cvj nr 1026, luni 25 ianuarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1026

Luni, 25 Ianuarie 2016

P este 120 de mii de lei pentru transparenþã decizionalã. Atât a cheltuit în cursul anului trecut Consiliul Judeþean

Hunedoara pentru a-ºi mediatiza în presa hunedoreanã proiectele.Anul 2015 a însemnat o publicitate de 127.597,49 lei pentruConsiliul Judeþean Hunedoara. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

În fiecare zi dinsãptãmâna trecutã afost haos în trans-portul în comun dinestul Vãii Jiului. Eleviiau degerat în staþiilede maxi-taxi, pânã ce a sosit câte untaxi, ori pânã ce auînceput sã circulemicrobuzele ºcolare,iar localnicii au cãutat

un taxi ca sã plece lalucru. Nu va mai fi lafel ºi se poate ºi fãrãfirma ZMK, dupãcum afirmã acum primarul Ilie Pãducel,care spune cã totul e ca ºi rezolvat.

„Eu i-am chematpe reprezentanþii noiisocietãþi care vorlucra în Petrila. Sunt

cei care au mai lucratºi cunosc traseul ºiprogramul. Luni ºimarþi vor fi laRegistrul Comerþuluipentru înregistrareamaºinilor. Sunt înnumãr de 17 maºini,suficiente pentrutraseele noastre.Alãturi de cele douãmicrobuze ale

elevilor, vor facefaþã”, a declarat IliePãducel, primaruloraului Petrila.

Birocraþia îi va mai þine pe loc ºisãptãmâna viitoare

pe ºoferii de maxi-taxi, dar, imediatdupã ce se va rezolvasituaþia, taxiurile vorfi obligate sã îºi reiaactivitatea în regimulnormal.

„Maºinile taxi, dupãce vor intra maxi taxipe traseu, trebuie, ºi îºi vor respecta,programul în regim detaxi”, a mai adãugatprimarul din Petrila.

Adrian David,preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, este celcare a gãsit soluþiasalvatoare ºi, imediatce maºinile din Petrilavor primi avizele dela Registrul AutoRomân, va convocaforul judeþean, ca sãle dea licenþa.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

S tarea de insolvenþãºi impunerea unui

administrator judiciarcare sã se ocupe deredresarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara vafi resimþitã în buzunar,atât de mineri, cât ºi deenergeticieni.

Astfel, singurul lucru pecare admnistratotul trebuiesã îl facã este sã aducãsocietatea pe profit, indife-rent cum. În aceste condiþii,pentru reducerea cheltuieli-lor, administratorul judiciarva tãia din drepturile angajaþilor printre care senumãrã: tichetele de masãîn valoare de 200 de lei,energia electricã ºi termicãde aproximativ 400 de lei,transportul în valoare de circa 150 de lei, dar ºimasa caldã. Primele pecare angajaþii le primeauvor rãmâne un vis.

Astfel, vizate spre tãieresunt primele de Crãciun,cele de ziua angajatului,prima jubiliarã în valoare de 1050 de lei ºi multealtele. În ceea ce priveºtesporurile, ortacii ºi energeti-

cienii vor mai beneficiadoar de sporul de vechimeºi cel de noapte. Toatecelelalte sporuri care ar ficrescut salariul minerului,ca de exemplu sporul defidelitate - 10%, cel demuncã suplimentarã de100% sau 75%, sporul deºef de echipã 10%, sporulde condiþii deosebite -20%ºi cel de condiþii nocive de10%, se regãsesc pe listacu lucruri ce trebuiesc tãiatea administratorului judiciar.

În cazul în care pentruredresarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara se va recurge la tãiereadrepturilor enumerate maisus, angajaþii societãþii vorbeneficia doar de salariul de bazã, sporul de vechimeºi cel de noapte.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

Cât de bine se câºtigã

în presã?

Administratorul judiciar alCEH ar putea lãsa mineriidoar cu salariul de bazã!

Se poate ºi fãrã ZMKH aosul generat de refuzul firmei ZMK de a mai efectua trans-

portul în comun pentru Petrila este pe cale sã fie rezolvat.Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara ºi primarul dinPetrila au gãsit o soluþie ºi în aceastã sãptãmânã totul va fi legal.Pânã atunci, merg taxiurile ºi microbuzele ºcolare.

Municipiul Lupenieste unul al contrastelor,în condiþiile în carelumea se plânge pe lacolþuri ºi, când areocazia sã îºi spunã pãrerea, dau bir cufugiþii.

Primarul CornelResmeriþã i-a chemat pecei care locuiesc înLupeni sã vinã la sfat,sã îi dea idei, sãî îi cearãsã facã investiþii ºi sã îi

consulte, însã, fãrã nicioºansã. A anunþat asta ºiîn media, a trimis vorbãprin cartiere ºi, în ziuastabilitã, a venit un singur cetãþean.

„Am rugat prin presã cetãþenii din toatecartierele sã vinã sã facã parte din ConsiliulCetãþenilor, ca sã neputem consulta, în totce vom face. Din neferi-cire, atât pentru mine,

cât ºi pentru cetãþeniidin Lupeni, a venitnumai unul singur. Avenit domnul NicolaeStrinu, de pe CaleaBrãii”, a declarat, dezamãgit, CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Nu sunt interesaþioamenii sã vinã cu sfaturi, ori poate se temcã nu vor avea ºanse

de reuºitã, dar au venitceva mai mulþi, laîmpãrþirea banilor.

„La dezbaterea pebuget, spre satisfacþianoastrã, au fost maimulþi, dar nu suficient.Eu mã aºteptam sã vinãºi ONG –uri ºi cei carepresteazã servicii pentrucetãþeni. Pot, însã, sã ledau asigurãri, cã vomavea bani pentru tot ceînseamnã asfaltãri înLupeni”, a mai spusResmeriþã.

În Lupeni se pregãtesc, din primãvarã, lucrãri deintroducere a canalizãriiºi de îmbunãtãþire areþelelor de apã, dar ºide asfaltare a celor maiimportante artere ºi atrotuarelor aferente lor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Ianuarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

”Rãu mã dor ochii,mã dor/ De lumina

stelelor…”

A sociaþia de Ecologie ºi Intervenþii în Caz

de Urgenþã – PetroAquaPetroºani a organizat cea de-a XII-a ediþie aCarnavalului plutaºilor, laLupeni, Cabana 5 Sud. A fost o searã care ademonstrat, încã o datã,dragostea de viaþã fãrãinhibiþii, bucuria de a trãifiecare clipã, iar costumelemembrilor ºi ale invitaþilorau fost impresionante. Nua lipsit Imnul Minerilor ºinici Hora Unirii, dar niciDavid ºi Goliat ”aduºi” deGeorgeta Barabaº.

Asociaþia PetroAquaPetroºani este unica dinRomania care este membrã aOrganizaþiei Internaþionale a Plutaºilor, organizaþie cu caracter cultural, de promovare a principiilor eco-logice, activitãþi educaþionaleºi promovarea valoriloristorice. Pe aceastã laturã deactivitate PetroAqua a fostapreciatã la cel mai înalt nivel

fiindu-i acordat Marele PremiuHenry Ford ConservationAwards, unul din cele maiprestigioase din lume pentrudomeniul mediului ºi a con-servãrii patrimoniului culturalnaþional ºi internaþional.

ªi cum cei care iubescnatura, cu tot ce tine deCreaþie, membrii PetroAquaau arãtat sâmbãtã seara bucuria de a trãi fiecaremoment, la Carnavalulplutaºilor 2016.

La manifestare au fost invi-taþi colaboratori, cei care aususþinut acþiunile Asociaþiei –reprezentanþi de instituþii,oameni de afaceri, oameni deculturã, pânã la simpli volun-tari cu drag ºi dragoste deþarã, culturã, tradiþii… De laCarnaval nu a lipsit directorulexecutiv al Agenþiei judeþenede Mediu, Georgeta Barabaº,care a venit îmbrãcatã cu cos-tumul popular al bunicii sale,

din Þara moþilor.Parada costumelor de

carnaval a impresionat invitaþii pentru cã nu au existat improvizaþii, costumelede piraþi, prinþese, mãicuþe,haiduci, clovni, cadâne,momârlani, muschetari etc.,erau lucrate pânã la detaliupentru a semana cu ”originalul”.

Cu un respect dus pânã lapioºenie a fost ascultat ImnulMinerilor, dupã care s-a þinutºi un moment de reculegerepentru cei care au pierit înminele din Valea Jiului. ªipentru cã a doua zi, duminicã,

24 ianuarie, era Ziua Unirii,toatã suflarea din salaCabanei 5 Sud s-a prins înHora Unirii, moment dupãcare s-a aplaudat îndelung.

Cuvântul adresat audienþeide Georgeta Barabaº, directorul executiv al Agenþieipentru Protecþia MediuluiHunedoara, a fost surprinzã-tor. Aceasta a spus cãPetroAqua este unul dintrepuþinele ONG-uri care dinbani foarte puþini înfãptuiesclucruri mari, remarcabile, iaraltele cu bani mulþi fac numairãu, comparând situaþia cubiblica poveste a lui David ºi Goliat, dupã care a uratmembrilor PetroAqua sã fieînvigãtori precum David.

Sala în care s-a desfãºuratCarnavalul plutaºilor a gãzduitºi o expoziþie ineditã, cufotografii truncate, din catego-ria satirã ºi umor, realizate deînsuºi preºedintele AsociaþieiPetroAqua, Imbre Szuhanek.Expoziþia a fost un deliciu maiales pentru invitaþi, care s-auregãsit în acþiunile satirizate.

Carnavalul plutaºilor a fostîncã un îndem (pentru cei ceau vrut sã-l perceapã) la a trãifrumos, la a înfãptui zicala cuomul care poate sfinþi locurilepe unde îl poartã viaþa.

Laitmotivul membrilorAsoaciaþiei a fost, în seara desâmbãtã, melodia ”Rãu mãdor ochii, mã dor/ De luminastelelor… Au cântat-o chiar ºicând fãceau poza de grup.Nici nu putea fi altfel!

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

PetroAqua Petroºani – Carnavalul plutaºilor 2016

A u vrut sã le cearã pãrerea celor dinLupeni, oameni care locuiesc în acest

oraº al Vãii Jiului, pentru cã urmeazã sãaibã loc lucrãri importante în oraº. S-auaºteptat sã vinã cel puþin 100 de oameni,grupaþi pe cartiere, cu proiecte ºi idei deinvestiþii. Edilii din Lupeni au trãit, însã, orealã dezamãgire, dupã ce la consultãri avenit un singur om. Au mai ajuns câþivadoar la dezbaterea publicã pe buget.

Lupeni: Consiliul cetãþenilor are uuuunnnn ssss iiiinnnngggguuuurrrr mmmmeeeemmmmbbbbrrrruuuu

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Ianuarie 2016 Actualitate 3

C ele mai marisume au plecat

la televiziuniPosturile de

televiziune din judeþulHunedoara au benefi-ciat de cele mai marisume de bani pentru a

aduce la cunoºtinþahunedorenilor activitatea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Patru posture localedin judeþul Hunedoaraau beneficiat pe par-cursul unui an de zile

de 66.918,63 de lei. Cea mai mare sumã

i-a revenit postuluiKapital TV care aprimit 18.985,81 delei, iar Antena 1 Devase aflã pe locul aldoilea cu suma de18.527,68. Poziþia atreia a clasamentuluieste urmatã deHunedoara TV cu11.769,14, iar apoiINFO HD cu suma de9.204,00. pe ultimapoziþie în clasamentulalocãrilor se aflã

televiziunea din ValeaJiului, Mondo TV care a popularizatproiectele CJH îndecursul anului 2015pentru suma de 8.432de lei.

P resa scrisã,poziþia a doua

Pentru cã în secolulvitezei puþini sunt cei care mai rãsfoiescun ziar, instituþiajudeþeanã a alocatziarelor tipãrite dinjudeþ suma totalã de

46.039,86 de lei. Cotidianul Ziarul

Hunedoreanului apopularizat proiecteleConsiliului JudeþeanHunedoara pe cea maimare sumã ºi anumepentru 10.218,59pentru anul 2015. Aldoilea în clasament seaflã tot un cotidian ºi anume MesagerulHunedorean cu 9.738de lei. Un cotidian dinValea Jiului ºi anumeZiarul Vãii Jiului ocupãpoziþia a treia cu sumade 6.296,62 de lei.Gazeta de Dimineaþã aavut un contract cuinstituþia judeþeanãpentru transparenþãdecizionalã în cuantumde 5.007,92, în timpce Cronica Vãii Jiuluia beneficiat de4.313,36. De cealaltãparte a baricadei, celemai mici sume pentruaceste servicii au fostalocate sãptãmâ-nalelor. Astfel, AfaceriValea Jiului a avut un

contract de 843 de leipentru anul 2015, iarsãptãmânalul ValeaJiului a beneficiat doarde 218 lei în decursulaceluiaºi an.

T rei posturi de radio,

14 mii de leiTot în cursul

anului 2015, ConsiliulJudeþean Hunedoara a mai avut încheiateparteneriate de colabo-rare ºi cu trei posturide radio cãrora le-aalocat suma totalã de14.639,00 de lei.

BIG FM Deva aavut un contract de5000 de lei, RadioColor Orãºtie de4.896,00 ºi RadioValea Jiului de4.743,00 de lei.

Acestea sunt sumelealocate de ConsiliulJudeþean Hunedoarapresei pentru tot anul2015.

Monika BACIUMonika BACIU

Consiliul JudeþeanHunedoara a cerut oanchetã în cazul minoreipentru a se stabili dacãschimbarea gradului dehandicap s-a fãcut corectºi în baza documentelormedicale care atestãafecþiunile medicale alefetiþei. „Am luat legãturacu Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºiProtecþia CopiluluiHunedoara ºi am cerutsã fiu informat cu privirela situaþia aceasta. Înþelegcã s-a schimbat legislaþia,cã existã acum mai multecriterii de încadrare lahandicap. Le-am solicitatsã fiu informat, dar pânãse întruneºte comisiadureazã, sunt medici etc.Oricum, o sã seîntruneascã de urgenþã ºio sã reevalueze dosarul”,

a declarat preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, AdrianDavid.

Actuala conducere aDGASPC Hunedoara afãcut o verificare adosarului iar încadrareaminorei la gradul dehandicap mediu a fostfãcutã de medici în bazadosarului medical.

„Fetiþa este încadratãdin anul 2013 la gradulmediu. Noi trimitem luni(n.r. astãzi) o maºinã dela direcþie la mãtuºafetiþei, sã vedem unde arputea fi internatã minora.Încercãm sã o sprijinim,sã vedem dacã putem são internãm la Deva, laTimiºoara, sã vedemdacã obþinem documentesuplimentare de la medicipentru o încadrare de

grav.(…) Vrem sã i sefacã niºte investigaþiimedicale ºi ca urmare aacelor investigaþii sã i seelibereze diagnosticelecorecte, dacã fetiþa e maibolnavã”, a precizatLoredana Popa-Haida,director adjunct interimarDGASPC Hunedoara.

Mãtuºa micuþei,Olguþa Ileana Mureºan, a cerut exact acest lucru,ca micuþa sã fie internatãºi evaluatã medical de o comisie de medici,alta decât cea dinHunedoara. Femeia numai vrea sã ajungã înfaþa comisiei medicalehunedorene pentru cã a

fost tratatã în batjocurã.„Eu nu am avut plic

sã-l dau la comisie. (…)Dacã eºti sãrac nu tebagã nimeni în seamã.Fetiþa a avut gradul gravºi apoi s-a însãnãtoºit.Am intrat la comisie ºiun doctor de acolo, fãrãsã se uite, ne-a tratat aºaca pe niºte nimicuri ºine-a spus cã „dacã nu ºi-apierdut o mânã sau unpicior, nu primeºte decâtgrad mediu”. Ne-a datgradul mediu, iar la ieºiremi-a spus senin: „când omai creºte poate mergela muncã!”, a susþinutmãtuºa copilei.

Olguþa Ileana Mureºanmai spune cã se teme cãva fi persecutatã pentrucã a apelat la presã.„Sper sã nu se rãzbuneacum pe mine, am fostavertizatã anul trecut sãnu spun la presã nimic.Eu pentru fetiþã fac orice,nu cerºesc, nu fur, nu mã milogesc ci vreaudoar ca fetiþei mele sã i se facã dreptate”.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Moºit de paramediciide la SMURD

O femeie din comuna Pui, cãreia i-a venit sorocul, n-a mai apucat

sã ajungã la Maternitatea SpitaluluiOrãºenesc Haþeg ºi a nãscut ajutatãde un echipaj SMURD de la Postul dePompieri Baru Mare.

Echipajul de intervenþie ºi prim ajutor afost alertat, sâmbãtã, în jurul prânzului ºiîn câteva minute a ajuns la gravidã, însã aceasta era în travaliu.

Paramedicii au îngrijit-o în ambulanþã,dar chiar dacã au ajuns cu ea în scurt timpla spital, nu au mai apucat decât sã intrepe holul unitãþii medicale.

„Pânã s-au fãcut pregãtirile sã fie dusãpe secþie, gravidei i-a venit sã nascã.Asistatã de echipajul SMURD ºi o asisten-tã a spitalului mama a nãscut, acolo, peholul spitalului din câte am înþeles”, spunsursele noastre. Fãtul s-a nãscut prematur,la opt luni, ºi a fost luat în grijã de mediciiunitãþii medicale din Þara Haþegului.Mama este în afara pericolului ºi mai aretrei copii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cât de bine se câºtigã în presã?P este 120 de mii de lei pentru trans-

parenþã decizionalã. Atât a cheltuitîn cursul anului trecut Consiliul JudeþeanHunedoara pentru a-ºi mediatiza în presahunedoreanã proiectele. Anul 2015 aînsemnat o publicitate de 127.597,49 leipentru Consiliul Judeþean Hunedoara.

ªeful CJ Hunedoara a cerut ca DGASPCHunedoara sã verifice cazul micuþei SilviaC azul minorei de cinci ani ºi jumãtate,

din Petroºani, care avea gradul gravde handicap, dar care i-a fost schimbat pemotiv cã are toate membrele, a ajuns înatenþia actualei conduceri a DirecþieiGenerale de Asistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Hunedoara.

„Au fost mai multemãmici, înainte de dezbaterea publicã pebuget, care au cerutparcuri de joacã pentrucopii. Vom face 3 par-curi în Lupeni, unul înfaþa grãdiniþei de pestrada Parângului, carese va da în curând înfuncþiune, unul la CAPºi unul în Bãrbãteni”, aspus primarul CornelResmeriþã.

În curând va fi inau-gurat ºi Palatul Cultural,

care a fost reamenajat,mai are nevoie doar de mobilier ºi deja afost pornitã acolo oparte din instalaþia deîncãlzire. Întârzierea,

însã, a fost impusã deISU. „Urmeazã sãfacem câteva reparaþii,pentru cã ISU ne-acerut mult mai mulþihidranþi, decât erau

proiectaþi. Noi aveam4, dar ei ne-au cerutalþi 24. Acum avem 28 de hidranþi ºi amtras canale ºi þevi. (...)Scaunele le avem dejalicitate, trebuie doarmontate ºi, imediat ceterminã, vom aduceaici trupe de teatru dela Petroºani, pentru caactorii sã joace ºi pescena noastrã”, a maispus Cornel Resmeriþã.


Costel Avrama fost vineri laStraja sã vadãîn teren cum va fi fãcutãcanalizareaacestei staþiunide munte.Planurile suntbune, studiilepar a fi oportune, chiar dacã

au fost întocmite acummulþi ani, aºa încât, numai este nevoie decâtde bani.

„Straja se poate dezvolta numai încondiþiile în care are toate utilitãþile.Canalizarea, la ora când vorbim, nu are.Primãria municipiuluiLupeni are un studiu defezabilitate foarte bun.Avem de unde pleca ºi

eu cred cã anul acestavom demara lucrãrile laStraja, chiar dacã acumnu avem bani, dar suntsigur cã dezvoltarea turismului, trebuie sãducã ºi la împlinireaacestui obiectiv”, adeclarat Costel Avram,director general al SCApa Serv Valea Jiului.

Costel Avram spunecã Straja ar putea aveacanalizare la finele acestui an, iar CornelResmeriþã nu poatedecât sã agreeze un astfel de proiect, care i-ar aduce încã un plusstaþiunii din Lupeni.

„Anul acesta se vorface reparaþii la toatestrãzile din Lupeni undesunt case, încercãm sã le face. Odatã cucanalizarea din Straja,vine ºi cea de pe Calea

Brãii, la casele de acoloºi strada Straja ºiPomilor. Studiul de fezabilitate este fãcut”,a adãugat ºi CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni,care gestioneazã ºi situaþia din staþiuneaturisticã Straja.

Nici Straja ºi nicistaþiunea Parâng nu aucanalizare. Fiecare

cabanã are fosã septicã,iar faptul cã va fi intro-dusã canalizarea, vineîn sprijinul turismului.Mai rãmâne doar sã fieaccesaþi bani europeni,dar sunt ºanse, spunspecialiºtii de la ape, caacest proiect sã intre pefinanþare pânã la fineleanului.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Ianuarie 2016 Actualitate 5

Cum urci în staþiuneaStraja, din telegondolã, vezitunurile de zãpadã, care îºifac treaba, mai jos, pe pârtiileunde nu prea a nins suficientîn acest an. Acolo sunt acumîncepãtorii, care coboarã înºir indian, sub supraveghereamonitorilor de schi.

„Au vrut sã înveþe sãschieze ºi, aici la munte, nuconteazã câþi ani ai, dacã vreisã schiezi. Îþi trebuie puþincuraj ºi timp liber”, a spusunul dintre monitorii de schi,care conducea o echipã depuºti, printre care se numãrauºi câteva domniºoare, dornicede adrenalinã. „Sunt primadatã în viaþa mea pe schiuri.Vin din Bucureºti ºi nu ºtiamcã este atât de frumos aici.Am stat pe terasã ºi am totprivit tinerii care învãþau ºiacum mi-am luat inima îndinþi ºi am zis sã învãþ ºi eu sã schiez”, a spus o tânãrãdin Capitalã.

A fost un week-end liniºtitºi salvamontiºtii din Straja aurecunoscut cã nu prea auavut probleme pânã sâmbãtãseara. O singurã intervenþie,însã, a fost mai dificlã, iarechipajul SMURD a fostchemat în staþiune în momen-

tul în care o tânãrã ºi-a dislo-cat un umãr. „A cãzut ºi areumãrul sãrit, dar pânã sâm-bãtã spre searã nu am avutdecât douã intervenþii maidificile. În rest, e bine”, aspus unul dintre salvamontiºti.

ªi cine nu a vrut sãschieze, a stat la plajã. ªi pePlatoul Soarelui ºi pe terasaMontana, lumea s-a adunat lavin fiert sau ceai ºi, cine avrut sã leneveascã a ales unºezlong sau o bancã, binepoziþionatã, spre soare.

S taþiunea Straja,numãrul unu la com-

petiþii în februarie ºi martieZãpada este din plin,

turiºtii vin de-a valma dintoate colþurile þãrii, aºa cã

administratorii staþiunii turisti-ce Straja au pregãtite pentruiubitorii muntelui foarte multesurprise. Competiþiiledevenite tradiþii în Straja atragzeci de mii de turiºti dornicide sport ºi distracþie .Dacã înprima luna a anului 2016 înStraja a fost organizate com-petiþii ca SNOW-FEST sauZiua internaþionalã a zãpezii,lunile februarie ºi martie vor fiunele foarte bogate la capi-

tolul întreceri sportive.Organizatorii au publicat dejacalendarul competiþional:

6 februarie 2016 –Cupa Bamby ce cuprinde categoriile de vârsta 3-5 ani,6-7 ani, 8-9 ani

13 februarie 2016 –Festivalul Oamenilor de Zãpadã

20 februarie 2016 –Cupa Baloo

5 martie 2015 – CupaComexim

18-20 martie 2016–Cupa Veteranilor

T uriºtii sunt avertizaþi sã nu

pãrãseascã zona schiabilãZãpada viscolitã a format

corniºe care pot fi declanºatede turiºti, iar avalanºele pornite le pot pune vieþile înpericol. Salvamontiºtii dinStaþiunea Straja au intrat înalertã ºi monitorizeazã zonele

cu risc de avalanºã din afarastaþiunii, în care turiºtii arputea ajunge în cãutarea unorlocuri pentru schi extrem oridrumeþii. Aceºtia ar puteadeclanºa avalanºe de zãpadãmai ales cã se anunþã oîncãlzire a vremii iar stratul deomãt va fi foarte instabil. Înschimb, în Staþiunea Straja,pe pârtiile de schi nu existãnici un fel de risc. „Pe zonaschiabilã, omologatã ºipregãtitã pentru schi nuexistã nici un risc. În afaraacestei zone sunt câtevalocuri unde sunt corniºedepuse la vânt ºi unde existãposibilitatea de declanºare azãpezii. Practic în zona schia-bilã din Straja nu existã unasemenea risc, turiºtii sunt îndeplinã siguranþã”, a declaratGeorge Resiga, ºefSalvamont Lupeni. Risc deavalanºã existã ºi în anumitezone din Retezat ori Parâng,însã prezenþa turiºtilor înzonele periculoase esteredusã, iar salvatorii montaniîi avertizeazã pe temerari sãnu se aventureze în afarazonelor verificate. Avalanºelede zãpadã provocate de prac-ticanþii de schi extrem carecautã zãpada neatinsã au dusla adevãrate tragedii. Ultimulaccident a avut loc în afaraStaþiunii Straja, în 2009, iardoi iubitori ai schiului extremºi-au pierdut viaþa dupã ce aufost prinºi de o avalanºã pepartea sudicã a MasivuluiVâlcan.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE Adina Adina PPÃDURARUÃDURARUMaximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

C entru funcþional la Petroºani

Centrul de informare turisticã de la Petroºani estefuncþional de la finele anuluitrecut. Pânã acum sute depersoane i-au trecut pragulpentru a cãuta informaþiidespre municipiul Petroºani,staþiunea montanã Parâng ºinu numai. Investiþia dinPetroºani a fost realizatã îndecursul unui an de zile, iarvaloarea totalã a proiectului afost de 525.210,16 lei (TVAinclus), din care valoareafinanþãrii nerambursabile afost de 416.510,43 lei.

Obiectivul realizãrii acestuiproiect îl reprezintã atragereade turiºti, valorificarea atracþiilor turistice, crearea denoi locuri de muncã, toate

acestea conducând într-unfinal la creºterea economicãa municipiului Petroºani ºitransformarea acestui areal în zonã atractivã pentruinvestitori.

Durata de implementare aproiectului a fost de 15 luniºi a cuprins desfãºurareatuturor activitãþilor planificateîn proiect.

Valoarea totalã finalã aproiectului este de525.210,16 lei (TVA inclus),

din care valoarea finanþãriinerambursabile este de416.510,43 lei.

Asta înseamnã cã muni-cipalitatea de la Petroºani arealizat o economie de peste100 de mii de lei având învedere cã valoarea iniþialãestimatã a fost de peste 600de mii de lei.

C entrul de la Lupeni,cu 100 de mii în

plus faþã de Petroºaniªi edilii de la Lupeni au

accesat fonduri pentrurealizarea unui centru deinformare turisticã. Acestaeste realizat la baza telegon-dolei din Straja, iar valoarea

totalã a proiectului a fost de606.384,73 de lei, din carecontribuþia Uniunii Europenea fost de 547.429,59 lei,Guvernul României a contribuit cu 46.219,29 lei,iar autoritãþile locale de laLupeni au mai pus suma de12.735,29 de lei. Centrul deinformare turisticã va fi inau-gurat în scurt timp, aici fiindexecutate ultimele detalii

U ricani, cu 20 de miipeste Lupeni

Zilele trecute, la Uricani afost recepþionatã construcþiaunui nou Centru de infor-mare tristicã realizat de minis-

terul de resort cu fonduri dela Uniunea Europeanã.Pentru realizarea acestuiobiectiv, Ministerul DezvoltãriiRegionale a calculat un bugettotal de 626.415,12 din carevaloarea eligibilã neram-bursabilã din FEDR este de536.374,47 lei, valoare eligi-bilã nerambursabilã din buge-tul naþional este 45.286,46lei iar cofinanþarea eligibilã aBeneficiarului se ridicã la11.870,63 lei, dar autoritãþilelocale de la Uricani au reuºitsã covoare cu aproape100.00 de lei costurile aces-tei investiþii în urma licitaþiilororganizate pentru execuþialucrãrilor ºi achiziþiile nece-sare. Chiar ºi aºa, realizareaacestuia a fost cu peste 100de mii de lei mai mult decâtcel din capitala Vãii Jiului,adicã cel de la Petroºani.

C e informeazã?

Cele trei centre de infor-mare turisticã din Valea Jiuluiar trebui sã îi informeze peturiºti despre posibilitãþile depetrecere a timpului liber dinzonã. Turismul care sedoreºte a fi o alternativã laminerit este principala propunere a edililor.


Ghici ciupercã ce costã 1.758.010,01 de lei?C entrele de informare turisticã din cele trei

localitãþi ale Vãii Jiului este rãspunsul corect.Cea mai ieftinã dintre toate este cea de la Petroºanicare a costat puþin peste 525 de mii de lei, iar cea maiscumpã a fost cea de la Uricani cu peste 620 de mii delei. Ce promoveazã acestea? Turismul din Valea Jiuluicare mai are cale lungã pânã sã devinã alternativãviabilã la mineritul muribund din Valea Jiului.

Pregãtiri pentru canalizare în StrajaS traja va avea canalizare ºi apã curentã. Este o promisiune pe care o face primarul

Cornel Resmeriþã ºi conducerea operatorului de apã din Valea Jiului, reprezentatãprin Costel Avram. Acum se fac toate mãsurãtorile ºi studiul de fezabilitate întcmit acummulþi ani pare sã fie foarte bun, spune Costel Avram, care a fost vineri dimineaþã în teren.Nu rãmâne decât sã se gãseascã finanþarea.

Zãpadã, soare ºi distracþie la StrajaM ii de turiºti au ajuns, la finele sãptãmânii trecute

la Straja. Staþiunea a fost arhiplinã ºi toþi aucãutat sã schieze, sã se dea cu sania, ori sã facã plajã. Afost vremea numai bunã pentru sportul de iarnã, dar ºipentru relaxare, în cuida temperaturilor scãzute. ªiasta pentru cã soarele a fost ºi el prezent.

Trei parcuri noi la LupeniN u mai puþin de 3 spaþii de joacã vor fi construite la Lupeni,

pentru copii. Primarul Cornel Resmeriþã spune cã au venitîn audienþã mai multe mãmici, care au cerut astfel de locuri dejoacã, mai ales cã în curând va fi inauguratã ºi o grãdiniþã nouã,în care vor veni copiii, care sunt acum la ºcoala de lângã primãrie.

Suntem în plin sezon încare, pentru prima datã înaceastã iarnã, s-a instalat codulgalben de ger.Nu scãpãm niciîn zilele urmã-toare de frig, iarinspectorii ITMfac verificãri înteren, acolounde observãoameni care

muncesc la temperaturiscãzute. „Controale facem în

cadrul celor planificate deja,chiar dacã legislaþia spune cãar trebui fãcute verificãri, doar când temperaturile suntsub -20 C, sau când bate tare vântul.

Angajatorul nu trebuie sãaºtepte – 20 C, sã ia mãsuri,fiindcã existã alte acte legisla-tive care le impun obligaþii.Spre exemplu, angajatoruleste obligat sã îi asigure lucrã-torului echipament adecvat deprotecþie, în funcþie de tem-peratura în care lucreazã. ªi,la temperaturi extreme se iaumãsuri suplimentare, în sensulcã se acordã, de la 0,5 l la 1 lde ceai cald, un loc unde

omul sã se poatã retrage ºi sãse refacã ºi, de asemenea,echipament de protecþieadecvat”, a spus IleanaBodea, ºefa SSM din ITM.

Nu sunt excluse nicimãsurile de a proteja angajatul, dacã are un istoricmedical ce impune riscuri latemperaturi extreme.

Noi am gãsit oameni carelucrau afarã, dar care aurecunoscut cã fac faþã gerului, cu mici pauze.

„Luãm pauze cam ladouã ore. Ori intrãm sãbem un ceai cald, ocafea, ori la sediulfirmei ne ducem ºi,dacã dãm la lopatã, neîncãlzim”, au spus cei

care curãþã zãpada de pestrãzi.

Controalele inspectorilorde muncã au loc zilnic, chiardacã temperaturile de afarãnu au scãzut pe timpul zileisub – 20 C. Asta nu înseam-nã cã oamenii care au îndurat– 15 C trebuie lãsaþi în frig, cifiecare angajator trebuie sã fieconºtient cã îi pune în pericolsãnãtatea ºi, nu în ultimulrând, viaþa angajatului sãu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Ianuarie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.90 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei- Fleicã porc - 11.00 lei- Carne tocatã - 11.90 lei- Cotlet porc cu os - 12.90 lei- Cotlet porc fãrã os -16.00 lei- Ceafã porc cu os - 13.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei- Costiþã porc cu os - 9.00 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

- ANUNÞ - PRIMÃRIA

MUNICIPIULUI VULCAN în conformitate cu

Legea 273/2006 privindfinanþele publice locale aduce lacunoºtinþã publicã Proiectul de

buget pe anul 2016.

Proiectul de buget pe anul 2016 ºiLista obiectivelor de investiþii propuse a serealiza în anul 2016 se aflã afiºat la sediulPrimãriei municipiului Vulcan începând cudata de 04.01.2016. Propuneri, sugestii,opinii cu valoare de recomandare cuprivire la Proiectul de buget pe anul 2016ºi a Listei obiectivelor de investiþii propusea se realiza în anul 2016 pot fi depuse înscris la sediul Primãriei municipiuluiVulcan , transmise prin fax la numãrul0254-571910 sau în format electronicla urmãtoarea adresã de email: [email protected].

În data de 26.02.2016 ora 11,00 însala de ºedinþe a Primãriei municipiuluiVulcan va avea loc o întâlnire în care seva dezbate public proiectul de buget peanul 2016.

Primarul municipiului VulcanIng. GHEORGHE ILE

E uropa, sub asediul imigranþilor.De anul trecut, Europa se

confruntã cu un val de migraþie fãrã precedent.

Dupã ce Germania a decis sã îºideschidã graniþele în faþa refugiaþilor,acum aceasta se vede depãºitã de situaþie. În urma unor discuþii, s-a decisca fiecare þarã din Uniunea Europeanãsã preia cote ogligatorii de refugiaþi,lucru care a nãscut nemulþumiri. Acum,la aproape un an dupã acest val, maimulte state europene suspendã tratatulShengen. România nu a fost încã afectatã de aceastã problemã care acutremurat Europa, însã primarulmunicipiului Petroºani, Tiberiu IacobRidzi este de pãrere cã diplomaþia estecheia succesului pentru rezolvareaacestei probeleme continentale.

“Eu cred cã va reuºi Europa sãtreacã ºi peste acest moment dificil, cutact ºi cu diplomaþie, dar ºi cu fermitatepentru cã, cred cã o democraþie

înseamnã supunerea celorlalþi la voinþamajoritãþii, dar la fel de adevãrat este ºiun alt principiu care spune cãminoritãþile nu trebuie discriminate saudezavantajate. Aici þine de abilitateafiecãrui stat sau a oamenilor politici de a îmbina aceste lucruri astfel încâtsituaþiile sã nu degenereze ºi sã fierespectate principiile fundamentale aleomului”, a declarat Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiului Petroºani.

Refugiaþii ar putea ajunge ºiaproape de Valea Jiului, la Sadu, lângãfabrica de armament.


A u fãcut cerere pentru a importa

cãrbune necesar asigurãrii activitãþii de la Mintia ºi pentrufurnizarea agentului termic în partea Devei ºiHunedoara însã nu auavut în vedere dacã dis-pun de bani pentru a plãtitoatã cantitatea cerutã.

Vorbim despre conduce-rea Complexului EnergeticHunedoara care acum nu poate intra în posesiacãrbunelui cerut de Mintia,fiindcã societatea la care s-a fãcut solicitarea punecondiþii clare, ºi impune

cantitatea care trebuiecumpãratã pentru a da cãrbune termocentralelor.

Astfel, cãrbunele africanva ajunge la Mintia doardacã se achiziþioneazã ocantitate impusã de strãini,mult mai mare decât ceacerutã de CEH.

”Noi vrem o cantitatenu foarte mare de cãrbune,cât sã ne ajungã în primeleluni, însã cel de la careimportãm ne impune sã luãm mult mai mult cãrbune pentru a e facelivrarea.

Acum ComplexulEnergetic Hunedoara nuare fondurile necesare pen-tru plata unei cantitaþi atât

de mari de cãrbune, motiv pentru care cerereanoastrã a rãmas blocatãundeva la Bucureºti”, a spus Cristian Iºtoc,Liderul DepartamentuluiEnergetic din cadrulSindicatului Muntele.

În aceste condiþii fãrã un import, Mintia se vachinui sã funcþioneze de lao zi la alta cu cãrbunele dat de minerii din Vale.

La situaþia de acum, s-a ajuns pentru cã în varã când trebuia fãcut unstoc de cãrbune, huila s-aars în prostie, în loc sã sefacã rezerve.


Directorulminei Lonea,accidentat însubteran, va fioperat

D irectorul ExploatãriiMiniere Lonea, cel care în

cursul zilei de joi în timp ce sedeplasa în subteran la unul din-tre locurile de muncã pentru aface verificãri, s-a accidentat ºiºi-a rupt piciorul are nevoie deintervenþie chirurgicalã.

Politraumatismul suferit lanivelul membrului inferior drepteste atât de grav, încât în cursul

zilei de astãzi, Gabriel Petrescu,este nevoit sã intre în sala deoperaþii

Odatã stabilizat, GabrielPetrescu, va rãmâne imobilizat în ghips pânã la maximum ºase-sãptãmâni, spun medicii de laSpitalul de Urgenþa din Petroºani.

Cât despre accidentul în sine,acesta a fost declarat la ITM ºiclasat ca accident la locul demuncã.


Munca în ger, supervizatã de ITMT emperaturile au scãzut simþitor ºi codul galben de ger a

impus respectarea legii. Este frig, iar angajaþii, care staupe strãzi ºi presteazã diverse munci, trebuie sã ia pauze ºi sãse încãzleascã. Inspectorii ITM sunt cu ochii pe ei.

Tiberiu Iacob Ridzi despre criza refugiaþilor:

”Va reuºi Europa sã treacã ºi peste acestmoment dificil, cu tact ºi cu diplomaþie”

Importul de cãrbune solicitat deMintia, blocat din lipsa banilor

„Week-end cãlduros!” este urareatinerilor din Petroºani,care au adus vineri,dupã ce au ieºit de laºcoalã, haine groasede acasã. Le-au pus pepomii din CentrulCivic al municipiuluiPetroºani ºi asta, doarîn ideea de a le veni înajutor sãrmanilor, înzilele în care întreagaþarã este sub averizare

de cod galben de ger.„Am cãutat prin toatãcasa, în pod, în beci,peste tot sã iau cât sepoate de multe ºi sã ledãruiesc celor care nuau, pentru cã începefrigul ºi, ºtim cu toþii,cât de crunt poate sãfie frigul la noi înPetroºani”, ne-a spusunul dintre voluntari.„Noi, voluntarii, amadus haine de acasã,

haine bune, care nu lemai folosim ºi dorimsã le dãm la oameniicare nu au, motiv pentru care am fãcutacest gest frumos.Sperãm sã se bucuretoþi oamenii de ele”, a adãugat un altul.

Acþiunea seadreseazã, în primulrând oamenilor lipsiþide posibilitãþi materi-ale, pentru cã iarnaeste cumplitã în ValeaJiului ºi nu toþi au bani

sã îºi ia haine groase. „Acþiunea de azi

preia un model bulgar,ce s-a desfãºurat acumcâteva sãptãmâni laSofia ºi care a avutsucces, dar ºi în câtevaoraºe mari din þaranoastrã. Nu este unmodel original, dareste unul de bunãpracticã. Am zis cã

putem face ºi noi aiciºi noi avem oameni aistrãzii care au nevoie

de o hainã ºi voluntariiau donat, ei au dat unexemplu ºi sperãm cãmembrii comunitãþiivor prelua acþiunea”, a adãugat ºi NicuRotaru, asistent socialprincipal Caritas Alba Iulia, membruCNASR.

Dacã vreþi sã contribuiþi, nu trebuiedecât sã duceþi acestehaine într-o zonã pub-licã, de unde oameniisãraci se pot îmbrãcadirect. Acþiunea poartã denumirea de „Week-end cãlduros”ºi, spun voluntarii, seva desfãºura ºi înperioada urmãtoare.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Ianuarie 2016 Actualitate 7

V alea Jiului se poate mândri oriunde cu elevii

de la Colegiul Naþional „MihaiEminescu”, cei care, la ultimasimulare a Bacalaureatului, au arãtat cã sunt cei mai bunidin judeþ.

Rezultatele sunt grãitoare, încondiþiile în care existã licee cu promovabilitate zero, la aceastã orã.Sigur, mai este timp pentru remedieri,dar elevii din Vale au arãtat cã pot fielita, aºa cum de altfel o fac an de an.

Colegiul Naþional Mihai Eminescuocupã prima poziþie în clasamentulliceelor care au cele mai bune rezul-tate în urma simulãrilor examenuluide bacalaureat. Din cei 151 de elevide clasa a XII-a care s-au înscris pen-tru a susþine simularea examenului debacalaureat, 141 au fost prezenþi.Statistic, promovabilitatea a fost de56.03%, iar pe locul II sunt elevii dela Colegiul Naþional Iancu deHunedoara, cu un procent de pro-movabilitate de 55.32%. poziþia atreia fiind ocupatã de cei de la

Colegiul Naþional Avram Iancu din Brad, cu un procent de promovabilitate de 46.39%.

Elevii de clasa a XII-a de laColegiul Naþional Decebal din Deva s-au clasat pe a patra poziþie cu opromovabilitate de 45.50%.

Dacã examenul maturitãþii ar fi fostsusþinut în luna decembrie, doar 26%dintre candidaþi ar fi fost declaraþiadmiºi. La limba ºi literatura românã,profilul Real s-au înscris cei mai mulþicandidaþi pentru a susþine simularea.Din cei 2.520 de candidaþi înscriºi s-auprezentat 2.033 ºi doar 54,5% aureuºit sã obþinã o notã de peste 5. Aufost ºi tineri studioºi. Opt elevi care aususþinut examenul la limba ºi literaturaromânã profilul real au reºut sã obþinãnota 10, în timp ce, la aceeaºi disci-plinã la profilul uman, doar doi au luatnota maximã. Din totalul de 3.193 decandidaþi care s-au înscris pentru asimula examenul de bacalaureat doar1.987 au fost prezenþi ºi doar26,12% au reuºit sã obþinã media 6, care sã le permitã promovareaexamenului maturitãþii.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Week-end cãlduros!T emperaturile extreme din ultimele

zile i-au sensibilizat pe liceenii dinPetroºani, care au copiat o metodã luatã depeste hotare, dar care se preteazã atât debine ºi la iernile friguroase de la noi.Ajutaþi de un ONG, au îmbrãcat copacii cuhaine de iarnã, iar acest week-end va fi, cusiguranþã, unul cãlduros, aºa cum ºi-auintitulat ei acþiunea.

M ica Unire afost un prilej

pentru cei dinPetroºani, de aducereaminte a istoriei ºi aspune adevãrul.

Au fãcut-o elevii dela toate liceele dinPetroºani, de la secþiilede filologie, care audemonstrat cã Unireasub Cuza este un pasimportant al istorieiromânilor. La Vulcan,tinerii au putut sãurmãreascã filmulistoric „Pintea”, iarduminicã searã, auputut admira o paradãcu torþe pe centrulmunicipiului.

Toþi liceenii dinPetroºani au demon-strat cã istoria nu tre-buie uitatã ºi, cu miciscenete, cu muzicã ºipoezie, au realizat câteun grupaj artistic.Prezent la ceremonie afost ºi primarul TiberiuIacob Ridzi, cel care le-a mulþumit copiilorcã nu au uitat de înain-taºii noºtri. „Suntemdin nou împreunã, într-un moment impor-tant pentru fiecare dintre noi ºi pentruRomânia, în general.Mica Unire, de la 24ianuarie 1859 a fostun moment importantpentru români, pentrucã atunci, practic s-areuºit printr-o abilitatea oamenilor politici de

atunci, sã se faceaceastã unire, printr-un„artificiu”, numindu-lpe Alexandru IoanCuza ca ºi conducãtor,atât al Moldovei, cât ºial Þãrii Româneºti ºi,implicit, recunoaºterealui ca domnitor al celordou provincii. Astãzi,fãrã aceste momemnteimportante în sitorianostrã, nu am fi pututtrãi în România, în limitele teritoriale pe

care le avem acum”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Mica Unire estemereu sãrbãtoritã la 24 ianuarie ºi nimeninu ar trebui sã uite câtde importantã a fostpentru noi. Tocmai de aceea, elevii careînvaþã la profilele filologice ale liceelordin Petroºani l-au adus pânã ºi pe Cuza, au cântat ºi aurecitat poezii.


Mica Unire, serbatãcu liceenii ºi torþe

Elevii de la „Mihai Eminescu”Petroºani, primii în judeþ

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Ianuarie 20168 Sport

Eterna puºlama afotbalului românesc amai tras un tun, numitacum A.S.A. Tg.Mureº. Infatuatul

piteºtean, acum la 37de ani, încã se maicrede vedeta-vedetelor,având tupeul sã sperecã va fi în lotul

României pentru C.E.din Franþa! Crezându-secel mai bun fotbalistdin lume, dupã o carierã „strãlucitã” laPetrolul Ploieºti ºi PuneCity în India, AdrianMutu încã se mai credeburicul Pãmântului. Unjnapan de doi lei carelasã impresia cã s-a

cuminþit, dupã cura de droguri din Anglia ºibãtãile din barurileitalo-româneºti, areacum tupeu sãinfecteze fotbalul de laTg. Mureº, unde i-apãcãlit pe ardelenii deacolo pentru salariul de7.000 euro pe lunã,deci vreo 300 de mili-

oane de lei vechi.Terminat complet pen-tru fotbal, farsorul Mutuvorbeºte acum despreperformanþa viitoare.Asta doar în capul sãude geniu neînþeles, carerefuzã sã înþeleagã fap-tul cã steaua lui a apusde mult. Dacã o fi fostvreodatã vreo stea...

Henþ cu mâna MUTU, CHIAR MAIPOÞI... VORBI?

Cu ceva timp înainte de moartea sa (16 ianuarie a.c.),am avut o discuþie pe tema momentului1974. Un interviuredat post-mortem,realizat cu ClementNegruþ.

Reporter: DomnuleNegruþ, cum aþi trãitmomentul de glorie alJiului la finala CupeiRomâniei din 1974?

Clement Negruþ: Cu multã bucurie! Jiul maifusese într-o finalã în 1972,dar o pierduse (n.n. 0-2 cuRapid Bucureºti). De dataasta bãieþii au pregãtitmomentul cu mai multãatenþie.

Rep.: Echipa Jiul eraa Combinatului Minier.Cum se implica administraþia localã?

C.N.: Eram conectaþi la toate problemelefotbaliºtilor. Jiul a fostmereu o echipã de frunte înacea perioadã. Dupã CupaRomâniei au urmat un loc 5 în 1977, o finalã deCupa Balcanicã...

Rep.: Sã revenim lamomentul 1974. Undeeraþi în momentuldesfãºurãrii finalei?

C.N.: Eram într-un concediu pe litoral, laEforie. ªtiam cã echipa vajuca finala în Bucureºti, cu„Poli” Timiºoara (n.n. pedata de 23 iunie 1974), aºa cã m-am deplasat pe

stadionul „Republicii” dinCapitalã. M-am bucuratcând am vãzut câþi suporteriveniserã de la Petroºani,deºi timiºorenii erau ºi eifoarte mulþi.

Rep.: Cum a fostmeciul?

C.N.: La discreþia Jiului!Am avut 2-0, 4-1, în final i-am bãtut cu 4-2, dar scorulputea fi mult mai mare. Aujucat excelent, bucuria lafinal a fost imensã. Eu amrevenit pe litoral, dar ºtiu cã la Petroºani i-a aºteptat,a doua zi, o mulþime deoameni, începând de pedefileul Jiului, pânã la Casade Culturã a Sindicatelor,unde se adunaserã câteva

mii de oameni. Era obucurie imensã, o atmosferãsuperbã.

Rep.: Ulterior v-aþiîntâlnit cu echipa?

C.N.: Nu chiar, se luase vacanþã, începea

Campionatul Mondial dinGermania, lumea pleca înconcediu. M-am întâlnit întoamnã cu ei, într-un cadrudiscret, la Primãrie, dar eifuseserã premiaþi de cãtrecei de la Combinatul MinierValea Jiului.

Rep.: Ce impactsocial a avut acelmoment?

C.N.: Vã daþi seama, eraechipa minerilor din ValeaJiului! Se spunea cã ºi pro-ducþia de cãrbune a crescutºi cã vacile momârlanilordau mai mult lapte! Era obucurie generalã, cã oechipã dintr-un oraº micprecum Petroºani-ul a reuºito astfel de performanþã.Jucãtorii erau priviþi curespect, aflase toatã lumeadespre Valea Jiului, cã ºiaici se pot naºte fotbaliºti de valoare, care au fãcut o figurã frumoasã. O performanþã unicã în istoria echipei Jiul Petroºani.

L uni, 18 ianuarie,echipa de fotbal de

Liga a IV-a UniversitateaPetroºani a începutpregãtirea pentru retur,la baza sportivã din„Dealul Institutului”.

Antrenorul Gabi Niþuare la dispoziþie un lot de

24 jucãtori, noutãþilenumindu-se portarul Deliude la o echipã din Dolj ºiUngur de la RetezatulHaþeg. Pregãtirea la stadionul „ªtiinþa” va avealoc, într-o primã etapã,pânã pe 6 februarie a.c.,într-un ritm de trei zile pesãptãmânã, urmând apoi ase trece la o altã etapã.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

A MURIT CLEMENT NEGRUÞ,primarul Petroºaniului

de la Cupa României 1974P e 26 ianuarie ar fi împlinit 90 de ani. Exact

de ziua de naºtere a lui Nicolae Ceauºescu! A ajuns în Valea Jiului în anul 1948, cu ocaziacreãrii detaºamentelor de muncã – brigadieri – pentru finalizarea cãii ferate Bumbeºti-Livezeni. A venit pentru trei luni ºi a rãmas o viaþã. O viaþãîn care a urcat treptele unei ierarhii profesionale ºipolitice, pânã la poziþia de primar ºi prim-secretar al Comitatului Municipal Petroºani. A avut douãmomente de analele istoriei, în timpul mandatuluisãu fiind edilul ºef al Petroºaniului în 1974, când Jiul Petroºani a câºtigat Cupa României, ºi în 1977 la greva minerilor.

Clement Negruþ la momentul interviului în 2014

FOTBAL. PREGÃTIRI.

Universitatea Petroºania început în forþã

Universitatea Petroºani la primul antrenament efectuat în 2016, pe stadionul „ªtiinþa”

cvj nr 1026, luni 25 ianuarie

Documents