cvj nr 1036, luni8 februarie

7
Salvamontistã bãgatã în spital de un bãtãuº Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 1036 Luni, 8 Februarie 2016 U n interlop din municipiul Lupeni a provocat un scandal monstru în staþiunea din vestul Vãii Jiului ºi a bãtut mai mulþi turiºti. Individul a lovit o salvamontistã din staþiune pe care a lãsat-o inconºtientã. Un jandarm aflat în timpul liber, care stãtea cu agresorul la masã, a fost aproape impasibil la scenã ºi nu a intervenit pentru a-l opri pe individul care a mai bãtut ºi alte persoane. >>> >>> PAGINA AGINA A 3 A 3 A Compania de Turism Valea Jiului a fost înfiinþatã în anul 1999. din structura acþionariatu- lui au fãcut parte primãriile din Valea Jiului ºi Consiliul Judeþean Hunedoara care în urmã cu doi ani ºi-a retras sprijinul financiar. În 1999 s-a stabilit plata unei cotizaþii anuale astfel încât Compania de Turism Valea Jiului sã poatã funcþiona, însã reprezentanþii acestei societãþi susþineau cã doar primãriile au respectat, parþial, înþelegerea. Asociaþi la Compania de Turism sunt toate primãriile din Valea Jiului. La început ºi Consiliul Judeþean Hunedoara a fãcut parte din acþionariat însã anul trecut a încetat colabo- rarea dintre cele douã pãrþi. O altã soluþie pen- tru ºtergerea datoriilor ar fi preluarea sediului de cãtre administraþiile locale. Monika BACIU Monika BACIU P atrimoniul istoric, punct vulnerabil. La Petroºani funcþioneazã un muzeu, Muzeul Mineritului, însã acesta nu este pãzit. Legea spune cã fiecare muzeu din þarã, ar trebui sã aibã pazã. Având în vedere cã la alineatul 1 al articolului nr.11 al Legii nr.311/2003, Legea muzeelor ºi a colecþiilor publice se prevede cã “proprietarii ºi titularii de alte drepturi reale asupra muzeelor ºi colecþiilor publice au, potrivit Codului civil ºi prezentei legi, urmãtoarele obligaþii. Sã asigure paza muzeului sau a colecþiilor publice ºi dotarea acestora cu sisteme de protecþie eficiente” La Petroºani, nu existã niciun paznic angajat care sã deserveascã Muzeul Mineritului. Singurii care vegheazã la securitatea obiectivului sunt poliþiºtii locali. “Nu avem pazã la muzeu, dar nici nu au existat probleme. Existã patrule ale Poliþiei Locale care sunt în teren ºi ziua ºi noaptea”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. I ntrã în reabilitare Municipalitatea de la Petroºani a depus un proiect prin care are în vedere reabilitarea ºi modernizarea Muzeului Mineritului. În aceastã axã de finanþare vor fi acce- sate fonduri europene pentru modernizare. “Vom reabilita ºi moder- niza muzeul la standarde înalte. Vor fi efectuate schimbãri majore acolo”, a mai spus sursa citatã. Sediul muzeului este într-o clãdire construitã în 1920, care este monu- ment istoric. Sunt prezen- tate piese care atestã istoria mineritului în Valea Jiului: documente origi- nale, fotocopii, schiþe, aparate, utilaje miniere, insigne, obiecte specifice vieþii din regiune. Cuprinde o secþiune de geologie reprezentatã prin roci ºi fosile vegetale ºi animale, evoluþia tehnicii miniere în Valea Jiului reprezentatã prin unelte ºi maºini alãturi de diferite aparate de profil. Toate acestea se completeazã cu prezentarea evoluþiei vieþii sociale din Valea Jiului din cele mai vechi timpuri pânã în prezent, evidenþi- atã prin documente, fotografii ºi carte veche. Monika BACIU Monika BACIU Fosta companie de turism, scoasã la vânzare D irecþia Regionalã a Finanþelor Publice Timiº scoate la vânzare Compania de Turism Valea Jiului. Sediul companiei a fost scos spre valorificare de cãtre reprezentanþii AFP Petroºani contra sumei de 80 de mii de lei. Biroul unde a funcþionat Compania de Turism Valea Jiului are o suprafaþã de 26,13 metri pãtraþi. Muzeul, punct vulnerabil

Upload: geza-szedlacsek

Post on 25-Jul-2016

224 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

CVJ Nr 1036, luni8 februarie

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ Nr 1036, luni8 februarie

Salvamontistãbãgatã în spital de

un bãtãuº

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1036

Luni, 8 Februarie 2016

U n interlop din municipiul Lupeni a provocat un scandal monstru înstaþiunea din vestul Vãii Jiului ºi a bãtut mai mulþi turiºti.

Individul a lovit o salvamontistã din staþiune pe care a lãsat-o inconºtientã. Un jandarm aflat în timpul liber, care stãtea cu agresorul la masã, a fostaproape impasibil la scenã ºi nu a intervenit pentru a-l opri pe individulcare a mai bãtut ºi alte persoane. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3 A3 A

Compania de Turism Valea Jiului a fostînfiinþatã în anul 1999.din structura acþionariatu-lui au fãcut parte primãriile din Valea Jiuluiºi Consiliul JudeþeanHunedoara care în urmãcu doi ani ºi-a retras sprijinul financiar.

În 1999 s-a stabilitplata unei cotizaþii anualeastfel încât Compania deTurism Valea Jiului sãpoatã funcþiona, însãreprezentanþii acesteisocietãþi susþineau

cã doar primãriile aurespectat, parþial,înþelegerea. Asociaþi laCompania de Turism sunt toate primãriile dinValea Jiului. La început ºiConsiliul JudeþeanHunedoara a fãcut partedin acþionariat însã anultrecut a încetat colabo-rarea dintre cele douãpãrþi. O altã soluþie pen-tru ºtergerea datoriilor arfi preluarea sediului decãtre administraþiilelocale.

Monika BACIUMonika BACIU

P atrimoniul istoric,punct vulnerabil. La

Petroºani funcþioneazãun muzeu, MuzeulMineritului, însã acestanu este pãzit.

Legea spune cã fiecaremuzeu din þarã, ar trebui sãaibã pazã. Având în vedere cã la alineatul 1 alarticolului nr.11 al Legiinr.311/2003, Legeamuzeelor ºi a colecþiilorpublice se prevede cã “proprietarii ºi titularii dealte drepturi reale asupramuzeelor ºi colecþiilor

publice au, potrivit Coduluicivil ºi prezentei legi, urmãtoarele obligaþii. Sãasigure paza muzeului saua colecþiilor publice ºidotarea acestora cu sistemede protecþie eficiente”

La Petroºani, nu existãniciun paznic angajat caresã deserveascã MuzeulMineritului. Singurii carevegheazã la securitateaobiectivului sunt poliþiºtiilocali. “Nu avem pazã lamuzeu, dar nici nu au existat probleme. Existãpatrule ale Poliþiei Localecare sunt în teren ºi ziua ºi

noaptea”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

I ntrã în reabilitare

Municipalitatea de laPetroºani a depus unproiect prin care are învedere reabilitarea ºi modernizarea MuzeuluiMineritului. În aceastã axãde finanþare vor fi acce-sate fonduri europenepentru modernizare.

“Vom reabilita ºi moder-niza muzeul la standardeînalte. Vor fi efectuateschimbãri majore acolo”, a

mai spus sursa citatã. Sediul muzeului este

într-o clãdire construitã în1920, care este monu-ment istoric. Sunt prezen-tate piese care atestã istoria mineritului în ValeaJiului: documente origi-

nale, fotocopii, schiþe,aparate, utilaje miniere,insigne, obiecte specificevieþii din regiune. Cuprindeo secþiune de geologiereprezentatã prin roci ºifosile vegetale ºi animale,evoluþia tehnicii miniere înValea Jiului reprezentatãprin unelte ºi maºini alãturide diferite aparate de profil. Toate acestea se completeazã cuprezentarea evoluþiei vieþiisociale din Valea Jiului dincele mai vechi timpuripânã în prezent, evidenþi-atã prin documente,fotografii ºi carte veche.

Monika BACIUMonika BACIU

Fosta companie de turism, scoasã la vânzareD irecþia Regionalã a Finanþelor Publice

Timiº scoate la vânzare Compania deTurism Valea Jiului. Sediul companiei a fostscos spre valorificare de cãtre reprezentanþiiAFP Petroºani contra sumei de 80 de mii de lei.Biroul unde a funcþionat Compania de TurismValea Jiului are o suprafaþã de 26,13 metri pãtraþi.

Muzeul, punct vulnerabil

Page 2: CVJ Nr 1036, luni8 februarie

C um a convinsjudecãtorii?

În data de 26 noiem-brie 2012 s-a înfiinþatSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine ValeaJiului S.A.- persoanajuridicã românã cu capital integral de stat,acþionar unic statulromân prin MinisterulEconomiei, având formãjuridicã de societate comercialã pe acþiuni îºidesfãºoarã activitatea înconformitate cu legileromâne. Societatea s-adesprins din CompaniaNaþionalã a Huilei, fiindo societate DIFERITà ºiNU CONTINUATORULCNH-ului.

Societatea de închideri a primitbunurile prin dare înplatã de cãtre statulroman prin Ordonanþade Urgenþã OUG 84 din29.09.2011 care spune“prin derogare de laprevederile art. 175 dinOrdonanþa Guvernuluinr. 92/2003 privindCodul de procedurã fiscalã, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare, la cererea CompanieiNaþionale a Huilei —S.A., denumitã în continuare companie,creanþele fiscale adminis-trate de MinisterulFinanþelor Publice prinAgenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã sesting prin trecerea înproprietatea publicã sau privatã a statuluiºi în administrareaMinisterului Economiei,Comerþului ºi Mediului deAfaceri a unor bunuriaferente unor active definite conform art. 3lit. d) din Ordonanþa deurgenþã a Guvernului nr.

88/1997 privind privatizarea societãþilorcomerciale, aprobatãprin Legea nr. 44/1998,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,aflate în proprietateacompaniei”, se aratã în OUG.

În cadrul aceleiaºiordonanþe, “stingereacreanþelor fiscale se vaface la valoarea bunurilorce intra în componenþaactivelor stabilitã prinraportul de evaluareîntocmit de cãtre un evaluator independent”.

Astfel, activele careau trecut în domeniulpublic al statului au fostMina Petrila, Paroºeni ºiUricani.

C e a vrutLacataº?

Zoltan Lacataº a cerut sã i se acorde platasumelor aferente fonduluide 3,7 la mie. Doarcã LSMVJ nu mai erasindicat reprezentativ.Intervine o nouã ordonanþã, OUG 68 din 14.11.2012 careprevede modificarea ºicompletarea unor actenormative ºi regle-mentarea unor mãsurifinanciar-fiscale.

Articolul 5 facereferire la modul de înfiinþare al SNÎMVJ ºimodul de preluare alangajaþilor.

“Societãþile comer-ciale constituite conformprevederilor Ordonanþeide urgenþã a Guvernuluinr. 119/2011 privindpreluarea de cãtreAgenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã aunor creanþe deþinute deAutoritatea pentruValorificarea ActivelorStatului ºi pentru regle-mentarea unor dispoziþii

referitoare la înfiinþareaunei societãþi comerciale,aprobatã cu modificãri ºicompletãri prin Legea nr.143/2012, preiau,potrivit legii, personalulnecesar desfãºurãrii activitãþii proprii de lasocietatea comercialãcare a stins obligaþiile fiscale prin procedura dedare în plata, în termende 30 de zile de la dataînmatriculãrii societãþii,cu acordul adunãrii generale a acþionarilor”,se aratã în OUG 68 din14 noiembrie 2012.

Astfel, s-a obþinut o derogare de la CodulMuncii privind preluareasalariaþilor.

“Personalul preluatpotrivit alin. (1) îºipãstreazã drepturile ºiobligaþiile ce decurg dincontractele individuale demuncã ºi din contractulcolectiv de muncã aplica-bil la societatea comer-cialã care a stins obligaþi-ile fiscale prin procedurade dare în platã, exis-tente la data preluãrii,pânã la expirarea acestu-ia. Prin derogare de laprevederile art. 27 dinLegea nr. 53/2003 -Codul muncii, republica-ta, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare,certificatele medicale,necesare la angajarea înmunca a personaluluipreluat de cãtre noilesocietãþi comercialepotrivit alin. (1), existentela societatea comercialãcare a stins obligaþii fiscale prin procedura dedare în platã, îºi menþinvalabilitatea pânã la expirarea termenelorprevãzute de lege”, aratãalineatele 2 ºi 3 din art.5 al OUG 68 din14.11.2012.

Mai exact, angajaþii

SNÎMVJ îºi pãstrau drepturile din contractulcolectiv de muncã înbaza cãruia ºi-audesfãºurat activitatea.Adicã este vorba deCCM negociat deSindicatul Muntele înanul 2012 împreunã cuadministraþia CompanieiNaþionale a Huilei, societate din care s-adesprins SNÎMVJ.

A ici intervineLSMVJ

Liga SindicatelorMiniere Valea Jiului achemat în judecatãSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine ValeaJiului solicitând obligareaacesteia sã-i achite sumade 193.648 lei cutitlu de fond destinatactivitãþilor în domeniulnegocierii ºi urmãririicontractului Colectiv deMuncã, calculat la fondulde salarii pentru perioadasepmtebrie 2010 – iulie2011, sumã ce urmeazãa fi actualizatã cu indicelede inflaþie de la data scadenþei fiecãrei lunipânã la plata efectivã.doar cã angajaþiiSNÎMVJ lucrau dejadupã un contract colectivde muncã încheiat înanul 2012 între CNH ºiSindicatul Muntele.

Instanþa de laTribunalul Hunedoara nua luat în seamã actelenormative prin care s-aînfiinþat SNÎMVJ careprevãd cã aceasta NUESTE SUCCESOAREACNH ºi nu s-a înfiinþatprin divizarea sau fuziunea CNH-ului, ciESTE o societate nouã.Totodatã, instanþa secontrazice singurã.

“SNÎMVJ nu a fostînfiinþatã ca urmare aunei reorganizãri a CNH

SA Petroºani care sãaibã ca rezultat un transferal activului ºi pasivului,aceasta nefiind succesoareîn drepturi ºi obligaþii aCNH SA Petroºani, cifiind o entitate juridicãdistinctã. Astfel, întemeiul art. 2 alin. 5 dinOUG 84/2011, CNHSA Petroºani a predatcãtre MECMA activeleale cãror bunuri facobiectul trecerii din proprietatea companiei,în domeniul public alstatului, respectiv EMPetrila, EM Paroºeni ºiEM Uricani. MECMA apredat activele care seconstituie aport în naturãla capitalul social al societãþii, respectiv EMPetrila, EM Paroºeni ºiEM Uricani”, se aratã înmotivarea instanþei.

Aceeaºi instanþã precizeazã cã “urmare areorganizãrii CNH SAPetroºani prin separareaactivelor viabile de celeneviabile au fost constitu-ite Societatea Naþionalãa Huilei ºi SocietateaNaþionalã de Închideri

Mine Valea Jiului care a preluat de la CNH urmãtoarele active:Exploatarea MinierãPetrila, ExploatareaMinierã Paroºeni ºiExploatarea minierãUricani”

Tot instanþa pre-cizeazã, la întâmpinareaformulatã de SNÎMVJ,cã “reclamanta nu facedovada îndepliniriicondiþiior pentru a fiîndreptãþitã sã primeascãfondul de 193.648 leisolicitat, ºi reclamanta n-a avut ºi nu are niciolegãturã cu societateapârâtã în acest litigiu,respective, nu a avutreprezentativitate la nivelde societate, nu a avut ºi nu are membri desindicat la societateapârâtã ºi societateapârâtã nu era înfiinþatã ladata promovãrii acþiunii”.

Astfel, potrivit soluþiei, SNÎMVJ trebuiesã plãteascã cãtre LigaSindicatelor MiniereValea Jiului aproape 200 de mii de lei.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Februarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cum a câºtigat Zoltan Lacataº200 de mii de lei de la SNÎMVJ?Z ilele trecute Curtea de Apel Alba Iulia i-a dat câºtig de cauzã lui Zoltan Lacataº,

preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului într.-un proces cu SocietateaNaþionalã e Închideri Mine Valea Jiului. De precizat este faptul cã Lacataº nici mãcar numai fãcea parte din dialogul social în momentul înfiinþãrii Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului.

Page 3: CVJ Nr 1036, luni8 februarie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Februarie 2016 Actualitate 3

Miruna Inel, o salva-montistã de 21 de anidin staþiunea montanãStraja a fost bãtutã cruntde Constantin SorinPalesicã, cunoscut interlop din Lupeni, aflat dupã miezul nopþiiîntr-un bar din staþiuneaStraja, la doi paºi desediul Salvamont, iar, înurma altercaþiei, femeiaa fost transportatã înstare de inconºtienþã laspital. Totul s-a petrecutsub privirile lui SorinMoldovan, un jandarm,care era în timpul liber,dar care nu a intervenit,fiind la masã chiar cubãrbatul care a lovit-ocrunt pe tânãra salvamontistã.

Scandalul a pornit dela faptul cã femeia i-acerut agresorului sã vor-beascã mai încet, pentru

cã era ora 2.40.Individul a avut unschimb de replici cutânãra, Miruna Inel, dela Postul SalvamontStraja ºi i-a cerut sã seapropie de masa sa.

Agresorul s-a ridicat ºia lovit-o pe femeie cupalma, dar a consideratcã nu este suficient ºi i-adat un pumn direct înfaþã tinerei. Lovitura afost atât de puternicãîncât salvamontista acãzut inconºtientã. În totacest timp, jandarmulSorin Moldovan a asistatla incident fãrã a schiþamãcar o intenþie de a-ltempera pe agresorul cucare petrecea la masã.Interlopul nu s-a opritaici ºi l-a mai bãtut ºi peun angajat al clubului.

Jandarmii ºi poliþia audemarat cercetãrile ºi,

deocamdatã, femeia esteîn spital, în timp ceagresorul sãu a primitdoar o amendã de1.000 de lei. Asta, dupãce ºi unul dintre angajaþiibarului a încasat câþivapumni, pentru cã asunat la 112. „Jandarmiimontani s-au deplasat înlocalul respectiv ºi auidentificat un tânãr de33 ani, domiciliat în

municipiul Lupeni, carelovise mai multe per-soane, printre care ºi otânãrã aflatã în stare deinconºtienþã, care a fostpreluatã de un echipajSMURD ºi transportatãla spital. Jandarmii montani l-au încãtuºatpe agresor ºi l-au condusla sediul Postului de jandarmi din staþiune,unde l-au sancþionat cu

amendã contravenþiona-lã în valoare de 1.000lei, în conformatate cuLegea 61/1991. Apoi,jandarmii montani aupredat agresorul Poliþieimunicipiului Lupeni”, searatã în comunicatulremis presei de IJJHunedoara.

Mai mult, conducereaInspectoratului deJandarmi JudeþeanHunedoara s-a autosesizat ºi a dispusconstituirea unei comisiipentru efectuarea verificãrilor cu privire lacomportamentul unuisubofiþer din cadrulunitãþii, aflat în club, întimpul liber, în momen-tul comiterii agresiunii.În acest caz, în funcþiede rezultatele verificã-rilor, urmeazã sã fie dispuse mãsurile legalefaþã de subofiþerul carenu a avut un comporta-ment corespunzãtor calitaþii de jandarm.

Poliþiºtii fac ºi eicercetãri, iar bãrbatul,care nu are nicio ocu-paþie, este cercetat acum pentru scandalulprovocat. „Poliþiºtii i-auîntocmit bãrbatului de 33de ani dosar penal sub

aspectul comiterii infracþi-unilor de loviri sau alteviolenþe ºi ameninþare.Tânãra agresatã a fost transportatã la SpitalulMunicipal Lupeni ºi, ulte-rior, transferatã la Spitalulde Urgenþã din Petroºani,pentru acordarea de îngri-jiri medicale. Poliþiºtii continuã cercetãrile învederea clarificãrii tuturor circumstanþelor faptei”, aspus ºi Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

În cursul zilei de ieri(n.r. duminicã), judecã-torii au emis pe numeleautorului agresiunii dinStraja un mandat dereþinere pentru 24 ore,acesta fiind cercetat pen-tru lovire ºi amenintare.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

C uplul mortal care ajefuit o casã de amanet

din Hunedoara, aflat dupãgratii în Ungaria, încã n-adat socotealã pentru crimacomisã acum nouã ani.ªandor Varga ºi Emese Turiau fost trimiºi în judecatã deautoritãþile hunedorene,însã lipsa de procedurã afãcut ca procesul sã seamâne. Cei doi criminalisunt acuzaþi de tentativã deomor deosebit de grav.

ªandor Varga ºi iubita luiEmeºe Turi sunt poate ceimai sadici criminali din estulEuropei, faptele lor fiindgreu de imaginat pentrucineva normal, însã în ciudacruzimii de care au datdovadã specialiºtii au concluzionat cã amândoi aufost lucizi ºi au acþionat cuintenþie la fiecare atac.

Cei doi n-au ajuns la niciun termen stabilit de instanþahunedoreanã din simplulmotiv cã sunt în puºcãriiledin Ungaria. ªandor Varga ºiiubita lui Emeºe Turi au jefuit

în decembrie 2007 o casã de amanet din municipiulHunedoara ºi au fost arestaþiîn Ungaria, pentru comitereaa ºapte jafuri armate ºi patrucrime.

ªandor Varga era liderulunei grupãri denumitã„Brigada morþii”, grupare lacare a aderat atât iubita sa,Emese, cât ºi alte persoane.Dupã mai multe crime ºijafuri au fost prinºi ºi condamnaþi de judecãtoriimaghiari, ªandor Varga pri-mind închisoare pe viaþã, iariubita lui, Emese Turi, 17 anide puºcãrie. În anul 2007,cei doi au dat patru lovituri lacasele de amanet din mai

multe zone ale þãrii. Ultimul jaf armat a avut

loc la Hunedoara în 17decembrie 2007, iar ªandorVarga a împuºcat în cap otânãrã care era angajataunitãþii din Hunedoara.Femeia a supravieþuit, însã a rãmas cu un handicappermanent la ochiul stâng.

A u îngrozit Ungaria

În decembrie 2008, gru-parea a început seria de jafuri de pe teritoriulUngariei. ªandor Varga ºiEmeºe Turi trãiau în Ungariadin 2003, însã pânã în2007, au comis jafuri doar

pe teritoriul României. Doarîn perioada august-decembrie2007, ªandor ºi iubita sa aupãtruns în incinta a patrucase de amanet, aflate peraza diferitelor judeþe dinþarã. Casierele erauameninþate cu arma ºinevoite sã le dea jefuitorilortoþi banii din casã, dar ºi bijuterii.

În Ungaria, Varga ºiceilalþi membri ai bandei auspart o bijuterie, de unde aufurat bani ºi bunuri în valoarede 35 milioane de forinþi,dar ºi poºeta vânzãtoarei.Mai apoi, în aprilie 2009, aujefuit o altã bijuterie, unde l-auagresat pe vânzãtor ºi aufurat, apoi, bani ºi obiecte învaloare totalã de 13 milioanede forinþi. A urmat apoi, învara aceluiaºi an, un jaf dincare au câºtigat 24 milioanede forinþi, însã în timpulcãruia au ucis douã persoane– atât pe patronul unitãþiijefuite, cât ºi pe proprietarulspaþiului în care era deschisãbijuteria respectivã. În februa-rie 2010, a urmat jefuireacazinoului „Las Vegas“, totdin Ungaria, de unde au sustras 1,3 milioane deforinþi, iar seria infracþiunilors-a încheiat în luna mai a

aceluiaºi an, cu uciderea uneifamilii de vietnamezi, soþ ºisoþie care lucrau împreunãîntr-un complex comercial.

P uºi sã-ºi sape singuri groapa ºi

apoi împuºcaþi în capCei doi au fost urmãriþi ºi

atacaþi, dupã încheierea pro-gramului de lucru, iar dupãsechestrare au fost duºi lamarginea localitãþii. Degeabale-au explicat agresorilor, ceidoi soþi vietnamezi, cã nu auprea mulþi bani asupra lor,cãci încasãrile sunt lãsate înmagazin. Membrii „Brigãziimorþii“ i-au obligat sã-ºi sapesinguri mormintele, dupãcare i-au împuºcat în cap. N-au gãsit asupra victimelordecât 120.000 forinþi.ªandor le-a declarat oame-nilor legii cã vietnamezii tre-buiau împuºcaþi, indiferentde câþi bani aveau asupra lor.Întrebat dacã are vreo urmãde regret, românul nu s-aobosit nici mãcar sã mimezeo pãrere de rãu, iarspecialiºtii l-au încadrat încategoria indivizilor extremde periculoºi, a ucigaºilor cusânge rece.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Salvamontistã bãgatã în spital de un bãtãuºU n interlop din municipiul Lupeni a provocat

un scandal monstru în staþiunea din vestulVãii Jiului ºi a bãtut mai mulþi turiºti. Individul alovit o salvamontistã din staþiune pe care a lãsat-oinconºtientã. Un jandarm aflat în timpul liber,care stãtea cu agresorul la masã, a fost aproapeimpasibil la scenã ºi nu a intervenit pentru a-lopri pe individul care a mai bãtut ºi alte persoane.IJJ Hunedoara a demarat o anchetã internã ºi-lcerceteazã pe subofiþer.

„Bonnie ºi Clyde ai Estului”- încã n-auplãtit pentru crima de la Hunedoara

Page 4: CVJ Nr 1036, luni8 februarie

Vãduvã la 30 de ani,tatãl unui copil cu dizabilitãþi, mineri întreþinãtori de familii,angajaþi cu problemefinanciare ºi o mare incertitudine la nivelulComplexului EnergeticHunedoara. Este tabloulcare apasã peste angajaþiiComplexului EnergeticHunedoara ºi peste întrea-ga Vale a Jiului. Dupãaproape un ªUT petrecutîn curtea ComplexuluiEnergetic Hunedoara înaºteptarea unui rãspunsclar, angajaþii mineiLivezeni ºi nu numai ºi-auluat un ªUT ÎN FUND dela administratorii judiciari ºicel special care i-au tratatcu indiferenþã pe cei careîºi strigau nemulþumirile.

V iitorul CEHnu sunã bine

Soarta ComplexuluiEnergetic Hunedoara esteîn mâinile a trei administra-tori judiciari FEMEI care setem ºi li se înroºesc obrajiiatunci când aud cã trebuiesã dea cu ochii de puhoiulde mineri, iar administra-torul special, Dan Agriºan,caracterizat ca un bãieþaºpe care îl poate sufla ºivântul considerã cã nu sepoate coborî la nivelul unormuncitori.

O lunã de insolvenþã,

niciun planA trecut o lunã de la

deschiderea procedurii deinsolvenþã a ComplexuluiEnergetic Hunedoara ºiîncã nimeni nu a venit cuun plan pentru salvareasocietãþii. Mai grav este cãla felul în care se miºcãlucrurile salvarea va coin-cide cu MOARTEA, adicãcu FALIMENTUL

Administratorii judiciari,trei doamne ºi toþi trei, auvenit la sediul ComplexuluiEnergetic Hunedoara într-oseninã zi de vineri. Acesorali s-a alãturat ºi administra-torul special Dan Agriºan. Au poposit, ca într-o plimbare, la ComplexulEnergetic Hunedoara undear fi trebuit sã caute soluþii pentru reducereacheltuielilor. ªi CULMEA,ANGAJAÞII sunt primiicãrora le sunt afectatedrepturile. EI sunt de vinãpentru dezastrul economic al societãþii.EI, ANGAJAÞII, trebuie sãtragã ponoasele pentrumânãrelile fãcute în trei anide activitate la Complex.

Astfel a fost identificatãprima soluþie pentru redu-cerea cheltuielilor.Personalul TESA ar fi trebuit trimis acasã de luni.Mãsura a nemulþumit salariaþii de la MinaLivezeni care au ieºit încurtea CEH însoþiþi chiar dedirectorul unitãþii miniere,Radu Lupuleac. La sfârºitulsãptãmânii trecute, mineriide la Livezeni ºi-au strigatnemulþumirile în curteaComplexului EnergeticHunedoara. Ortacii s-au

alãturat personalului TESAcare de astãzi ar fi trebuitsã intre ºomaj tehnic pen-tru reducerea cheltuielilor.Oamenii sunt nemulþumiticã mãsurile de restructurareîncep cu ei ºi cã de lunipersonalul indirect produc-tiv ºi TESA stã 10 zileacasã cu 75% din salariu.

“Eu sunt tatãl a doi copii, unul este cuhandicap. Ce fac dacã mãtrimiteþi acasã, doar eumuncesc. Cum mai potasigura tratamentul copilu-lui ºi cum aº mai putea sãîmi întreþin familia? Cineîmi plãteºte mie transportulla clinici pentru tratament,cine îmi plãteºte facturile?”,întreba unul dintre angajaþii Minei Livezeni.

O altã femeie, cu lacrimi în ochi, spunea cã este vãduvã. Mina i-arãpit soþul ºi de atunciaceasta creºte singurã ceidoi copii.

“Am rãmas vãduvã la30 de ani cu doi copii.Soþul mi-a murit în minã,iar acum ne aruncaþi ºi penoi afarã din sistem”, strigafemeia.

Mulþi dintre salariaþiiCEH au rate de plãtit, iaraceºtia susþin cã nu vor maiputea face datoriilor.

“Avem rate de plãtit. Înfiecare lunã ne vin plicurile acasã. Ce sã lespunem celor de la bancã,sã îi trimitem la dumneav-oastrã, cã ºi aºa câºtigaþisute de milioane pe lunã”,îi spunea un alt angajat directorului gen-eral al CEH, Viorel Stancu.

O re întregi deaºteptare

Oamenii au aºteptat câtun ºut întreg pentru caadministratorii, fie ei specialisau judiciari, sã vinã în faþalor ºi sã le comunicemãsurile luate, dar s-au alescu un ªUT în FUND.

Cei în mâinile cãrora stãsoarta ComplexuluiEnergetic Hunedoara austat nepãsãtori într-un birouale cãrui geamuri dau toc-mai cãtre curtea CEHfãrã a le pãsa de oameniipeste care stã sabia.

Dupã aproape opt orede aºteptare în curteaComplexului EnergeticHunedoara, niciunul din ceipatru administratori nu avrut sã iasã la discuþii.Doamnele s-au intimidat,iar reprezentantul statului,adicã DAN AGRIªAN,ADMINISTRATORULSPECIAL, a refuzat categoric orice discuþie cuangajaþii.

“Nu vor sã iasã. Cele trei doamne de lafirma din Craiova s-auînroºit când le-am cerut sãiasã, iar administratorul special a zis cã nu vrea sã vorbeascã cu voi”, au transmis liderii de sindicat angajaþilor.

S tancu,DEZARMAT

Viorel Stancu, directorul general alComplexului EnergeticHunedoara, a ieºit în douã rânduri la discuþii cuangajaþii care protestaunemulþumiþi în curtea CEH.Acesta le-a explicat cã esteabsolute necesarã reduce-rea cheltuielilor pentru casocietatea sã nu intre în faliment, la cererea vreunuia dintre creditori. ªi culmea, salariaþii trebuiesã suporte consecinþelehuzurului.

“Trebuie sã aducemcheltuielile ºi veniturile laacelaºi nivel. Perioada astade trei luni pânã sestabileºte programul dereorganizare trebuie sã fimpe zero. Oricine ne poatecere falimentul pentru oricesumã neplãtitã la scadenþãîn aceastã perioadã. Amavut o listã cu cheltuielileminime necesare ºi posibilevenituri de realizat. Aceastãmãsurã a fost cerutã deadministratorul judiciar care ne-a explicat foartesimplu cã trebuie sã avem veniturile egale cucheltuielile în aceastãperioadã, astfel orice firmãcare este neplãtitã ºi careare o facturã scadentã înaceastã perioadã ne poatecere falimentul ºi nu avemnicio ºansã de izbândã sãscãpãm.

Pe TESA 10 zile este1,2 milioane reducerea. Nu este suficient. Trebuieautomat urmatã de altemãsuri. Trebuie sã ajungemla o renegociere a contrac-tului colectiv de muncã. Le spuneam colegilor cã eunu am avut mandate sãrenegociez o clauzã dincontractul colectiv demuncã”, a declarat

Viorel Stancu, directorulgeneral al CEH.

Cheltuielile depãºesc cumult veniturile societãþii,astfel, orice societate poatecere oricând intrarea în faliment a ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

“Diferenþa între venituri ºi cheltuieli e foartemare. E undeva la 10-15milioane. Încercãm sãgãsim soluþii sã reducemcheltuielile ca în aceste treiluni de zile sã fim echili-braþi. Sunt douã mãsuricare se pot lua fãrã a faceatingere contractului colectiv de muncã, aceastãtrimitere în concediu deaºteptare ºi reorganizarea-restructurarea pe organi-grame. Vizeazã absoluttoatã lumea din cadrulComplexului, astfel încât sãnu se scadã producþia decãrbune”, a mai subliniat Stancu.

Potrivit directorului gen-eral, orice angajat al soci-etãþii poate sã intre în pro-gramul de aºteptare de 10zile, mai puþin minerii caretrebuie sã asigure producþia astfel încât sã nu scadã ven-iturile societãþii.

“Poate sã intre în cele10 zile, orice persoanã casã menþinem veniturile. Nupoate sã plece niciun mineracasã cã ar duce lascãderea producþiei,scãderea producþiei înseam-nã MWh”, a mai subliniatdirectorul general al CEH.

Stocurile cu miºcarelentã, estimate la aproape50 de milioane de lei.Complexul EnergeticHunedoara detine stocuricu miºcare lentã în valoarede 49.856.166,09 de lei.La data de 31 octombrie2015, CEH avea pe stocbunuri de aproape 50 demilioane de lei, cele maimulte fiind pe partea deenergie. Potrivit unui

rãspuns primit de la CEH,societatea deþinea la datade 31 octombrie 2015pãcurã în valoare de143.651 lei, materiale de11.891.432,55 dintre care10.135.437,94 pe parteaenergeticã ºi 1.755.994,61pe partea minierã. Acesteaînsã nu se pot valorificapânã când judecãtorulsindic nu îºi dã acceptul.

“Avem stocuri fãrãmiºcare ºi stocuri cumiºcare lentã ºi toate aces-tea sunt luate în calcul ºiacestea vor intra în planulde reorganizare cu valorifi-carea acestora. Nu poatesã înceapã nici administra-torul judiciar cu acesteapânã nu se prezintã lajudecãtorul sindic ºi toateacestea trec în programulde reorganizare”, a mai subliniat Stancu.

C onsilierii consilierilor,

trimiºi acasãOamenii sunt nemulþu-

miþi ºi de faptul cã în organigramã existã posturide consilieri ai directoruluigeneral care nu s-au remarcat cu nimic. Singurulaspect care a sãrit în ochieste salariul acestora careeste de ordinal zecilor de demii. Oamenii susþin cãreaºezarea grilei desalarizare ar trebui sã sefacã de sus în jos.

“Sigur cã m-am gânditsã renunþ ºi la o parte dinconsilieri. Din pãcate, euam fost coleg cu toþi ºi eusunt cel care dau veºtileproaste. Vor fi multe per-soane care vor ieºi dinschemã”, a conchis Stancu.

A utodenunþãcontractul

de muncã?Pentru ca personalul

TESA sã nu fie trimisacasã, minerii sunt dispuºisã renunþe la o parte din

drepturile lor prevãzute încontractul colectiv demuncã. Astfel, ei ar puteachiar autodenunþa contrac-tul colectiv de muncã.

“Renunþãm la masã,renunþãm la transport dacãe cazul numai sã nu trimiteþioamenii acasã. Începeþi cupersonalul TESA ºi veþiajunge la noi în ritmul acesta”, spun minerii.

U n alt protocol,praf în ochi

În cele din urmã, dupãore întregi de negocieri s-a semnat un nou protocol… discuþiile cuadministratorii vor fi reluate astãzi.

“Au fost purtate discuþii privind reducereacheltuielilor societãþii, discuþii care vor fi reluatemarþi, 09.02.2016.

mãsurile propuse pentrureducerea cheltuielilor soci-etãþii nu vor fi puse în apli-care decât dupã finalizareadiscuþiilor. Acesta este pro-tocolul semnat cu ei”, auspus liderii minerilor.

Amânarea de pe o zipe alta a mãsurilor dereorganizare ºi reducere acheltuielilor va duce laFALIMENTUL CEH.

M inistrulEnergiei,

atac la directoriiCEH

Frãmântârile sociale din curtea ComplexuluiEnergetic Hunedoara nu l-au lãsat indiferent petehnocratul VictorGrigorescu, ministrulEnergiei, care a ripostat pesite-ul sãu de socializare, cuadresã directã la CEH. Înfapt, ministrul le cere celorcare se gândesc la reorganizarea societãþii,încercând sã facã economiidiminând salariile muncito-rilor, sã se uite în punga lor.

Mai exact, sã ia în calculdiminuarea consistentã aveniturilor celor din condu-cerea unitãþilor miniere.

„În întreprinderile caretrec prin perioade dificile(insolvenþã, pierderi finan-ciare mari), primii care trebuie sã-ºi reducã salariile,sã renunþe la avantajefinanciare, sunt directorii ºiconsilierii acestora. Ne-amobiºnuit sã încãrcãmschemele de conducere cuadjuncþi ºi consilieri. Celorcare se concentreazã sã-ºiaprobe cumparare demaºini scumpe, sponso-rizãri fãrã rost în timp ceîntreprinderea trimiteoameni în ºomaj, le atragatenþia cã aºa ceva nu vomtolera”, a spus ministrul Victor Grigorescu.

La protestele ce au avutloc la sediul CEH în ultimelezile, muncitorii le-au strigatdirectorilor sã îºi deademisia, iar în tot acesttimp, directorul generalViorel Stancu nu le-a pututoferi o explicaþie oamenilor.Stancu le-a spus doar cã„nu poate el sã decidãasta”, iar mai apoi i-apãcãlit pe protestatari cu un protocol ridicol, încare îi amânã pânã mâine(n.r marþi 8 februarie).

În acest moment, numai în aparatul directoral CEH sunt cel puþin 180de pensionabili, iar o partesunt directori ºi consilieri aiacestora, ce primesc mii de lei lunar.

C e venituri audirectorii?

Andronache DanielCostel avea, în septembrie2014, o indemnizaþie de8.012 lei ºi membrii CAPreda Mihaela – 11.660 delei, Sorin Iuliu Mangu –14.120 de lei, ElenaPopescu – 27.884 de lei,Ion Stamin Purcaru –31.388 de lei ºi OvidiuDemetrescu – 31.388 delei. Numai în luna octombrie2014, aceºtia au câºtigat întotal suma de 124.452 delei. Costel Alic a stat la conducerea CEH de la înfi-inþarea acestuia, în noiem-brie 2012, pânã în martie2013. Lunã de lunã, întoatã aceastã perioadã, aîncasat câte 19.500 de leilunar, sumã ce reprezintã salariul de încadrare. DupãAlic a venit DanielAndronache, care a condus CEH din aprilie

2013 pânã în martie 2014.Câteva luni a mers pe salariul de încadrare stabilitiniþial, pentru ca, în lunadecembrie 2013 salariul deîncadrare al acestuia sãcreascã la 24.300 de lei.Aceeaºi sumã a luat-o ºiAurel Niculescu. În septembrie 2014, însã, luiNiculescu i-a scãzut puþinretribuþia, la fix 19.440 delei, dar asta numai pânã înluna ianuarie 2015, când s-a revenit la 24.300 de lei.

În luna martie AurelNiculescu este schimbat dinfuncþie ºi în locul lui esteadus, de la Petrila, CostantinJujan. Cu un salariu deîncadrare tot de 24.300 delei, pe care l-a încasat pânãîn luna iunie inclusiv, dupãcare acesta a demisionat. Aurmat Emil Floruþ pe ace-leaºi venituri, iar acum CEHeste condus interimar deViorel Stancu ºi toþi ceilalþimai sus amintiþi sunt fie con-silieri, fie încadraþi pe diverse posturi de conducere.

P eºtele de lacap se împute

Ministrul Energiei face,cumva, o aluzie la situaþiaComplexului EnergeticHunedoara, companie în cadrul cãreia s-au acordat prime membrilorConsiliului deAdministraþie chiar înaintede declararea insolvenþei.

Nu diriguitorii CEH au fãcut legea, ci statulromân. Cei care au primit acele compensaþiifinanciare doar au benefi-ciat de prevederile legisla-tive. Conform legii, ºidacã managerii CEH saumembrii Consiliului deAdministraþie realizau 1%din plan sau chiar ºi0,01% aceºtia ar fi beneficiat de componentavariabilã.

“Aceste drepturibãneºti reprezintã platacomponentei variabileacordatã în funcþie deîndeplinirea nivelului þintãal indicatorilor de perfor-manþã aprobaþi prinPlanul de administrare.Componenta variabilã aredouã subcomponente.Subcomponenta anualã -NU S-A ACORDATîntrucât este condiþionatãde îndeplinirea nivelului þintei anuale a indicato-rilor de performanþã.

Subcomponentatrimestrialã - acordatã întranºe trimestriale încondiþiile prevãzute dupãcum urmeazã dacãIndicatorul global trimes-trial se realizeazã 100%sau peste - se acordã

trimestrial 100%, iardacã Indicatorul globaltrimestrial se realizeazãsub 100% - se acordãtrimestrial 75%. Acestedrepturi de naturã salari-alã nu au fost acordatetrimestrial având în vederecã societatea nu a avutBuget de Venituri ºiCheltuieli aprobat.

În luna noiembrie prinHG 942/11.11.2015publicatã în M. Of.863/19.11.2015 s-aaprobat Bugetul deVenituri ºi Cheltuieli a S CEH-SA. În acestecondiþii, achitarea acestor

drepturi bãneºti a devenitobligatorie, fapt materia-lizat în achitarea celor 3 tranºe aferente compo-nentei variabile, subcom-ponenta trimestrialã, încondiþiile prevãzute dealiniatul b)”, se aratã într-un rãspuns al CEH.

Repartizarea trimestrialã a acestordrepturi a fost dupã cumurmeazã, trimestrul I2015 - 38.275 lei;,trimestrul II 2015 -41.156 lei ºi trim. III2015 - 36.452 lei.

Monika BACIU Monika BACIU Diana Diana MITRACHEMITRACHE

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Februarie 2016 Actualitate 5

MINERII AU LUAT UN ªUT ÎN FUND DE LA ADMINISTRATORIAdministratorii au apãrut ca o boare într-o zi de vineriAngajaþii CEH, bãtaia de joc a administratorilorAdministratori surzi ºi nepãsãtori la cerinþele oamenilorDirectorul general Viorel Stancu, dezarmatNimeni nu promite funcþionarea CEHExistã riscul neplãþii salariilorFalimentul e iminent

Ne mai pasã de minerit?V asile Pãduraru liderul minerilor de la

Lonea a lansat, ieri, un apel cãtre cetãþeniiVãii Jiului, care încã mai sunt interesaþi delocurile de muncã din minerit, sã vinã într-o zide duminicã pentru a-ºi arãta susþinerea.

La apelul lansat de Pãduraru au rãspuns prezentcirca 70 de persoane. Femei, bãrbaþi, dar ºi copiiiacestora au fost în curtea Complexului EnergeticHunedoara unde au zãbovit preþ de câteva minutepentru a le arãta cã le pasã de ceea ce se întâmplãîn Valea Jiului. Întâlnirea de astãzi vine pe fondulnemulþumirilor în rândul angajaþilor CEH care suntprimii vizaþi pentru reducerea cheltuielilor.

Monika BACIUMonika BACIU

Page 5: CVJ Nr 1036, luni8 februarie

O directivã a ConsiliuluiNaþional al noului PNL, dindecembrie 2015, prevede caun candidat desemnat pentrufuncþia de primar devineautomat unic preºedinte alorganizaþiei locale din careface parte. Se eliminã astfel termenul, ºi implicitconducerea bicefalã, de co-preºedinte datoratefuziunii PNL cu PDL.

La Petrila, primarului înfuncþie ºi candidatului nouluiPNL la aceeaºi Primãrie, IliePãducel, i-a fost predatãorganizaþia ºi cheile sediului,singurul din oraº vizibil ºi pusla punct.

”S-a fãcut predarea,103 membrii PNL.Intenþionez, sãptãmânaviitoare, sã propun biroului oºedinþã, la Casa de Culturã,pentru a mobiliza sã vinã ºialþii alãturi de noi. Existãcirca 200 de persoane careºi-au completat adeziunea laPNL. Au venit cãtre noi ºiIoan Temneanu, ºi dr. Dana

Popa, ºi alte persoanecunoscute din cadrul mineritului. Dacã vom aveaîn jur de 300 de persoane,trebuie sã aºezãm structurileorganizaþiei – cea de femei,de tineret ºi pensionari, sãalegem preºedinþii pentrucele 16 secþii de vot pentruca apoi sã întocmim un tabel nominal, în ordine alfabeticã, ºi subliniez: înordine alfabeticã, a candi-daþilor pentru consiliul local”– a declarat Ilie Pãducel.

Zvonurile cã fostul

preºedinte PNL, ales, alPetrilei, Costel Avram, vapãrãsi organizaþia condusãacum de Ilie Pãducel, circulãîn voie ºi în gura mare, chiarprintre membrii liberali devreme nouã. Avram a infirmat acest lucru. L-amîntrebat dacã într-adevãr pleacãºi dacã regretã cã nu mai epreºedintele PNL Petrila.

”Sunt simplu membruPNL, dar nu voi pleca dinorganizaþia de la Petrila.Existã acolo oameni deexcepþie, care atunci când îi

chemam ziua, noaptea,oricând era necesar, celpuþin 50 dintre ei, erauprezenþi. Aºa ceva nu seuitã, apoi plecarea mea arsemãna cu o trãdare a lor.Nu voi face asta. Nu, n-amnici o problemã cã nu maisunt preºedinte ºi nici nuplec din PNL, cum s-a maivehiculat” – a precizat Costel Avram.

În urmã cu mai bine depatru ani, decembrie 2012,când liberalii treziserãla viaþã Petrila prin

acþiuni inteactive, la un spectacol de sãrbãtori, primarul Ilie Pãducel a avutceva probleme cã s-a afiºat,în glumã, îmbrãcat cu ohainã galbenã. Un cârcotaºi-a pus însemnul liberal peumeri, iar momentul a fostimortalizat. Mulþi au râs,spunând cã Ilie Pãducel nuva fi niciodatã liberal.

Dar, în politicã e ca-ndragoste: niciodatã sã nuspui niciodatã!

Unii foºti PDL-ºti ºi PSD-iºti au atras atenþia cã este posibil ca noul PNL Petrila sã fie decimatamintind faptul cã pe unde atrecut Ilie Pãducel au fostprobleme ºi au precizat cã ei au fost nevoiþi sã-l îndepãrteze. Atenþionarea afost catalogatã ca fiind ometodã de dezbinare folositã de adversari politicidin localitate având în vederecã este an electoral.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Februarie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

C el mai tânãr pilot de planor din

judeþul nostru are doar 16 ani, dar este laîndemâna oricãruipasionat de zbor sãintre în acest clasament.În plus, totul e gratuit ºicursanþii sunt dejaaºteptaþi sã se înscrie.Începe partea teoreticã,iar în câteva luni, puteþisã zburaþi ºi sã obþineþibrevetul.

Nu ai nevoie decât decâteva cunoºtinþe de fizicã,meteorologie, mult curaj ºitimp liber în week-end. De restul seocupã o echipã despecialiºti, care, lafinal, le dau temerar-ilor brevetul de pilot.

Cursurile suntfoarte interesante ºila ele pot veni tineriiliceeni, dar nu numai ei, care

vor sã aibã, chiar înaintede permisul de conducereal maºinii, brevetul depilot.

„Statul român acordãsubvenþii tinerilor între 16 ºi 23 de ani, liceenisau studenþi. Sunt cursuride teorie, care încep lamijlocul lunii februarie ºise terminã cu examinareateoreticã ºi practicã undeva în octombrie,noiembrie”, a spus Andrei Miu, voluntar laAeroclubul Hunedoara.

Cursurile sunt gratuiteºi tinerii sunt aºteptaþi sã se înscrie pe site-ul

aeroclubului României, iarpregãtirea practicã va fi laaerodromul de la Sãuleºti,de lângã Deva. Cursuriles-ar putea þine chiar înValea Jiului ºi ce învaþã eiacolo, ne spun cei care auobþinut deja brevetul depilot. „Sperãm sã fie unnumãr cât mai mare departicipanþi din ValeaJiului, ca sã poatã faceaici o grupã. Sâmbãta ºiduminica sunt cursurile deteorie ºi, apoi, dupã ce seterminã ºcoala, pe perioa-da vacanþei sunt cursuri laDeva, de marþi pânãduminicã. Una dintre

materiile predate estemeteorologia, unde înveþidespre nori, naturã. Înveþicomunicaþii radio în limbaenglezã, apoi trebuie sãºti ºi limba ºi la sfârºitobþii ºi o licenþã radio,recunoscutã internaþional”,

a mai spus Andrei Miu. Cei care doresc se

pot înscrie pe site-uloficial al AeroclubuluiRomân ºi, cine ºtie?pânã la toamnã îivedem ºi în zbor, însimplã comandã, laSãuleºti.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Pãducel a preluat organizaþia lui AvramÎn politicã e ca-n dragoste: niciodatã sã nu spui niciodatã!

C andidatul noului PNL la funcþia de primar, Ilie Pãducel, a devenit automat preºedintele organizaþieilocale, conform unei decizii a Consiliului naþioanal PNL. Fostul preºedinte al liberalilor petrileni,

Costel Avram, i-a ºi predat filiala imediat dupã lansarea oficialã. Cei care au jurat cã primarul în funcþie, I. Pãducel, nu va fi niciodatã liberal acum stau ºi se crucesc precizând cã în politicã e ca-n dragoste - senasc cele mai ciudate situaþii. Fostul preºedinte ales, Costel Avram, nu va pleca din PNL Petrila.

Cum ajungi pilot de planor?

Page 6: CVJ Nr 1036, luni8 februarie

Cronica Vãii Jiului | Luni 8 Februarie 2016 Actualitate 7

Administratorul judiciarface bugetul CEH

B ugetul de venituri ºi cheltuielipentru Complexul Energetic

Hunedoara, încropit de administra-torul judiciar ºi cel special.

Dacã anul trecut, bugetul societãþii ener-getice a fost aprobat la sfârºitul anului cupierderi de peste 400 de milioane de lei,anul acesta situaþia este diferitã. Odatã cuintrarea în insolvenþã a CEH, administratoruljudiciar, împreunã cu cel special se vorocupa de acest document.

“Anul acesta nu se aprobã niciun buget devenituri ºi cheltuieli de cãtre MinisterulEnergiei, Ministerul Finanþelor, lucrãm pelegea insolvenþei. Ani de zile s-a acceptat unbuget pe pierdere. Anul acetsa bugetul îlfacem cu administratorul special ºi adminis-tratorul judiciar. Planul de reorganizare va

prevede niºte pierderi în prima etapã. Dacã la finalul celor trei ani aratã cã existã ocreºtere a veniturilor ºi aratã cã sunt ºanseca aceºti creditori sã îºi recupereze creanþeleatunci existã ºanse ca acest plan sã fieacceptat. Acum nu avem nicio facturã deplãtit scadentã. Nu avem nicio facturãneplãtitã ºi scadentã de la deschiderea insolvenþei”, a declarat Viorel Stancu,directorul general al CEH.

Complexul Energetic Hunedoara aredatorii de 1,6 miliarde de lei cãtre creditori ºicãtre stat. în trei ani de insolvenþã, asta dacãnu intrã mai repede în faliment, societateatrebuie sã se îndrepte pe un fãgaº normalastfel încât sã demonstreze cã poate fi viabilã.

Monika BACIU Monika BACIU

C ei care auiniþiat

acþiunea vor caprocurorii DNA sã-ibage la închisoarepe patronii care aucãpuºat ComplexulEnergeticHunedoara, dar ºi pedirectorii companieienergetice hunedorene care aufost implicaþi îndevalizarea ei.

Apelul public fãcut de ortacii de la mineleviabile din Valea Jiuluia strâns o mulþime devizualizãri, iar unii dintre mineri spun cãiniþiativa ortacului carea început acþiunea estefoarte bunã ºi poate cãla presiunea publicã seva începe o anchetãserioasã la cea maimare companie dinjudeþul Hunedoara.

„A fost anul trecutun procuror DNA cudoi jandarmi, nicimãcar nu au lãsatimpresia cã ºtiu pe cineºi ce cautã. O armatãde procurori de la DNAnu va reuºi sã facã

luminã în furturilepetrecute la CEH, unulsingur ce sã facã?”, seîntreabã unul dintremineri.

Apelul „rostogolit” în spaþiul virtual cereverificarea de cãtreDNA, în regim deurgenþã, a modului încare ComplexulEnergetic Hunedoara afost îndatorat.Totodatã, în apelul public se cere verifi-carea contractelorCEH-ului cu unele

firme cãpuºã, firmecare au condus la fali-mentarea companiei.

Mulþi dintre mineri armai vrea ca procuroriisã verifice ºi corecti-tudinea prin care foºtiidirectori ai CEH auîncasat salarii consis-tente, dar ºi tragerea larãspundere a per-soanelor ºi instituþiilorimplicate în distrugereacompaniei energetice.

„Rugãm implicareaDNA pentru a salvavieþi ºi pentru a nu

stinge lumina în ValeaJiului”, se mai aratã înapelul fãcut cãtreParchetul Anticorupþie.

Consiliul deAdministraþie alComplexului EnergeticHunedoara a decis pe28 decembrie sã cearãintrarea voluntarã acompaniei în insol-venþã, în încercarea dea evita falimentul, lucrucare s-a ºi întâmplat înianuarie a.c. Companiaare datorii de 1,2 mil-iarde de lei ºi popriripe toate conturile.Complexul Hunedoaraeste cel mai scumpproducãtor de energiedin România, cu unpreþ de producþie alenergiei electrice depeste 300 de lei/MWh,de douã ori mai maredecât tariful mediu devânzare de pe piaþã.

La CEH lucreazãcirca 6.300 de angajaþila minele de cãrbuneLupeni, Lonea,Livezeni ºi Vulcan ºi latermocentralele Mintiaºi Paroºeni, iar compa-nia deþine o cotã depiaþã de aproximativ5% din producþia deenergie electricã dinRomânia.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

ComplexulEnergetic Hunedoaratrebuie sã achite celorde la Societatea deÎnchideri de Mine dinValea Jiului suma de44 de milioane de lei,sumã cu care deja s-au

înscris la masa credalã.Banii sunt pentru cãr-bunele livrat, iar acumla minele neviabile maisunt puþin peste 1.100de angajaþi, ale cãrorsalarii depind lunar deCEH.

„Funcþionãm cu oproducþie medie zilnicãde 1.300 de tone pezi. Legat de intrarea în insolvenþã, s-a complicat procedurade a primi banii de laCEH. Am avut o întâlnire cu administra-torul judiciar careadministreaza acumCEH, de unde amprimit asigurãri cãplata salariilor va fifãcutã în acelaºi timpîn care se face platacelor de la CEH ºipentru SNÎMVJ, pefacturile curente, dar ºipe facturile emise de la

data intrãrii în insolvenþã ºi pânã înprezent”, a spus Aurel Anghel, directorgeneral SNÎMVJ.

La minele neviabilemai lucreazã acum1131 de angajaþi, dupã cum urmeazã: laParoºeni – 610, laUricani – 49, la Petrila,unde a mai rãmas doar un departament,pentru cã mina a fostînchisã – 10 oameni ºialþi 59 sunt la sediulSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine dinPetroºani, în aparatulpropriu. Dintre aceºtia,888 sunt direct angajaþi în producþie, însubteran ºi restul de243 la suprafaþã.

Societatea a intratîn lichidare ºi, pânã în2018, vor fi închise ºiecologizate toate cele3 unitãþi miniere.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Minerii cer ca groparii CEH sãajungã la închisoare

SNÎMVJ, la masa credalã a CEHL unã de lunã, salariile angajaþilor de la minele aflate pe

programul de închidere au þinut de Complexul EnergeticHunedoara, care a reuºit mereu sã deblocheze situaþia financiarãla limitã. Acum se poartã discuþii cu lichidatorul juridic al CEH, iarla masa credalã s-au înscris cu 44 de milioane de lei ºi cei de laneviabile. Banii sunt necesari pentru plata celor 1.131 de angajaþi.

Page 7: CVJ Nr 1036, luni8 februarie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 februarie 20168 Sport

Duckadam ºi Piþurcãau fãcut parte dinmarea echipã a Steleiîn acel 7 mai 1986 laSevilla, când echiparoº-albastrã (cu tricouri

albe atunci) ridica deasupra capului celmai preþios trofeu alfotbalului european.

Anii au trecut, iatã,30 în curând, ºi s-a mai

dus din strãlucirea celordouã nume.

În primul rând,moral vorbind. ªi-aucreat singuri tot felul de probleme. VictorPiþurcã s-a cam fãcut de rahat cu echipaNaþionalã ºi a demons-trat cã nu poate maimult decât într-un cam-pionat prin deºerturile

Arabiei, cu un cam-pionat în care fotbaluleste un moft între douãRamadam-uri ºi camatât. Nu tu perfor-manþe, nu tu respect.Piþurcã dacã era unmare antrenor ar fi alescel puþin Rusia, Ucrainasau Polonia. Aºa...

Helmuth Duckadamse dã mare director de

imagine la Steaua, dar este evident pentrutot poporul cã nu este decât o marionetãmanevratã de soþiiReghecampf ºi omulcare-i dã banul, GigiBecali. Atât ºi nimicmai mult.

Legendarii Sevillei se mulþumesc cu puþin.Ca oameni.

Henþ cu mâna

CUM SE OFILESC LEGENDELE...

Echipa de junioare III(14-15 ani) a CSSPetroºani a pierdut, sur-prinzãtor, pe teren pro-priu, 20-21 (6-11) în faþa

echipei LPS Sebeº(antr. OctavianAchimescu), în faþa uneisãli cu peste 100 despectatori frenetici.

Jucãtoarele lui DanielBrânzãu au fost mereucu un pas în urma celorde la Sebeº, deºi lascorul de 19-20, doar

bara le-a salvat pesportivele oaspete!

Un joc cu un atacsteril, neinspirat, în faþa unei echipe LPS Sebeº, pornitã cu ºansa a doua,care a câºtigat la limitã,dar meritat.

O primã competiþie de

anvergurã a avutloc la finele luniiianuarie a.c. în sala de sport aColegiului TehnicFeroviar dinSimeria, cu grupede copii de 12 ºi 13ani, la care au participat optechipe împãrþite îndouã grupe.

UniversitateaPetroºani, sub îndrumarea inimosuluiGabi Niþu a obþinutpoziþia secundã înGrupa B, dupã ce aînvins cu 2-0 pe Aurul II Brad (autori R.ªchiopu ºi Rãzv.Teslici), au cedat 0-1cu CFR I Simeria,

încheind în forþã, 4-0cu CFR II Simeria(autori R. ªchiopu 3,Teslici) ºi 2-2 cuArieºul Turda (autoriR. ªchiopu, Rãzv.Teslici), în ultimul meciechipa din Petroºanifiind egalatã în ultimelesecunde, în urma uneierori de arbitraj.

În meciul pentrulocul 3, „piticii” luiNiþu au cedat greu, 1-2 cu Retezatul Haþeg(gol R. ªchiopu).

Marea bucurie aechipei din „DealulInstitutului” este cã ceidou marcatori, Raduªchiopu (6 goluri) ºiRãzvan Teslici (3goluri), au fost declaraþi ca cel maitehnic respectiv celmai muncitor jucãtoral turneului.

Radu ªchiopu esteun jucãtor deosebit deînzestrat ºi disciplinat,fiind elev al ªcoliiGimnaziale „AnaColda” din Petrila(Lonea), fiind un jucãtor care înscriemeci de meci.

„A fost un turneuextrem de util, de fapto pregãtire de iarnã deun bun nivel. Faptul cãjucãtorii noºtri ªchiopu

ºi Teslici au obþinut ºicele douã distincþii lacategoriile respectivenu poate decât sã nebucure ºi totodatã sãne dea speranþe cãaceºti jucãtori vorajunge mai departe în

viitor, în dorinþa lor dea deveni buni jucãtori”a spus Gabi Niþu,antrenorul UniversitãþiiPetroºani.

CUPA PRIETENIEIjuniori gr. 2003-2004, Simeria,

30-31 ian. 2016Grupa BCFR I Simeria – CFR II Simeria 2-2Aurul II Brad – Univ. Petroºani 0-2Arieºul Turda – Aurul II Brad 0-0Univ. Petroºani – CFR I Simeria 0-1Arieºul Turda – CFR I Simeria 1-1CFR II Simeria – Univ. Petroºani 0-4CFR II Simeria – Arieºul Turda 0-3Aurul II Brad – CFR I Simeria 0-2Aurul II Brad – CFR II Simeria 1-1Univ. Petroºani – Arieºul Turda 2-2

CLASAMENTCFR I Simeria 4 2 2 0 6-3 8p.Univ. Petroºani 4 2 1 1 8-2 7p.CFR II Simeria 4 0 2 2 3-10 2p............................................................

Joc pentru locul 3Ret. Haþeg (Gr. A) – Univ. Petroºani 2-1

FinalaCFR I Simeria – CFR II Simeria 2-1

Handbal junioare III

AU CLACAT LA POTOU...

Doi antrenori nedumeriþide evoluþia echipei lor,

Edith Mileti ºi Daniel Brânzãu

Fotbal juniori

Radu ªchiopu... picior de aur!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Trei dintre cei mai buni juniori aiUniversitãþii Petroºani, Dragoº Teslici,

Rãzvan ªchiopu ºi Rãzvan Teslici

Gabi Niþu, antrenoruljuniorilor Universitãþii

Petroºani