepunã la dosar dovada achitãrii aces-teia. Stabileºte ter-menul de depunere alucrãrii de expertizãtopograficã, respectivdata de 06.04.2016,datã la care expertulnumit în cauzã vadepune la dosar unexemplar al lucrãrii deexpertizã împreunã cunota de evaluare aonorariul definitiv pecare înþelege sã-lsolicite pentru efectua-rea lucrãrii de exper-tizã. Se comunicãpârâtei un ex.al punc-

tului de vedere depusîn scris la dosar decãtre reclamant cuprivire la susþinerilepârâtei în ceea cepriveºte neconcor-danþa dintre documen-taþia depusã la ROM-SILVA în vederea emiterii avizului ºi ceadepusã la dosar înrecurs”, se aratã însoluþia Curþii de ApelAlba Iulia.

Pânã când nu va fi datã o decizie defini-tivã ºi irevocabilãlucrãrile în Parâng suntstopate. Autoritãþilelocale încearcã prinacest proces sã nu

plãteascã celor de laRomsilva taxa pentruscoaterea din fondulforestier. Existã însã ºio altã posibilitatea ceade a oferi la schimb unalt teren. Potrivitsentinþi pronunþateîncã din 2012,instanþa a admis, înparte acþiunea în con-tencios administrativformulate de recla-mantul MunicipiulPetroºani, prin pri-marul Tiberiu Iacob –Ridzi, în contradictoriucu pârâta Regia

Naþionalã a Pãdurilor –ROMSILVA SA.

Astfel, potrivit dispozitivului sentinþei,“obligã pârâta sã emitãavizul pentru scoatereadefinitive din fondulforestier naþional, printransfer din proprieta-tea publicã a statului înproprietatea publicã areclamantului, asuprafeþelor de terendestinate realizãrii pârtiilor pentru practi-carea schiului, precumºi realizãrii instalaþiilorde transport pe cablu

aferente acestora,necesare pentru executarea proiectului“Dezvoltarea domeniu-lui schiabil în zona turisticã Parâng” ºi,totodatã, a obligatRomsilva la platasumei de 3.004,03 leicu titlu de cheltuieli de judecatã parþiale.Numai cã, dupãaproape un an de lapronunþarea sentinþei,Romsilva a fãcutrecurs la Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie.

Monika BACIUMonika BACIU

Aºa se face cãacum, mulþi dintrevârstnici au rãmas îngrija organizaþiilorsociale. gerul de afarãeste nãpasnic ºi nuiartã pe nimeni, iaraceste persoane abia sepot deplasa în proprialor casã, dar sã meargãsã îºi cumpere de-ale

gurii. Tocmai de aceeatinerii voluntari de laCrucea Roºie ºi Caritasle vin în ajutor.

“Noi avem aproxi-mativ 50 de persoanevârstnice pe care leavem în evidenþe. Laaceste persoane sedeplaseazã, periodic,echipele mobile ºi le

acordã ajutor medical,le fac cumpãrãturile sau ce mai au nevoie”,a declarat AlexandruKelemen, reprezentan-tul Caritas Petroºani.

ªi cei de la CruceaRoºie vin în sprijinulvârstnicilor. ªi aceºtiaau în evidenþe peste 60de persoane de vârstaa III-a care au nevoiede ajutor de orice fel.

“Tinerii voluntari se deplaseazã la acestepersoane. Le duc mâncare, le faccumpãrãturile, îi ajutã la ce au nevoie.Deocamdatã, în zileleacestea geroase nu ne-a solicitat nimeniajutorul”, a declaratFelicia Vitan, preºedin-tele Crucii RoºiiPetroºani.

Sunt ºi bãtrâni carenu au pe nimeni ºi nicinu cer ajutorul acestorpersoane. Prea demnipentru a fi ajutaþi, suntoameni în etate carepreferã sã îndure frigulºi sã iasã sã îºi facã sin-guri aprovizionarea.

Monika BACIUMonika BACIU

Primãria Petroºani plãteºte expertiza pentru terenul din ParângP rimãria Petroºani trebuie sã plãteascã 2000 de lei pentru

raportul de expertizã topograficã în dosarul terenului dinParâng. Municipalitatea de la Petroºani se judecã cu Romsilva depatru ani pentru a scoate din fondul forestier 46 de hectare de terenîn vederea continuãrii lucrãrilor la domeniul schiabil din Parâng.

Bolnavi ºi neputincioºiîn faþa gerului

Perioada creionãrii proiectelorpentru fonduri europeneP roiecte pentru uricãneni. Administraþia

localã de la Uricani îºi concentreazãeforturile ºi sumele din bugetul local pentrudemararea unor investiþii de interes publicpentru confortul cetãþenilor.

S inguri, bolnavi ºi fãrã niciun ajutor la bãtrâneþe. Aºa îºi duc traiul mai

mulþi bãtrâni din Petroºani care odatãajunºi la bãtrâneþe nu au pe nimeni suntbolnavi ºi neputincioºi. Copiii fie le-au ple-cat în alte localitãþi sau alte þãri pentru a-ºi câºtiga un trai mai bun, fie au murit.

Page 3: CVJ NR. 1025 VINERI 22 IANUARIE 2016

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Ianuarie 2016 Actualitate 3

V ârtejul certificatelorde carbon. Situaþia

Complexului EnergeticHunedoara s-a degradat,anul trecut, ºi din cauzacertificatelor de carboncare nu au fost achiziþionate la timp.Societatea nu scapã niciîn acest an de obligativi-tatea achiziþionãrii aces-tor certificate. Pânã ladata de 30 aprilie trebuiefãcutã achiziþia lor.

“Nu avem certificate, trebuie sã cumpãrãm. Avem o listã cu prioritãþi, iar una din acestea esteachiziþionarea certificatelor”,a declarat Viorel Stancu,directorul general al CEH.

Anul trecut, societatea aavut nevoie de peste un mil-ion de certificate, iar anulacesta numãrul lor depinde

de emisiile de dioxid de carbon emise de cele douãtermoncetrale.

“În urma unor analize ºi înfuncþie de cantitatea de gazeemanate se va stabili canti-tatea de CO2 eliminatã înatmosferã ºi astfel vom aflanumãrul de certificate pecare trebuie sã le deþinem”, amai precizat sursa citatã.

2 015, amenzi,împrumuturi ºi

sume dublate

Anul trecut societatea nua reuºit sã achiziþioneze pânãla data de 30 aprilie toatecertificatele de carbon. Deaceea a fost nevoie ca statulsã acorde un împrumut, carea ajuns cu foarte mareîntârziere, lucru care a dus lasancþionarea cu peste 580de milioane a ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Anul trecut preþul certificatelor de carbon s-adublat raportat la anul 2014. Astfel, dacã pentrucertificatele de carbon aferente anului 2013, CEHa plãtit în 2014 undeva la5,5, milioane de euro, în2015, societatea a plãtitaproape 10 milioane deeuro.CEH a cumpãrat certificate de carbon de lafirma cu care a avut un contract pentru importul dehuilã. Cinci societãþi au

furnizat certificate de carbonComplexului EnergeticHunedoara prin procedurade achiziþie a acestora depe Bursa Românã deMãrfuri este vorba de SAGACOMMODITIES, MITSUIBUSSAN COMMODITIESLTD., FALTRANOFINANCE, VERTIS ENVI-RONMENTAL FINANCELTD ºi VITOL GENEVA.

De precizat este faptul cãsocietatea energeticã a maiavut încheiat un contract cuVitol Geneva pentru achiziþiade cãrbune energetic, astfel cã relaþiile comercialedintre cele douã nu suntdeloc strãine.

P roces pentru anularea amenzii

Complexul EnergeticHunedoara a primit amendãde la Garda de Mediu pentruneconformare. Nu mai puþinde 580 de milioane estecuantumul amenzii pentruneachiziþionarea la timp acertificatelor de carbon.Acum societatea încearcã sãanuleze amenda în instanþã.În acest sens, a fost depusãpe rolul Judecãtoriei Devaun dosar în care CEH seluptã cu Garda de MediuHunedoara. Termenul a fost fixat pentru data de 25 februarie.

Monika BACIUMonika BACIU

M iting pentrusalvarea

locurilor de muncãdin Valea Jiului.

Pentru cã InspectoratulTeritorial de MuncãHunedoara nu a dat un aviz favorabil în ceea cepriveºte declanºarea grevei generale, acum lideriiangajaþilor ComplexuluiEnergetic Hunedoara sepregãtesc pentru miting. Eispun cã vor sã îl organizezeîntr-o zi de sâmbãtã astfelîncât sã participe cât maimultã lume.

“Vom discuta la nivelulsindicatului pentru a vedeasub ce formã organizãmacest miting. Pãrerea meaeste cã acesta ar trebui sãaibã loc într-o sâmbãtã casã nu mai zicã unii ºi alþii cãnu au putut veni pentru cãau fost la lucru. Ar trebui sãvinã toatã Valea Jiului, nudoar minerii pentru cã toþidepindem încã de minerit”,a declarat Vasile Pãduraru,liderul minerilor de laLonea.

Pãduraru mai invocã ºinecesitatea cãrbunelui înaceste zile geroase.

“Acum când e frig se

vede cine þine sistemulenergetic naþional.Cãrbunele arde acum în termocentrale, pentru cãeolinele nu merg. Acumsuntem buni pentru cã enevoie de cãrbune”, a maisubliniat Pãduraru.

Mitingul ar putea avealoc în prima sau în a douasâmbãtã din luna februarie,iar prin aceastã miºcare sedoreºte atragerea atenþieiasupra importanþei pe careo are cãrbunele în sistemulenergetic naþional.

Oamenii cer pãstrarealocurilor de muncã ºi clarifi-carea situaþiei ComplexuluiEnergetic Hunedoara

Monika BACIUMonika BACIU

Administratorul special al CEH facecunoºtinþã cu realitateasocietãþii. Energeticieniide la Mintia i-au trimis o scrisoare deschisãadministratorului specialal CEH, Dan Agriºan,prin care îi aduc lacunoºtinþã situaþia cucare se confruntã termocentrala din cauzastocurilor de cãrbuneextrem de scãzute.1000 de tone de cãrbune mai avea termocentrala Mintia pestoc, cantitate care estetotal insuficientã.

“Sindicatul Liber

IndependentElectrocentrale DevaMintia doreºte sã vãinformeze despre situa-þia realã a termocen-tralei Mintia la data de20.01.2016. stocul decãrbune a fost de 1000tone ºi ajunge pentrufuncþionarea cu uncazan maxim 20 de ore.Stocul raportat este de3538 de tone (din care2500 de tone se aflãdeja alimentat înbuncãri, iar acest cãr-bune nu se poate folosideorece buncãrii suntaferenþi altor grupuri,decât cel poirnit acum)”,

aratã sindicaliºtii de laMintia în scrisoareaadresatã administratoru-lui special al CEH, Dan Agriºan.

Energeticienii de laMintia susþin cã oprireatotalã a termocentraleiar produce avariiserioase, dar ar lãsa ºiabonaþii sistemului determoficare de la Devafãrã agent termic.

“Pe lângã faptul cãriscãm sã lãsãm oraºulDeva în plinã iarnã înfrig (de asmenea ºi distrugerea magistraleide agent termic de laMintia la Deva) pierdem

bani care se puteauîncasa prin vânzareaenergiei electrice pepiaþã în condiþiile în carepreþul de vânzaredepãºeºte preþul de pro-ducþie. Starea de fapt neduce cu gândul, chiar lasabotarea din interioriulCEH a termocentraleiMintia”, mai aratã repre-zentanþii SindicatuluiLiber Independent Electrocentrale Mintia.

ConducereaComplexului EnergeticHunedoara subliniazã cãsingurul cãrbune care

este ars de cele douãtermocentrale este celdin Valea Jiului.

“Cãrbunele ne ajungeundeva la douã-trei zile.Stocurile la termocen-trale sunt în funcþie derealizãri, doar din pro-ducþia internã a DivizieiMiniere ºi a SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului. Vomtrece peste aceste zilegeroase”, a declaratViorel Stancu, directorulgeneral al CEH.

CEH are nevoie deun stoc minim de 50 de

mii de tone LUNARpentru a puteafuncþiona, iar situaþia dela acest moment estesub pragul critic.Ministerul Energiei areevaluat situaþia de laComplexul EnergeticHunedoara. În ceea cepriveºte funcþionareaComplexulului EnergeticHunedoara pe timpuliernii 2015-2016 se precizeazã cã sereevalueazã posibilitateafuncþionãrii celor douã termocentrale.

Monika BACIUMonika BACIU

CEH sabotat din interior?S indicaliºtii de la termocentrala Mintia fac acuzaþii dure.

Aceºtia considerã cã termocentrala este sabotatã din interiorul societãþii. În condiþiile în care preþul de vânzare al energiei electrice depãºeºte cu mult costurile de producþie,termocentrala riscã sã fie opritã din cauza lipsei cãrbunelui.

În malaxorul certificatelor de carbon Minerii fac mobilizare generalã

Page 4: CVJ NR. 1025 VINERI 22 IANUARIE 2016

Experþii INSEMEX aucreat pãrþi din ClubulColectiv ºi, chiar dacãnu au cum sã dea daterezultate în urma a sutede expertizãri ce s-aufãcut, aceºtia ne spuncã materialele ºi artifi-ciile nu ar mai trebuifolosite niciodatã. Astfelde incidente nu s-aupetrecut doar în

România, ci ºi în alteþãri, dar experþii potspune cã nu ar fi rãu seia aceastã variantã încalcul. „Aceasta faceparte dintr-un ºir mailung de evenimentecare au avut loc pe planmodial din aceste cauze,deci nu este singular.Din punctul nostru devedere, dar nu ºtiu câtputem noi influenþa peplan mondial, cred cãar fi necesar ca aceºtibureþi ºi aceste artificiiar trebui scoºi de pepiaþã. Din cãte ºtiu eu,nu este interzisã vân-zarea lor, dar trebuierespectate anumitecondiþii ºi ei pot fifolosiþi doar în anumitescopuri”, a precizatArtur Gãman, directorINSEMEX Petroºani.

La INSEMEX au fostverificate douã dintre

ventilatoarele din club,iar acestea urmeazãacum sã fie expertizate

ºi de Institutul Naþionalde ExpertizeCriminalistice. „Ne-ausolicitat cele douã venti-latoare pe care noi le-am expertizat, ca sãîºi facã ºi ei o expertizãîn paralel”, a maimenþionat conducereaINSEMEX Petroºani.

În Clubul Colectiv audecedat 63 de tineri ºicâteva zeci de oamenivor suferi toatã viaþa din

cauza rãnilor. Presiuneapublicã s-a fãcut simþitãºi la Petroºani, pentrucã lumea a cerut ca

expertiza sã fie efectu-atã mai repede, însã,aici a fost vorba de sutede simulãri, pentru a nulãsa loc interpretãrilor.„A fost o anchetã grea,cã a fost o mare pre-siune din partea opinieipublice ºi a trebuit sãalocãm toate resurseleINSEMEX, pentru ca, înfoarte scurt timp, sã ofinalizãm, dar, în acelaºitimp, sã o facem cu

profesionalism ºi rigu-rozitate. Am fãcut ºimachete la scarã ºisimulãri computerizate.Pot spune cã estevorba de sute de ore desimulãri computerizate,vom face un calcul pre-cis în zilele acestea. Miide ore de manoperã aumai fost ºi foarte multeore de experimentãri ºide pregãtire a terenului,în vederea experimen-tãrilor ºi a incintelor

unde am fãcut acesteexperimente”, a conchisArtur Gãman.

Întreg dosarul va fipredat sãptãmânaviitoare procurorilor,care apoi vor formulatrimiterile în instanþã acelor consideraþi vino-vaþi. Doar atunci vor fidate publicitãþii pasajedin dosarul de laColectiv.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Ianuarie 2016 Actualitate 5

T oþi copiii trebuie sã

înveþe sã se spele pedinþi ºi sã nu le fiefricã de dentist.Campania estesusþinutã de volun-tarii de la CruceaRoºie, care merg dinºcoalã în ºcoalã sã lise adreseze copiilor.

„Voluntarii de laCrucea Roºie Petroºaniau fost prezenþi la laînceputul sãptãmânii laºcoala I.G. DucaPetroºani, la grupapregãtitoare, în cadrul

campaniei “Dinþifrumoºi ºi sãnãtoºi -Educaþie pentru sãnã-tate în rândul elevilor”.

Nu mai puþin de91 de copii au învãþatcum sã se spele corect

dinþii, pentru a nu fiatacaþi de carii ºi cãdoctorul stomatologeste prietenul lor.

Copiii au fost receptivi ºi foartebucuroºi de cadoul

primit pentru cã ºi ei s-au pregãtit ºi au desenat cel mai frumosdinþiºor sãnãtos”, adeclarat Felicia Vitan,coordonatoarea activitãþii de la CruceaRoºie Petroºani.

Campania va conti-nua ºi în restul ºcolilorpentru ca voluntariiCrucii Roºii sã îi înveþepe cei mici cã igienadinþilor este foarteimportantã ºi cã un dinþiºor bolnavatrage ºi alte boli, careatacã ºi alte pãrþi alecorpului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Alina NadiaArdeleanu ar putearãspunde doar penalpentru fapta sa,procurorii hunedoreni

cercetând-o pentruomor, nu ºi pentrudaunele considerabileprovocate vecinilor eidin bloc.

Primãria Uricani asuportat din bugetul propriu reparaþiile laapartamentele afectatede incendiul devastatorprodus anul trecut.Costurile s-au ridicat lacirca 200 de mii de lei,însã aceºti bani alocaþidin bugetul local nu mai

pot fi recuperaþi de lavinovaþi. Administraþialocalã se poate îndreptaîmpotriva femeii, chiardacã aceasta va fi gãsitãresponsabilã de daune,pentru cã sumele au fostalocate în baza unui ajutor de urgenþã.

„Noi le-am dat ajutorde urgenþã celor afectaþide dezastru, conformreferatelor fãcute de ISUºi alte structuri, conformlegii. De îndreptat

împotriva ei trebuie sã o facã proprietariilocuinþelor afectate. Mãîndoiesc cã oamenii vorface acest lucru pentrucã nu au ce recupera de la ea”, a declarat pri-marul localitãþii Uricani,Dãnuþ Buhãescu. Deaceeaºi pãrere sunt ºivecinii femeii, iaroamenii spun cã ar cheltui bani în zadar într-un proces, pentru cãfemeia nu are bunuri ce

ar putea fi executate. În total au fost

afectate 17 apartamentedin blocul 36, unde aizbucnit incendiul, dar ºiacoperiºul imobilului.Reamintim cã trei copiicare fuseserã lãsaþi singuri acasã au murit înurma unui incendiuizbucnit în locuinþa lorsituatã la etajul alpatrulea al unui bloc dinUricani, în iunie 2015.Procurorii Parchetului de

pe lângã TribunalulHunedoara au arãtat cãAlina Nadia Ardeleanu,mama celor trei copii, a aºezat o lumânareaprinsã pe spãtarul unuicolþar situat lângã patulîn care dormeau micuþii,dupã care a pãrãsitlocuinþa. Femeia a mersdupã bãuturã ºi spremiezul nopþii a revenitacasã.

„Totodatã, din probele administrate arezultat cã femeia apãtruns în apartamentulincendiat, constatândamploarea acestuia, darnu a sesizat vreo per-soanã pentru stingereaincendiului ºi salvareacopiilor”, au mai precizat anchetatorii.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Inspectorii ITM atragatenþia cã situaþia incertã încare este acum ComplexulEnergetic Hunedoara arputea avea repercursiuni înprotecþia muncii. IleanaBodea, ºefa ITM din ValeaJiului a afirmat cã lipsurilesunt acute ºi nu se mai potface nici mãcar verificãrileminim necesare ale apara-turii vitale din subteran. Maieste un pas ºi locurile demuncã vor fi închise de ITM.

„Verificarea compresoa-relor, verificarea instalaþiilorde extracþie, toate firmelecare executau aceste verificãrirefuzã sã le mai facã, încondiþiile în care nu îºi

primesc mãcar o parte dinbanii datoraþi de CEH. Vomîncheia controlul la Livezeni,dar trebuie neapãrat sã orga-nizãm o întâlnire cu cei careau responsabilitãþi, pentru a-iconºtientiza cã, fãrã anumitefonduri alocate pentru materialeºi servicii, minele nu potfuncþiona. Vom ajunge sã oprimlocurile de muncã”, a declaratIleana Bodea, ºefa Serviciului deSãnãtate ºi Securitate în Muncãdin ITM Valea Jiului.

Inspectorii ITM, atuncicând fac verificãri, cer acte,dar la unitãþile miniere elenici nu mai existã. Nimeni nupoate face dovada cã utilajelefuncþioneazã ºi cã totul este

în regulã ºi atunci inspectoriimerg pe firul scurt. O soluþiecare nu mai poate continuaaºa.

”Au fost efectuate verificãrileunor puþuri ºi firma care afãcut asta nu dã rezultatele.Noi, ca sã ne dãm seama cãpuþul respectiv încã e sigur, vor-bim la telefon cu firma, mãcarsã ne spunã ce au constatat.

Dacã instalaþia de extracþie e în regulã ºi doar lipseºte hârtia?Dar nu putem merge la infinitaºa. Sunt compresoarele carenu se mai verificã ºi într-o zi nupoþi sã rãmâi la o minã fãrãaer comprimat”, a mai adãugatºefa ITM.

Inspectorii ITM aºteaptãsã fie numitã o conducere laCEH, aºa încât sã poarte

discuþii referitoare la lipsuriledin subteran.

De câteva sãptãmâni nu ianimeni decizii ºi se aºteaptãca administratorul judiciar sãsoseascã în Valea Jiului. Tot pe el îl aºteaptã ºiinspectorii de muncã. Astaca sã nu opreascã activitateadin subteran.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

“Direcþia Judeþeanã pentruSport ºi Tineret Hunedoaraorganizeazã premierea celormai buni sportivi ºi tineri hune-doreni pe anul 2015, miercuri,27 ianuarie, de la ora 14.00, laSala de conferinþe a Teatrului deArtã Deva, în cadrul cãreia vor fi recompensaþi sportivii ºitinerii care au obþinut rezultateremarcabile în competiþiilenaþionale ºi internaþionale în

anul 2015”, se aratã în comunicatul DJST Hunedoara.

Tinerii din Valea Jiului carevor fi premiaþi sunt GherghelAnamaria, senioarã - CSCOMEXIM Lupeni - Fotbal-Tenis, Licã Mariana, junioarã -CS COMEXIM Lupeni - Fotbal-tenis, Condescu George, junior,CSM JIUL Petroºani - Karate,Rizescu Ana-Maria, senioarã,CS COMEXIM Lupeni - Fotbal-

tenis ºi Polifronie AndreeaIzabela, cadet - CSM JiulPetroºani, Karate.

Monika BACIUMonika BACIU

Gerul creºte ºinumãrul furturilorde cãrbuneD in Colonia Iscroni-Aninoasa, polul

furtului de huilã, datoritã proximitãþiide gara prin care trec vagoanele cu huilã ºipânã pe platformaMinei Livezeni,hoþii ºi-au înmulþitatacurile.

Cãrbunele se trecebine pe piaþa neagrãmai ales, acum, cândtemperaturile extremde scãzute au pusstãpânire pe ValeaJiului. Mai grav estecã, de multe ori, cei care ar trebui sã intervinã nuo pot face ori o fac întârziat. Un paznic de la EMLivezeni confirmã cele de mai sus. Omul a cerutsã rãmânã anonim pentru cã îi este teamã cã va filuat în vizor de hoþi, mai ales cã un coleg de-al luia fost pur ºi simplu sechestrat de hoþi. „Nu te poþiþine la ei cât de mulþi sunt ºi când chemi poliþiavine dupã ce fug toþi. Nu au nici oameni suficienþiºi hoþii au pe unde sã scape ºi duºi sunt”, spunepaznicul. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Mama care ºi-a lãsat copiii sã ardã de vii scapã de dauneF emeia care ºi-a lãsat copiii sã ardã de vii în casã, pentru

cã plecase sã-ºi cumpere bãuturã, scapã de plata daunelorprovocate de incendiul devastator care, pe lângã cele trei vieþi curmate, a produs pagube considerabile.

Cinci sportivi din Valea Jiului,premiaþi de DJST HunedoaraC ei mai buni sportivi ai judeþului Hunedoara vor fi

premiaþi, sãptãmâna viitoare, de Direcþia Judeþeanã de Sport ºi Tineret. 10 sportivi care au obþinut rezultateremarcabile la disciplinele olimpice ºi alþi 10 sportivi la disciplinele neolimpice urmeazã a fi premiaþi. La disciplineleneolimpice cinci din cei 10 tineri sunt din Valea Jiului.

Continuã campania Crucii Roºii pentru copii

ITM, la un pas sã opreascã funcþionarea minelorÎ n minele Vãii Jiului nu mai sunt materiale, nu s-au

fãcut revizii, pentru cã nu le-a mai plãtit nimeni, iar inspectorii ITM cautã sã discute cu cineva care sãrãspundã de ceea ce se întâmplã acum. Asta pentru cã,de câteva sãptãmâni, este o adevãratã degringoladã,pentru cã nu a fost numit nimeni sã se ocupe de minerit,iar problemele pot degenera în orice moment.

Bureþii ºi artificiile dinColectiv ar trebui INTERZISE!E xperþii în explozibili ºi explozii de la INSEMEX sunt de pãrere cã

bureþii ºi artificiile, care au fost în clubul bucureºtean Colectiv, artrebui interziºi. Din pãcate, la aceastã orã ei pot fi achiziþionaþi liber depe piaþã, iar cazuri similare în lume au pornit de la tpuri similare demateriale, lucru ce genereazã ideea cã nu ar mai trebui folosite.Expertiza a fost finalizatã ca draft ºi va fi predatã sãptãmâna viitoare.

Page 5: CVJ NR. 1025 VINERI 22 IANUARIE 2016

Experþii INSEMEX aucreat pãrþi din ClubulColectiv ºi, chiar dacãnu au cum sã dea daterezultate în urma a sutede expertizãri ce s-aufãcut, aceºtia ne spuncã materialele ºi artifi-ciile nu ar mai trebuifolosite niciodatã. Astfelde incidente nu s-aupetrecut doar în

România, ci ºi în alteþãri, dar experþii potspune cã nu ar fi rãu seia aceastã variantã încalcul. „Aceasta faceparte dintr-un ºir mailung de evenimentecare au avut loc pe planmodial din aceste cauze,deci nu este singular.Din punctul nostru devedere, dar nu ºtiu câtputem noi influenþa peplan mondial, cred cãar fi necesar ca aceºtibureþi ºi aceste artificiiar trebui scoºi de pepiaþã. Din cãte ºtiu eu,nu este interzisã vân-zarea lor, dar trebuierespectate anumitecondiþii ºi ei pot fifolosiþi doar în anumitescopuri”, a precizatArtur Gãman, directorINSEMEX Petroºani.

La INSEMEX au fostverificate douã dintre

ventilatoarele din club,iar acestea urmeazãacum sã fie expertizate

ºi de Institutul Naþionalde ExpertizeCriminalistice. „Ne-ausolicitat cele douã venti-latoare pe care noi le-am expertizat, ca sãîºi facã ºi ei o expertizãîn paralel”, a maimenþionat conducereaINSEMEX Petroºani.

În Clubul Colectiv audecedat 63 de tineri ºicâteva zeci de oamenivor suferi toatã viaþa din

cauza rãnilor. Presiuneapublicã s-a fãcut simþitãºi la Petroºani, pentrucã lumea a cerut ca

expertiza sã fie efectu-atã mai repede, însã,aici a fost vorba de sutede simulãri, pentru a nulãsa loc interpretãrilor.„A fost o anchetã grea,cã a fost o mare pre-siune din partea opinieipublice ºi a trebuit sãalocãm toate resurseleINSEMEX, pentru ca, înfoarte scurt timp, sã ofinalizãm, dar, în acelaºitimp, sã o facem cu

profesionalism ºi rigu-rozitate. Am fãcut ºimachete la scarã ºisimulãri computerizate.Pot spune cã estevorba de sute de ore desimulãri computerizate,vom face un calcul pre-cis în zilele acestea. Miide ore de manoperã aumai fost ºi foarte multeore de experimentãri ºide pregãtire a terenului,în vederea experimen-tãrilor ºi a incintelor

unde am fãcut acesteexperimente”, a conchisArtur Gãman.

Întreg dosarul va fipredat sãptãmânaviitoare procurorilor,care apoi vor formulatrimiterile în instanþã acelor consideraþi vino-vaþi. Doar atunci vor fidate publicitãþii pasajedin dosarul de laColectiv.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Ianuarie 2016 Actualitate 5

T oþi copiii trebuie sã

înveþe sã se spele pedinþi ºi sã nu le fiefricã de dentist.Campania estesusþinutã de volun-tarii de la CruceaRoºie, care merg dinºcoalã în ºcoalã sã lise adreseze copiilor.

„Voluntarii de laCrucea Roºie Petroºaniau fost prezenþi la laînceputul sãptãmânii laºcoala I.G. DucaPetroºani, la grupapregãtitoare, în cadrul

campaniei “Dinþifrumoºi ºi sãnãtoºi -Educaþie pentru sãnã-tate în rândul elevilor”.

Nu mai puþin de91 de copii au învãþatcum sã se spele corect

dinþii, pentru a nu fiatacaþi de carii ºi cãdoctorul stomatologeste prietenul lor.

Copiii au fost receptivi ºi foartebucuroºi de cadoul

primit pentru cã ºi ei s-au pregãtit ºi au desenat cel mai frumosdinþiºor sãnãtos”, adeclarat Felicia Vitan,coordonatoarea activitãþii de la CruceaRoºie Petroºani.

Campania va conti-nua ºi în restul ºcolilorpentru ca voluntariiCrucii Roºii sã îi înveþepe cei mici cã igienadinþilor este foarteimportantã ºi cã un dinþiºor bolnavatrage ºi alte boli, careatacã ºi alte pãrþi alecorpului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Alina NadiaArdeleanu ar putearãspunde doar penalpentru fapta sa,procurorii hunedoreni

cercetând-o pentruomor, nu ºi pentrudaunele considerabileprovocate vecinilor eidin bloc.

Primãria Uricani asuportat din bugetul propriu reparaþiile laapartamentele afectatede incendiul devastatorprodus anul trecut.Costurile s-au ridicat lacirca 200 de mii de lei,însã aceºti bani alocaþidin bugetul local nu mai

pot fi recuperaþi de lavinovaþi. Administraþialocalã se poate îndreptaîmpotriva femeii, chiardacã aceasta va fi gãsitãresponsabilã de daune,pentru cã sumele au fostalocate în baza unui ajutor de urgenþã.

„Noi le-am dat ajutorde urgenþã celor afectaþide dezastru, conformreferatelor fãcute de ISUºi alte structuri, conformlegii. De îndreptat

împotriva ei trebuie sã o facã proprietariilocuinþelor afectate. Mãîndoiesc cã oamenii vorface acest lucru pentrucã nu au ce recupera de la ea”, a declarat pri-marul localitãþii Uricani,Dãnuþ Buhãescu. Deaceeaºi pãrere sunt ºivecinii femeii, iaroamenii spun cã ar cheltui bani în zadar într-un proces, pentru cãfemeia nu are bunuri ce

ar putea fi executate. În total au fost

afectate 17 apartamentedin blocul 36, unde aizbucnit incendiul, dar ºiacoperiºul imobilului.Reamintim cã trei copiicare fuseserã lãsaþi singuri acasã au murit înurma unui incendiuizbucnit în locuinþa lorsituatã la etajul alpatrulea al unui bloc dinUricani, în iunie 2015.Procurorii Parchetului de

pe lângã TribunalulHunedoara au arãtat cãAlina Nadia Ardeleanu,mama celor trei copii, a aºezat o lumânareaprinsã pe spãtarul unuicolþar situat lângã patulîn care dormeau micuþii,dupã care a pãrãsitlocuinþa. Femeia a mersdupã bãuturã ºi spremiezul nopþii a revenitacasã.

„Totodatã, din probele administrate arezultat cã femeia apãtruns în apartamentulincendiat, constatândamploarea acestuia, darnu a sesizat vreo per-soanã pentru stingereaincendiului ºi salvareacopiilor”, au mai precizat anchetatorii.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Inspectorii ITM atragatenþia cã situaþia incertã încare este acum ComplexulEnergetic Hunedoara arputea avea repercursiuni înprotecþia muncii. IleanaBodea, ºefa ITM din ValeaJiului a afirmat cã lipsurilesunt acute ºi nu se mai potface nici mãcar verificãrileminim necesare ale apara-turii vitale din subteran. Maieste un pas ºi locurile demuncã vor fi închise de ITM.

„Verificarea compresoa-relor, verificarea instalaþiilorde extracþie, toate firmelecare executau aceste verificãrirefuzã sã le mai facã, încondiþiile în care nu îºi

primesc mãcar o parte dinbanii datoraþi de CEH. Vomîncheia controlul la Livezeni,dar trebuie neapãrat sã orga-nizãm o întâlnire cu cei careau responsabilitãþi, pentru a-iconºtientiza cã, fãrã anumitefonduri alocate pentru materialeºi servicii, minele nu potfuncþiona. Vom ajunge sã oprimlocurile de muncã”, a declaratIleana Bodea, ºefa Serviciului deSãnãtate ºi Securitate în Muncãdin ITM Valea Jiului.

Inspectorii ITM, atuncicând fac verificãri, cer acte,dar la unitãþile miniere elenici nu mai existã. Nimeni nupoate face dovada cã utilajelefuncþioneazã ºi cã totul este

în regulã ºi atunci inspectoriimerg pe firul scurt. O soluþiecare nu mai poate continuaaºa.

”Au fost efectuate verificãrileunor puþuri ºi firma care afãcut asta nu dã rezultatele.Noi, ca sã ne dãm seama cãpuþul respectiv încã e sigur, vor-bim la telefon cu firma, mãcarsã ne spunã ce au constatat.

Dacã instalaþia de extracþie e în regulã ºi doar lipseºte hârtia?Dar nu putem merge la infinitaºa. Sunt compresoarele carenu se mai verificã ºi într-o zi nupoþi sã rãmâi la o minã fãrãaer comprimat”, a mai adãugatºefa ITM.

Inspectorii ITM aºteaptãsã fie numitã o conducere laCEH, aºa încât sã poarte

discuþii referitoare la lipsuriledin subteran.

De câteva sãptãmâni nu ianimeni decizii ºi se aºteaptãca administratorul judiciar sãsoseascã în Valea Jiului. Tot pe el îl aºteaptã ºiinspectorii de muncã. Astaca sã nu opreascã activitateadin subteran.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

“Direcþia Judeþeanã pentruSport ºi Tineret Hunedoaraorganizeazã premierea celormai buni sportivi ºi tineri hune-doreni pe anul 2015, miercuri,27 ianuarie, de la ora 14.00, laSala de conferinþe a Teatrului deArtã Deva, în cadrul cãreia vor fi recompensaþi sportivii ºitinerii care au obþinut rezultateremarcabile în competiþiilenaþionale ºi internaþionale în

anul 2015”, se aratã în comunicatul DJST Hunedoara.

Tinerii din Valea Jiului carevor fi premiaþi sunt GherghelAnamaria, senioarã - CSCOMEXIM Lupeni - Fotbal-Tenis, Licã Mariana, junioarã -CS COMEXIM Lupeni - Fotbal-tenis, Condescu George, junior,CSM JIUL Petroºani - Karate,Rizescu Ana-Maria, senioarã,CS COMEXIM Lupeni - Fotbal-

tenis ºi Polifronie AndreeaIzabela, cadet - CSM JiulPetroºani, Karate.

Monika BACIUMonika BACIU

Gerul creºte ºinumãrul furturilorde cãrbuneD in Colonia Iscroni-Aninoasa, polul

furtului de huilã, datoritã proximitãþiide gara prin care trec vagoanele cu huilã ºipânã pe platformaMinei Livezeni,hoþii ºi-au înmulþitatacurile.

Cãrbunele se trecebine pe piaþa neagrãmai ales, acum, cândtemperaturile extremde scãzute au pusstãpânire pe ValeaJiului. Mai grav estecã, de multe ori, cei care ar trebui sã intervinã nuo pot face ori o fac întârziat. Un paznic de la EMLivezeni confirmã cele de mai sus. Omul a cerutsã rãmânã anonim pentru cã îi este teamã cã va filuat în vizor de hoþi, mai ales cã un coleg de-al luia fost pur ºi simplu sechestrat de hoþi. „Nu te poþiþine la ei cât de mulþi sunt ºi când chemi poliþiavine dupã ce fug toþi. Nu au nici oameni suficienþiºi hoþii au pe unde sã scape ºi duºi sunt”, spunepaznicul. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Mama care ºi-a lãsat copiii sã ardã de vii scapã de dauneF emeia care ºi-a lãsat copiii sã ardã de vii în casã, pentru

cã plecase sã-ºi cumpere bãuturã, scapã de plata daunelorprovocate de incendiul devastator care, pe lângã cele trei vieþi curmate, a produs pagube considerabile.

Cinci sportivi din Valea Jiului,premiaþi de DJST HunedoaraC ei mai buni sportivi ai judeþului Hunedoara vor fi

premiaþi, sãptãmâna viitoare, de Direcþia Judeþeanã de Sport ºi Tineret. 10 sportivi care au obþinut rezultateremarcabile la disciplinele olimpice ºi alþi 10 sportivi la disciplinele neolimpice urmeazã a fi premiaþi. La disciplineleneolimpice cinci din cei 10 tineri sunt din Valea Jiului.

Continuã campania Crucii Roºii pentru copii

ITM, la un pas sã opreascã funcþionarea minelorÎ n minele Vãii Jiului nu mai sunt materiale, nu s-au

fãcut revizii, pentru cã nu le-a mai plãtit nimeni, iar inspectorii ITM cautã sã discute cu cineva care sãrãspundã de ceea ce se întâmplã acum. Asta pentru cã,de câteva sãptãmâni, este o adevãratã degringoladã,pentru cã nu a fost numit nimeni sã se ocupe de minerit,iar problemele pot degenera în orice moment.

Bureþii ºi artificiile dinColectiv ar trebui INTERZISE!E xperþii în explozibili ºi explozii de la INSEMEX sunt de pãrere cã

bureþii ºi artificiile, care au fost în clubul bucureºtean Colectiv, artrebui interziºi. Din pãcate, la aceastã orã ei pot fi achiziþionaþi liber depe piaþã, iar cazuri similare în lume au pornit de la tpuri similare demateriale, lucru ce genereazã ideea cã nu ar mai trebui folosite.Expertiza a fost finalizatã ca draft ºi va fi predatã sãptãmâna viitoare.

Page 6: CVJ NR. 1025 VINERI 22 IANUARIE 2016

Modalitãþi de creare ºi utilizare a contului onlinepentru vizualizarea ºiachitarea online a facturilor

Crearea unui cont pentruvizualizarea ºi achitareaonline a facturilor Apa ServValea Jiului presupune par-curgerea urmãtorilor paºi:

1. Accesarea paginii webApa Serv la adresa webhttp://www.asvj.ro/

2. Accesarea secþiuniiCont Client, fie dând clickpe textul-link care anunþãNOU!!!PLATA ONLINE CUCARDUL! din prima paginãa site-ului ASVJ, fie dinsecþiunea Clienþi, urmând

link-ul Click aici pentru aaccesa secþiunea Cont Client

3. În paginã web ce se vadeschide ca paginã separatã,clientul îºi va crea un cont(click pe textul-link Înregis-treazã-te). Datele necesarecreãrii contului care vor ficompletate în paginã webnou deschisã sunt, în ordine,Cod client, Cod intern,Adresa de e-mail, Telefon,Parola ºi Parola (verificare),cu menþiunile (*) urmãtoare:Toate câmpurile sunt obliga-torii, Codul client ºi codulintern se gãsesc pe facturi,începând din 2016, în colþuldreapta-sus, alãturi de date

client, Pentru numãrul detelefon se introduc 10 cifreºi Parola trebuie sã aibã celpuþin 6 caractere.

4. Contul odatã creat,conectarea/ autentificarea uti-lizatorului se face completândAdresa de email ºi Parolaasociate contului în câmpurilecorespunzãtoare.

Datele accesibile din contulpersonal sunt, pe lângã datelepersonale (accesibile în secþi-unea Contul meu, unde clien-tul poate modifica numãrul detelefon, poate opta pentruprimirea facturii pe mail ºipoate schimba parola asoci-atã contului), date legate de

facturile emise (secþiuneaEvidenþã facturi), plataacestora (secþiunea Platãfacturi online), precum ºi evidenþa plãþilor efectuate (în secþiuneaEvidenþã plãþi).

Menþionãm cã la plata online afacturilor nu se percepcomisioane, procesareadatelor se face rapid, clientul având,astfel, acces la contul nou-creat oricând, de oriunde.

Birou Presa S.CApa Serv Valea Jiului

S.A Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Ianuarie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.90 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei- Fleicã porc - 11.00 lei- Carne tocatã - 11.90 lei- Cotlet porc cu os - 12.90 lei- Cotlet porc fãrã os -16.00 lei- Ceafã porc cu os - 13.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei- Costiþã porc cu os - 9.00 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

INSTITUTUL NAÞIONALDE CERCETARE-DEZVOLTARE

PENTRU SECURITATEMINIERÃ ªI PROTECÞIE

ANTIEXPLOZIVÃ -INSEMEXPETROªANI,

cu sediul în localitatea Petroºani, Str. Gral. Vasile Milea,nr. 32-34, cod 332047, Jud. Hunedoara,

organizeazã concurs pentru ocuparea unuipost de lãcãtuº mecanic,

cu contract individual de muncã pe duratãdeterminatã (12 luni), cu normã întreagã, în

cadrul compartimentului LogisticãPrototipuri, Întreþinere ( C.L.P.I).

Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs la secretariatul institutului este 05.02.2016, ora 16.00.Concursul se va desfãºura în data de 08.02.2016,ora 10.30 la sediul institutului.

Informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor ºi conþinutul dosarelor de concurs, criteriile,probele de concurs, precum ºi tematica ºi bibliografiade concurs se pot obþine de la sediul institutului-Comp. Resurse Umane, ing. Olga Miclea, tel.0254/541621-541622 int. 192.”

N u vor putea uti-liza tichetele în

alte scopuri. Este vorbadespre tichetele socialecare se acorda copiilorcu vîrste cuprinse întretrei ºi ºase ani caremerg la grãdiniþã.

Tichetele sociale acordateîn baza Legii privind încura-jarea copiilor sã urmezeînvãþãmîntul preºcolar -”Fiecare Copil în Grãdiniþã”-vor putea fi utilizate numaipentru achiziþionarea de produse alimentare,de igienã, de îmbrãcãmiteºi/sau rechizite.

Legea privind încurajareacopiilor sã urmezeînvãþãmîntul preºcolar promoveazã prezenþa la grãdiniþã a copiilor între 3 ºi6 ani, prin acordarea unuistimulent financiar sub formaunui tichet social de 50 delei lunar. Stimulentul seacordã familiilor cu maipuþin de 284 de lei venituri

lunare pe membru de familie. Acordarea tichetelorsociale este strict condiþio-natã de prezenþa regulatã a copiilor la grãdiniþã.

Normele de aplicare pre-cizeazã cã totalul absenþelormotivate permise se cal-culeazã pe baza unui algo-ritm în care învoirile perso-nale (maxim trei) ºi scutirilemedicale nu pot depãºi 50%din numãrul total de zile degrãdiniþã din luna respectivã.Stimulentul acordat subformã de tichet social esteacordat pentru perioada sep-

tembrie – iunie, pe bazã decerere ºi declaraþie pe pro-prie rãspundere completatãde pãrinþi sau de persoanelecare rãspund legal, cu supor-tul asistentului social, acolounde este cazul. Declaraþiaeste standard. Cei careprimesc deja beneficii socialecare atestã încadrarea subpragul de venit nu mai trebuie sã facã un nou dosar,ci copiii lor devin automateligibili.

Mai mult decît atîtînscrierea în Program estepermanentã, pentru a permitefamiliilor sã îºi înscrie copiii lagrãdiniþã ºi dupã începereaanului ºcolar. Tichetul seacordã începînd cu luna încare preºcolarul a îndeplinitcriteriile de frecvenþã.

Toate aceste tichetesociale se vor distribui decãtre primarii în baza formularelor cu prezenþacelor mici la grãdiniþe, formulare întocmite de cãtre educatori.

Monika BACIUMonika BACIU

Tâlhar la 15 ani U n minor condamnat

pentru complicitatela tâlhãrie a fost internatîntr-un centru educativ,dupã ce poliþiºtii Birourilorde Investigaþii Criminaleºi Ordine Publicã Orãºtieau pus în executare osentinþã penalã emisã deJudecãtoria Orãºtie.

Minorul, în vârstã de 15 ani din Orãºtie a fost con-damnat la 2 ani de internareîntr-un centru educativ, pentru comitere infracþiuniide complicitate la tâlhãrie.

Minorul a fost depus deescorta de poliþiºti în Centrul Educativ Buziaº, învederea ispãºirii pedepsei.

Potrivit poliþiºtilor acesta afost cercetat ºi condamnatpentru comiterea, în zonapieþei agro-alimentare din

Orãºtie, a unei infracþiuni detâlhãrie. Fapta a avut loc îndata de 02.08.2015, în jurulorei 13:00, însã partea vãtã-matã - un bãrbat în vârstã de81 de ani, din judeþul Sibiu -nu a sesizat Poliþia. În data de06.08.2015, poliþiºtii au fostsesizaþi de cãtre un martorocular, administrator al uneisocietãþi comerciale caredeþine un punct de lucru înzonã, care a pus la dispoziþiaanchetatorilor ºi mai multeimagini surprinse decamerele de supraveghere ale societãþii.

Poliþiºtii au stabilit faptulcã trei persoane au deposedat partea vãtãmatã,prin violenþã, de suma de300 de lei, în timp ce aceasta se afla în piaþa agro-alimentarã din Orãºtie.

În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au reuºit,în mai puþin de o orã de laprimirea sesizãrii, identifi-carea ºi reþinerea, pentru 24de ore, a prezumtivilor autoriai faptei. Aceºtia sunt treitineri din Orãºtie (o tânãrã învârstã de 29 de ani, un tânãrîn vârstã de 25 de ani ºi unminor în vârstã de 15 ani),care au fost prezentaþi magistraþilor în vederea luãrii mãsurilor legale, subaspectul comiterii infracþiuniide tâlhãrie.

Ajutor doar pentru strictul necesar

Începând din 14 ianuarie, beneficiarii S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROªANI

îºi pot plãti factura ONLINE

Page 7: CVJ NR. 1025 VINERI 22 IANUARIE 2016

Inspecþia Muncii (IM)atenþioneazã angaja-torii cã au obligaþialegalã sã distribuie ceaifierbinte angajaþilorcare lucreazã expuºi latemperaturi extreme,când termometrulscade sub minus 20 degrade sau în condiþiide vânt, care pot ficorelate cu aceste valori. Totodatã,aceºtia trebuie sãacorde pauze pentrurefacerea capacitãþii determoreglare în spaþiifixe sau mobile cumicroclimat corespun-zãtor ºi sã le asigureechipament individualde protecþie. "În situa-þia în care angajatoriinu pot asigura acestecondiþii, de comunacord cu reprezentanþiisindicatelor sau aisalariaþilor, vor dispunereducerea duratei de

lucru în mod corespun-zãtor sau întrerupereaacestuia cu asigurareacontinuitãþii la locurilede muncã. Pe durataîntreruperii colective alucrului, contracteleindividuale de muncãale salariaþilor semenþin, iar perioadade întrerupere constituie vechime înmuncã. Ulterior, vor fistabilite modalitãþile derecuperare a timpuluinelucrat. Acestemãsuri minimale deprotecþie a sãnãtãþiisalariaþilor trebuie luatedacã temperaturileextreme se menþin celpuþin douã zile conse-cutiv. În caz de neres-pectare a prevederilorlegale prevãzute deOrdonanþa de Urgenþã99/2000 privindmãsurile care pot fiaplicate în perioadele

cu temperaturiextreme pentru protecþia persoanelorîncadrate în muncã,sancþiunile pot fiamenzi de la 1.500 la2.500 lei sau chiarsistarea activitãþii companiei pânã laremedierea deficienþelorconstatate", precizeazã

inspectorul general destat de la IM, DantesNicolae Bratu.

Sursa Mediafax

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Ianuarie 2016 Actualitate 7

CurteaConstituþionalã a deciscã posibilitatea caprocurorul sã renunþe laurmãrirea penalã, încazul infracþiunilor carese pedepsesc cuamendã sau cel multºapte ani de închisoare,dacã el constatã cã nuexistã un interes public,prevãzutã în Codul deprocedurã penalã, esteneconstituþionalã.Parchetul de pe lângãÎnalta Curte de Casaþieºi Justiþie (PICCJ)anunþã cã a luat act dedecizia CurþiiConstituþionale pe care

procurorii o vor respecta întocmai.

PICCJ atrage însãatenþia asupra impactulmajor al deciziei,arãtând cã anul trecutau fost soluþionate prinrenunþare la urmãrirepenalã 134.436 decauze, în timp ce în2014, anul în care auintrat în vigoare noilecoduri penale, au fostsoluþionate 86.883 decauze. CurteaConstituþionalã (CC) a luat miercuri în dezbatere excepþia deneconstituþionalitate adispoziþiilor articolului

318 din Codul de procedurã penalã.

"În cazul infracþiunilorpentru care legeaprevede pedeapsaamenzii sau pedeapsaînchisorii de cel mult 7ani, procurorul poaterenunþa la urmãrireapenalã când, în raportcu conþinutul faptei, cumodul ºi mijloacele desãvârºire, cu scopulurmãrit ºi cu împre-jurãrile concrete desãvârºire, cu urmãrile

produse sau care s-ar fiputut produce prinsãvârºirea infracþiunii,constatã cã nu existã uninteres public înurmãrirea acesteia",prevede primul alineatal articolului 318 dinCodul de procedurãpenalã. Potrivit aceluiaºiarticol, procurorul poatedispune, dupã consul-tarea suspectului sau ainculpatului, ca acestasã îndeplineascã unasau mai multe dintre

urmãtoarele obligaþii: "a)sã înlãture consecinþelefaptei penale sau sãrepare paguba produsãori sã convinã cu parteacivilã o modalitate dereparare a acesteia; b) sã cearã public scuzepersoanei vãtãmate; c) sã presteze o muncãneremuneratã în folosulcomunitãþii, pe operioadã cuprinsã între30 ºi 60 de zile, înafarã de cazul în care,din cauza stãrii de sãnã-tate, persoana nu poatepresta aceastã muncã;d) sã frecventeze unprogram de consiliere".Articolul 318 maiprevede, printre altele,cã, în cazul neîn-deplinirii cu rea-credinþãa obligaþiilor în termende 6 luni sau de 9 lunipentru obligaþii asumateprin acord de mediereîncheiat cu partea civilã,procurorul revocã ordonanþa. O nouãrenunþare la urmãrireapenalã în aceeaºi cauzãnu mai este posibilã. În

urma deliberãrilor,Curtea Constituþionalã,cu majoritate de voturi,a admis excepþia deneconstituþionalitate ºi aconstatat cã dispoziþiileart. 318 din Codul deprocedurã penalã suntneconstituþionale.Curtea a reþinut cã dispoziþiile criticate contravin principiuluilegalitãþii, prevãzut deart. 1 alin. (5) dinConstituþie, precum ºiprevederilor art.124alin. (1) coroborate cuart. 126 alin. (1), potrivit cãrora justiþia seînfãptuieºte în numelelegii ºi se realizeazã prininstanþele judecãtoreºtistabilite de lege.

Decizia este definitivã ºi generalobligatorie ºi se comu-nicã celor douã camereale Parlamentului,Guvernului ºi instanþeicare a sesizat CurteaConstituþionalã, respec-tiv Judecãtoria DrobetaTurnu Severin.

Sursa Mediafax

Probe în anchetefurnizate de sistemulde monitorizare video

P e parcursul anului 2015, Poliþia Localã Deva, la solicitarea

Instanþelor de Judecatã, a Parchetelor,Organelor de Poliþie ºi Jandarmerie ºi acelorlalte instituþii abilitate, a trimis numai puþin de 72 de înregistrãri video careofereau probe pentru depistarea celor careau încãlcat legea.

Numãrul de înregistrãri ajunseprobã la dosar a crescut considerabilfaþã de anul 2014,când au fost furnizatedoar 29. Pe de altãparte, activitateacompartimentului deSupraveghere ºiDispecerat din cadrulPoliþiei Locale Devas-a caracterizat în anul 2015 comparativ cuanul 2014, printr-un numãr mai mare desesizãri venite din partea operatorilor ce au fost depistate prin intermediul camerelor desupraveghere. În urma supravegherii prin intermediul camerelor, operatorii au surprins unnumãr considerabil mai mare de sesizãri pelinie de ordine publicã, circulaþie rutierã cât ºipe activitate comercialã, de la 620 în 2014 la954 în 2015.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

134.436 de cauze soluþionate prin renunþarea la urmãrire anul trecutP archetul de pe lângã Înalta Curte de

Casaþie ºi Justiþie (PICCJ) anunþãcã, anul trecut, au fost soluþionate 134.436de cauze prin renunþarea la urmãrireapenalã, în contextul în care aceastãprevedere din Codul de procedurã penalãa fost declaratã neconstituþionalã.

Neprotejarea lucrãtorilor expuºi la temperaturiextreme, sancþionatã cu pânã la 2.500 de leiA ngajatorii sunt obligaþi sã distribuie ceai fierbinte ºi sã

acorde pauze pentru refacerea capacitãþii de termoreglareangajaþilor care lucreazã expuºi la temperaturi extreme, iar încaz contrar riscã sã fie sancþionaþi cu amenzi cuprinse între1.500 ºi 2.500 de lei, informeazã Inspecþia Muncii.

Page 8: CVJ NR. 1025 VINERI 22 IANUARIE 2016

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Ianuarie 20168 Sport

Steaua Bucureºti nu se mai opreºte din„beþie”. Echipa lui Gigi Becali, investitor,oier ºi scriitor de marcã(!?) ia tot ce poate din

fotbalul românesc ºi nu numai. Pânã lamomentul acestor rânduri, i-a adus peBourceanu, Pintilii – defapt, repatriaþi – pe

Marica (al 14-lea celmai bun marcator dinistoria NaþionaleiRomâniei) ºi pe Bawabde la Craiova (fostcomponent în loturilemarilor Real Madrid ºiF.C. Barcelona!), unjucãtor care joacã înRomânia din 2010,marcând în Liga I 36

de goluri, pentru Gloria Bistriþa, Gaz Metan Mediaº ºiC.S.U. Craiova.

Ce-a mai rãmas deluat? Mai sunt vrep 3-4þinte, spre Giurgiu oriCraiova, s-ar putea sã-i iese lui Gigi.

Cu asemenea V.I.P.-uri în formulã, va

fi deranj mare pentrucelelalte competitoare –sã nu uitãm nici de vedeta marocanãKharja, 78 de meciuri în Naþionalã,cu 13 goluri marcate –pentru a putea þine pasul cu SuperSteaua. ªi filmul încãnu e gata.

Henþ cu mâna

Gigi, ia-i tu pe toþi!

Momentul 29 mai2004 rãmâne unul dinmarile mistere ale fot-balului petroºenean.Atunci, în prezenþa a18.000 de spectatori,Jiul întâlnea (de fapt, orevenire dupã ºase ani)pe Gaz Metan Mediaº.Jiul se afla în luptãindirectã cu C.F.R.Cluj, care juca peteren propriu cu C.S.Deva (pe care o vaînvinge cu 3-0). Nuconta ce fãcea C.F.R.-ul, Jiul trebuia sãînvingã, sã acumuleze70 de puncte, unulpeste cel al clujenilor.

Dar soarta fu cruntãpentru jiuliºti...

L a Cluj moderat, la

Petroºani exagerat18.000 de oameni

iau loc în tribunele stadionului din LuncaJiului, înconjuraþi debaloane alb-negre, artificii pregãtite sãsãrbãtoareascã fiesta,ºampanie pusã la rece,ce mai, nebunie totalã!La Cluj, oamenii mai

moderaþi, mai circum-specþi, cu o brigadã dearbitri formatã din treifete, se pregãteau sã„mãcelãreascã” oechipã C.S. Deva carede pe locul 10, eradeja în vacanþã.

ªi în timp ce la Clujunii marcau, laPetroºani alþii sechinuiau...

C.F.R.-ul avea 2-0în minutul 12, (autogolºi un penalty...) aºa casã fie treaba-treabã, întimp ce Jiul nu reuºeanimic cu Nae Iorga ºi

Gabi Apetrei în fazelede atac. Minutele sescurgeau, precum apa Jiului din spatelestadionului ºi la final,arbitrul vâlcean Adrian Comãnescu„stinge lumina”: 0-0.

Pa artificii, adio promovare.

V ariante ºiscenarii

Într-o atmosferã deînmormântare, lumease retrage uluitã de pestadion. Nimeni numai înþelege nimic...Cei din tabãraMediaºului declarau înpresa centralã cã ofi-ciali ai Jiului au încer-cat contactarea pentru

a trânti meciul cu olunã înainte. Se parecã mai performanþi aufost clujenii, care ar fioferit o primã consis-tentã jucãtorilor de laGaz Metan Mediaº.

Ionuþ Popa,antrenorul Jiului, ºi-apus cenuºã în cap –vezi titlul „Îmi e ruºinesã ies din casã” dinfacsimilul alãturat –,dar a aruncat cuvintegrele la adresa staff-ului administrativ alJiului: „Este o tragediecã sunt astfel de per-soane în fotbal. AcestDrãgoescu, ca ºi Spiru,sunt de decor laechipã”.

ªi a mai spus în

final: „Oricum, mie nuîmi place zona dinValea Jiului”.

Ionuþ popa este însãla fel de vinovat ca ºitoatã echipa care nu areuºit sã treacã de acelultim obstacol.

U nii fericiþi,alþii prãbuºiþi

La 250 km distanþã,cele douã echipe trãiaustãri diferite. Clujenii s-a rugat în genunchiºi apoi au sãrit în susde bucurie, jiuliºtii erau prãbuºiþi printrebaloane ºi artificiineexplodate.

A fost un mecineverosimil, care a

ridicat numeroasesemne de întrebare,firul scenariului ducândpânã la faptul cã toatãpovestea cu fiesta dedupã meci ar fi fost omare farsã, pusã lacale chiar de patronulJiului (!?), pânã la faptul cã medieºenii au fost mult mai motivaþi decât ceea cear fi primit de la Jiul,trãgând pentru cauzaC.F.R.-ului. Au trecutde-atunci aproape 12 ani.

Vom ºti vreodatãadevãrul... cu baloaneºi artificii?

POVEªTILE SPORTULUI

Spectatorii, artificiile ºi farsa

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fragment din cartea „100% C.F.R. - Centenarul unui vis”

Alin Simota ºi Marian Spiru nu înþeleg ce li se întâmplã

Clujul se roagã... ... ºi se bucurã